Hotărâre nr. 11 din 12.01.2022

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Normei sanitar - veterinare

privind subprodusele de origine animală şi produsele

derivate care nu sunt destinate consumului uman

nr. 11  din  12.01.2022

 (în vigoare 15.05.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.106-114 art. 282 din 15.04.2022

* * *

În temeiul art.4 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019 nr.315-319, art.459), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman (se anexează).

2. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.315/2010 pentru aprobarea Regulilor sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.64-65, art.385), cu modificările ulterioare.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

Aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr.11/2022

NORMA SANITAR-VETERINARĂ

privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate

care nu sunt destinate consumului uman

Prezenta Normă sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman transpune Regulamentul (UE) nr.142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr.1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce priveşte anumite probe şi produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menţionată (Text cu relevanţă pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 54 din 26 februarie 2011, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul Comisiei (UE) 2021/1891 din 26 octombrie 2021.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman (în continuare – Normă sanitar-veterinară) stabileşte măsuri de punere în aplicare:

1) a cerinţelor de sănătate publică şi animală privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate prevăzute în Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

2) a cerinţelor faţă de anumite probe şi produse care sunt scutite de controalele sanitar-veterinare la posturile de inspecţie la frontieră în conformitate cu pct.4 lit.c) şi d) din Norma sanitar-veterinară privind stabilirea anumitor principii fundamentale de organizare a controalelor sanitar-veterinare la importul şi comercializarea produselor de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1408/2008.

2. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare se aplică noţiunile menţionate în Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, precum şi următoarele noţiuni:

animale de blană – animale care sunt crescute pentru producţia de blană şi care nu sunt destinate consumului uman;

sânge – sânge integral proaspăt;

materii prime furajere – produse de origine vegetală sau animală proaspete sau conservate şi produse derivate din prelucrarea lor industrială, precum şi substanţe organice şi anorganice care conţin sau nu aditivi pentru hrana animalelor, destinate hrănirii animalelor, fie direct, fie după prelucrare, ori pentru prepararea furajelor combinate ori ca suport pentru preamestecuri, inclusiv proteine animale prelucrate, produse din sânge, grăsimi topite, produse din ouă, ulei de peşte, derivaţi de grăsime, colagen, gelatină şi proteine hidrolizate, fosfat dicalcic, fosfat tricalcic, lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru, produse din colostru şi nămoluri rezultate în urma centrifugării sau separării;

produse din sânge – produse derivate obţinute din sânge sau componente ale sângelui, cu excepţia făinii de sânge; acestea cuprind plasmă deshidratată/congelată/lichidă, sânge integral uscat, eritrocite deshidratate/congelate/lichide sau componente ale acestora şi amestecuri;

proteine animale prelucrate – proteine animale obţinute din materiale de categoria 3, inclusiv făina de sânge şi făina de peşte, care au fost tratate astfel încât acestea să poată fi utilizate direct ca materii prime furajere sau pentru orice alte utilizări în furaje, inclusiv în hrana pentru animale de companie, sau pentru utilizări în îngrăşăminte organice ori în amelioratori de sol. Acestea nu includ produsele din sânge, laptele, produsele pe bază de lapte, produsele derivate din lapte, colostrul, produsele din colostru, nămolurile rezultate în urma centrifugării sau separării, gelatina, proteinele hidrolizate şi fosfatul dicalcic, ouăle şi produsele din ouă, inclusiv cojile de ouă, fosfatul tricalcic şi colagenul;

făină de sânge – proteine animale prelucrate, obţinute din tratamentul termic al sângelui sau al componentelor sângelui;

făină de peşte – proteine obţinute din prelucrarea animalelor acvatice, cu excepţia mamiferilor marine, inclusiv nevertebrate acvatice de crescătorie şi orice:

1) peşte din supraclasa Agnatha şi din clasele Chondrichthyes şi Osteichthyes;

2 ) moluscă din încrengătura Mollusca;

3 ) crustaceu din subîncrengătura Crustacea;

4 ) steaua-de-mare din specia Asterias rubens,

care sunt recoltate într-o zonă de producţie a moluştelor;

grăsimi topite – grăsimi obţinute prin prelucrarea:

1) a subproduselor de origine animală;

2) a produselor destinate consumului uman, pe care un operator le-a destinat altor scopuri decât pentru consumul uman;

ulei de peşte – ulei obţinut din prelucrarea animalelor acvatice, cu excepţia mamiferilor marine, inclusiv nevertebrate acvatice de crescătorie şi orice:

1) peşte din supraclasa Agnatha şi din clasele Chondrichthyes şi Osteichthyes;

2) moluscă din încrengătura Mollusca;

3) crustaceu din subîncrengătura Crustacea;

4) steaua-de-mare din specia Asterias rubens,

care sunt recoltate într-o zonă de producţie a moluştelor; sau

ulei obţinut din prelucrarea peştelui destinat consumului uman, pe care un operator l-a destinat altor scopuri decât pentru consumul uman;

subproduse apicole – miere, ceară de albine, lăptişor de matcă, propolis sau polen care nu sunt destinate consumului uman;

colagen – produse pe bază de proteine obţinute din piei, oase şi tendoane de animale;

gelatină – proteine naturale, solubile, gelatinizate sau nu, obţinute prin hidroliza parţială a colagenului produs din oase, piei, tendoane şi ligamente de animale;

jumări – reziduuri cu conţinut de proteine obţinute prin topire, după separarea parţială a grăsimii şi a apei;

proteine hidrolizate – polipeptide, peptide şi aminoacizi, precum şi amestecurile acestora, obţinute prin hidroliza subproduselor de origine animală;

apă albă – amestec de lapte, produse pe bază de lapte sau produse derivate din acestea cu apa colectată de la clătirea echipamentelor din industria laptelui, înainte de curăţare şi dezinfecţie;

conservă de hrană pentru animale de companie – hrană pentru animale de companie prelucrată termic în recipiente închise ermetic;

produse de ros pentru câini – produse de ros pentru animale de companie, obţinute din piei netăbăcite de ungulate sau din alte materiale de origine animală;

subproduse aromatizate de origine animală – produse derivate de origine animală, lichide sau deshidratate, utilizate pentru a îmbunătăţi calităţile gustative ale hranei pentru animalele de companie;

hrană pentru animale de companie – hrană pentru animale de companie şi produsele de ros pentru câini, care constau din subproduse de origine animală sau produse derivate şi care:

1) conţin materiale de categoria 3;

2) pot conţine materiale de categoria 1 importate, obţinute din animale care au fost supuse unui tratament ilegal;

hrană neprelucrată pentru animale de companie – hrană pentru animale de companie care conţine materiale de categoria 3 şi care nu a fost supusă niciunui proces de conservare, altul decât refrigerarea sau congelarea;

hrană prelucrată pentru animale de companie – hrană pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animale de companie;

reziduuri de digestie – reziduuri, inclusiv fracţiuni lichide, provenite din transformarea subproduselor de origine animală într-o instalaţie de biogaz;

conţinutul tractului digestiv – conţinutul tractului digestiv al mamiferelor şi ratitelor;

derivaţi de grăsime – produse derivate obţinute din grăsimi topite provenite din materiale de categoria 1 sau 2, care au fost prelucrate în conformitate cu prezenta Normă sanitar-veterinară;

guano – produs natural colectat din excrementele provenite de la lilieci sau păsări marine sălbatice şi care nu este mineralizat;

făină de carne şi oase – proteine animale derivate din prelucrarea materialelor de categoria 1 sau 2 în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare prevăzute în prezenta Normă sanitar-veterinară;

piei tratate – produse derivate din piei netratate, altele decât produsele de ros pentru câini, care au fost:

1) uscate;

2) sărate uscat sau sărate umed timp de cel puţin 14 zile înainte de expediere;

3) sărate timp de cel puţin şapte zile în sare de mare cu un adaos de 2 % carbonat de sodiu;

4) uscate timp de cel puţin 42 de zile la o temperatură minimă de 20° C;

5) au fost supuse unui proces de conservare, altul decât prin tăbăcire;

piei netratate – toate ţesuturile cutanate şi subcutanate care nu au fost supuse niciunui tratament, altul decât tăierea, refrigerarea sau congelarea;

pene şi părţi de pene netratate – pene sau părţi de pene, altele decât penele sau părţile de pene care au fost tratate:

1) cu un curent de aburi; sau

2) printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor;

lână netratată – lână, alta decât lâna care a fost:

1) supusă spălării industriale;

2) obţinută prin tăbăcire;

3) tratată printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;

4) obţinută de la animale, altele decât cele din specia porcină şi a fost supusă spălării industriale, aceasta constând în scufundarea lânii într-o serie de băi de apă, săpun şi hidroxid de potasiu sau hidroxid de sodiu;

5) obţinută de la animale, altele decât cele din specia porcină şi este destinată pentru a fi expediată direct la unitatea în care se fabrică produse derivate din lână pentru industria textilă şi a fost supusă cel puţin unuia dintre tratamentele următoare:

a) epilare chimică cu var stins sau sulfură de sodiu;

b) fumigaţie în formaldehidă într-o cameră închisă ermetic pentru cel puţin 24 de ore;

c) spălare industrială, care constă în scufundarea lânii într-un detergent solubil în apă la 60–70°C;

d) depozitare, care poate include timpul de transport la temperatura de 37°C timp de opt zile, 18° C timp de 28 de zile sau 4° C timp de 120 de zile;

păr netratat – păr, altul decât părul care a fost:

1) supus spălării industriale;

2) obţinut prin tăbăcire;

3) tratat printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;

4) obţinut de la animale, altele decât cele din specia porcină şi a fost supus spălării industriale, aceasta constând în scufundarea părului într-o serie de băi de apă, săpun şi hidroxid de potasiu sau hidroxid de sodiu;

5) obţinut de la animale, altele decât cele din specia porcină, şi este destinat pentru a fi expediat direct la unitatea în care se fabrică produse derivate din păr pentru industria textilă, fiind supus cel puţin unuia dintre tratamentele următoare:

a) epilare chimică cu var stins sau sulfură de sodiu;

b) fumigaţie în formaldehidă într-o cameră închisă ermetic pentru cel puţin 24 de ore;

c) spălare industrială, care constă în scufundarea părului într-un detergent solubil în apă la 60–70° C;

d) depozitare, care poate include timpul de transport la temperatura de 37° C timp de opt zile, 18° C timp de 28 de zile sau 4° C timp de 120 de zile;

păr de porc netratat – păr de porc netăbăcit, nespălat industrial şi netratat printr-o altă metodă pentru eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;

articol pentru expoziţii – subproduse de origine animală sau produse derivate destinate expoziţiilor sau activităţilor artistice;

produs intermediar – produs derivat:

1) destinat utilizărilor în procesele de fabricare a medicamentelor, a medicamentelor de uz veterinar, a dispozitivelor medicale destinate unor scopuri medicale şi veterinare, a dispozitivelor medicale implantabile active, a dispozitivelor medicale pentru diagnostic in vitro destinate unor scopuri medicale şi veterinare, a reactivilor de laborator sau a produselor cosmetice, după cum urmează:

a) ca material în cadrul unui proces de fabricaţie sau producţia finală a unui produs finit;

b) în procesele de validare sau de verificare din cursul unui proces de fabricaţie;

c) în controlul calităţii unui produs finit;

2) pentru care stadiile de proiectare, de prelucrare şi de fabricare au fost suficient de avansate pentru a putea fi considerat un produs derivat şi pentru ca materialul să poată fi clasificat direct ca fiind un produs sau o componentă a unui produs destinat scopurilor menţionate în subpct. 1);

3) care necesită anumite procedee sau prelucrări suplimentare, cum ar fi amestecarea, învelirea, asamblarea sau ambalarea, pentru ca produsul să fie introdus pe piaţă ca:

a) medicament;

b) medicament de uz veterinar;

c) dispozitiv medical destinat unor scopuri medicale sau veterinare;

d) dispozitiv medical implantabil activ;

e) dispozitiv medical pentru diagnostic in vitro destinat unor scopuri medicale sau veterinare;

f) reactiv de laborator;

g) produs cosmetic;

reactiv de laborator – produs ambalat, gata de utilizare, care conţine subproduse de origine animală sau produse derivate, destinat individual sau în combinaţie cu substanţe de origine nonanimală, unor utilizări de laborator specifice ca reactiv sau produs reactiv, etalon sau material de control pentru detectarea, măsurarea, examinarea sau producerea de alte substanţe;

produs utilizat pentru diagnostic in vitro – produs ambalat, gata de utilizare, care conţine un produs din sânge sau un alt subprodus de origine animală, folosit ca reactiv, produs reactiv, etalon, trusă sau orice alt sistem, fie individual, fie în combinaţie, destinat utilizării in vitro în vederea examinării probelor de origine umană sau animală, utilizat în scopul diagnosticării unei stări fiziologice, a unei stări de sănătate, a unei boli sau anomalii genetice sau al stabilirii nivelului de siguranţă şi al compatibilităţii cu reactivii; nu include organe donate sau sânge donat;

probe pentru cercetare şi diagnostic – subproduse de origine animală şi produse derivate destinate activităţilor de diagnostic sau analiză pentru promovarea progresului în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, a procesului educaţional sau a activităţilor de cercetare;

probe comerciale – subproduse de origine animală sau produse derivate destinate anumitor studii sau, în vederea realizării unui proces de producţie, inclusiv prelucrarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, producerea de hrană pentru animale, inclusiv de companie sau de produse derivate ori testarea unor maşini sau a unor echipamente;

combustie – proces care implică oxidarea sau arderea în vederea utilizării valorii energetice a subproduselor de origine animală s au a produselor derivate, dacă acestea nu sunt deşeuri;

incinerare – eliminarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate ca deşeuri într-o instalaţie de incinerare;

reziduuri de incinerare şi coincinerare – orice reziduuri generate de instalaţiile de incinerare sau coincinerare, care tratează subproduse de origine animală sau produse derivate;

cod de culori – folosirea sistematică a culorilor pentru expunerea informaţiilor în conformitate cu prezenta Normă sanitar-veterinară, pe suprafaţa sau partea suprafeţei unui ambalaj, recipient sau vehicul ori pe o etichetă sau pe un simbol aplicat pe acestea;

operaţiuni intermediare – alte operaţiuni decât depozitarea;

tăbăcire – întărirea pieilor cu ajutorul taninilor vegetali, a sărurilor de crom sau a altor substanţe, precum sărurile de aluminiu, sărurile ferice, sărurile de siliciu, aldehidele şi chinonele sau alţi agenţi sintetici de întărire;

taxidermie – arta preparării şi împăierii pieilor de animale pentru a reproduce forma unui animal viu, astfel încât prin pielea împăiată să nu poată fi transmise riscuri inacceptabile pentru sănătatea publică şi animală;

metode de prelucrare – metodele enumerate în pct.149-155;

lot – unitate de producţie produsă într-o singură instalaţie prin utilizarea unor parametri de producţie uniformi, cum ar fi originea materialelor, sau mai multe asemenea unităţi, dacă acestea sunt produse în ordine consecutivă într-o singură instalaţie şi depozitate împreună ca o unitate de expediere;

recipient închis ermetic – recipient proiectat şi destinat a fi folosit astfel încât să asigure protecţie împotriva pătrunderii microorganismelor;

instalaţie de biogaz – instalaţie în care subprodusele de origine animală sau produsele derivate reprezintă cel puţin o parte din materialul care este supus biodegradării în condiţii anaerobe;

centre de colectare – spaţii, altele decât instalaţiile de prelucrare, în care sunt colectate subprodusele de origine animală şi destinate hrănirii animalelor;

instalaţie de compostare – instalaţie în care subprodusele de origine animală sau produsele derivate reprezintă cel puţin o parte din materialul care este supus biodegradării în condiţii anaerobe;

instalaţie de coincinerare – orice instalaţie fixă sau mobilă al cărei scop principal este generarea de energie sau producerea de produse materiale, care utilizează deşeuri drept combustibil obişnuit sau suplimentar sau în care deşeurile sunt supuse unui tratament termic în vederea eliminării lor;

instalaţie de incinerare – orice echipament sau unitate tehnică fixă sau mobilă destinată tratamentului termic al deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii produse prin ardere;

instalaţie de producere a hranei pentru animale de companie – spaţii ori instalaţii pentru producerea de hrană pentru animale de companie sau subproduse aromatizate de origine animală;

fabrică de prelucrare – sedii sau instalaţii în care subprodusele de origine animală sunt prelucrate în conformitate cu prezenta Normă sanitar-veterinară;

substraturi de cultură – materiale, inclusiv pământ pentru ghivece, altele decât solul in situ, în care se cultivă plante şi care sunt utilizate independent de solul in situ.

3. Pot fi introduse pe piaţă fără restricţii următoarele produse derivate, altele decât cele importate, în conformitate cu art.7 alin.(3) şi (4) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman:

1) biodieselul, care îndeplineşte cerinţele pentru eliminarea şi utilizarea produselor derivate prevăzute în pct.170 subpct. 2);

2) hrana prelucrată pentru animalele de companie care îndeplineşte cerinţele specifice prevăzute în pct.366 subpct. 1);

3) produsele de ros pentru câini care îndeplinesc cerinţele specifice prevăzute în pct.366 subpct. 2);

4) pieile de ungulate care îndeplinesc cerinţele specifice privind punctul final pentru aceste produse prevăzute în pct.376, 377 şi 378;

5) lâna şi părul care îndeplinesc cerinţele specifice privind punctul final pentru aceste produse prevăzute în pct.385, 386 şi 387;

6) penele şi puful care îndeplinesc cerinţele specifice privind punctul final pentru aceste produse prevăzute în pct.388;

7) blănurile care îndeplinesc condiţiile speciale aplicabile punctului final din lanţul de fabricaţie a produsului respectiv prevăzute în pct.395;

8) uleiul de peşte destinat producerii de medicamente care îndeplineşte cerinţele specifice aplicabile punctului final din lanţul de fabricaţie a produsului respectiv, prevăzute în capitolul XIV secţiunea a 11-a;

9) benzina şi combustibilii care îndeplinesc cerinţele specifice aplicabile produselor obţinute prin procesul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili, stabilite în pct.170 subpct. 3);

10) produsele oleochimice derivate din grăsimi topite şi care îndeplinesc cerinţele prevăzute în capitolul XIV secţiunea a 10-a;

11) motorina regenerabilă, combustibilul regenerabil pentru aviaţie, propanul regenerabil şi benzina regenerabilă care îndeplinesc cerinţele specifice pentru produsele rezultate în urma hidrotratamentului catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili, prevăzute în pct.170 subpct.6).

4. Bolile enumerate în Lista bolilor, infecţiilor şi infestărilor la animale terestre şi acvatice, conform Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală (anexa nr.1) sunt considerate boli transmisibile grave privind sănătatea animalelor.

Capitolul II

ELIMINAREA ŞI UTILIZAREA SUBPRODUSELOR DE ORIGINE

ANIMALĂ ŞI A PRODUSELOR DERIVATE

Secţiunea 1

Competenţele administrative şi de reglementare

ale autorităţilor şi ale operatorilor

5. Operatorii menţionaţi în capitolul III respectă:

1) condiţiile privind hrănirea animalelor de blană cu anumite materiale derivate din cadavre sau părţi de animale din aceeaşi specie;

2) restricţiile privind hrănirea animalelor de fermă cu iarbă provenită de pe terenuri pe care au fost aplicate anumite îngrăşăminte organice şi amelioratori de sol.

6. Incinerarea şi coincinerarea subproduselor de origine animală şi a produselor derivate are loc numai în instalaţii de incinerare sau coincinerare, inclusiv mobile, autorizate de Agenţia de Mediu în conformitate cu art.25 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile şi cu art.12 din Legea nr.1422/1997 privind protecţia aerului atmosferic.

7. Agenţia de Mediu autorizează instalaţiile de incinerare şi coincinerare în conformitate cu art.25 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, indiferent de capacitatea lor, dacă acestea îndeplinesc cerinţele stabilite în capitolul IV, şi cu art.12 din Legea nr.1422/1997 privind protecţia aerului atmosferic.

8. Operatorii instalaţiilor de incinerare şi coincinerare respectă cerinţele generale stabilite în capitolul IV secţiunea 1.

9. Operatorii instalaţiilor de incinerare şi coincinerare de mare capacitate respectă condiţiile specifice din capitolul IV secţiunea a 2-a.

10. Operatorii instalaţiilor de incinerare şi coincinerare de capacitate mică respectă condiţiile specifice stabilite în capitolul IV secţiunea a 3-a.

11. Operatorii se asigură că instalaţiile de incinerare sau coincinerare, altele decât cele la care se face referire în capitolul V secţiunea a 4-a, aflate sub controlul lor, în care subprodusele de origine animală sau produsele derivate sunt utilizate drept combustibil, respectă cerinţele generale şi specifice stabilite în capitolul IV secţiunile a 4-a şi a 5-a şi sunt autorizate de Agenţia de Mediu în conformitate cu art.25 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile şi cu art.12 din Legea nr.1422/1997 privind protecţia aerului atmosferic.

12. Agenţia de Mediu autorizează, în conformitate cu art.25 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile şi cu art.12 din Legea nr.1422/1997 privind protecţia aerului atmosferic, instalaţiile de incinerare sau coincinerare stabilite în pct.11 pentru utilizarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate drept combustibil, dacă acestea respectă cerinţele generale şi specifice stabilite în capitolul IV secţiunile a 4-a şi a 5-a.

13. Pentru utilizarea dejecţiilor provenite de la animalele de fermă sau a făinii din carne şi oase drept combustibil pentru ardere, în conformitate cu capitolul IV secţiunile a 4-a şi a 5-a, suplimentar la prevederile stabilite, se aplică următoarele cerinţe:

1) cererea de autorizare transmisă de operator Agenţiei de Mediu trebuie să conţină dovezi din care să rezulte că instalaţia de ardere în care dejecţiile provenite de la animalele de fermă sunt utilizate drept combustibil respectă pe deplin cerinţele specifice stabilite în capitolul IV secţiunea a 5-a;

2) procedura de autorizare de către Agenţia de Mediu se efectuează în conformitate cu art.25 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile şi cu art.12 din Legea nr.1422/1997 privind protecţia aerului atmosferic, incluzând măsurătorile necesare privind temperatura şi emisiile. Autorizaţia se acordă după ce rezultatele verificărilor respective demonstrează conformitatea cu cerinţele specifice stabilite în capitolul IV secţiunea a 5-a;

3) nu se permite incinerarea făinii din carne şi oase în instalaţiile de incinerare sau coincinerare menţionate în capitolul IV secţiunea a 5-a.

14. Operatorii se asigură că instalaţiile de prelucrare şi alte unităţi aflate sub controlul lor îndeplinesc cerinţele prevăzute în capitolul V secţiunea 1.

15. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţie) autorizează sanitar-veterinar conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară numai instalaţiile de prelucrare care îndeplinesc cerinţele prevăzute în capitolul V secţiunea 1, actul permisiv fiind inclus în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

16. Operatorii se asigură că instalaţiile de prelucrare aflate sub controlul lor îndeplinesc:

1) cerinţele privind igiena şi prelucrarea prevăzute în capitolul V secţiunea a 2-a;

2) metodele de prelucrare standard prevăzute în capitolul V secţiunea a 3-a, cu condiţia ca astfel de metode să fie utilizate în unitatea sau în instalaţia respectivă;

3) metodele de prelucrare alternative prevăzute în capitolul V secţiunea a 4-a, cu condiţia ca astfel de metode să fie utilizate în unitatea sau în instalaţia respectivă.

17. Operatorii se asigură că unităţile şi instalaţiile aflate sub controlul lor îndeplinesc cerinţe privind transformarea subproduselor de origine animală şi a produselor derivate în biogaz sau compost, stabilite în capitolul VI.

Secţiunea a 2-a

Norme speciale

18. Se permite transportul, utilizarea şi eliminarea probelor pentru cercetare şi diagnostic în condiţii care asigură controlul riscurilor pentru sănătatea publică şi animală şi dacă operatorii respectă cerinţele stabilite în capitolul VII secţiunea 1.

19. Operatorii respectă normele speciale privind probele pentru cercetare şi diagnostic prevăzute în capitolul VII secţiunea 1.

20. Se permite transportul, utilizarea şi eliminarea probelor comerciale ca fiind subproduse de origine animală sau produse derivate destinate anumitor studii sau analize, în vederea realizării unui proces de producţie, inclusiv prelucrarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, crearea de hrană pentru animale, de hrană pentru animale de companie sau de produse derivate ori testarea unor maşini sau a unor echipamente şi a articolelor pentru expoziţii în condiţii care asigură controlul riscurilor pentru sănătatea publică şi animală, şi că operatorii respectă cerinţele din capitolul VII secţiunea 1.

21. Operatorilor li se permite hrănirea animalelor din grădinile zoologice, a animalelor de blană, a câinilor din crescătorii (din haite recunoscute), a câinilor şi pisicilor din adăposturi, a larvelor şi viermilor pentru momeală de pescuit, a animalelor de circ cu materiale de categoria 2 şi 3 care provin de la animalele care nu au fost ucise sau decedate în urma prezenţei sau a suspectării prezenţei unei boli transmisibile la om sau la animale, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor prevăzute în capitolul VII secţiunea a 2-a.

22. Se permite utilizarea materialelor de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părţi de animale moarte care conţin material cu risc specificat pentru hrănirea:

1) în puncte de hrănire, cu respectarea cerinţelor prevăzute în capitolul VII secţiunea a 2-a, a animalelor sălbatice din speciile pe cale de dispariţie sau a speciilor protejate de păsări necrofage şi a altor specii care trăiesc în habitatul lor natural, pentru promovarea biodiversităţii;

2) în afara punctelor de hrănire, dacă este cazul, fără colectarea prealabilă a animalelor moarte, a animalelor sălbatice din speciile pe cale de dispariţie sau a speciilor protejate de păsări necrofage şi a altor specii care trăiesc în habitatul lor natural, cu condiţia respectării cerinţelor prevăzute în capitolul VII secţiunea a 2-a.

23. Se permite utilizarea materialelor de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părţi de animale moarte care conţin materiale cu risc specificat şi a materialelor derivate din animale din grădini zoologice pentru hrănirea animalelor din grădinile zoologice, cu condiţia respectării cerinţelor prevăzute în pct.210.

24. Se permite eliminarea subproduselor de origine animală, prin derogare de la prevederile art.19 lit.a), b), c), e) şi f) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, cu condiţia respectării cerinţelor prevăzute în capitolul VII secţiunea a 3-a.

Secţiunea a 3-a

Colectarea, transportul, identificarea şi trasabilitatea

25. Operatorii se asigură că subprodusele de origine animală şi produsele derivate respectă cerinţele privind colectarea, transportul şi identificarea prevăzute în capitolul IX secţiunile 1 şi a 2-a, care sunt însoţite în timpul transportului de un certificat sanitar-veterinar, în conformitate cu cerinţele capitolului IX secţiunea a 3-a, actul permisiv fiind inclus în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

26. Operatorii care expediază, transportă sau primesc subproduse de origine animală sau produse derivate păstrează înregistrările transporturilor şi certificatele sanitar-veterinare, actul permisiv fiind inclus în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, în conformitate cu cerinţele prevăzute în capitolul IX secţiunea a 4-a.

27. Operatorii respectă cerinţele privind marcarea anumitor produse derivate, prevăzute în capitolul IX secţiunea a 5-a.

Secţiunea a 4-a

Autorizarea unităţilor şi instalaţiilor

28. Agenţia autorizează sanitar-veterinar, conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, actul permisiv fiind inclus în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, mai multe unităţi sau instalaţii aflate în aceeaşi locaţie, cu condiţia ca amplasarea acestora şi modul de manipulare a subproduselor de origine animală şi a produselor derivate exclude transmiterea riscurilor pentru sănătatea publică şi animală între unităţi sau instalaţii.

29. Operatorii se asigură că unităţile şi instalaţiile aflate sub controlul lor, autorizate de Agenţie, respectă cerinţele stabilite în:

1) pct.257, în cazul în care aceştia produc hrană pentru animale;

2) pct.258-264, în cazul în care aceştia depozitează subproduse de origine animală şi manipulează subproduse de origine animală după colectarea acestora, prin următoarele operaţiuni:

a) sortare;

b) tăiere;

c) refrigerare;

d) congelare;

e) sărare;

f) conservare prin alte procese;

g) îndepărtarea pieilor sau îndepărtarea materialului cu risc specificat;

h) operaţiuni care implică manipularea subproduselor de origine animală;

i) igienizarea/pasteurizarea subproduselor de origine animală destinate transformării în biogaz/compostării înainte de transformarea sau compostarea în alte unităţi sau instalaţii, în conformitate cu capitolul VI;

j) pasare;

3) pct.265-270, în cazul în care depozitează produse derivate destinate anumitor scopuri preconizate, astfel cum este stabilit în art.22 alin.(2) lit.j) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

4) pct.273-283, în cazul în care depozitează în exploataţie subproduse de origine animală destinate eliminării ulterioare, astfel cum este stabilit în art.6 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

30. Operatorii instalaţiilor sau unităţilor manipulează subprodusele de origine animală şi produsele derivate în condiţiile stabilite în pct.271 şi 272.

31. Operatorii care transportă subproduse de origine animală sau produse derivate, cu excepţia transportului între două locaţii ale aceluiaşi operator, trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în pct.272.

32. Pct. 30 şi 31 nu se aplică:

1) operatorilor pentru care transportul subproduselor de origine animală sau al produselor derivate reprezintă o activitate auxiliară;

2) operatorilor care sunt autorizaţi sanitar-veterinar, conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, pentru activităţi de transport al hranei pentru animale menţionate în Hotărârea Guvernului nr.910/2020 cu privire la aprobarea Cerinţelor sanitar-veterinare faţă de hrana pentru animale.

Secţiunea a 5-a

Introducerea pe piaţă

33. La prelucrarea şi introducerea pe piaţă, cu excepţia importurilor, a subproduselor de origine animală şi a produselor derivate destinate hrănirii animalelor de fermă, cu excepţia animalelor de blană, operatorii respectă cerinţele stabilite în capitolul XI.

34. Se permite introducerea pe piaţă, cu excepţia importurilor, a laptelui, a produselor pe bază de lapte şi a produselor derivate din lapte clasificate ca materiale de categoria 3 şi care nu au fost prelucrate în conformitate cu cerinţele prevăzute în pct.302-308, cu condiţia ca materialele respective să îndeplinească cerinţele privind derogarea pentru introducerea pe piaţă a laptelui prelucrat în conformitate cu cerinţele prevăzute în pct.309-312.

35. Transportul de uleiuri de peşte şi de făină de peşte produse din materiale de categoria 3 şi utilizate pentru producerea de materii prime destinate hranei animalelor, altele decât cele importate de la o unitate de prelucrare autorizată în ţara de origine pentru producţia de făină de peşte şi ulei de peşte, la o unitate de producţie a hranei pentru animale autorizată sanitar-veterinar conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, pentru detoxificare, se efectuează în conformitate cu normele stabilite în capitolul IX secţiunea a 6-a.

36. La introducerea pe piaţă, cu excepţia importurilor, a îngrăşămintelor organice şi a amelioratorilor de sol, şi la aplicarea unor astfel de produse pe terenuri, operatorii respectă cerinţele stabilite în capitolul XII.

37. Introducerea pe piaţă a următoarelor produse nu depinde de sănătatea animalelor:

1) guano de la păsări marine sălbatice;

2) substraturi de cultură gata de vânzare, altele decât cele importate cu un conţinut mai mic de:

a) 5 % în volum de produse derivate din materiale de categoria 3 sau de material de categoria 2, altul decât dejecţii animaliere prelucrate; şi

b) 50 % în volum de dejecţii animaliere prelucrate.

38. Atunci când se aplică pe terenuri un îngrăşământ organic sau un ameliorator de sol produs din făină de carne şi oase derivată din materiale de categoria 2 sau din proteine animale prelucrate, se permite utilizarea a uneia sau a mai multe componente care urmează să fie amestecate cu materialele menţionate, conform cerinţelor prevăzute în capitolul XII secţiunea a 2-a.

39. Produsele intermediare importate sau aflate în tranzit îndeplinesc condiţiile de control al riscurilor pentru sănătatea publică şi animală prevăzute în capitolul XIII.

40. Produsele intermediare care au fost transportate către o unitate sau o instalaţie menţionată în capitolul XIII pot fi manipulate fără alte restricţii, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) unitatea sau instalaţia dispune de dotări pentru primirea produselor intermediare care să prevină transmiterea bolilor transmisibile la om şi la animale;

2) produsele intermediare nu prezintă niciun risc de transmitere a bolilor transmisibile la om şi la animale datorită purificării sau datorită altor tratamente la care au fost supuse, datorită concentraţiei subproduselor de origine animală în produsul intermediar sau datorită măsurilor de biosecuritate privind manipularea produselor intermediare;

3) unitatea sau instalaţia păstrează înregistrări cu date referitoare la cantităţile de materiale primite, categoria acestora, precum şi la unitatea, instalaţia sau operatorul căruia i-a furnizat produsele sale;

4) produsele intermediare neutilizate şi materialele expirate sunt eliminate în conformitate cu Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

41. Operatorul unităţii sau al fabricii de destinaţie a produselor intermediare utilizează şi expediază produsele intermediare exclusiv în scopul fabricării medicamentelor, a medicamentelor de uz veterinar, a dispozitivelor medicale destinate unor scopuri medicale şi veterinare, a dispozitivelor medicale implantabile active, a dispozitivelor medicale pentru diagnostic in vitro destinate unor scopuri medicale şi veterinare, a reactivilor de laborator sau a produselor cosmetice.

42. Se interzice utilizarea materialelor de categoria 1 menţionate în art.10 lit.a), b), d) şi e) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman pentru fabricarea produselor derivate destinate ingerării de către oameni sau animale ori aplicării pe oameni sau animale, altele decât produsele derivate menţionate în art.30 şi 33 din legea respectivă.

43. În cazul în care un subprodus de origine animală sau un produs derivat poate fi utilizat pentru hrănirea animalelor de fermă sau pentru alte scopuri prevăzute în art.33 lit.a) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, acestea se introduc pe piaţă, cu excepţia importurilor, în conformitate cu cerinţele specifice privind proteinele animale prelucrate şi alte produse derivate prevăzute în capitolul XI secţiunea a 2-a, dacă capitolul XIV nu prevede cerinţe specifice privind astfel de produse.

44. La introducerea pe piaţă, cu excepţia importului:

1) a hranei pentru animalele de companie, operatorii respectă cerinţele prevăzute în capitolul XIV secţiunile 1 şi a 2-a;

2) a produselor derivate, operatorii respectă cerinţele prevăzute în capitolul XIV secţiunile 1, a 3-a–a 11-a.

Secţiunea a 6-a

Importul, tranzitul şi exportul

45. Sunt interzise importul şi tranzitul următoarelor subproduse de origine animală:

1) gunoi de grajd neprelucrat;

2) pene şi părţi de pene şi puf netratate;

3) ceară de albine sub formă de fagure.

46. Importul şi tranzitul următoarelor subproduse de origine animală nu se supun niciunei condiţii privind sănătatea animală:

1) lâna şi părul care au fost spălate industrial sau care au fost tratate printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;

2) blănurile care au fost uscate cel puţin două zile la o temperatură ambiantă de 18° C şi 55 % umiditate;

3) lâna şi părul obţinute de la animale, altele decât cele din specia porcină, care au fost tratate prin spălare industrială, aceasta constând în scufundarea lânii şi a părului într-o serie de băi de apă, săpun şi hidroxid de sodiu sau hidroxid de potasiu;

4) lâna şi părul obţinute de la animale, altele decât cele din specia porcină, care sunt expediate la unitatea în care se fabrică produse derivate din lână şi păr pentru industria textilă şi au fost tratate prin cel puţin una dintre următoarele metode:

a) epilare chimică cu var stins sau sulfură de sodiu;

b) fumigaţie în formaldehidă într-o cameră închisă ermetic pentru cel puţin 24 de ore;

c) spălare industrială, care constă în scufundarea lânii într-un detergent solubil în apă la 60–70° C;

d) depozitare, care poate include timpul de transport, la temperatura de 37 °C timp de opt zile, 18° C timp de 28 de zile sau 4° C timp de 120 de zile;

5) lâna şi părul care sunt uscate şi introduse în ambalaje sigure, obţinute de la animale, altele decât cele din specia porcină, care sunt destinate pentru a fi expediate la unitatea în care se fabrică produse derivate din lână şi păr pentru industria textilă şi îndeplinesc următoarele condiţii:

a) au fost produse cu cel puţin 21 de zile înainte de data de intrare în Republica Moldova şi ţinute într-o ţară indemnă de febră aftoasă, iar în cazul în care este vorba de lână şi de păr de ovine şi caprine – de variolă ovină şi caprină;

b) sunt însoţite de o declaraţie a importatorilor, în conformitate cu anexa nr.39;

c) au fost prezentate de către operator pentru aprobare la unul din posturile de inspecţie la frontieră unde au înregistrat un rezultat pozitiv la controlul documentar.

