(1) Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport în Republica Moldova, modul de finanţare şi particularităţile de constituire şi de organizare a structurilor sportului.

(1¹) Prevederile Legii nr.86/2020 cu privire la organizaţiile necomerciale se aplică structurilor sportului în măsura în care acestea nu contravin prevederilor prezentei legi.

(2) Educaţia fizică şi sportul cuprind următoarele activităţi: educaţia fizică, sportul şcolar şi universitar, sportul pentru toţi, sportul de performanţă, sportul profesionist, sportul adaptat, exerciţiile fizice practicate în scop de recreere, profilactic sau terapeutic.

(3) Autorităţile administraţiei publice, instituţiile de învăţământ, precum şi structurile sportului au obligaţia să încurajeze sportul pentru toţi, sportul de performanţă şi sportul adaptat, acordând o atenţie specială creării condiţiilor de practicare a acestora.

[Art.1 alin.(1) în redacţie nouă, alin.(1¹) introdus prin Legea nr.110 din 11.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

Articolul 2. Noţiuni

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:

1. antrenor – persoană calificată într-o ramură de sport, care posedă cunoştinţe şi competenţe profesionale corespunzătoare de organizare şi desfăşurare a procesului de selecţie şi orientare sportivă, de organizare şi desfăşurare a procesului de instruire şi de antrenament în proba de sport, de planificare şi dirijare a procesului de antrenament în vederea obţinerii performanţelor sportive, în concordanţă cu vârsta şi cu nivelul de pregătire al sportivului;

2. calendar sportiv – succesiune de evenimente sportive, organizate anual, elaborate de federaţia naţională şi internaţională pe ramuri de sport, prin care se stabileşte numărul, data şi locul desfăşurării acestora;

3. Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale – instituţie de învăţământ extraşcolar publică responsabilă de pregătirea loturilor naţionale pe ramuri de sport olimpice/paralimpice sub îndrumarea cadrelor didactice;

4. club sportiv – asociaţie obştească sau instituţie publică care are drept scop dezvoltarea multilaterală şi armonioasă a persoanelor prin practicarea sistematică a sportului, iar pentru cei cu aptitudini sportive deosebite – perfecţionarea măiestriei sportive;

5. club sportiv profesionist asociaţie obştească, instituţie publică sau societate comercială, organizată conform art.245 alin.(2) din Codul civil nr.1107/2002, care promovează sportul profesionist şi poate fi asociată unei federaţii sportive naţionale sau unei ligi profesioniste;

6. competiţie sportivă – eveniment sportiv organizat în conformitate cu regulile stabilite de o structură a sportului şi recunoscut de o organizaţie sportivă internaţională sau, după caz, de o altă organizaţie sportivă competentă;

7. criterii distincte – principii pe baza cărora se face o clasificare a federaţiilor sportive eligibile şi se stabileşte ordinea priorităţilor de finanţare;

8. disciplină sportivă – ansamblu al ramurilor de sport constituite într-un sistem unitar de pregătire şi de competiţii, având asemănătoare structura motorie, elementele şi procedeele tehnice, tipul de efort, condiţiile şi modul de reglementare etc.;

9. doping (dopaj) – utilizarea unor substanţe interzise în sport, constituind încălcare a reglementărilor antidoping prevăzute de Legea nr.24/2023 pentru prevenirea şi combaterea dopajului în sport;

10. echipă sportivă – grup de sportivi constituit după anumite criterii (nivel de pregătire fizică, tehnică şi tactică, concepţie de joc, vârstă, sex etc.), care se antrenează şi evoluează în concurs împreună pentru obţinerea unui rezultat;

11. edificiu sportiv/bază sportivă – construcţie sau instalaţie/ansamblu de construcţii şi instalaţii destinată/destinate practicării activităţilor de educaţie fizică şi sport la una sau la mai multe ramuri de sport;

12. educaţie fizică – parte componentă a educaţiei generale care, prin intermediul exerciţiului fizic, desfăşurat în mod organizat şi independent, produce schimbarea comportamentului uman în plan motric, cognitiv, social, estetic şi creativ;

13. fairplay – acceptarea loială a regulilor într-un joc, inclusiv conduită onestă în orice situaţie, respectarea adversarilor, a deciziilor arbitrilor, a publicului spectator şi a spiritului general de joc, acceptarea cu demnitate atât a înfrângerii, cât şi a victoriei;

14. federaţie sportivă naţională – asociaţie obştească de nivel naţional, fondată prin asocierea şcolilor sportive, a cluburilor sportive şi a asociaţiilor sportive, care, conform statutului, are scopul de a dezvolta o ramură de sport şi a desfăşura activităţi de utilitate publică;

15. indemnizaţie viageră – sumă acordată lunar pe viaţă unei persoane pentru rezultate excepţionale în activitatea sportivă;

16. instituţie de arbitraj sportiv – instituţie care examinează şi soluţionează litigiile din domeniul sportului la nivel naţional şi internaţional;

17. licenţă/legitimaţie sportivă – document oficial, eliberat de federaţiile sportive naţionale, prin care se conferă unui sportiv dreptul de a participa la competiţii oficiale şi care, concomitent, implică anumite drepturi şi obligaţii din partea sportivului şi a federaţiei emitente;

18. ligă profesionistă – asociaţie obştească, societate cu răspundere limitată sau societate pe acţiuni fondată din cluburi sportive profesioniste, având drept scop dezvoltarea ramurilor de sport profesionist;

19. manipulare în competiţiile sportive – acţiune de încurajare, influenţare sau instruire a unui participant la un eveniment sportiv să întreprindă acţiuni care ar produce un efect viciat asupra evenimentului respectiv cu scopul de a obţine, pentru sine sau pentru o altă persoană, bunuri, servicii, privilegii sau avantaje necuvenite, sub orice formă;

20. organizator de competiţii – organizaţie sportivă sau persoană, indiferent de forma sa juridică de organizare, care organizează competiţii sportive;

21. ramură de sport – ansamblu al exerciţiilor fizice sportive şi/sau al probelor de sport, validate în timp, care se realizează în concurs după reguli prestabilite şi în condiţii specifice;

22. pariu sportiv – pariere pe o miză cu valoare monetară în aşteptarea unui premiu bănesc, condiţionat de un eveniment viitor şi incert legat de o competiţie sportivă;

23. personal asistent al sportivilor – antrenorul, instructorul, managerul, agentul, echipa de personal, oficialul echipei, ghidul sportivilor cu dizabilităţi, personalul medical sau paramedical care asistă sau tratează sportivii care participă sau se pregătesc pentru competiţiile sportive, precum şi celelalte persoane care lucrează cu sportivii;

24. probă de sport – exerciţiu fizic complex care face parte dintr-o ramură de sport cu o structură proprie, realizat în condiţii de concurs specifice, evaluat după un cod anumit şi care permite o participare diferenţiată şi specializată a sportivului;

25. probă de sport olimpică – probă de sport care este parte a programului Jocurilor Olimpice;

26. probă de sport paralimpică – probă de sport pentru persoane cu dizabilităţi, care este parte a programului Jocurilor Paralimpice;

27. probă de sport deaflympică – probă de sport care se practică în mediul persoanelor cu deficienţe de auz şi este parte a programului Jocurilor Deaflympice;

28. probă recunoscută – disciplină sportivă care nu face parte din programul oficial al Jocurilor Olimpice sau al Jocurilor Paralimpice, dar este recunoscută de către Comitetul Internaţional Olimpic sau de către o altă organizaţie internaţională afiliată Comitetului Internaţional Olimpic;

29. probă nerecunoscută – disciplină sportivă care nu este recunoscută de către Comitetul Internaţional Olimpic sau de către o altă organizaţie internaţională afiliată Comitetului Internaţional Olimpic;

30. sancţiune nestinsă – sancţiune pentru care nu s-a finalizat perioada de descalificare sau suspendare a sportivului ori a personalului asistent al sportivului;

31. Sistemul informaţional de management al datelor din domeniul sportului – sistem de ţinere a evidenţei digitale a înregistrării şi monitorizării structurilor sportului;

32. sport – parte integrantă a educaţiei fizice, mijloc şi metodă ale educaţiei fizice, bazate pe utilizarea activităţii competiţionale, precum şi pe pregătirea pentru aceasta, în scopul verificării/valorificării capacităţilor fizice, funcţionale şi tehnico-tactice ale unei persoane sau echipe;

33. special olympics – varietate de discipline sportive olimpice pentru copii şi adulţi cu cerinţe educaţionale speciale, care oferă oportunităţi continue de a dezvolta condiţia fizică, de a demonstra curaj, abilităţi şi prietenie cu familiile lor şi alţi sportivi special olympics;

34. sport adaptat – ramură de sport care utilizează structuri motrice, reguli specifice, condiţii materiale şi organizatorice modificate şi adecvate cerinţelor proprii diferitelor tipuri de deficienţe;

35. sport de performanţă – activitate specifică desfăşurată în cadrul unui sistem competiţional, orientată spre atingerea performanţelor înalte;

36. sport pentru toţi – formă de activitate sportivă care are drept scop principal menţinerea sănătăţii, educaţia, recreerea, relaţia cu mediul, solidaritatea şi socializarea;

37. sportiv de performanţă – persoană care practică sistematic şi organizat sportul, participă în competiţii sportive în scopul obţinerii de rezultate pentru autodepăşire sau record;

38. sportiv profesionist – persoană care practică o probă de sport în baza unei pregătiri profesionale, dispune de un contract de muncă cu o structură sportivă şi este remunerat pentru această activitate;

39. staff tehnic – ansamblu de persoane cu atribuţii specifice în pregătirea sportivă şi/sau tehnico-tactică, care sunt angajate, sunt colaboratori sau activează pe bază de voluntariat, în baza unor contracte individuale de muncă, contracte de colaborare sau convenţii specifice;

40. structuri ale sportului – instituţii publice şi persoane juridice de drept privat, constituite în scopul organizării, administrării şi practicării unei activităţi sportive şi care au ca obiectiv promovarea uneia sau a mai multor ramuri/probe de sport, practicate de către membrii lor, şi participarea la activităţi/competiţii sportive;

41. şcoală sportivă – instituţie publică de învăţământ extraşcolar care contribuie la educarea şi formarea multilaterală şi armonioasă a copiilor, a adolescenţilor şi a tinerilor, inclusiv a persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale;

42. veteran al sportului – persoană cu o carieră în domeniul sportului ca sportiv de performanţă, antrenor şi/sau manager sportiv care a contribuit remarcabil la dezvoltarea şi promovarea sportului de performanţă la nivel naţional sau internaţional.

[Art.2 modificat prin Legea nr.110 din 11.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

Capitolul II

EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL – PRIORITATE NAŢIONALĂ

Articolul 3. Educaţia fizică şi sportul – activităţi de interes naţional, asigurate de stat

(1) Statul promovează şi stimulează dezvoltarea educaţiei fizice, a sportului şi a mişcării olimpice. Practicarea educaţiei fizice şi a sportului este un drept al fiecărei persoane, fără nicio discriminare, garantat de stat.

(2) Guvernul realizează politica de stat în domeniul educaţiei fizice şi sportului, coordonează dezvoltarea acestora prin intermediul autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale.

Articolul 4. Dreptul la practicarea educaţiei fizice şi sportului

(1) Orice persoană fizică, fără nicio discriminare, are dreptul să practice educaţia fizică şi sportul, inclusiv sportul ca profesie, să se asocieze în organizaţii cu profil de asanare prin practicarea educaţiei fizice şi sportului, să participe la managementul domeniului educaţiei fizice şi sportului.

(2) În scopul asigurării drepturilor prevăzute la alin.(1), statul finanţează şi dirijează educaţia fizică şi sportul în conformitate cu programele aprobate, dezvoltă industria educaţiei fizice şi sportului, garantează pregătirea şi perfecţionarea specialiştilor, precum şi apărarea juridică a intereselor cetăţenilor în domeniul respectiv, stimulează tendinţa cetăţenilor de a duce un mod de viaţă sănătos şi activ.

(3) Statul stimulează acţiunile organizatorice şi de promovare a educaţiei fizice şi sportului desfăşurate de către autorităţile administraţiei publice şi de către persoane juridice de drept public sau privat.

[Art.4 alin.(3) în redacţia Legii nr.110 din 11.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

Articolul 5. Dreptul la formarea asociaţiilor sportive, a cluburilor sportive şi a federaţiilor sportive naţionale

(1) Orice persoană fizică are dreptul la formarea, în condiţiile legii, a asociaţiilor sportive, a cluburilor sportive, precum şi a altor structuri care funcţionează în conformitate cu legislaţia, cu statutele proprii şi cu cele ale organismelor internaţionale de profil.

(2) Federaţiile sportive naţionale se formează de către cluburi sportive, asociaţii sportive şi şcoli sportive, sunt recunoscute ca fiind funcţionale în baza avizelor autorităţii administraţiei publice centrale din domeniul educaţiei fizice şi sportului (în continuare – autoritate publică centrală de specialitate) şi sunt înregistrate la Agenţia Servicii Publice.

(3) Pentru formarea şi recunoaşterea federaţiilor sportive naţionale şi a asociaţiilor sportive pe ramurile de sport recunoscute de Comitetul Internaţional Olimpic (în continuare – CIO), Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv (în continuare – CNOS) prezintă autorităţii publice centrale de specialitate avizul consultativ, care este parte a dosarului respectivei structuri asociative.

(4) Pentru formarea şi recunoaşterea federaţiilor sportive naţionale şi a asociaţiilor sportive pe ramurile de sport recunoscute de către Comitetul Internaţional Paralimpic, Comitetul Paralimpic al Republicii Moldova prezintă autorităţii publice centrale de specialitate avizul consultativ, care este parte a dosarului respectivei structuri asociative.

