(1) Prezenta lege reglementează prevenirea şi combaterea la nivel naţional a dopajului în sport prin adoptarea şi implementarea politicilor şi reglementărilor antidoping, prin încurajarea practicării unui sport curat în vederea protejării sănătăţii sportivilor şi respectării integrităţii sportului şi a principiului de fairplay în sport, prin punerea în aplicare a unor norme riguroase şi sancţiuni care să conducă la descurajarea dopajului, prin susţinerea cercetărilor cu privire la fenomenul dopajului şi prin promovarea politicii de stat în domeniul ocrotirii sănătăţii omului şi a modului de viaţă sănătos.

(2) Scopul prezentei legi reprezintă protejarea dreptului fundamental al sportivului de a practica un sport curat, fără dopaj, corect, respectând protecţia sănătăţii şi etica sportivă.

Articolul 2. Cadrul juridic

Activitatea în domeniul prevenirii şi combaterii dopajului în sport se reglementează de Constituţia Republicii Moldova, de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, în special Convenţia internaţională împotriva dopajului în sport a UNESCO, adoptată la Paris la 19 octombrie 2005 (ratificată prin Legea nr.298/2007), Convenţia contra dopajului, adoptată la Strasbourg la 16 noiembrie 1989 (ratificată prin Legea nr.247/2008), şi Protocolul adiţional al acesteia, Convenţia Consiliului Europei privind manipularea în competiţiile sportive, adoptată la Magglingen/Macolin la 18 septembrie 2014 (ratificată prin Legea nr.285/2018), de Codul mondial antidoping, aprobat de Agenţia Mondială Antidoping, cu modificările ulterioare, de prezenta lege, de reglementările antidoping şi de alte acte normative ce reglementează raporturile în acest domeniu.

Articolul 3. Domeniul de aplicare

Sub incidenţa prezentei legi cad:

a) sportivii;

b) personalul asistent al sportivilor;

c) sportivii care practică sportul recreativ;

d) orice persoane care participă la competiţii şi manifestări sau activităţi sportive care au loc în Republica Moldova;

e) federaţiile sportive naţionale şi personalul angajat al acestora sau care se află în raporturi juridice cu acestea;

f) personalul angajat al Agenţiei Naţionale Antidoping, inclusiv membrii Colegiului Agenţiei;

g) membrii Comisiei de audiere şi ai Comisiei de apel;

h) membrii Comisiei de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic, membrii altor comisii instituite de Agenţia Naţională Antidoping;

i) terţii delegaţi şi personalul acestora implicaţi în orice aspect al controlului doping;

j) persoanele implicate în orice aspect al controlului doping;

k) organizatorii competiţiilor sportive, inclusiv membrii şi personalul legitimat al acestora, membrii consiliilor de administraţie, directorii şi ofiţerii;

l) orice altă persoană în raport cu care prezenta lege conferă autoritate Agenţiei Naţionale Antidoping, inclusiv toţi sportivii care sunt cetăţeni sau rezidenţi ai Republicii Moldova şi toţi sportivii care sunt prezenţi în Republica Moldova, fie pentru a concura, fie pentru a se antrena, fie pentru alt scop.

Articolul 4. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

acord fără prejudiciu – în sensul art.57, acord scris încheiat între o organizaţie antidoping şi un sportiv sau o altă persoană, care permite sportivului sau altei persoane să ofere informaţii organizaţiei antidoping, într-un interval precizat, cu acceptarea faptului că, în situaţia în care nu se încheie un acord pentru sprijin substanţial în acel interval precizat sau un acord pentru soluţionarea cazului, informaţiile oferite de sportiv sau de o altă persoană în intervalul precizat nu vor fi folosite de organizaţia antidoping împotriva sportivului sau a altei persoane în nicio procedură de gestionare a rezultatelor desfăşurată conform Codului mondial antidoping (în continuare – Cod), iar informaţiile oferite de organizaţia antidoping în acel context specific nu vor fi folosite de sportiv sau o altă persoană împotriva organizaţiei antidoping în nicio procedură de gestionare a rezultatelor desfăşurată conform Codului. Un astfel de acord nu împiedică organizaţia antidoping, sportivul sau o altă persoană să folosească informaţiile sau probele culese din orice sursă altfel decât în intervalul precizat aşa cum este prevăzut în acord;

activităţi antidoping – activităţi privind informarea şi educaţia antidoping, planificarea distribuirii testărilor, menţinerea unui lot de testare înregistrat, gestionarea paşapoartelor biologice ale sportivilor, efectuarea testărilor, organizarea analizelor probelor, culegerea de informaţii şi efectuarea de investigaţii, procesarea solicitărilor de scutiri pentru uz terapeutic, gestionarea rezultatelor, organizarea audierilor, monitorizarea şi implementarea conformităţii cu toate consecinţele impuse, precum şi orice alte activităţi din domeniul antidoping care sunt efectuate de o organizaţie antidoping şi în numele acesteia, aşa cum este prevăzut în Cod şi/sau în standardele internaţionale;

ADAMS – sistem de administrare şi management antidoping, instrument de gestionare a bazei de date folosind internetul pentru introducerea, depozitarea, difuzarea şi raportarea de date destinate să ajute beneficiarii şi Agenţia Mondială Antidoping (în continuare – WADA) în operaţiunile antidoping, în conformitate cu actele normative privind prelucrarea datelor cu caracter personal;

administrare – punere la dispoziţie, furnizare, supervizare, facilitare sau participare în orice alt mod la utilizarea de către o altă persoană sau tentativa unei alte persoane de a utiliza o substanţă interzisă sau o metodă interzisă. Această definiţie nu include acţiunile personalului medical de bună-credinţă cu privire la o substanţă interzisă sau o metodă interzisă utilizată în scopuri terapeutice autentice şi legale sau în baza unei alte justificări acceptabile, de asemenea nu include activităţile care implică substanţe interzise care nu sunt interzise în afara competiţiei decât dacă circumstanţele evaluate în ansamblul lor demonstrează că respectivele substanţe interzise fie nu sunt destinate unor scopuri terapeutice autentice şi legale, fie sunt utilizate pentru a îmbunătăţi performanţa sportivă;

audiere provizorie – în sensul art.30, audiere sumară de urgenţă, care are loc înaintea audierii prevăzute în cap. VII şi care presupune înştiinţarea sportivului şi oferirea acestuia a oportunităţii de a fi audiat, în formă orală sau scrisă;

autoritate de testare – organizaţie antidoping care autorizează testarea sportivilor asupra cărora are autoritate;

circumstanţe agravante – circumstanţe referitoare la acţiunile săvârşite de un sportiv sau o altă persoană ori acţiuni ale acestora care ar putea justifica impunerea unei perioade de suspendare mai mari decât sancţiunea standard. Astfel de circumstanţe şi acţiuni includ, dar fără a se limita la acestea:

a) sportivul sau o altă persoană a folosit sau a deţinut mai multe substanţe sau metode interzise, a folosit sau a deţinut o substanţă sau o metodă interzisă de mai multe ori sau a săvârşit mai multe alte încălcări ale reglementărilor antidoping;

b) există posibilitatea ca o persoană normală să beneficieze de efectele de sporire a performanţei generate de încălcarea reglementărilor antidoping dincolo de perioada de suspendare altfel aplicabilă;

c) sportivul sau o altă persoană s-a angajat în comportamente înşelătoare sau obstructive pentru a evita depistarea sau judecarea unei încălcări a reglementărilor antidoping;

d) sportivul sau o altă persoană s-a implicat în activităţi de falsificare pe parcursul procedurii de gestionare a rezultatelor.

Pentru evitarea oricărui dubiu, exemplele de circumstanţe şi conduite descrise aici nu sunt exclusive, iar alte circumstanţe sau conduite similare pot justifica impunerea unei perioade mai mari de suspendare;

comitet naţional olimpic – organizaţie recunoscută de Comitetul Internaţional Olimpic. În Republica Moldova această organizaţie este Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv;

competiţie – o singură cursă, un singur meci, joc sau o întrecere sportivă singulară (de exemplu, un meci de baschet sau finala olimpică la cursa de 100 m). Pentru cursele pe etape şi alte întreceri sportive în care premiile sunt acordate zilnic sau într-o altă modalitate intermediară, distincţia între o competiţie şi o manifestare sportivă va fi făcută conform regulamentelor respectivei federaţii internaţionale;

consecinţe ale încălcărilor reglementărilor antidoping (în continuare –consecinţe) – încălcarea de către un sportiv sau o altă persoană a reglementărilor antidoping poate avea ca rezultat una sau mai multe dintre următoarele consecinţe:

a) descalificare – invalidare a rezultatelor sportivului, obţinute în cadrul unei anumite competiţii sau manifestări sportive, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, inclusiv retragerea de medalii, puncte şi premii;

b) suspendare – interdicţie dispusă în privinţa sportivului sau a unei alte persoane, pentru o perioadă determinată de timp, în temeiul încălcării unei reglementări antidoping, de a participa la orice competiţie, de a desfăşura orice activitate sau de a beneficia de finanţare, în conformitate cu art.66;

c) suspendare provizorie – interdicţie temporară dispusă în privinţa sportivului sau a unei alte persoane de a participa la orice competiţie sau activitate sportivă până la luarea deciziei finale în cadrul audierii efectuate în conformitate cu prevederile art.28–31;

d) consecinţe financiare – sancţiune de natură financiară impusă ca urmare a unei încălcări a reglementărilor antidoping sau pentru a recupera costurile asociate acestei încălcări;

e) informare publică – publicare sau distribuire de informaţii către publicul larg sau persoane, altele decât persoanele care au dreptul să fie înştiinţate în prealabil, în conformitate cu cap. VIII şi cu Reglementările naţionale antidoping.

Echipele în sporturile de echipă pot de asemenea să facă obiectul consecinţelor prevăzute la art.68;

control doping – toate etapele şi toate procesele începând cu planificarea distribuirii testărilor şi până la ultima decizie în cazul unui apel şi implementarea consecinţelor, cuprinzând toţi paşii şi toate procesele intermediare, inclusiv, dar fără a se limita la acestea: testare, investigaţii, informaţii privind localizarea, scutiri pentru uz terapeutic, recoltare şi manipulare de probe, analize de laborator, gestionarea rezultatelor, precum şi investigaţii sau proceduri cu privire la încălcarea prevederilor art.66;

document tehnic – document adoptat şi publicat periodic de WADA, care cuprinde cerinţele tehnice obligatorii cu privire la anumite aspecte antidoping prevăzute într-un standard internaţional;

educaţie – proces de învăţare pentru insuflarea valorilor şi dezvoltarea comportamentelor care să promoveze şi să protejeze spiritul sportului şi să prevină dopajul intenţionat sau neintenţionat;

falsificare – comportament intenţionat care subminează procesul de control doping, dar care altfel nu ar fi inclus în definiţia metodelor interzise. Falsificarea include, dar fără a se limita la acestea: oferirea sau acceptarea unei mite pentru efectuarea sau neefectuarea unei acţiuni; împiedicarea recoltării probei; influenţarea sau punerea în imposibilitate a analizei probelor; falsificarea documentelor trimise la o organizaţie antidoping, la o comisie de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic sau la o comisie de audiere; procurarea de mărturii mincinoase de la martori; săvârşirea oricărei alte acţiuni frauduloase în relaţia cu organizaţia antidoping sau comisia de audiere, care afectează gestionarea rezultatelor sau impunerea de consecinţe; orice alte interferenţe similare intenţionate sau tentative de interferenţe în orice aspect al controlului doping;

gestionare a rezultatelor – proces care cuprinde perioada de timp dintre notificarea prevăzută la art.5 din Standardul internaţional pentru gestionarea rezultatelor sau, în anumite cazuri (de exemplu, rezultate atipice, paşaportul biologic al sportivului, încălcări privind informaţiile de localizare), dintre acele etape prealabile notificării prevăzute în mod expres la art.5 din Standardul internaţional pentru gestionarea rezultatelor, trecând prin acuzaţie şi până la soluţionarea finală a cazului, incluzând finalul procedurii de audiere în primă instanţă sau, dacă este cazul, în apel;

independenţă instituţională – principiu potrivit căruia organismele de audiere în apel trebuie să fie complet independente instituţional de organizaţia antidoping responsabilă de gestionarea rezultatelor. Prin urmare, acestea nu trebuie sub nicio formă să fie administrate, legate sau subordonate faţă de organizaţia antidoping responsabilă de gestionarea rezultatelor;

independenţă operaţională – principiu potrivit căruia membrii conducerii, angajaţii, membrii comisiilor, consultanţii sau oficialii organizaţiei antidoping responsabile de gestionarea rezultatelor sau ai organizaţiilor membre ale acesteia (de exemplu, federaţie sau confederaţie), precum şi orice persoană implicată în investigarea şi procedura administrativă de cercetare prealabilă a cazului nu pot fi desemnaţi membri şi/sau secretari/grefieri (în măsura în care secretarul/grefierul este implicat în procesul de deliberare şi/sau redactare a unei decizii) în comisiile de audiere ale organizaţiei antidoping responsabile de gestionarea rezultatelor şi potrivit căruia comisiile de audiere se află în poziţia de a desfăşura procesul de audiere şi luare a deciziilor fără interferenţe din partea organizaţiei antidoping sau a unui terţ. Scopul independenţei operaţionale este de a asigura că membrii comisiei de audiere sau persoanele altfel implicate în orice mod în decizia comisiei de audiere nu sunt implicate în investigarea unui caz sau în decizia de a trece la judecarea cazului;