47. La importul şi tranzitul anumitor subproduse de origine animală şi produse derivate, operatorii respectă cerinţele specifice pentru importul şi tranzitul materialelor de categoria 3 şi al produselor derivate destinate utilizărilor în lanţul furajer animal, altele decât ca hrana pentru animale de companie sau ca hrana pentru animale de blană, astfel cum este indicat în capitolul XV secţiunea 1.

48. La importul şi tranzitul anumitor subproduse de origine animală şi produse derivate, operatorii respectă cerinţele specifice pentru importul şi tranzitul subproduselor de origine animală şi al produselor derivate destinate utilizărilor în afara lanţului furajer animal pentru animalele de fermă, prevăzute în capitolul XV secţiunea a 2-a.

49. Se permite introducerea pe piaţă, inclusiv importul, precum şi exportul de piei provenite de la animale care au fost supuse unui tratament ilegal, de intestine de rumegătoare, cu sau fără conţinut de oase şi produse din oase, care conţin coloana vertebrală şi craniul, cu condiţia îndeplinirii următoarelor cerinţe:

1) materialele respective să nu fie materiale de categoria 1 provenite de la oricare dintre următoarele animale:

a) animale suspecte de encefalopatie spongiformă transmisibilă;

b) animale în care prezenţa encefalopatiei spongiforme transmisibile a fost confirmată oficial;

c) animale ucise în cadrul măsurilor de eradicare a encefalopatiei spongiforme transmisibile;

2) materialele respective să nu fie destinate hrănirii animalelor, aplicării pe terenuri din care se hrănesc animalele de fermă şi producerii de:

a) produse cosmetice;

b) dispozitive medicale implantabile activ;

c) dispozitive medicale;

d) dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro;

e) medicamente de uz veterinar;

f) medicamente;

3) materialele se importă cu o etichetă şi îndeplinesc cerinţele specifice pentru deplasarea de subproduse de origine animală;

4) materialele să fie importate în conformitate cu cerinţele de certificare sanitar-veterinară.

50. Se permite importul şi tranzitul probelor pentru cercetare şi diagnostic care conţin produse derivate sau subproduse de origine animală, inclusiv subproduse de origine animală prevăzute în pct.45, numai cu respectarea următoarelor condiţii:

1) introducerea transportului se notifica prealabil Agenţiei;

2) transportul se transmite direct de la punctul de trecere la frontieră către utilizatorul autorizat sanitar-veterinar conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară.

51. Operatorii prezintă probele pentru cercetare şi diagnostic destinate importului la unul dintre posturile de inspecţie la frontieră. La postul de inspecţie la frontieră, probele pentru cercetare şi diagnostic nu se supun controalelor sanitar-veterinare.

52. Operatorii care manipulează probe pentru cercetare sau probe pentru diagnostic îndeplinesc cerinţele speciale privind eliminarea probelor pentru cercetare şi diagnostic prevăzute în capitolul XV secţiunea a 3-a.

53. Se permite importul şi tranzitul probelor comerciale în conformitate cu normele speciale prevăzute în capitolul XV secţiunea a 3-a.

54. Operatorii care manipulează probe comerciale îndeplinesc normele speciale privind manipularea şi eliminarea probelor comerciale prevăzute în capitolul XV secţiunea a 3-a.

55. Se permite importul şi tranzitul articolelor pentru expoziţii în conformitate cu normele speciale privind articolele pentru expoziţii prevăzute în capitolul XV secţiunea a 3-a.

56. Operatorii care manipulează articole pentru expoziţii îndeplinesc condiţiile privind ambalarea, manipularea şi eliminarea articolelor pentru expoziţii prevăzute în capitolul XV secţiunea a 3-a.

57. Transporturile de subproduse de origine animală şi produse derivate pentru import sau tranzit sunt însoţite de certificate sanitar-veterinare, conform modelelor prevăzute în anexele nr.4–nr.13, nr.15–nr.19, nr.21–nr.30, nr.32–37, la punctul de intrare în care au loc controalele sanitar-veterinare.

58. Agenţia verifică întreg lanţul de colectare, transport, prelucrare, transformare, manipulare, utilizare şi eliminare a subproduselor de origine animală şi a produselor derivate în conformitate cu normele stabilite în Legea nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor.

59. Controalele oficiale includ controalele privind păstrarea înregistrărilor şi a altor documente în conformitate cu Legea nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor.

60. Agenţia, în conformitate cu Legea nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor, efectuează periodic controale oficiale:

1) ale instalaţiilor de prelucrare, în conformitate cu cerinţele prevăzute în pct.450 şi 451;

2) ale altor activităţi care implică manipularea subproduselor de origine animală şi a produselor derivate în conformitate cu cerinţele prevăzute în pct.452-463.

61. Agenţia, în conformitate cu Legea nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor, efectuează controale ale sigiliilor aplicate transporturilor de subproduse de origine animală sau de produse derivate.

62. În cazul în care inspectorul Agenţiei de la posturile de inspecţie la frontieră aplică un sigiliu unui astfel de transport, aceasta informează subdiviziunea teritorială a Agenţiei de la locul de destinaţie al subproduselor de origine animală sau al produselor derivate.

63. Operatorii, în conformitate cu art.34 alin.(2) din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, notifică orice operaţiune de export al materialelor de categoriile 1 şi 2, al făinii de carne şi oase sau al grăsimii animale derivate din materiale de categoriile 1 şi 2.

64. Nu se interzice şi nu se restricţionează introducerea pe piaţă, din motive de sănătate publică sau animală, a următoarelor subproduse de origine animală şi produse derivate, altele decât în conformitate cu normele prevăzute în Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman:

1) proteinele animale prelucrate şi alte produse derivate prevăzute în capitolul XI secţiunea a 2-a;

2) hrana pentru animalele de companie şi alte produse derivate prevăzute în capitolul XIV;

3) subprodusele de origine animală şi produsele derivate importate sau aflate în tranzit în conformitate cu capitolul XV.

Capitolul III

RESTRICŢII PRIVIND UTILIZAREA

SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

Secţiunea 1

Reciclarea intraspecifică a animalelor de blană

65. Se permite hrănirea animalelor de blană ca vulpile (Vulpes vulpes şi Alopex lagopus), câinii enoţi (Nycteroites procynoides) şi nurca americană (Mustela vison) cu făină de carne şi oase sau alte produse prelucrate în conformitate cu capitolul V secţiunea a 3-a, obţinute din cadavre sau părţi de cadavre de animale din aceeaşi specie.

66. Hrănirea menţionată în pct.65 are loc cu respectarea următoarelor cerinţe:

1) hrănirea are loc numai în fermele:

a) autorizate sanitar-veterinar conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară şi în care nu există suspiciunea sau prezenţa encefalopatiei spongiforme transmisibile (în continuare – EST);

b) unde există un sistem de supraveghere pentru EST la animale de blană şi care include teste de laborator periodice ale probelor pentru detectarea EST;

c) care oferă garanţii că în lanţul alimentar uman sau în lanţul furajer al altor animale decât animalele de blană nu pătrund subproduse de origine animală, făină de carne şi oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu capitolul V secţiunea a 3-a şi care sunt derivate din animalele respective sau din descendenţii acestora;

d) care nu au avut niciun contact cu fermele unde s-au înregistrat focare confirmate sau suspecte de EST;

e) unde se asigură că:

- carcasele animalelor de blană destinate hrănirii animalelor din aceeaşi specie sunt manipulate şi prelucrate separat de carcasele nedestinate pentru scopul respectiv;

- animalele de blană hrănite cu făină de carne şi oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu capitolul V secţiunea a 3-a şi care sunt derivate din animale de aceeaşi specie sunt păstrate separat de animalele care nu sunt hrănite cu produse derivate din animale de aceeaşi specie;

- ferma îndeplineşte cerinţele prevăzute în capitolul VII secţiunea a 2-a şi în capitolul IX secţiunea a 2-a;

2) operatorul fermei se asigură că făina de carne şi oase sau alte produse derivate dintr-o specie şi destinate hrănirii aceleiaşi specii:

a) sunt prelucrate în conformitate cu art.22 alin.(2) lit.a) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, prin utilizarea metodelor de prelucrare menţionate în pct.149-151 sau a metodei de prelucrare prevăzute în pct.155 într-o instalaţie de prelucrare autorizată sanitar-veterinar conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

b) sunt produse din animale sănătoase, ucise pentru producerea blănurilor;

3) în cazul oricărui contact cunoscut sau suspect cu orice fermă în care  s-au înregistrat focare confirmate sau suspectate de EST, operatorul fermei:

a) informează Agenţia cu privire la un astfel de contact;

b) opreşte expedierea de animale de blană către orice destinaţie.

Secţiunea a 2-a

Hrănirea animalelor de fermă cu iarbă

67. Animalele de fermă pot fi hrănite cu iarbă de pe terenuri unde sunt folosite îngrăşăminte organice sau amelioratori de sol, fie prin acces direct al animalelor la terenurile respective, fie prin utilizarea ierbii cosite ca furaj, dacă:

1) se respectă perioada de aşteptare de cel puţin 21 de zile de la aplicarea îngrăşămintelor organice sau a amelioratorilor de sol pe terenurile respective;

2) se utilizează numai îngrăşăminte organice şi amelioratori de sol în conformitate cu art.29 alin.(1) şi (3) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

68. Cerinţele menţionate în pct.67 nu se aplică dacă pe terenuri se folosesc următoarele îngrăşăminte organice şi amelioratori de sol:

1) gunoi de grajd şi guano;

2) conţinutul tractului digestiv, lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru şi produse din colostru care nu prezintă riscuri de răspândire a vreunei boli grave la animale.

Capitolul IV

ELIMINAREA, RECUPERAREA ŞI UTILIZAREA

SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A

PRODUSELOR DERIVATE DREPT COMBUSTIBIL

Secţiunea 1

Cerinţe generale privind incinerarea şi coincinerarea

69. Operatorii instalaţiilor de incinerare şi coincinerare, inclusiv mobile, prevăzute în pct.6 se asigură că instalaţiile aflate sub controlul lor îndeplinesc următoarele cerinţe:

1) subprodusele de origine animală şi produsele derivate sunt depozitate şi eliminate după sosirea acestora;

2) instalaţiile sunt dotate cu utilaje pentru curăţarea şi dezinfectarea recipientelor şi a vehiculelor într-o zonă desemnată, din care apele uzate sunt eliminate, pentru excluderea riscurilor de contaminare;

3) instalaţiile sunt plasate pe o suprafaţă solidă cu scurgere;

4) instalaţiile sunt dotate cu sisteme pentru protecţia împotriva insectelor, a rozătoarelor şi a păsărilor.

În acest scop, se utilizează un program documentat pentru controlul dăunătorilor;

5) personalul are acces la mijloace de igienă personală, lavabouri, vestiare şi chiuvete, pentru a preveni riscurile de contaminare;

6) procedurile de curăţare pentru toate zonele din incintă, cu folosirea echipamentelor şi agenţilor de curăţare, se stabilesc şi se documentează;

7) se monitorizează emisiile, prin evidenţa permanentă a compoziţiei, a cantităţii emisiilor de poluanţi în atmosferă, şi se raportează conform Registrului naţional al emisiilor şi al transferului de poluanţi, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.373/2018.

70. Operatorul instalaţiei de incinerare sau coincinerare ia toate măsurile de protecţie în ceea ce priveşte recepţia subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, pentru a preveni sau a reduce riscurile pentru sănătatea umană sau animală.

71. Animalele nu trebuie să aibă acces la instalaţii, subproduse de origine animală ori produse derivate care urmează să fie incinerate sau coincinerate ori la cenuşa care rezultă din incinerarea sau coincinerarea subproduselor de origine animală.

72. Atunci când instalaţia de incinerare sau coincinerare este amplasată într-o exploataţie de creştere a animalelor de fermă:

1) trebuie să existe o separare fizică între echipamentul de incinerare sau coincinerare şi efectivele de animale, furaje şi aşternutul acestora;

2) echipamentul trebuie dedicat în exclusivitate operării incineratorului şi nu poate fi utilizat altundeva în exploataţie sau, în mod alternativ, acesta trebuie curăţat şi dezinfectat înainte de o astfel de utilizare;

3) personalul care lucrează la instalaţie schimbă îmbrăcămintea exterioară şi încălţămintea înainte de manipularea animalelor sau a furajelor.

73. Depozitarea subproduselor de origine animală şi a produselor derivate care urmează să fie incinerate sau coincinerate, precum şi a cenuşii se efectuează în recipiente acoperite şi/sau în recipiente etanşe.

74. Subprodusele de origine animală incinerate incomplet sunt reincinerate sau eliminate prin alte metode de eliminare într-un depozit de deşeuri autorizat, în conformitate cu art.14, 15 şi 16 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

75. Instalaţiile de incinerare sau coincinerare se proiectează, se dotează, se construiesc şi se exploatează astfel încât gazul rezultat din aceste procese să se ridice în mod controlat şi omogen, chiar şi în cele mai defavorabile condiţii, la o temperatură de 850° C timp de cel puţin două secunde sau la o temperatură de 1100° C timp de 0,2 secunde, măsurată în apropierea peretelui intern ori în punctul în care are loc incinerarea sau coincinerarea.

76. Cantitatea de reziduuri de incinerare şi coincinerare este minimă, iar reziduurile sunt inofensive şi recuperate direct din instalaţie sau în afara acesteia ori eliminate într-un depozit de deşeuri autorizat.

77. Transportul şi depozitarea intermediară a reziduurilor uscate, inclusiv a pulberilor, se efectuează în recipiente închise, astfel încât să se prevină răspândirea lor în mediu.

78. Se utilizează tehnici de monitorizare a parametrilor şi a condiţiilor relevante pentru procesul de incinerare sau coincinerare.

79. Cerinţele privind măsurarea temperaturii, monitorizarea, evidenţa şi raportarea emisiilor de poluanţi şi a reziduurilor rezultate în procesul de incinerare sau coincinerare sunt stabilite în autorizaţia pentru emisia în atmosferă a poluanţilor de la sursele fixe de poluare şi în autorizaţia de mediu pentru gestionarea deşeurilor, eliberate de către Agenţia de Mediu conform art.12 din Legea nr.1422/1997 privind protecţia aerului atmosferic şi art.25 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

80. Funcţionarea echipamentelor de monitorizare automată face obiectul unor controale şi al unui test anual de supraveghere.

81. Rezultatele măsurărilor de temperatură, de emisii de poluanţi în aerul atmosferic şi de evidenţă a cantităţilor de reziduuri (deşeuri) generate sunt înregistrate şi raportate anual Agenţiei de Mediu în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.373/2018 cu privire la Registrul naţional al emisiilor şi al transferului de poluanţi, Hotărârii Guvernului nr.501/2018 pentru aprobarea Instrucţiunii cu privire la ţinerea evidenţei şi transmiterea datelor şi informaţiilor despre deşeuri şi gestionarea acestora şi ale Hotărârii Guvernului nr.682/2018 cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informaţional automatizat "Managementul deşeurilor".

82. În cazul unei defecţiuni a instalaţiei de incinerare sau de coincinerare, operatorul reduce sau opreşte operaţiunile până în momentul în care se elimină defecţiunile.

Secţiunea a 2-a

Instalaţii de incinerare şi coincinerare de mare capacitate

Condiţii specifice de operare. Evacuarea apelor uzate

83. Instalaţiile de incinerare şi coincinerare care tratează subproduse de origine animală şi produse derivate cu o capacitate de peste 50 kg pe oră (instalaţii de mare capacitate):

1) sunt echipate pentru fiecare linie cu un arzător auxiliar, care porneşte automat în momentul în care temperatura gazelor de ardere după ultima injecţie de aer de combustie scade sub 850° C sau 1100° C. Acesta se foloseşte şi în timpul operaţiunilor de pornire sau oprire a instalaţiei pentru a menţine temperatura de 850° C sau 1100° C pe tot parcursul şi pe toată perioada în care în camera unde are loc incinerarea sau coincinerarea se află material nears;

2) dispun de un sistem automat care să prevină introducerea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate în faza de pornire înainte de atingerea temperaturii de 850° C sau 1100° C, după caz, şi în orice moment în care temperatura respectivă nu este menţinută, dacă în camera unde are loc incinerarea sau coincinerarea se introduc subproduse de origine animală sau produse derivate printr-un proces continuu;

3) operează incinerarea astfel încât să se atingă un nivel de incinerare la care conţinutul de carbon organic total al cenuşii şi zgurii să fie mai mic de 3 % din greutatea în stare uscată sau la care pierderea la calcinare a acestora să fie mai mică de 5 % din greutatea în stare uscată. Dacă este necesar, se utilizează tehnici corespunzătoare de pretratare.

84. Amplasamentul instalaţiilor de mare capacitate şi zonele asociate de depozitare pentru subproduse de origine animală sunt proiectate astfel încât să se prevină eliberarea neautorizată şi accidentală de orice substanţe poluante în sol, ape de suprafaţă şi ape subterane. În acest scop, proiectarea este precedată, în mod obligatoriu, de o evaluare a impactului asupra mediului, în condiţiile Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

85. Trebuie să se prevadă o capacitate de depozitare pentru apa pluvială contaminată provenită de la amplasamentul instalaţiei sau pentru apa contaminată provenită din pierderi prin scurgeri sau din operaţiuni de stingere a incendiilor.

86. Dacă este necesar, operatorul se asigură că apa pluvială sau apa menţionată mai sus poate fi testată şi epurată înainte de eliminare.

Secţiunea a 3-a

Instalaţii de incinerare şi coincinerare de capacitate mică

87. Instalaţiile de incinerare şi coincinerare care tratează numai subproduse de origine animală şi produse derivate cu o capacitate maximă mai mică de 50 kg de subproduse de origine animală per oră sau per lot (instalaţii de capacitate mică) se utilizează numai pentru eliminarea:

1) a cadavrelor animalelor de companie menţionate în art.10 lit.a) pct.3 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

2) a materialelor de categoria 1 menţionate în art.10 lit.b), e) şi f), a materialelor de categoria 2 menţionate în art.11 sau a materialelor de categoria 3 menţionate în art.12 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

3) a cadavrelor de ecvine identificate individual din exploataţii care nu fac obiectul unor restricţii sanitare.

88. Instalaţiile indicate în pct.87:

1) sunt echipate cu un arzător auxiliar, în cazul în care în instalaţia de capacitate mică sunt introduse materiale de categoria 1 prevăzute în art.10 lit.b) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

2) sunt operate astfel încât subprodusele de origine animală să fie transformate complet în cenuşă.

Secţiunea a 4-a

Cerinţe generale pentru utilizarea subproduselor de origine

animală şi a produselor derivate drept combustibil

89. Operatorii instalaţiilor de ardere menţionaţi în pct.11 trebuie:

1) să utilizeze cât mai rapid subprodusele de origine animală şi produsele derivate destinate utilizării drept combustibil sau să le depoziteze în condiţii de siguranţă până la utilizare;

2) să curăţe şi să dezinfecteze recipientele şi vehiculele într-o zonă desemnată, din care apele reziduale se colectează şi se elimină în vederea excluderii riscurilor de contaminare a mediului. Recipientele şi vehiculele utilizate la transportul grăsimilor topite sunt curăţate şi dezinfectate la sediul unde se află instalaţia de încărcare sau la sediul oricărei alte instalaţii autorizate sanitar-veterinar conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

3) să amplaseze instalaţiile de incinerare sau coincinerare pe o fundaţie bine drenată;

4) să aplice măsuri de protecţie împotriva dăunătorilor, cu utilizarea unui program de control al dăunătorilor;

5) să asigure personalului acces la mijloace de igienă personală, săli de baie, vestiare şi căzi, pentru a preveni riscurile contaminării echipamentului de manipulare a animalelor de fermă sau a furajelor;

6) să stabilească şi să documenteze pentru toate părţile instalaţiei de ardere procedurile de curăţare şi dezinfectare;

7) să asigure controlul igienei prin verificări regulate ale mediului şi ale echipamentelor, ale căror rezultate să fie documentate şi păstrate cel puţin doi ani

8) să desfăşoare în condiţii de separare strictă prelucrarea alimentelor sau a furajelor în acelaşi loc cu grăsimile topite în cazul în care grăsimile topite sunt utilizate drept combustibil pentru incinerare sau coincinerare în motoarele fixe cu ardere internă situate în fabrici de prelucrare a alimentelor sau a furajelor, autorizate sanitară veterinar conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar veterinară.

90. Operatorii instalaţiilor de ardere iau toate măsurile de precauţie în ceea ce priveşte recepţia subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, în scopul de a preveni sau a limita riscurile pentru sănătatea umană sau animală şi pentru mediu.

91. Animalele nu trebuie să aibă acces la instalaţia de ardere, la subprodusele de origine animală, la produsele derivate care urmează a fi arse sau la cenuşa care rezultă din incinerare.

92. În cazul în care instalaţia de ardere este situată într-o exploataţie în care se află animale din specii destinate producţiei de alimente:

1) trebuie să existe o separare fizică între echipamentele de incinerare şi animale, furaje şi aşternutul acestora;

2) echipamentele trebuie utilizate în exclusivitate pentru funcţionarea instalaţiei de ardere şi să nu fie utilizate în alte locuri din exploataţie, cu excepţia cazului în care acestea au fost curăţate şi dezinfectate eficient înainte de o astfel de utilizare;

3) personalul care lucrează în instalaţia de ardere trebuie să-şi schimbe îmbrăcămintea exterioară şi încălţămintea şi să ia măsuri de igienă personală înainte de manipularea animalelor din exploataţie, a hranei animalelor sau a aşternutului acestora.

93. Subprodusele de origine animală şi produsele derivate care urmează să fie arse drept combustibil şi reziduurile de incinerare sunt depozitate într-o zonă închisă şi acoperită sau în recipiente acoperite şi etanşe.

94. Combustia subproduselor de origine animală sau a produselor derivate trebuie să se efectueze în condiţii care împiedică contaminarea hranei pentru animale.

95. Instalaţiile de incinerare sau coincinerare sunt proiectate, construite, echipate şi exploatate astfel încât subprodusele de origine animală şi produsele derivate să fie tratate cel puţin 2 secunde la temperatura de 850 °C sau cel puţin 0,2 secunde la temperatura de 1100° C.

96. Gazul care rezultă din proces se expune timp de 2 secunde la temperatura de 850° C sau timp de 0,2 secunde la temperatura de 1100° C. Temperatura se măsoară în apropierea peretelui intern sau într-un alt punct al camerei de incinerare sau coincinerare.

97. Tehnicile automatizate se utilizează pentru monitorizarea parametrilor şi a condiţiilor relevante pentru procesul de incinerare sau coincinerare.

98. Rezultatele măsurătorilor temperaturii sunt înregistrate automat şi prezentate astfel încât să permită verificarea respectării condiţiilor de funcţionare.

99. Operatorul instalaţiei de ardere se asigură că arderea combustibilului se realizează astfel încât conţinutul de carbon organic total din zgură şi din cenuşa decantată să fie mai mic de 3 % din greutatea materialului în stare uscată sau astfel încât pierderea prin incinerare sau coincinerare a acestora să fie mai mică de 5 % din această greutate.

100. Cantitatea şi nocivitatea reziduurilor de incinerare este redusă la minimum şi astfel de reziduuri sunt recuperate, eliminate sau utilizate.

101. Transportul şi depozitarea intermediară a reziduurilor uscate, inclusiv a pulberilor, trebuie să se efectueze în recipiente închise sau într-un alt mod prin care să prevină răspândirea în mediu.

102. Instalaţia de ardere este dotată cu sisteme care închid automat operaţiunile în cazul unei defecţiuni.

103. Subprodusele de origine animală şi produsele derivate arse incomplet sunt arse din nou sau eliminate prin metodele menţionate în art.14, 15 şi 16 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, altele decât eliminarea într-un depozit de deşeuri.

Secţiunea a 5-a

Tipuri de instalaţii şi de combustibili care pot fi utilizate

pentru incinerare şi coincinerare şi cerinţe specifice

pentru anumite tipuri de instalaţii

104. Pentru incinerarea sau coincinerarea subproduselor în motoare fixe cu ardere internă, o fracţiune de grăsimi derivată din subproduse de origine animală din toate categoriile poate fi utilizată dacă îndeplineşte următoarele condiţii:

1) în afara cazurilor în care s-au utilizat uleiul de peşte sau grăsimile topite produse în conformitate cu capitolele IX şi XIII din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010, fracţia de grăsime derivată din subproduse de origine animală trebuie să fie prelucrată în prealabil utilizând:

a) în cazul unei fracţii de grăsime obţinute din materiale din categoriile 1 şi 2 – oricare dintre metodele de prelucrare de la pct.149-153. În cazul în care această grăsime este transportată, prin intermediul unui sistem de transport închis, autorizat sanitar-veterinar conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, de la instalaţia de prelucrare în vederea arderii directe imediate, marcarea permanentă cu gliceroltriheptanoat (GTH), menţionată în capitolul IX secţiunea a 5-a, nu este necesară;

b) în cazul unei fracţii de grăsime obţinute din materiale din categoria 3 –oricare dintre metodele de prelucrare de la pct.149-153 sau metoda de la pct.155;

c) în cazul materialelor derivate din peşte – oricare dintre metodele de prelucrare, astfel cum sunt prezentate în capitolul V secţiunea a 3-a;

2) fracţia de grăsime este separată de proteine, iar în cazul grăsimii obţinute de la rumegătoare şi destinate arderii în altă instalaţie, sunt îndepărtate impurităţile insolubile al căror nivel depăşeşte 0,15 % ca greutate.

105. Incinerarea sau coincinerarea grăsimilor animale drept combustibil într-un motor fix cu ardere internă se realizează în modul următor:

1) fracţiile de grăsime menţionate în pct.104 sunt supuse arderii:

a) în condiţiile prezentate în pct.95;

b) utilizând parametrii de prelucrare prin care se obţine un rezultat echivalent condiţiilor de la pct.95;

2) nu se permite incinerarea sau coincinerarea materiilor de origine animală care nu sunt grăsimi;

3) grăsimile animale derivate din categoria 1 sau 2 incinerate în unităţile autorizate de Agenţia de Mediu în conformitate cu art.25 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile şi cu art.12 din Legea nr.1422/1997 privind protecţia aerului atmosferic sau în locuri publice se prelucrează prin metoda stabilită în pct.149-153 sau prin metoda de prelucrare stabilită în pct.155;

4) incinerarea sau coincinerarea grăsimilor animale se efectuează în conformitate cu Legea nr.209/2016 privind deşeurile, folosind cele mai bune tehnici disponibile pentru controlul şi monitorizarea emisiilor.

106. Prin derogare de la pct.96, cerinţele bazate pe alţi parametri de prelucrare, care asigură un rezultat echivalent în ceea ce priveşte mediul, se aplică conform prevederilor Legii nr.209/2016 privind deşeurile.

107. În instalaţiile de incinerare sau coincinerare situate în exploataţii cu o putere termică nominală totală care nu depăşeşte 5 MW, în care dejecţiile de păsări de curte sunt utilizate drept combustibil:

1) ca materie primă se folosesc dejecţii neprelucrate de păsări de curte, astfel cum se menţionează în art.11 lit.a) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman destinate utilizării drept combustibil pentru incinerare sau coincinerare în conformitate cu cerinţele de la pct.40, 41 şi 42.

Incinerarea sau coincinerarea altor subproduse de origine animală sau a altor produse derivate şi a dejecţiilor provenite de la alte specii sau generate în afara exploataţiei, în scopul utilizării drept combustibil, nu este permisă;

2) trebuie să existe:

a) un sistem de gestionare automată a combustibilului pentru a introduce combustibilul direct în camera de incinerare sau coincinerare, fără manipulări suplimentare;

b) un arzător auxiliar care se utilizează în timpul operaţiunilor de pornire şi de oprire pentru a se asigura că cerinţele de temperatură prevăzute în pct.96 sunt îndeplinite în orice moment în timpul operaţiunilor respective şi atât timp cât în camera de incinerare sau coincinerare se află material nears.

108. Dejecţiile de păsări de curte utilizate drept combustibil pentru incinerare sau coincinerare se depozitează în siguranţă într-un spaţiu de depozitare închis, pentru a minimiza necesitatea de manipulare suplimentară şi pentru a preveni contaminarea altor zone dintr-o exploataţie în care se află animale din specii destinate producţiei de alimente.

109. Emisiile de dioxid de sulf, de oxizi de azot (şi anume suma dintre monoxidul de azot şi dioxidul de azot, exprimată ca dioxid de azot) şi de materii sub formă de particule nu depăşesc valori-limită ale emisiilor stabilite în tabelul 1, exprimate în mg/Nm³ la temperatura de 273,15 K, la presiunea de 101,3 kPa şi în condiţiile unui conţinut de oxigen de 11 %, după ajustarea în funcţie de conţinutul în vapori de apă al gazelor reziduale:

Tabelul 1

Operatorul instalaţiei de ardere din exploataţie măsoară cel puţin o dată pe an valoarea dioxidului de sulf, a oxizilor de azot şi a materiilor aflate sub formă de particule. Pentru a determina emisiile de dioxid de sulf pot fi utilizate alte proceduri verificate şi permise de către Agenţia de Mediu, în conformitate cu Legea nr.1422/1997 privind protecţia aerului atmosferic.

Rezultatele măsurării se înregistrează, se prelucrează şi se prezintă anual Agenţiei de Mediu, astfel încât să permită acesteia să verifice respectarea valorilor-limită ale emisiilor stabilite în autorizaţia pentru emisia în atmosferă a poluanţilor de la sursele fixe de poluare.

Funcţionarea eficace a echipamentelor secundare de reducere a emisiilor utilizate în instalaţiile de incinerare sau coincinerare este monitorizată continuu şi rezultatele acesteia se înregistrează.

Conform art.17 alin.(10) şi alin.(11) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, emisiile în aer provenite de la instalaţiile de incinerare şi de coincinerare a deşeurilor nu trebuie să depăşească valorile-limită de emisie. Operatorul instalaţiei de incinerare sau de coincinerare a deşeurilor este obligat să asigure monitorizarea continuă a emisiilor substanţelor periculoase în aer conform cerinţelor stabilite în regulamentul menţionat.

În cazul nerespectării valorilor-limită ale emisiilor sau în cazul în care o instalaţie de ardere din exploataţie nu îndeplineşte cerinţele de la pct.95, operatorii informează imediat Agenţia de Mediu şi iau măsurile necesare pentru a restabili conformitatea în cel mai scurt timp posibil. În cazul în care conformitatea nu poate fi restabilită, Agenţia de Mediu suspendă funcţionarea instalaţiei şi îi anulează autorizaţia de mediu pentru gestionarea deşeurilor, eliberată în conformitate cu art.25 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, şi autorizaţia pentru emisia în atmosferă a poluanţilor de la sursele fixe de poluare, eliberată conform art.12 din Legea nr.1422/1997 privind protecţia aerului atmosferic.

110. În cazul modificării funcţionării şi al defecţiunilor:

1) operatorul notifică Agenţiei de Mediu, în conformitate cu Legea nr.209/2016 privind deşeurile şi Legea nr.1422/1997 privind protecţia aerului atmosferic, orice modificare planificată vizând instalaţia de ardere din exploataţie care i-ar putea afecta emisiile cu cel puţin o lună înainte de data la care se realizează modificarea;

2) operatorul ia măsurile necesare pentru ca perioadele de pornire şi de oprire a instalaţiilor de ardere din exploataţie şi perioadele corespunzătoare oricăror defecţiuni să fie cât mai scurte. În cazul unei funcţionări deficitare sau al unei defecţiuni a echipamentelor secundare de reducere a emisiilor, operatorul informează imediat Agenţia de Mediu în conformitate cu Legea nr.209/2016 privind deşeurile şi Legea nr.1422/1997 privind protecţia aerului atmosferic.

111. La instalaţii de ardere cu o putere termică nominală totală de maximum 50 MW se folosesc doar dejecţii provenite de la animalele de fermă, altele decât dejecţiile provenite de la păsările de curte, care urmează să fie utilizate drept combustibil pentru incinerare sau coincinerare în conformitate cu prezenta secţiune.

Incinerarea sau coincinerarea altor subproduse de origine animală sau a altor produse derivate, utilizate drept combustibil, nu este permisă.

Dejecţiile provenite de la animalele de fermă, altele decât dejecţiile provenite de la păsările de curte, generate în afara exploataţiei, nu trebuie să intre în contact cu animalele de fermă.

112. Instalaţiile de incinerare sau coincinerare în care se utilizează drept combustibil dejecţii provenite de la animalele de fermă, altele decât dejecţiile provenite de la păsările de curte prevăzute, respectă cerinţele stabilite în pct.107 subpct. 2), pct.108, 109 şi 110.

113. Se permite:

1) prin derogare de la pct.109, emisii de particule de maximum 50 mg/m³, cu condiţia ca puterea termică nominală totală a instalaţiilor de ardere să nu depăşească 5 MW;

2) prin derogare de la pct.107 subpct. 2) lit.a), introducerea manuală a dejecţiilor provenite de la ecvidee drept combustibil în camera de incinerare sau coincinerare, în cazul în care puterea termică nominală totală nu depăşeşte 0,5 MW.

114. În instalaţiile de incinerare sau coincinerare cu o putere termică instalată totală de maximum 50 MW, în care se utilizează drept combustibil făină de carne şi oase ca materie primă, se folosesc făină de carne şi oase din materiale de categoria 1 şi 2, fie separat, fie în amestec de făină de carne şi oase, grăsime topită şi dejecţii.

115. Făina de carne şi oase, în cazul în care este utilizată drept combustibil pentru incinerare sau coincinerare, se depozitează în siguranţă în instalaţia de ardere într-un spaţiu de depozitare închis, protejat împotriva accesului animalelor şi nu se trimite spre o altă destinaţie decât în cazul unei defecţiuni sau al unor condiţii anormale de funcţionare.

116. Instalaţia de ardere specificată în pct.114 este utilată cu:

1) un sistem de gestionare automată sau continuă a combustibilului, pentru a introduce combustibilul direct în camera de incinerare sau coincinerare, fără manipulări suplimentare;

2) un arzător auxiliar, care este utilizat în timpul operaţiunilor de pornire şi de oprire pentru a se asigura că cerinţele de temperatură prevăzute în pct.96 sunt îndeplinite în orice moment în timpul operaţiunilor respective şi atât timp cât în camera de incinerare sau coincinerare se află material nears.

117. Instalaţiile de incinerare sau coincinerare în care se utilizează drept combustibil făină de carne şi oase din materiale de categoria 1 şi 2 respectă cerinţele stabilite în secţiunea a 4-a şi în pct.109 şi 110.

Capitolul V

PRELUCRAREA

Secţiunea 1

Cerinţe privind instalaţiile de prelucrare şi alte instalaţii şi unităţi

118. Instalaţiile de prelucrare îndeplinesc cerinţele privind prelucrarea prin sterilizare sub presiune în conformitate cu metodele de prelucrare prevăzute în art.4 lit.c) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

119. Instalaţiile de prelucrare nu trebuie să fie situate în acelaşi loc cu abatoarele sau alte unităţi, cu excepţia cazului în care riscurile pentru sănătatea publică şi animală care rezultă din prelucrarea subproduselor de origine animală provenite din astfel de abatoare sau din alte unităţi sunt controlate prin respectarea următoarelor condiţii:

1) instalaţia de prelucrare este separată fizic de abator sau de alte unităţi, prin amplasarea ei într-o clădire complet separată de abator sau de alte unităţi;

2) în instalaţia de prelucrare sunt instalate şi utilizate:

a) un sistem de bandă rulantă, care leagă instalaţia de prelucrare de abator sau alte unităţi şi care nu poate fi ocolit;

b) intrări, zone de recepţie, echipamente şi ieşiri separate, atât pentru instalaţia de prelucrare, cât şi pentru abator sau unităţi;

3) sunt luate măsuri pentru prevenirea răspândirii riscurilor prin intermediul personalului comun instalaţiei de prelucrare şi abatorului sau altor unităţi;

4) persoanele neautorizate şi animalele nu trebuie să aibă acces la instalaţia de prelucrare.

120. Prin derogare de la pct.119, în cazul unităţilor de prelucrare a materialelor de categoria 3, pot fi aplicate alte condiţii care să reducă riscurile pentru sănătatea publică şi animală, inclusiv riscurile rezultate din prelucrarea materialelor de categoria 3 provenite din unităţi exterioare.

121. Instalaţia de prelucrare separă un sector curat de un sector murdar. Sectorul murdar cuprinde un spaţiu acoperit pentru recepţionarea subproduselor de origine animală şi este construit astfel încât să fie uşor de curăţat şi dezinfectat. Podelele sunt construite astfel încât să faciliteze drenarea lichidelor.

122. Instalaţia de prelucrare trebuie să fie dotată cu toaletă, vestiare şi lavoare pentru personal.

123. Instalaţia de prelucrare are o capacitate suficientă de producţie de apă caldă şi abur pentru prelucrarea subproduselor de origine animală.

124. Sectorul murdar, după caz, conţine echipamente pentru reducerea dimensiunii subproduselor de origine animală şi pentru încărcarea subproduselor de origine animală zdrobite în unitatea de prelucrare.