Articolul 6. Educaţia fizică şi sportul în cadrul instituţiilor din domeniul milităriei, al ordinii publice şi al securităţii statului

(1) Educaţia fizică în cadrul instituţiilor din domeniul milităriei, al ordinii publice şi al securităţii statului constituie unul dintre compartimentele de bază ale formării profesionale continue a efectivului şi se desfăşoară în scopul orientării activităţii fizice spre formarea şi dezvoltarea capacităţilor motrice şi a calităţilor psihice din sfera cognitivă, volitivă şi afectivă a angajaţilor, necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi întremarea sănătăţii angajaţilor.

(2) Activităţile de educaţie fizică se desfăşoară de specialişti în domeniu, pe întreaga perioadă a anului, cel puţin trei ore pe săptămână.

(3) Modul de planificare, organizare şi desfăşurare a activităţilor de educaţie fizică şi sport în instituţiile din domeniul milităriei, al ordinii publice şi al securităţii statului se stabileşte prin regulament intern, ţinând cont de specificul activităţii.

(4) Instituţiile din domeniul milităriei, al ordinii publice şi al securităţii statului pot crea echipe şi grupe sportive extraşcolare în scopul pregătirii şi participării acestora la competiţii sportive naţionale şi internaţionale.

(5) Instituţiile din domeniul milităriei, al ordinii publice şi al securităţii statului pot organiza competiţii sportive aplicative la nivel instituţional, interinstituţional sau internaţional, conform regulamentelor proprii.

(6) Sportivii aflaţi în serviciul militar şi cei angajaţi în instituţiile din domeniul ordinii publice şi al securităţii statului sunt delegaţi la acţiuni sportive desfăşurate pe teritoriul Republicii Moldova sau în afara ţării, cu respectarea procedurilor de personal aplicate de către instituţiile în care activează.

(7) Pregătirea şi participarea la competiţii naţionale şi internaţionale a sportivilor de performanţă aflaţi în serviciul militar şi a celor angajaţi în instituţiile din domeniul ordinii publice şi al securităţii statului se desfăşoară în colaborare cu structurile sportului.

(8) Educaţia şi testarea antidoping a sportivilor aflaţi în serviciul militar şi a celor angajaţi în instituţiile din domeniul ordinii publice şi al securităţii statului se efectuează în conformitate cu prevederile Standardului internaţional de educaţie şi ale Standardului pentru testări şi investigaţii ale Agenţiei Mondiale Antidoping (WADA), de către Agenţia Naţională Antidoping, cu respectarea regulamentelor interne ale instituţiilor, ţinând seama de specificul activităţii.

Articolul 7. Sportul pentru toţi

(1) Sportul pentru toţi reprezintă un complex de activităţi bazate pe practicarea exerciţiilor fizice în vederea menţinerii sănătăţii, a odihnei active şi a socializării cetăţenilor, care este susţinut de stat, de persoane juridice de drept public sau privat şi de structuri ale autorităţii administraţiei publice locale.

(2) Persoanele juridice de drept privat pot aloca resurse financiare pentru educaţie fizică şi sport şi pentru activităţile de asanare a angajaţilor şi pot crea condiţii pentru realizarea dreptului cetăţenilor la practicarea sportului.

(3) Crearea infrastructurii pentru organizarea acţiunilor sportive, individuale şi colective la locul de muncă, utilizarea raţională, finanţarea şi asigurarea cu cadre specializate din domeniul sportului pot fi prevăzute în contractele colective de muncă şi în programele de dezvoltare a educaţiei fizice şi sportului.

(4) Mijloacele necesare pentru dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului la locul de trai pot fi alocate din bugetul autorităţilor administraţiei publice locale, din contul agenţilor economici şi al sponsorilor, conform legislaţiei.

(5) Autorităţile administraţiei publice locale pot contribui la crearea condiţiilor pentru practicarea educaţiei fizice şi a sportului şi pentru odihna activă a populaţiei, precum şi pot acorda sprijin cluburilor sportive, în limitele resurselor financiare disponibile.

(6) Administraţiile instituţiilor balneare, pensiunilor, caselor de odihnă, bazelor turistice şi taberelor de odihnă pentru copii creează, în limitele bugetelor alocate, condiţiile necesare pentru desfăşurarea activităţilor de asanare prin mişcare.

(7) Activităţile sportive de la locul de muncă şi de la locurile de odihnă activă a populaţiei se desfăşoară sub supravegherea personalului medical.

[Art.7 alin.(1),(2) modificate prin Legea nr.110 din 11.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

Articolul 8. Activitatea de întreprinzător în domeniul educaţiei fizice şi sportului

(1) Orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a desfăşura activitate de întreprinzător în vederea prestării serviciilor şi a producerii mărfurilor cu destinaţie sportivă şi turistică pentru persoane fizice, asociaţii sportive, cluburi sportive şi federaţii sportive naţionale.

(2) Emblemele şi simbolica nominală ale asociaţiilor sportive, ale cluburilor sportive şi federaţiilor sportive naţionale de educaţie fizică şi sport reprezintă proprietatea acestora şi pot fi folosite numai cu acordul lor.

Capitolul III

ADMINISTRAREA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 9. Competenţele autorităţii publice centrale de specialitate

Autoritatea publică centrală de specialitate organizează şi administrează activitatea din domeniul educaţiei fizice şi sportului şi are următoarele atribuţii:

a) elaborează şi asigură implementarea, monitorizarea, evaluarea şi raportarea Strategiei de dezvoltare "Sport 2030" şi a Programului acesteia, precum şi conlucrează cu alte autorităţi publice;

b) elaborează proiectele de acte normative în domeniul educaţiei fizice şi sportului şi le prezintă Guvernului spre examinare;

c) elaborează mecanismul de finanţare a sportului de performanţă conform criteriilor distincte şi conform Metodologiei de finanţare a şcolilor sportive din subordinea autorităţilor publice centrale şi locale;

d) exercită controlul asupra integrităţii şi folosirii eficiente a mijloacelor materiale aflate în administrarea sa şi a mijloacelor financiare alocate pentru activitatea sportivă;

e) colaborează cu Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv, Comitetul Paralimpic din Republica Moldova şi Agenţia Naţională Antidoping la derularea programelor privind pregătirea şi participarea sportivilor Republicii Moldova la Jocurile Olimpice şi Paralimpice, precum şi pentru promovarea valorilor olimpismului;

f) exercită controlul asupra integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului sportiv aflat în gestiune, în conformitate cu principiul bunei guvernări;

g) avizează constituirea cluburilor sportive;

h) avizează afilierea federaţiilor sportive naţionale la federaţiile sportive internaţionale şi la alte foruri sportive europene sau mondiale;

i) supraveghează, monitorizează şi exercită controlul asupra respectării de către structurile sportului a legislaţiei, a statutelor şi a altor documente de constituire ale acestora;

j) monitorizează activitatea structurilor sportului din subordine;

k) ţine Sistemul informaţional de management al datelor din domeniul sportului (în continuare – SIMDS);

l) eliberează avize pentru înregistrarea de stat a federaţiilor sportive naţionale şi a ligilor profesioniste şi propune dizolvarea structurilor sportului;

m) elaborează criteriile de acordare a distincţiilor şi a titlurilor sportive, altele decât cele stabilite prin lege;

n) aprobă desfăşurarea în Republica Moldova a campionatelor mondiale şi europene şi participarea reprezentativelor naţionale la aceste campionate;

o) reprezintă interesele statului în diferite organisme sportive internaţionale;

p) elaborează texte ale tratatelor internaţionale şi încheie tratate interdepartamentale în domeniul sportului cu organisme similare din alte ţări;

q) prezintă Ministerului Finanţelor propuneri pentru elaborarea Cadrului bugetar pe termen mediu şi a proiectului de buget în domeniul educaţiei fizice şi sportului;

r) asigură repartizarea şi aprobă limitele de alocaţii bugetare anuale şi indicatorii de performanţă pentru instituţiile subordonate din domeniul educaţiei fizice şi sportului, de asemenea monitorizează performanţele financiare şi nefinanciare ale acestora.

Articolul 10. Competenţele autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul educaţiei fizice şi sportului

(1) Competenţele de bază ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul educaţiei fizice şi sportului sunt stabilite, în special, de actele care definesc atribuţiile autorităţilor respective şi de prezenta lege.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale pot institui subdiviziuni specializate în domeniul educaţiei fizice şi sportului, cu competenţe definite, care activează în limitele mijloacelor financiare alocate de la bugetul local.

(3) Subdiviziunile specializate ale autorităţilor administraţiei publice locale au următoarele atribuţii:

a) ţin evidenţa structurilor locale pentru educaţie fizică şi sport, inclusiv a celor fără personalitate juridică, prin înscrierea acestora în SIMDS local;

b) organizează activităţi sportive, promovează modul sănătos de viaţă şi coordonează desfăşurarea acestor activităţi în raza teritorială administrată;

c) colaborează cu alte servicii ale consiliilor locale în scop de utilizare eficientă a sumelor alocate de la bugetele locale pentru activităţi de promovare a educaţiei fizice şi de organizare a sportului de performanţă;

d) elaborează şi realizează, după caz, în colaborare cu alte structuri ale consiliilor locale şi cu agenţii economici, programe de construire şi modernizare a patrimoniului sportiv din teritoriu;

e) colaborează cu structurile teritoriale ale CNOS, ale Comitetului Paralimpic din Republica Moldova şi cu Agenţia Naţională Antidoping, organizează în raza lor teritorială, în comun cu acestea, activităţi sportive, competiţii cu participarea sportivilor de performanţă şi promovează valorile olimpismului;

f) organizează, în comun cu alte servicii ale autorităţilor administraţiei publice locale, cu instituţiile de învăţământ, activităţi de dezvoltare a sportului şcolar şi universitar;

g) sprijină material şi financiar practicarea sportului pentru toţi;

h) iniţiază acţiuni de prevenire a violenţei la manifestările sportive organizate în raza lor teritorială şi de combatere a dopajului în sport şi asigură integritatea în domeniul educaţiei fizice şi sportului;

i) supraveghează menţinerea bazelor sportive din domeniul public sau privat şi realizează activităţi de modernizare a infrastructurii sportive;

j) participă la organizarea şi desfăşurarea competiţiilor regionale şi naţionale, precum şi la delegarea sportivilor de performanţă la competiţiile internaţionale, inclusiv la campionate europene, mondiale sau alte competiţii similare;

k) asigură gestionarea resurselor bugetare şi administrarea patrimoniului sportiv în conformitate cu principiul bunei guvernări.

Articolul 11. Promovarea educaţiei fizice şi sportului

(1) Autoritatea publică centrală de specialitate, Agenţia Naţională Antidoping, autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile sportive, cluburile sportive şi federaţiile sportive naţionale, în comun cu agenţii economici interesaţi, pot contribui, prin intermediul mass-mediei, la popularizarea pe scară largă a educaţiei fizice şi sportului curat în rândul populaţiei, în limitele resurselor financiare disponibile.

(2) În timpul evenimentelor sportive, al transmisiunilor televizate, online sau radiofonice ale programelor sportive şi de promovare a activităţii fizice se interzic propagarea discriminării, a cruzimii şi a violenţei, lezarea demnităţii umane, publicitatea şi consumul produselor alcoolice, consumul de preparate ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope.

(3) Se interzice organizarea evenimentelor sportive cu sprijinul agenţilor economici din industria producerii băuturilor alcoolice şi cea a produselor din tutun.

(4) Publicitatea şi promovarea prin sponsorizare a produselor din tutun în cadrul evenimentelor sportive sunt interzise în conformitate cu Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului.

(5) Infrastructura şi instalaţiile sportive ce aparţin instituţiilor publice sau autorităţilor administraţiei publice locale pot fi puse la dispoziţia persoanelor fizice sau juridice, cu respectarea programului şi activităţilor instituţiilor de învăţământ, precum şi a regulamentelor de acces şi utilizare a acestora.

(6) Copiii sub 18 ani, inclusiv copiii din familii monoparentale şi cei din familii vulnerabile, persoanele cu dizabilităţi, persoanele cu cerinţe educaţionale speciale au acces gratuit la spaţiile şi terenurile de sport exterioare ale instituţiilor de învăţământ aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, sub stricta supraveghere a adulţilor, conform graficelor aprobate în prealabil de administraţia instituţiilor de învăţământ, la cererea persoanelor respective. Aceleaşi condiţii se aplică şi pensionarilor, veteranilor sportului, persoanelor cu grade de invaliditate, veteranilor de război şi participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl.

Capitolul IV

EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Articolul 12. Educaţia fizică în instituţiile de învăţământ

(1) Menţinerea şi fortificarea sănătăţii copiilor, a adolescenţilor şi a tineretului, cultivarea necesităţii de perfecţionare fizică şi de practicare a unui mod de viaţă sănătos constituie una dintre sarcinile de bază ale instituţiilor de învăţământ.

(2) Educaţia fizică în instituţiile de învăţământ general şi în instituţiile de învăţământ profesional tehnic se desfăşoară conform planului-cadru, aprobat de autoritatea publică centrală de specialitate.

(3) În instituţiile de învăţământ superior, altele decât cele de profil, educaţia fizică nu se cuantifică cu credite, dar evaluarea cu calificativul "admis", pentru ambele semestre ale anului I de studii, reprezintă o precondiţie de admitere la examenul de finalizare a studiilor superioare de licenţă.

(4) Instituţiile de învăţământ publice şi private dispun sau iau în locaţiune edificii sportive pentru desfăşurarea lecţiilor de educaţie fizică şi pentru practicarea sportului, precum şi pentru pregătirea participării active la competiţiile sportive organizate de către federaţia sportului şcolar şi federaţia sportului studenţesc.

(5) Edificiile şi terenurile sportive din cadrul instituţiilor de învăţământ trebuie să corespundă normelor sanitare, iar echipamentul folosit în cadrul orelor de educaţie fizică sau la antrenamentele sportive trebuie să corespundă cerinţelor de securitate.