în competiţie – perioadă care începe la ora 23.59 în ziua premergătoare unei competiţii în care sportivul este programat să participe şi care se termină la finalul unei astfel de competiţii şi la finalul procesului de recoltare a probelor legat de acea competiţie, exceptând situaţia în care WADA aprobă, într-un anumit sport, o definiţie alternativă dacă o federaţie internaţională oferă o justificare rezonabilă că o definiţie diferită este necesară în sportul respectiv;

în afara competiţiei – orice perioadă care nu este în competiţie;

limită de decizie – valoare a rezultatului pentru o substanţă cu prag dintr-o probă dincolo de care se raportează un rezultat analitic pozitiv, aşa cum este definit în Standardul internaţional pentru laboratoare;

lipsă a vinovăţiei sau neglijenţei – dovedire de către sportiv sau altă persoană a faptului că nu a ştiut sau nu a suspectat şi că nu putea în mod rezonabil să ştie sau să suspecteze, chiar prin manifestarea celei mai atente precauţii, faptul că a folosit sau că i s-au administrat substanţe interzise sau metode interzise ori că, într-un alt mod, a încălcat reglementările antidoping. Exceptând cazul unei persoane protejate sau al unui sportiv care practică sportul recreativ, pentru orice încălcare prevăzută la art.5 alin.(2) pct.1), sportivul trebuie, de asemenea, să stabilească şi modul în care substanţa interzisă a ajuns în corpul său;

lipsă a vinovăţiei sau neglijenţei semnificative – dovedire de către sportiv sau altă persoană a faptului că vinovăţia sau neglijenţa sa, atunci când se analizează toate circumstanţele şi se iau în calcul criteriile stabilite pentru lipsa vinovăţiei sau neglijenţei, nu a fost semnificativă în raport cu încălcarea reglementărilor antidoping. Exceptând cazul unei persoane protejate sau al unui sportiv care practică sportul recreativ, pentru orice încălcare prevăzută la art.5 alin.(2) pct.1), sportivul trebuie, de asemenea, să stabilească şi modul în care substanţa interzisă a ajuns în corpul său;

Listă interzisă – listă care identifică substanţele şi metodele interzise;

loc al unei manifestări sportive – locaţii stabilite de organismul sub egida căruia se desfăşoară evenimentul;

lot de testare înregistrat – lot format din sportivi de elită, stabilit, separat, la nivel internaţional – de către fiecare federaţie internaţională şi, respectiv, la nivel naţional – de către fiecare organizaţie naţională antidoping, care este supus testării-ţintă în competiţie şi în afara competiţiei, în cadrul planului de distribuire a testărilor aparţinând organizaţiei sau federaţiei internaţionale respective, şi care are obligaţia să furnizeze informaţii privind localizarea în conformitate cu prevederile Codului şi ale Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii;

manifestare sportivă – serie de competiţii individuale organizate împreună de către un singur organism decizional;

manifestare sportivă internaţională – manifestare sportivă sau competiţie în cadrul căreia Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic, o federaţie internaţională, un organizator de manifestări sportive majore sau altă organizaţie sportivă internaţională răspunde de manifestarea sportivă sau numeşte oficiali pentru aceasta;

manifestare sportivă naţională – manifestare sportivă sau competiţie ce implică participarea sportivilor de nivel naţional şi internaţional, care nu este o manifestare sportivă internaţională;

marker – un compus, grup de compuşi sau variabile biologice care indică utilizarea de substanţe sau metode interzise;

metabolit – orice substanţă produsă în urma unui proces de transformare metabolică;

metodă interzisă – orice metodă calificată astfel în cuprinsul Listei interzise;

minor – persoană fizică care nu a împlinit vârsta de 18 ani;

ofiţer de control doping – oficial instruit şi autorizat de Agenţia Naţională Antidoping să îndeplinească responsabilităţile atribuite ofiţerilor de control doping în baza Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii;

organizator de manifestări sportive majore – asociaţie continentală a comitetelor naţionale olimpice, altă organizaţie internaţională sportivă multidisciplinară care funcţionează drept organism decizional al oricăror manifestări sportive continentale, regionale sau internaţionale;

organizaţie antidoping – WADA sau un semnatar responsabil de adoptarea de reglementări pentru iniţierea, implementarea sau aplicarea oricărei părţi din procesul de control doping. Această definiţie include, de exemplu, Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic, alţi organizatori de manifestări sportive majore care efectuează testarea în cadrul acestor manifestări sportive, federaţiile internaţionale şi organizaţiile naţionale antidoping;

organizaţie naţională antidoping – entitate desemnată de fiecare ţară, având autoritatea şi responsabilitatea principală, la nivel naţional, de a adopta şi implementa reglementările antidoping, de a coordona activitatea de recoltare a probelor şi de gestionare a rezultatelor testărilor, precum şi de a coordona procedura de gestionare a rezultatelor la nivel naţional. În Republica Moldova aceasta este Agenţia Naţională Antidoping;

organizaţie regională antidoping – entitate la nivel regional, desemnată de ţările membre să coordoneze şi să gestioneze domenii delegate din programele naţionale antidoping ale acestora, care pot include adoptarea şi implementarea de reglementări antidoping, planificarea şi recoltarea de probe, gestionarea rezultatelor, verificarea solicitărilor de scutiri pentru uz terapeutic, desfăşurarea audierilor şi coordonarea programelor educative la nivel regional;

paşaport biologic al sportivului – program şi metode prin care se colectează şi se consemnează informaţii în conformitate cu Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii şi cu Standardul internaţional pentru laboratoare;

perioadă a manifestării sportive – interval de timp între începutul şi sfârşitul unei manifestări sportive, stabilit de organismul sub egida căruia se desfăşoară manifestarea sportivă;

persoană – persoană fizică sau juridică şi orice altă entitate;

persoană protejată – sportiv sau altă persoană fizică care, la momentul săvârşirii încălcării reglementărilor antidoping, se află în una dintre următoarele situaţii: nu a împlinit vârsta de 16 ani; nu a împlinit vârsta de 18 ani, nu este inclus în niciun lot de testare înregistrat şi nu a participat la nicio manifestare sportivă internaţională la o categorie deschisă; pentru alte motive decât vârsta, s-a stabilit lipsa capacităţii legale conform legislaţiei naţionale;

personal asistent al sportivului – orice antrenor, preparator, manager, agent, personal din conducerea echipei, oficial, personal medical ori paramedical, părinte sau orice altă persoană care lucrează, tratează sau acordă asistenţă sportivului care participă sau se pregăteşte să participe la competiţii sportive;

posesie – posesie fizică, de fapt sau reală, care nu poate fi demonstrată decât dacă persoana exercită control exclusiv sau intenţionează să exercite control exclusiv asupra substanţei interzise sau a metodei interzise, sau a locurilor în care se află o substanţă interzisă sau o metodă interzisă. Totuşi, dacă persoana nu exercită control exclusiv asupra substanţei interzise sau a metodei interzise, sau a locurilor în care se află o substanţă interzisă sau o metodă interzisă, posesia de fapt se va demonstra doar dacă persoana a ştiut despre prezenţa substanţei interzise sau a metodei interzise şi a intenţionat să exercite control asupra acesteia. Însă nu se va putea considera o încălcare a reglementărilor antidoping numai pe baza posesiei dacă, înaintea primirii înştiinţării conform căreia persoana a comis o încălcare a reglementărilor antidoping, persoana a întreprins acţiuni concrete pentru a demonstra că nu a intenţionat niciodată să aibă posesie şi a renunţat la posesie, declarând acest fapt în mod explicit organizaţiei antidoping. În pofida oricărei dispoziţii contrare din această definiţie, cumpărarea, inclusiv prin orice mijloc electronic sau de altă natură, a unei substanţe interzise sau metode interzise constituie posesie săvârşită de către persoana care realizează cumpărarea;

probă – orice material biologic recoltat pentru a fi supus controlului doping;

produs contaminat – produs ce conţine o substanţă interzisă care nu este precizată pe eticheta produsului sau în informaţiile accesibile printr-un demers rezonabil de căutare pe internet;

Reglementări naţionale antidoping (în continuare – RNAD) – set de reglementări elaborat şi aprobat de către Agenţia Naţională Antidoping în concordanţă cu responsabilităţile de conformitate cu prevederile Codului. RNAD se aprobă prin ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale Antidoping, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se plasează pe pagina web oficială a Agenţiei Naţionale Antidoping;

rezultat atipic – raport al unui laborator acreditat de WADA sau al unui alt laborator aprobat de WADA, care, înainte de a se stabili un rezultat analitic pozitiv, necesită investigaţii suplimentare potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru laboratoare sau ale documentelor tehnice corespunzătoare;

rezultat analitic pozitiv – raport al unui laborator acreditat de WADA sau al unui alt laborator aprobat de WADA, care, în conformitate cu Standardul internaţional pentru laboratoare, stabileşte într-o probă prezenţa unei substanţe interzise, a metaboliţilor acesteia sau a markerilor ei ori dovada utilizării unei metode interzise;

rezultat atipic pentru paşaportul biologic al sportivului – raport identificat ca un rezultat atipic pentru paşaportul biologic al sportivului, astfel cum este definit în standardele internaţionale aplicabile;

rezultat pozitiv pentru paşaportul biologic al sportivului – raport identificat ca un rezultat pozitiv pentru paşaportul biologic al sportivului, astfel cum este definit în standardele internaţionale aplicabile;

scutire pentru uz terapeutic – scutire care permite unui sportiv cu o afecţiune medicală să utilizeze o substanţă sau o metodă interzisă, însă doar dacă sunt respectate cerinţele prevăzute în Cod şi în Standardul internaţional privind scutirile pentru uz terapeutic;

semnatar – entitate care acceptă Codul şi se angajează să implementeze prevederile acestuia;

sport de echipă – sport în care înlocuirea jucătorilor este permisă pe durata desfăşurării unei competiţii;

sport individual – orice sport care nu este sport de echipă;

sportiv – orice persoană care participă la activitatea sportivă la nivel internaţional, definită ca atare de fiecare federaţie internaţională, sau la nivel naţional, definită ca atare de fiecare organizaţie naţională antidoping, precum şi orice altă persoană care concurează într-un sport şi care este legitimată la un club sportiv sau o federaţie sportivă naţională şi orice altă persoană care participă la activităţi sportive la un nivel inferior, definită ca atare de către Agenţia Naţională Antidoping în RNAD;

sportiv de nivel naţional – sportiv care concurează într-o disciplină sportivă la nivel naţional, definit ca atare de către Agenţia Naţională Antidoping în RNAD;