125. Dacă este necesar tratamentul termic, toate instalaţiile sunt dotate cu:

1) echipament de măsurare pentru monitorizarea temperaturii în funcţie de timp şi, dacă se aplică metodei de prelucrare utilizate, a presiunii în punctele critice;

2) dispozitive pentru înregistrarea continuă a rezultatelor acestor măsurători, astfel încât acestea să rămână accesibile pentru controale oficiale;

3) un sistem de siguranţă care să prevină supraîncălzirea.

126. Pentru prevenirea recontaminării produselor derivate prin introducerea de subproduse de origine animală, există o separare clară a zonei din instalaţie unde sunt descărcate subprodusele de origine animală care urmează a fi prelucrate în zonele prevăzute pentru prelucrarea produsului în cauză şi pentru depozitarea produsului derivat.

127. Instalaţiile de prelucrare dispun de echipament pentru curăţarea şi dezinfectarea containerelor sau a recipientelor în care se primesc subprodusele de origine animală şi a mijloacelor de transport, altele decât navele, în care acestea sunt transportate.

128. Trebuie să existe echipament pentru dezinfectarea roţilor şi a altor părţi ale vehiculului la plecarea acestora din sectorul murdar al instalaţiei de prelucrare.

129. Toate instalaţiile de prelucrare trebuie să aibă un sistem de eliminare a apelor uzate.

130. Instalaţia de prelucrare dispune de laborator sau foloseşte serviciile unui laborator acreditat.

131. În instalaţia de prelucrare este prevăzută o încăpere care poate fi încuiată şi care poate fi utilizată exclusiv de medicul veterinar.

132. Instalaţiile de prelucrare a materialelor de categoria 1, unităţile în care sunt eliminate materiale cu risc specificat, precum şi abatoarele şi instalaţiile de prelucrare a materialelor de categoria 2 dispun de bazine colectoare sau site cu dimensiunile ochiurilor de cel mult 6 mm, situate în avalul procesului pentru reţinerea şi colectarea materialelor de origine animală, ca o primă etapă a epurării apelor uzate.

133. Apele uzate provenite de la unităţile menţionate în pct.132 trec printr-un proces de pretratare, care asigură filtrarea tuturor apelor uzate înainte de a fi evacuate din unităţile respective. Nu se utilizează zdrobirea, macerarea sau orice alte prelucrări sau aplicarea presiunii care ar putea facilita trecerea materialelor solide de origine animală prin procesul de pretratare.

134. Toate materialele de origine animală reţinute în procesul de pretratare din unităţile menţionate în pct.132 se colectează şi se transportă ca materiale de categoria 1 sau 2 şi sunt eliminate în conformitate cu Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

135. Apele uzate care au trecut de procesul de pretratare din unităţile menţionate în pct.132 şi apele uzate din alte unităţi care manipulează sau prelucrează subproduse de origine animală sunt epurate fără restricţii.

136. Operatorii epurează apele uzate provenite din sectorul murdar al instalaţiilor de prelucrare şi din instalaţiile sau unităţile care efectuează operaţiuni intermediare, altele decât depozitarea, cu materiale de categoria 1 sau 2 ori care depozitează materiale de categoria 1 sau 2, în conformitate cu condiţiile care asigură reducerea riscurilor prezenţei agenţilor patogeni.

137. Fără a aduce atingere dispoziţiilor de la pct.132-136, se interzice eliminarea subproduselor de origine animală, inclusiv a sângelui, a laptelui sau a produselor derivate, prin sistemul de ape uzate.

138. Materialele de categoria 3 care constau din nămoluri rezultate în urma centrifugării sau separării pot fi eliminate prin sistemul de ape uzate, cu condiţia ca acestea să fi fost supuse unuia dintre tratamentele prevăzute în capitolul XI secţiunea a 2-a.

139. Amplasarea instalaţiilor de prelucrare a materialelor de categoria 1 de materialele de categoria 2 asigură o separare totală a acestora, de la recepţionarea materiilor prime până la expedierea produsului derivat rezultat, cu excepţia cazului în care un amestec de materiale de categoria 1 şi 2 este prelucrat ca material de categoria 1.

140. Instalaţiile de prelucrare a materialelor de categoria 3 nu pot fi amplasate în aceeaşi locaţie cu instalaţiile de prelucrare a materialelor de categoria 1 sau 2, cu excepţia cazului în care acestea se află într-o clădire complet separată.

Se permite prelucrarea materialelor de categoria 3 într-o instalaţie care manipulează sau prelucrează materiale de categoria 1 sau 2, dacă se previne contaminarea încrucişată prin amplasarea incintelor, dispunerea zonelor de recepţie, precum şi prin manipularea ulterioară a materiilor prime, prin dispunerea şi gestionarea echipamentului utilizat pentru prelucrare, a unor linii de prelucrare separate sau proceduri de curăţare care exclud propagarea oricăror riscuri potenţiale pentru sănătatea publică şi animală; prin dispunerea şi gestionarea zonelor de depozitare temporară a produselor finite.

Instalaţiile de prelucrare a materialelor de categoria 3 sunt prevăzute cu o instalaţie de verificare a prezenţei corpurilor străine, cum ar fi materialele de ambalaj sau bucăţile de metal, din subprodusele de origine animală sau produsele derivate, dacă acestea prelucrează materiale destinate hrănirii animalelor. Astfel de corpuri străine se îndepărtează înainte sau în cursul prelucrării.

Secţiunea a 2-a

Cerinţe privind igiena şi prelucrarea

141. Instalaţiile de prelucrare implementează un sistem de protecţie împotriva insectelor, a rozătoarelor şi a păsărilor, conform art.23 alin.(1) lit.c) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

142. Pentru monitorizarea continuă a condiţiilor de prelucrare se folosesc aparate de măsură şi dispozitive de înregistrare calibrate. Se păstrează evidenţa care indică data calibrării aparatelor de măsură şi a dispozitivelor de înregistrare.

143. Materiile prime care nu sunt supuse tratamentului termic, cum ar fi materialul eliminat la începutul procesului sau scurgerile din fierbătoare, trebuie recirculate prin instalaţia de tratament termic sau colectate şi reprelucrate sau eliminate în conformitate cu Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

144. Materialele de categoria 1 şi 2 se prelucrează în conformitate cu metodele de prelucrare 2, 3, 4 sau 5 prevăzute în pct.150-153, cu excepţia cazului în care se aplică sterilizarea sub presiune conform metodei 1 prevăzute la pct.149.

145. Pentru fiecare metodă de prelucrare stabilită în secţiunea a 3-a a materialelor de categoria 3, punctele critice de control, care determină amploarea tratamentelor termice aplicate la prelucrare, includ:

1) dimensiunea particulelor materiilor prime;

2) temperatura atinsă în procesul de tratament termic;

3) presiunea, dacă se aplică materiilor prime;

4) durata procesului de tratament termic sau viteza de alimentare pentru un sistem continuu. Pentru fiecare punct critic de control se specifică standarde de prelucrare minime.

146. În cazul tratamentelor chimice care a fost aplicată ca metodă de prelucrare 7 stabilită la pct.155 a materialelor de categoria 3" punctele critice de control care determină amploarea tratamentelor chimice aplicate includ ajustarea pH-ului.

147. Pentru materialele de categoria 3, înregistrările se păstrează timp de cel puţin doi ani, pentru a dovedi aplicarea valorilor de prelucrare minime pentru fiecare punct critic de control.

148. Materialele de categoria 3 se prelucrează în conformitate cu oricare dintre metodele de prelucrare stabilite în pct.149-153 sau cu metoda de prelucrare stabilită în pct.155, în cazul materialelor provenite de la animale acvatice, cu oricare dintre metodele de prelucrare stabilite în secţiunea a 3-a.

Secţiunea a 3-a

Metode de prelucrare standard

149. Metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune).

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 50 mm, dimensiunea subproduselor de origine animală este redusă astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 50 mm. Eficienţa echipamentelor de reducere se verifică zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existenţa unor particule mai mari de 50 mm, procesul se opreşte şi se efectuează reparaţii înainte de reluarea acestuia.

Subprodusele de origine animală cu o dimensiune a particulelor de cel mult 50 mm se încălzesc la o temperatură internă de peste 133° C timp de cel puţin 20 de minute, fără întrerupere, la o presiune (absolută) de cel puţin 3 bari. Presiunea se produce prin evacuarea totală a aerului din camera de sterilizare şi înlocuirea acestuia cu aburi ("aburi saturaţi"). Tratamentul termic poate fi aplicat ca proces unic sau ca etapă de sterilizare anterioară sau posterioară procesului.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

150. Metoda de prelucrare 2

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează a fi prelucrată este mai mare de 150 mm, dimensiunea subproduselor de origine animală se reduce astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 150 mm. Eficienţa echipamentelor se verifică zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existenţa unor particule mai mari de 150 mm, procesul este oprit şi se efectuează reparaţii înainte de reluarea acestuia.

După reducere, subprodusele de origine animală se încălzesc astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 100° C timp de cel puţin 125 de minute, o temperatură internă mai mare de 110° C timp de cel puţin 120 de minute şi o temperatură internă mai mare de 120° C timp de cel puţin 50 de minute. Temperaturile interne pot fi atinse consecutiv sau printr-o combinaţie corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.

Prelucrarea se efectuează în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

151. Metoda de prelucrare 3

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 30 mm, dimensiunea subproduselor de origine animală este redusă astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 30 mm. Eficienţa echipamentelor este verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existenţa unor particule mai mari de 30 mm, procesul este oprit şi sunt efectuate reparaţii înainte de reluarea acestuia.

După reducere, subprodusele de origine animală sunt încălzite astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 100° C timp de cel puţin 95 de minute, o temperatură internă mai mare de 110° C timp de cel puţin 55 de minute şi o temperatură internă mai mare de 120° C timp de cel puţin 13 de minute. Temperaturile interne pot fi atinse consecutiv sau printr-o combinaţie corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

152. Metoda de prelucrare 4

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 30 mm, dimensiunea subproduselor de origine animală este redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 30 mm. Eficienţa echipamentelor este verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existenţa unor particule mai mari de 30 mm, procesul este oprit şi sunt efectuate reparaţii înainte de reluarea acestuia.

După reducere, subprodusele de origine animală sunt introduse într-un vas în care s-a adăugat grăsime şi încălzite astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 100° C timp de cel puţin 16 minute, o temperatură internă mai mare de 110° C timp de cel puţin 13 minute, o temperatură internă mai mare de 120° C timp de cel puţin opt minute şi o temperatură internă mai mare de 130 °C timp de cel puţin trei minute. Temperaturile interne pot fi atinse consecutiv sau printr-o combinaţie corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

153. Metoda de prelucrare 5

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 20 mm, dimensiunea subproduselor de origine animală se reduce astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 20 mm. Eficienţa echipamentelor este verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existenţa unor particule mai mari de 20 mm, procesul este oprit şi sunt efectuate reparaţii înainte de reluarea acestuia.

După reducere, subprodusele de origine animală se încălzesc până la coagulare, apoi se presează astfel încât să se elimine grăsimea şi apa din materialul proteic. Materialul proteic este apoi încălzit astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 80° C timp de cel puţin 120 de minute şi o temperatură internă mai mare de 100° C timp de cel puţin 60 de minute. Temperaturile interne sunt atinse consecutiv sau printr-o combinaţie corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

154. Metoda de prelucrare 6

Metoda se aplică pentru subproduse de origine animală de categoria 3 provenite numai de la animale acvatice sau nevertebrate acvatice.

Subprodusele de origine animală sunt reduse astfel încât dimensiunea particulelor este de cel mult:

1) 50 mm, după reducere, amestecul este încălzit la o temperatură internă de cel puţin 90° C timp de cel puţin 60 de minute;

2) 30 mm, după reducere, amestecul este încălzit la o temperatură internă de cel puţin 70° C timp de cel puţin 60 de minute;

3) subprodusele de la lit.a) şi b) sunt amestecate apoi cu acid formic pentru a reduce şi a menţine pH-ul la cel mult 4,0. Amestecul este depozitat timp de cel puţin 24 de ore înainte de aplicarea altui tratament.

În cazul în care se utilizează un sistem continuu, avansarea produsului prin convertorul de căldură este controlată cu ajutorul unor comenzi mecanice care să limiteze deplasarea acestuia, astfel încât la sfârşitul operaţiunii de tratament termic produsul să fi trecut printr-un ciclu suficient în ceea ce priveşte atât timpul, cât şi temperatura.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

155. Metoda de prelucrare 7

Orice metodă de prelucrare pentru care operatorul a demonstrat următoarele:

1) identificarea riscurilor relevante prezentate de materiile prime, având în vedere originea materialelor, precum şi a riscurilor potenţiale, având în vedere starea de sănătate a animalelor;

2) capacitatea metodei de prelucrare de a reduce riscurile menţionate la un nivel care nu prezintă niciun risc semnificativ pentru sănătatea publică sau animală;

3) prelevarea zilnică de probe din produsul finit pe o perioadă de 30 de zile de producţie, cu respectarea următoarelor standarde microbiologice:

a) probe de material prelevate direct după tratament:

Clostridium perfringens: absent în 1 g de produs;

b) probe de material prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit:

Salmonella: absenţă în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0;

Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2; m = 10; M = 300 în 1 g,

unde:

n = numărul de probe de analizat;

m = valoarea-prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din toate probele este mai mic sau egal cu m;

M = valoarea maximă pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este egal cu M sau mai mare;

c = numărul de probe în care numărul de bacterii poate fi cuprins între m şi M, probele putând fi considerate totuşi acceptabile dacă numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.

Detaliile privind punctele critice de control sunt înregistrate şi păstrate astfel încât operatorul sau Agenţia să poată monitoriza funcţionarea instalaţiei de prelucrare. Informaţiile care se înregistrează şi se monitorizează includ dimensiunea particulelor şi, după caz, temperatura critică, valoarea absolută a timpului, profilul presiunii, viteza de alimentare cu materii prime şi viteza de reciclare a grăsimilor.

Secţiunea a 4-a

Metode de prelucrare alternative

156. Materialele rezultate din prelucrarea materialelor de categoriile 1 şi 2 se marchează în mod permanent în conformitate cu cerinţele privind marcarea anumitor produse derivate prevăzute în capitolul IX secţiunea a 5-a.

157. Marcarea menţionată în pct.156 nu este cerută pentru următoarele materiale:

1) biodieselul produs în conformitate cu pct.161;

2) amestecurile de var nestins şi de gunoi de grajd provenit de la porci şi de la păsări de curte, amestecurile respective fiind produse în conformitate cu pct.165;

c) combustibilii regenerabili produşi din grăsimi topite, care sunt derivate din materiale de categoriile 1 şi 2, în conformitate cu pct.166 şi 168.

158. Procesul de hidroliză alcalină

Pentru acest proces se utilizează subproduse de origine animală din toate categoriile.

Procesul de hidroliză alcalină se efectuează în conformitate cu următoarele metode de prelucrare:

1) se utilizează o soluţie de hidroxid de sodiu (NaOH) sau de hidroxid de potasiu (KOH) sau o combinaţie a acestora într-o cantitate care să asigure o echivalenţă molară aproximativă în raport cu greutatea, tipul şi compoziţia subproduselor de origine animală care sunt supuse digestiei. Dacă baza este neutralizată de un conţinut ridicat de lipide al subproduselor de origine animală, baza adăugată se ajustează astfel încât să se atingă echivalenţa molară menţionată;

2) subprodusele de origine animală se introduc într-un recipient din aliaj de oţel, se adaugă cantitatea de alcaline măsurată fie sub formă solidă, fie în soluţie, în conformitate cu subpct. 1);

3) recipientul se închide, iar subprodusele de origine animală şi amestecul alcalin se încălzesc la o temperatură internă de cel puţin 150° C, la o presiune absolută de cel puţin 4 bari, timp de cel puţin:

a) trei ore fără întrerupere;

b) şase ore fără întrerupere în cazul tratamentului subproduselor de origine animală menţionate în art.10 lit.a) pct.1 şi 2 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

Materialele obţinute din materiale de categoria 1, care constau din animale ucise în contextul măsurilor de eradicare a EST şi care sunt rumegătoare care nu necesită testare pentru EST sau care au fost testate şi rezultatul a fost negativ, pot fi prelucrate în conformitate cu subpct. 3) lit.a);

c) o oră fără întrerupere, în cazul subproduselor de origine animală care constau din materiale obţinute din peşte sau păsări;

4) procesul se efectuează într-un sistem discontinuu, iar materialul din recipient se amestecă în mod continuu, pentru a facilita procesul de digestie, până când se obţine dizolvarea ţesuturilor şi înmuierea oaselor şi a dinţilor;

5) subprodusele de origine animală sunt tratate astfel încât cerinţele privind timpul, temperatura şi presiunea sunt îndeplinite simultan.

159. Procesul de hidroliză la temperatură ridicată şi presiune înaltă

Pentru acest proces se utilizează materiale de categoriile 2 şi 3.

Procesul de hidroliză la temperatură ridicată şi presiune înaltă se efectuează în conformitate cu următoarele metode de prelucrare:

1) subprodusele de origine animală sunt încălzite la o temperatură internă de cel puţin 180° C timp de cel puţin 40 de minute fără întrerupere, la o presiune absolută de cel puţin 12 bari, încălzirea fiind obţinută prin aplicarea indirectă a aburilor la reactorul biolitic;

2) tratarea se efectuează discontinuu şi materialul din recipient se amestecă în mod constant;

3) subprodusele de origine animală se tratează astfel încât să se respecte simultan cerinţele privind timpul, temperatura şi presiunea.

160. Procesul de producere a biogazului prin hidroliză la presiune înaltă

Pentru acest proces se utilizează subproduse de origine animală din toate categoriile.

Procesul de producere a biogazului prin hidroliză la presiune înaltă se efectuează în conformitate cu următoarele metode de prelucrare:

1) subprodusele de origine animală sunt mai întâi prelucrate într-o instalaţie autorizată sanitar-veterinar conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, prin metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune), prevăzută în pct.149;

2) la sfârşitul procesului prevăzut în subpct. 1), materiile degresate se tratează la o temperatură de cel puţin 220° C timp de cel puţin 20 de minute, la o presiune absolută de cel puţin 25 de bari, încălzirea fiind efectuată în două etape, prima – prin injecţie directă de aburi, iar a doua – în mod indirect, printr-un schimbător de căldură coaxial;

3) procesul se efectuează în sistem discontinuu sau în sistem continuu şi materialul din recipient se amestecă în mod constant;

4) subprodusele de origine animală se tratează respectând cerinţele privind timpul, temperatura şi presiunea;

5) materialul rezultat este apoi amestecat cu apă şi fermentat în condiţii anaerobe (prelucrare generatoare de biogaz) într-un reactor de biogaz;

6) în cazul materiilor prime de categoria 1, întregul proces are loc în aceeaşi locaţie şi într-un sistem închis, iar biogazul produs în cursul procesului este supus rapid procesului de combustie în aceeaşi instalaţie la minimum 900° C, urmat de răcire rapidă "stingere".

161. Procesul de obţinere de biodiesel

Pentru acest proces se utilizează fracţia de grăsime obţinută din subproduse de origine animală din toate categoriile.

Producerea de biodiesel se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:

1) cu excepţia cazului în care se utilizează ulei de peşte sau grăsimi topite produse în conformitate cu Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010, fracţia de grăsime obţinută din subproduse de origine animală se prelucrează utilizând:

a) în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare de la pct.149 (sterilizare prin presiune);

b) în cazul materialelor de categoria 3, oricare dintre metodele de prelucrare în conformitate cu secţiunea a 3-a;

2) grăsimile procesate preliminar se prelucrează în continuare utilizând una dintre următoarele metode:

a) un proces prin care grăsimile prelucrate se separă de proteine, în cazul grăsimilor provenite de la rumegătoare, impurităţile insolubile peste 0,15 % din greutate se îndepărtează, iar grăsimile prelucrate se supun ulterior esterificării şi transesterificării.

Esterificarea nu este obligatorie pentru grăsimile prelucrate derivate din materiale de categoria 3. Pentru esterificare se scade pH-ul sub 1, prin adăugarea acidului sulfuric (H₂SO₄) sau a unui acid echivalent, iar amestecul se încălzeşte la 72° C timp de cel puţin două ore, amestecând cu putere.

Transesterificarea se efectuează prin creşterea pH-ului la aproximativ 14 cu ajutorul hidroxidului de potasiu sau cu o bază echivalentă la o temperatură cuprinsă între 35° C şi 50° C timp de cel puţin 15 minute. Transesterificarea se realizează de două ori în condiţiile descrise în prezentul punct, utilizând o nouă soluţie bazică. Acest proces este urmat de rafinarea produselor, inclusiv printr-o distilare în vid la 150° C, care rezultă în producerea de biodiesel;

b) un proces care utilizează parametri echivalenţi.

162. Procesul de gazificare Brookes

Pentru acest proces se utilizează materiale de categoria 2 şi 3.

Gazificarea Brookes se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:

1) camera de postcombustie se încălzeşte cu gaze naturale;

2) subprodusele de origine animală se introduc în camera primară a gazificatorului, apoi se închide uşa. Camera primară nu are arzătoare şi se încălzeşte prin căldura transferată prin conducţie de la camera de postcombustie situată sub camera primară. Cele trei supape de admisie montate pe uşa principală pentru a mări eficienţa procesului constituie singura admisie de aer în camera primară;

3) subprodusele de origine animală se volatilizează în hidrocarburi complexe, iar gazele obţinute trec din camera primară printr-o deschidere îngustă situată în partea de sus a peretelui posterior spre zonele de amestecare şi cracare, unde sunt descompuse în elementele lor constitutive. În final, gazele sunt evacuate în camera de postcombustie, unde se ard cu flacăra unui arzător cu gaze naturale în prezenţa unui exces de aer;

4) fiecare unitate de prelucrare este prevăzută cu două arzătoare şi două ventilatoare secundare de rezervă, în caz de defectare a arzătoarelor sau a ventilatoarelor. Camera secundară este concepută pentru un timp minim de retenţie de două secunde la o temperatură de cel puţin 850° C, atunci când sunt îndeplinite toate condiţiile de combustie;

5) la ieşirea din camera secundară, gazele de evacuare trec printr-un amortizor barometric, situat la baza coşului, care le răceşte şi le diluează cu aer ambiant, menţinând o presiune constantă în camera primară şi cea secundară;

6) procesul se realizează într-un ciclu de 24 de ore, care include încărcarea, prelucrarea, răcirea şi eliminarea cenuşii. La sfârşitul ciclului, cenuşa reziduală se îndepărtează din camera primară printr-un sistem de extracţie cu vid în saci închişi, care se sigilează înainte de transport;

7) nu este permisă gazificarea altor materiale în afara subproduselor de origine animală.

163. Pentru procesul de combustie a grăsimilor animale într-un cazan termic se utilizează fracţii de grăsime obţinute din subproduse de origine animală din toate categoriile. Procesul se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:

1) cu excepţia cazului în care se utilizează ulei de peşte sau grăsimi topite produse în conformitate cu Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010, fracţia de grăsime obţinută din subproduse de origine animală se prelucrează utilizând:

a) în cazul fracţiei de grăsime a materialelor de categoriile 1 şi 2 destinată combustiei în altă instalaţie:

- pentru fracţia de grăsime obţinută din prelucrarea rumegătoarelor care au fost testate şi sunt negativ la EST şi din prelucrarea animalelor, altele decât rumegătoarele care necesită testare pentru EST, oricare dintre metodele de prelucrare de la pct.149-153;

- pentru fracţia de grăsime obţinută din prelucrarea altor rumegătoare, metoda de prelucrare 1, conform pct.149;

b) în cazul materialelor de categoriile 1 şi 2 destinate combustiei în aceeaşi instalaţie sau în cazul materialelor de categoria 3, oricare dintre metodele de prelucrare de la pct.149-153 sau metoda de prelucrare de la pct.155; în cazul materialelor obţinute din peşte, metodele de prelucrare stabilite în secţiunea a 3-a;

2) fracţia de grăsime se separă de proteine, iar în cazul grăsimii obţinute din rumegătoare destinată combustiei în altă instalaţie se îndepărtează impurităţile insolubile peste 0,15 % în greutate;

3) după procesul de prelucrare prevăzut în subpct. 1) şi 2), grăsimile:

a) se vaporizează într-un cazan de producere de vapori şi se supun combustiei la o temperatură de cel puţin 1100° C, minimum 0,2 secunde;

b) se prelucrează printr-un proces care utilizează parametri echivalenţi;

4) nu este permisă combustia materialelor de origine animală, altele decât grăsimile animale;

5) combustia grăsimilor obţinute din materiale de categoriile 1 şi 2 se efectuează în aceeaşi instalaţie în care aceste grăsimi sunt topite, în vederea utilizării energiei generate la procesele de topire.

Se permite transportul acestor grăsimi către alte instalaţii pentru a fi supuse combustiei, cu condiţia ca:

a) instalaţia de destinaţie să fie autorizată sanitar-veterinar conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, să efectueze combustia;

b) prelucrarea produselor alimentare sau a hranei pentru animale într-o instalaţie din acelaşi loc să se efectuează în condiţii de separare strictă;

6) combustia se efectuează în conformitate cu Legea nr.209/2016 privind deşeurile, folosind cele mai bune tehnici disponibile pentru controlul şi monitorizarea emisiilor.

164. Procesul termomecanic de producere a biocombustibilului

Pentru acest proces se utilizează gunoiul de grajd, conţinutul tractului digestiv şi materialele de categoria 3.

Producerea termomecanică de biocombustibil se efectuează în conformitate cu următoarele metode de prelucrare:

1) subprodusele de origine animală se încarcă într-un convertor şi se tratează ulterior la o temperatură de 80° C timp de opt ore. În această perioadă dimensiunea materialului este redusă în mod continuu prin utilizarea unui echipament de abraziune mecanică;

2) materialul se tratează ulterior la o temperatură de 100° C timp de cel puţin două ore;

3) dimensiunea particulelor materialului rezultat este mai mică de 20 mm;

4) subprodusele de origine animală se tratează astfel încât să se respecte simultan cerinţele privind timpul, temperatura şi presiunea prevăzute în subpct. 1) şi 2);

5) în cursul tratamentului materialului, apa evaporată se extrage în mod continuu din atmosfera de deasupra biocombustibilului şi se trece printr-un condensator din oţel inoxidabil. Condensatul se păstrează la o temperatură de cel puţin 70° C timp de cel puţin o oră înainte de a fi eliminat ca apă uzată;

6) după tratamentul termic al materialului, biocombustibilul din convertor rezultat se descarcă şi se transportă automat printr-un conveier interconectat şi acoperit în întregime, în vederea incinerării sau coincinerării în acelaşi loc;

7) procesul se efectuează în sistem discontinuu.

165. Pentru tratarea cu var a gunoiului de grajd provenit de la porci şi de la păsări de curte, se utilizează gunoiul de grajd provenit de la porci şi de la păsări de curte, astfel cum este menţionat în art.11 lit.a) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, şi se aplică următoarele standarde de prelucrare:

1) conţinutul de substanţă uscată al gunoiului de grajd se determină prin utilizarea metodei SM SR EN 12880:2012 "Caracterizarea nămolurilor. Determinarea reziduului uscat şi a conţinutului de apă".

Pentru acest proces, conţinutul de materie uscată este între 15 % şi 70 %;

2) cantitatea de var care se adaugă este determinată în aşa fel încât să se obţină una dintre combinaţiile de durată şi temperatură stabilite în subpct. 6);

3) dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează a fi prelucrate este de maximum 12 mm.

Dacă este necesar, dimensiunea particulelor gunoiului de grajd este diminuată astfel încât să nu se depăşească dimensiunea maximă respectivă a particulelor;

4) gunoiul de grajd este amestecat cu var nestins (CaO), care are un timp de reactivitate medie până la ridicată mai mic de şase minute pentru a obţine o creştere cu 40° C a temperaturii, conform criteriilor testului de reactivitate din metoda SMEN 459-2:2013.

Amestecul este realizat prin utilizarea a două mixere sincronizate, fiecare dintre acestea dispunând de câte două elice.

Ambele mixere:

a) sunt echipate cu elice cu diametrul de 0,55 mm şi cu o lungime de 3,5 m;

b) funcţionează cu o putere de 30 kW şi o viteză de rotaţie a elicei de 156 rpm;

c) au o capacitate de tratare de 10 tone pe oră.

Durata medie de amestecare este de aproximativ două minute;

5) amestecul este amestecat pe parcursul unei perioade de cel puţin şase ore până la obţinerea unei mase cu dimensiunea minimă de două tone;

6) măsurarea continuă se efectuează în puncte de control al masei obţinute, pentru a demonstra că amestecul din aceasta atinge un pH de cel puţin 12 pe parcursul unei perioade, fiind necesar să se atingă una dintre temperaturile următoare:

a) 60° C timp de 60 de minute; sau

b) 70° C timp de 30 de minute;

7) procesul să efectuează în sistem discontinuu;

8) se instituie o procedură scrisă permanentă privind principiile HACCP (engl. Hazard Analysis and Critical Control Point – analiza pericolelor şi punctele critice de control);

9) un proces în care se utilizează un dispozitiv de amestecare diferit de cele menţionate în subpct. 4) sau în care se utilizează var dolomitic (CaOMgO) în loc de var nestins este cel puţin la fel de eficient ca procesul descris în subpct. 1)-8) printr-o validare care:

a) demonstrează că prin utilizarea unui dispozitiv de amestecare diferit de cel menţionat în subpct. 4) sau a varului dolomitic, după caz, se poate obţine un amestec cu gunoiul de grajd care să întrunească parametrii referitori la pH, durata şi temperatura care sunt menţionate în subpct. 6);

b) se bazează pe monitorizarea duratei şi a temperaturii în partea inferioară, la mijlocul şi în partea superioară a masei obţinute, asigurându-se un număr reprezentativ de puncte de monitorizare (cel puţin patru puncte de monitorizare în partea inferioară a masei, punctele respective fiind localizate la o distanţă maximă de 10 cm deasupra bazei părţii inferioare şi, respectiv, 10 cm sub limita superioară a părţii inferioare; un punct de monitorizare la mijlocul distanţei dintre baza şi vârful masei; şi patru puncte de monitorizare în partea superioară a masei, acestea fiind localizate la o adâncime maximă de 10 cm de suprafaţa masei şi, respectiv, la o distanţă maximă de 10 cm de limita superioară a masei);

c) se efectuează pe parcursul a două perioade de cel puţin 30 de zile, una din acestea fiind în anotimp rece al anului şi în zona geografică în care se utilizează dispozitivul de amestecare.

166. Procesul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili:

1) pentru procesul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili se utilizează următoarele materiale:

a) grăsimi topite derivate din materiale de categoria 2, care au fost prelucrate prin utilizarea metodei 1 de prelucrare, stabilite în pct.149;

b) uleiul de peşte şi grăsimile topite derivate din materiale de categoria 3, care au fost prelucrate prin utilizarea:

- a oricăreia dintre metodele de prelucrare stabilite în pct.149-153 sau a metodei de prelucrare stabilite în pct.155; sau

- a oricăreia dintre metodele 1–7 de prelucrare stabilite în secţiunea a 3-a, în cazul materialelor obţinute din ulei de peşte;

c) uleiul de peşte sau grăsimea topită care au fost produse în conformitate cu Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010;

d) se interzice utilizarea pentru acest proces a grăsimilor topite derivate din materiale de categoria 1;

2) pentru procesul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili se aplică următoarea metodă de prelucrare:

a) grăsimea topită este obiectul unui tratament prealabil, care constă în:

- înălbirea materialelor centrifugate prin trecerea acestora printr-un filtru cu argilă;

- îndepărtarea prin filtrare a impurităţilor insolubile rămase;

b) materialele tratate în prealabil sunt supuse unui proces catalitic în mai multe etape care cuprinde o etapă de hidrodezoxigenare, urmată de o etapă de izomerizare.

Materialele sunt supuse unei presiuni de cel puţin 20 de bari la o temperatură de cel puţin 250° C, timp de cel puţin 20 de minute.

167. Însilozarea materiilor derivate din peşte

Pentru acest proces se utilizează materiale de categoria 2 menţionate în art.11 lit.f) pct.1 şi 3 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi materiale de categoria 3, obţinute din animale acvatice.

La însilozarea materiilor derivate din peşte se aplică următoarele standarde:

1) materialele care urmează să fie tratate se colectează în fermele de acvacultură şi în unităţile de prelucrare a alimentelor, zilnic măcinate sau tăiate în bucăţi, fiind ulterior însilozate la un pH de 4 sau mai mic, cu acid formic sau cu un alt acid organic similar. Peştele însilozat rezultat este o suspensie de părţi ale animalelor acvatice lichefiate prin acţiunea enzimelor endogene în prezenţa acidului adăugat. Proteinele provenite de la animale acvatice sunt reduse în unităţi solubile mai mici, cu ajutorul enzimelor şi al acidului, pentru a se preveni alterarea microbiană. Materialul însilozat este transportat la fabrica de prelucrare;

2) în fabrica de prelucrare, materialul însilozat provenit de la animale acvatice se introduce în rezervoare de depozitare închise. Perioada de incubare este de cel puţin 24 de ore, la un pH de 4 sau mai mic, înainte ca tratamentul termic să poată fi aplicat. Înainte de aplicarea tratamentului termic, materialul însilozat provenit de la animale acvatice are un pH de 4 sau mai mic şi un diametru al particulelor mai mic de 10 mm după filtrare sau macerare în fabrică. În timpul prelucrării, el se supune preîncălzirii la o temperatură de peste 85° C, urmate de incubare într-un recipient izolat, astfel încât să se obţină temperatura de 85° C în întreaga masă a materialului de peşte, timp de 25 de minute. Procesul se desfăşoară într-o linie de producţie închisă, cu rezervoare şi conducte;

3) înainte de acordarea autorizaţiei sanitar-veterinare conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, procedura scrisă permanentă a operatorului, menţionată în art.26 alin.(1), (2) şi (3) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, este evaluată de Agenţie.

168. În scopul hidrotratamentului catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili se utilizează următoarele materiale:

1) grăsimi topite derivate din materiale de categoria 1, care au fost prelucrate prin utilizarea metodei de prelucrare de la pct.149 (sterilizarea sub presiune);

2) grăsimi topite şi ulei de peşte, în conformitate cu pct.166.

La hidrotratamentul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili se aplică următoarea standarde:

a) grăsimea topită este, în prealabil, albită cu acid în prezenţa unei argile decolorante şi apoi filtrată. Înainte de acest tratament, grăsimea topită se demucilaginează cu acid şi/sau cu soluţie caustică, în scopul înlăturării impurităţilor din grăsimea topită prin formarea de mucilagii şi separarea lor prin centrifugare;

b) materialele tratate în prealabil sunt supuse unui proces de hidrotratament, care cuprinde o etapă de hidrotratament catalitic, o etapă de stripare, urmată de o etapă de izomerizare.

Materialele sunt supuse unei presiuni de cel puţin 30 de bari la o temperatură de cel puţin 265° C, timp de cel puţin 20 de minute.

169. Produsele derivate din prelucrarea:

1) materialelor de categoria 1:

a) se elimină în conformitate cu art.14 lit.a) sau b) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

b) se elimină prin îngropare într-un depozit de deşeuri autorizat sanitar- veterinar conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

c) se transformă în biogaz. În acest caz, reziduurile de digestie sunt eliminate în conformitate cu prezentul punct, cu excepţia cazurilor în care materialul rezultă din prelucrarea, în conformitate cu pct.170 subpct. 1) sau 2), în cazul în care reziduurile pot fi utilizate în conformitate cu condiţiile stabilite în pct.170 subpct. 1) sau pct.170 subpct. 2) lit.c), după caz, sau se prelucrează mai departe în derivaţi de grăsime pentru alte utilizări decât hrănirea animalelor;

2) materialelor de categoria 2 sau 3:

a) se elimină în conformitate cu art.14 lit.a) sau b) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, cu sau fără prelucrare prealabilă, în conformitate cu art.15 lit.a) şi b) şi art.16 lit.a) şi b) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

b) se prelucrează mai departe în derivaţi de grăsime pentru alte utilizări decât hrănirea animalelor;

c) se utilizează ca îngrăşăminte organice sau ca amelioratori de sol;

d) se compostează sau se transformă în biogaz.