Articolul 13. Activităţile extraşcolare

(1) Instituţiile de învăţământ organizează activităţi de educaţie fizică, de asanare şi de practicare a sportului în afara orelor de curs, cu implicarea asociaţiilor sportive, a cluburilor sportive, a federaţiilor sportive naţionale şi a instituţiilor extraşcolare.

(2) Instituţiile de învăţământ pot angaja specialişti cu studii superioare complete de specialitate pentru organizarea activităţilor de educaţie fizică şi sport în afara orelor de curs.

(3) Sportul de performanţă pentru studenţi poate fi organizat în cadrul cluburilor sportive şi al asociaţiilor sportive care activează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior.

(4) Sportul de performanţă pentru elevi poate fi organizat în cadrul şcolilor sportive şi al cluburilor sportive.

(5) Instituţiile de învăţământ superior pot fonda cluburi sportive cu finanţare din mijloace proprii, a căror activitate va fi coordonată cu federaţiile sportive naţionale de profil.

(6) Studenţii care sunt membri ai loturilor naţionale beneficiază de un program individual de frecventare şi de susţinere a examenelor, precum şi de burse speciale din mijloacele financiare ale instituţiilor de învăţământ superior în care studiază.

Capitolul V

EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL ADAPTAT

Articolul 14. Educaţia fizică pentru persoanele cu cerinţe educaţionale speciale

(1) Educaţia incluzivă se întemeiază pe respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în special a dreptului la educaţie, care face obiectul mai multor documente emise/aprobate la nivel naţional şi internaţional.

(2) Educaţia fizică şi sportul pentru persoane cu cerinţe educaţionale speciale constituie parte integrantă a sistemului de educaţie, având drept scop educarea, reabilitarea sau recuperarea, dar şi incluziunea socială şi profesională a persoanelor cu deficienţe intelectuale, fizice şi senzoriale.

(3) Activităţile de educaţie fizică şi sport pentru persoanele cu cerinţe educaţionale speciale se organizează în instituţiile de învăţământ, inclusiv în instituţiile de învăţământ special/cu profil sportiv, sau la domiciliu.

(4) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale asigură condiţii pentru practicarea educaţiei fizice şi sportului de către persoanele cu dizabilităţi în scopul dezvoltării personalităţii şi integrării lor în societate, precum şi mijloace care să permită sportivilor cu dizabilităţi participarea la competiţii naţionale şi internaţionale destinate lor, în limitele resurselor financiare disponibile.

(5) Educaţia fizică în instituţiile de învăţământ general, în instituţiile de învăţământ profesional tehnic şi în instituţiile de învăţământ superior se practică în baza certificatului medical eliberat de către medicul de familie sau de către medicul specialist în medicina sportivă, pe formular aprobat de Ministerul Sănătăţii, şi prezentat la începutul anului de studii.

Articolul 15. Sportul adaptat

(1) Sportul adaptat constituie o ramură de sport, care utilizează structuri motrice, reguli specifice, condiţii materiale şi organizatorice modificate şi adecvate cerinţelor proprii diferitelor tipuri de deficienţe.

(2) Sportul adaptat este orientat spre adaptarea socială şi reabilitarea fizică a sportivilor cu dizabilităţi, precum şi a persoanelor cu deficienţe de sănătate.

(3) Dezvoltarea sportului pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru cele cu cerinţe educaţionale speciale se bazează pe principiile integrării, prioritizării, activismului şi accesibilităţii, menite să faciliteze accesul şi participarea la activităţile sportive.

(4) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, în comun cu asociaţiile sportive pentru persoane cu dizabilităţi, contribuie la integrarea acestor persoane şi a celor cu deficienţe de sănătate în sistemul de educaţie fizică şi sport prin intermediul organizaţiilor sportive, în limitele resurselor financiare disponibile.

(5) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale asigură, la necesitate, însoţitori persoanelor cu dizabilităţi la activităţile sportive, inclusiv la concursuri, în limitele resurselor financiare disponibile.

(6) În cazul persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale, psihologul, în colaborare cu profesorul de educaţie fizică/antrenorul, participă la crearea unui plan de sprijin psihologic pentru persoanele care practică sportul adaptat.

Capitolul VI

RELAŢIILE SPORTIVE INTERNAŢIONALE

Articolul 16. Colaborarea internaţională

(1) Structurile sportului şi sportivii din Republica Moldova au dreptul să participe la competiţiile sportive internaţionale, organizate atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât şi în alte ţări, respectând statutele federaţiilor sportive naţionale şi ale organismelor internaţionale respective.

(2) Prezentarea loturilor naţionale şi a sportivilor care participă individual la competiţiile internaţionale oficiale, precum şi reprezentarea Republicii Moldova în asociaţiile sportive internaţionale constituie dreptul exclusiv al federaţiilor sportive naţionale, al CNOS, al Comitetului Paralimpic din Republica Moldova şi al Comitetului Naţional Deaflympic din Moldova şi se realizează în baza programului de activitate al autorităţii publice centrale de specialitate.

(3) Pe teritoriul Republicii Moldova pot fi înfiinţate, în condiţiile legii, structuri ale federaţiilor şi organizaţiilor internaţionale, pe probe de sport olimpice/ paralimpice şi recunoscute (neolimpice), care contribuie, în bază de voluntariat, la dezvoltarea în ţară a educaţiei fizice şi sportului, inclusiv a sportului de performanţă. Structurile respective activează în baza statutelor proprii şi a acordului de colaborare cu autoritatea publică centrală de specialitate.

Articolul 17. Convenţiile, tratatele şi relaţiile internaţionale

(1) Modalitatea de negociere, de încheiere a tratatelor internaţionale în domeniul educaţiei fizice şi sportului, de exercitare a controlului asupra respectării lor este stabilită de legislaţia Republicii Moldova şi de tratatele internaţionale în domeniu.

(2) Dacă prin tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte sunt stabilite alte norme decât cele prevăzute de legislaţia Republicii Moldova privind educaţia fizică şi sportul, se aplică dispoziţiile tratatului internaţional, iar în legislaţia naţională se operează modificările necesare.

Articolul 18. Drepturile cetăţenilor străini şi ale apatrizilor în domeniul educaţiei fizice şi sportului

Cetăţenii străini şi apatrizii beneficiază de drepturi integrale la practicarea educaţiei fizice şi sportului, prevăzute de prezenta lege, cu excepţia dreptului de a participa la selecţia pentru stabilirea lotului naţional în competiţiile interne, precum şi la competiţii internaţionale în componenţa loturilor naţionale ale Republicii Moldova.

Capitolul VII

STRUCTURILE SPORTULUI

Articolul 19. Structurile sportului

(1) În sensul prezentei legi, sunt considerate structuri ale sportului următoarele entităţi:

a) Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale;

b) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv;

c) Comitetul Paralimpic al Republicii Moldova;

d) Comitetul Naţional Deaflympic din Moldova;

e) şcolile sportive;

f) federaţiile sportive naţionale;

g) asociaţiile sportive;

h) cluburile sportive;

i) ligile profesioniste.

(2) Autoritatea publică centrală de specialitate, în condiţiile prezentei legi, organizează evidenţa structurilor sportului prin ţinerea SIMDS.

(3) Structurile sportului sunt constituite şi recunoscute drept funcţionale din momentul înscrierii în SIMDS.

Articolul 20. Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale

(1) Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale (în continuare – CSPLN) este o instituţie publică de învăţământ extraşcolar, cu personalitate juridică, destinată pregătirii loturilor naţionale olimpice/paralimpice la nivel superior. CSPLN activează în subordinea autorităţii publice centrale de specialitate. Regulamentul de organizare şi funcţionare a CSPLN se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale de specialitate.

(2) CSPLN este organizat pe ramuri de sport şi compartimente de muncă: instructiv-educative, metodico-organizatorice, sportive şi medico-sportive.

(3) CSPLN dispune de propria bază materială pentru asigurarea infrastructurii sportive şi susţinerea metodică a sportivilor.

(4) CSPLN pregăteşte loturile naţionale la categoria tineret (18–23 de ani) şi la categoria seniori pentru evenimentele sportive naţionale şi internaţionale.

(5) CSPLN asigură sportivii care sunt membri ai loturilor naţionale cu servicii de alimentaţie şi cazare, cu susţinătoare de efort, cu recuperarea după competiţii sportive şi cu echipament sportiv pe tot parcursul anului, în limita bugetului aprobat.

(6) Antrenorii principali şi alţi componenţi ai staffului tehnic sunt numiţi de către federaţiile sportive de profil pentru a conduce pregătirea loturilor naţionale, cu opţiunea de a fi propuşi CSPLN pentru încheierea contractelor individuale de muncă cu CSPLN.

(7) Antrenorii principali şi alţi componenţi ai staffului tehnic îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu cerinţele prevăzute în Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea lotului naţional al Republicii Moldova, aprobat de către autoritatea publică centrală de specialitate.

(8) Prin derogare de la prevederile art.37 alin.(4) din Codul educaţiei nr.152/2014, sportivii de performanţă cu vârsta de peste 21 de ani continuă activitatea sportivă în cadrul CSPLN atât timp cât deţin statutul de membru al lotului naţional.

Articolul 21. Şcolile sportive

(1) Modul de organizare şi funcţionare a şcolilor sportive este aprobat de către Guvern.

(2) Activitatea şcolilor sportive este direcţionată spre dezvoltarea multilaterală şi armonioasă a copiilor şi tinerilor, spre practicarea sistematică a sportului, iar pentru cei cu aptitudini sportive deosebite – spre perfecţionarea măiestriei sportive.

(3) Ca structură, şcolile sportive sunt de două tipuri:

a) monosportive, care practică o singură ramură/probă de sport;

b) polisportive, care practică mai multe ramuri/probe de sport.

(4) Ca scop şi nivel de performanţă, şcolile sportive pot fi de două tipuri:

a) şcolile sportive de iniţiere – cele care contribuie la educarea şi formarea multilaterală şi armonioasă a copiilor, a adolescenţilor şi a tinerilor, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi, prin practicarea sistematică a educaţiei fizice şi sportului, în vederea formării unui mod sănătos de viaţă şi a dezvoltării fizice, intelectuale şi morale;

b) şcolile sportive de performanţă – cele care sunt destinate formării sportivilor de performanţă şi care obţin acest statut în baza unui regulament aprobat prin ordin al autorităţii publice centrale de specialitate.

(5) În cadrul şcolilor sportive activează cadre didactice specializate pentru o ramură/probă de sport, care sunt acreditate cu calificarea respectivă şi deţin grade didactice conferite sau confirmate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Federaţiile sportive naţionale şi ligile profesioniste pot delega specialişti în disciplina sportivă pentru care activează, la solicitarea şcolilor sportive.

(6) Pentru a participa la competiţiile sportive oficiale locale, naţionale şi internaţionale, sportivii din şcolile sportive trebuie să aibă o legitimaţie la o federaţie naţională de profil.

(7) La solicitarea scrisă a cluburilor sportive şi a şcolilor sportive, sportivii pot avea dubla legitimare în cazul transferului în liceele cu profil sportiv şi în şcolile sportive de performanţă.

(8) Dubla legitimare se realizează în baza acordului de transfer pe linie sportivă, pe o perioadă determinată sau definitivă.

Articolul 22. Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv

(1) CNOS reprezintă o asociaţie obştească, recunoscută de CIO, care se organizează/funcţionează în baza propriului statut, elaborat în conformitate cu prevederile Cartei Olimpice, ale Codului civil, ale prezentei legi şi ale altor acte normative.

(2) CNOS este singura entitate care reprezintă misiunea şi drepturile CIO, susţine mişcarea olimpică pe teritoriul Republicii Moldova şi deţine competenţa exclusivă pentru reprezentarea Republicii Moldova la Jocurile Olimpice, precum şi la alte programe organizate sub egida CIO.

(3) CNOS deţine dreptul exclusiv de a folosi pe teritoriul Republicii Moldova însemnele şi simbolurile olimpice specificate în Carta Olimpică, în propriul statut şi în alte acte ale mişcării olimpice.

(4) Membri ai CNOS sunt federaţiile sportive naţionale pe ramuri/probe de sport afiliate federaţiilor internaţionale pe ramurile/probele de sport respective, recunoscute de CIO, precum şi alte structuri ale sportului, conform prevederilor Cartei Olimpice şi propriilor statute.

(5) Persoanele fizice şi juridice care nu sunt membri ai CNOS sunt în drept de a utiliza însemnele şi simbolurile olimpice naţionale şi internaţionale numai cu aprobarea CNOS, având ca bază un acord.

(6) Pot fi membri ai CNOS persoanele fizice cu merite deosebite în dezvoltarea sportului şi a mişcării olimpice naţionale şi internaţionale.

(7) CNOS este în drept să deţină în proprietate, în concesiune sau în folosinţă baze sportive şi alte unităţi de infrastructură sportivă.

(8) CNOS este în drept să constituie centre olimpice în scopul pregătirii loturilor olimpice pentru competiţii sportive. Centrele olimpice sunt structuri din subordinea CNOS, fără statut de persoană juridică, fiind finanţate din bugetul CNOS.

(9) CNOS organizează şi coordonează activitatea Academiei olimpice, structură din subordinea sa, fără statut de persoană juridică, cu atribuţii în dezvoltarea şi promovarea principiilor şi a valorilor fundamentale olimpice, finanţată din bugetul CNOS.

(10) CNOS, în comun cu autoritatea publică centrală de specialitate şi cu Agenţia Naţională Antidoping, având la bază propunerile federaţiilor sportive naţionale, elaborează şi propune Guvernului spre aprobare Programul naţional de pregătire şi participare a Republicii Moldova la ediţiile ordinare ale Jocurilor Olimpice.

(11) În scopul realizării prevederilor statutare şi ale acordurilor internaţionale, CNOS colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu instituţiile publice şi cu persoane juridice de drept privat naţionale şi internaţionale.