sportiv de nivel internaţional – sportiv care concurează într-o disciplină sportivă la nivel internaţional, definit ca atare de fiecare federaţie internaţională, cu respectarea Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii;

sportiv practicant de sport recreativ – sportiv de nivel naţional sau de nivel internaţional retras din activitatea sportivă, precum şi orice persoană fizică care nu este sportiv de nivel naţional sau sportiv de nivel internaţional şi care participă la manifestări sportive organizate pe teritoriul Republicii Moldova în scop recreaţional, definit ca atare de către Agenţia Naţională Antidoping în RNAD;

sprijin substanţial – în sensul art.57, o persoană care oferă sprijin substanţial trebuie să declare, sub semnătură sau într-un interviu înregistrat, toate informaţiile pe care le deţine legate de încălcări ale reglementărilor antidoping sau de alte proceduri descrise la art.56, precum şi să coopereze pe deplin în cazul investigării şi judecării oricărui caz sau speţă legată de acele informaţii, inclusiv, de exemplu, prin depunerea unei mărturii în cadrul unei audieri, dacă organizaţia antidoping sau organismul de audiere solicită acest lucru. În plus, informaţiile furnizate trebuie să fie credibile şi să constituie o parte importantă a cazului sau a procedurii iniţiate ori, dacă nu se iniţiază un caz sau o procedură, trebuie să ofere un temei suficient pe care s-ar fi putut sprijini un caz sau o procedură;

standard internaţional – standard adoptat de WADA în sprijinul prevederilor Codului. Respectarea standardului internaţional, spre deosebire de un alt standard, o altă practică sau procedură alternativă, este suficientă pentru a concluziona că procedurile la care se face referire în standardul internaţional au fost îndeplinite în mod corespunzător. Standardele internaţionale vor include orice document tehnic elaborat pe baza lor;

substanţă interzisă – orice substanţă sau clasă de substanţe calificată astfel în cuprinsul Listei interzise;

substanţă specifică – orice substanţă interzisă, dacă nu se precizează altfel în cuprinsul Listei interzise;

substanţe de abuz – substanţe care includ acele substanţe interzise care sunt în mod specific identificate ca substanţe de abuz în Lista interzisă, deoarece sunt frecvent utilizate în mod abuziv în societate în afara domeniului sportului;

tentativă – implicare intenţionată într-o acţiune care constituie un pas important în desfăşurarea unei activităţi plănuite să culmineze cu comiterea unei încălcări a reglementărilor antidoping. În orice caz, nu se va stabili o încălcare a reglementărilor antidoping doar pe baza tentativei de a comite o astfel de încălcare dacă persoana renunţă la tentativă mai înainte ca aceasta să fie descoperită de o terţă parte, neimplicată în respectiva tentativă;

terapeutic – care se referă la sau are legătură cu tratamentul unei afecţiuni medicale cu agenţi sau metode curative sau care ajută la vindecare;

testare – parte a controlului doping, ce presupune planificarea distribuirii testelor, recoltarea probelor, manipularea probelor şi transportul lor la laborator;

testare-ţintă – selecţionare a sportivilor pentru testare, pe baza criteriilor prevăzute în Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii;

trafic – vânzare, oferire, transport, expediere, livrare sau distribuire către un terţ ori posesie în oricare dintre aceste scopuri a unei substanţe interzise sau metode interzise, posesie fizică sau prin mijloace electronice ori de altă natură, de către un sportiv, un membru al personalului asistent al sportivului sau de către o altă persoană aflată sub autoritatea unei organizaţii antidoping. Această definiţie nu cuprinde acţiunile săvârşite cu bună-credinţă de personalul medical şi care implică o substanţă interzisă utilizată în scopuri terapeutice legitime şi licite sau în alte scopuri justificabile, de asemenea nu cuprinde acţiuni care implică substanţe interzise care nu sunt interzise în testarea în afara competiţiei – dacă circumstanţele în ansamblul lor nu demonstrează că substanţele interzise nu sunt destinate unor scopuri terapeutice legitime şi licite sau sunt destinate să îmbunătăţească performanţa sportivă;

utilizare – utilizare, aplicare, ingerare, injectare sau consum prin orice mijloace al oricărei substanţe interzise sau metode interzise;

vinovăţie – orice încălcare a unei îndatoriri sau orice lipsă de atenţie cuvenită în conformitate cu o situaţie anume. Factorii care se iau în considerare în evaluarea gradului de vinovăţie a unui sportiv sau a unei alte persoane includ, de exemplu, experienţa sportivului sau a persoanei în cauză, faptul că sportivul sau persoana în cauză este persoană protejată, considerente speciale cum ar fi o dizabilitate, gradul de risc care ar fi trebuit perceput de către sportiv, precum şi nivelul de atenţie şi documentare exercitat de sportiv în legătură cu ceea ce ar fi trebuit să fie nivelul de risc perceput. În aprecierea gradului de vinovăţie a sportivului sau a altei persoane, circumstanţele luate în considerare trebuie să fie specifice şi relevante pentru a explica abaterea sportivului sau a persoanei în cauză de la standardul de conduită preconizat. Astfel, de exemplu, faptul că un sportiv ar pierde oportunitatea de a realiza venituri considerabile pe perioada suspendării sau faptul că sportivul mai are la dispoziţie o perioadă redusă în cariera sa, sau momentul de referinţă din calendarul competiţional nu vor constitui factori relevanţi care să fie luaţi în considerare la reducerea perioadei de suspendare conform prevederilor art.56.

Articolul 5. Dopajul în sport

(1) Se consideră dopaj în sport una sau mai multe încălcări ale reglementărilor antidoping.

(2) Constituie încălcări ale reglementărilor antidoping următoarele fapte:

1) prezenţa unei substanţe interzise, a metaboliţilor acesteia ori a markerilor ei în proba sportivului. Este de datoria sportivilor să se asigure că nicio substanţă interzisă nu pătrunde în organismul lor. Sportivii sunt răspunzători pentru prezenţa oricărei substanţe interzise, a metaboliţilor acesteia ori a markerilor ei, depistată în probele lor. În consecinţă, nu este necesar să se probeze intenţia, vinovăţia, neglijenţa sau utilizarea cu bună ştiinţă de către sportiv a unei substanţe interzise pentru a stabili o încălcare a reglementărilor antidoping în sensul prezentului punct;

2) utilizarea sau tentativa unui sportiv de a utiliza o substanţă interzisă sau o metodă interzisă. Este de datoria sportivilor să se asigure că nicio substanţă interzisă nu pătrunde în corpul lor şi că nu se utilizează nicio metodă interzisă. În consecinţă, nu este necesar să se probeze intenţia, vinovăţia, neglijenţa sau utilizarea cu bună ştiinţă de către sportiv a unei substanţe interzise sau a unei metode interzise pentru a se stabili o încălcare a reglementărilor antidoping în sensul prezentului punct;

3) eschivarea de la recoltarea de probe, refuzul sau neprezentarea pentru recoltarea de probe, fără o justificare temeinică, după înştiinţarea de către o persoană autorizată în mod corespunzător;

4) încălcarea de către sportiv a obligaţiei de localizare, ceea ce înseamnă orice combinaţie de 3 teste neefectuate şi/sau încălcări legate de informaţiile privind localizarea sportivilor, astfel cum sunt definite în Standardul internaţional pentru gestionarea rezultatelor, comise într-o perioadă de 12 luni de către un sportiv dintr-un lot de testare înregistrat;

5) falsificarea sau tentativa de a falsifica orice parte a controlului doping de către sportiv sau o altă persoană;

6) posesia de substanţe sau metode interzise de către un sportiv sau o altă persoană din personalul asistent al sportivului:

a) posesia de către un sportiv, în competiţie, a oricărei substanţe interzise sau metode interzise ori posesia de către un sportiv, în afara competiţiei, a oricărei substanţe interzise sau metode interzise care este interzisă în afara competiţiei, dacă sportivul nu dovedeşte că posesia este în concordanţă cu o scutire pentru uz terapeutic, acordată sportivului în condiţiile prezentei legi, sau cu o altă justificare acceptabilă;

b) posesia de către personalul asistent al sportivilor, în competiţie, a oricărei substanţe interzise sau metode interzise ori posesia de către personalul asistent al sportivilor, în afara competiţiei, a oricărei substanţe interzise sau metode interzise care este interzisă în afara competiţiei, în legătură cu un sportiv, o competiţie sau un antrenament, dacă personalul asistent al sportivilor nu dovedeşte că posesia este în concordanţă cu o scutire pentru uz terapeutic, acordată sportivului în condiţiile prezentei legi, sau cu o altă justificare acceptabilă;

7) traficul sau tentativa de traficare a oricărei substanţe interzise sau metode interzise de către sportiv sau o altă persoană;

8) administrarea sau tentativa de a administra, de către un sportiv sau o altă persoană, orice substanţă interzisă sau metodă interzisă oricărui sportiv, în competiţie, ori administrarea sau tentativa de a administra oricărui sportiv, în afara competiţiei, orice substanţă interzisă sau metodă interzisă care este interzisă în afara competiţiei;

9) complicitatea sau tentativa de complicitate din partea sportivului sau a altei persoane prin asistarea, încurajarea, sprijinirea, instigarea, conspiraţia, acoperirea sau orice alt tip de complicitate sau de tentativă de complicitate intenţionată implicând o încălcare ori o tentativă de încălcare a unei reglementări antidoping sau o încălcare a prevederilor art.66 alin.(1)–(3);

10) asocierea dintre, pe de o parte, un sportiv sau o altă persoană aflată sub autoritatea unei organizaţii antidoping pe baza unui raport profesional sau de natură sportivă şi, pe de altă parte, orice membru al personalului asistent al sportivului, care:

a) dacă se află sub autoritatea unei organizaţii antidoping, face obiectul unei perioade de suspendare;

b) dacă nu se află sub autoritatea unei organizaţii antidoping şi dacă suspendarea nu a fost dispusă printr-o procedură de gestionare a rezultatelor în temeiul Codului:

– a fost condamnat; sau

– pe baza unor proceduri penale, disciplinare sau profesionale, a fost găsit vinovat de a fi adoptat o conduită care ar fi constituit o încălcare a regulilor antidoping în situaţia în care acelei persoane i-ar fi fost aplicabile reglementări conforme cu Codul.

Statutul de descalificare al unei astfel de persoane va fi în vigoare pentru perioada cea mai lungă dintre durata de 6 ani de la data deciziei de natură penală, disciplinară sau profesională şi durata sancţiunii de natură penală, disciplinară sau profesională impuse;

c) serveşte drept acoperire sau intermediar pentru una dintre persoanele menţionate la lit.a) sau b);

11) acţiunile unui sportiv sau ale altei persoane de descurajare sau de represalii împotriva raportării către autorităţi, cu excepţia cazului în care astfel de acţiuni reprezintă încălcare a reglementărilor antidoping conform pct.5).

(3) Dovada unei încălcări a reglementărilor antidoping în sensul prevederilor alin.(2) pct.1) este reprezentată de una dintre următoarele situaţii:

a) analiza probei A a sportivului confirmă prezenţa unei substanţe interzise, a metaboliţilor acesteia sau a markerilor ei, în cazul în care sportivul renunţă la analiza probei B şi proba B nu este analizată;

b) proba B este analizată şi analiza confirmă prezenţa substanţei interzise, a metaboliţilor acesteia sau a markerilor ei în proba A a sportivului;

c) proba A sau B a sportivului este împărţită în două părţi, iar analiza părţii de confirmare din proba împărţită confirmă prezenţa unei substanţe interzise, a metaboliţilor acesteia sau a markerilor ei identificaţi în prima parte a probei împărţite;

d) sportivul renunţă la analiza părţii de confirmare din proba împărţită potrivit lit.c).

(4) Prezenţa oricărei cantităţi raportate dintr-o substanţă interzisă, a metaboliţilor acesteia sau a markerilor ei în proba unui sportiv constituie încălcare a reglementărilor antidoping conform alin.(2) pct.1), excepţie făcând acele substanţe pentru care este identificată în mod specific o limită de decizie în Lista interzisă sau într-un document tehnic.