170. Materialele care rezultă de la prelucrare în conformitate cu:

1) procesul de hidroliză alcalină, definit în pct.158 subpct. 1), pot fi transformate într-o instalaţie de biogaz şi ulterior supuse combustiei rapide la minimum 900° C, urmată de răcire rapidă ("stingere"), în cazul în care materialul prevăzut în art.10 lit.a) şi b) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, a fost utilizat ca materie primă, transformarea în biogaz are loc în acelaşi loc ca şi prelucrarea, într-un sistem închis;

2) procesul de producere de biodiesel:

a) biodieselul şi reziduurile de la distilarea de biodiesel pot fi utilizate drept combustibil fără restricţii (punct final);

b) sulfatul de potasiu poate fi utilizat pentru aplicarea directă pe sol sau pentru fabricarea de produse derivate pentru aplicarea pe sol;

c) glicerina derivată din materialele de categoriile 1 şi 2 care au fost prelucrate în conformitate cu metoda de prelucrare 1, stabilită în pct.149:

- folosită în scopuri tehnice;

- transformată în biogaz, în care reziduurile de digestie se pot aplica pe teren;

- utilizată pentru denitrificare la o staţie de epurare a apelor reziduale, în care reziduurile de denitrificare se pot aplica pe teren;

d) glicerina derivată din materiale de categoria 3:

- folosită în scopuri tehnice;

- transformată în biogaz, în care reziduurile de digestie se pot aplica pe teren;

- utilizată pentru hrănire, cu condiţia ca glicerina să nu fie derivată din materiale de categoria 3, menţionate în art.12 lit.m), n) şi o) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

3) procesul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili este:

a) în cazul benzinei şi al altor combustibili rezultaţi din acest proces, se utilizează drept combustibil fără restricţii;

b) în cazul argilei utilizate pentru înălbire şi al nămolului rezultat din procesul de tratare prealabilă, stabilită în pct.166 subpct. 2 lit.a):

- se elimină prin incinerare sau coincinerare;

- se transformă în biogaz;

- se compostează sau se utilizează la fabricarea produselor derivate menţionate în art.33 lit.a) pct.1 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

4) amestecul de gunoi de grajd provenit de la porci şi de la păsări de curte tratat cu var se poate aplica pe teren ca îngrăşământ prelucrat;

5) produsul final obţinut din însilozarea materialelor obţinute din peşte:

a) pentru materialele de categoria 2, poate fi utilizat în scopurile menţionate în art.15 lit.a)-d), g), h) şi i) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman fără prelucrare suplimentară sau ca hrană pentru animalele menţionate în art.18 sau în art.33 lit.a) pct.2 din legea respectivă;

b) pentru materialele de categoria 3, poate fi utilizat în scopurile menţionate în art.16 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

6) hidrotratamentul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili:

a) motorina, combustibilul regenerabil pentru aviaţie, propanul regenerabil şi benzina regenerabilă rezultate din acest proces pot fi utilizate drept combustibili fără restricţii (punct final);

b) argila decolorantă uzată şi nămolul rezultat din procesul de tratament prealabil menţionat în pct.168 subpct. 2) lit.a) pot fi:

- eliminate în conformitate cu art.14 lit.a) şi b) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

- eliminate prin îngropare într-un depozit de deşeuri;

- transformate în biogaz, cu condiţia ca reziduurile de digestie obţinute în urma transformării în biogaz să fie eliminate prin incinerare, coincinerare sau îngropare într-un depozit de deşeuri;

- utilizate în scopurile tehnice menţionate în art.33 lit.a) pct.1 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

171. Orice deşeuri, cu excepţia subproduselor animale şi a produselor derivate menţionate în pct.170, rezultate de la prelucrarea subproduselor de origine animală în conformitate cu pct.169 şi 170, cum ar fi nămolurile, filtratele, cenuşa şi reziduurile de digestie, se elimină în conformitate cu Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

Capitolul VI

TRANSFORMAREA SUBPRODUSELOR DE ORIGINE

ANIMALĂ ŞI A PRODUSELOR DERIVATE

ÎN BIOGAZ ŞI COMPOST

Secţiunea 1

Cerinţe aplicabile instalaţiilor de biogaz şi de compostare

172. Instalaţiile de biogaz sunt echipate cu o unitate de pasteurizare/igienizare pentru subprodusele de origine animală sau produsele derivate introduse cu o dimensiune maximă a particulelor de 12 mm înainte de introducerea în unitate, care dispune de:

1) instalaţii de monitorizare care să asigure că temperatura de 70° C este atinsă timp de o oră;

2) instrumente pentru înregistrarea continuă a rezultatelor măsurătorilor de monitorizare prevăzute în subpct. 1);

3) un sistem care previne o încălzire insuficientă.

173. Prin derogare de la pct.172, unitatea de pasteurizare/igienizare nu este obligatorie în cazul instalaţiilor de biogaz care transformă numai:

1) materiale de categoria 2 care au fost prelucrate în conformitate cu metoda de prelucrare 1, stabilită în pct.149;

2) materiale de categoria 3 care au fost prelucrate în conformitate cu oricare dintre metodele de prelucrare stabilite în capitolul V secţiunea a 3-a;

3) materiale de categoria 3 care au fost supuse pasteurizării/igienizării în altă instalaţie autorizată sanitar-veterinar conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

4) subproduse de origine animală care sunt aplicate pe soluri fără prelucrare în conformitate cu art.15 lit.f) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în cazul în care Agenţia nu consideră că acestea prezintă un risc de răspândire a vreunei boli transmisibile grave la om sau la animale;

5) subproduse de origine animală care au fost supuse procesului de hidroliză alcalină, prevăzut în pct.158;

6) subproduse de origine animală:

a) prevăzute în art.12 lit.e) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, care au fost supuse prelucrării în momentul în care acestea sunt destinate altor scopuri decât consumul uman;

b) prevăzute în art.12 lit.f) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

c) care sunt transformate în biogaz, dacă reziduurile de digestie sunt ulterior compostate, prelucrate sau eliminate.

174. Dacă instalaţia de biogaz este localizată în sau lângă incinte unde sunt ţinute animale de fermă şi instalaţia de biogaz nu utilizează numai gunoi de grajd, lapte sau colostru provenite de la aceste animale, instalaţia este amplasată la o distanţă care asigură că nu există riscuri de transmitere a bolilor transmisibile la om sau la animale de la instalaţia de biogaz.

În toate cazurile trebuie să existe o separare fizică totală între instalaţia de biogaz şi animalele, furajele şi aşternutul acestora.

175. Fiecare instalaţie de biogaz trebuie să aibă propriul laborator, care să fie echipat pentru efectuarea analizelor necesare, sau să utilizeze un laborator acreditat.

176. Instalaţiile de compostare sunt echipate cu un reactor de compostare închis sau cu o zonă închisă, care nu poate fi ocolită de subprodusele de origine animală sau produsele derivate introduse în instalaţie, şi este echipată cu:

1) instalaţii de monitorizare a temperaturii în timp;

2) dispozitive pentru înregistrarea, după caz continuă, a rezultatelor măsurătorilor de monitorizare menţionate în subpct. 1);

3) sistem de siguranţă care să prevină încălzirile insuficiente.

177. Prin derogare de la pct.176, se permit alte tipuri de sisteme de compostare, dacă acestea:

1) sunt exploatate încât toate materialele din sistem să îndeplinească parametrii de timp şi temperatură, cu monitorizarea continuă a acestora;

2) transformă numai materialele prevăzute în pct.173;

3) îndeplinesc toate celelalte cerinţe ale prezentei Norme sanitar-veterinare.

178. Dacă instalaţia de compostare este localizată în sau lângă incinte unde sunt ţinute animale de fermă şi nu utilizează numai gunoi de grajd, lapte sau colostru provenite de la aceste animale, aceasta se amplasează la o distanţă care asigură că nu există riscuri de transmitere a bolilor transmisibile la om sau la animale.

În toate cazurile trebuie să existe o separare fizică totală între instalaţia de compostare şi animale, furaje şi aşternutul acestora.

179. Fiecare instalaţie de compostare trebuie să aibă propriul laborator, care să fie echipat pentru efectuarea analizelor necesare sau să utilizeze un laborator acreditat.

Secţiunea a 2-a

Cerinţe de igienă aplicabile instalaţiilor de biogaz şi de compostare

180. Subprodusele de origine animală se transformă cât mai curând posibil după sosirea la instalaţia de biogaz sau de compostare. Acestea sunt depozitate până în momentul tratării.

181. Containerele, recipientele şi vehiculele utilizate pentru transportul materialelor netratate se curăţă şi se dezinfectează într-o zonă desemnată, amplasată astfel încât să se prevină riscul de contaminare a produselor tratate.

182. În cadrul instalaţiilor de biogaz şi de compostare se aplică măsuri de prevenire împotriva păsărilor, a rozătoarelor, a insectelor şi a altor dăunători cu documentarea rezultatelor de control al dăunătorilor.

183. În cadrul instalaţiilor de biogaz şi de compostare se efectuează şi se documentează proceduri de curăţare pentru toate zonele din incintă, folosind echipamente şi agenţi de curăţare.

184. Controlul igienei include inspecţii periodice ale mediului şi ale echipamentelor, iar rezultatele acestora se documentează.

185. Instalaţiile şi echipamentele se păstrează în stare bună de întreţinere, iar echipamentul de măsurare se calibrează la intervale regulate.

186. Reziduurile de digestie şi compostul se manipulează şi se depozitează în instalaţia de biogaz sau de compostare, astfel încât să se prevină orice recontaminare.

Secţiunea a 3-a

Parametri de transformare

187. Materialele de categoria 3 utilizate ca materii prime într-o instalaţie de biogaz echipată cu o unitate de pasteurizare/igienizare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime:

1) dimensiunea maximă a particulelor la intrarea în instalaţie: 12 mm;

2) temperatura minimă a tuturor materialelor din instalaţie: 70° C;

3) timpul minim neîntrerupt al materialelor în instalaţie: 60 de minute.

Laptele, produsele pe bază de lapte, produsele derivate din lapte, colostrul şi produsele din colostru de categoria 3 pot fi utilizate fără pasteurizare/igienizare ca materii prime într-o instalaţie de biogaz, dacă acestea nu prezintă un risc de răspândire a unor boli transmisibile grave la om sau la animale.

188. Cerinţele minime prevăzute în pct.187 subpct. 2) şi 3) se aplică şi materialelor de categoria 2 care sunt introduse într-o instalaţie de biogaz fără a fi în prealabil prelucrate în conformitate cu art.15 lit.e) pct.2 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

189. Materialele de categoria 3 utilizate ca materii prime într-o instalaţie de compostare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime:

1) dimensiunea maximă a particulelor la intrarea în reactorul de compostare: 12 mm;

2) temperatura minimă a tuturor materialelor din reactor: 70° C;

3) timpul minim fără întrerupere: 60 de minute.

Cerinţele minime prevăzute în subpct. 2) şi 3) se aplică şi materialelor de categoria 2 care sunt compostate fără a fi în prealabil prelucrate în conformitate cu art.15 lit.e) pct.2 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

190. Se permite utilizarea altor parametri decât cei prevăzuţi în pct.172 şi parametrii de transformare standard, dacă solicitantul unei astfel de utilizări demonstrează că astfel de parametri asigură reducerea riscurilor biologice. Această demonstrare include o validare efectuată în conformitate cu următoarele cerinţe:

1) identificarea şi analiza pericolelor, inclusiv impactul materiilor prime, pe baza unei descrieri complete a condiţiilor şi parametrilor de transformare;

2) evaluarea riscurilor privind modul în care condiţiile de transformare specifice menţionate în subpct. 1) sunt realizate în practică, în situaţii normale şi anormale;

3) validarea procesului preconizat prin măsurarea reducerii viabilităţii/infecţiozităţii:

a) organismelor indicatoare endogene în timpul procesului, atunci când indicatorul:

- este prezent în mod sistematic în număr mare în materiile prime;

- nu este mai puţin termorezistent la aspectele letale ale procesului de transformare, dar nici mult mai rezistent decât agenţii patogeni care sunt monitorizaţi de către acesta;

- este relativ uşor de cuantificat, de identificat şi de confirmat;

b) unui organism indicator sau a unui virus bine caracterizat, pe durata expunerii, introdus în materiile prime în interiorul unui suport indicator;

4) validarea procesului menţionat în subpct. 3) trebuie să demonstreze că procesul reduce următoarele riscuri:

a) pentru procesele termice şi chimice:

- o reducere de 5 log10 a Enterococcus faecalis sau a Salmonella Senftenberg (775W, H₂S negativ);

- o reducere a titrului de infecţiozitate a virusurilor termorezistente, precum parvovirusul, cu cel puţin 3 log10, atunci când acestea sunt identificate ca prezentând un risc relevant; şi

b) pentru procesele chimice:

- o reducere a paraziţilor rezistenţi, precum ouăle de Ascaris spp., de cel puţin 99,9 % (3 log10) a stadiilor viabile;

5) elaborarea unui program de control complet, care include proceduri de monitorizare a funcţionării procesului menţionat în subpct. 3);

6) aplicarea măsurilor care să asigure o monitorizare continuă a parametrilor procesului stabiliţi în programul de control, atunci când instalaţia funcţionează.

Detaliile privind parametrii relevanţi ai procesului utilizaţi într-o instalaţie de biogaz sau într-o instalaţie de compostare, precum şi celelalte puncte critice de control se înregistrează şi se păstrează astfel încât operatorul şi Agenţia să poată monitoriza funcţionarea instalaţiei.

La cerere, operatorul pune la dispoziţia Agenţiei aceste înregistrări.

191. Prin derogare de la pct.190, se permite utilizarea unor cerinţe specifice, altele decât cele prevăzute în prezenta secţiune, cu condiţia ca aceasta să garanteze un efect echivalent în ceea ce priveşte reducerea patogenilor pentru:

1) deşeuri de catering utilizate ca singurele subproduse de origine animală într-o instalaţie de biogaz sau de compostare; şi

2) amestecuri de deşeuri de catering cu următoarele materiale:

a) gunoi de grajd;

b) conţinutul tractului digestiv separat de tractul digestiv;

c) lapte;

d) produse pe bază de lapte;

e) produse derivate din lapte;

f) colostru;

g) produse din colostru;

h) ouă;

i) produse din ouă;

j) subproduse de origine animală menţionate în art.12 lit.e) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman care au fost supuse prelucrării;

k) amestec de subproduse de origine animală menţionate în pct.191 subpct. 2) cu materiale derivate din subproduse care nu provin de la animale.

192. Dacă materialele menţionate în pct.191 subpct. 2) sau produsele derivate menţionate în art.12 lit.f) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman reprezintă singurele materii prime de origine animală care sunt tratate într-o instalaţie de biogaz sau de compostare, se permite utilizarea altor cerinţe, altele decât cele specificate în prezentul capitol, cu condiţia ca aceasta:

1) să nu prezinte un risc de răspândire a unor boli transmisibile grave la om sau la animale;

2) reziduurile de digestie sau compostul sunt materiale neprelucrate şi operatorii le tratează în conformitate cu Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau, în cazul compostului sau al reziduurilor de digestie derivate din deşeurile de catering, le recuperează sau le elimină în conformitate cu Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

193. Se permite introducerea pe piaţă a reziduurilor de digestie şi compost care au fost produse în conformitate cu parametrii de la pct.190.

194. Probele reprezentative de reziduuri de digestie sau compost prelevate în cursul transformării sau imediat după aceea în instalaţia de biogaz sau în instalaţia de compostare în scopul monitorizării procesului respectă următoarele standarde:

Escherichia coli: n = 5, c = 1, m = 1 000 , M = 5 000 în 1 g;

sau

Enterococcaceae: n = 5, c = 1, m = 1 000 , M = 5 000 în 1 g;

195. Probele reprezentative de reziduuri de digestie sau compost prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit respectă următoarele standarde:

Salmonella: absenţă în 25 g: n = 5; c = 0; m = 0; M = 0,

unde, pentru pct.194 şi 195:

n = numărul de probe de analizat;

m = valoarea-prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din toate probele este mai mic sau egal cu m;

M = valoarea maximă pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este egal cu M sau mai mare;

C = numărul de probe în care numărul de bacterii poate fi cuprins între m şi M, probele putând fi considerate totuşi acceptabile dacă numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.

196. Compostul sau reziduurile de digestie, altele decât cele menţionate în pct.192 subpct. 2), care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute în prezenta secţiune sunt supuse din nou transformării sau compostării şi, în cazul prezenţei bacteriilor din genul Salmonella, sunt manipulate sau eliminate.

197. Atunci când subprodusele de origine animală sunt transformate în biogaz sau sunt compostate împreună cu alte materiale care nu sunt de origine animală, se permite operatorilor să preleveze probe după pasteurizarea sau după compostarea, după caz, şi înainte să aibă loc amestecarea cu materialele care nu sunt de origine animală, cu scopul de a monitoriza eficienţa transformării în biogaz sau a compostării subproduselor de origine animală, după caz.

Capitolul VII

NORME SPECIALE PRIVIND CERCETAREA,

HRĂNIREA ANIMALELOR, COLECTAREA ŞI ELIMINAREA

Secţiunea 1

Norme speciale privind probele pentru cercetare şi alte scopuri

198. Operatorii se asigură că transportarea probelor pentru cercetare şi diagnostic sunt însoţite de un document comercial, care specifică:

1) descrierea materialului şi specia animală de la care provine;

2) categoria materialului;

3) cantitatea materialului;

4) locul de origine şi locul de expediere a materialului;

5) numele şi adresa expeditorului;

6) numele şi adresa destinatarului şi/sau utilizatorului.

199. Utilizatorii care manipulează probe pentru cercetare şi diagnostic iau toate măsurile necesare pentru a împiedica răspândirea bolilor transmisibile la om sau la animale în cursul manipulării materialelor aflate sub controlul lor, în special prin aplicarea bunelor practici de laborator.

200. Se interzic orice utilizări ulterioare ale probelor pentru cercetare şi diagnostic în alte scopuri decât pentru examinarea în contextul activităţilor de diagnostic sau analiză în scopul promovării progresului în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, în context educaţional sau în activităţi de cercetare.

201. Probele pentru cercetare şi diagnostic şi orice produse derivate din utilizarea acestora, cu excepţia cazurilor în care acestea sunt păstrate ca referinţe, se elimină:

1) ca deşeuri prin incinerare sau coincinerare;

2) în cazul subproduselor de origine animală sau al produselor derivate prevăzute în art.10 lit.a) pct.4, art.10 lit.c) şi d) şi în art.11 şi 12 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, care fac parte din culturi de celule, seturi de laborator sau probe de laborator, prin tratament în condiţii cel puţin echivalente cu metoda validată pentru autoclavele cu aburi şi eliminare ulterioară ca deşeuri sau ape uzate;

3) prin sterilizare sub presiune şi eliminare ulterioară sau utilizare în conformitate cu art.14, 15, şi 16 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

202. Utilizatorii care manipulează probe pentru cercetare şi diagnostic ţin un registru cu expedierile probelor respective.

Registrul include informaţiile menţionate în pct.198, data şi metoda de eliminare a probelor şi a oricăror produse derivate.

203. Prin derogare de la pct.198, 201 şi 202, se permite manipularea şi eliminarea probelor pentru cercetare şi diagnostic în scopuri educaţionale în alte condiţii care să asigure eliminarea riscurilor inacceptabile pentru sănătatea publică şi animală.

204. Probele comerciale şi articolele pentru expoziţii pot fi transportate, utilizate şi eliminate numai în conformitate cu pct.198–201 şi 203.

205. După încheierea studiilor sau analizelor specifice, cu excepţia cazurilor în care acestea sunt păstrate ca referinţe, probele comerciale:

1) se reexpediază în ţara de origine;

2) se expediază către o altă ţară, dacă o astfel de expediere a fost în prealabil autorizată de autoritatea competentă din ţara de destinaţie;

3) se elimină sau se utilizează în conformitate cu art.14, 15 şi 16 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

206. După încheierea activităţii expoziţiei sau a activităţii artistice, articolele pentru expoziţie se reexpediază în ţara de origine, se expediază sau se elimină în conformitate cu pct.205.

Secţiunea a 2-a

Norme speciale privind hrănirea animalelor

207. Materialele de categoriile 2 şi 3 prevăzute în art.18 alin.(1) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman pot fi utilizate ca hrană pentru animalele prevăzute în alin.(1) lit.a), b), d), f), g) şi h) din articolul menţionat, dacă, pe lângă orice condiţii prevăzute în art.18 alin.(1) din legea respectivă, sunt îndeplinite cel puţin următoarele condiţii:

1) subprodusele de origine animală se transportă la utilizatori sau la centrele de colectare în conformitate cu pct.225-232;

2) centrele de colectare:

a) îndeplinesc cerinţele privind instalaţiile care efectuează operaţiunile intermediare prevăzute în pct.258-264;

b) dispun de dotări pentru distrugerea materialelor neutilizate ori le trimit la o instalaţie de prelucrare sau la o instalaţie de incinerare sau coincinerare;

3) utilizarea ca centru de colectare a unei instalaţii de prelucrare pentru materialele de categoria 2 a fost autorizată sanitar-veterinar conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

4) operatorii centrelor de colectare care furnizează către utilizatori finali materiale, altele decât subprodusele de origine animală provenite de la animale acvatice sau de la nevertebrate acvatice, trebuie să se asigure că acestea sunt supuse unuia dintre următoarele tratamente:

a) denaturare cu o soluţie de agent colorant; soluţia are o astfel de concentraţie încât coloraţia materialului colorat să fie vizibilă în mod clar şi să nu dispară atunci când materialele colorate sunt supuse congelării sau refrigerării, iar întreaga suprafaţă a tuturor pieselor de material este colorată cu o astfel de soluţie fie prin imersarea materialului în soluţie, fie prin pulverizare sau alte moduri de aplicare a soluţiei;

b) sterilizare prin fierbere sau cu aburi sub presiune până când fiecare piesă de material este complet fiartă; sau

c) orice altă manipulare sau tratament.

208. Se permite utilizarea materialelor de categoria 1 prevăzute în art.18 alin.2) lit.b) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman pentru hrănirea speciilor protejate sau pe cale de dispariţie în punctele de hrănire, dacă:

1) hrănirea nu este utilizată ca o metodă alternativă de eliminare a materialelor cu risc specificat sau a cadavrelor de rumegătoare care conţin astfel de materiale cu risc de transmitere a EST;

2) există un sistem de supraveghere a EST, care implică teste de laborator periodice pentru detectarea EST;

3) există o zonă pentru hrănire îngrădită cu gard sau alte mijloace care corespund modului natural de hrănire a animalelor;

4) operatorul asigură că toate cadavrele de bovine şi cel puţin 4 % din cadavrele de ovine şi caprine destinate utilizării ca hrană pentru animale sunt testate înainte de utilizare, cu rezultate negative, în cadrul programului de monitorizare a EST;

5) operatorul are un sistem de evidenţă a numărului, a naturii, a greutăţii estimate şi a originii carcaselor animalelor utilizate pentru hrănire, a datei hrănirii, a locului unde a avut loc hrănirea şi, după caz, a rezultatelor testelor EST.

209. Se permite utilizarea materialelor de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părţi de animale moarte care conţin materiale cu risc specificat în afara punctelor de hrănire, dacă este cazul fără colectarea prealabilă a animalelor moarte, pentru hrănirea animalelor sălbatice din speciile protejate sau pe cale de dispariţie, în următoarele condiţii:

1) zona de hrănire nu se extinde pe arii de creştere intensivă a animalelor;

2) animalele de fermă din exploataţiile sau efectivele din zona de hrănire se supun supravegherii periodice a medicului veterinar oficial în ceea ce priveşte prevalenţa EST şi a bolilor transmisibile la om sau la animale;

3) hrănirea este suspendată imediat în cazul:

a) unei implicări suspecte sau confirmate a unei exploataţii sau a unui efectiv în răspândirea EST, până la excluderea riscurilor;

b) unui focar suspect sau confirmat de boală transmisibilă gravă la om sau la animale într-o exploataţie sau într-un efectiv, până la excluderea riscurilor; sau

c) nerespectării oricărei norme prevăzute în prezenta Normă sanitar-veterinară;

4) în cazul în care hrănirea este efectuată fără colectarea în prealabil a animalelor moarte, se efectuează o estimare a ratei mortalităţii preconizate în zona de hrănire şi a cerinţelor de hrănire preconizate a animalelor sălbatice, pentru a servi ca bază pentru evaluarea riscurilor potenţiale de transmitere a bolilor.

210. Se permite utilizarea materialelor de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părţi de animale moarte care conţin materiale cu risc specificat şi utilizarea materialelor obţinute din animale din grădinile zoologice pentru hrănirea animalelor din grădinile zoologie, în următoarele condiţii:

1) hrănirea nu este utilizată ca o metodă alternativă de eliminare a materialelor cu risc specificat sau a cadavrelor de rumegătoare care conţin astfel de materiale cu risc de transmitere a EST;

2) există un sistem de supraveghere pentru EST care implică testări de laborator periodice ale probelor pentru detectarea EST, dacă se utilizează materiale de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părţi de animale moarte care conţin materiale cu risc specificat, provenite de la bovine;

3) operatorul responsabil de hrănire:

a) depozitează materialul care urmează a fi utilizat pentru hrănire şi efectuează hrănirea într-o zonă îngrădită cu gard, pentru a se asigura că la materialele pentru hrănire nu au acces alte animale carnivore decât animalele din grădinile zoologice;

b) se asigură că rumegătoarele destinate utilizării ca hrană sunt incluse în programul de monitorizare a EST;

c) păstrează înregistrări care conţin cel puţin numărul, natura, greutatea estimată şi originea cadavrelor animalelor utilizate pentru hrănire, rezultatele testelor EST şi data hrănirii.

Secţiunea a 3-a

Norme speciale privind colectarea şi eliminarea

211. Eliminarea subproduselor de origine animală la faţa locului în conformitate cu art.19 lit.a), b), c), e) şi f) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman are loc:

1) prin incinerare în incinta de origine a subproduselor de origine animală;

2) într-un depozit de deşeuri autorizat;

3) prin incinerare sau îngropare într-un loc aflat la o distanţă care să permită gestionarea prevenirii riscurilor pentru sănătatea animală, sănătatea publică şi mediu.

212. Incinerarea subproduselor de origine animală, prevăzută în art.19 lit.b) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, este efectuată astfel încât să se asigure că acestea sunt incinerate:

1) în instalaţii de incinerare sau de coincinerare în conformitate cu actele permisive de mediu;

2) fără periclitarea sănătăţii umane;

3) fără utilizarea de procese sau metode care ar putea dăuna mediului, în special în cazul în care acestea ar putea genera riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale ori prin producerea de zgomot sau mirosuri neplăcute;

4) în condiţii care să asigure că toate cenuşile rezultate sunt eliminate prin îngropare într-un depozit de deşeuri autorizat.

213. Înhumarea subproduselor de origine animală prevăzută în art.19 lit.a) şi b) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman este efectuată astfel încât să se asigure că acestea sunt îngropate:

1) într-un mod care să împiedice accesul animalelor carnivore sau omnivore la acestea;

2) într-un depozit de deşeuri autorizat sau în alt loc, fără a periclita sănătatea umană, şi utilizând procese sau metode care nu dăunează mediului, în special în cazul în care acestea ar putea genera riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale, ori prin producerea de zgomot sau mirosuri neplăcute.

214. În cazul eliminării în conformitate cu art.19 lit.a), b), c) şi e) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, transportul subproduselor de origine animală de la locul de origine la locul de eliminare se efectuează în următoarele condiţii:

1) transportarea în recipiente sau vehicule sigure şi etanşe;

2) încărcarea şi descărcarea subproduselor de origine animală sub supravegherea medicului veterinar;

3) dezinfectarea roţilor vehiculelor;

4) curăţarea şi dezinfectarea recipientelor şi vehiculelor utilizate după descărcare;

5) asigurarea escortei pentru vehicule, a testelor de etanşeitate şi a acoperitorilor duble.

215. Procentajele maxime ale populaţiei de animale dintr-o anumită specie din zonele izolate nu trebuie să depăşească:

1) 10 % din populaţia de bovine;

2) 25 % din populaţia de ovine şi caprine;

3) 10 % din populaţia de porcine;

4) un procentaj din populaţia altor specii, stabilit de Agenţie pe baza unei evaluări a riscurilor potenţiale pentru sănătatea publică şi animală generate de eliminarea animalelor din speciile respective prin incinerare sau îngropare la faţa locului.

216. În cazul albinelor şi al subproduselor apicole, se permite eliminarea prin incinerare sau îngropare la faţa locului a acestora, cu condiţia că se iau toate măsurile necesare pentru asigurarea sănătăţii animale, umane sau a mediului.

Secţiunea a 4-a

Eliminarea prin alte mijloace

217. Se permite colectarea, transportul şi eliminarea materialelor de categoria 3 prevăzute în art.12 lit.f) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman prin alte mijloace decât incinerarea sau înhumarea la faţa locului, dacă volumul materialelor nu depăşeşte 20 kg pe săptămână în unitatea sau instalaţia de colectare a materialelor, indiferent de specia sau originea materialelor, şi dacă materialele sunt colectate, transportate şi eliminate prin mijloace care previn transmiterea riscurilor inacceptabile pentru sănătatea publică şi animală.

218. Agenţia efectuează verificări periodice, inclusiv ale înregistrărilor păstrate de operatori, în unităţile sau instalaţiile în care sunt colectate materialele, pentru asigurarea respectării dispoziţiilor prezentei secţiuni.

Capitolul VIII

AUTORIZAREA METODELOR ALTERNATIVE DE UTILIZARE

SAU ELIMINARE A SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

SAU A PRODUSELOR DERIVATE

219. Aplicarea metodelor alternative de utilizare sau eliminare a subproduselor de origine animală sau a produselor derivate poate avea loc numai cu condiţia obţinerii autorizaţiei sanitar-veterinare conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară şi art.39 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

220. Evaluarea siguranţei metodei alternative propuse trebuie să descrie, în special:

1) categoriile de subproduse de origine animală care se intenţionează să fie supuse metodei;

2) întregul proces;

3) pericolele biologice privind sănătatea oamenilor şi a animalelor;

4) gradul de reducere a riscului care trebuie atins graţie procesului;

5) punctele aplicabile din art.10, 11 şi 12 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, inclusiv starea fizică a materialelor respective şi orice tratament prealabil la care au fost supuse materialele respective, indicându-se orice alte materiale în afara subproduselor de origine animală care urmează să fie utilizate în cursul procesului;

6) un protocol HACCP şi o diagramă flux, care să indice clar fiecare etapă a procesului, să identifice parametrii critici pentru inactivarea unor patogeni relevanţi, cum ar fi temperatura, presiunea, timpul de expunere, ajustarea valorii pH şi dimensiunea particulelor, şi să fie completată cu fişe de date tehnice privind echipamentele utilizate pe parcursul procesului;

7) pericolele biologice pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor pe care le prezintă categoriile de subproduse de origine animală care se intenţionează să fie supuse metodei;

8) faptul că cele mai rezistente pericole biologice asociate categoriei de materiale care urmează să fie prelucrate sunt reduse în oricare dintre produsele generate pe parcursul procesului, inclusiv în apele reziduale, cel puţin până la nivelul atins de standardele de prelucrare stabilite pentru aceeaşi categorie de subproduse de origine animală.

Gradul de reducere a riscurilor este determinat prin măsurări directe validate, cu excepţia cazului în care se acceptă utilizarea de modele sau comparaţii cu alte procese.

221. Măsurările directe validate, menţionate în pct.220 subpct. 8), înseamnă:

1) măsurarea reducerii viabilităţii/infecţiozităţii organismelor indicatoare endogene în timpul procesului, atunci când indicatorul:

a) este prezent în mod sistematic în număr mare în materiile prime;

b) nu este mai puţin rezistent la aspectele letale ale procedeului de tratare, cu toate acestea fără a fi mult mai rezistent decât agenţii patogeni pe care le controlează;

c) este relativ uşor de cuantificat, de identificat şi de confirmat; sau

2) folosirea unui organism de probă sau a unui virus bine caracterizat, introdus în materiile prime din cadrul unui corp de probă.

În cazul în care sunt implicate mai multe etape, se evaluează în ce măsură diferitele etape de reducere au un efect cumulativ sau dacă primele etape ale procesului riscă să compromită eficacitatea etapelor ulterioare;

3) raportarea de rezultate complete, prin:

a) descrierea în detaliu a metodologiei utilizate;

b) descrierea naturii probelor care au fost analizate;

c) demonstrarea faptului că numărul de probe analizate este reprezentativ;

d) justificarea numărului de teste efectuate şi selectarea punctelor de măsurare;

e) indicarea sensibilităţii şi a specificităţii metodelor de detectare utilizate;

f) furnizarea de date privind repetabilitatea şi variabilitatea statistică a măsurărilor obţinute pe parcursul experimentelor;

g) justificarea, dacă sunt utilizate, a caracterului semnificativ al surogatelor prionului – în cazul hranei neprelucrate pentru animale de companie;

h) demonstrarea, în cazul în care, în absenţa măsurărilor directe, se utilizează modele sau comparaţii cu alte procese, a faptului că factorii care duc la reducerea riscurilor sunt bine cunoscuţi şi că modelul de reducere a riscurilor este bine stabilit;

i) furnizarea de date, pentru întregul proces, cu privire la măsurătorile directe ale tuturor factorilor care duc la reducerea riscurilor, care demonstrează că aceşti factori sunt aplicaţi în mod omogen la nivelul întregului lot tratat.

222. În scopul reducerii riscurilor, protocolul HACCP, stabilit în pct.220 subpct. 6), se bazează pe următorii parametri:

1) temperatura;

2) presiunea;

3) timpul;

4) criteriile microbiologice.

Limitele determinante stabilite în planul HACCP trebuie definite pe baza rezultatelor validării experimentale şi/sau a modelului furnizat.

Dacă buna funcţionare a procesului nu poate fi demonstrată decât pe baza parametrilor tehnici legaţi în mod specific de echipamentul utilizat în cadrul procesului, planul HACCP include, de asemenea, limitele tehnice care se respectă, în special consumul de energie, numărul de bătăi ale pompei sau dozele de substanţe chimice.

Sunt furnizate informaţii cu privire la parametrii determinanţi şi tehnici care sunt monitorizaţi şi înregistraţi încontinuu sau la intervale definite, precum şi cu privire la metodele utilizate pentru măsurare şi monitorizare.

Sunt luate în considerare variabilitatea parametrilor în condiţii de producţie obişnuite.

Planul HACCP reflectă condiţiile de exploatare normale şi cazurile de anomalie sau de urgenţă, inclusiv o defecţiune survenită în cursul procesului, şi precizează măsurile corective care sunt aplicate în caz de anomalie sau de urgenţă.

223. Evaluarea siguranţei metodei alternative propuse conţine informaţii privind:

1) riscurile asociate proceselor interdependente şi, în special, privind rezultatul unei evaluări a eventualelor impacturi indirecte, care ar putea:

a) influenţa nivelul de reducere a riscurilor asociate unui anumit proces;

b) influenţa transportului sau depozitarea oricăror produse obţinute în cursul procesului şi eliminarea în condiţii de siguranţă a acestor produse, inclusiv apele uzate;

2) riscurile asociate utilizării finale preconizate a produselor, în special:

a) indicarea utilizării finale preconizate a oricăror produse obţinute în cursul procesului;

b) evaluarea riscurilor pentru sănătatea umană şi animală şi a efectelor potenţiale asupra mediului pe baza reducerii riscurilor estimate în conformitate cu pct.222 subpct. 4).

224. Evaluarea siguranţei metodei alternative propuse este însoţită de:

1) documente justificative, în special:

a) schema tehnică care detaliază funcţionarea procesului;

b) elementele de probă destinate să susţină informaţiile furnizate în cadrul cererii, astfel cum este stabilit în pct.220;

2) numele şi adresa completă, numerele de telefon şi/sau de fax şi/sau adresa de e-mail ale unei persoane de contact, care acţionează în calitate de parte interesată sau în numele acesteia.

Capitolul IX

COLECTAREA, TRANSPORTUL ŞI TRASABILITATEA

Secţiunea 1

Colectare şi transport

225. Începând cu punctul iniţial al lanţului de prelucrare menţionat în art.6 alin.(1) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, subprodusele de origine animală şi produsele derivate sunt colectate şi transportate în ambalaje noi închise ermetic sau în recipiente sau vehicule etanşe acoperite.

226. Vehiculele şi recipientele refolosibile, precum şi toate echipamentele sau aparatele reutilizabile care intră în contact cu subproduse de origine animală sau cu produse derivate introduse pe piaţă şi care sunt depozitate şi transportate sunt păstrate curăţate.

Dacă nu sunt dedicate transportului de subproduse de origine animală sau de produse derivate specifice într-un mod care să împiedice orice contaminare încrucişată, ele trebuie să fie:

1) curate şi uscate înainte de utilizare;

2) curăţate, spălate şi/sau dezinfectate după fiecare utilizare în măsura necesară pentru a împiedica o contaminare încrucişată.

227. Recipientele reutilizabile sunt folosite numai pentru transportul unui anumit subprodus de origine animală sau produs derivat pentru evitarea contaminării încrucişate.

Cu toate acestea, recipientele refolosibile pot fi utilizate:

1) pentru transportul diferitor subproduse de origine animală sau produse derivate, cu condiţia că sunt curăţate şi dezinfectate între diferitele utilizări într-un mod care să împiedice contaminarea încrucişată;

2) pentru transportul subproduselor de origine animală sau al produselor derivate menţionate în art.12 lit.e) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, după ce au fost folosite pentru transportul produselor destinate consumului uman, în condiţii care să împiedice contaminarea încrucişată.

228. Deşeurile de ambalaje generate vor fi colectate separat şi, ulterior, transmise pentru valorificare agenţilor economici autorizaţi în domeniul gestionării deşeurilor, în conformitate cu prevederile Legii nr.209/2016 privind deşeurile.