[Art.22 alin.(11) modificat prin Legea nr.110 din 11.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

Articolul 23. Comitetul Paralimpic din Republica Moldova

(1) Mişcarea paralimpică este parte a mişcării internaţionale paralimpice şi are drept scop susţinerea dezvoltării sportului în mediul persoanelor cu dizabilităţi, precum şi participarea la Jocurile Paralimpice şi la alte competiţii internaţionale organizate sub egida Comitetului Internaţional Paralimpic.

(2) Comitetul Paralimpic din Republica Moldova este o asociaţie obştească, care promovează dezvoltarea sportului în mediul persoanelor cu dizabilităţi şi susţine mişcarea paralimpică.

(3) Comitetul Paralimpic din Republica Moldova elaborează şi prezintă autorităţii publice centrale de specialitate propuneri pentru programul de pregătire şi participare a sportivilor cu dizabilităţi la ediţiile ordinare ale Jocurilor Paralimpice. Programul, care trebuie să prevadă inclusiv alocaţii financiare pentru realizare, se aprobă de către autoritatea publică centrală de specialitate.

(4) Comitetul Paralimpic din Republica Moldova deţine dreptul exclusiv de a folosi pe teritoriul Republicii Moldova însemnele şi simbolurile paralimpice specificate în propriul statut şi în alte acte ale mişcării paralimpice.

(5) În scopul realizării prevederilor statutare şi ale acordurilor internaţionale, Comitetul Paralimpic din Republica Moldova colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu instituţiile publice, cu persoane juridice de drept privat naţionale şi internaţionale.

(6) Membri ai Comitetului Paralimpic din Republica Moldova sunt federaţiile sportive naţionale care dezvoltă ramuri de sport incluse în programul Jocurilor Paralimpice.

(7) Comitetul Paralimpic din Republica Moldova este în drept să deţină în proprietate, în concesiune sau în folosinţă baze sportive şi alte unităţi de infrastructură sportivă de interes naţional.

[Art.23 alin.(5) modificat prin Legea nr.110 din 11.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

Articolul 24. Comitetul Naţional Deaflympic din Moldova

(1) Mişcarea deaflympică are drept scop, în mod exclusiv, susţinerea dezvoltării sportului în mediul persoanelor cu deficienţe de auz, participarea la Jocurile Deaflympice şi la alte competiţii sportive internaţionale organizate sub egida Comitetului Internaţional al Sporturilor pentru Surzi.

(2) Comitetul Naţional Deaflympic din Moldova este o asociaţie obştească care funcţionează în baza propriului statut şi susţine mişcarea deaflympică.

(3) În scopul realizării prevederilor statutare şi ale acordurilor internaţionale, Comitetul Naţional Deaflympic din Moldova colaborează cu CNOS, cu Comitetul Paralimpic din Republica Moldova, cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu instituţiile publice, cu persoane juridice de drept privat naţionale şi internaţionale.

(4) Comitetul Naţional Deaflympic din Moldova deţine competenţa exclusivă pentru reprezentarea Republicii Moldova la Jocurile Deaflympice şi în cadrul celorlalte programe organizate de Comitetul Internaţional al Sporturilor pentru Surzi.

(5) Pot fi membri ai Comitetului Naţional Deaflympic din Moldova federaţiile sportive naţionale ce dezvoltă probe de sport pentru persoanele cu deficienţe de auz recunoscute de Comitetul Internaţional al Sporturilor pentru Surzi.

[Art.24 alin.(3) modificat prin Legea nr.110 din 11.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

Articolul 25. Federaţiile sportive naţionale

(1) Federaţiile sportive naţionale sunt persoane juridice, apolitice, necomerciale, constituite din asocierea cluburilor sportive, a asociaţiilor sportive şi a şcolilor sportive pentru o ramură de sport. Federaţiile sportive naţionale pot beneficia de statut de utilitate publică, care este atribuit în condiţiile Legii nr.86/2020 cu privire la organizaţiile necomerciale.

(2) Pentru a deţine statutul de federaţie naţională pentru ramura de sport, o federaţie trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să existe o federaţie/asociaţie internaţională pentru ramura de sport respectivă, recunoscută de CIO; excepţie fac ramurile sportive tradiţionale româneşti;

b) activitatea să fie desfăşurată de cel puţin cinci cluburi sportive ori asociaţii sportive, de acelaşi profil sportiv, amplasate în diferite zone geografice.

(3) Pentru o ramură de sport se poate constitui, în condiţiile legii, o singură federaţie sportivă naţională, cu excepţia federaţiilor sportive naţionale constituite pentru persoanele cu dizabilităţi, care pot cumula mai multe probe de sport practicabile.

(4) Organizarea şi activitatea federaţiilor sportive naţionale se realizează în condiţiile prezentei legi, ale regulamentului de activitate al federaţiilor sportive naţionale, aprobat prin ordin al autorităţii publice centrale de specialitate, ale propriilor statute şi regulamente, precum şi ale statutelor federaţiilor internaţionale de profil.

(5) Federaţiile sportive naţionale se pot afilia la federaţiile sportive internaţionale şi la alte foruri de specialitate.

(6) În scopul înregistrării la Agenţia Servicii Publice, federaţiile sportive naţionale sunt obligate să obţină, în prealabil, avizul autorităţii publice centrale de specialitate. Pentru eliberarea acestui aviz, federaţiile prezintă certificatul care atestă afilierea la federaţia internaţională de profil şi avizul Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv, pentru ramurile sau probele de sport olimpice şi recunoscute, sau al Comitetului Paralimpic din Republica Moldova, pentru ramurile sau probele de sport paralimpice.

(7) După obţinerea avizului prevăzut la alin.(6), federaţiile sportive naţionale sunt obligate să se înregistreze la Agenţia Servicii Publice în vederea înscrierii în registrul persoanelor juridice şi în Sistemul informaţional de management al domeniului sportului (SIMDS).

(8) Federaţiile sportive naţionale au următoarele atribuţii:

a) elaborează şi aprobă strategia de dezvoltare a ramurii/probei de sport respective şi monitorizează implementarea acesteia;

b) organizează, supraveghează şi avizează activităţile de organizare şi desfăşurare a competiţiilor sportive la nivel naţional şi local;

c) elaborează, realizează şi supraveghează programele de pregătire/ participare a loturilor naţionale pe ramuri de sport la competiţiile internaţionale;

d) asigură formarea loturilor naţionale;

e) organizează şi monitorizează desfăşurarea competiţiilor oficiale naţionale şi internaţionale pe teritoriul Republicii Moldova, cu avizul autorităţii publice centrale de specialitate;

f) promovează activităţile de prevenire şi combatere a utilizării metodelor şi substanţelor interzise în conformitate cu reglementările Codului mondial antidoping;

g) colaborează, în baza unui acord bilateral, semnat anual, cu Agenţia Naţională Antidoping;

h) în comun cu Agenţia Naţională Antidoping, realizează activităţi pentru prevenirea şi combaterea violenţei în sport, promovează respectarea spiritului fairplay-ului, toleranţa şi integritatea în activitatea sportivă;

i) colaborează cu autoritatea publică centrală de specialitate şi cu instituţiile din domeniul educaţiei în vederea formării/perfecţionării specialiştilor din domeniul sportului;

j) exercită activităţi de control şi supraveghere disciplinară prevăzute de prezenta lege, precum şi de statutele şi regulamentele proprii;

k) colaborează cu autoritatea publică centrală de specialitate în vederea completării datelor în SIMDS, eliberează legitimaţii membrilor federaţiei în conformitate cu prevederile statutare ale federaţiei, cu atribuirea unui număr unic de identificare;

l) elaborează programe, organizează procesele de formare continuă în conformitate cu exigenţele procesului de evaluare externă în condiţiile legii;

m) clasifică antrenorii, arbitrii şi alţi specialişti în cadrul federaţiei sportive.

(9) Federaţiile sportive naţionale dispun de dreptul de a organiza/coordona dezvoltarea ramurii/probei de sport respective în baza acordului bilateral semnat cu autoritatea publică centrală de specialitate.

(10) Federaţiile sportive naţionale care au drept obiectiv dezvoltarea ramurilor/probelor de sport parte a programului Jocurilor Olimpice colaborează cu CNOS în baza unui acord.

(11) Federaţiile sportive naţionale pot dispune de bunuri materiale, inclusiv baze sportive, aflate în proprietatea/gestiunea lor. Bunurile administrate de federaţiile sportive naţionale pot fi date în locaţiune ori arendă.

(12) Federaţiile sportive naţionale pentru persoane cu dizabilităţi se pot afilia, constituind Comitetul Paralimpic al Republicii Moldova.

(13) Federaţia sportivă naţională este condusă de un preşedinte. Preşedintele este numit în modul stabilit de statut şi poate fi membru al consiliului de administrare. Numărul de mandate în care aceeaşi persoană poate ocupa funcţia de preşedinte al federaţiei se stabileşte în conformitate cu prevederile statutelor federaţiilor internaţionale de acelaşi profil.

Articolul 26. Asociaţiile sportive

(1) Asociaţia sportivă este o asociaţie obştească independentă, necomercială, constituită benevol de fondatori conform scopului stabilit în statut.

(2) Asociaţiile sportive pot fi:

a) asociaţii constituite din persoane fizice şi/sau juridice care au ca obiectiv promovarea uneia sau a mai multor ramuri/probe de sport, practicarea acestora de către membrii lor şi participarea la activităţi şi competiţii sportive;

b) asociaţii teritoriale care se constituie pe principii benevole în scopul practicării exerciţiului fizic şi participării membrilor acestora la competiţii sportive zonale şi naţionale;

c) asociaţii sportive care au ca scop promovarea unei ramuri/probe de sport în cadrul federaţiei sportive naţionale.

Articolul 27. Cluburile sportive

(1) Cluburile sportive desfăşoară activităţi didactico-sportive extraşcolare conform propriului statut şi programelor aprobate. Cluburile sportive se înregistrează în calitate de asociaţii obşteşti cu avizul autorităţii publice centrale de specialitate.

(2) Cluburile sportive organizate ca instituţii publice sunt fondate de autorităţile administraţiei publice, iar organizarea şi activitatea didactico-sportivă extraşcolară a acestora se aprobă de instituţiile fondatoare.

(3) Regulamentul de activitate al cluburilor sportive se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale de specialitate.

(4) Ca structură, cluburile sportive pot fi:

a) monosportive, care practică o singură ramură/probă de sport;

b) polisportive, care practică mai multe ramuri/probe de sport.

(5) Cluburile sportive sunt obligate să respecte prevederile specifice din regulamentele federaţiilor naţionale pe ramuri de sport şi, după caz, ale ligilor profesioniste pe ramura de sport respectivă.

(6) Participarea cluburilor sportive la competiţiile organizate de federaţiile naţionale pe ramuri de sport se realizează în baza regulamentelor federaţiilor.

(7) Cluburile sportive dispun de propriul regim de administrare şi gestionare a bugetelor lor, deţin în administrare bunuri imobile destinate activităţii sportive, baze şi instalaţii pentru practicarea sportului.

(8) Cluburile sportive deţin în exclusivitate:

a) dreptul asupra imaginii de grup sau a celei individuale, statice sau în mişcare a sportivilor care sunt membri ai clubului;

b) dreptul de folosire a propriei sigle/embleme;

c) dreptul la publicitate la competiţiile pe care le organizează;

d) alte drepturi în conformitate cu legislaţia.

[Art.27 alin.(9) abrogat prin Legea nr.110 din 11.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

(10) Cluburile sportive profesioniste se organizează în baza propriului statut, pentru una sau mai multe ramuri de sport, având caracter comercial sau necomercial. Pentru practicarea ramurii de sport şi participarea la competiţii oficiale, cluburile profesioniste trebuie să obţină avizul din partea federaţiei sportive naţionale, emis conform statutelor şi regulamentelor federaţiilor naţionale şi internaţionale pe ramuri de sport.

(10¹) Cluburile sportive profesioniste se pot constitui şi pot activa sub forma juridică de organizare de societate cu răspundere limitată sau societate pe acţiuni.

[Art.27 alin.(1) în redacţie nouă, alin.(10) completat, alin.(10¹) introdus prin Legea nr.110 din 11.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

Articolul 28. Ligile profesioniste

(1) Ligile profesioniste sunt autonome şi apolitice şi se pot constitui şi activa sub forma juridică de organizare de asociaţie obştească, societate cu răspundere limitată sau societate pe acţiuni.

(2) Ligile profesioniste se consideră funcţionale prin asocierea cluburilor sportive profesioniste pe ramuri/probe de sport.

(3) Ligile profesioniste se află în subordinea federaţiilor sportive naţionale corespunzătoare şi activează în baza propriilor statute şi regulamente. Pentru realizarea obiectivelor lor statutare, ligile profesioniste beneficiază de autonomie organizatorică, economică şi administrativă.

(4) Constituirea ligilor profesioniste ca structuri ale sportului se realizează în baza acordului federaţiei sportive naţionale şi a avizului autorităţii publice centrale de specialitate. Pentru o ramură/probă de sport se poate constitui, în condiţiile legii, o singură ligă profesionistă.

(5) Statutele ligilor profesioniste sunt aprobate de adunările generale ale acestora numai după obţinerea avizului favorabil al federaţiei de profil. Ligile profesioniste se înscriu în SIMDS, cu avizul favorabil al federaţiei de profil, ca parte distinctă a subiecţilor din domeniu.

(6) Ligile profesioniste au următoarele atribuţii:

a) organizează competiţii oficiale profesioniste pentru ramura/proba de sport respectivă şi la nivelul stabilit de federaţia sportivă naţională;

b) efectuează controlul şi exercită puterea disciplinară asupra membrilor, în condiţiile prezentei legi;

c) negociază şi încheie contracte colective de muncă conform legislaţiei;

d) alte atribuţii acordate prin decizia federaţiei sportive naţionale pe ramura/proba de sport corespunzătoare.

[Art.28 alin.(1) în redacţia Legii nr.110 din 11.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

Articolul 29. Infrastructura sportivă

(1) Infrastructura sportivă este constituită din edificiile sportive şi de asanare, alte încăperi cu această destinaţie, terenurile de sport şi stadioanele, echipamentul şi utilajul special, precum şi din alte mijloace pentru practicarea educaţiei fizice şi sportului.