(5) Prin excepţie de la alin.(2) pct.1), Lista interzisă, standardele internaţionale sau documentele tehnice pot stabili criterii speciale pentru raportarea sau evaluarea anumitor substanţe interzise.

(6) În sensul alin.(2) pct.2) nu este relevant dacă tentativa de utilizare a unei substanţe interzise sau a unei metode interzise a condus la rezultatul dorit. Este suficient faptul că s-a încercat folosirea uneia dintre acestea pentru a se considera că a avut loc o încălcare a reglementărilor antidoping.

(7) Pentru a stabili o încălcare în sensul alin.(2) pct.10), Agenţia Naţională Antidoping sau altă organizaţie antidoping trebuie să demonstreze că sportivul sau altă persoană cunoştea statutul de persoană descalificată al membrului personalului asistent al sportivului. Revine sportivului sau altei persoane sarcina de a dovedi că asocierea cu un membru al personalului asistent al sportivului, astfel cum este descris la alin.(2) pct.10) lit.a) şi b), nu este de natură profesională sau sportivă şi/sau că o astfel de asociere nu ar fi putut fi evitată în mod rezonabil.

(8) Organizaţiile antidoping care au informaţii cu privire la membrii personalului asistent al sportivului care corespund condiţiilor prevăzute la art.5 alin.(2) pct.10) trebuie să transmită aceste informaţii către WADA.

(9) În sensul alin.(2) pct.11), constituie o încălcare a reglementărilor antidoping:

a) orice acţiune prin care se ameninţă sau care este menită să intimideze o altă persoană cu scopul de a descuraja acea persoană să raporteze cu bună-credinţă o presupusă încălcare a reglementărilor antidoping sau o presupusă neconformitate cu Codul către WADA, Agenţia Naţională Antidoping, o altă organizaţie antidoping, organele de urmărire penală, un organism de reglementare sau de cercetare profesională disciplinară, un organism de audiere sau către o persoană care derulează o investigaţie pentru WADA, Agenţia Naţională Antidoping sau pentru orice altă organizaţie antidoping;

b) represaliile împotriva unei persoane care, cu bună-credinţă, a furnizat dovezi sau informaţii cu privire la o presupusă încălcare a reglementărilor antidoping sau o presupusă neconformitate cu Codul către WADA, Agenţia Naţională Antidoping, o altă organizaţie antidoping, un organ al legii, un organism de reglementare sau de cercetare profesională disciplinară, un organism de audiere sau către o persoană care derulează o investigaţie pentru WADA, Agenţia Naţională Antidoping sau pentru o altă organizaţie antidoping.

(10) Represaliile, ameninţarea şi intimidarea prevăzute în prezentul articol includ orice faptă săvârşită, fie că fapta este lipsită de un temei de bună-credinţă, fie că aceasta constituie un răspuns disproporţionat.

Articolul 6. Probarea dopajului

(1) Sarcina probei privind dovedirea încălcării reglementărilor antidoping revine Agenţiei Naţionale Antidoping.

(2) Standardul probatoriu la care se raportează Agenţia Naţională Antidoping constă în dovedirea încălcării reglementărilor antidoping într-un mod suficient de convingător pentru organismul de audiere, ţinând cont de gravitatea prezumţiei formulate. În toate cazurile, acest standard probatoriu are o pondere mai mare decât un simplu echilibru al probabilităţilor, însă o pondere mai mică decât o dovadă neîndoielnică.

(3) Standardul probatoriu va fi balanţa probabilităţilor în cazul când prezenta lege sau Codul stabileşte că îi revine sportivului sau altei persoane, care se presupune că a săvârşit o încălcare a reglementărilor antidoping, sarcina să infirme prezumţia sau să stabilească fapte sau circumstanţe specifice, cu excepţia prevederilor alin.(5) lit.b) şi c) şi ale alin.(8)–(10).

(4) Faptele legate de încălcări ale reglementărilor antidoping pot fi stabilite pe baza tuturor mijloacelor de probă admisibile, inclusiv recunoaşterea.

(5) Următoarele reguli de dovedire a încălcării reglementărilor antidoping sunt aplicabile în cazurile de dopaj:

a) metodele analitice sau limitele de decizie aprobate de WADA după consultarea cu comunitatea ştiinţifică de specialitate sau care au făcut obiectul examinării de către experţi în domeniu sunt considerate ca fiind validate ştiinţific;

b) prezumţia că laboratoarele acreditate sau aprobate de WADA au făcut analize de probe şi au aplicat proceduri de păstrare a probelor în concordanţă cu Standardul internaţional pentru laboratoare;

c) abaterile de la orice alt standard internaţional sau alte reglementări, sau politici antidoping prevăzute în Cod ori în prezenta lege nu invalidează rezultatele analitice sau alte probe ale încălcării reglementărilor antidoping şi nu constituie o apărare în raport cu o încălcare a reglementărilor antidoping;

d) faptele stabilite în cadrul unei decizii a unei instanţe de judecată sau a unui organism disciplinar profesional din cadrul unei jurisdicţii competente, care nu face obiectul unui apel în curs, reprezintă dovezi incontestabile împotriva sportivului sau a altei persoane asupra căreia s-a luat o decizie pe baza acelor fapte, dacă sportivul sau altă persoană nu dovedeşte că decizia încalcă principiile generale ale dreptului;

e) comisia care face audierea în cazul unei încălcări a reglementărilor antidoping poate ajunge la o concluzie negativă referitoare la sportivul sau la altă persoană despre care se presupune că a încălcat o reglementare antidoping, pe baza refuzului sportivului sau al altei persoane de a se prezenta după ce, într-o limită de timp rezonabilă, i s-a solicitat să participe la audiere, fie în persoană, fie telefonic, conform celor dispuse de comisia de audiere, şi să răspundă la întrebările comisiei sau ale Agenţiei Naţionale Antidoping.

(6) Orice sportiv sau persoană care doreşte să conteste dacă au fost întrunite condiţiile pentru prezumţia de validitate prevăzută la alin.(5) lit.a) sau să conteste această prezumţie va trebui, ca o condiţie prealabilă, să informeze mai întâi WADA cu privire la contestaţie şi la temeiul acesteia. Organismul de audiere iniţial, comisia de apel de nivel naţional şi Curtea de Arbitraj Sportiv pot, de asemenea, din proprie iniţiativă, să informeze WADA cu privire la contestaţie.

(7) În termen de 10 zile de la primirea de către WADA a informaţiei prevăzute la alin.(6) şi a dosarului cazului legat de contestaţie, aceasta are, de asemenea, dreptul să intervină ca parte sau ca amicus curiae ori să prezinte în alt mod dovezi în cadrul procedurii arbitrate. În speţele deduse la Curtea de Arbitraj Sportiv, la solicitarea WADA, completul arbitral numeşte un expert ştiinţific calificat pentru a oferi sprijin în evaluarea contestaţiei.

(8) Sportivul sau altă persoană poate respinge prezumţia prevăzută la alin.(5) lit.b) dacă dovedeşte că s-a produs o abatere de la Standardul internaţional pentru laboratoare, care ar fi putut cauza rezultatul analitic pozitiv.

(9) Dacă sportivul sau altă persoană respinge prezumţia prevăzută la alin.(5) lit.b), demonstrând că a existat o abatere de la Standardul internaţional pentru laboratoare, care, în mod rezonabil, ar fi putut cauza rezultatul analitic pozitiv, organizaţia antidoping are obligaţia să stabilească faptul că respectiva abatere nu a fost cauza rezultatului analitic pozitiv.

(10) Dacă sportivul sau altă persoană demonstrează că o abatere de la unul dintre standardele internaţionale menţionate în prezentul alineat ar fi putut, în mod rezonabil, cauza rezultatul analitic pozitiv, încălcarea reglementărilor antidoping sau încălcarea obligaţiilor privind localizarea, Agenţia Naţională Antidoping are obligaţia de a demonstra că această abatere nu a determinat rezultatul analitic pozitiv, încălcarea reglementărilor antidoping sau încălcarea obligaţiilor privind localizarea, după cum urmează:

a) în cazul unei abateri de la Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii ce ţine de recoltarea probei sau manipularea probei, pentru o încălcare a reglementărilor antidoping bazată pe un rezultat analitic pozitiv;

b) în cazul unei abateri de la Standardul internaţional pentru gestionarea rezultatelor sau Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii ce ţine de un rezultat pozitiv din paşaportul biologic al sportivului;

c) în cazul unei abateri de la Standardul internaţional pentru gestionarea rezultatelor ce ţine de obligativitatea înştiinţării sportivului cu privire la deschiderea probei B;

d) în cazul unei abateri de la Standardul internaţional pentru gestionarea rezultatelor ce ţine de înştiinţarea sportivului, care ar fi putut cauza în mod rezonabil o încălcare a obligaţiilor privind localizarea.

Capitolul II

AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDOPING

Articolul 7. Statutul Agenţiei Naţionale Antidoping

(1) Agenţia Naţională Antidoping (în continuare – Agenţie) este o autoritate administrativă centrală publică în subordinea Guvernului, instituită în scopul prevenirii şi combaterii fenomenului de dopaj în Republica Moldova.

(2) Regulamentul cu privire la modul de organizare şi funcţionare a Agenţiei se aprobă de Guvern.

(3) Finanţarea Agenţiei se efectuează de la bugetul de stat, inclusiv din venituri colectate, în limitele alocaţiilor aprobate prin legea bugetară anuală.

(4) Bugetul Agenţiei se elaborează, se aprobă şi se administrează în conformitate cu principiile, regulile şi procedurile stabilite de legislaţia în domeniul finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale.

(5) Agenţia este independentă în deciziile şi activităţile operaţionale faţă de structurile sportive şi guvernamentale, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, prin interzicerea oricărei implicări în deciziile sau activităţile sale din partea oricărei persoane care este în acelaşi timp implicată în conducerea sau activitatea unei federaţii internaţionale, a unei federaţii naţionale, a unui organizator de manifestări sportive majore, a unui comitet naţional olimpic, a unui comitet naţional paralimpic sau a unei structuri guvernamentale cu responsabilitate în domeniul sportului sau în domeniul antidoping.

(6) Agenţia are jurisdicţie exclusivă pe teritoriul Republicii Moldova şi asupra persoanelor menţionate la art.3 pentru testări, investigaţii şi toate celelalte activităţi legate de prevenirea şi combaterea dopajului în sport, cu excepţia federaţiilor internaţionale, a organizatorilor de manifestări majore şi altor organizaţii antidoping în condiţiile prevăzute de Cod şi cu excepţia prevederilor aplicabile ale Convenţiei contra dopajului.

Articolul 8. Obiectivele Agenţiei

Obiectivele Agenţiei sunt:

a) prevenirea şi combaterea la nivel naţional a fenomenului de dopaj prin adoptarea şi implementarea Strategiei naţionale antidoping, în conformitate cu obiectivele şi prevederile Codului, ale Convenţiei internaţionale împotriva dopajului în sport a UNESCO şi ale Convenţiei contra dopajului, precum şi în conformitate cu standardele internaţionale, politicile şi reglementările antidoping;

b) încurajarea practicării unui sport curat în vederea protejării sănătăţii sportivilor şi respectării principiului de fairplay în sport;

c) descurajarea dopajului prin punerea în aplicare a unor norme riguroase şi sancţiuni;

d) promovarea politicii de stat în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului de dopaj, al combaterii manipulării competiţiilor sportive, precum şi în domeniul protecţiei integrităţii sportului şi sănătăţii persoanelor care practică activitatea fizică;

e) promovarea şi susţinerea cercetărilor cu privire la fenomenul dopajului în sport.