229. Transportul subproduselor de origine animală destinate producţiei de materii prime furajere sau de hrană neprelucrată pentru animale de companie trebuie să se desfăşoare la o temperatură adecvată, adică la o temperatură maximă de 7° C, în cazul subproduselor de origine animală obţinute din carne şi produse pe bază de carne care nu sunt destinate consumului uman, cu excepţia cazului în care sunt utilizate pentru hrana animalelor în conformitate cu capitolul III secţiunea 1, pentru a se evita orice risc pentru sănătatea animală sau publică.

230. Materialele de categoria 3 neprelucrate destinate producţiei de materii prime furajere sau de hrană pentru animale de companie se depozitează şi se transportă în stare refrigerată, congelată sau însilozată, cu excepţia cazurilor în care:

1) sunt prelucrate în termen de 24 de ore de la colectare sau de la sfârşitul depozitării în stare refrigerată sau congelată, dacă transportul ulterior este asigurat prin mijloace de transport prin care este menţinută temperatura de depozitare;

2) în cazul laptelui, al produselor pe bază de lapte sau al produselor derivate din lapte care nu au fost supuse niciunuia dintre tratamentele menţionate în capitolul XI secţiunea a 2-a, sunt transportate în stare refrigerată şi în recipiente izolate, cu excepţia situaţiilor în care riscurile pot fi limitate prin alte măsuri, datorită caracteristicilor materiilor.

231. Structura vehiculelor frigorifice folosite pentru transport trebuie să asigure menţinerea unei temperaturi corespunzătoare pe întreaga durată a transportului, precum şi monitorizarea acestei temperaturi.

232. Pct. 225-228 nu se aplică transportului şi colectării de materiale de categoria 3 compuse din lapte, produse pe bază de lapte şi produse derivate din lapte efectuate de operatori ai unor unităţi de prelucrare a laptelui care recepţionează produse pe care le-au livrat anterior şi care le-au fost returnate, în special de către clienţii lor.

233. Prin derogare de la pct.225-232 şi pct.234-238, se permite ca transportul şi colectarea gunoiului de grajd transportat între două puncte aflate pe teritoriul aceleiaşi ferme sau între ferme să se efectueze în condiţii care să asigure prevenirea riscurilor inacceptabile pentru sănătatea publică şi animală.

Secţiunea a 2-a

Identificarea

234. Se iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că:

1) transporturile de subproduse de origine animală şi de produse derivate pot fi identificate şi sunt păstrate separat şi pot fi identificate în timpul colectării la locul de origine al subproduselor de origine animală şi în timpul transportului;

2) o substanţă de marcaj pentru identificarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate dintr-o anumită categorie este folosită numai pentru categoria pentru care utilizarea sa este cerută;

3) transporturile de subproduse de origine animală şi de produse derivate sunt expediate în ambalaje, recipiente sau vehicule care poartă, în mod vizibil, cel puţin pe durata transportului, codul de culori utilizat pentru afişarea informaţiilor pe suprafaţa sau pe o parte a ambalajului, a recipientului, a vehiculului, pe o etichetă sau un simbol aplicat pe acestea:

a) în cazul materialelor de categoria 1, folosind culoarea neagră;

b) în cazul materialelor de categoria 2, altele decât gunoiul de grajd şi conţinutul tractului digestiv, folosind culoarea galbenă;

c) în cazul materialelor de categoria 3, folosind culoarea verde cu conţinut ridicat de albastru, pentru a o distinge în mod clar de celelalte culori;

d) în cazul transporturilor importate, culoarea menţionată pentru materiile respective la lit.a), b) şi c), de îndată ce transportul a trecut de punctul de trecere la frontieră.

235. În timpul transportului şi al depozitării, pe eticheta ataşată pe ambalaj, recipient sau vehicul trebuie:

1) să indice, în mod clar, categoria de subproduse de origine animală sau de produse derivate; şi

2) să poarte una dintre următoarele menţiuni, care să apară în mod vizibil şi lizibil pe ambalaj, pe un recipient sau pe un vehicul:

a) în cazul materialelor de categoria 3: "impropriu pentru consumul uman";

b) în cazul materialelor de categoria 2, altele decât gunoiul de grajd şi conţinutul tubului digestiv şi al produselor derivate din materialele de categoria 2: "impropriu pentru consumul uman"; cu toate acestea, dacă materialele de categoria 2 sunt destinate hranei animalelor menţionate în art.18 alin.(1) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în condiţiile prevăzute sau stabilite în conformitate cu articolul respectiv, eticheta va purta menţiunea "pentru hrana …", completată cu denumirea speciilor specifice de animale cărora le sunt destinate materiile respective;

c) în cazul materialelor de categoria 1 şi al produselor derivate din materiale de categoria 1 care sunt destinate:

- eliminării: "exclusiv pentru eliminare";

- fabricării de hrană pentru animale de companie: "exclusiv pentru fabricarea de hrană pentru animale de companie";

- fabricării unui produs derivat menţionat în art.33 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman: "exclusiv pentru fabricarea de produse derivate. Impropriu pentru consumul uman sau animal sau pentru fertilizarea solurilor";

d) în cazul laptelui, al produselor pe bază de lapte, al produselor derivate din lapte, al colostrului şi al produselor din colostru: "impropriu pentru consumul uman";

e) în cazul gelatinei produse pornind de la materiale de categoria 3: "gelatină destinată consumului animal";

f) în cazul colagenului produs pornind de la materiale de categoria 3: "colagen destinat consumului animal";

g) în cazul hranei neprelucrate pentru animale de companie: "A se utiliza exclusiv ca hrană pentru animale de companie. A se păstra separat de alimente. Spălaţi-vă pe mâini şi curăţaţi instrumentele, ustensilele şi suprafeţele după manipularea acestui produs.";

h) în cazul peştelui şi al produselor derivate din peşte destinate hranei peştilor, tratate şi ambalate înainte de distribuţie, denumirea şi adresa unităţii de producţie de origine a furajelor, marcate în mod clar şi lizibil; şi

- în cazul făinii de peşte provenite de la peşti sălbatici: "Conţine făină de peşte provenită de la peşti sălbatici, poate fi folosită pentru hrana peştilor de crescătorie din toate speciile.";

- în cazul făinii de peşte provenite de la peşti de crescătorie: "Conţine făină de peşte provenită de la peşti de crescătorie din specia […], poate fi folosită pentru hrana peştilor de crescătorie din alte specii.";

- în cazul făinii de peşte provenite de la peşti sălbatici şi peşti de crescătorie: "Conţine făină de peşte provenite de la peşti sălbatici şi peşti de crescătorie din specia […], poate fi folosită pentru hrana peştilor de crescătorie din alte specii.";

i) în cazul produselor din sânge provenite de la ecvidee nedestinate hranei animalelor: "Sânge şi produse din sânge provenite de la ecvidee. Impropriu pentru consumul uman sau animal.";

j) în cazul coarnelor, copitelor şi al altor materii destinate producţiei de îngrăşăminte organice şi de amelioratori de sol menţionate în capitolul XV secţiunea a 2-a: "impropriu pentru consumul uman sau animal";

k) în cazul îngrăşămintelor organice şi al amelioratorilor de sol: "Îngrăşăminte organice sau amelioratori de sol/accesul animalelor de fermă la păşuni sau utilizarea recoltelor în calitate de păşuni sunt interzise timp de cel puţin 21 de zile după aplicare.";

l) în cazul materialelor utilizate pentru hrana animalelor în conformitate cu capitolul VII secţiunea a 2-a: denumirea şi adresa centrului de colectare şi menţiunea "impropriu pentru consumul uman";

m) în cazul gunoiului de grajd şi al conţinutului tractului digestiv: "gunoi de grajd";

n) în cazul produselor intermediare, pe ambalajul exterior: "exclusiv pentru medicamente/medicamente de uz veterinar/dispozitive medicale/dispozitive medicale implantabile activ/dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro/reactivi de laborator";

o) în cazul probelor pentru cercetare şi diagnostic: "pentru cercetare şi diagnostic";

p) în cazul probelor comerciale: "probe comerciale improprii pentru consumul uman";

q) în cazul articolelor pentru expoziţii: "articole pentru expoziţii improprii pentru consumul uman";

r) în cazul uleiului de peşte destinat producţiei de medicamente: "ulei de peşte destinat producţiei de medicamente";

s) în cazul gunoiului de grajd supus tratamentului cu var: "amestec de gunoi de grajd şi var";

t) în cazul gunoiului de grajd prelucrat: "gunoi de grajd prelucrat";

3) eticheta menţionată în subpct. 2) lit.k) nu este cerută pentru îngrăşămintele organice şi amelioratorii de sol:

a) ambalate în ambalaje prevăzute pentru vânzare, a căror greutate nu depăşeşte 50 kg şi care sunt destinate a fi utilizate de către consumatorul final; sau

b) ambalate în saci mari, a căror greutate nu depăşesc 1000 kg, cu condiţia indicării pe aceste ambalaje sau pe aceşti saci a faptului că ele nu sunt destinate a fi utilizate pe soluri la care au acces animalele de fermă.

236. Pct. 234 şi 235 nu se aplică identificării materialelor de categoria 3 compuse din lapte, produse pe bază de lapte şi produse derivate din lapte efectuate de operatorii unor unităţi de prelucrare a laptelui, care recepţionează produse pe care le-au livrat anterior şi care le-au fost returnate, în special de către clienţii lor.

237. Prin derogare de la pct.234 şi 235, se permite ca identificarea gunoiului de grajd transportat între două puncte situate în cadrul aceleiaşi ferme sau între ferme sau pe teritoriul Republicii Moldova să se efectueze prin alte mijloace.

238. Furajele combinate care sunt fabricate din subproduse de origine animală sau produse derivate şi care sunt ambalate şi introduse pe piaţă în calitate de furaje nu trebuie identificate în conformitate cu pct.234 şi nu trebuie etichetate în conformitate cu pct.235.

Secţiunea a 3-a

Certificate sanitar-veterinare

239. În timpul transportului, subprodusele de origine animală şi produsele derivate sunt însoţite de un certificat sanitar-veterinar, conform modelului din anexa nr.2, cu excepţia cazurilor în care:

1) comercianţii cu amănuntul furnizează produse derivate din materiale de categoria 3, îngrăşăminte organice şi amelioratori de sol unor utilizatori finali care nu sunt operatori ai sectorului subproduselor de origine animală şi produselor derivate;

2) laptele, produsele pe bază de lapte şi produsele derivate din lapte, care sunt materiale de categoria 3, sunt colectate şi returnate unor operatori ai unor unităţi de prelucrare a laptelui, dacă aceşti operatori recepţionează produse, în special de la clienţii lor, pe care le-au livrat anterior;

3) furajele combinate care sunt fabricate din subproduse de origine animală sau produse derivate sunt introduse pe piaţă, ambalate şi etichetate în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.910/2020 cu privire la aprobarea Cerinţelor sanitar-veterinare faţă de hrana pentru animale.

240. Certificatul sanitar-veterinar se redactează în trei exemplare (un exemplar original şi două copii). Originalul însoţeşte transportul până la destinaţia finală. Destinatarul păstrează documentul original, producătorul păstrează una dintre copii, iar transportatorul păstrează cealaltă copie.

241. Certificatul sanitar-veterinar:

1) se eliberează în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr.2. Acesta include, numerotate în ordinea indicată, atestările necesare pentru transportul subproduselor de origine animală şi al produselor derivate;

2) originalul fiecărui certificat sanitar-veterinar este compus dintr-o singură foaie de hârtie, recto şi verso, sau, în cazul în care nu este suficient, este prezentat astfel încât toate foile de hârtie necesare să facă parte dintr-un tot integrat şi indivizibil;

3) în cazul în care la certificatul sanitar-veterinar se anexează foi suplimentare din raţiuni legate de identificarea diverselor articole ale transportului, aceste foi sunt considerate, de asemenea, ca făcând parte din certificatul original, iar semnătura şi ştampila persoanei responsabile pentru transport este aplicată pe fiecare pagină;

4) în cazul în care certificatul sanitar-veterinar, inclusiv foile suplimentare prevăzute în subpct. 4), se compune din mai multe pagini, fiecare pagină se numerotează în josul paginii – (numărul paginii) din (numărul total de pagini) – şi este prevăzută, în partea de sus a paginii, cu numărul de cod al documentului atribuit de persoana responsabilă;

5) originalul certificatului sanitar-veterinar trebuie completat şi semnat de către persoana responsabilă şi să indice:

a) data la care materialele au fost preluate de la unitate;

b) descrierea materialelor, inclusiv;

- identificarea materialelor într-una dintre categoriile menţionate în art.10, 11 şi 12 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

- specia de animale şi referirea specifică la punctul aplicabil al art.12 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman pentru materialele de categoria 3 şi produsele derivate din acestea, care sunt destinate pentru hrana animalelor; şi

- numărul crotaliei animalului, după caz;

c) cantitatea de materiale, în volum, greutate sau în număr de ambalaje;

d) numele, adresa, numărul autorizaţiei sanitar-veterinare ale unităţii sau ale instalaţiei de origine a materialului, precum şi natura şi metoda de tratare, dacă este cazul;

e) numele, adresa şi numărul de înregistrare ale transportatorului materialului;

f) numele şi adresa unităţii sau ale instalaţiei de destinaţie şi numărul autorizaţiei sanitar-veterinare;

g) numărul complet de identificare al containerului emis de Biroul internaţional pentru containere şi transport intermodal (BIC), în cazul transportului în containere;

h) statul de ieşire şi punctul de inspecţie la frontiera de ieşire, în cazul exportului de proteine animale prelucrate şi de produse care conţin proteine animale prelucrate;

6) culoarea semnăturii persoanei responsabile trebuie să difere de cea a textului tipărit;

7) numărul de referinţă al documentului şi numărul de referinţă local nu pot fi atribuite decât o singură dată pentru acelaşi transport;

8) în cazul importului sau exportului, autoritatea competentă responsabilă de locul de destinaţie informează, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea prin intermediul TRACES, autoritatea competentă din locul de origine cu privire la sosirea transportului.

242. Certificatul sanitar-veterinar se emite de către Agenţie şi se semnează de medicul veterinar. Acesta însoţeşte transportul până la destinaţia finală. Actul permisiv se include în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

243. Registrele şi certificatele sanitar-veterinare sunt păstrate pe o perioadă de cel puţin doi ani şi se prezintă, la cerere, Agenţiei.

Secţiunea a 4-a

Înregistrări

244. Registrele stabilite în art.21 alin.(1) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman pentru subprodusele de origine animală şi produsele derivate, altele decât furajele combinate care sunt fabricate din subproduse de origine animală sau de la produse derivate şi care sunt introduse pe piaţă în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.910/2020 cu privire la aprobarea Cerinţelor sanitar-veterinare faţă de hrana pentru animale, conţin:

1) o descriere a speciei de animale pentru materialele de categoria 3 şi produsele derivate ale acestora destinate utilizării ca materii prime furajere şi, dacă este cazul, numărul crotaliei animalului, în cazul carcaselor întregi şi al capetelor, şi cantitatea de materiale;

2) în cazul expedierii subproduselor de origine animală sau produse derivate:

a) data la care materialele au fost preluate de la unitate;

b) numele şi adresa transportatorului şi ale destinatarului şi numărul lor de autorizare;

3) în cazul transportului subproduselor de origine animală sau produse derivate:

a) data la care materialele au fost preluate de la unitate;

b) locul de origine al materialelor, de unde acestea au fost expediate;

c) numele şi adresa destinatarului şi numărul său de autorizare;

4) în cazul recepţionării subproduselor de origine animală sau produse derivate:

a) data recepţionării;

b) locul de origine, de unde acestea au fost expediate;

c) numele şi adresa transportatorului.

Operatorii nu păstrează separat informaţiile menţionate în subpct. 1) şi 2) lit.a), subpct. 3) lit.a) şi c) şi subpct. 4) lit.b) şi c) numai dacă păstrează o copie a certificatului sanitar-veterinar, conform modelului din anexa nr.3.

245. Operatorii instalaţiilor de incinerare şi de coincinerare păstrează datele privind cantităţile şi categoria subproduselor de origine animală şi ale produselor derivate incinerate sau coincinerate, precum şi data la care au fost efectuate aceste operaţiuni.

246. În cazul subproduselor de origine animală utilizate în scopuri furajere speciale, suplimentar la informaţiile solicitate în pct.244 şi 245, operatorii păstrează următoarele date:

1) în cazul utilizatorilor finali:

a) cantitatea utilizată;

b) animalele pentru care servesc drept hrană şi data utilizării;

2) în cazul centrelor de colectare:

a) cantitatea manipulată sau tratată în conformitate cu pct.201;

b) numele şi adresa fiecărui utilizator final care utilizează materialele;

c) incintele în care materialele urmează a fi utilizate;

d) cantitatea expediată;

e) data expedierii materialelor.

247. Operatorul fermei menţionat în capitolul III secţiunea 1 înregistrează cel puţin:

1) numărul de blăni şi de carcase provenind de la animale hrănite cu materiale provenind din propria lor specie;

2) fiecare transport, pentru a asigura trasabilitatea materialelor.

248. Persoana responsabilă de terenurile pe care se aplică îngrăşăminte organice şi amelioratori de sol, altele decât materialele menţionate în pct.68, şi la care au acces animale de fermă sau de pe care se taie iarbă pentru hrana animalelor de fermă păstrează, pe o perioadă de cel puţin doi ani, următoarele informaţii:

1) cantităţile de îngrăşăminte organice şi de amelioratori de sol aplicate;

2) data la care s-au aplicat îngrăşămintele organice şi amelioratorii de sol şi locurile aplicării acestora;

3) data la care animalele au fost lăsate să pască pe teren sau la care iarba de pe terenul respectiv a fost tăiată pentru a fi utilizată în calitate de furaj, în urma aplicării îngrăşământului organic sau a amelioratorului de sol.

249. Instalaţiile de prelucrare care produc făină de peşte sau alte furaje provenite de la animale acvatice păstrează următoarele date:

1) cantităţile produse în fiecare zi;

2) specia de origine, precizând dacă animalele acvatice au fost capturate în natură sau dacă provin din acvacultură;

3) denumirea ştiinţifică a speciei de origine, în cazul făinii de peşte obţinute din peşti de crescătorie, destinată hranei peştilor de crescătorie dintr-o altă specie.

250. În cazul incinerării sau al îngropării subproduselor de origine animală, operatorul păstrează următoarele date:

1) cantităţile, categoriile şi speciile de subproduse de origine animală incinerate sau îngropate;

2) datele şi locurile de incinerare şi de îngropare.

251. Operatorii din industria fotografică menţionate păstrează datele referitoare la achiziţiile şi la utilizările fotogelatinei, precum şi la eliminarea reziduurilor şi a materialelor în surplus.

Secţiunea a 5-a

Marcarea anumitor produse derivate

252. În instalaţiile de prelucrare a materialelor de categoria 1 sau 2, produsele derivate sunt marcate în mod permanent cu triheptanoat de glicerol (în continuare – GTH), astfel încât:

1) GTH să se adauge la produsele derivate care au fost supuse unui prim tratament de dezinfectare termică la o temperatură internă de cel puţin 80° C şi rămân protejate de recontaminare;

2) toate produsele derivate să conţină în întreaga substanţă, în mod omogen, o concentraţie minimă de cel puţin 250 mg GTH pe kilogram de grăsime.

253. Operatorii instalaţiilor de prelucrare trebuie să dispună de un sistem de monitorizare şi de înregistrare a parametrilor care să permită să se demonstreze că este atinsă concentraţia minimă omogenă cerută de GTH.

Acest sistem de monitorizare şi înregistrare include determinarea, pe baza unor probe prelevate la intervale regulate, a conţinutului de GTH intact ca trigliceridă într-un extract de GTH curăţat în eter de petrol 40-70.

254. Marcarea cu GTH nu este cerută pentru:

1) produsele derivate lichide destinate unor instalaţii de biogaz sau de compostare;

2) produsele derivate utilizate pentru hrana animalelor de blană în conformitate cu capitolul III secţiunea 1;

3) biodieselul produs în conformitate cu pct.161;

4) produsele derivate obţinute în conformitate cu art.14 lit.a) pct.2 şi lit.b) pct.2, art.15 lit.a) pct.2 şi lit.b) pct.2, art.16 alin.2) lit.c) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în cazul în care aceste produse sunt:

a) deplasate în afara instalaţiei de prelucrare cu ajutorul unui sistem închis de bandă rulantă, care nu poate fi ocolit, pentru:

- o incinerare sau o coincinerare directă imediată;

- o utilizare imediată în conformitate cu o metodă pentru subprodusele de origine animală de categoriile 1 şi 2, în conformitate cu capitolul V secţiunea a 4-a;

b) produsele destinate cercetării şi altor scopuri specifice menţionate în art.17 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

5) combustibilii regenerabili produşi din grăsimi topite care sunt derivate din materiale de categoriile 1 şi 2, în conformitate cu pct.166 şi 167.

Secţiunea a 6-a

Transportul la o unitate de detoxificare al uleiurilor

de peşte şi al făinii de peşte destinate producţiei de

materii prime utilizate în hrana pentru animale

255. Operatorii, în conformitate cu art.34 alin.(2) din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, notifică orice operaţiune de transportare a uleiului de peşte şi făină de peşte produse din materiale de categoria 3 destinate producţiei de hrană pentru animale, de la o unitate de prelucrare la o unitate de producţie a hranei pentru animale, pentru detoxifiere.

256. Pct. 255 nu se aplică uleiurilor de peşte şi făinii de peşte produse din materiale de categoria 3, introduse pe piaţă pentru producţia de hrană pentru animale, cu nivel sau niveluri excesive de dioxine şi/sau bifenili policloruraţi (PCB) detectate în cursul controalelor oficiale.

Capitolul X

CERINŢE APLICABILE ANUMITOR UNITĂŢI ŞI INSTALAŢII

257. Unităţile sau instalaţiile care produc hrană pentru animalele de companie dispun de dotări corespunzătoare pentru:

1) depozitarea şi tratarea materialelor în deplină siguranţă;

2) eliminarea subproduselor de origine animală rămase după producţia produselor ori aceste materiale sunt trimise către o instalaţie de incinerare, o instalaţie de coincinerare, o instalaţie de prelucrare sau, în cazul materialelor de categoria 3, o instalaţie de biogaz sau de compostare.

258. Cerinţele pct.259-264 se aplică depozitării şi următoarelor operaţiuni de manipulare a subproduselor de origine animală după colectarea lor:

1) sortare;

2) tăiere;

3) refrigerare;

4) congelare;

5) sărare sau alte procese de conservare;

6) înlăturarea pieilor;

7) îndepărtarea materialelor cu risc specificat;

8) operaţiuni care implică manipularea subproduselor de origine animală, cum ar fi examinarea post-mortem sau prelevarea de probe;

9) igienizarea/pasteurizarea subproduselor de origine animală destinate transformării în biogaz sau compostării înainte de transformarea sau compostarea în alte unităţi sau instalaţii;

10) strecurare;

11) procesele care implică o tranziţie de fază a materialelor de categoria 3, cum ar fi termocoagularea sângelui, centrifugarea sângelui, depozitarea controlată, hidrolizarea copitelor, părului de porc, penelor şi părului, destinate prelucrării cu metodele de prelucrare.

259. Spaţiile şi instalaţiile în care se efectuează operaţiuni intermediare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

1) sunt separate de drumurile publice prin care se poate propaga o contaminare şi de alte spaţii, cum ar fi abatoarele. Structura instalaţiilor asigură separarea completă a materialelor de categoriile 1 şi 2, pe de o parte, de materialele de categoria 3, pe de altă parte, de la primire până la expediere, în afara cazului în care se află în clădiri complet separate;

2) instalaţia dispune de un spaţiu acoperit pentru primirea şi expedierea subproduselor de origine animală, cu excepţia cazului în care acestea sunt descărcate cu ajutorul unor instalaţii care împiedică propagarea unor riscuri pentru sănătatea publică şi animală, cum ar fi tuburile închise pentru subprodusele lichide de origine animală;

3) instalaţia este construită astfel încât să fie uşor de curăţat şi dezinfectat. Duşumeaua este instalată astfel încât să faciliteze drenarea lichidelor;

4) instalaţia este prevăzută cu lavabouri, vestiare, chiuvete pentru personal şi, dacă este necesar, cu birouri, care sunt puse la dispoziţia personalului care efectuează controale oficiale;

5) instalaţia beneficiază de aranjamentele pentru protecţia împotriva dăunătorilor, precum insectele, rozătoarele şi păsările;

6) dacă este necesar, instalaţiile trebuie să dispună de unităţi de depozitare cu temperatură controlată, cu o capacitate suficientă pentru păstrarea subproduselor de origine animală la temperaturi corespunzătoare şi proiectate astfel încât să permită monitorizarea şi înregistrarea acestor temperaturi.

260. Instalaţia dispune de dotări pentru curăţarea şi dezinfectarea containerelor şi a recipientelor în care sunt primite subprodusele de origine animală, precum şi a vehiculelor, altele decât navele, în care acestea sunt transportate. Să existe dotări pentru dezinfectarea roţilor vehiculelor.

261. Sortarea subproduselor de origine animală se efectuează astfel încât să se evite orice risc de propagare a bolilor animale.

262. Pe întreg parcursul depozitării, subprodusele de origine animală se manevrează şi se depozitează separat de alte mărfuri, astfel încât să se prevină propagarea agenţilor patogeni.

263. Subprodusele de origine animală se depozitează în condiţii de temperatură adecvate, până la reexpediere.

264. Igienizarea/pasteurizarea este efectuată în conformitate cu cerinţele de prelucrare menţionate în pct.172 sau în conformitate cu parametrii de transformare alternativi autorizaţi în conformitate cu pct.190.

265. Incintele şi dotările în care sunt depozitate produse derivate din materiale de categoria 3 nu pot fi situate în acelaşi loc cu incintele în care sunt depozitate produse derivate din materiale de categoria 1 sau 2, cu excepţia cazului în care contaminarea încrucişată este împiedicată de structura şi de gestionarea spaţiilor, de exemplu prin depozitarea în clădiri complet separate.

266. Instalaţia:

1) dispune de un spaţiu acoperit pentru primirea şi expedierea produselor derivate, cu excepţia cazului în care produsele derivate:

a) sunt descărcate cu ajutorul unor instalaţii care împiedică propagarea unor riscuri pentru sănătatea publică şi animală, cum ar fi tuburile închise pentru produsele lichide; sau

b) sunt recepţionate ambalate în saci mari sau în recipiente sau mijloace de transport ermetice acoperite;

2) este construită astfel încât să fie uşor de curăţat şi dezinfectat. Duşumeaua este instalată astfel încât să faciliteze drenarea lichidelor;

3) dispune de băi, vestiare şi chiuvete pentru personal;

4) beneficiază de sisteme de protecţie împotriva insectelor, rozătoarelor şi păsărilor.

267. Instalaţia dispune de dotări pentru curăţarea şi dezinfectarea containerelor şi a recipientelor în care sunt primite produsele derivate, precum şi a vehiculelor, altele decât navele, în care acestea sunt transportate.

268. Produsele derivate se depozitează până la reexpediere.

269. Depozitarea produselor menţionate în pct.309-312 se efectuează la o temperatură care ar evita orice risc pentru sănătatea publică sau animală, într-o unitate sau o instalaţie de depozitare autorizată sanitar-veterinar în conformitate cu art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, prevăzută în acest scop sau într-o zonă de depozitare separată, prevăzută în acest scop, în cadrul unei unităţi sau instalaţii de depozitare.

270. Probele prelevate din produsele finale în cursul sau la terminarea depozitării sunt conforme cu standardele microbiologice stabilite în capitolul XI secţiunea 1.

271. Operatorii instalaţiilor sau unităţilor manipulează subprodusele de origine animală şi produsele derivate în următoarele condiţii:

1) spaţiile sunt construite încât să poată fi curăţate şi dezinfectate în mod eficace;

2) spaţiile sunt prevăzute cu sisteme pentru protecţia împotriva insectelor, rozătoarelor şi păsărilor;

3) instalaţiile şi echipamentele sunt păstrate în condiţii de igienă;

4) subprodusele de origine animală şi produsele derivate sunt depozitate în condiţii care să împiedice orice contaminare.

Operatorii instalaţiilor sau unităţilor păstrează înregistrările într-o formă accesibilă.

272. Operatorii care transportă subproduse de origine animală sau produse derivate între locuri care nu constituie spaţiile aceluiaşi operator:

1) dispun de informaţii de identificare a vehiculelor, care să permită verificarea utilizării acestora pentru transportul subproduselor de origine animală sau al produselor derivate;

2) curăţă şi dezinfectează vehiculele;

3) iau toate măsurile necesare pentru a preveni contaminarea şi propagarea bolilor transmisibile la om şi la animale.

273. Materialele care rezultă din aplicarea unei metode de depozitare controlată pot fi utilizate sau eliminate.

274. Pentru maturarea aerobă şi depozitarea porcilor care au murit în fermă, precum şi a anumitor alte materiale de origine porcină, urmate de incinerare sau de coincinerare, pot fi utilizate numai următoarele materiale provenite de la porcine:

(a) materialele de categoria 2 menţionate în art.11 lit.f) pct.1), 2) şi 3) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

(b) materiale de categoria 3 menţionate în art.12 lit.g) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

275. Această metodă este aplicabilă doar în cazul eliminării porcinelor care provin din aceeaşi exploataţie, cu condiţia ca această exploataţie să nu fie supusă unor restricţii cauzate de un focar epidemic suspect sau confirmat de boală transmisibilă gravă ce afectează porcinele şi nu poate fi utilizată nici în cazul animalelor care au murit din cauza bolilor respective sau au fost ucise din motive de control al bolilor, nici în cazul părţilor provenite de la animalele respective.

276. Metoda de depozitare controlată este un proces care respectă următoarele cerinţe:

1) locul este construit şi amenajat astfel încât să se prevină mirosul şi riscul la adresa solului şi a apei freatice;

2) operatorul:

a) aplică măsuri de prevenire a accesului animalelor şi pune în aplicare un program documentat de control al dăunătorilor;

b) pune în aplicare proceduri de prevenire a răspândirii bolilor;

c) pune în aplicare proceduri de prevenire a răspândirii rumeguşului uzat în afara sistemului închis;

3) procesul este efectuat într-un sistem închis, format din mai multe celule, cu podea impermeabilă la apă şi delimitat de pereţi solizi;

4) toată apa reziduală este colectată; celulele sunt conectate cu o conductă de drenare, dotată cu un grilaj cu deschideri de 6 mm, pentru a capta materialele solide;

5) dimensiunea şi numărul de celule sunt adaptate nivelului mortalităţii definit în procedura scrisă permanentă menţionată în art.26 alin.(1), (2) şi (3) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, cu o capacitate suficientă pentru nivelul de mortalitate în fermă pe o perioadă de cel puţin opt luni.

277. Faza de umplere şi de depozitare constituie procesul unde porcii decedaţi şi alte materiale provenite de la porcine trebuie să fie acoperite în mod individual cu rumeguş şi puse una peste alta până când celula este plină.

În primul rând, pe pământ se pune un strat de rumeguş de cel puţin 30 cm. Carcasele de porcine şi alte material provenite de la acestea sunt plasate pe acest prim strat de rumeguş şi fiecare strat de carcase şi de alte materiale provenite de la porcine trebuie acoperite cu un strat de rumeguş de cel puţin 30 cm.

Personalul nu păşeşte pe materialele depozitate.

278. Faza de maturare începe atunci când celula este plină şi o creştere a temperaturii permite degradarea tuturor ţesuturilor moi, care durează cel puţin 3 luni.

279. La sfârşitul fazei de umplere şi de depozitare şi pe parcursul întregii faze de maturare, operatorul monitorizează temperatura din fiecare celulă cu un senzor de temperatură plasat la o adâncime de 40-60 cm sub suprafaţa grămezii a ultimului strat aplicat.

Citirea electronică şi monitorizarea temperaturii este înregistrată de către operator.

La sfârşitul fazei de umplere şi de depozitare, monitorizarea temperaturii este un indicator al amenajării satisfăcătoare a grămezii.

Temperatura este măsurată cu un dispozitiv de înregistrare automată. Obiectivul este de a se ajunge la 55° C timp de 3 zile consecutive, ceea ce înseamnă că procesul de maturare este activ, iar amenajarea grămezii este eficientă, precum şi că faza de maturare a început.

280. Operatorul monitorizează temperatura o dată pe zi şi, în funcţie de rezultatul acesteia, aplică următoarele măsuri:

1) în cazul în care temperatura de 55° C sau mai mare este menţinută timp de 3 zile consecutive, grămada poate fi îndepărtată după o fază de maturare de 3 luni consecutive sau poate să rămână stocată la faţa locului până la îndepărtarea ulterioară;

2) în cazul în care nu se ajunge la temperatura de 55° C timp de 3 de zile consecutive, operatorul aplică măsurile definite în procedura scrisă permanentă menţionată în art.26 alin.(1), (2) şi (3) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman; dacă este necesar, desfăşurarea metodei de prelucrare poate fi stopată, iar materialele trebuie eliminate în conformitate cu art.15 din legea menţionată anterior.

Procesul de depozitare este limitat în timp.

281. Transportul materialelor rezultate din faza de maturare la instalaţia de incinerare sau de coincinerare face obiectul controalelor menţionate în Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

282. Pentru hidroliza cu eliminare ulterioară se pot utiliza numai materialele de origine porcină de mai jos:

1) materialele de categoria 2 menţionate în art.11 lit.f) subpct. 1), 2) şi 3) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

2) materiale de categoria 3 menţionate în art.12 lit.g) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

Această metodă este aplicabilă doar în cazul eliminării porcinelor care provin din aceeaşi exploataţie, cu condiţia ca această exploataţie să nu fie supusă unor interdicţii cauzate de un focar epidemic suspect sau confirmat de boală transmisibilă gravă care afectează porcinele, ori a animalelor care au fost ucise din motive de control al bolilor.

283. Hidroliza cu eliminarea ulterioară constă într-o depozitare temporară la faţa locului şi se efectuează în conformitate cu următoarele standarde:

1) după colectarea subproduselor de origine animală într-o exploataţie în care se permite utilizarea metodei de prelucrare pe baza unei evaluări a densităţii animalelor din exploataţie, a ratei mortalităţii şi a potenţialelor riscuri pentru sănătatea publică şi a animalelor, subprodusele respective sunt introduse într-un recipient construit în conformitate cu subpct. 2) şi care a fost amplasat într-un loc rezervat în conformitate cu subpct. 3) şi 4);

2) recipientul este:

a) prevăzut cu un dispozitiv de închidere;

b) impermeabil la apă, etanş şi sigilat ermetic;

c) învelit într-un mod care să prevină coroziunea;

d) dotat cu un dispozitiv de control al emisiilor în conformitate cu subpct. 5);

3) recipientul este amplasat într-un loc special rezervat şi care este separat din punct de vedere fizic de exploataţie.

Locul respectiv este asigurat cu căi de acces pentru transportarea materialelor şi cu vehicule de colectare;

4) recipientul este construit şi locul este amenajat cu condiţia prevenirii mirosurilor şi a riscurilor la adresa solului şi a apei freatice;

5) recipientul este conectat la o conductă de evacuare a emisiilor de gaze, care este echipată cu filtre adecvate, menite să prevină transmiterea bolilor transmisibile la oameni şi la animale;

6) recipientul este închis pe parcursul procesului de hidroliză, timp de cel puţin trei luni, astfel încât să se prevină orice deschidere a acestuia;

7) operatorul pune în aplicare proceduri de prevenire a transmiterii bolilor transmisibile la oameni sau la animale prin restricţionarea circulaţiei personalului;

8) operatorul:

a) aplică măsuri preventive împotriva păsărilor, a rozătoarelor, a insectelor şi a altor dăunători;

b) pune în aplicare un program documentat de control al dăunătorilor;

9) operatorul înregistrează:

a) orice introducere a unor materiale în recipient;

b) orice colectare a materialelor hidrolizate din recipient;

10) operatorul goleşte recipientul la intervale regulate pentru:

a) a verifica absenţa coroziunii;

b) a detecta şi a preveni orice eventuală scurgere în sol a unor materiale lichide;

11) după hidroliză, materialele sunt colectate, utilizate şi eliminate în conformitate cu art.15 lit.a), b) şi c) sau cu art.15 lit.e) subpct. 2) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman sau cu art.16 din aceeaşi lege, pentru materialele de categoria 3;

12) procesul se efectuează în sistem discontinuu;

13) se interzice orice altă manipulare sau utilizare a materialelor hidrolizate, inclusiv aplicarea acestora pe sol.

Capitolul XI

MATERII PRIME FURAJERE

Secţiunea 1

Cerinţe generale referitoare la prelucrare şi la introducerea pe piaţă

284. La prelucrarea produselor derivate se aplică următoarele standarde microbiologice:

probele de produse finale prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit în instalaţia de prelucrare respectă:

Salmonella: absenţă în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0;

Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 300 în 1 g,

unde:

n = numărul de probe de analizat;

m = valoarea-prag pentru numărul de bacterii, rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din toate probele este mai mic sau egal cu m;

M = valoarea maximă pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M;

C = numărul de probe în care numărul de bacterii poate fi cuprins între m şi M, probele putând fi considerate totuşi acceptabile dacă numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.