(2) Statul participă la crearea şi dezvoltarea bazei infrastructurii sportive. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale care deţin baze şi/sau instalaţii sportive sunt obligate să păstreze destinaţia acestora şi să le menţină în stare funcţională.

(3) Modificarea destinaţiei edificiilor sportive proprietate publică, inclusiv a celor aparţinând autorităţilor administraţiei publice locale, se interzice şi se sancţionează conform legislaţiei.

(4) Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să includă în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului suprafeţe de teren pentru construcţia bazelor sportive destinate practicării educaţiei fizice şi sportului.

(5) Patrimoniul public prevăzut în anexă este deţinut în folosinţă/gestiune de către autoritatea publică centrală de specialitate.

(6) Statul poate acorda, cu titlu gratuit, bazele sportive federaţiilor sportive naţionale, CNOS-ului, Comitetului Paralimpic din Republica Moldova pentru evenimente şi acţiuni educative şi sportive, organizate în comun cu autoritatea publică centrală de specialitate sau cu autorităţile administraţiei publice locale, în baza unui memorandum sau a unui acord de colaborare.

Capitolul VIII

FORMAREA ŞI PERFECŢIONAREA CADRELOR DIDACTICE ŞI A SPECIALIŞTILOR

DIN DOMENIUL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 30. Formarea şi perfecţionarea generală a cadrelor didactice în domeniul educaţiei fizice şi sportului

(1) Pregătirea cadrelor didactice şi a altor specialişti în domeniul educaţiei fizice şi sportului se realizează de către instituţiile de învăţământ superior şi postuniversitar de stat şi private, acreditate conform legislaţiei.

(2) Standardele de evaluare în domeniul educaţiei fizice şi sportului în vederea acreditării sau autorizării de funcţionare provizorie a programelor de studii, a instituţiilor de învăţământ, a cursurilor de formare profesională continuă se stabilesc de organismele abilitate prin lege, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

(3) Pentru ocuparea funcţiilor didactice în domeniul educaţiei fizice şi sportului sunt admise persoanele care:

a) au studii superioare speciale la disciplina predată;

b) au studii superioare în domeniul ştiinţei sportului şi au urmat programul unui modul psihopedagogic;

c) nu au antecedente penale şi au o reputaţie ireproşabilă;

d) nu se află la evidenţa medicului narcolog şi psihiatru;

e) nu sunt subiecţi în privinţa cărora sunt instituite măsuri de ocrotire judiciară;

f) nu au săvârşit infracţiuni ce atentează la drepturile copiilor, ale familiei, inclusiv referitoare la exploatarea sexuală şi la abuzurile sexuale împotriva copiilor.

(4) Activităţile didactico-sportive pot fi desfăşurate doar de persoanele care deţin diplomă de studii în domeniul ştiinţe ale sportului sau în domeniul ştiinţe ale educaţiei.

Articolul 31. Formarea profesională specială a cadrelor didactice din domeniul educaţiei fizice şi sportului

(1) În calitate de instructori de pregătire fizică şi recreere pot activa absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, ai instituţiilor de învăţământ profesional tehnic postsecundar şi ai programelor de formare profesională a adulţilor, acreditate conform legislaţiei.

(2) Cadrele didactice din domeniul educaţiei fizice şi sportului (profesori de educaţie fizică, antrenori la diverse ramuri de sport) din instituţiile de învăţământ general şi cele de învăţământ superior pot obţine grade didactice în baza unui regulament aprobat de autoritatea publică centrală de specialitate, conform legislaţiei. Atestarea cadrelor didactice este benevolă şi se realizează o dată la cinci ani pentru confirmarea sau conferirea consecutivă a gradelor didactice doi, unu şi superior.

(3) Formarea continuă a cadrelor didactice şi a altor specialişti în domeniul educaţiei fizice şi sportului se realizează în conformitate cu prevederile Codului educaţiei, ale Regulamentului privind educaţia adulţilor, aprobat de Guvern, şi ale Clasificatorului ocupaţiilor din Republica Moldova, aprobat prin ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale.

(4) Formarea profesională continuă a personalului din domeniul educaţiei fizice şi sportului se realizează în conformitate cu Regulamentul privind educaţia adulţilor.

(5) Cursurile de formare continuă în domeniul educaţiei fizice şi sportului sunt obligatorii cel puţin o dată la trei ani şi se realizează de către departamentele/ centrele/structurile de formare profesională continuă din cadrul instituţiilor de învăţământ superior ale căror programe sunt acreditate sau au obţinut autorizarea de funcţionare provizorie, în modul stabilit de legislaţie.

(6) Cadrele didactice din domeniul educaţiei fizice şi sportului sunt obligate, în decurs de cinci ani, să realizeze cursurile de formare continuă în domeniul antidoping, organizate de către Agenţia Naţională Antidoping.

(7) Absolvenţii unui domeniu general de studii sau ai unui domeniu conex, cu acelaşi nivel de studii, trebuie să urmeze un program de recalificare în domeniul ştiinţe ale sportului pentru a putea fi angajaţi ca profesori de educaţie fizică sau antrenori în diverse ramuri de sport.

Capitolul IX

SPORTUL DE PERFORMANŢĂ ŞI SPORTUL PROFESIONIST

Articolul 32. Sportul de performanţă

(1) Prin sportul de performanţă se urmăreşte valorificarea aptitudinilor individului într-un sistem organizat de selecţie, pregătire şi competiţie, având drept scop creşterea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri şi obţinerea victoriei.

(2) Sportul de performanţă constituie un factor esenţial pentru dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului pe plan naţional în vederea reprezentării Republicii Moldova în competiţiile sportive oficiale pe arena internaţională.

(3) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale contribuie la pregătirea sportivilor de performanţă, la acordarea sprijinului, inclusiv medical, necesar, la încadrarea lor în sistemul de educaţie şi la deplina integrare socială şi profesională în limitele resurselor financiare disponibile.

(4) Pregătirea sportivilor de performanţă se efectuează de către asociaţiile sportive, cluburile sportive, şcolile sportive, CSPLN şi federaţiile sportive naţionale care au încheiat acorduri de colaborare cu autoritatea publică centrală de specialitate şi cu autorităţile administraţiei publice locale pe un ciclu olimpic.

(5) Pentru participarea la competiţiile sportive oficiale, locale sau naţionale, un sportiv de performanţă trebuie să fie membru legitimat al unei federaţii sportive naţionale.

(6) Evidenţa membrilor şi transferul sportivilor dintr-o structură a sportului în alta ţin de competenţa asociaţiilor sportive, a cluburilor sportive, a şcolilor sportive şi a federaţiilor sportive naţionale.

(7) Pregătirea sportivilor de performanţă care sunt membri ai loturilor naţionale pentru competiţiile internaţionale se finanţează în limitele alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat şi din alte surse ale structurilor sportului care le deleagă.

(8) Includerea sportivilor de performanţă în componenţa loturilor naţionale ale Republicii Moldova se efectuează la propunerea federaţiilor sportive naţionale, în conformitate cu Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea lotului naţional al Republicii Moldova, aprobat de autoritatea publică centrală de specialitate.

(9) Sportivii de performanţă sunt cei care nu obţin venituri din practicarea sportului. Nu sunt considerate venituri indemnizaţiile lunare acordate sportivilor de performanţă, indemnizaţiile viagere, diurnele de deplasare, alocaţiile pentru hrană, medicamentele şi susţinătoarele de efort, precum şi premiile sportive.

Articolul 33. Sportul profesionist

(1) Sportul profesionist reprezintă o activitate sportiv-comercială, cu o eficienţă economică şi valoare informaţional-distractivă înaltă a acţiunilor sportive.

(2) Instituţiile de învăţământ asigură pentru sportivii profesionişti scutiri de frecvenţă, sesiuni de examene prelungite şi condiţii privilegiate de înscriere în învăţământul universitar, potrivit legii.

(3) Criteriile de clasificare a nivelului de măiestrie şi pregătire a sportivilor profesionişti se stabilesc prin regulamente aprobate de către federaţiile sportive naţionale.

(4) Pentru practicarea sportului profesionist, sportivul este obligat să posede licenţă de sportiv profesionist, care este eliberată de către federaţia sportivă de profil.

Capitolul X

ŞTIINŢA ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 34. Activitatea ştiinţifico-metodică în domeniul educaţiei fizice şi sportului

(1) Asigurarea activităţii ştiinţifico-metodice în domeniul educaţiei fizice şi sportului reprezintă o serie de măsuri direcţionate spre optimizarea procesului de obţinere a rezultatelor înalte în domeniul sportului de performanţă şi al sportului pentru toţi prin implementarea tehnologiilor inovatoare şi diseminarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice.

(2) Asigurarea activităţii ştiinţifico-metodice se realizează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de către mediul academic şi Agenţia Naţională Antidoping, precum şi de alte organizaţii din domeniul educaţiei fizice şi sportului, al sănătăţii şi medicinei sportive.

(3) Procesul de asigurare metodică este coordonat la nivel naţional de către autoritatea publică centrală de specialitate, care realizează următoarele acţiuni:

a) planificarea procesului de asigurare metodică a pregătirii sportivilor de diferite niveluri (de la sportul pentru copii până la cel de performanţă);

b) încheierea de acorduri bilaterale cu privire la realizarea proiectelor de cercetare ştiinţifică cu diferite organizaţii statale şi nestatale, dar şi valorificarea bazei tehnico-materiale a statului;

c) elaborarea, de comun acord cu instituţiile ştiinţifice şi/sau de învăţământ de profil, a metodicilor de investigare a sportivilor de diferite niveluri;

d) luarea măsurilor de atragere a savanţilor/specialiştilor pentru participare la procesul de pregătire a sportivilor de performanţă ai loturilor naţionale ale Republicii Moldova;

e) crearea grupurilor ştiinţifice complexe, care să asigure organizarea şi desfăşurarea cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicative, atât în condiţii de laborator, cât şi la locurile de desfăşurare a antrenamentelor, inclusiv în cadrul stagiilor de pregătire în ţară şi peste hotare, cu participarea sportivilor loturilor naţionale la diferite probe de sport;

f) alte acţiuni ce ţin de asigurarea ştiinţifico-metodică a domeniului de educaţie fizică şi sport.

Articolul 35. Monitorizarea activităţilor ştiinţifico-metodice

(1) Autoritatea publică centrală de specialitate stabileşte ordinea şi modul de organizare a asigurării metodice a sportului de performanţă şi a sportului pentru toţi şi urmăreşte ca implementarea/diseminarea rezultatelor cercetărilor să fie în folosul tuturor categoriilor de populaţie.

(2) Autoritatea publică centrală de specialitate, în comun cu Agenţia Naţională Antidoping, asigură ca cercetările ştiinţifice aplicative şi fundamentale, metodicile de cercetare/investigare în cadrul domeniului să nu încalce prevederile Codului mondial antidoping, ale Standardelor internaţionale şi ale ghidurilor de aplicare a acestora.

(3) Finanţarea şi atribuirea programelor/proiectelor de cercetare ştiinţifică pentru educaţie fizică şi sport se realizează conform legislaţiei.

Capitolul XI

FINANŢAREA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 36. Finanţarea activităţii sportive

(1) Finanţarea educaţiei fizice şi sportului şi construcţia edificiilor sportive se efectuează din contul mijloacelor bugetului de stat şi al bugetelor locale, în limitele resurselor financiare disponibile, din mijloacele instituţiilor, ale organizaţiilor, ale întreprinderilor şi asociaţiilor sau din cele provenite de la desfăşurarea de loterii sportive, desfăşurarea acţiunilor sportive publice, din sponsorizări, donaţii şi filantropie, precum şi din alte surse care nu contravin legislaţiei.

(2) Finanţarea sportului de performanţă din contul alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat se realizează diferenţiat, în conformitate cu criteriile distincte de performanţă aprobate de Guvern.

(3) Normele financiare pentru activitatea sportivă sunt reglementate în modul stabilit de Guvern.

Articolul 37. Finanţarea asociaţiilor sportive

(1) Finanţarea asociaţiilor sportive se realizează din mijloace financiare alocate de la bugetul de stat sau bugetul local, care se acordă în bază de concurs al proiectelor pentru dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului, în limitele resurselor financiare disponibile. Finanţarea poate proveni din următoarele surse:

a) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;

b) venituri obţinute din activităţile economice realizate în legătură cu scopul şi obiectul de activitate al asociaţiilor sportive;

c) donaţii şi sponsorizări;

d) mijloace financiare nevalorificate la data încheierii anului bugetar precedent;

e) alte venituri realizate în condiţiile legii.

(2) Mijloacele financiare alocate de la bugetul de stat sau de la bugetul local utilizate contrar destinaţiei se restituie la bugetul respectiv.

Articolul 38. Finanţarea cluburilor sportive

(1) Finanţarea cluburilor sportive asociaţii obşteşti se realizează din următoarele surse:

a) mijloace financiare de la bugetul de stat sau bugetul local, care se acordă în bază de concurs al proiectelor pentru dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului, în limitele resurselor financiare disponibile;

b) cotizaţii, contribuţii şi penalităţi, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;

c) sume obţinute din transferurile sportivilor, inclusiv din suma cotizaţiei transferate federaţiei sportive naţionale de la o structură a sportului internaţională;

d) donaţii şi sponsorizări;

e) mijloace financiare nevalorificate la data încheierii anului bugetar precedent;

f) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;

g) venituri obţinute din participarea la competiţii sportive;

h) alte venituri realizate în condiţiile legii.

(2) Finanţarea cluburilor sportive profesioniste se realizează din următoarele surse:

a) venituri obţinute din activităţile sportive;

b) venituri obţinute din gestionarea patrimoniului propriu şi exerciţiul financiar;

c) anumite facilităţi fiscale de care beneficiază în limitele legislaţiei;

d) alte venituri realizate în condiţiile legii.