Articolul 9. Atribuţiile Agenţiei

În vederea realizării obiectivelor prevăzute la art.8, Agenţia îndeplineşte următoarele atribuţii:

1) planifică, elaborează şi implementează documente de politici publice în domeniul antidoping;

2) prezintă propuneri de modificare a legislaţiei naţionale prin armonizarea ei cu reglementările internaţionale din domeniu;

3) adoptă, publică şi asigură implementarea RNAD în conformitate cu prevederile Codului şi ale standardelor internaţionale;

4) asigură implementarea actelor normative, aplică măsuri concrete privind sancţionarea cazurilor de dopaj în sport;

5) răspunde de efectuarea testărilor doping şi asigură gestionarea rezultatelor controlului doping în conformitate cu prevederile Codului şi ale Standardului internaţional pentru gestionarea rezultatelor;

6) elaborează şi actualizează planul de distribuire a testărilor doping, în conformitate cu prevederile Codului şi ale Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii;

7) organizează şi efectuează controale doping în cadrul competiţiilor, precum şi în afara acestora;

8) investighează rezultatele atipice şi datele atipice din paşaportul biologic al sportivului;

9) investighează orice alte informaţii ce rezultă din analize sau din alte surse ori date care indică încălcarea unei sau mai multor reglementări antidoping, în scopul fie de a exclude suspiciunea privind încălcarea regulii/regulilor, fie de a consolida probe care să sprijine iniţierea unei proceduri privind încălcarea unei reglementări antidoping;

10) încurajează şi acordă asistenţă structurilor sportive, Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv şi Comitetului Paralimpic al Republicii Moldova în adoptarea unor programe de prevenire şi combatere a dopajului în sport;

11) colaborează cu alte organizaţii antidoping în scopul testării reciproce;

12) publică anual lista substanţelor şi a metodelor interzise, în conformitate cu Lista interzisă;

13) publică şi actualizează anual, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, lista de preparate farmaceutice autorizate şi comercializate în Republica Moldova care au în componenţa lor substanţe dopante;

14) aduce la cunoştinţa WADA informaţia privind cazurile de dopaj înregistrate în Republica Moldova şi/sau în rândul sportivilor moldoveni pe plan naţional şi internaţional;

15) asigură organizarea şi funcţionarea Comisiei de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic, ţine evidenţa scutirilor acordate pentru sportivii naţionali, în conformitate cu prevederile Standardului internaţional privind scutirile pentru uz terapeutic;

16) iniţiază, promovează şi susţine programe educative şi de prevenire a dopajului în sport, precum şi de promovare a principiului de fairplay în sport;

17) asigură instruirea şi dezvoltarea profesională continuă a personalului Agenţiei;

18) cooperează cu alte organizaţii naţionale şi internaţionale, cu instituţii publice, organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale şi cu alte organizaţii antidoping;

19) cooperează pe deplin cu WADA în legătură cu investigaţiile efectuate de aceasta, în cazul în care WADA a iniţiat propriile sale investigaţii cu privire la încălcările reglementărilor antidoping şi la alte activităţi care ar putea favoriza dopajul;

20) sesizează structurile guvernamentale în vederea retragerii fondurilor pentru sportivii şi personalul asistent al sportivilor care au încălcat reglementările antidoping;

21) promovează şi susţine cercetările privind combaterea dopajului în sport;

22) facilitează procesul de monitorizare a conformităţii cu Codul, potrivit Standardului internaţional privind respectarea Codului de către semnatari;

23) colectează, stochează, prelucrează sau comunică date cu caracter personal cu privire la sportiv şi alte persoane, atunci când este necesar şi aplicabil în desfăşurarea activităţilor antidoping, în conformitate cu prevederile Codului, ale Standardului internaţional pentru prelucrarea datelor cu caracter personal şi ale legislaţiei naţionale;

24) prezintă Guvernului anual, până la data de 10 februarie, un raport de activitate pentru anul precedent;

25) publică anual, până la data de 10 februarie, raportul statistic pentru anul precedent referitor la activităţile de control doping întreprinse, copia acestui raport fiind remisă către WADA;

26) instituie comisii specializate în scopul examinării şi soluţionării unor probleme din activitatea antidoping;

27) exercită alte activităţi care rezultă din prevederile Codului şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei;

28) autorizează cluburile şi federaţiile sportive în cadrul cărora sunt antrenaţi şi pregătiţi sportivi, inclusiv persoane care practică activitatea fizică şi sportul, să informeze şi să educe antrenorii şi instructorii din cadrul acestora cu privire la interzicerea utilizării substanţelor şi a metodelor interzise, precum şi cu privire la urmările grave ale utilizării acestora.

[Art.9 modificat prin Legea nr.174 din 27.06.2025, în vigoare 17.01.2026]

Articolul 10. Personalul Agenţiei

(1) Personalul Agenţiei este format din funcţionari publici şi personal contractual şi este salarizat în condiţiile legii.

(2) Directorul general al Agenţiei se subordonează direct prim-ministrului şi este numit în funcţie de către Guvern pentru un mandat de 4 ani. Persoana numită în funcţia de director general al Agenţiei trebuie să întrunească următoarele criterii:

a) bună reputaţie;

b) cel puţin 5 ani de experienţă profesională şi 2 ani de experienţă managerială în domeniu;

c) cunoştinţe temeinice în domeniul prevenirii şi combaterii dopajului în sport;

d) independenţă politică şi independenţă faţă de structurile sportive sau faţă de structurile guvernamentale cu responsabilitate în domeniul sportului sau în domeniul antidoping.

(3) În exercitarea atribuţiilor sale, directorul general al Agenţiei emite ordine, instrucţiuni şi decizii.

(4) Mandatul directorului general încetează în următoarele cazuri:

a) expirarea termenului pentru care a fost numit;

b) nerespectarea regimului juridic general al incompatibilităţilor şi conflictelor de interese;

c) încălcarea unei reglementări antidoping conform art.5 alin.(2);

d) demisia;

e) imposibilitatea exercitării funcţiei din motive de sănătate.

(5) Nu poate fi numită în funcţie, în nicio poziţie legată de o activitate de control doping (alta decât programele de reabilitare sau educaţie antidoping), o persoană care este suspendată provizoriu sau care se află în perioadă de suspendare, conform Codului.

Articolul 11. Colegiul Agenţiei

(1) Colegiul Agenţiei este un organ consultativ creat pentru dezbaterea problemelor referitoare la activitatea şi politicile promovate de Agenţie.

(2) Colegiul Agenţiei se creează în conformitate cu cerinţele de independenţă operaţională prevăzute în Cod. Componenţa numerică şi cea nominală a Colegiului Agenţiei se stabilesc în regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului, care se aprobă de directorul general al Agenţiei.

(3) Membrii Colegiului Agenţiei trebuie să fie independenţi în raport cu activităţile Agenţiei şi nu pot avea o poziţie de membru al consiliului în cadrul unei confederaţii sportive, în cadrul Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv, Comitetului Paralimpic al Republicii Moldova sau al oricăror dintre federaţiile membre ale acestora. Membrii Colegiului Agenţiei nu pot deţine funcţii în departamentele relevante din Guvern, în confederaţii sportive, Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv, Comitetul Paralimpic al Republicii Moldova sau în oricare dintre federaţiile membre ale acestora. Membrii Colegiului Agenţiei trebuie să respecte principiile generale, precum independenţa juridică şi operaţională, integritatea şi imparţialitatea.

(4) În activitatea sa, Colegiul Agenţiei se conduce de regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Agenţiei.

(5) Colegiul Agenţiei se întruneşte ori de câte ori este necesar, fiind convocat de directorul general.

(6) Directorul general participă la şedinţele Colegiului Agenţiei, dar nu poate fi preşedinte al acestuia.

Articolul 12. Cotizaţiile

Agenţia are obligaţia de a achita cotizaţiile stabilite de către organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale internaţionale, asumată prin Convenţia internaţională împotriva dopajului în sport a UNESCO, prin Convenţia contra dopajului şi prin Protocolul adiţional la aceasta.

Capitolul III

LISTA INTERZISĂ ŞI SCUTIRILE PENTRU UZ TERAPEUTIC

Articolul 13. Substanţele interzise şi metodele interzise

(1) Lista interzisă cuprinde acele substanţe interzise şi metode interzise care sunt interzise ca fiind dopante în orice situaţie, atât în competiţie, cât şi în afara competiţiei, din cauza potenţialului lor de a spori performanţa sportivă în competiţiile viitoare sau a potenţialului lor de mascare, precum şi acele substanţe şi metode care sunt interzise doar în competiţie.

(2) În vederea aplicării sancţiunilor pentru încălcarea reglementărilor antidoping, toate substanţele interzise vor fi substanţe specifice, dacă nu se precizează altfel în Lista interzisă. Nicio metodă interzisă nu va fi o metodă specifică, cu excepţia celor identificate în mod special ca metode specifice în Lista interzisă.

(3) În vederea aplicării sancţiunilor pentru încălcarea reglementărilor antidoping, substanţele de abuz vor include acele substanţe interzise care sunt în mod specific identificate ca substanţe de abuz în Lista interzisă deoarece sunt frecvent utilizate în mod abuziv în societate în afara domeniului sportului.

(4) Decizia WADA de a include substanţe interzise şi metode interzise în Lista interzisă, clasificarea substanţelor în categorii în Lista interzisă, clasificarea unei substanţe ca interzisă în orice moment sau numai în competiţie, clasificarea unei substanţe sau metode ca fiind o substanţă sau metodă specifică ori o substanţă de abuz sunt definitive şi nu pot fi supuse contestării de către sportivi sau alte persoane, ceea ce include, dar fără a se limita la aceasta, orice contestaţie în temeiul motivării că substanţa sau metoda nu a fost un agent mascator ori nu a avut capacitatea de a spori performanţa, nu a reprezentat un risc pentru sănătate sau nu contravine spiritului sportiv.

Articolul 14. Publicarea şi revizuirea Listei interzise

(1) Lista interzisă se publică de către WADA sub forma unui standard internaţional. Agenţia este responsabilă de publicarea acestei liste în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi de plasarea ei pe pagina sa web oficială.

(2) Agenţia publică, conform procedurii descrise la alin.(1), Lista interzisă revizuită ori de câte ori apar modificări în lista publicată de WADA.

Articolul 15. Scutirile pentru uz terapeutic

(1) Prezenţa unei substanţe interzise, a metaboliţilor acesteia sau a markerilor ei şi/sau utilizarea sau tentativa de utilizare, posesia ori administrarea sau tentativa de a administra o substanţă interzisă sau o metodă interzisă nu constituie încălcări ale reglementărilor antidoping dacă sunt aplicabile scutirile pentru uz terapeutic acordate în conformitate cu Standardul internaţional privind scutirile pentru uz terapeutic.

(2) Agenţia asigură aplicarea procedurii de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic în cazul sportivilor care nu sunt sportivi de nivel internaţional, la solicitarea scrisă a acestora, în conformitate cu procedura descrisă în Standardul internaţional privind scutirile pentru uz terapeutic. În situaţia în care Agenţia refuză solicitarea, sportivul poate formula apel doar la Comisia de apel. Orice decizie privind scutirile pentru uz terapeutic poate fi revizuită de WADA în conformitate cu Standardul internaţional privind scutirile pentru uz terapeutic.

(3) Sportivii de nivel internaţional au obligaţia de a solicita acordarea unei scutiri pentru uz terapeutic federaţiei internaţionale la care sunt afiliaţi.

Articolul 16. Comisia de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic

(1) Comisia de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic se constituie pe lângă Agenţie.

(2) Componenţa, competenţele şi reglementările operaţionale ale comisiei prevăzute la alin.(1) se aprobă prin ordin al directorului general al Agenţiei, în conformitate cu Standardul internaţional privind scutirile pentru uz terapeutic.

(3) Membrii şi secretarul Comisiei de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic beneficiază de remunerare pentru fiecare şedinţă la care participă. Remunerarea se acordă în baza contractelor de prestări servicii încheiate individual cu Agenţia, iar cuantumul acesteia, pentru fiecare membru în parte, se stabileşte prin ordin al directorului general şi constituie 20% din salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul în curs. În decurs de un an, remunerarea totală pentru un membru nu va depăşi 3 salarii medii lunare prognozate pe economie.

(4) Neluarea unei decizii într-un interval de timp rezonabil cu privire la o solicitare corect formulată de acordare a unei scutiri pentru uz terapeutic se consideră drept refuz al solicitării în cauză, declanşând în acest fel aplicarea drepturilor incidente de verificare sau apel.