285. Standardele microbiologice stabilite în pct.284 nu se aplică grăsimilor topite şi uleiului de peşte provenite din prelucrarea subproduselor de origine animală, atunci când proteinele animale prelucrate, obţinute în cursul aceleiaşi prelucrări, sunt supuse unei prelevări aleatorii de probe cu scopul de a asigura respectarea acestor standarde.

Secţiunea a 2-a

Cerinţe specifice referitoare la proteinele animale

prelucrate şi la alte produse derivate

286. Doar subprodusele de origine animală care sunt materiale de categoria 3 sau produsele care sunt derivate din astfel de subproduse de origine animală, altele decât materialele de categoria 3 menţionate în art.12 lit.m), n) şi o) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, pot fi utilizate pentru producerea proteinelor animale prelucrate.

287. Proteinele animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie, destinate producţiei de hrană pentru alte animale de fermă decât cele de blană, pot fi obţinute din următoarele specii de insecte:

1) musca "soldatul negru" (Hermetia illucens) şi musca comună de casă (Musca domestica);

2) viermele de făină galben (Tenebrio molitor) şi gândacul de grajd negru-roşcat (Alphitobius diaperinus);

3) greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) şi greierele de câmp (Gryllus assimilis).

288. Proteinele animale prelucrate provenite de la mamifere sunt supuse metodei de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) descrise în pct.149, cu toate acestea:

1) sângele porcin sau componentele sângelui porcinelor destinate producerii făinii de sânge sunt supuse oricăreia dintre metodele de prelucrare de la pct.149-153 sau metodei de prelucrare de la pct.155, cu condiţia ca, în cazul acesteia, să se aplice un tratament termic la o temperatură de 80° C pentru întregul conţinut;

2) proteinele animale prelucrate provenite de la mamifere:

a) sunt supuse oricăreia dintre metodele de prelucrare de la pct.149-153 sau metodei de prelucrare de la pct.155, cu condiţia ca ele să fie apoi eliminate sau utilizate în calitate de combustibil;

b) în cazul în care sunt destinate exclusiv hranei pentru animalele de companie, sunt supuse oricăreia dintre metodele de prelucrare de la pct.149-153 sau metodei de prelucrare de la pct.155, cu condiţia ca acestea:

- să fie transportate în recipiente prevăzute în acest scop, care să nu fie utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală sau al furajelor pentru animalele de fermă; şi

- să fie expediate direct dintr-o instalaţie de prelucrare de materiale de categoria 3 către instalaţia de producere a hranei pentru animale de companie sau către o instalaţie de depozitare, de unde sunt expediate direct către o instalaţie de producere a hranei pentru animale de companie.

289. Proteinele animale prelucrate de alte animale decât mamiferele, cu excepţia făinii de peşte, sunt supuse oricărei metode de prelucrare de la pct.149-153 sau metodei de prelucrare de la pct.155.

290. Făina de peşte este supusă:

1) oricăreia dintre metodele de prelucrare descrise în pct.149-155; sau

2) unei alte metode care să garanteze conformitatea produsului cu standardele microbiologice pentru produse derivate descrise la secţiunea 1.

291. Proteinele animale prelucrate sunt ambalate şi depozitate în saci noi sau sterilizaţi ori depozitate în silozuri pentru marfă în vrac, construite în mod corespunzător sau în hambare.

Trebuie să se adopte măsuri suficiente pentru reducerea la minimum a condensului din interiorul silozurilor, al transportoarelor sau al ascensoarelor.

292. Produsele din transportoare, ascensoare şi silozuri sunt protejate împotriva contaminării accidentale.

293. Echipamentele de manipulare a proteinelor animale prelucrate trebuie menţinute în stare uscată şi curată şi trebuie să existe puncte de inspecţie adecvate, astfel încât echipamentele să poată fi examinate în ceea ce priveşte gradul de curăţenie.

Toate unităţile de depozitare sunt golite şi curăţate în mod regulat, în măsura necesară pentru a preveni orice contaminare.

294. Proteinele animale prelucrate sunt păstrate la loc uscat.

Trebuie să se prevină scurgerile şi condensul din zonele de depozitare.

295. Sângele obţinut conform art.12 lit.a) şi p) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman poate fi utilizat pentru producerea de produse din sânge.

296. Produsele din sânge sunt supuse:

1) oricăreia dintre metodele de prelucrare prevăzute în pct.149-153 sau metodei de prelucrare de la pct.155;

2) unei alte metode care să garanteze conformitatea produsului din sânge cu cerinţele pentru produse derivate descrise în pct.286-294.

297. Pentru producerea de grăsimi topite pot fi utilizate materialele de categoria 3, altele decât cele menţionate în art.12 lit.m), n) şi o) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

298. Materialele de categoria 3 menţionate în art.12 lit.h), i) şi k) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi materialele de categoria 3 provenite de la animalele acvatice menţionate în art.12 lit.d) şi e) din aceeaşi lege pot fi utilizate pentru producerea de ulei de peşte.

299. Dacă uleiul de peşte sau grăsimile topite nu au fost produse în conformitate cu Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010, grăsimile topite sunt produse cu ajutorul uneia dintre metodele de prelucrare de la pct.149-153 sau al metodei de prelucrare de la pct.155, iar uleiurile de peşte sunt produse:

1) folosind una dintre metodele de prelucrare de la pct.149-155; sau

2) în conformitate cu o altă metodă care să garanteze conformitatea produsului cu standardele microbiologice pentru produse derivate descrise în pct.284 şi 285.

Grăsimile topite obţinute de la rumegătoare sunt purificate astfel încât nivelul maxim al cantităţii totale de impurităţi insolubile rămase să nu depăşească 0,15 % din greutate.

Derivaţii de grăsime provenind de la grăsimi topite sau uleiuri de peşte de categoria 3 trebuie să fie produşi în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menţionate în pct.149-155.

300. În cazul în care se ambalează grăsimile topite sau uleiul de peşte, acestea sunt ambalate în recipiente noi sau în recipiente care au fost curăţate şi dezinfectate, dacă acest lucru este necesar pentru prevenirea contaminării, luându-se toate măsurile de precauţie, pentru a se preveni recontaminarea acestora.

301. În cazul în care urmează să se efectueze transportul în vrac al produselor respective, tuburile, pompele şi rezervoarele pentru marfa în vrac, precum şi orice alt recipient sau autocisternă pentru marfă în vrac, folosite la transportul produselor din unitatea producătoare, fie direct pe navă, fie în rezervoare de coastă, fie direct în instalaţii, trebuie să fie curate înainte de utilizare.

302. Laptele menţionat în art.12 lit.d) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, cu excepţia nămolurilor rezultate în urma centrifugării sau separării, şi laptele menţionat în art.12 lit.e) şi g) din legea respectivă este utilizat pentru producţia de lapte, produse pe bază de lapte şi produse derivate din lapte.

Colostrul nu poate fi utilizat decât dacă provine de la animale vii care nu prezentau niciun semn de boală transmisibilă la om sau la animale.

303. Laptele este supus unuia dintre următoarele tratamente:

1) sterilizare la valoarea F₀ reprezintă efectul bactericid calculat asupra sporilor de bacterii. O valoare F₀ de 3,00 înseamnă că punctul cel mai rece din produs a fost încălzit suficient pentru a obţine acelaşi efect bactericid ca la 121° C (250° F) în trei minute, cu încălzire şi răcire instantanee;

2) tratament la temperatură de 132° C timp de cel puţin o secundă (în continuare – UHT), combinat cu unul dintre următoarele tratamente:

a) un tratament fizic ulterior printr-un proces de deshidratare, combinat, în cazul laptelui pentru hrana animalelor, cu o încălzire suplimentară la cel puţin 72° C, sau prin reducerea pH-ului la un nivel mai mic de 6 timp de cel puţin o oră;

b) condiţia ca laptele, produsul pe bază de lapte sau produsul derivat din lapte să fi fost produs cu cel puţin 21 de zile înainte de expediere şi ca în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în ţara de origine;

3) tratament la temperatura ridicată la 72° C timp de cel puţin 15 secunde sau efect de pasteurizare echivalent cu reacţie negativă la fosfatază (în continuare – HTST), aplicat de două ori;

4) tratament HTST, combinat cu unul dintre următoarele tratamente:

a) un tratament fizic ulterior, printr-un proces de deshidratare, combinat, în cazul laptelui pentru hrana animalelor, cu o încălzire suplimentară la cel puţin 72° C sau reducerea pH-ului la un nivel mai mic de 6 timp de cel puţin o oră;

b) condiţia ca laptele, produsul pe bază de lapte sau produsul derivat din lapte să fi fost produs cu cel puţin 21 de zile înainte de expediere şi ca în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în ţara de origine.

304. Produsele pe bază de lapte şi produsele derivate din lapte trebuie supuse cel puţin unuia dintre tratamentele prevăzute în pct.303 sau să fie produse din lapte tratat în conformitate cu pct.303.

305. Zerul destinat hranei animalelor din specii receptive la febra aftoasă şi produs din lapte tratat în conformitate cu pct.303 trebuie:

1) colectat la cel puţin 16 ore de la coagularea laptelui, iar pH-ul înregistrat este sub 6,0 înainte de a fi transportat la exploataţiile de animale;

2) produs cu cel puţin 21 de zile înainte de expediere şi în această perioadă nu s-a detectat niciun caz de febră aftoasă în ţara de origine.

306. Pe lângă cerinţele prevăzute în pct.303, 304 şi 305, laptele, produsele pe bază de lapte şi produsele derivate din lapte îndeplinesc următoarele cerinţe:

1) după prelucrare, se iau toate măsurile de precauţie pentru a se preveni contaminarea produselor;

2) produsul final este etichetat astfel încât să indice faptul că acesta conţine materiale de categoria 3 şi nu este destinat consumului uman, fiind:

a) ambalat în recipiente noi; sau

b) transportat în vrac în recipiente sau în orice alt mijloc de transport, care, înainte de utilizare, a fost curăţat şi dezinfectat în totalitate.

307. Laptele crud este produs în condiţii care să ofere garanţii privind sănătatea animalelor.

308. Colostrul şi produsele din colostru sunt:

1) obţinute de la bovine crescute într-o exploataţie în care toate efectivele de bovine sunt recunoscute oficial indemne de tuberculoză, bruceloză şi leucoză enzootică bovină;

2) produse cu cel puţin 21 de zile înainte de expediere şi în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în ţară de origine;

3) supuse unui tratament unic HTST;

4) îndeplinesc cerinţele stabilite în pct.306.

309. Cerinţele de la pct.310 şi 311 se aplică prelucrării, utilizării şi depozitării laptelui, produselor pe bază de lapte şi produselor derivate din lapte care sunt materiale de categoria 3, cu excepţia nămolurilor rezultate în urma centrifugării sau separării laptelui, a laptelui, a produselor pe bază de lapte şi a produselor derivate din lapte, care nu au fost prelucrate în conformitate cu prezenta secţiune.

310. Se permite unităţilor de prelucrare a laptelui să furnizeze lapte, produse pe bază de lapte şi produse derivate din lapte pentru utilizările menţionate în pct.311, cu condiţia asigurării trasabilităţii produselor.

311. Laptele, produsele pe bază de lapte şi produsele derivate din lapte pot fi furnizate şi utilizate ca materii prime furajere:

1) în cazul produselor derivate, inclusiv apa albă (amestec de lapte, produse pe bază de lapte sau produse derivate din acestea, cu apa colectată de la clătirea echipamentelor din industria laptelui, înainte de curăţare şi dezinfecţie), care au fost în contact cu lapte crud şi/sau cu lapte pasteurizat, dacă aceste produse au fost supuse unuia dintre următoarele tratamente:

a) tratamentul UHT;

b) o sterilizare în urma căreia se atinge o valoare Fc mai mare sau egală cu 3 sau care a fost efectuată la o temperatură de minimum 115° C timp de 15 minute sau o combinaţie echivalentă de temperatură şi timp;

c) o pasteurizare sau o sterilizare, alta decât cea prevăzută la lit.b), urmată de:

- în cazul laptelui deshidratat sau al produselor deshidratate pe bază de lapte sau derivate din lapte, de un proces de deshidratare;

- în cazul unui produs din lapte acidificat, un proces prin care valoarea pH-ului este redusă şi menţinută timp de cel puţin o oră la un nivel sub 6;

2) în cazul produselor derivate, inclusiv apa albă, care au fost în contact cu lapte care a fost doar pasteurizat, şi al zerului produs pornind de la produse pe bază de lapte netratate termic, care a fost colectat la cel puţin 16 ore după coagularea laptelui şi al cărui pH este măsurat la o valoare mai mică de 6,0 înainte de livrarea zerului pentru a fi utilizat ca hrană pentru animale, cu condiţia ca ele să fie trimise unui număr limitat de exploataţii de animale, pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate în cazul scenariului cel mai favorabil şi al scenariului cel mai puţin favorabil de către alt stat vizat în cadrul elaborării planurilor de urgenţă privind epizootiile, în special febra aftoasă;

3) în cazul produselor crude, inclusiv apa albă care a fost în contact cu lapte crud şi cu alte produse care nu pot fi supuse tratamentelor, cu condiţia ca ele să fie trimise unui număr limitat de exploataţii de animale, pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate în cazul scenariului cel mai favorabil şi al scenariului cel mai puţin favorabil în cadrul elaborării planurilor de urgenţă privind epizootiile, în special febra aftoasă, şi cu condiţia ca animalele prezente în exploataţiile de animale să nu poată fi deplasate decât:

- direct către un abator situat în aceeaşi localitate; sau

- către o altă exploataţie care garantează că animalele receptive la febra aftoasă nu pot părăsi exploataţia decât pentru a fi transportate direct către un abator sau dacă animalele au fost expediate către o exploataţie care nu utilizează aceste produse, după trecerea unei perioade de aşteptare de 21 de zile de la introducerea animalelor.

312. Se permite furnizarea de colostru care nu îndeplineşte condiţiile de la pct.308 în scopuri furajere numai în condiţii care să împiedice transmiterea riscurilor pentru sănătatea publică şi animală.

313. Materialele de categoria 3 compuse din nămoluri rezultate în urma centrifugării sau separării sunt supuse unui tratament termic de cel puţin 70° C timp de 60 de minute sau de cel puţin 80° C timp de 30 de minute înainte de a putea fi introduse pe piaţă pentru a fi utilizate la hrana animalelor de fermă.

314. Prin derogare de la pct.313, se permite folosirea parametrilor alternativi pentru tratamentul termic al nămolurilor rezultate din centrifugare sau separare, cu condiţia ca operatorii să poată demonstra că tratamentul termic efectuat în conformitate cu parametrii alternativi să garanteze cel puţin aceeaşi reducere a riscurilor ca şi cea determinată de tratamentul efectuat în conformitate cu parametrii menţionaţi în pct.313.

315. Doar subprodusele de origine animală care sunt materiale de categoria 3 sau produsele care sunt derivate din aceste subproduse de origine animală, altele decât materialele menţionate în art.12 lit.l), m), n) şi o) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, pot fi utilizate pentru producerea gelatinei şi a proteinelor hidrolizate.

316. Dacă gelatina nu a fost produsă în conformitate cu capitolul XV din Hotărârea Guvernului nr.435/2010 privind aprobarea Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, ea trebuie să fie produsă printr-un proces care să garanteze că materialele de categoria 3 sunt supuse unui tratament cu acid sau cu substanţe alcaline, urmat de una sau mai multe clătiri.

Este necesar ca pH-ul să fie apoi rectificat şi gelatina să fie extrasă cu ajutorul mai multor operaţiuni succesive de încălzire, urmate de o purificare prin filtrare şi sterilizare.

317. După ce a fost supusă proceselor menţionate în pct.316, gelatina poate trece printr-un proces de deshidratare şi, dacă este necesar, printr-un proces de pulverizare sau de laminare.

Utilizarea conservanţilor, alţii decât dioxidul de sulf sau apa oxigenată, este interzisă.

318. Gelatina este împachetată, ambalată, depozitată şi transportată respectând următoarele condiţii:

1) depozitarea materialelor de ambalare şi de împachetare are loc în spaţii sau camere special destinate acestui scop;

2) împachetarea şi ambalarea are loc în încăperi sau spaţii special destinate acestui scop.

319. Proteinele hidrolizate sunt produse printr-un proces de producţie care include măsuri de reducere la minimum a riscurilor de contaminare. Proteinele hidrolizate provenite de la rumegătoare au o greutate moleculară sub 10 000 Dalton.

320. Proteinele hidrolizate provenite integral sau parţial din piei de rumegătoare sunt produse într-o instalaţie de prelucrare destinată în exclusivitate producerii proteinelor hidrolizate, printr-un proces care include prepararea materiilor prime de categoria 3 prin tratare cu saramură, cenuşărire şi spălare intensivă, urmate de expunerea materiilor la:

1) un pH mai mare de 11 timp de peste trei ore la o temperatură de peste 80 °C şi tratament termic ulterior la peste 140° C timp de 30 de minute, la o presiune de peste 3,6 bari;

2) un pH de 1-2, urmat de un pH mai mare de 11, urmat de tratament termic la 140° C timp de 30 de minute, la o presiune de 3 bari.

321. Doar subprodusele de origine animală care sunt materiale de categoria 3 sau produsele care sunt derivate din aceste subproduse de origine animală, altele decât materialele menţionate în art.12 lit.l), m), n) şi o) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, pot fi utilizate pentru producerea fosfatului dicalcic.

322. Fosfatul dicalcic este produs printr-un proces care cuprinde următoarele trei etape:

1) întregul material osos de categoria 3 este zdrobit în particule fine şi degresat cu apă fierbinte şi tratat cu acid clorhidric diluat (la o concentraţie minimă de 4 % şi la un pH mai mic de 1,5) timp de cel puţin două zile;

2) după etapa din proces prevăzută în subpct. 1), se aplică un tratament cu soluţie fosforică obţinută cu oxid de calciu, rezultând un precipitat de fosfat dicalcic cu un pH de 4-7;

3) în final, precipitatul de fosfat dicalcic este uscat cu aer la o temperatură de intrare între 65° C şi 325° C şi o temperatură de ieşire între 30 °C şi 65° C.

323. În cazul în care fosfatul dicalcic este derivat din oase degresate, el provine din oase menţionate în art.12 lit.p) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

324. Doar subprodusele de origine animală care sunt materiale de categoria 3 sau produsele care sunt derivate din aceste subproduse de origine animală, altele decât materialele menţionate în art.12 lit.l), m), n) şi o) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, pot fi utilizate pentru producerea fosfatului tricalcic.

325. Fosfatul tricalcic este produs printr-un proces care să asigure:

1) că tot materialul osos de categoria 3 este zdrobit în particule fine şi degresat în contracurent cu apă fierbinte (aşchiile de os sunt mai mici de 14 mm);

2) o fierbere continuă în aburi timp de 30 de minute, la o temperatură de 145 °C şi o presiune de 4 bari;

3) separarea masei proteinice din hidroxiapatită (fosfatul tricalcic) prin centrifugare;

4) granularea fosfatului tricalcic după uscare în pat fluidizat cu aer la 200 °C.

326. Doar subprodusele de origine animală care sunt materiale de categoria 3 sau produsele care sunt derivate din aceste subproduse de origine animală, altele decât materialele menţionate în art.12 lit.l), m), n) şi o) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, pot fi utilizate pentru producerea colagenului.

327. Colagenul este produs printr-un proces care să garanteze că materialele de categoria 3 neprelucrate sunt supuse unui tratament care include spălarea, adaptarea pH-ului, utilizându-se un acid sau substanţe alcaline, urmat de una sau mai multe clătiri, filtrare şi extrudare.

După acest tratament, colagenul este supus unui proces de uscare.

Se interzice utilizarea altor agenţi de conservare decât cei incluşi în Registrul aditivilor pentru hrana animalelor al Uniunii Europene conform pct.7 din Cerinţele sanitar-veterinare faţă de aditivii pentru hrana animalelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.27/2020.

328. Colagenul este ambalat, împachetat, depozitat şi transportat respectând următoarele cerinţe:

1) depozitarea materialelor de ambalare şi de împachetare se efectuează într-o cameră sau un spaţiu special prevăzut;

2) împachetarea şi ambalarea au loc într-o încăpere sau într-un spaţiu special destinat acestui scop.

329. Doar subprodusele de origine animală menţionate în art.12 lit.d) şi e) şi art.12 lit.j) pct.2 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman pot fi utilizate pentru producerea de produse din ouă.

330. Produsele din ouă, în prealabil, sunt:

1) supuse oricăreia dintre metodele de prelucrare de la pct.149-153 sau de la pct.155;

2) supuse unei alte metode şi unor parametri care garantează conformitatea produselor cu standardele microbiologice aplicabile produselor derivate enunţate în pct.284 şi 285;

3) tratate în conformitate cu cerinţele referitoare la ouă şi la produsele din ouă enunţate în Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010.

331. Materialele de categoria 3 care conţin produse de origine animală şi care nu mai sunt destinate consumului uman din motive comerciale sau din cauza unor probleme de fabricaţie ori a unor defecte de ambalare sau a altor defecte care nu determină niciun risc pentru sănătatea publică sau animală, menţionate în art.12 lit.e) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, pot fi introduse pe piaţă pentru a fi utilizate ca hrană pentru animalele de fermă, altele decât animalele pentru blană, fără alte tratamente suplimentare, cu condiţia ca materialele:

1) să fi fost supuse prelucrării conform Legii nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare;

2) să fie formate din sau să conţină unul sau mai multe dintre următoarele materiale de categoria 3 menţionate în art.12 lit.e) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman:

- lapte;

- produse pe bază de lapte;

- produse derivate din lapte;

- ouă;

- produse din ouă;

- miere;

- grăsimi topite;

- colagen;

- gelatină;

3) să nu fi fost în contact cu niciun alt material de categoria 3;

4) să nu fi fost luate toate măsurile de precauţie necesare pentru a preveni contaminarea materialelor.

Secţiunea a 3-a

Cerinţe referitoare la anumite tipuri de hrană

pentru peşti şi momeli pentru pescuit

332. Subprodusele de origine animală provenite din peşti sau nevertebrate acvatice şi produsele derivate din acestea care sunt destinate a fi utilizate pentru hrana peştilor de crescătorie sau a altor specii de acvacultură sunt:

1) manipulate şi prelucrate separat de materialele care nu sunt autorizate în acest scop;

2) provin:

a) din peşti sau alte animale acvatice, cu excepţia mamiferelor marine debarcate în scop comercial sau din subproduse de origine animală provenite din peşti sălbatici care provin din unităţile de fabricare a produselor din peşte pentru consumul uman;

b) din peşti de crescătorie, cu condiţia să fie utilizate pentru hrana peştilor de crescătorie dintr-o altă specie;

3) prelucrate într-o instalaţie de prelucrare conform unei metode care să asigure siguranţa microbiologică a produsului, inclusiv în ceea ce priveşte agenţii patogeni ai peştilor.

333. În scopul prevenirii riscurilor inacceptabile de transmitere a bolilor transmisibile la om şi la animale, se pot stabili condiţii aplicabile în cazul utilizării animalelor acvatice şi a nevertebratelor acvatice şi terestre:

1) pentru hrana peştilor de crescătorie sau a nevertebratelor acvatice, atunci când subprodusele de origine animală nu au fost prelucrate în conformitate cu pct.332 subpct. 3);

2) ca momeală pentru pescuit, inclusiv pentru nevertebratele acvatice.

Capitolul XII

ÎNGRĂŞĂMINTELE ORGANICE ŞI AMELIORATORII DE SOL

Secţiunea 1

Cerinţe referitoare la gunoiul de grajd neprelucrat, la gunoiul de grajd

prelucrat şi la produsele derivate din gunoiul de grajd prelucrat

334. Comerţul cu gunoi de grajd neprelucrat provenit de la alte specii decât păsările de curte sau ecvideele este interzis, cu excepţia cazului în care gunoiul de grajd provine dintr-o zonă care nu este supusă restricţiilor din cauza unei boli transmisibile grave şi destinat aplicării pe un teren care face parte dintr-o singură exploataţie.

335. Ţinând cont de originea gunoiului de grajd, destinaţia sa şi de considerente privind sănătatea publică şi animală, se permite introducerea:

1) a gunoiului de grajd destinat:

- prelucrării într-o instalaţie pentru fabricarea produselor derivate destinate a fi utilizate în afara lanţului furajer animal; sau

- transformării în biogaz sau compost în conformitate cu Legea nr.129/2019 şi cu capitolul VI, în vederea fabricării produselor menţionate în pct.341;

2) a gunoiului de grajd destinat a fi aplicat pe terenul unei exploataţii.

336. În cazurile menţionate în pct.335, transportul gunoiului de grajd este însoţit de un certificat sanitar-veterinar, conform modelului din anexa nr.3.

337. Comerţul cu gunoi de grajd neprelucrat provenit de la păsările de curte este supus următoarelor condiţii:

1) gunoiul de grajd provine dintr-o zonă care nu este supusă restricţiilor din cauza bolii Newcastle sau a gripei aviare;

2) gunoiul de grajd netransformat provenind de la efectivele de păsări de curte vaccinate împotriva bolii Newcastle nu este livrat într-o regiune care a obţinut statutul de zonă care nu se supune obligaţiei de vaccinare împotriva bolii Newcastle;

3) transportul gunoiului de grajd este însoţit de un certificat sanitar- veterinar, conform modelului din anexa nr.3.

338. Gunoiul de grajd neprelucrat de la ecvidee se comercializează cu acordul punctului de destinaţie şi trebuie să se asigure că el nu provine dintr-o exploataţie supusă restricţiilor în materie de sănătate animală legate de răpciugă, stomatita veziculoasă, antrax sau rabie.

339. Se permite expedierea gunoiului de grajd între două puncte situate în cadrul aceleiaşi ferme, cu condiţia controlului riscurilor pentru sănătatea publică şi animală.

340. La introducerea pe piaţă a gunoiului de grajd prelucrat, a produselor derivate din gunoi de grajd prelucrat şi guano de la lilieci, trebuie să se respecte următoarele condiţii:

1) să provină dintr-o instalaţie pentru produse derivate destinate unor utilizări în afara lanţului furajer animal, dintr-o instalaţie de biogaz sau de compostare sau dintr-o instalaţie de producţie de îngrăşăminte organice şi de amelioratori de sol;

2) sunt supuse unui tratament termic la o temperatură de cel puţin 70° C timp de cel puţin 60 de minute şi unui tratament pentru reducerea bacteriilor generatoare de spori şi a formării de substanţe toxice, atunci când acestea sunt identificate ca fiind un risc relevant;

3) se permite utilizarea altor parametri standardizaţi decât cei descrişi în subpct. 2), cu condiţia ca solicitantul să demonstreze că aceştia asigură reducerea la minimum a riscurilor biologice.

Această demonstrare presupune o validare, care se efectuează prin:

a) identificarea şi analiza eventualelor pericole, inclusiv a efectelor materiilor prime, pe baza unei definiţii complete a condiţiilor de transformare şi evaluare a riscurilor pe care le poate crea obţinerea practică a condiţiilor de transformare specifice, în situaţii normale şi atipice;

b) validarea procedeului care are loc:

- prin măsurarea reducerii viabilităţii/infecţiozităţii organismelor indicatoare endogene în cursul procedeului, atunci când indicatorul este prezent în mod sistematic în număr mare în materiile prime, nu este mai puţin termorezistent la aspectele letale ale procedeului de tratare, cu toate acestea fără a fi mult mai rezistent decât agenţii patogeni pe care trebuie să-i controleze şi este relativ uşor de cuantificat, de identificat şi de confirmat;

- prin măsurarea reducerii viabilităţii/infecţiozităţii, pe durata expunerii, a unui organism de probă sau a unui virus bine caracterizat, introdus în materiile prime dintr-un corp de probă adecvat;

- validarea menţionată la subpct. 3) lit.b) să demonstreze că procedeul realizează reducerea globală a următoarelor riscuri:

pentru procedeele termice şi chimice, prin reducerea cu cel puţin 5 log10 a Enterococcus faecalis şi prin reducerea titlului de infecţiozitate a virusurilor termorezistente, precum parvovirus, cu cel puţin 3 log10, atunci când sunt identificate ca un risc de luat în considerare;

pentru procedeele chimice, de asemenea, prin reducerea paraziţilor rezistenţi, precum ouăle de Ascaris spp., cu cel puţin 99,9 % (3 log10) din stadiile viabile;

d) prin elaborarea unui program de control complet, care să includă proceduri de supraveghere a funcţionării procesului;

e) prin măsuri care să asigure o monitorizare şi o supraveghere continuă a parametrilor relevanţi ai procesului stabiliţi în programul de control, atunci când instalaţia funcţionează.

Datele detaliate privind parametrii adecvaţi ai procedeului dintr-o instalaţie, precum şi alte puncte critice de control se consemnează şi se păstrează astfel încât proprietarul, operatorul şi Agenţia să poată verifica funcţionarea unităţii;

4) probele reprezentative de gunoi de grajd prelevate în instalaţie, în cursul transformării sau imediat după aceea, în scopul controlării procedeului, îndeplinesc următoarele norme:

Escherichia coli: n = 5, c = 5, m = 0, M = 1 000 în 1 g;

sau

Enterococcaceae: n = 5, c = 5, m = 0, M = 1 000 în 1 g;

şi

probele reprezentative de reziduuri de gunoi de grajd, în cursul sau la termenul de reducere a stocurilor din instalaţia de producţie, instalaţia de biogaz sau instalaţia de compostare, îndeplinesc următoarele standarde:

Salmonella: absenţă în 25 g: n = 5; c = 0; m = 0; M = 0,

unde:

n = numărul de probe de analizat;

m = valoarea-prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din toate probele este mai mic sau egal cu m;

M = valoarea maximă pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M;

C = numărul de probe în care numărul de bacterii poate fi cuprins între m şi M, probele putând fi considerate totuşi acceptabile dacă numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.

Gunoiul de grajd transformat sau produsele pe bază de gunoi de grajd transformate care nu îndeplinesc standardele de la prezentul punct sunt considerate neprelucrate;

5) să fie depozitat în aşa fel încât după tratare, contaminarea, infestarea secundară sau formarea de umiditate să se reducă la minimum. Prin urmare, acestea trebuie să fie depozitate în:

a) silozuri bine sigilate şi izolate sau hambare construite în mod corespunzător; sau

b) saci sigilaţi corespunzător, precum sacii de plastic sau "sacii mari".

Secţiunea a 2-a

Cerinţe privind anumite îngrăşăminte organice şi amelioratori de sol

341. Îngrăşămintele organice şi amelioratorii de sol, care nu sunt gunoi de grajd, conţinut al tractului digestiv, compost, lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru, produse din colostru şi reziduuri de digestie provenite din transformarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate în biogaz, sunt fabricate:

1) prin aplicarea metodei de prelucrare de la pct.149 (sterilizare sub presiune), atunci când materialele de categoria 2 sunt utilizate ca materii prime;

2) prin utilizarea unor proteine animale, inclusiv proteinele de origine animală care au fost produse pornind de la materiale de categoria 3 în conformitate cu capitolul XI secţiunea a 2-a sau de la materiale care au fost supuse unui alt tratament, atunci când aceste materiale pot fi utilizate pentru producerea de îngrăşăminte organice sau de amelioratori de sol;

3) prin aplicarea oricăreia dintre metodele de prelucrare de la pct.149– 155 atunci când materialele de categoria 3 sunt utilizate ca materii prime care nu sunt folosite pentru producerea de proteine animale prelucrate.

342. Îngrăşămintele organice şi amelioratorii de sol care constau în făină de carne şi oase obţinută din materiale de categoria 2 sau din proteine animale prelucrate ori care au fost produşi pornind de la aceste materiale sunt amestecate, cu o proporţie minimă suficientă a unei componente acceptate, pentru a exclude utilizarea ulterioară a amestecului în scopuri furajere.

343. Se acceptă componenta menţionată la pct.342 în următoarele condiţii:

1) componenta constă în var, gunoi de grajd, urină, compost sau reziduuri de digestie provenite din transformarea subproduselor de origine animală în biogaz sau alte substanţe, cum ar fi îngrăşămintele minerale, care nu sunt utilizate în hrana pentru animale şi care exclud utilizarea ulterioară a amestecului în scopuri furajere;

2) componenta este determinată pe baza unei evaluări a condiţiilor climatice şi a condiţiilor solului în vederea utilizării amestecului ca îngrăşământ, pe baza indicaţiilor conform cărora componenta face amestecul de neconsumat pentru animale sau este eficace în ceea ce priveşte prevenirea unei utilizări abuzive a amestecului în scopuri furajere.

344. Cu toate acestea, cerinţele menţionate în pct.342 nu se aplică:

1) îngrăşămintelor organice şi amelioratorilor de sol ambalaţi în ambalaje prevăzute pentru vânzare, a căror greutate nu depăşeşte 50 kg şi care sunt destinaţi a fi utilizaţi de către consumatorul final;

2) îngrăşămintelor organice şi amelioratorilor de sol ambalaţi în saci mari, a căror greutate nu depăşeşte 1 000 kg, pe ale căror ambalaje este indicat faptul că îngrăşămintele organice nu sunt destinate terenurilor la care au acces animalele de fermă.

345. Producătorii de îngrăşăminte organice şi de amelioratori de sol trebuie să asigure că decontaminarea de agenţii patogeni este efectuată înainte de introducerea lor pe piaţă, în conformitate cu:

1) capitolul XI secţiunea 1, în cazul proteinelor animale prelucrate sau al produselor derivate obţinute din materiale de categoria 2 sau 3;

2) capitolul VI secţiunea a 3-a, în cazul compostului şi al reziduurilor de digestie provenite din transformarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate în biogaz.

346. După prelucrare sau transformare, îngrăşămintele organice şi amelioratorii de sol sunt depozitaţi şi transportaţi:

1) în vrac, în condiţii care să împiedice orice contaminare;

2) ambalaţi în saci mari, în cazul îngrăşămintelor organice sau al amelioratorilor de sol destinaţi a fi vânduţi utilizatorilor finali;

3) într-un loc la care animalele de fermă nu au acces.

347. Pentru a fi autorizaţi sanitar-veterinar în conformitate cu art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, operatorii se asigură că unităţile sau fabricile care efectuează activităţile menţionate în pct.368-381 îndeplinesc cerinţele stabilite în capitolul V secţiunea 1; şi:

1) dispun de dotări pentru depozitarea ingredientelor primite, pentru a preveni contaminarea încrucişată şi pentru a evita contaminarea în timpul depozitării;

2) elimină subprodusele de origine animală sau produsele derivate neutilizate în conformitate cu art.15 şi 16 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

Capitolul XIII

PRODUSE INTERMEDIARE

348. La importul şi tranzitul produselor intermediare se aplică următoarele condiţii:

1) produsele intermediare sunt derivate din:

a) materiale de categoria 3, altele decât materialele prevăzute în art.12 lit.b), m), n) şi o) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

b) produsele provenite din animale menţionate în art.12 lit.h), k) şi l) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

c) amestecuri de materiale menţionate în  art.12 lit.b), m), n), o) h), k) şi l) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

2) produsele intermediare destinate producerii de dispozitive medicale, dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro şi reactivi de laborator sunt derivate din:

a) materiale care îndeplinesc criteriile menţionate în subpct. 1), cu excepţia faptului că pot proveni de la animale care au fost supuse unui tratament ilegal;

b) materiale de categoria 2 menţionate în art.11 lit.f) şi h) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

c) amestecuri de materiale menţionate în lit.a) şi b);

3) produsele intermediare destinate producerii de dispozitive medicale implantabile activ, medicamentele de uz uman şi veterinar sunt derivate din materialele menţionate în subpct. 2), în cazul în care utilizarea acestor materiale este justificată pentru protecţia sănătăţii publice sau animale;

4) provine dintr-o ţară care figurează pe lista Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE) publicată în buletinul OIE;

5) provine dintr-o unitate sau dintr-o instalaţie autorizată sanitar-veterinar de Agenţie în conformitate cu art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

6) fiecare transport este însoţit de un certificat sanitar-veterinar, actul permisiv fiind inclus în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător;

7) materialele menţionate în subpct. 2) sunt transportate în condiţii care să excludă transmiterea oricăror boli la om sau la animale.

349. O unitate sau o instalaţie este autorizată sanitar-veterinar în conformitate cu art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, cu condiţia că:

1) dispune de utilaj pentru transformarea materialelor menţionate în pct.348 subpct. 1), 2) şi 3), pentru a asigura încheierea etapelor necesare de concepere, transformare şi fabricare;

2) aplică metode de monitorizare şi verificare a punctelor critice de control în funcţie de procesul folosit;

3) păstrează înregistrări ale informaţiilor obţinute în temeiul subpct. 2) timp de cel puţin doi ani, pentru a fi prezentate la cerere;

4) informează despre existenţa unui risc grav pentru sănătatea animală sau sănătatea publică.