(3) Finanţarea cluburilor sportive instituţii publice se realizează din următoarele surse:

a) mijloace financiare alocate de la bugetul de stat;

b) venituri obţinute din executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată;

c) darea în locaţiune a patrimoniului public;

d) donaţii, sponsorizări şi alte mijloace băneşti intrate în posesia cluburilor sportive în conformitate cu legislaţia;

e) proiecte finanţate din surse externe;

f) alte venituri realizate în condiţiile legii.

(4) Autorităţile administraţiei publice locale contribuie financiar din resursele proprii la finanţarea cluburilor sportive, în calitate de instituţii publice, din subordinea acestora.

(5) Mijloacele financiare alocate de la bugetul de stat sau de la bugetul local utilizate contrar destinaţiei se restituie la bugetul respectiv.

Articolul 39. Finanţarea şcolilor sportive

(1) Sursele de finanţare a şcolilor sportive publice se pot constitui din:

a) mijloace financiare alocate de la bugetul de stat;

b) venituri obţinute din executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată;

c) darea în locaţiune a patrimoniului public;

d) donaţii, sponsorizări şi alte mijloace băneşti intrate în posesia şcolii sportive în conformitate cu legislaţia;

e) proiecte finanţate din surse externe;

f) alte venituri realizate în condiţiile legii.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale pot contribui din resursele proprii la finanţarea şcolilor sportive din subordinea acestora.

Articolul 40. Finanţarea Centrului Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale

Sursele de finanţare a CSPLN se pot constitui din:

a) mijloace financiare alocate de la bugetul de stat pentru susţinerea şi pregătirea loturilor naţionale, întreţinerea şi dezvoltarea patrimoniului public;

b) venituri obţinute din executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată;

c) darea în locaţiune a patrimoniului public;

d) donaţii, sponsorizări şi alte mijloace băneşti intrate în posesia CSPLN în conformitate cu legislaţia;

e) proiecte finanţate din surse externe;

f) alte venituri realizate în condiţiile legii.

Articolul 41. Finanţarea federaţiilor sportive naţionale

(1) Sursele de finanţare a federaţiilor sportive naţionale se pot constitui din:

a) mijloace financiare alocate de la bugetul de stat în baza acordului bilateral dintre federaţia sportivă naţională şi autoritatea publică centrală de specialitate, care va prevedea drepturile şi obligaţiile ambelor părţi, inclusiv cuantumul alocaţiilor financiare pentru realizarea calendarului sportiv în conformitate cu criteriile distincte pentru finanţarea sportului de performanţă;

b) venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură cu scopul şi obiectul de activitate ale acestora;

c) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;

d) donaţii, sponsorizări;

e) mijloace financiare nevalorificate la data încheierii anului bugetar precedent;

f) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;

g) alte venituri realizate în condiţiile legii.

(2) Mijloacele financiare alocate de la bugetul de stat sau de la bugetul local utilizate contrar destinaţiei se restituie la bugetul respectiv.

Articolul 42. Finanţarea ligilor profesioniste

(1) Sursele de finanţare a ligilor profesioniste, pe ramuri de sport, se pot constitui din:

a) cotizaţii, taxe, contribuţii şi penalităţi, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;

b) venituri obţinute din activităţile statutare;

c) donaţii, sponsorizări;

d) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;

e) mijloace financiare nevalorificate la data încheierii anului bugetar precedent;

f) sume obţinute din transferurile sportivilor către alte ligi profesioniste;

g) încasări rezultate din contractele încheiate de cluburile sportive cu liga profesionistă pentru publicitate şi drepturi TV;

h) anumite facilităţi fiscale de care bineficiază în limitele legislaţiei;

i) alte venituri realizate în condiţiile legii.

(2) Mijloacele financiare alocate de la bugetul de stat sau de la bugetul local utilizate contrar destinaţiei se restituie la bugetul respectiv.

Articolul 43. Finanţarea Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv

(1) Sursele de finanţare a CNOS se pot constitui din:

a) mijloace financiare alocate de la bugetul de stat în baza acordului bilateral dintre CNOS şi autoritatea publică centrală de specialitate, care va prevedea drepturile şi obligaţiile ambelor părţi pentru participarea loturilor naţionale olimpice la competiţiile internaţionale organizate sub egida CIO;

b) venituri realizate din acordarea dreptului de folosinţă a însemnelor şi simbolurilor olimpice naţionale şi internaţionale;

c) timbrul olimpic, reprezentând 10% din valoarea biletelor de acces la manifestările sportive organizate sub egida CNOS;

d) contribuţii financiare din partea CIO şi a Programului solidarităţii olimpice;

e) donaţii, sponsorizări;

f) cotizaţii de membru, stabilite prin hotărâre a organului suprem de conducere;

g) mijloace financiare nevalorificate la data încheierii anului bugetar precedent;

h) alte venituri realizate în condiţiile legii.

(2) Mijloacele financiare alocate de la bugetul de stat sau de la bugetul local utilizate contrar destinaţiei se restituie la bugetul respectiv.

Articolul 44. Finanţarea Comitetului Paralimpic din Republica Moldova

(1) Sursele de finanţare a Comitetului Paralimpic pot fi constituite din:

a) mijloace financiare alocate de la bugetul de stat pentru participarea loturilor naţionale paralimpice la competiţiile internaţionale organizate sub egida Comitetului Internaţional Paralimpic, prin intermediul autorităţii publice centrale de specialitate, în baza contractelor de finanţare încheiate;

b) venituri realizate din acordarea dreptului de folosinţă a însemnelor şi simbolurilor paralimpice naţionale şi internaţionale;

c) timbrul paralimpic, reprezentând 10% din valoarea biletelor de acces la manifestările sportive organizate sub egida Comitetului Paralimpic din Republica Moldova;

d) contribuţii financiare din partea Comitetului Internaţional Paralimpic;

e) donaţii, sponsorizări;

f) cotizaţii de membru, stabilite prin hotărâre a organului suprem de conducere;

g) mijloace financiare nevalorificate la data încheierii anului bugetar precedent;

h) alte venituri realizate în condiţiile legii.

(2) Mijloacele financiare alocate de la bugetul de stat sau de la bugetul local utilizate contrar destinaţiei se restituie la bugetul respectiv.

Articolul 45. Finanţarea Comitetului Naţional Deaflympic din Moldova

(1) Sursele de finanţare a Comitetului Naţional Deaflympic din Moldova pot fi constituite din:

a) cotizaţii de membru, stabilite prin hotărâre a organului suprem de conducere;

b) mijloace financiare alocate de la bugetul de stat, prin intermediul autorităţii publice centrale de specialitate, pentru participarea loturilor naţionale ale sportivilor cu deficienţe de auz la competiţiile internaţionale organizate sub egida Comitetului Internaţional Deaflympic din Moldova;

c) donaţii, sponsorizări;

d) venituri obţinute din activităţi economice;

e) mijloace financiare nevalorificate la data încheierii anului bugetar precedent;

f) alte venituri realizate în condiţiile legii.

(2) Mijloacele financiare alocate de la bugetul de stat sau de la bugetul local utilizate contrar destinaţiei se restituie la bugetul respectiv.

Capitolul XII

PREMII ŞI INDEMNIZAŢII

Articolul 46. Premiile acordate sportivilor de performanţă şi antrenorilor acestora

(1) Pentru performanţele deosebite obţinute în competiţiile sportive, autoritatea publică centrală de specialitate, celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale care au în subordine structuri ale sportului, CNOS, Comitetul Paralimpic al Republicii Moldova, federaţiile sportive, asociaţiile sportive, cluburile sportive pot acorda sportivilor, antrenorilor, antrenorilor principali, superiori/secunzi, medicilor de echipă, maseurilor, psihologilor şi altor membri ai staffului tehnic, în funcţie de valoarea performanţei, de importanţa competiţiei, de aportul personal şi în limitele bugetului aprobat, premii în lei sau obiecte.

(2) Cuantumul premiilor, modul de calcul şi de plată a premiilor se stabilesc conform normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate de Guvern.

Articolul 47. Indemnizaţiile lunare acordate sportivilor de performanţă

(1) Susţinerea financiară a sportivilor de performanţă, membri ai loturilor naţionale, cetăţeni ai Republicii Moldova, reprezintă o modalitate de remunerare prin indemnizaţie lunară, acordată de către autoritatea publică centrală de specialitate.

(2) Sportivii de performanţă care au obţinut medalii sau rezultate deosebite la probele individuale sau pe echipe la Jocurile Olimpice, la Jocurile Paralimpice, la Jocurile Europene, la campionatele mondiale, la campionatele europene (seniori, tineret – 21–23 de ani, juniori – 18–20 de ani, cadeţi – 16–17 ani, elevi – 13–15 ani), la Jocurile Mondiale Universitare sau la Campionatul Mondial Universitar, exclusiv la ramurile de sport olimpice/paralimpice, au dreptul la indemnizaţii lunare.

(3) Indemnizaţiile lunare se acordă sportivilor de performanţă pe o perioadă determinată, în funcţie de rezultatele obţinute la competiţiile sportive.

(4) Prin derogare de la alin.(2), sportivii de performanţă care nu au participat la competiţii sportive internaţionale pot beneficia de indemnizaţii lunare în continuare pe o perioadă de un an, conform cuantumului stabilit în funcţie de rezultatul obţinut la ultima competiţie sportivă pentru care li s-a acordat aceste indemnizaţii, în următoarele cazuri:

a) anulare sau amânare a competiţiilor sportive din cauza împrejurărilor fortuite;

b) boală sau traumă survenită în timpul participării la antrenamente, la stagii de pregătire şi competiţii sportive înaintea participării la competiţiile stipulate la alin.(2), cu prezentarea actelor confirmative;

c) aflarea în concediul de maternitate;

d) aflarea în concediul de îngrijire a copilului.

(5) Modul de stabilire şi de plată, precum şi cuantumul indemnizaţiilor lunare se stabilesc de către Guvern.

(6) Cererea privind prelungirea acordării indemnizaţiei lunare se va depune în termen de maximum 60 de zile de la survenirea cauzelor enumerate la alin.(2). Autoritatea publică centrală de specialitate, în termen de 30 de zile de la data depunerii actelor, notifică sportivul de performanţă şi federaţia sportivă naţională corespunzătoare cu privire la acceptarea ori respingerea cererii, cu indicarea, în cazul respingerii, a motivelor.

(7) În cazul încălcării reglementărilor antidoping, în baza solicitării Agenţiei Naţionale Antidoping, plata indemnizaţiilor lunare se suspendă până la soluţionarea cauzei.

(8) Tipurile de venit neimpozabil din activitatea sportivă sunt stabilite în Codul fiscal, iar tipurile de drepturi şi de venituri la care nu se calculează contribuţiile de asigurări sociale se stabilesc în legislaţia sistemului public de asigurări sociale.

Capitolul XIII

PROTECŢIA SOCIALĂ A SPORTIVILOR ŞI A ANTRENORILOR

Articolul 48. Protecţia socială a sportivilor de performanţă/profesionişti

(1) Sportivii înregistraţi în SIMDS care participă în competiţii incluse în calendarul acţiunilor sportive naţionale sau internaţionale au obligaţia de a deţine asigurarea în caz de accidente, în ramura de sport în care sunt înregistraţi. Structurile sportului pot încheia pentru sportivii lor contracte de asigurare cu societăţi de asigurare pentru risc de accident sau de deces, intervenit în cadrul competiţiilor sportive sau al pregătirii în vederea participării la competiţii.

(2) Sportivii profesionişti, asociaţi în sindicate pe ramuri de sport, beneficiază şi de celelalte drepturi conferite de Legea sindicatelor nr.1129/2000.

Articolul 49. Indemnizaţia viageră pentru sportivii de performanţă

(1) Sportivii cetăţeni ai Republicii Moldova care au obţinut pentru Republica Moldova una sau mai multe medalii de aur, de argint sau de bronz la probele individuale sau pe echipe la Jocurile Olimpice, la Jocurile Paralimpice, la Jocurile Europene, la campionatele mondiale sau la campionatele europene de seniori, la probe de sport olimpice sau paralimpice, inclusiv cei care au participat în calitate de membri ai echipelor sportive ale fostei URSS, au dreptul, la cerere şi cu confirmarea autorităţii publice centrale de specialitate, la o indemnizaţie lunară viageră dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au împlinit vârsta de 35 de ani;

b) au fost membri ai loturilor naţionale timp de cel puţin 8 ani.

(2) Indemnizaţia viageră prevăzută la alin.(1) reprezintă echivalentul a două salarii medii lunare pe economie stabilite de către Biroul Naţional de Statistică pentru anul precedent celui în care se face plata drepturilor, se achită lunar în lei şi este neimpozabilă.

(3) Indemnizaţia viageră prevăzută la alin.(1) se acordă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care sportivul şi-a anunţat retragerea din activitate. La revenirea în calitate de sportiv de performanţă, plata indemnizaţiei viagere se suspendă.

(4) Mijloacele necesare pentru achitarea indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă se alocă din bugetul de stat. Modul de plată a indemnizaţiei viagere se stabileşte prin regulament aprobat de Guvern.

(5) Plata indemnizaţiei viagere se efectuează, în funcţie de nivelul performanţei sportive, în mărime de:

a) 100% – pentru prima medalie de aur obţinută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice;

b) 90% – pentru prima medalie de argint obţinută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice ori pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele mondiale;

c) 80% – pentru prima medalie de bronz obţinută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice, pentru prima medalie de argint obţinută la campionatele mondiale ori pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele europene;

d) 70% – pentru prima medalie de bronz obţinută la campionatele mondiale ori pentru prima medalie de argint obţinută la campionatele europene;

e) 60% – pentru prima medalie de bronz obţinută la campionatele europene;

f) 50% din valoarea indemnizaţiei cuvenite potrivit lit.a)–c) – pentru următoarele medalii de aur obţinute la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice, la campionatele mondiale sau la campionatele europene.