(5) Procedura solicitării şi acordării de scutiri pentru uz terapeutic este prevăzută în RNAD.

(6) Finanţarea cheltuielilor de organizare şi funcţionare a Comisiei de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic se asigură din contul şi în limitele alocaţiilor prevăzute în bugetul Agenţiei.

Capitolul IV

RESPONSABILITĂŢILE

Articolul 17. Responsabilităţile sportivilor

Sportivii sunt obligaţi:

a) să cunoască şi să respecte toate reglementările antidoping, naţionale şi internaţionale, adoptate în conformitate cu prevederile Codului şi care le sunt aplicabile;

b) să fie disponibili în orice moment pentru recoltarea de probe;

c) să îşi asume răspunderea, în contextul antidoping, pentru ceea ce ingerează sau folosesc;

d) să se legitimeze pentru a-şi preciza calitatea de sportiv la orice consultaţie medicală, de orice natură, să informeze personalul medical cu privire la obligaţia pe care o au de a nu utiliza substanţe interzise şi metode interzise şi să îşi asume răspunderea de a se asigura că niciunul dintre tratamentele medicale primite nu duce la încălcarea politicilor şi reglementărilor antidoping;

e) să coopereze cu organizaţiile antidoping în cadrul investigaţiilor privitoare la încălcări ale reglementărilor antidoping;

f) să furnizeze informaţii corecte de localizare şi să le completeze în sistemul ADAMS, aşa cum este specificat în RNAD, în cazul sportivilor care fac parte din lotul de testare înregistrat sau lotul de testare al Agenţiei;

g) să informeze Agenţia şi federaţia internaţională la care sunt afiliaţi în legătură cu orice decizie emisă de un nesemnatar prin care s-a constatat că sportivul a comis o încălcare a reglementărilor antidoping în decursul ultimilor 10 ani;

h) să dezvăluie identitatea personalului asistent al lor la solicitarea unei organizaţii antidoping cu autoritate asupra lor;

i) să nu se angajeze într-un comportament ofensator faţă de un ofiţer de control doping sau altă persoană implicată în controlul doping;

j) să respecte alte obligaţii specificate în RNAD.

Articolul 18. Responsabilităţile personalului asistent al sportivilor

Personalul asistent al sportivilor este obligat:

a) să cunoască şi să respecte toate politicile şi reglementările antidoping adoptate în conformitate cu prevederile Codului şi care sunt aplicabile lui sau sportivilor cărora le acordă asistenţă;

b) să coopereze în cadrul programului de testare a sportivilor;

c) să-şi folosească în mod benefic influenţa pe care o are asupra valorilor şi comportamentului sportivilor pentru a încuraja atitudinile antidoping;

d) să informeze organizaţia naţională antidoping şi federaţia internaţională la care este afiliat în legătură cu orice decizie emisă de un nesemnatar prin care s-a constatat că el sau ea a comis o încălcare a reglementărilor antidoping în decursul ultimilor 10 ani;

e) să coopereze cu organizaţiile antidoping în cadrul investigaţiilor privitoare la încălcări ale reglementărilor antidoping;

f) să nu utilizeze şi să nu deţină substanţe interzise sau metode interzise fără o justificare valabilă;

g) să nu se angajeze într-un comportament ofensator faţă de un ofiţer de control doping sau altă persoană implicată în controlul doping;

h) să respecte alte obligaţii specificate în RNAD.

Articolul 19. Responsabilităţile personalului medical

Medicii şi asistenţii medicali trebuie să acorde o atenţie deosebită tratamentului medical aplicat sportivilor şi să respecte următoarele reguli:

a) să nu recomande, să nu prescrie şi să nu administreze medicamente ce au în compoziţie substanţe interzise atunci când acestea pot fi înlocuite cu altele care nu conţin astfel de substanţe, în afara cazurilor (excepţionale) în care există scutiri pentru uz terapeutic;

b) să nu recomande, să nu prescrie sau să nu colaboreze la utilizarea unor metode interzise care sunt incluse în Lista interzisă, cu excepţia situaţiei în care se poate obţine scutire pentru uz terapeutic;

c) să acorde asistenţa necesară în situaţia în care sportivul solicită acordarea scutirii pentru uz terapeutic;

d) să prevină folosirea de către sportivi a substanţelor şi/sau a metodelor interzise;

e) să informeze sportivii şi federaţiile sportive naţionale responsabile în legătură cu medicaţia administrată în scopuri terapeutice, compoziţia acesteia şi efectele asupra organismului;

f) în cazul în care suspectează un sportiv că ar folosi substanţe şi/sau metode interzise, să informeze federaţia sportivă naţională responsabilă, precum şi Agenţia, pentru ca acesta să fie supus unor testări-ţintă.

Capitolul V

TESTAREA ŞI INVESTIGAŢIILE

Articolul 20. Scopul testării şi al investigaţiilor

(1) Testarea şi investigaţiile pot fi efectuate în orice scop privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, în conformitate cu Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii şi cu RNAD.

(2) Testarea se efectuează pentru a obţine dovezi analitice în vederea stabilirii dacă un sportiv a comis o încălcare conform art.5 alin.(2) pct.1) sau pct.2).

Articolul 21. Realizarea testării

(1) Testarea doping în competiţie şi în afara competiţiei se efectuează conform planului naţional anual de testare, cu respectarea Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii şi a RNAD.

(2) Agenţia poate efectua de asemenea teste în calitate de delegat, la cererea altor organizaţii antidoping şi a organismelor sportive internaţionale şi în baza suportului financiar al acestora.

(3) Procedura de desfăşurare a controlului doping este reglementată de RNAD şi de Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii.

(4) Agenţia are autoritate de testare în competiţie şi în afara competiţiei asupra tuturor sportivilor care sunt cetăţeni sau rezidenţi ai Republicii Moldova, care sunt deţinători de licenţă ori membri ai organizaţiilor sportive din Republica Moldova sau care sunt prezenţi în Republica Moldova.

(5) Dacă nu se prevede altfel în RNAD, doar o singură organizaţie are autoritate de testare pentru a efectua testări în locul de desfăşurare a manifestării sportive pe durata acesteia. În cadrul manifestărilor sportive internaţionale care se desfăşoară pe teritoriul Republicii Moldova, autoritate de testare are organismul sub egida căruia se organizează manifestarea sportivă. În cadrul manifestărilor sportive naţionale, testările se efectuează de Agenţie. La solicitarea organismului sub egida căruia se organizează manifestarea sportivă, orice testare realizată pe durata manifestării sportive în afara locurilor de desfăşurare a competiţiilor din cadrul manifestării sportive se va coordona cu organismul respectiv.

(6) WADA are autoritate de testare în competiţie şi în afara competiţiei, după cum este prevăzut în Cod.

(7) Dacă nu se prevede altfel în prezenta lege sau în RNAD, gestionarea rezultatelor constituie responsabilitatea organizaţiei antidoping care a iniţiat şi coordonat recoltarea de probe şi este guvernată de regulile de procedură ale acesteia.

(8) În situaţiile în care acest lucru este posibil în mod rezonabil, testarea se coordonează prin ADAMS cu alte organizaţii antidoping în scopul de a maximiza eficienţa eforturilor de testare conjugate şi de a evita repetările inutile ale testării.

Articolul 22. Obligativitatea testării doping

Agenţia poate testa orice sportiv asupra căruia are autoritate de testare şi care nu este retras din activitatea sportivă, oriunde şi oricând, inclusiv sportivii aflaţi într-o perioadă de suspendare.

Articolul 23. Cerinţele privind efectuarea testării doping

(1) Testarea doping în competiţie se efectuează în spaţii adecvate, numite staţii de control doping, organizate în conformitate cu prevederile RNAD şi ale Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii.

(2) Administratorii de baze sportive au obligaţia să amenajeze staţii de control doping în conformitate cu prevederile alin.(1).

(3) În cazuri excepţionale, staţia de control doping poate fi amenajată într-un spaţiu pus la dispoziţie de organismul sub egida căruia se organizează manifestarea sportivă.

(4) Testările doping pot fi efectuate de către ofiţerii de control doping atestaţi de Agenţie sau de alte organizaţii antidoping, precum şi de către personalul Agenţiei împuternicit în acest sens de directorul general al acesteia, în conformitate cu prevederile Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii.

Articolul 24. Investigaţiile şi culegerea de informaţii

Agenţia efectuează investigaţii şi culege informaţii cu respectarea cerinţelor prevăzute în Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii.

Capitolul VI

ANALIZA PROBELOR ŞI GESTIONAREA REZULTATELOR

Articolul 25. Analiza probelor biologice

(1) În scopul determinării directe a unui rezultat analitic pozitiv în sensul art.5 alin.(2) pct.1), analiza probelor se efectuează într-un laborator de control doping acreditat sau aprobat de WADA. Faptele referitoare la încălcări ale reglementărilor antidoping pot fi stabilite prin orice mijloace de încredere.

(2) Agenţia sau alte organizaţii antidoping responsabile de gestionarea rezultatelor au dreptul exclusiv de a alege laboratorul acreditat sau aprobat de WADA pentru analiza probelor.

Articolul 26. Scopul analizării probelor şi informaţiilor

Probele şi datele analitice corelative sau informaţiile cu privire la controlul doping se analizează în scopul detectării substanţelor interzise şi a metodelor interzise prevăzute în Lista interzisă, precum şi a altor substanţe, la solicitarea WADA, în conformitate cu programul de monitorizare al WADA, pentru a sprijini o organizaţie antidoping să realizeze un profil al parametrilor relevanţi din urina, sângele sau altă matrice a sportivului, inclusiv profilul ADN sau genomic, sau pentru orice alt scop antidoping legitim.

Articolul 27. Cercetarea asupra probelor şi datelor

Probele, datele analitice corelative şi informaţiile cu privire la controlul doping pot fi folosite în scop de cercetare, însă nicio probă nu poate fi folosită pentru cercetare fără consimţământul scris al sportivului. Probele, datele analitice corelative sau informaţiile cu privire la controlul doping utilizate în scop de cercetare trebuie mai întâi procesate într-o manieră în care să se prevină asocierea acestora cu un sportiv anume. Orice cercetare asupra probelor, datelor analitice corelative şi informaţiilor cu privire la controlul doping se efectuează în conformitate cu principiile stabilite în Cod.

Articolul 28. Gestionarea rezultatelor

(1) Gestionarea rezultatelor se realizează printr-o procedură menită să soluţioneze încălcările reglementărilor antidoping într-o manieră echitabilă, expeditivă şi eficientă. Procesul de gestionare a rezultatelor este confidenţial, cu excepţia dezvăluirilor cerute în temeiul Codului, al prezentei legi şi al RNAD.

(2) Agenţia organizează procedura administrativă de cercetare prealabilă referitoare la potenţialele încălcări ale reglementărilor antidoping în conformitate cu prezenta lege şi cu Standardul internaţional pentru gestionarea rezultatelor.

Articolul 29. Verificarea prealabilă şi notificarea referitoare la posibile încălcări ale reglementărilor antidoping

Verificarea prealabilă şi notificarea referitoare la o posibilă încălcare a reglementărilor antidoping se efectuează în conformitate cu RNAD şi cu Standardul internaţional pentru gestionarea rezultatelor.

Articolul 30. Suspendarea provizorie

(1) Suspendarea provizorie a unui sportiv este obligatorie pe baza unui rezultat analitic pozitiv sau a unui rezultat pozitiv din paşaportul biologic, raportat pentru o substanţă interzisă sau o metodă interzisă, alta decât o substanţă specifică sau o metodă specifică.

(2) Suspendarea provizorie a unui sportiv sau a unei alte persoane este opţională pe baza unui rezultat analitic pozitiv pentru substanţe specifice, metode specifice, produse contaminate sau a altor încălcări ale reglementărilor antidoping.

(3) Prin derogare de la prevederile alin.(1) şi (2), suspendarea provizorie nu poate fi impusă decât dacă sportivului sau altei persoanei i se oferă:

a) oportunitatea pentru o audiere provizorie, fie înainte, fie în timp util după impunerea suspendării provizorii;

b) oportunitatea pentru o audiere în regim de urgenţă, în timp util, după impunerea suspendării provizorii.