350. Produsele intermediare importate sunt verificate la postul de inspecţie la frontieră şi sunt transportate direct de la punctul de inspecţie la frontieră la o unitate sau o fabrică, pentru producţia de reactivi de laborator, dispozitive medicale şi dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro destinate unor scopuri medicale sau veterinare sau de produse derivate menţionate în art.30 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, unde produsele intermediare sunt amestecate în continuare, utilizate pentru învelire, asamblate sau ambalate înainte de a fi introduse pe piaţă sau date în folosinţă.

351. Produsele intermediare importate sunt verificate la postul de inspecţie la frontieră şi sunt transportate direct de la punctul de inspecţie la frontieră la o unitate sau o instalaţie pentru depozitarea subproduselor de origine animală în conformitate cu art.22 alin.(2) lit.i) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, de unde pot fi expediate doar către o unitate sau o instalaţie şi pentru utilizările menţionate în pct.350.

352. Medicul veterinar oficial al postului de inspecţie la frontieră vizat informează autoritatea responsabilă de unitate sau de instalaţie de la locul de destinaţie cu privire la transport prin intermediul sistemului TRACES.

353. Operatorul sau proprietarul unităţii sau al instalaţiei de destinaţie ori reprezentantul său păstrează înregistrări în conformitate cu art.21 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi pune la dispoziţie, la cererea Agenţiei, informaţiile necesare privind achiziţiile, vânzările, utilizările, stocurile şi eliminările produselor intermediare în surplus, în scopul verificării conformităţii.

354. Agenţia se asigură că transporturile de produse intermediare sunt expediate de la punctele de trecere a frontierei de stat către instalaţia de destinaţie sau, în caz de tranzit, către punctul de trecere la frontieră de ieşire.

355. Agenţia, în conformitate cu Legea nr.50/2013 u privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor efectuează controale documentare la intervale regulate pentru a controla corespunderea dintre cantităţile de produse intermediare importate, pe de o parte, şi cantităţile depozitate, utilizate, expediate sau eliminate, pe de altă parte.

356. În ceea ce priveşte transporturile de produse intermediare în tranzit, autorităţile competente responsabile de la punctele de trecere la frontieră de intrare şi, respectiv, de ieşire cooperează, în măsura necesară, pentru a garanta realizarea unor controale efective şi trasabilitatea acestor transporturi.

Capitolul XIV

HRANA PENTRU ANIMALELE DE COMPANIE

ŞI ALTE PRODUSE DERIVATE

Secţiunea 1

Cerinţe generale

357. Instalaţiile de producţie a hranei pentru animale de companie şi unităţile sau instalaţiile care produc produse derivate menţionate în prezentul capitol dispun de utilaj pentru depozitarea şi tratarea materiilor prime în condiţii care să elimine riscurile pentru sănătatea publică şi animală.

358. Instalaţiile de producţie a hranei pentru animale de companie şi unităţile sau instalaţiile care produc produse derivate dispun de utilaj pentru eliminarea subproduselor de origine animală nefolosite şi a produselor derivate rămase după producţie, cu excepţia cazului în care materialele neutilizate sunt trimise către o altă unitate sau instalaţie pentru prelucrare sau eliminare.

Secţiunea a 2-a

Cerinţe specifice privind hrana pentru animalele de

companie, inclusiv produsele de ros pentru câini

359. La producerea hranei neprelucrate pentru animale de companie operatorii utilizează doar material de categoria 3 menţionat în art.12 lit.a) pct.1 şi 2 şi lit.p) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, care sunt ambalate în ambalaje noi, pentru a se preveni orice scurgeri, şi iau măsuri eficiente pentru a se asigura că produsul nu este expus contaminării pe parcursul întregului lanţ de producţie şi până la punctul de vânzare.

360. La producerea hranei prelucrate pentru animale de companie şi a produselor de ros pentru câini, operatorii pot utiliza materiale de categoria 3, altele decât cele prevăzute în art.12 lit.m), n) şi o) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

361. Conserva de hrană pentru animale de companie este hrană pentru animale de companie prelucrată termic, în recipiente închise ermetic, supuse unui tratament termic la o valoare Fc minimă de 3.

362. Hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea folosită în conserve, este:

1) supusă unui tratament termic la cel puţin 90° C în întregul conţinut al produsului final;

2) supusă unui tratament termic la cel puţin 90° C pentru ingredientele de origine animală; sau

3) produsă în ceea ce priveşte materiile prime furajere de origine animală exclusiv prin utilizarea de:

a) subproduse de origine animală sau produse derivate din carne sau din produse din carne care au fost supuse unui tratament termic la cel puţin 90° C pentru întregul conţinut;

b) lapte şi produse pe bază de lapte, gelatină, proteine hidrolizate, produse din ouă, colagen, produse sangvine, proteine animale prelucrate, inclusiv făină de peşte, grăsime topită, uleiuri de peşte, fosfat dicalcic, fosfat tricalcic sau subproduse aromatizante de origine animală care au fost supuse unui tratament cum ar fi deshidratarea sau fermentarea, care să garanteze că hrana pentru animalele de companie nu prezintă niciun risc inacceptabil pentru sănătatea publică şi animală;

c) subproduse de origine animală menţionate în art.12 lit.k) şi l) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi subproduse de origine animală provenite din animale acvatice, din nevertebrate acvatice şi terestre, care au fost supuse unui tratament ce garantează că hrana pentru animalele de companie nu prezintă niciun risc inacceptabil pentru sănătatea publică şi sănătatea animalelor.

După fabricare se iau toate măsurile de precauţie pentru a se garanta că hrana prelucrată pentru animale de companie nu este expusă la contaminare.

Hrana prelucrată pentru animalele de companie este ambalată în ambalaje noi.

363. Produsele de ros pentru câini sunt supuse unui tratament termic suficient pentru a distruge organismele patogene, inclusiv Salmonella.

După acest tratament se iau toate măsurile de precauţie pentru a se garanta că produsul nu este expus contaminării.

Produsele de ros pentru câini sunt ambalate în ambalaje noi.

364. Pe parcursul producţiei şi/sau al depozitării (înainte de expediere) sunt prelevate probe aleatorii de la produsele de ros pentru câini şi de la hrana prelucrată pentru animalele de companie, cu excepţia hranei în conserve şi a hranei prelucrate pentru animale de companie care este tratată în conformitate cu pct.362 subpct. 3) lit.c), pentru a se verifica respectarea următoarelor standarde:

Salmonella: absentă în 25 g, n = 5, c = 0, m = 0, M = 0;

Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 300 în 1 g,

unde:

n = numărul de probe de analizat;

m = valoarea-prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din toate probele este mai mic sau egal cu m;

M = valoarea maximă pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M şi

c = numărul de probe în care numărul de bacterii se poate situa între m şi M, proba fiind în continuare considerată acceptabilă, în cazul în care numărul bacteriilor din celelalte probe este egal cu sau mai mic decât m.

365. Pe parcursul producţiei şi/sau al depozitării (înainte de expediere) se prelevează probe aleatorii de la hrana neprelucrată pentru animale de companie, pentru a se verifica respectarea următoarelor standarde:

Salmonella: absentă în 25 g, n = 5, c = 0, m = 0, M = 0;

Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 5 000 în 1 g,

unde:

n = numărul de probe de analizat;

m = valoarea-prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din toate probele este mai mic sau egal cu m;

M = valoarea maximă pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M; şi

c= numărul de probe în care numărul de bacterii se poate situa între m şi M, proba fiind în continuare considerată acceptabilă, în cazul în care numărul bacteriilor din celelalte probe este egal cu sau mai mic decât m.

Operatorii, în cadrul procedurilor lor bazate pe principiile analizei riscurilor punctelor critice de control (HACCP), iau măsuri pentru a se asigura că furnizarea, manipularea şi prelucrarea materiilor prime şi a hranei neprelucrate pentru animale se desfăşoară în aşa fel încât se respectă standardele de siguranţă şi de igienă. În cazul în care standardele de siguranţă şi de igienă ale procesului nu sunt respectate, operatorul ia măsuri în conformitate cu procedura scrisă menţionată în art.26 alin.(1) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi cu procedurile bazate pe principiile HACCP menţionate în art.26 alin.(2) lit.e) şi f) din legea respectivă.

Operatorul poate lua măsuri suplimentare, inclusiv etichetarea în vederea manipulării şi investigarea microbiologică a probelor.

366. Pot fi introduse pe piaţă fără restricţii:

1) hrana prelucrată pentru animale de companie:

a) care este fabricată şi ambalată în conformitate cu pct.362 şi care a fost testată în conformitate cu pct.364;

b) care a fost supusă controalelor sanitar-veterinare;

2) produsele de ros pentru câini:

a) care au fost fabricate şi ambalate în conformitate cu pct.363 şi care au fost testate în conformitate cu pct.364;

b) care au fost supuse controalelor sanitar-veterinare.

Secţiunea a 3-a

Cerinţe specifice aplicabile subproduselor aromatizate de origine

animală utilizate la fabricarea hranei pentru animale de companie

367. Operatorii pot utiliza subproduse de origine animală care pot fi utilizate ca materii prime pentru hrana prelucrată pentru animalele de companie şi produsele de ros pentru câini, pentru fabricarea de produse derivate lichide sau deshidratate, utilizate pentru a îmbunătăţi calităţile gustative ale hranei pentru animalele de companie.

368. Subprodusele aromatizate de origine animală sunt produse derivate de origine animală, lichide sau deshidratate, utilizate pentru a îmbunătăţi calităţile gustative ale hranei pentru animalele de companie. Acestea sunt supuse în prealabil unei metode de tratare şi unor parametri care să garanteze conformitatea produsului cu cerinţele microbiologice stabilite în pct.364. După tratament se iau toate măsurile de precauţie pentru a se asigura că produsul nu este expus contaminării.

369. Produsul final este:

1) ambalat într-un ambalaj nou sau sterilizat; sau

2) transportat în vrac în recipiente ori în orice alt mijloc de transport care a fost curăţat şi dezinfectat în totalitate.

Secţiunea a 4-a

Cerinţe specifice privind sângele şi produsele din sânge de la ecvidee

370. Introducerea pe piaţă a sângelui şi a produselor din sânge provenite de la ecvidee în alte scopuri decât hrana pentru animale are loc cu condiţia recoltării de la ecvidee care:

1) la data recoltării sângelui, nu prezentau semne clinice ale niciunei boli, cu notificarea obligatorie, cum ar fi:

- durina;

- morva;

- encefalomielita ecvină (de toate tipurile, inclusiv EEV);

- anemia infecţioasă;

- rabia;

- antraxul;

- pesta cabalină africană;

- stomatita veziculoasă;

- gripa ecvină;

- piroplasmoza ecvină;

- rinopneumonia ecvină;

- arterita virală ecvină;

2) au fost ţinute sub supraveghere veterinară cel puţin 30 de zile înainte de data şi în cursul recoltării sângelui în exploataţii care nu făceau obiectul unei interdicţii conform capitolului II secţiunilor 1 şi a 2-a ale Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate la circulaţia şi importul de ecvidee, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.699/2018;

3) pentru perioadele menţionate în capitolul II secţiunile 1 şi a 2-a ale Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate la circulaţia şi importul de ecvidee, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.699/2018, nu au avut contact cu ecvidee din exploataţii care făceau obiectul unei interdicţii din motive de sănătate a animalelor şi, timp de cel puţin 40 de zile înainte de data şi în cursul colectării sângelui, nu au avut contact cu ecvidee care nu erau considerate indemne de pesta cabalină africană;

4) să fi fost efectuat sub supravegherea veterinară în abatoare pentru colectarea de sânge de la ecvidee în vederea fabricării de produse din sânge destinate unor alte utilizări decât hrana pentru animale.

371. Produsele din sânge pot fi introduse pe piaţă în alte scopuri decât hrana pentru animale dacă:

1) au fost luate toate măsurile de precauţie pentru a se evita contaminarea produselor din sânge cu agenţi patogeni în procesul fabricării, manipulării sau ambalării;

2) produsele din sânge au fost fabricate din sânge care:

a) îndeplineşte condiţiile prevăzute în pct.370 subpct. 1); sau

b) a fost supus cel puţin unuia dintre următoarele tratamente, urmate de o verificare a eficacităţii, în vederea inactivării posibililor agenţi etiologici ai pestei cabaline africane, encefalomielitelor ecvine de toate tipurile, anemiei infecţioase ecvine, stomatitei veziculoase şi morvei (Burkholderia mallei):

- tratament termic la o temperatură de 65° C timp de cel puţin trei ore;

- iradiere cu 25 kGy prin raze gama;

- modificare a pH-ului la pH 5 timp de două ore;

- tratament termic la cel puţin 80° C pentru întregul conţinut.

372. Sângele şi produsele din sânge de ecvidee pot fi introduse pe piaţă dacă sunt ambalate în recipiente impermeabile sigilate, care poartă numărul autorizaţiei sanitar-veterinare, eliberate conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, a abatorului sau a unităţilor de colectare.

Secţiunea a 5-a

Cerinţe specifice privind pieile de ungulate

şi produsele derivate din acestea

373. Se permite instalaţiilor care manipulează piei, inclusiv piei cenuşărite, să furnizeze bucăţi şi fragmente ale acestora pentru producerea de gelatină pentru consumul animal, de îngrăşăminte organice sau de amelioratori de sol, cu condiţia ca:

1) instalaţia să dispună de spaţii de depozitare dotate cu podele tari şi pereţi netezi, uşor de curăţat şi de dezinfectat şi echipate cu instalaţii frigorifice;

2) spaţiile de depozitare sunt păstrate în bună stare de întreţinere şi igienă, astfel încât să nu existe riscul contaminării materiilor prime;

3) materiile prime care nu respectă cerinţele prezentei secţiuni sunt ţinute separat de materiile prime care respectă cerinţele prezentei secţiuni pe toată perioada recepţiei, depozitării, prelucrării şi expedierii;

4) bucăţile şi fragmentele provenite de la pieile cenuşărite sunt supuse unui tratament care să garanteze că orice risc pentru sănătatea publică şi animală este îndepărtat înainte de a fi utilizate pentru producerea gelatinei pentru consumul animal sau îngrăşămintelor organice sau amelioratorilor de sol.

374. Pieile netratate pot fi introduse pe piaţă cu condiţia să îndeplinească condiţiile de sănătate aplicabile cărnii proaspete, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.1408/2008 cu privire la aprobarea unor norme sanitar-veterinare.

375. Pieile tratate sunt introduse pe piaţă cu condiţia că:

1) nu au intrat în contact cu alte produse de origine animală sau cu animale vii care prezintă un risc de răspândire a unei boli transmisibile grave;

2) certificatul sanitar-veterinar să conţină menţiunea că au fost luate toate măsurile de precauţie pentru a evita contaminarea cu agenţi patogeni.

376. Pieile de ungulate care sunt destinate altor scopuri decât consumul uman şi care îndeplinesc cerinţele Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.35/2010, referitoare la materiile prime pentru producţia gelatinei sau a colagenului destinate a fi utilizate în alimentaţie, pot fi introduse pe piaţă.

377. Pot fi introduse pe piaţă fără restricţii:

1) pieile care au fost supuse procesului complet de tăbăcire;

2) pieile în stare "wet blue";

3) pieile piclate;

4) pieile cenuşărite (tratate cu var şi în saramură la un pH de 12-13 timp de cel puţin opt ore).

378. Transportul pieilor tratate specificate în pct.377 este însoţit de un certificat sanitar-veterinar în conformitate cu modelul stabilit în anexa nr.2, atunci când ele sunt livrate unităţilor sau instalaţiilor care produc hrană pentru animale de companie, îngrăşăminte organice sau amelioratori de sol sau care transformă aceste materiale în biogaz.

Secţiunea a 6-a

Cerinţe specifice privind trofeele de vânătoare

şi alte preparate din animale

379. Trofeele de vânătoare şi celelalte preparate din animale pot fi introduse pe piaţă atunci când, în scopul preparării, subprodusele de origine animală au fost supuse unui tratament sau sunt prezentate într-o stare care nu prezintă niciun risc pentru sănătate şi cu condiţia ca ele să provină:

1) de la alte specii decât ungulatele, păsările şi animalele din clasa biologică Insecta sau Arachnida;

2) de la animale dintr-o zonă care nu este supusă restricţiilor din cauza prezenţei unei boli transmisibile grave la care sunt receptive animalele din speciile în cauză.

380. Trofeele de vânătoare sau alte preparate din animale se introduc pe piaţă atunci când, în scopul preparării, subprodusele de origine animală au fost supuse unui tratament sau sunt prezentate într-o stare care nu prezintă niciun risc pentru sănătate şi cu condiţia că ele:

1) provin de la ungulate şi păsări care au fost supuse unui tratament taxidermist complet care le asigură o conservare la temperatura ambiantă;

2) sunt ungulate sau păsări împăiate sau părţi împăiate ale acestor animale;

3) au fost supuse unei preparări anatomice, cum ar fi plastinaţia;

4) sunt animale din clasa biologică Insecta sau Arachnida care au fost supuse unui tratament precum uscarea, care să împiedice transmiterea de boli transmisibile la om sau la animale; sau

5) sunt obiecte în colecţii de istorie naturală sau pentru promovarea ştiinţei şi au fost conservate în medii, cum ar fi alcoolul sau formaldehida, care permit expunerea lor, sau au fost complet incluse în microlamele ori sunt compuse din schelete întregi sau părţi ale acestora, oase sau dinţi, destinate exclusiv schimbului între muzee şi instituţii educaţionale;

6) sunt eşantioane de ADN prelucrate destinate depozitelor pentru promovarea cercetării în domeniul biodiversităţii, ecologiei, ştiinţei medicale şi veterinare sau biologiei.

381. Trofeele de vânătoare sau alte preparate, altele decât cele menţionate în pct.379 şi 380, care provin de la animale originare dintr-o zonă supusă restricţiilor legate de prezenţa unor boli transmisibile grave la care sunt receptive animalele din specia vizată, se introduc pe piaţă cu condiţia ca:

1) în cazul trofeelor de vânătoare sau al altor preparate constând exclusiv în oase, coarne, copite, gheare, coarne de cerb sau dinţi:

a) au fost scufundate în apă clocotită pe o durată care să garanteze eliminarea oricăror materii, altele decât oasele, coarnele, copitele, ghearele, coarnele de cerb sau dinţii;

b) au fost dezinfectate, în special cu apă oxigenată, în cazul părţilor alcătuite din oase;

c) au fost ambalate, imediat după tratare, fără să fi intrat în contact cu alte produse de origine animală care le-ar putea contamina, în ambalaje individuale, transparente şi închise, astfel încât să se evite o contaminare ulterioară; şi

d) să fie însoţite de un certificat sanitar-veterinar, actul permisiv fiind inclus în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, care atestă că au fost îndeplinite condiţiile enunţate la lit.a), b) şi c);

2) în cazul trofeelor de vânătoare sau al altor preparate constând exclusiv în piei, au fost:

a) uscate;

b) sărate uscat sau sărate umed timp de cel puţin 14 zile înainte de expediere;

c) supuse unui proces de conservare, altul decât prin tăbăcire proces care constă în întărirea pieilor cu ajutorul taninilor vegetali, a sărurilor de crom sau a altor substanţe precum sărurile de aluminiu, sărurile ferice, sărurile de siliciu, aldehidele şi chinonele sau alţi agenţi sintetici de întărire;

d) au fost ambalate, imediat după tratare, fără să fi intrat în contact cu alte produse de origine animală care le-ar putea contamina, în ambalaje individuale, transparente şi închise, astfel încât să se evite o contaminare ulterioară;

e) sunt însoţite de un certificat sanitar-veterinar, actul permisiv fiind inclus în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, care atestă că au fost îndeplinite condiţiile enunţate la lit.a) şi b).

Secţiunea a 7-a

Cerinţe specifice privind lâna, părul, părul de porc,

penele, părţile de pene, puful şi blănuri

382. Lâna netratată, părul netratat, părul de porc netratat şi penele, părţile de pene şi puful netratate sunt materiale de categoria 3, menţionate în art.12 lit.a) pct.3, 4, 5 şi lit.g) şi m) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman:

1) ele sunt închise în ambalaje sigure şi uscate;

2) cu toate acestea, în cazul penelor, părţilor de pene şi pufului netratate expediate direct de la abatoare la instalaţia de prelucrare, se poate acorda o derogare de la cerinţa privind starea uscată a materialelor transportate pe teritoriul său, cu condiţia ca:

a) să fie luate toate măsurile pentru a se evita orice răspândire a eventualelor boli;

b) transportul să se realizeze în recipiente şi/sau cu vehicule închise etanş, care trebuie să fie curăţate şi dezinfectate imediat după fiecare utilizare.

383. Este interzisă transportarea părului de porc, a lânii şi a părului de animale din specia porcină provenite din regiunile în care pesta porcină africană este endemică, cu excepţia părului de porc, a lânii şi a părului de animale din specia porcină, care:

1) a fost opărit, vopsit sau decolorat; sau

2) a fost supus unei alte forme de tratare care asigură eliminarea agenţilor patogeni, cu condiţia să se prezinte o dovadă în acest sens, sub forma unui certificat sanitar-veterinar, actul permisiv fiind inclus în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător. Spălarea în fabrică nu poate fi considerată ca fiind o formă de tratare în sensul prezentei Norme sanitar-veterinare.

384. Dispoziţiile de la pct.382 nu se aplică penelor decorative sau penelor pe care călătorii le transportă în scopuri personale sau sub formă de transporturi trimise unor persoane fizice în scopuri neindustriale.

385. Lâna şi părul care au fost spălate industrial sau care au fost tratate printr-o altă metodă ce asigură eliminarea tuturor riscurilor pot fi introduse pe piaţă fără restricţii.

386. Se permite introducerea pe piaţă a lânii şi a părului netratate provenind de la ferme, unităţi sau instalaţii fără restricţii, dacă se asigură că lâna şi părul nu prezintă niciun risc pentru sănătatea publică şi animală.

387. Lâna şi părul de animale, altele decât cele din specia porcină, pot fi introduse pe piaţă fără restricţii, cu condiţia ca:

1) să fi fost supuse spălării industriale, care constă în scufundarea lânii şi părului într-o serie de băi de apă, săpun şi hidroxid de potasiu sau hidroxid de sodiu; sau

2) să fie trimise la unitatea în care se fabrică produse derivate din lână sau păr pentru industria textilă, iar această lână sau păr să fi fost supuse cel puţin unuia dintre următoarele tratamente:

a) epilare chimică cu var stins sau sulfură de sodiu;

b) fumigaţie în formaldehidă într-o cameră închisă ermetic pentru cel puţin 24 de ore;

c) spălare industrială care constă în scufundarea lânii într-un detergent solubil în apă la 60–70° C;

d) depozitare, care poate include timpul de transport, la temperatura de 37 °C timp de opt zile, 18° C timp de 28 de zile sau 4° C timp de 120 de zile.

388. Penele, părţile de pene şi puful care au fost spălate industrial şi tratate cu abur fierbinte la o temperatură de 100° C pentru cel puţin 30 de minute pot fi introduse pe piaţă fără restricţii.

389. Blănurile care au fost uscate două zile la o temperatură ambiantă de 18° C şi 55 % umiditate pot fi introduse pe piaţă fără restricţii.

Secţiunea a 8-a

Cerinţe specifice referitoare la subprodusele apicole

390. Pentru a fi introduse pe piaţă subprodusele apicole destinate exclusiv utilizării în apicultură nu trebuie să provină dintr-o zonă care face obiectul unei interdicţii legate de apariţia:

1) a unor cazuri de locă americană (Paenibacillus larvae larvae), cu excepţia situaţiilor în care autoritatea competentă a considerat riscul neglijabil, a eliberat o autorizaţie specială care limitează utilizarea acestor produse în alt stat în cauză şi a luat toate măsurile necesare pentru a preveni propagarea acestei boli;

2) a unor cazuri de acarioză (Acarapis woodi (Rennie));

3) a gândacului mic de stup (Aethina tumida);

4) a acarianului Tropilaelaps (Tropilaelaps spp.).

391. Durata interdicţiei este de cel puţin 30 de zile de la data constatării ultimului caz şi de la data la care toţi stupii situaţi pe o rază de trei kilometri au fost arşi sau trataţi.

Secţiunea a 9-a

Cerinţe specifice pentru grăsimile topite provenite de la materialele

de categoria 1 sau 2 destinate unor scopuri oleochimice

392. Grăsimile topite provenite din materiale de categoria 1 sau 2, care sunt destinate unor scopuri oleochimice sunt produse utilizând oricare dintre metodele de prelucrare descrise în pct.149-153.

393. Grăsimile topite obţinute de la rumegătoare sunt purificate astfel încât nivelul maxim al cantităţii totale de impurităţi insolubile rămase să nu depăşească 0,15 % din greutate.

Secţiunea a 10-a

Cerinţe specifice referitoare la derivaţii de grăsime

394. Pentru obţinerea derivaţilor de grăsime din grăsimi topite provenite din materialele de categoriile 1 şi 2, se pot folosi următoarele procese:

1) transesterificarea sau hidroliza la cel puţin 200° C, la presiunea corespunzătoare, timp de 20 de minute (glicerol, acizi graşi şi esteri);

2) saponificarea cu NaOH 12M (glicerol şi săpun):

a) într-un proces discontinuu la 95° C timp de trei ore; sau

b) într-un proces continuu la 140° C, la o presiune de 2 bari (2000 hPa), timp de opt minute; sau

3) hidrogenare la 160° C, la o presiune de 12 bari (12 000 hPa), timp de 20 de minute.

395. Derivaţii din grăsime pot fi introduşi pe piaţă doar:

1) pentru alte utilizări decât hrana pentru animale, produsele cosmetice şi medicamentele;

2) pentru alte utilizări decât în îngrăşăminte organice şi amelioratori de sol, în cazul derivaţilor de grăsime provenind din materiale de categoria 1.

396. Derivaţii din grăsime care au fost prelucrate, menţionaţi în pct.394, pot fi introduşi pe piaţă pentru utilizările indicate în pct.395, fără restricţii.

Secţiunea a 11-a

Cerinţe specifice privind coarnele şi produsele din coarne, cu excepţia făinii din coarne,

copite, produse din copite, făina din copite, destinate producţiei de îngrăşăminte organice

sau de amelioratori de sol şi uleiul de peşte destinat producţiei de medicamente

397. Se permite comercializarea coarnelor şi a produselor din coarne, cu excepţia făinii din coarne, a copitelor, a produselor din copite, a făinii din copite, destinate producţiei de îngrăşăminte organice sau de amelioratori de sol, dacă:

1) provin de la animale care au fost sacrificate într-un abator, după efectuarea unei inspecţii ante-mortem, în urma căreia s-au dovedit a fi adecvate pentru sacrificarea în vederea consumului uman sau nu prezintă semne clinice ale niciunei boli transmisibile la om sau la animale;

2) au fost supuse unui tratament termic timp de o oră la o temperatură interioară de cel puţin 80° C;

3) coarnele au fost îndepărtate fără deschiderea cavităţii craniene;

4) la orice etapă a prelucrării, depozitării sau transportării, au fost luate toate măsurile de precauţie pentru a se evita contaminarea reciprocă;

5) sunt ambalate într-un ambalaj sau recipient nou ori transportate în vehicule sau containere de transport în vrac dezinfectate înainte de încărcare. Ambalajele sau recipientele indică tipul de produs (coarne, produse din coarne, copite sau produse din copite), sunt marcate cu numele şi adresa unităţii sau ale instalaţiei de destinaţie.

398. Uleiul de peşte obţinut din materialele menţionate în pct.298, care a fost dezacidificat cu o soluţie NaOH la o temperatură mai mare sau egală cu 80° C şi care a fost ulterior purificat prin distilare la o temperatură mai mare sau egală cu 200° C, poate fi introdus pe piaţă pentru producţia de medicamente fără restricţii.

Capitolul XV

IMPORTUL, EXPORTUL ŞI TRANZITUL

Secţiunea 1

Cerinţe specifice privind importul şi tranzitul a materialelor de categoria 3 şi a produselor

 derivate destinate unor utilizări în lanţul furajer animal, altele decât ca hrană pentru animale

de companie sau ca hrană pentru animale de blană (proteine animale prelucrate, inclusiv

 amestecuri, alte produse decât hrana pentru animale de companie şi furajele

combinate care conţine astfel de proteine)

399. La importul şi tranzitul materialelor de categoria 3 şi al produselor derivate din acestea destinate unor utilizări în lanţul furajer animal, altele decât ca hrană pentru animale de companie sau ca hrană pentru animale de blană, se aplică următoarele cerinţe:

1) sunt constituite din materiale de categoria 3 menţionate în coloana "materii prime" din tabelul 2 sau sunt produse din aceste materii;

2) respectă condiţiile de import şi de tranzit specificate în coloana "Condiţii de import şi de tranzit" din tabelul 2;

3) sunt însoţite, în timpul transportului către punctul de intrare, de un certificat sanitar-veterinar, menţionat în coloana "Certificate/modele de documente" din tabelul 2.

Tabelul 2

400. La importul de proteine animale prelucrate:

1) Agenţia:

a) prelevează probe de la fiecare transport de produse transportat în vrac;

b) efectuează prelevări aleatorii de probe din transporturile de produse ambalate în unitatea producătoare de origine;

c) informează autoritatea competentă din ţara de origine dacă una dintre probele aleatorii au un rezultat pozitiv, în cazul în care se obţine încă un rezultat pozitiv din aceeaşi sursă;

d) efectuează prelevări de probe din fiecare transport până în momentul când obţine şase teste consecutive cu rezultat negativ, în cazul în care se obţine încă un rezultat pozitiv din aceeaşi sursă;

e) păstrează timp de cel puţin trei ani o evidenţă a rezultatelor obţinute din eşantionările efectuate pe toate transporturile din care s-au prelevat probe;

2) atunci când rezultatul testelor de verificare a prezenţei Salmonella este pozitiv sau când transportul nu respectă standardele microbiologice referitoare la Enterobacteriaceae, acesta este:

(a) tratat în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.1408/2008 cu privire la aprobarea unor norme sanitar-veterinare; sau

(b) reprelucrat sau decontaminat într-o instalaţie de prelucrare şi testat pentru verificarea prezenţei Salmonella sau a Enterobacteriaceae până la obţinerea unui rezultat negativ.

401. Proteinele animale prelucrate obţinute din insecte de crescătorie pot fi importate dacă sunt produse în conformitate cu următoarele condiţii:

1) insectele aparţin uneia dintre următoarele specii:

(a) musca "soldatul negru" (Hermetia illucens) şi musca comună de casă (Musca domestica);

(b) viermele de făină galben (Tenebrio molitor) şi gândacul de grajd negru-roşcat (Alphitobius diaperinus);

(c) greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) şi greierele de câmp (Gryllus assimilis);

2) substratul de hrănire a insectelor conţine numai produse de origine nonanimală sau următoarele produse de origine animală din materiale de categoria 3:

a) făină de peşte;

b) produse din sânge provenite de la nerumegătoare;

c) fosfat di- şi tricalcic de origine animală;

d) proteine hidrolizate provenind de la nerumegătoare;

c) proteine hidrolizate din piei de rumegătoare;

d) gelatină şi colagen provenite de la nerumegătoare;

e) ouă şi produse din ouă;

f) lapte, produse pe bază de lapte şi produse derivate din lapte şi colostru;

g) miere;

h) grăsimi topite;

3) substratul de hrănire a insectelor şi insectele sau larvele acestora nu au fost în contact cu niciun alt material de origine animală decât cele menţionate în subpct. 2), iar substratul nu conţinea dejecţii animaliere, deşeuri de catering sau alte deşeuri.

402. La importul de grăsimi topite se aplică următoarele cerinţe:

1) provin parţial sau în întregime din materii prime porcine şi dintr-un alt stat sau dintr-o zonă a teritoriului altor state care a fost indemnă de febră aftoasă în ultimele 24 de luni sau indemnă de pestă porcină clasică sau de pestă porcină africană în ultimele 12 luni;

2) provin parţial sau în întregime din materii prime de păsări de curte şi dintr-un alt stat sau dintr-o zonă a teritoriului altui stat care a fost indemnă de boala Newcastle sau de gripa aviară în ultimele şase luni;

3) provin parţial sau în întregime din materii prime de rumegătoare şi dintr-un alt stat sau dintr-o zonă a teritoriului altui stat care a fost indemnă de febră aftoasă în ultimele 24 de luni şi de pestă bovină în ultimele 12 luni; sau

4) în cazul în care a existat un focar al uneia dintre bolile menţionate în subpct. 1), 2) şi 3) în cursul perioadei de referinţă, să fi fost supuse unuia dintre următoarele tratamente termice:

a) la cel puţin 70° C timp de cel puţin 30 de minute; sau

b) la cel puţin 90° C timp de cel puţin 15 minute.

Informaţiile detaliate privind punctele critice de control sunt înregistrate de operatori şi păstrate să se poată controla funcţionarea unităţii; informaţiile înregistrate includ dimensiunea particulelor, temperatura critică şi, dacă este necesar, valoarea absolută a timpului, profilul presiunii, viteza de alimentare cu materii prime şi rata de reciclare a grăsimilor.

403. La importul de lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru şi produse din colostru se aplică următoarele cerinţe:

1) să fie supuse cel puţin unuia dintre tratamentele prevăzute în pct.303 subpct. 1)-3) şi subpct. 4) lit.a);

2) să fie conforme cu dispoziţiile pct.303 şi 304 şi, în cazul zerului, ale pct.305;

3) prin derogare de la pct.303 subpct. 4), laptele, produsele pe bază de lapte şi produsele derivate din lapte pot fi importate, cu condiţia ca laptele, produsele pe bază de lapte şi produsele derivate din lapte să fi fost supuse unui tratament HTST unic; şi:

a) să nu fi fost expediate înainte de trecerea unei perioade minime de 21 de zile de la producţie şi în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în ţara exportatoare; sau

b) să fi fost prezentate la punctul de trecere la frontieră la cel puţin 21 de zile după producere şi în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în ţara exportatoare.

404. La  importul de colostru şi al produselor din colostru se aplică următoarele cerinţe:

1) materialele sunt supuse unui tratament HTST unic; şi:

a) să nu fi fost expediate înainte de trecerea unei perioade minime de 21 de zile de la producere şi în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în ţara exportatoare; sau

b) să fi fost prezentate la punctul de trecere a frontierei la cel puţin 21 de zile după producere şi în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în ţara exportatoare;

2) materialele obţinute de la bovine să fie supuse unor controale veterinare regulate pentru a garanta că acestea provin din exploataţii în care bovinele:

a) să fie recunoscute ca oficial indemne de tuberculoză şi oficial indemne de bruceloză; şi

b) să fie recunoscute ca oficial indemne de leucoză enzootică bovină sau să fie incluse într-un sistem oficial pentru controlul leucozei enzootice bovine şi să nu se fi înregistrat, ca urmare a testelor clinice şi de laborator, simptome ale prezenţei bolii respective în efectivul de animale în ultimii doi ani;

3) după prelucrare, să fie luate toate măsurile de precauţie pentru a se preveni contaminarea colostrului şi a produselor din colostru;

4) produsul final să fie etichetat astfel încât să indice faptul că acesta conţine material de categoria 3 şi nu este destinat consumului uman şi este:

a) ambalat în recipiente noi; sau

b) transportat în vrac în recipiente sau în orice alt mijloc de transport, care, înainte de utilizare, a fost curăţat şi dezinfectat în totalitate.

405. Produsele derivate din sânge, inclusiv sângele şi plasma sangvină uscate prin pulverizare care au fost derivate de la porcine, destinate hrănirii porcinelor, la import au fost:

1) supuse unui tratament termic la o temperatură de cel puţin 80° C în întreaga masă de substanţă, iar sângele şi plasma sangvină uscate au un conţinut de umiditate de maximum 8 %, cu o activitate a apei (Aw) mai mică de 0,6;

2) depozitate în mediu uscat la temperatura ambiantă timp de cel puţin 6 săptămâni.

Secţiunea a 2-a

Cerinţe specifice referitoare la importul şi tranzitul subproduselor

de origine animală şi al produselor derivate destinate a fi utilizate

în afara lanţului furajer animal al animalelor de fermă,

cu excepţia animalelor de blană

406. La importul şi tranzitul subproduselor de origine animală şi al produselor derivate destinate a fi utilizate în afara lanţului furajer animal al animalelor de fermă, acestea trebuie:

1) să fie constituite din subproduse de origine animală menţionate în coloana "Materii prime" din tabelul 3 sau să fi fost produse de la aceste subproduse de origine animală;

2) să fie respectate condiţiile de import şi de tranzit specificate în coloana "Condiţii de import şi de tranzit" din tabelul 3;

3) să provină dintr-o unitate sau o instalaţie autorizată de către autoritatea competentă din ţara de provenienţă; şi

4) să fie însoţite, în timpul transportului, de un certificat sanitar-veterinar menţionat în coloana "Certificate/modele de certificat sanitar-veterinar" din tabelul 3.