(6) Pentru sportivii care cumulează titlul de campion olimpic sau paralimpic cu cel de campion mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel de campion european, indemnizaţia viageră acordată pentru cea mai bună performanţă se cumulează cu cea pentru performanţa inferioară la nivel de 50%.

(7) Sportivii care au sancţiuni nestinse sau au avut sancţiuni pentru încălcarea prevederilor Codului mondial antidoping, ale Legii nr.24/2023 pentru prevenirea şi combaterea dopajului în sport sunt privaţi de dreptul de a beneficia de indemnizaţie viageră.

(8) Sportivilor beneficiari de indemnizaţie viageră sancţionaţi pentru încălcarea prevederilor Codului mondial antidoping şi ale Legii nr.24/2023 pentru prevenirea şi combaterea dopajului în sport li se anulează definitiv dreptul la indemnizaţie viageră.

Articolul 50. Indemnizaţia viageră pentru antrenorii sportivilor de performanţă

(1) Antrenorii cetăţeni şi rezidenţi ai Republicii Moldova care au pregătit sportivi medaliaţi la probele individuale sau pe echipe la Jocurile Olimpice, la Jocurile Paralimpice, la campionatele mondiale sau la campionatele europene de seniori la probe de sport olimpice sau paralimpice, inclusiv cei care au activat în calitate de antrenori ai echipelor sportive din fosta URSS, au dreptul la o indemnizaţie viageră dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută la art.41 alin.(1) din Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii şi confirmă un stagiu de activitate de cel puţin 20 de ani în calitate de antrenor;

b) au pregătit sportivi, în calitate de antrenor la probele individuale sau pe echipe, obţinând cu aceştia medalii la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice, la Jocurile Europene, la campionatele mondiale sau la campionatele europene.

(2) Pentru stabilirea îndemnizaţiei viagere, antrenorii care întrunesc condiţiile prevăzute la alin.(1) depun o cerere la autoritatea publică centrală de specialitate.

(3) Indemnizaţia viageră prevăzută la alin.(1) reprezintă echivalentul a unui salariu mediu lunar pe economie, se achită lunar în lei şi este neimpozabilă.

(4) La stabilirea cuantumului indemnizaţiei viagere se utilizează datele privind salariul mediu lunar pe economie care sunt comunicate de către Biroul Naţional de Statistică pentru anul precedent celui în care se face plata drepturilor respective.

(5) Mijloacele necesare pentru achitarea indemnizaţiei viagere antrenorilor se alocă din bugetul de stat. Modul de calcul şi de plată a indemnizaţiei viagere pentru antrenorii sportivilor de performanţă se stabileşte prin regulament aprobat de Guvern.

(6) Plata indemnizaţiei viagere acordate antrenorilor se efectuează lunar în lei, în funcţie de nivelul performanţelor sportivilor antrenaţi de ei, în mărime de:

a) 100% – pentru prima medalie de aur obţinută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice;

b) 90% – pentru prima medalie de argint obţinută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice;

c) 80% – pentru prima medalie de bronz obţinută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice ori pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele mondiale;

d) 70% – pentru prima medalie de argint obţinută la campionatele mondiale;

e) 60% – pentru prima medalie de bronz obţinută la campionatele mondiale ori pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele europene;

f) 50% – pentru prima medalie de argint obţinută la campionatele europene;

g) 40% – pentru prima medalie de bronz obţinută la campionatele europene.

(7) Pentru antrenorii ai căror sportivi cumulează titlul de campion olimpic sau paralimpic cu titlul de campion mondial ori titlul de campion mondial cu titlul de campion european, indemnizaţia viageră acordată pentru cea mai bună performanţă a sportivului se cumulează cu cea acordată pentru performanţa inferioară la nivelul de 50%.

(8) Nu sunt eligibili antrenorii ai căror sportivi au sancţiuni nestinse sau au avut sancţiuni pentru încălcarea prevederilor Codului mondial antidoping şi ale Legii nr.24/2023 pentru prevenirea şi combaterea dopajului în sport.

(9) Antrenorilor beneficiari de indemnizaţie viageră sancţionaţi pentru încălcarea prevederilor Codului mondial antidoping şi ale Legii nr.24/2023 pentru prevenirea şi combaterea dopajului în sport ori ai căror sportivi au sancţiuni nestinse sau sancţiuni pentru încălcarea prevederilor Codului mondial antidoping şi ale Legii nr.24/2023 pentru prevenirea şi combaterea dopajului în sport li se anulează definitiv dreptul la indemnizaţie viageră.

[Art.50 alin.(1) modificat prin Legea nr.110 din 11.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

Capitolul XIV

ASISTENŢA MEDICALĂ

Articolul 51. Asistenţa medicală în domeniul educaţiei fizice şi sportului

(1) Serviciile de asistenţă medicală prestate persoanelor ce practică educaţia fizică şi sportul sunt reglementate de actele normative aprobate de către Ministerul Sănătăţii.

(2) Examenul medical al persoanelor care practică sportul de performanţă este obligatoriu şi se efectuează semestrial.

(3) Practicarea exerciţiilor fizice în forme organizate se realizează numai cu certificat medical pe formular aprobat de Ministerul Sănătăţii.

(4) Ministerul Sănătăţii realizează controlul şi asistenţa medicală a sportivilor prin reţeaua de medicină sportivă, care este formată din:

a) Centrul Naţional de Medicină Sportivă ,,Atletmed";

b) oficii de medicină sportivă publice şi private şi unităţi curative teritoriale, abilitate să acorde un certificat medical pe formular aprobat de către Ministerul Sănătăţii, necesar pentru participarea la antrenamente şi competiţii sportive oficiale.

(5) Instituţiile medico-sanitare din reţeaua de medicină sportivă posedă autonomie decizională a actului medical efectuat şi sunt obligate să respecte independenţa specialistului de medicină sportivă în exercitarea profesiei.

(6) Plata pentru deplasările personalului medico-sanitar în interes de serviciu, inclusiv în cadrul unităţilor mobile, plata orelor suplimentare, serviciul în condiţii deosebite, serviciul în condiţii de noapte, în zilele de sâmbătă şi duminică sunt consemnate în contractul colectiv de muncă, în cazul reţelei publice de medicină sportivă, şi în contractul individual de muncă, în cazul serviciilor private de medicină sportivă.

(7) Serviciile medico-sportive acordate beneficiarilor de către instituţiile medico-sanitare publice subordonate Ministerului Sănătăţii sunt prestate contra plată, conform tarifelor stabilite la serviciile medico-sanitare din catalogul de preţuri, aprobate în modul stabilit de cadrul normativ.

Articolul 52. Asistenţa medico-sportivă la antrenamente şi competiţii

(1) Organizatorii de competiţii sportive din sectoarele public, privat, inclusiv cu capital străin, sunt obligaţi să asigure, prin servicii medicale, supravegherea stării de sănătate a persoanelor antrenate în activităţi sportive.

(2) Asistenţa medico-sportivă la antrenamente şi competiţii poate fi asigurată de către personalul medico-sanitar al serviciilor de medicină sportivă public sau privat şi/sau de către personalul medico-sanitar angajat în cadrul cluburilor şi al asociaţiilor sportive.

(3) Serviciile de medicină sportivă sunt coordonate de medici specialişti de medicină sportivă şi de o echipă multidisciplinară de profil.

Medicii antrenaţi în asistenţa medicală a sportivilor sunt obligaţi să realizeze cursurile de educaţie antidoping pentru personalul medical al sportivilor, organizate de către Agenţia Naţională Antidoping.

(4) Examenul medical al sportivilor care sunt membri ai loturilor naţionale la probe olimpice/paralimpice şi la probe recunoscute se efectuează de cel puţin două ori pe an în cadrul Centrului Naţional de Medicină Sportivă "Atletmed", cu eliberarea ulterioară a avizului medical pe formular aprobat de către Ministerul Sănătăţii.

(5) Examinarea medicală a persoanelor ce practică sportul, atât a celor legitimate, cât şi a celor nelegitimate, se efectuează cel puţin o dată pe semestru, în cadrul serviciilor publice sau private de medicină sportivă şi al altor instituţii medico-sanitare, publice şi private, cu eliberarea ulterioară a unui aviz medical.

(6) Indicaţiile cuprinse în avizul medical conţin recomandări medicale pentru sportivi, antrenori şi medicii care coordonează procesul de pregătire a sportivilor.

(7) Lipsa avizului medical al examenului medical iniţial/periodic atrage interdicţia de a participa la antrenamente şi competiţii.

(8) Personalul medical al unităţii sportive este responsabil de programarea sportivilor la examenele medicale periodice, care se efectuează în conformitate cu planul anual de pregătire.

(9) Examinarea medicală şi asistenţa medico-sportivă prin servicii de medicină sportivă se asigură, la cerere, şi pentru:

a) alte categorii de profesionişti din domenii cu un caracter sportiv pronunţat, precum dansatori, balerini, artişti de circ, cascadori etc.;

b) persoane implicate în activităţile sportive de masă.

(10) Examinarea stării de sănătate este o condiţie obligatorie pentru realizarea activităţilor sportive. Structurile de medicină sportivă colaborează cu toate instituţiile medico-sanitare şi cu celelalte specialităţi medicale, cu respectarea specificului specialităţii şi asigurarea transmiterii reciproce a tuturor datelor relevante.

(11) Asistenţa medico-sportivă specializată constă în efectuarea circuitului medico-sportiv, care include examinări paraclinice, examinări clinice şi examinări funcţionale.

Capitolul XV

PREVENIREA VIOLENŢEI ŞI LUPTA ÎMPOTRIVA MANIPULĂRII ÎN COMPETIŢIILE SPORTIVE

Articolul 53. Prevenirea violenţei în sport

(1) Activitatea sportivă se organizează pe baza principiului asigurării unui climat civilizat, caracterizat prin etică sportivă, fairplay, bună guvernanţă şi sportivitate în toate locurile în care se desfăşoară astfel de acţiuni, precum şi pe baza principiului asigurării integrităţii competiţiilor sportive. Principiul fairplay-ului este implementat de către Agenţia Naţională Antidoping.

(2) Modalităţile concrete de prevenire a violenţei pe plan naţional se stabilesc în funcţie de prevederile Convenţiei Consiliului Europei privind abordarea integrată a siguranţei, securităţii şi deservirii în timpul meciurilor de fotbal şi al altor evenimente sportive, întocmită la Saint-Denis la 3 iulie 2016.

(3) Autorităţile publice, structurile sportului la nivel naţional şi local au responsabilitatea de a realiza următoarele acţiuni:

a) stabilirea, prin adoptarea de regulamente şi instrucţiuni, a normelor obligatorii privind organizarea competiţiilor şi a manifestărilor sportive, precum şi prevenirea violenţei cu ocazia desfăşurării acestora;

b) supravegherea şi controlul modului în care normele obligatorii sunt respectate şi aplicate de către organizatorii de acţiuni sportive şi de către administraţia bazelor sportive pe teritoriul unde se desfăşoară acţiunile respective;

c) propunerea de aplicare de sancţiuni pentru cazurile de încălcare a ordinii publice şi pentru acţiunile violente constatate în timpul desfăşurării acţiunilor sportive;

d) asigurarea contracarării manifestărilor de violenţă fizică în timpul pregătirii sportivilor către competiţii.

(4) În scopul prevenirii şi contracarării cazurilor de violenţă şi/sau a ieşirilor necontrolate ale spectatorilor, autorităţile responsabile de asigurarea ordinii publice colaborează cu structurile sportului, coordonând acţiunile comune în acest domeniu.

(5) Federaţiile sportive naţionale sunt în drept să stabilească norme şi reguli interne pentru prevenirea violenţei şi asigurarea ordinii publice.

(6) Federaţiile sportive naţionale, şcolile sportive şi alte structuri ale sportului întreprind măsuri specifice pentru prevenirea şi combaterea oricărei forme de violenţă împotriva copiilor, conform procedurilor prevăzute de legislaţie.

Articolul 54. Autoritatea disciplinară

(1) Autoritatea disciplinară în sport se exercită deplin şi legitim în conformitate cu:

a) competenţele date de lege pentru exercitarea dreptului de supraveghere şi control al structurilor sportului de către organul administraţiei publice centrale de specialitate;

b) statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale, pe ramuri de sport, ale ligilor profesioniste şi ale CNOS;

c) prevederile Codului mondial antidoping, ale Standardelor internaţionale şi cu reglementările Agenţiei Naţionale Antidoping.

(2) Puterea disciplinară acordă titularilor structurilor sportului prevăzute la alin.(1) lit.b) şi c) atribuţia de a investiga şi, după caz, de a sancţiona persoanele şi instituţiile în culpă.

(3) Modalitatea de exercitare a autorităţii disciplinare se realizează prin:

a) un sistem coerent de sancţiuni, corespunzător domeniilor respective, gradat în funcţie de gravitatea faptelor;

b) diferenţierea graduală a faptelor, aplicarea sancţiunilor, excluderea posibilităţii dublei sancţiuni pentru aceeaşi faptă, excluderea retroactivităţii în aplicarea sancţiunilor şi interdicţia de a aplica sancţiuni pentru fapte săvârşite anterior momentului comiterii faptei în cauză;

c) cauze sau împrejurări care scutesc, atenuează sau agravează răspunderea făptuitorului şi cerinţele pentru stingerea sau suspendarea sancţiunii;

d) competenţele privind cercetarea faptei, determinarea şi aplicarea sancţiunii;

e) garantarea dreptului la apărare, stabilind căile de atac împotriva sancţiunilor aplicate.

(4) Aplicarea sancţiunilor se efectuează conform prevederilor Codului contravenţional.

Articolul 55. Statutul Platformei Naţionale pentru Integritate în Sport

(1) Modalităţile concrete de prevenire, depistare şi sancţionare a manipulării în competiţiile sportive pe plan naţional şi local se realizează conform prevederilor Convenţiei Consiliului Europei privind manipularea în competiţiile sportive, ratificată prin Legea nr.285/2018.