(4) Impunerea unei suspendări provizorii sau decizia de a nu impune o suspendare provizorie poate fi atacată printr-un proces în regim de urgenţă, în conformitate cu prevederile cap. VII şi ale RNAD.

(5) Agenţia stabileşte în RNAD modalitatea care să permită aplicarea suspendării provizorii şi termenele aplicabile.

Articolul 31. Notificările cu privire la deciziile în materie de gestionare a rezultatelor

Sportivii sau alte persoane, semnatarii şi WADA vor fi notificaţi cu privire la deciziile în materie de gestionare a rezultatelor aşa cum este prevăzut în cap. VIII, în RNAD şi în Standardul internaţional pentru gestionarea rezultatelor.

Articolul 32. Retragerea din activitatea sportivă

(1) Dacă un sportiv sau altă persoană se retrage în timp ce o procedură de gestionare a rezultatelor este în derulare, organizaţia antidoping care efectuează procedura de gestionare a rezultatelor rămâne competentă să finalizeze procedura.

(2) Dacă un sportiv sau altă persoană se retrage înaintea începerii procedurii de gestionare a rezultatelor, autoritatea de gestionare a rezultatelor revine organizaţiei antidoping care ar fi avut autoritate de gestionare a rezultatelor asupra sportivului sau altei persoane la momentul la care sportivul sau altă persoană a comis o încălcare a reglementărilor antidoping.

Capitolul VII

AUDIEREA ŞI APELUL

Articolul 33. Autorităţile de soluţionare a cauzelor cu privire la încălcarea reglementărilor antidoping

Autorităţile organizate la nivel naţional pentru soluţionarea cauzelor cu privire la încălcarea reglementărilor antidoping sunt:

a) Comisia de audiere;

b) Comisia de apel.

Articolul 34. Audierile echitabile

Agenţia, în cazul responsabilităţii directe în gestionarea rezultatelor, asigură oricărei persoane prezumate a fi comis o încălcare a reglementărilor antidoping cel puţin o procedură de audiere în faţa Comisiei de audiere, organizată într-un termen rezonabil, în mod echitabil, în conformitate cu RNAD şi cu Standardul internaţional pentru gestionarea rezultatelor.

Articolul 35. Renunţarea la audiere

(1) Un sportiv sau o altă persoană împotriva căreia se invocă o încălcare a reglementărilor antidoping poate renunţa în mod expres la audiere prin acceptarea acuzaţiei şi a consecinţelor formulate de Agenţie.

(2) În situaţia în care sportivul sau altă persoană împotriva căreia Agenţia invocă o încălcare a reglementărilor antidoping nu contestă acuzaţia într-un termen-limită specificat în RNAD sau în notificarea trimisă de către Agenţie, se consideră că sportivul sau altă persoană a renunţat la audiere, a admis încălcarea şi a acceptat consecinţele formulate de Agenţie.

(3) În situaţia în care se aplică prevederile alin.(1) sau (2) nu este necesară o audiere în faţa Comisiei de audiere. În schimb, Agenţia trebuie să emită imediat o decizie motivată, în formă scrisă, care să îndeplinească cerinţele stabilite în Standardul internaţional pentru gestionarea rezultatelor, după cum se specifică în RNAD. Agenţia notifică sportivul sau altă persoană, precum şi alte organizaţii antidoping care au dreptul să declare apel în conformitate cu art.42 şi cu RNAD, cu privire la decizia sa şi raportează imediat în ADAMS, de asemenea face publică această decizie în conformitate cu art.48 şi cu RNAD. Decizia Agenţiei poate fi atacată în conformitate cu art.41 şi cu RNAD.

Articolul 36. Sesizarea Comisiei de audiere

În situaţia în care sportivul sau altă persoană nu renunţă la audiere sau contestă acuzaţia Agenţiei referitoare la faptul că a avut loc o încălcare a reglementărilor antidoping într-o anumită perioadă de timp, Agenţia sesizează Comisia de audiere în conformitate cu art.39 şi cu RNAD.

Articolul 37. Notificarea privind decizia

(1) Comisia de audiere emite o decizie motivată, în formă scrisă, în timp util, în conformitate cu RNAD şi cu Standardul internaţional pentru gestionarea rezultatelor.

(2) Agenţia va notifica sportivul sau altă persoană şi organizaţiile antidoping care au dreptul de a formula apel despre decizia motivată a Comisiei de audiere sau, în situaţia în care se renunţă la audiere, despre decizia motivată privind măsurile dispuse, în conformitate cu RNAD şi cu Standardul internaţional pentru gestionarea rezultatelor.

(3) Deciziile prevăzute la alin.(2) pot fi atacate în conformitate cu art.41 şi cu RNAD.

Articolul 38. Audierea unică în faţa Curţii de Arbitraj Sportiv

Acuzaţiile privind încălcarea reglementărilor antidoping, formulate împotriva sportivilor de nivel internaţional şi naţional sau a altor persoane, pot face obiectul unei audieri unice la Curtea de Arbitraj Sportiv (în continuare – CAS) pe baza consimţământului exprimat de sportiv sau de altă persoană, de organizaţia antidoping care răspunde de gestionarea rezultatelor, dacă este cazul, şi de WADA.

Articolul 39. Comisia de audiere

(1) Comisia de audiere examinează:

a) învinuirile aduse de Agenţie, în temeiul unei prezumate încălcări a reglementărilor antidoping, cu referire la sportivi, personalul asistent al sportivilor şi la alte persoane, ca urmare a finalizării procedurilor administrative de verificare prealabilă şi de notificare prevăzute la art.29 şi în RNAD, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.35 şi în RNAD;

b) cererile de audiere formulate de sportivi sau alte persoane după aducerea la cunoştinţă a acuzaţiei de încălcare a reglementărilor antidoping, ca urmare a finalizării procedurilor administrative de verificare prealabilă şi de notificare prevăzute la art.29 şi în RNAD;

c) cererile formulate de către sportivi şi alte persoane în legătură cu suspendarea provizorie obligatorie sau opţională, potrivit art.30 şi RNAD;

d) cererile accesorii sau incidentale în legătură cu soluţionarea cauzei.

(2) Comisia de audiere acţionează în mod echitabil, imparţial şi se bucură de independenţă operaţională, astfel cum este definită la art.4.

(3) Componenţa, atribuţiile şi reglementările operaţionale ale Comisiei de audiere se aprobă prin ordinul directorului general al Agenţiei, în conformitate cu Standardul internaţional pentru gestionarea rezultatelor.

(4) Membrii şi secretarii Comisiei de audiere beneficiază de remunerare pentru fiecare şedinţă la care participă. Remunerarea se acordă în baza contractelor de prestări servicii încheiate individual cu Agenţia, iar cuantumul acesteia, pentru fiecare membru în parte, se stabileşte prin ordin al directorului general şi constituie 20% din salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul în curs. În decurs de un an, remunerarea totală pentru un membru nu va depăşi 3 salarii medii lunare prognozate pe economie.

(5) Finanţarea cheltuielilor de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere se asigură din contul şi în limitele alocaţiilor prevăzute în bugetul Agenţiei.

Articolul 40. Comisia de apel

(1) Comisia de apel examinează şi soluţionează apelurile formulate împotriva deciziilor emise în baza prevederilor cap. VII şi ale RNAD.

(2) Comisia de apel acţionează în mod echitabil, imparţial şi se bucură de independenţă operaţională şi de independenţă instituţională, astfel cum acestea sunt definite la art.4.

(3) Componenţa şi modul de organizare şi funcţionare a Comisiei de apel se aprobă de Guvern în conformitate cu Standardul internaţional pentru gestionarea rezultatelor.

(4) Membrii şi secretarii Comisiei de apel beneficiază de remunerare pentru fiecare şedinţă la care participă. Remunerarea se acordă în baza contractelor de prestări servicii încheiate individual cu Cancelaria de Stat, iar cuantumul acesteia, pentru fiecare membru în parte, se stabileşte prin ordin al secretarului general al Guvernului şi constituie 20% din salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul în curs. În decurs de un an, remunerarea totală pentru un membru nu va depăşi 3 salarii medii lunare prognozate pe economie.

(5) Finanţarea cheltuielilor de organizare şi funcţionare a Comisiei de apel se asigură din contul şi în limitele alocaţiilor prevăzute în bugetul Cancelariei de Stat.

Articolul 41. Deciziile supuse apelului

(1) Deciziile emise în baza prevederilor prezentei legi şi ale RNAD pot fi supuse apelului după cum se specifică în RNAD. Deciziile respective îşi păstrează efectele pe timpul desfăşurării procedurii de apel, cu excepţia situaţiei în care Comisia de apel dispune altfel.

(2) Domeniul revizuirii în apel vizează toate elementele relevante în raport cu cazul în speţă şi, în mod expres, nu se limitează la elementele sau domeniul revizuirii din procedura desfăşurată în prima instanţă. Oricare dintre părţile apelului poate propune dovezi, argumente legale şi cereri care nu au fost invocate la audierea în primă instanţă, atât timp cât acestea derivă din aceeaşi cauză, din aceleaşi fapte sau circumstanţe generale invocate ori prezentate la audiere în primă instanţă.

(3) Pot fi atacate cu apel următoarele:

a) decizia potrivit căreia a fost comisă o încălcare a reglementărilor antidoping;

b) decizia de a impune sau de a nu impune consecinţe pentru încălcări ale reglementărilor antidoping;

c) decizia că nu s-a comis o încălcare a reglementărilor antidoping;

d) decizia că o procedură privind o încălcare a reglementărilor antidoping nu poate fi continuată din motive procedurale, inclusiv, de exemplu, prescripţia;

e) decizia WADA de a nu acorda o scutire de la obligativitatea impusă unui sportiv retras de a-şi anunţa revenirea în activitatea competiţională cu 6 luni înainte, conform art.5.6.1 din Cod;

f) decizia WADA de a desemna organizaţia căreia îi revine răspunderea pentru gestionarea rezultatelor, conform art.7.1 din Cod;

g) decizia Agenţiei de a nu prezenta un rezultat analitic pozitiv sau un rezultat atipic ca o încălcare a reglementărilor antidoping;

h) decizia Agenţiei de a nu continua cercetarea unei încălcări a reglementărilor antidoping după o investigaţie efectuată în conformitate cu Standardul internaţional pentru gestionarea rezultatelor;

i) decizia de a impune sau de a revoca o măsură de suspendare provizorie ca urmare a unei audieri provizorii;

j) nerespectarea de către Agenţie a prevederilor art.30 din prezenta lege;

k) decizia conform căreia Agenţia nu are competenţă să decidă cu privire la o presupusă încălcare a reglementărilor antidoping sau cu privire la consecinţele acesteia;

l) decizia de a îngheţa sau nu consecinţele ori de a reinstitui sau nu consecinţele, conform art.10.7.1 din Cod;

m) nerespectarea prevederilor art.7.1.4 şi 7.1.5 din Cod;

n) nerespectarea prevederilor art.60 din prezenta lege;

o) decizia emisă în conformitate cu art.66. alin.(5) din prezenta lege;

p) decizia Agenţiei de a nu pune în aplicare o decizie emisă de o altă organizaţie antidoping în conformitate cu art.15 din Cod;

q) decizia emisă în temeiul art.27.3 din Cod, care poate fi contestată cu apel exclusiv în conformitate cu prevederile prezentului alineat.

(4) În speţe care rezultă în urma participării la o manifestare sportivă internaţională sau în speţe în care sunt implicaţi sportivi de nivel internaţional, decizia poate fi contestată cu apel exclusiv la CAS.

(5) În cazurile care nu sunt prevăzute la alin.(4), deciziile pot fi contestate la Comisia de apel în conformitate cu RNAD şi cu regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei de apel, cu respectarea următoarelor principii:

a) organizarea unei audieri în timp util;

b) un organism de audiere echitabil şi imparţial, independent din punct de vedere operaţional şi instituţional;

c) dreptul de a fi reprezentat de un avocat, pe cheltuiala persoanei; şi

d) dreptul la o decizie motivată în scris şi în timp util.