Tabelul 3

407. La importul de sânge şi al produselor din sânge, cu excepţia celor provenite de la ecvidee, destinate fabricării de produse derivate destinate utilizărilor în afara lanţului furajer animal pentru animalele de fermă, acestea trebuie să fie:

1) provenite dintr-o instalaţie de producţie a produselor derivate destinate utilizărilor în afara lanţului furajer animal pentru animalele de fermă sau din unitatea de colectare;

2) recoltate sub supraveghere sanitar-veterinară în abatoare autorizate sanitar-veterinar în conformitate cu art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară.

408. Produsele din sânge destinate fabricării de produse derivate destinate utilizărilor în afara lanţului furajer animal pentru animalele de fermă derivate de la animalele care aparţin taxonilor Artiodactyla, Perissodactyla şi Proboscidea, inclusiv hibrizii acestora, respectă următoarele condiţii:

1) sunt supuse unuia dintre următoarele tratamente, garantând absenţa agenţilor patogeni ai bolilor de pestă bovină, de pestă a rumegătoarelor mici, ai febrei aftoase sau ai febrei Văii de Rift:

a) tratament termic la o temperatură de 65° C timp de cel puţin trei ore, urmat de un test de eficacitate;

b) iradiere la 25 kGy cu raze gamma, urmată de un test de eficacitate;

c) tratament termic în profunzime la o temperatură de cel puţin 80° C, urmat de un test de eficacitate;

d) numai în cazul animalelor care nu fac parte din Suidae şi Tayassuidae: modificarea pH-ului la valoarea 5 timp de două ore, urmată de un test de eficacitate;

2) în cazul produselor din sânge care nu sunt tratate conform subpct. 1), produsele provin dintr-o ţară sau regiune:

a) unde nu s-a înregistrat niciun caz de pestă bovină, pestă a rumegătoarelor mici sau febră a Văii de Rift pentru o perioadă de cel puţin 12 luni şi unde, cel puţin 12 luni, nu s-a aplicat vaccinarea împotriva bolilor respective;

b) unde nu s-a înregistrat niciun caz de febră aftoasă pentru o perioadă de cel puţin 12 luni şi unde, cel puţin 12 luni, nu s-a aplicat vaccinarea împotriva bolii respective sau unde programele de vaccinare a rumegătoarelor domestice împotriva febrei aftoase se derulează şi se controlează în mod oficial pentru o perioadă de cel puţin 12 luni; în acest caz, în urma controalelor sanitar-veterinare, produsele sunt transportate direct la unitatea înregistrată sau la instalaţia de destinaţie şi se iau toate măsurile de precauţie, inclusiv de eliminare în siguranţă a deşeurilor, a materialului neutilizat, pentru a evita riscul răspândirii bolilor la animale sau oameni.

409. În cazul animalelor care nu fac parte din Suidae şi Tayassuidae, pe lângă cerinţele de la pct.408 subpct. 2), trebuie să se respecte una dintre următoarele condiţii:

1) în ţara sau în regiunea de origine nu s-a înregistrat, în ultimele 12 luni, niciun caz de stomatită veziculoasă şi boala limbii albastre (inclusiv prezenţa de animale seropozitive) şi, de cel puţin 12 luni, nu s-a aplicat vaccinarea speciilor receptive la aceste boli;

2) în urma controalelor sanitar-veterinare produsele sunt transportate direct la instalaţia de destinaţie şi se iau toate măsurile de precauţie, inclusiv de eliminare în siguranţă a deşeurilor, a materialului neutilizat, pentru a evita riscul răspândirii bolilor la animale sau oameni.

410. În cazul animalelor din familiile Suidae şi Tayassuidae la care în ţara sau în regiunea de origine, nu s-a înregistrat, în ultimele 12 luni, niciun caz de boală veziculoasă a porcului, pestă porcină clasică şi pestă porcină africană, nu s-a aplicat vaccinarea împotriva bolilor respective, de cel puţin 12 luni, pe lângă cerinţele de la pct.408 subpct. 2), trebuie să se respecte una dintre următoarele condiţii:

1) în ţara sau în regiunea de origine, nu s-a înregistrat, în ultimele 12 luni, niciun caz de stomatită veziculoasă (inclusiv prezenţa de animale seropozitive) şi, de cel puţin 12 luni, nu s-a aplicat vaccinarea speciilor receptive la această boală;

2) în urma controalelor sanitar-veterinare, produsele sunt transportate direct la unitatea înregistrată sau la instalaţia de destinaţie şi se iau toate măsurile de precauţie, inclusiv de eliminare în siguranţă a deşeurilor, a materialului neutilizat, pentru a evita riscul răspândirii bolilor la animale sau oameni.

411. În cazul produselor din sânge pentru producţia de produse derivate destinate utilizărilor în afara lanţului furajer animal pentru animalele de fermă care provin de la păsări de crescătorie şi alte specii aviare, acestea respectă următoarele condiţii:

1) produsele au fost supuse unuia dintre următoarele tratamente, garantând absenţa agenţilor patogeni ai bolilor menţionate în subpct. 2):

(a) tratament termic la o temperatură de 65° C timp de cel puţin trei ore, urmat de un test de eficacitate;

(b) iradiere la 25 kGy cu raze gamma, urmată de un test de eficacitate;

(c) tratament termic în profunzime la o temperatură de cel puţin 70° C, urmat de un test de eficacitate;

2) în cazul produselor din sânge care nu sunt tratate conform subpct.1), produsele provin dintr-o ţară sau regiune:

(a) care a fost indemnă de boala de Newcastle şi de gripa aviară înalt patogenă;

(b) în care, în ultimele 12 luni, nu s-a efectuat vaccinarea împotriva gripei aviare;

(c) în care păsările de crescătorie sau alte specii aviare de la care provin produsele nu au fost vaccinate împotriva bolii de Newcastle cu vaccinuri preparate dintr-o tulpină dominantă a virusului bolii de Newcastle, care arată un indice de patogenicitate mai ridicat decât tulpinile lentogene ale virusului.

412. Importurile de sânge şi produse din sânge de ecvidee respectă condiţiile menţionate în pct.370 subpct. 1) şi au fost recoltate sub supravegherea sanitar-veterinară în abatoare şi în cazul ecvideelor vii în unităţi autorizate sanitar-veterinar în conformitate cu Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară.

413. Produsele din sânge respectă condiţiile stabilite în pct.371.

414. Produsele din sânge menţionate în pct.371 subpct. 2) lit.a) sunt fabricate din sânge recoltat de la ecvidee care au fost ţinute sub supraveghere sanitar-veterinară timp de cel puţin trei luni – sau de la naştere dacă au vârsta mai mică de trei ani – înainte de data recoltării în exploataţii din alt stat, unde s-a efectuat recoltarea, care, în perioada respectivă şi în cursul perioadei în care s-a efectuat recoltarea, a fost indemn de:

1) pestă cabalină africană;

2) encefalomielită ecvină venezueleană timp de cel puţin doi ani;

3) morvă:

(a) timp de trei ani; sau

(b) timp de şase luni, în cazul în care animalele nu au prezentat niciun semn clinic de morvă (Burkholderia mallei) la inspecţia post-mortem efectuată în abator cu respectarea cerinţelor conform pct.370 subpct. 1), incluzând o examinare atentă a membranelor mucoase din trahee, laringe, cavităţi nazale şi sinusuri cu ramificaţiile lor, după secţionarea capului în planul median şi excizarea septului nazal;

4) în cazul produselor din sânge, altele decât serul şi plasma, stomatita veziculoasă pentru o perioadă de cel puţin şase luni.

415. Sângele şi produsele din sânge sunt ambalate şi etichetate în conformitate cu pct.372.

416. Pieile de ungulate proaspete sau refrigerate pot fi importate în cazul în care:

1) provin dintr-o ţară care, în funcţie de specie:

a) pentru o perioadă de cel puţin 12 luni înaintea expedierii, a fost indemnă de pesta porcină clasică, pesta porcină africană şi pesta bovină;

b) a fost indemnă de febră aftoasă pentru o perioadă de cel puţin 12 luni înainte de data expedierii şi în care, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni înainte de data expedierii, nu s-a aplicat vaccinarea împotriva acestei bolii respective;

2) sunt obţinute de la:

a) animale care au rămas pe teritoriul altor state de origine timp de cel puţin trei luni înainte de a fi sacrificate sau de la naştere, în cazul animalelor cu o vârstă mai mică de trei luni;

b) în cazul pieilor de biungulate, animalele care provin din exploataţii în care nu a existat niciun focar de febră aftoasă în ultimele 30 de zile şi în jurul cărora, pe o rază de 10 km, nu a existat niciun caz de febră aftoasă timp de 30 de zile;

c) în cazul pieilor de porcine, animale care provin din exploataţii în care nu a existat niciun focar de boală veziculoasă a porcului în ultimele 30 de zile sau de pestă porcină clasică sau africană în ultimele 40 de zile şi în jurul cărora, pe o rază de 10 km, nu a existat niciun caz de astfel de boli timp de 30 de zile; sau

d) animale care au fost supuse inspecţiei de sănătate ante-mortem la abator pe parcursul celor 24 de ore anterioare sacrificării şi nu au prezentat semne de febră aftoasă, pestă bovină, pestă porcină clasică, pestă porcină africană sau boală veziculoasă a porcului; şi

3) acestea au fost supuse tuturor măsurilor de precauţie pentru a se evita recontaminarea cu agenţi patogeni.

417. Pieile tratate conform pct.377 pot fi importate fără nicio restricţie.

418. Alte piei tratate pot fi importate în cazul în care:

1) provin:

a) dintr-o ţară sau, în caz de regionalizare, dintr-o zonă a unei ţări de unde importurile de carne proaspătă de la speciile în cauză sunt permise şi au fost tratate prin uscare, sărare timp de cel puţin şapte zile în sare de mare cu un adaos de 2 % carbonat de sodiu, uscare timp de cel puţin 42 de zile la o temperatură minimă de 20° C;

b) de la ecvidee sau animale rumegătoare şi au fost tratate prin uscare, sărare timp de cel puţin şapte zile în sare de mare cu un adaos de 2 % carbonat de sodiu, uscare timp de cel puţin 42 de zile la o temperatură minimă de 20° C; şi care, după tratament, au fost izolate timp de cel puţin 21 de zile; şi

2) pieile sărate au fost transportate pe cale navală şi au fost tratate şi au fost izolate după tratament pe durata transportului timp de cel puţin 14 zile în cazul tratamentului prin sărate uscat sau sărate umed timp de cel puţin 14 zile înainte de expediere sau şapte zile în cazul tratamentului prin sărate timp de cel puţin şapte zile în sare de mare cu un adaos de 2 % carbonat de sodiu înaintea importului, iar certificatul sanitar-veterinar care însoţeşte transportul atestă acest tratament şi durata transportului.

419. Pieile proaspete, refrigerate sau tratate de ungulate sunt importate în recipiente, vehicule rutiere, vagoane de cale ferată sau baloturi sigilate sub responsabilitatea autorităţii competente din ţara din care sunt expediate.

420. Trofeele de vânătoare sau alte preparate din animale care respectă cerinţele menţionate în capitolul XIV secţiunea a 6-a pct.379 şi 380 pot fi importate fără restricţii.

421. Trofee de vânătoare tratate sau alte preparate de la păsări şi ungulate, constând exclusiv în oase, coarne, copite, gheare, coarne de cerb, dinţi, piei din alte state pot fi importate dacă respectă cerinţele specificate în capitolul XIV secţiunea a 6-a pct.380 subpct. 1) şi pct.381 subpct. 1) lit.a) şi b) şi subpct. 2 lit.a)-d) .

422. În cazul pieilor sărate uscat sau sărate umed transportate cu nave, pieile nu trebuie sărate cu 14 zile înainte de expediere, cu condiţia ca ele se fie sărate timp de 14 zile înainte de import.

423. Trofeele de vânătoare sau alte preparate de la păsări şi ungulate alcătuite din părţi anatomice întregi care nu au fost tratate deloc pot fi importate în cazul în care:

1) provin de la animale originare dintr-o zonă care nu este supusă restricţiilor din cauza prezenţei unei boli transmisibile grave la care sunt receptive animalele din speciile în cauză;

2) au fost ambalate, fără a intra în contact cu alte produse de origine animală care le-ar putea contamina, în ambalaje individuale, transparente şi închise, pentru a evita orice contaminare ulterioară.

424. Penele şi părţile de pene şi puf tratate pot fi importate în cazul în care:

1) sunt decorative şi tratate, transportate de călători pentru uz personal sau în scopuri neindustriale;

2) sunt însoţite de un certificat sanitar-veterinar în care se precizează că penele şi părţile de pene sau puful au fost tratate cu un curent de abur sau prin altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile şi sunt bine ambalate şi uscate; şi

3) cu excepţia cazului în care certificatul sanitar-veterinar atestă că au fost spălate industrial şi tratate cu abur fierbinte la o temperatură de 100° C timp de cel puţin 30 de minute, acestea sunt trimise unei unităţi sau instalaţii înregistrate pentru un astfel de tratament.

425. Oasele şi produsele din oase (cu excepţia făinii de oase), coarnele şi produsele din coarne (cu excepţia făinii de coarne), copitele şi produsele din copite (cu excepţia făinii de copite) pot fi importate pentru fabricarea de produse derivate destinate utilizărilor în afara lanţului furajer animal în cazul în care:

1) produsele sunt deshidratate înainte de a fi exportate şi nu sunt refrigerate sau congelate;

2) produsele sunt expediate din ţara de origine direct la un post de inspecţie la frontieră şi nu sunt transbordate într-un alt port sau loc;

3) după verificarea documentelor, produsele sunt transportate direct la unitatea sau la instalaţia de destinaţie înregistrată.

426. Fiecare transport trebuie să fie însoţit de un certificat sanitar-veterinar ştampilat de autoritatea competentă care supraveghează unitatea de origine, care să cuprindă următoarele informaţii:

1) ţara de origine;

2) denumirea unităţii sau a instalaţiei de producţie;

3) tipul produsului (os deshidratat/produse din os deshidratat/coarne deshidratate/produse din coarne deshidratate/copite deshidratate/produse din copite deshidratate); şi

4) confirmarea faptului că produsul nu este destinat pentru utilizarea la fabricarea de produse alimentare, materii prime furajere, îngrăşăminte organice sau amelioratori de sol şi a fost:

a) obţinut de la animale sănătoase sacrificate într-un abator;

b) deshidratat timp de 42 de zile la o temperatură medie de cel puţin 20°;

c) încălzit timp de o oră la o temperatură internă de cel puţin 80° C înainte de deshidratare;

d) calcinat timp de o oră la o temperatură internă de cel puţin 800° C înainte de deshidratare;

e) supus unui proces de acidificare astfel încât pH-ul să fie menţinut la o valoare mai mică de 6 timp de cel puţin o oră înainte de deshidratare

427. La expediere, materialul este închis în recipiente sau vehicule sigilate sau transportate pe nave în vrac. În cazul în care se transportă în recipiente, recipientele şi, în toate cazurile, documentele însoţitoare poartă numele şi adresa unităţii sau instalaţiei de destinaţie.

428. În urma controalelor sanitar-veterinare, materialul este transportat direct la unitatea sau la instalaţia de destinaţie.

429. Subprodusele de origine animală destinate fabricării de hrană pentru animalele de blană, hrană pentru animalele de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animalele de companie şi produsele derivate destinate utilizării în afara lanţului furajer animal pentru animalele de fermă, pot fi importate în cazul în care:

1) subprodusele de origine animală au fost congelate în instalaţia de origine sau au fost conservate, astfel încât să se evite alterarea lor între data expedierii şi data livrării la unitatea sau instalaţia de destinaţie;

2) subprodusele de origine animală au fost supuse tuturor măsurilor de precauţie în vederea evitării contaminării cu agenţi patogeni;

3) subprodusele de origine animală au fost ambalate în ambalaje noi, pentru a preveni orice scurgere sau în ambalaje care au fost curăţate şi dezinfectate înainte de utilizare;

4) subprodusele de origine animală sunt transportate direct la:

a) o instalaţie de producere a hranei pentru animale de companie sau la o unitate sau o instalaţie care a oferit garanţii că subprodusele de origine animală vor fi utilizate în scopul fabricării produselor şi nu părăsesc unitatea sau instalaţia fără să fi fost tratate, decât cu scopul de a fi eliminate direct;

b) o unitate sau o instalaţie care a fost autorizată sanitar-veterinar în conformitate cu art.22 alin.(2) lit.h) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

c) un centru de colectare care oferă garanţii că subprodusele de origine animală vor fi utilizate exclusiv în scopul pentru care a fost autorizat sanitar- veterinar conform art.22 alin.(2) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

d) o unitate sau o instalaţie care a fost autorizată sanitar-veterinar în conformitate cu art.22 alin.(2) lit.a) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

430. În cazul importului materiei prime pentru producţia de hrană pentru animale de companie menţionată în art.32 lit.a) pct.2) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aceasta:

1) se marchează, înainte de intrare, cu o cruce de mangal lichefiat sau de cărbune activ, pe fiecare faţă exterioară a fiecărui bloc congelat sau, atunci când materia primă este transportată în paleţi care nu sunt împărţiţi în transporturi separate în timpul transportului la instalaţia de producere a hranei pentru animale de companie de destinaţie, pe fiecare parte externă a fiecărui palet, astfel încât marcajul să acopere cel puţin 70 % din lungimea diagonalei laturii blocului congelat şi să aibă o lăţime de cel puţin 10 cm;

2) în cazul materialelor necongelate, să fie marcate înainte de intrare, prin vaporizare cu mangal lichefiat sau prin aplicarea unui praf de mangal, astfel încât mangalul să fie foarte vizibil pe suprafaţa materialului;

3) să fie transportată direct către:

a) instalaţia de producere a hranei pentru animalele de companie de destinaţie, conform pct.429 subpct. 4) lit.a); sau

b) unitatea sau instalaţia de destinaţie care a fost autorizată în conformitate cu art.22 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de acolo este transportată direct către instalaţia de producere a hranei pentru animale de companie, cu condiţia ca instalaţia de destinaţie:

- să trateze exclusiv materialele prevăzute în prezentul punct; sau

- să trateze exclusiv materialele destinate unei instalaţii producătoare de hrană pentru animale de companie prevăzute în subpct. 3) lit.a); şi

4) să fie manipulată astfel încât marcajul prevăzut în subpct. 1) şi 2) să nu fie îndepărtat decât în instalaţia de producere a hranei pentru animale de companie de destinaţie, chiar înainte ca materialul să fie utilizat pentru fabricarea de hrană pentru animale de companie, în conformitate cu condiţiile aplicabile hranei pentru animalele de companie fabricate din material de categoria 3 prevăzut în capitolul XIV secţiunea a 2-a.

431. Materia primă care a fost tratată este marcată conform pct.430 subpct. 1) şi 2), marcajul prevăzut trebuie să rămână vizibil de la expediere până la livrarea către instalaţia de producere a hranei pentru animalele de companie.

432. Grăsimile topite care nu sunt destinate producţiei de hrană pentru animalele de fermă, fabricării de produse cosmetice, medicamente sau dispozitive medicale pot fi importate, cu condiţia ca acestea:

1) să fie derivate din:

a) în cazul materialelor destinate pentru producerea de biodiesel sau produse oleochimice, subprodusele de origine animală menţionate în art.12 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

b) în cazul materiilor prime destinate producţiei de îngrăşăminte organice sau de amelioratori de sol, materiale de categoria 3;

c) în cazul materialelor destinate producerii de combustibili regenerabili, materiale de categoria 3;

2) să fie prelucrate prin metoda de prelucrare de la pct.149 (sterilizare sub presiune) sau în conformitate cu una dintre celelalte metode de prelucrare menţionate în pct.150-155;

3) în cazul grăsimii obţinute de la rumegătoare, să se fi îndepărtat impurităţile insolubile de peste 0,15 % în greutate;

4) să fi fost marcate înainte de expediere, astfel încât să se atingă concentraţia minimă de GTH de la pct.252 subpct. 2);

5) să fi fost transportate direct la unitatea sau la instalaţia de destinaţie, în condiţii care să împiedice contaminarea; şi

6) să se aplice etichete pe ambalaj sau pe recipient indicând: "Nu este destinat consumului uman sau animal."

433. Derivaţii de grăsime pot fi importaţi în cazul în care:

1) certificatul sanitar-veterinar care însoţeşte transportul până la sosirea acestuia la instalaţia de destinaţie certifică faptul că derivaţii de grăsime provin din materiale de categoria 3;

2) sunt transportaţi direct la unitatea înregistrată sau la instalaţia de destinaţie.

434. Gelatina care a fost fabricată din materiale care conţin coloană vertebrală de bovine compusă din materiale de categoria 1 în conformitate cu art.10 lit.b) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi care este destinată utilizării în industria fotografică (fotogelatina) poate fi importată, cu condiţia că aceasta este produsă în conformitate cu pct.437.

435. Fotogelatina este transportată în vehicule sau recipiente în care aceasta este complet separată de alte produse destinate alimentaţiei umane sau animale şi direct la fabrica din industria fotografică de destinaţie.

436. Operatorul din industria fotografică asigură că orice surplus, reziduu sau alt tip de deşeu derivat din fotogelatină este:

1) transportat în recipiente etanşe care poartă eticheta "exclusiv pentru eliminare", în vehicule, în condiţii de igienă satisfăcătoare;

2) eliminat în conformitate cu art.14 lit.a) pct.1) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman sau exportat în ţara de origine.

437. Fotogelatina este produsă în conformitate cu următoarele cerinţe:

1) fotogelatina se produce în instalaţii care nu produc gelatină pentru alimentaţia umană sau pentru hrana pentru animale;

2) fotogelatina este produsă printr-un proces care să asigure că materiile prime sunt tratate prin metoda de prelucrare de la pct.149 (sterilizare sub presiune) sau fac obiectul unui tratament cu acid sau substanţe alcaline timp de cel puţin două zile, spălării cu apă; şi

a) după tratamentul cu acid, este tratată cu o soluţie alcalină pentru o perioadă de cel puţin 20 de zile; sau

b) după tratamentul cu acid, este tratată cu o soluţie de acid pentru un interval de 10-12 ore;

с) în continuare, nivelul de pH este modificat, iar materialul purificat prin filtrare şi sterilizare la o temperatură de 138° C–140° C, timp de 4 secunde;

3) fotogelatina poate fi supusă unui proces de deshidratare şi, dacă este necesar, unui proces de pulverizare sau de laminare, după ce a fost supusă procesului menţionat în subpct. 2);

4) fotogelatina este împachetată şi ambalată în ambalaje noi, depozitată şi transportată în recipiente închise ermetic, etanşe şi etichetate într-un vehicul, în condiţii de igienă satisfăcătoare. În cazul în care se observă scurgeri, vehiculul şi recipientele se curăţă în profunzime şi se inspectează înaintea reutilizării;

5) pachetele şi ambalajele care conţin fotogelatină poartă menţiunea "fotogelatină fotografică destinată exclusiv industriei fotografice".

438. Coarnele şi produsele din coarne, cu excepţia făinii de coarne, copitele şi produsele din copite, cu excepţia făinii de copite, destinate producţiei de îngrăşăminte organice sau de amelioratori de sol pot fi importate cu condiţia că sunt:

1) produse conform pct.397; şi

2) transportate direct către o unitate sau instalaţie autorizată sau înregistrată.

Secţiunea a 3-a

Norme speciale privind anumite probe şi norme

privind exportul anumitor produse derivate

439. Probele pentru cercetare şi diagnostic şi orice produse derivate din utilizarea acestora, cu excepţia cazurilor în care acestea sunt păstrate ca referinţe sau reexpediate către alt stat de origine, se elimină:

1) ca deşeuri, prin incinerare;

2) prin sterilizare sub presiune şi eliminare ulterioară sau utilizare în conformitate cu art.14 şi 16 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman; sau

3) în conformitate cu pct.201 subpct. 2), în cazul:

a) cantităţilor care nu depăşesc 2 000 ml; şi

b) cu condiţia ca probele sau produsele derivate să fi fost produse şi expediate din alte state autorizate de către Agenţie.

440. Importul şi tranzitul probelor comerciale au loc cu condiţia ca acestea să fie:

1) însoţite de un certificat sanitar-veterinar, actul permisiv fiind inclus în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, conform modelului din anexa nr.25; şi

2) transportate direct către una dintre unităţile sau instalaţiile autorizate sanitar-veterinar în conformitate cu art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară.

441. Cu excepţia cazului în care probele comerciale sunt păstrate ca referinţă, acestea:

1) se elimină sau se utilizează în conformitate cu art.14, 15 şi 16 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman; sau

2) se reexpediază în ţara de origine.

442. În cazul în care probele comerciale sunt utilizate pentru testarea utilajelor, testarea este efectuată:

1) cu echipament corespunzător; sau

2) cu echipament care este curăţat şi dezinfectat înainte de utilizarea în alte scopuri decât testarea.

443. În timpul transportului către unitatea sau instalaţia autorizată sanitar- veterinar în conformitate cu Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, probele comerciale se ambalează în recipiente etanşe.

444. Importul şi tranzitul articolelor pentru expoziţii are loc cu condiţia că:

1) articolele de expoziţie sunt trimise direct către destinatar;

2) sunt ambalate în ambalaje care să împiedice orice scurgere;

3) sunt însoţite de un certificat sanitar-veterinar, care specifică:

a) descrierea materialului şi specia animală de la care provine;

b) categoria materialului;

c) cantitatea materialului;

d) locul de expediere al materialului;

e) numele şi adresa expeditorului;

f) numele şi adresa destinatarului.

445. După încheierea activităţii expoziţiei sau a activităţii artistice, articolele pentru expoziţie:

1) se reexpediază în ţara de origine;

2) se expediază către alt stat, dacă o astfel de expediere a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă din ţara de destinaţie; sau

3) se elimină în conformitate cu art.14, 15 şi 16 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

446. Următoarele materiale destinate altor scopuri decât hrana animalelor de fermă, cu excepţia celor destinate pentru hrana animalelor de blană, sunt importate cu condiţia să nu existe niciun risc inacceptabil de transmitere a bolilor transmisibile la om sau la animale:

1) subproduse de origine animală din animale acvatice şi produse derivate din animale acvatice;

2) nevertebrate acvatice şi produse derivate din nevertebrate acvatice;

3) nevertebrate acvatice, incluzând oricare dintre formele lor de transformare, cum ar fi larvele şi produsele derivate din larve;

4) produsele provenite de la animalele menţionate în subpct. 1), 2) şi 3), cum ar fi icrele de peşte;

5) materialele de categoria 3 care cuprind animale şi părţi ale acestora din

ordinele zoologice Rodentia şi Lagomorpha.

447. În cazul exportului produselor derivate, se respectă următoarele cerinţe:

1)  dejecţiile animaliere prelucrate şi îngrăşămintele organice, compostul sau reziduurile de digestie provenite din prelucrarea generatoare de biogaz, care nu conţin alte subproduse de origine animală sau produse derivate decât dejecţii animaliere prelucrate, proteine animale prelucrate care conţin dejecţii animaliere prelucrate ca element încorporat îndeplinesc cel puţin condiţiile prevăzute în pct.340 subpct. 1), 2), 4) şi 5);

2) produsele din sânge şi produsele intermediare îndeplinesc condiţiile prevăzute în capitolul XIII sau în pct.407-415.

448. Se permite introducerea în ţară a subproduselor de origine animală şi a produselor derivate, neambalate sau în vrac, originare din Republica Moldova şi care se întorc în Republica Moldova în urma refuzului intrării într-o altă ţară, doar în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) transportul este însoţit de un certificat sanitar-veterinar;

2) transportul:

a) a rămas sigilat cu un sigiliu original intact;

b) este însoţit de o declaraţie oficială a autorităţii competente din ţara  care a refuzat intrarea transportului, cu indicarea motivului refuzului.

Transportul produselor de la postul de inspecţie la frontieră până la locul de destinaţie se monitorizează de către Agenţie.

449. Se permite introducerea în ţară a subproduselor de origine animală şi a produselor derivate, ambalate, originare din Republica Moldova şi care se întorc în Republica Moldova, în urma refuzului intrării într-o altă ţară, doar în cazul în care sunt respectate cerinţele de la pct.448 şi ambalajul individual al produselor a rămas intact în raport cu starea sa înainte de exportare.

În cazul în care produsele ambalate au fost descărcate într-o altă ţară, transportul este însoţit de o declaraţie oficială a autorităţii competente, care atestă că produsele:

1) nu au fost supuse altor manipulări decât descărcarea, depozitarea şi reîncărcarea;

2) au fost manipulate la temperatura necesară pentru tipurile de subproduse de origine animală sau produse derivate.

Capitolul XVI

SUPRAVEGHEREA SANITAR-VETERINARĂ

450. Agenţia supraveghează instalaţiile de prelucrare pentru a asigura respectarea cerinţelor Legii nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în special aceasta:

1) verifică:

a) starea generală de igienă a incintelor, a echipamentelor şi a personalului;

b) eficienţa verificărilor proprii efectuate de operatorul instalaţiei de prelucrare, în conformitate cu art.25 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman. Astfel de verificări includ examinarea rezultatelor verificărilor menţionate şi, dacă este necesar, prelevarea de probe;

c) implementarea eficientă a procedurii scrise permanente, bazată pe principiile HACCP, în conformitate cu art.26 alin.(1) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, astfel de verificări includ o examinare a rezultatelor implementării menţionate şi, dacă este necesar, prelevarea de probe;

d) caracteristicile produselor după prelucrare. Analizele şi testele sunt efectuate în conformitate cu metode recunoscute ştiinţific, în special cele prevăzute în legislaţia naţională, dacă acestea nu există, cu standardele internaţionale recunoscute sau, în absenţa acestora, cu standardele naţionale; şi

e) condiţiile de depozitare;

2) prelevează orice probe necesare pentru testele de laborator; şi

3) efectuează orice alte verificări pe care le consideră necesare în vederea respectării Legii nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

451. Agenţia are acces liber în orice moment la toate componentele instalaţiei de prelucrare şi la toate evidenţele şi certificatele sanitar-veterinare în conformitate cu art.40 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

452. Agenţia verifică dacă validarea instalaţiei de prelucrare este efectuată de operator în conformitate cu următoarele proceduri şi indicatori:

1) descrierea procesului printr-o diagramă a fluxului de proces;

2) identificarea punctelor critice de control (CCP), inclusiv viteza de prelucrare a materiilor prime pentru sistemele continue;

3) respectarea cerinţelor de prelucrare specifice; şi

4) îndeplinirea următoarelor cerinţe:

a) dimensiunea particulelor pentru tratamentul discontinuu şi continuu sub presiune – definită în funcţie de orificiul tocătorului şi de dimensiunea fantei nicovalei;

b) temperatura, presiunea, timpul de prelucrare şi, în cazul sistemelor de prelucrare continue, viteza de prelucrare a materiilor prime, conform subpct. 2) şi 3);

5) în cazul unui sistem de tratament discontinuu sub presiune:

a) temperatura este monitorizată cu un termocuplu permanent şi este înscrisă într-un grafic în funcţie de timpul real;

b) faza de presiune este monitorizată cu un manometru permanent; presiunea este înscrisă într-un grafic în funcţie de timpul real;

c) timpul de prelucrare este indicat în diagramele timp/temperatură şi timp/presiune;

d) termocuplul şi manometrul sunt calibrate cel puţin o dată pe an;

6) în cazul unui sistem de tratament continuu sub presiune:

a) temperatura şi presiunea sunt monitorizate cu termocupluri sau cu un detector de temperatură cu infraroşu, iar manometrele sunt folosite în anumite poziţii definite în întregul sistem de prelucrare, astfel încât temperatura şi presiunea să respecte condiţiile necesare în interiorul întregului sistem continuu sau într-o secţiune a acestuia, temperatura şi presiunea sunt înscrise într-un grafic, în funcţie de timpul real;

b) măsurătorile timpului de tranzitare minim în interiorul întregii secţiuni relevante din sistemul continuu în care temperatura şi presiunea respectă condiţiile necesare sunt transmise Agenţiei, folosindu-se markeri insolubili, cum ar fi dioxidul de mangan sau o metodă care oferă garanţii echivalente;

c) măsurătorile exacte şi controlul vitezei de prelucrare a materiilor prime sunt esenţiale şi trebuie măsurate pe parcursul testului de validare faţă de un CCP, care poate fi monitorizat în mod continuu, precum rotaţiile şurubului de avans pe minut (rpm), curentul electric (amperi la un o anumită tensiune), viteza de evaporare/condensare sau numărul de bătăi ale pompei pe unitate de timp;

d) echipamentele de măsurare şi monitorizare sunt calibrate cel puţin o dată pe an.

453. Agenţia repetă procedurile de validare atunci când consideră necesar şi de fiecare dată când procesul suferă modificări importante, cum ar fi modificarea structurii echipamentelor sau schimbarea materiilor prime.

454. Agenţia întocmeşte, actualizează şi publică pe site-ul oficial listele unităţilor şi instalaţiilor în conformitate cu art.37 alin.(6) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, instalaţiilor şi operatorilor autorizaţi sanitar- veterinar în conformitate cu capitolul VIII din legea menţionată.

455. Agenţia, în conformitate cu art.40 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, efectuează o verificare a performanţelor sistemului de monitorizare şi înregistrare menţionat în pct.251, pentru a asigura conformitatea cu prezenta Normă sanitar-veterinară şi, în cazul în care este necesar, cere testarea probelor suplimentare în conformitate cu metoda vizată la acelaşi punct.

456. Inspectoratul pentru Protecţia Mediului în comun cu Agenţia de Mediu vor verifica instalaţiile de incinerare de capacitate mică pentru incinerarea materialelor cu risc specificat, astfel cum este definit în Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în cadrul controalelor de stat, în conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

457. În cazul eliminării subproduselor provenite din zone izolate, în conformitate cu art.19 lit.b) din Legea nr.129/2019, Agenţia asigură monitorizarea periodică a zonelor clasificate ca zone izolate, pentru a garanta că zonele respective şi operaţiunile de eliminare sunt controlate în mod corespunzător.

458. Agenţia, în conformitate cu Legea nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor, ia măsurile necesare pentru a verifica:

1) compoziţia, prelucrarea şi utilizarea corespunzătoare a hranei pentru animale care conţine făină de carne şi oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu metodele de prelucrare prevăzute în pct.149-155 şi care au fost obţinute din cadavre sau părţi de cadavre de animale din aceeaşi specie;

2) dacă animalele sunt hrănite cu hrana pentru animale menţionată în subpct. 1), inclusiv:

a) supravegherea strictă a stării de sănătate a animalelor respective; şi

b) un sistem corespunzător de supraveghere a EST prin eşantionare şi analize de laborator regulate în vederea depistării EST.

459. Probele menţionate în pct.458 subpct. 2) lit.b) includ probe prelevate de la animale care prezintă simptome neurologice şi de la animale de reproducere mai mature.

460. Agenţia, în conformitate cu art.42 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman:

1) include centrele de colectare în lista operatorilor autorizaţi sanitar- veterinar;

2) atribuie un număr oficial fiecărui centru de colectare.

461. Agenţia, în conformitate cu Legea nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor, supraveghează starea de sănătate a animalelor de fermă din regiunea în care hrănirea este efectuată astfel cum se specifică în capitolul VII secţiunea a 2-a şi efectuează o supraveghere corespunzătoare a EST prin eşantionare şi analize de laborator în vederea depistării EST.

462. Probele respective includ probe prelevate de la animale suspecte şi de la animale de reproducere mai mature.

463. Agenţia, în conformitate cu Legea nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor, efectuează verificări de-a lungul întregului lanţ de producţie şi utilizare a îngrăşămintelor organice şi amelioratorilor de sol supuşi restricţiilor prevăzute în capitolul III secţiunea a 2-a.

464. Agenţia, în conformitate cu Legea nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor, efectuează controale documentare în fabricile din industria fotografică pe circuitul de aprovizionare, în scopul verificării corespunderii cantităţii produselor importate, utilizate şi eliminate.

465. Agenţia, în conformitate cu Legea nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor, efectuează controale documentare în unităţile sau în instalaţiile care primesc grăsimi topite pe circuitul de aprovizionare, în scopul verificării corespunderii cantităţii produselor importate, utilizate şi eliminate.

466. Agenţia, în conformitate cu Legea nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor, verifică regulat, pe baza unei analize a riscurilor, locurile unde se utilizează procedeul hidrolizei cu eliminare ulterioară.

467. În cursul primelor 12 luni de operare, în conformitate cu Legea nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor, se efectuează o vizită de control la locul în care se află un recipient destinat hidrolizei de fiecare dată când materialul hidrolizat este colectat din recipient.

468. După primele 12 luni de operare, în conformitate cu Legea nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor, se efectuează o vizită de control la astfel de locuri de fiecare dată când recipientul este golit şi verificat în vederea constatării absenţei coroziunii şi a scurgerilor.

469. Inspectoratul pentru Protecţia Mediului va efectua controale la instalaţii pentru incinerarea sau coincinerarea subproduselor de origine animală, în vederea respectării legislaţiei astfel cum este prevăzut la art.25 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile şi la art.12 din Legea nr.1422/1997 privind protecţia aerului atmosferic, în conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

Anexele 1- 40

la Norma sanitar-veterinară privind subprodusele

de origine animală şi produsele derivate

care nu sunt destinate consumului uman