(2) Platforma Naţională pentru Integritate în Sport (în continuare – PNIS) este un organ, fără personalitate juridică, de coordonare a activităţilor de prevenire, depistare şi combatere a manipulării naţionale şi/sau transnaţionale în competiţiile sportive, cu scopul de a proteja sportul de activităţile ilicite şi de a promova valorile eticii sportive.

(3) PNIS activează sub preşedinţia Agenţiei Naţionale Antidoping. Finanţarea activităţii PNIS se efectuează din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în bugetul Agenţiei Naţionale Antidoping.

(4) Activitatea PNIS este reglementată prin regulament aprobat de Guvern.

(5) Activitatea membrilor PNIS nu este remunerată.

Articolul 56. Atribuţiile Platformei Naţionale pentru Integritate în Sport

PNIS are următoarele atribuţii:

a) coordonează activităţile destinate prevenirii, depistării şi combaterii manipulării naţionale şi/sau transnaţionale în competiţiile sportive pentru a proteja sportul de activităţile ilicite şi a promova valorile eticii sportive;

b) colectează şi transmite informaţii relevante tuturor instituţiilor implicate în combaterea manipulării în competiţiile sportive;

c) recepţionează, centralizează şi analizează informaţiile referitoare la pariuri, altele decât cele definite la art.2 din Legea nr.291/2016 cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc, precum şi cele suspecte, şi emite alerte dacă este necesar;

d) transmite către autorităţile publice, organizaţiile sportive şi/sau operatorii de pariuri sportive informaţiile referitoare la posibile încălcări ale legislaţiei sau ale reglementărilor sportive, respectând normele privind protecţia datelor cu caracter personal;

e) analizează cadrul normativ existent privind combaterea manipulării în competiţiile sportive şi elaborează propuneri de modificare a acestuia;

f) analizează cadrul normativ existent privind combaterea corupţiei în domeniul sportului în scopul conformării cu prevederile Convenţiei Consiliului Europei privind manipularea în competiţiile sportive.

Articolul 57. Rolul structurilor sportului în combaterea manipulării în competiţiile sportive

(1) Federaţiile sportive naţionale şi organizatorii de competiţii trebuie să adopte şi să pună în aplicare reguli de combatere a manipulării în competiţiile sportive, precum şi principii de bună guvernare, care se referă la:

a) prevenirea conflictelor de interese, inclusiv interzicerea actorilor din competiţie de a paria pe competiţiile sportive la care participă şi interzicerea utilizării abuzive sau a difuzării de informaţii privilegiate;

b) respectarea de către organizaţiile sportive şi de către membrii lor afiliaţi a tuturor obligaţiilor contractuale sau de altă natură;

c) obligaţia actorilor din competiţie să raporteze imediat orice activitate suspectă, orice incident, instigare sau abordare care ar putea fi considerată o încălcare a regulilor competiţiilor sportive.

(2) Organizaţiile sportive trebuie să adopte şi să pună în aplicare măsuri adecvate pentru a garanta:

a) monitorizarea sporită şi eficientă a cursului competiţiilor sportive expuse riscurilor de manipulare;

b) raportarea imediată către autorităţile publice sau PNIS a cazurilor de activităţi suspecte legate de manipularea în competiţiile sportive;

c) mecanisme eficiente de facilitare a divulgării oricăror informaţii referitoare la cazurile potenţiale sau reale de manipulare în competiţiile sportive, inclusiv la protecţia adecvată a avertizorilor;

d) creşterea gradului de conştientizare a actorilor din competiţie, inclusiv a tinerilor sportivi, cu privire la riscul manipulării în competiţiile sportive şi eforturile de combatere a acesteia prin educaţie, pregătire şi diseminare de informaţii;

e) numirea oficialilor pentru o competiţie sportivă, în special a judecătorilor şi arbitrilor, la etapa cea mai târzie posibilă.

(3) Federaţiile sportive naţionale se obligă să aplice sancţiuni şi măsuri disciplinare specifice, eficiente, proporţionale şi disuasive pentru încălcarea regulilor lor interne împotriva manipulării în competiţiile sportive, precum şi să asigure recunoaşterea reciprocă şi aplicarea sancţiunilor impuse de alte organizaţii sportive, în special peste hotare.

(4) Federaţiile sportive naţionale şi alte structuri ale sportului care nu se conformează Convenţiei Consiliului Europei privind manipularea în competiţiile sportive sunt pasibile de sancţionare prin retragerea totală sau parţială a sprijinului financiar de către autoritatea publică centrală de specialitate.

(5) Actorilor din competiţie sancţionaţi pentru manipulare în competiţiile sportive li se retrage sprijinul financiar pe durata sancţiunii.

(6) Răspunderea disciplinară stabilită de federaţiile sportive nu exclude răspunderea penală, civilă sau contravenţională.

Capitolul XVI

SUPRAVEGHEREA, CONTROLUL ŞI MONITORIZAREA

ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 58. Supravegherea şi controlul structurilor sportului

(1) Autoritatea publică centrală de specialitate organizează şi realizează supravegherea şi controlul activităţii structurilor sportului.

(2) Supravegherea şi controlul se exercită după cum urmează:

a) de către autoritatea publică centrală de specialitate – asupra activităţii tuturor structurilor sportului;

b) de către autoritatea publică locală de specialitate – asupra activităţii structurilor sportului de pe raza ei teritorială;

c) de către federaţiile sportive naţionale – asupra activităţii asociaţiilor sportive şi cluburilor sportive din ramura de sport respectivă.

Articolul 59. Controlul şi monitorizarea în domeniul educaţiei fizice şi sportului

(1) Revocarea dreptului de funcţionare a asociaţiilor sportive, a cluburilor sportive şi a federaţiilor sportive naţionale ţine de competenţa autorităţii publice centrale de specialitate şi se produce atunci când:

a) acţiunile structurii sportului devin ilicite, contrare bunelor moravuri, încalcă repetat reglementările antidoping, ordinea publică şi periclitează securitatea statului;

b) structura sportului, fără a fi autorizată, urmăreşte alte scopuri decât cele prevăzute de statutul său;

c) hotărârile adunărilor generale ale structurilor sportului sunt luate cu violarea dispoziţiilor statutare, a documentelor de constituire şi a legislaţiei;

d) structura sportului beneficiază de alte surse de finanţare decât cele permise de legislaţie.

(2) Revocarea dreptului de funcţionare a unei structuri a sportului se face la cerere, în caz de dizolvare sau de lichidare, şi are ca efect radierea acesteia din SIMDS.

(3) Decizia autorităţii publice centrale de specialitate de revocare a dreptului de funcţionare a unei structuri a sportului poate fi atacată de cel care se consideră vătămat într-un drept al său recunoscut de lege, în ordinea contenciosului administrativ.

Capitolul XVII

SOLUŢIONAREA LITIGIILOR ÎN SPORTURILE

PROFESIONISTE ŞI DE PERFORMANŢĂ

Articolul 60. Procedura preliminară extrajudiciară pentru soluţionarea litigiilor în domeniul educaţiei fizice şi sportului

(1) Federaţiile sportive şi ligile profesioniste pot stabili o procedură preliminară pentru soluţionarea litigiilor în sporturile profesioniste şi de performanţă, care este obligatorie pentru subiecţii din sporturile respective.

(2) În scopul implementării procedurii preliminare pentru soluţionarea litigiilor, federaţiile sportive şi ligile profesioniste pot institui, în cadrul structurii lor, organe sau comisii a căror competenţă poate viza soluţionarea tuturor sau a anumitor categorii de litigii, cu posibilitatea de contestare a deciziilor luate la o instituţie de arbitraj sportiv naţională permanentă sau la o instituţie de arbitraj sportiv din străinătate, inclusiv la Curtea de Arbitraj Sportiv (CAS), în funcţie de acordul de arbitraj corespunzător sau de prevederile statutelor şi ale regulamentelor federaţiilor sportive sau ale ligilor profesioniste.

(3) Federaţiile sportive sau ligile profesioniste pot stabili medierea pentru soluţionarea litigiilor în sporturile profesioniste şi de performanţă, care este obligatorie pentru subiecţii din sporturile respective.

(4) Litigiile care au ca obiect contractul individual de muncă pentru sportivi pot fi soluţionate fie de instanţele judecătoreşti, în conformitate cu prevederile Codului muncii, fie, dacă părţile decid astfel prin contractul încheiat între ele, pe calea organelor/comisiilor extrajudiciare şi a arbitrajului instituţionalizat, în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale.

(5) Regulamentele de activitate a organismului extrajudiciar al federaţiei sportive sau al ligii profesioniste, precum şi componenţa acestuia sunt aprobate de către organul de conducere al federaţiei sportive relevante sau al ligii profesioniste în temeiul statutului.

Articolul 61. Procedura de soluţionare a litigiilor

(1) Drepturile şi obligaţiile subiecţilor din sporturile profesioniste şi de performanţă sunt prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive naţionale, precum şi în contractele încheiate între părţi.

(2) Litigiile apărute în sporturile profesioniste sau sporturile de performanţă pot fi soluţionate prin mediere, cu participarea mediatorilor specializaţi în domeniul sportului.

(3) Litigiile apărute în sporturile profesioniste sau sporturile de performanţă pot fi transmise spre examinare unei instituţii de arbitraj sportiv dacă există o convenţie arbitrală încheiată în scris în conformitate cu cerinţele Legii nr.23/2008 cu privire la arbitraj.

(4) Convenţia arbitrală, cu excepţia acordului de arbitraj privind litigiile care au ca obiect contractele individuale de muncă, este considerată încheiată dacă este inclusă în statutele şi regulamentele federaţiei sportive sau ale ligii profesioniste, ale altor organizatori de evenimente sportive, care stabilesc drepturile şi obligaţiile subiecţilor din sporturile profesioniste şi de performanţă, şi dacă conţine consimţământul scris al subiecţilor, exprimat în cereri, formulare de participare şi alte documente, din care rezultă faptul că vor fi guvernate de acordul de arbitraj.

(5) Convenţia arbitrală privind transferul către instituţia de arbitraj sportiv al litigiilor individuale de muncă ale sportivilor, antrenorilor de sporturi profesioniste şi de performanţă este încheiată sub forma unui acord separat, în conformitate cu Legea nr.23/2008 cu privire la arbitraj, ţinând cont de specificul prevăzut de Codul muncii şi de regulamentele federaţiilor sportive.

(6) La examinarea litigiilor apărute în sporturile profesioniste şi de performanţă, inclusiv a litigiilor individuale de muncă, instituţia de arbitraj sportiv naţională se conduce de legislaţia naţională, de Carta Olimpică a CIO, de Codul şi regulile Comitetului Paralimpic Internaţional, de Codul mondial antidoping, de regulamentele organizaţiilor şi federaţiilor sportive internaţionale, de regulamentele competiţiilor sportive, aprobate de organizatorii acestora, precum şi de normele aprobate de federaţiile sportive şi ligile profesioniste din ţară care stabilesc drepturile şi obligaţiile subiecţilor din sport ce recunosc aceste norme.

(7) Examinarea litigiilor de către o instituţie de arbitraj sportiv naţională sau din străinătate se efectuează în conformitate cu regulile de procedură ale litigiilor stabilite de instituţia respectivă de arbitraj.

(8) Federaţiile sportive şi ligile profesioniste sunt obligate să stabilească şi să aplice sancţiuni sportive subiecţilor din sporturile profesioniste şi de performanţă care nu respectă deciziile instituţiei de arbitraj sportiv şi, de asemenea, să asigure executarea acestor decizii.

Capitolul XVIII

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 62. Intrarea în vigoare

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Guvernul, în termen de 4 luni de la data publicării prezentei legi:

a) va modifica actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;

b) va elabora actele normative necesare pentru implementarea prezentei legi.

(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr.330/1999 cu privire la cultura fizică şi sport (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.83–86, art.399), cu modificările ulterioare, se abrogă.

VICEPREŞEDINTA PARLAMENTULUI	Doina GHERMAN
Nr.110. Chişinău, 22 mai 2025.

Anexă

LISTA

infrastructurii sportive din administrarea autorităţii publice centrale

din domeniul educaţiei fizice şi sportului

1. Manejul de Atletism din Chişinău, str. Andrei Doga nr.26

2. Şcoala Sportivă de Hipism şi Pentatlon Modern din mun. Chişinău:

2.1. Construcţiile din mun. Chişinău, str. Calea Orheiului nr.88 şi nr.90

2.2. Construcţiile din com. Zagarancea, r. Ungheni

2.3. Construcţiile din com. Mănoileşti, r. Ungheni

3. Şcoala Sportivă de Tenis din mun. Chişinău, str. Eugen Coca nr.59

4. Şcoala Sportivă de Fotbal nr.1 din mun. Chişinău, str. Nicolae Dimo nr.13/4a

5. Şcoala Sportivă de Tenis de Masă, or. Dubăsari

6. Şcoala sportivă de Box din s. Grimăncăuţi, r. Briceni

7. Şcoala Sportivă din Bălţi, str. Kiev nr.15 (stadionul "Locomotiv")

7.1. Construcţiile din mun. Bălţi, str. Orhei nr.115

8. Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale

8.1. Baza Sportivă din mun. Chişinău, bd. Decebal nr.72/2

8.2. Baza Sportivă de Canotaj din mun. Chişinău, or. Vatra

8.3. Baza Sportivă de Haltere din mun. Chişinău, str. Alexandru Lăpuşneanu nr.2

8.4. Bazinul "Feroviarul" din mun. Chişinău, str. Tăbăcăria Veche nr.23

8.5. Baza Sportivă din s. Romăneşti, r. Străşeni

8.6. Baza Sportivă "Speranţa" din s. Căpriana, r. Străşeni

8.7. Construcţiile din s. Cărpineni, r. Hînceşti

8.8. Construcţiile din s. Hîrbovăţ, r. Călăraşi