(6) În situaţia în care, la momentul apelului, Comisia de apel nu este înfiinţată şi nu este disponibilă în condiţiile prevăzute la alin.(5), sportivul sau altă persoană are dreptul să formuleze apel la CAS.

(7) În situaţia în care, într-un anumit caz, Agenţia nu reuşeşte, într-o limită rezonabilă de timp stabilită de WADA, să emită o decizie prin care să stabilească dacă a avut loc o încălcare a reglementărilor antidoping, WADA poate alege să declare apel direct la CAS, ca şi cum Agenţia ar fi luat o hotărâre conform căreia nu a fost comisă o încălcare a reglementărilor antidoping. În situaţia în care completul arbitral de la CAS stabileşte că a fost comisă o încălcare a reglementărilor antidoping şi că WADA a acţionat rezonabil alegând să declare apel direct la CAS, atunci costurile şi onorariile de reprezentare avocaţială suportate de WADA pentru judecarea apelului vor fi rambursate acesteia de către Agenţie.

(8) Deciziile privind scutirile pentru uz terapeutic pot fi atacate în conformitate cu art.15.

(9) În deciziile sale, CAS nu se va raporta la influenţa exercitată de organismul a cărui decizie face obiectul apelului.

(10) În cazul în care WADA are dreptul să declare apel în conformitate cu art.13 din Cod şi cu prezentul capitol şi nicio altă parte nu a atacat decizia finală în cadrul procedurii interne a Agenţiei, WADA poate ataca o astfel de decizie direct la CAS, fără a epuiza alte căi de atac în cadrul procedurii interne a Agenţiei.

Articolul 42. Persoanele în drept să declare apel

(1) În cazul deciziilor prevăzute la art.41 alin.(4), următoarele părţi au dreptul să declare apel la CAS:

a) sportivul sau altă persoană care face obiectul deciziei contestate;

b) altă persoană în legătură cu care s-a luat decizia contestată;

c) federaţia internaţională responsabilă;

d) Agenţia şi, după caz, organizaţia naţională antidoping din ţara de reşedinţă a persoanei sau din ţările în care persoana deţine cetăţenie sau licenţă;

e) Comitetul Internaţional Olimpic sau Comitetul Internaţional Paralimpic, după caz, atunci când decizia poate avea efect în raport cu Jocurile Olimpice sau Jocurile Paralimpice, inclusiv în cazul deciziilor privind dreptul de participare la Jocurile Olimpice sau Jocurile Paralimpice;

f) WADA.

(2) În cazurile prevăzute la art.41 alin.(5), următoarele părţi au dreptul să declare apel la Comisia de apel:

a) sportivul sau altă persoană care face obiectul deciziei contestate;

b) altă persoană în legătură cu care s-a luat decizia contestată;

c) federaţia internaţională responsabilă;

d) Agenţia şi, după caz, organizaţia naţională antidoping din ţara de reşedinţă a persoanei sau din ţările în care persoana deţine cetăţenie sau licenţă;

e) Comitetul Internaţional Olimpic sau Comitetul Internaţional Paralimpic, după caz, atunci când decizia poate avea efecte în raport cu Jocurile Olimpice sau Jocurile Paralimpice, inclusiv în cazul deciziilor privind dreptul de participare la Jocurile Olimpice sau Jocurile Paralimpice;

f) WADA.

(3) În cazurile prevăzute la art.41 alin.(5), WADA, Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic şi federaţia internaţională responsabilă au, de asemenea, dreptul de a formula apel la CAS împotriva deciziei Comisiei de apel. Orice parte care formulează apel are dreptul să primească asistenţă de la CAS pentru a obţine toate informaţiile relevante de la organizaţia antidoping a cărei decizie este atacată cu apel, iar aceste informaţii trebuie furnizate dacă CAS dispune astfel.

(4) Toate părţile într-un apel la CAS trebuie să se asigure că WADA şi toate celelalte părţi cu drept de apel au fost notificate în timp util cu privire la apel.

(5) Fără a aduce atingere altor prevederi, deciziile prin care s-a dispus o suspendare provizorie pot fi atacate cu apel exclusiv de către sportivul sau de către altă persoană căreia i s-a impus o suspendare provizorie.

Articolul 43. Termenul de apel

(1) Termenul pentru exercitarea apelului de către părţile menţionate la art.42 alin.(2) expiră în 21 de zile de la data recepţionării deciziei de către una dintre părţile care formulează apel.

(2) Termenul-limită pentru formularea unui apel de către WADA va fi data cea mai îndepărtată dintre următoarele:

a) 21 de zile de la ultima zi în care oricare dintre celelalte părţi cu drept de apel ar fi putut formula apel; sau

b) 21 de zile de la data la care WADA primeşte dosarul complet referitor la decizie.

(3) Pentru părţile cu drept de apel, care însă nu au fost parte în procedura din care a rezultat decizia contestată cu apel, termenele pentru formularea apelului sunt prevăzute în RNAD.

Articolul 44. Apelul incident şi alte forme de apel subsecvente admise

Apelul incident, precum şi alte forme de apel subsecvente, formulate de intimat în cazurile prezentate la CAS în temeiul prevederilor Codului, sunt permise în mod specific. Orice parte cu drept de apel în temeiul prezentului capitol trebuie să formuleze un apel incident sau un apel subsecvent cel mai târziu odată cu întâmpinarea formulată de partea respectivă.

Articolul 45. Notificarea cu privire la deciziile dispuse în apel

Orice organizaţie antidoping care este parte într-o procedură de apel va transmite cu promptitudine decizia dispusă în apel sportivului sau altei persoane şi oricărei organizaţii antidoping cu drept de apel în temeiul art.42, în conformitate cu prevederile cap. VIII.

Capitolul VIII

CONFIDENŢIALITATEA ŞI INFORMAREA PUBLICĂ

Articolul 46. Înştiinţarea privind posibila încălcare a reglementărilor antidoping

(1) Agenţia va înştiinţa sportivul sau altă persoană cu privire la o posibilă încălcare a reglementărilor antidoping în conformitate cu modalitatea prevăzută în RNAD.

(2) Agenţia, în cazul responsabilităţii directe în gestionarea rezultatelor, va înştiinţa organizaţia naţională antidoping a sportivului, federaţia internaţională a sportivului şi WADA în legătură cu o posibilă încălcare a reglementărilor antidoping, simultan cu înştiinţarea sportivului sau a altei persoane.

(3) Înştiinţarea privind posibila încălcare a reglementărilor antidoping cuprinde: numele sportivului sau al altei persoane, ţara, sportul şi disciplina sportivă, nivelul competitiv al sportivului şi, în cazul încălcării reglementărilor antidoping prevăzute la art.5 alin.(2) pct.1), informaţia dacă testarea a fost efectuată în competiţie sau în afara competiţiei, data recoltării probei, rezultatul analitic raportat de laborator, precum şi alte informaţii în conformitate cu Standardul internaţional pentru gestionarea rezultatelor, sau, în celelalte cazuri, reglementarea încălcată şi temeiul prezumţiei respectivei încălcări.

Articolul 47. Confidenţialitatea datelor

Organizaţiile care primesc informaţiile privind posibila încălcare a reglementărilor antidoping vor oferi aceste informaţii doar persoanelor strict determinate, şi anume personalului cu atribuţii relevante din cadrul Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv sau al Comitetului Paralimpic al Republicii Moldova, din cadrul federaţiei naţionale sau din cadrul echipei, în cazul unui sport de echipă, până la momentul când organizaţia antidoping responsabilă de gestionarea rezultatelor le va face publice în condiţiile art.48.

Articolul 48. Informarea publică

(1) După ce înştiinţarea a fost remisă sportivului sau altei persoane, precum şi organizaţiilor antidoping responsabile, în conformitate cu RNAD şi cu Standardul internaţional pentru gestionarea rezultatelor, Agenţia poate face publice următoarele informaţii: identitatea sportivului sau a altei persoane care este notificată în legătură cu o posibilă încălcare a reglementărilor antidoping, substanţa sau metoda interzisă şi natura încălcării, precum şi dacă sportivul sau o altă persoană face obiectul unei măsuri de suspendare provizorie.

(2) În termen de 20 de zile de la data la care decizia cu privire la încălcarea reglementărilor antidoping a rămas definitivă ori nu a fost altfel contestată în termen sau litigiul a fost soluţionat prin acord în materia gestionării rezultatelor, sau a fost dispusă o nouă măsură de suspendare sau o mustrare potrivit prezentei legi şi RNAD, Agenţia trebuie să facă publică această decizie, inclusiv următoarele informaţii: sportul, reglementarea antidoping încălcată, numele sportivului sau al altei persoane care a săvârşit încălcarea, substanţa interzisă sau metoda interzisă implicată, dacă este cazul, precum şi consecinţele impuse. În termen de 20 de zile, Agenţia trebuie, de asemenea, să facă publice rezultatele deciziilor luate în apel în cazurile de încălcare a reglementărilor antidoping, inclusiv informaţiile specificate mai sus.

(3) După ce deciziile privind încălcările reglementărilor antidoping au rămas definitive ori nu au fost altfel contestate în termen sau litigiul a fost soluţionat prin acord în materia gestionării rezultatelor, în conformitate cu prezenta lege şi RNAD, Agenţia poate face publică o astfel de soluţionare sau decizie şi poate face comentarii publice cu privire la speţă. Cu toate acestea, decizia în sine şi faptele care stau la baza acesteia pot fi făcute publice numai cu consimţământul sportivului sau al altei persoane care face obiectul deciziei.

(4) Informaţiile făcute publice potrivit prezentului articol se plasează pe pagina web oficială a Agenţiei şi pe paginile web ale federaţiilor sportive naţionale responsabile, acolo unde acestea există, şi se păstrează pe perioada suspendării, dar nu mai puţin de o lună.

(5) Informarea publică obligatorie prevăzută la alin.(2) nu este necesară în cazurile în care sportivul sau o altă persoană care a fost găsită vinovată de încălcarea reglementărilor antidoping este un minor, o persoană protejată sau un sportiv practicant de sport recreativ. Orice informare publică facultativă într-un caz ce priveşte un minor, o persoană protejată sau un sportiv practicant de sport recreativ va fi proporţională cu faptele şi circumstanţele cazului.

Articolul 49. Protecţia datelor cu caracter personal

Agenţia, în cazurile în care este necesar şi aplicabil pentru desfăşurarea activităţilor sale antidoping, colectează, stochează, procesează sau dezvăluie informaţii personale referitoare la sportivi şi alte persoane în conformitate cu Codul şi Standardul internaţional pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, cu respectarea prevederilor legale ale Republicii Moldova în acest sens.

Capitolul IX

CONSECINŢELE ŞI SANCŢIUNILE

Secţiunea 1

Descalificarea automată a rezultatelor individuale

Articolul 50. Descalificarea automată a rezultatelor individuale

O încălcare a reglementărilor antidoping într-un sport individual constatată în timpul unei testări în competiţie duce automat la descalificarea rezultatelor individuale obţinute în acea competiţie, cu toate consecinţele decurgând de aici, inclusiv retragerea oricăror medalii, puncte şi premii.

Secţiunea a 2-a

Sancţiunile aplicate persoanelor fizice

Articolul 51. Descalificarea rezultatelor într-o manifestare sportivă

(1) O încălcare a reglementărilor antidoping produsă în cursul sau în legătură cu o manifestare sportivă poate să determine, potrivit deciziei organismului sub egida căruia se desfăşoară manifestarea sportivă, descalificarea tuturor rezultatelor individuale obţinute de sportivul în cauză în cadrul acelei manifestări sportive, cu toate consecinţele decurgând de aici, inclusiv retragerea tuturor medaliilor, punctelor şi premiilor, cu excepţia celor prevăzute la alin.(3).

(2) Printre factorii de care trebuie să se ţină seama când se decide asupra descalificării altor rezultate din cadrul unei manifestări sportive se numără, de exemplu, gravitatea încălcării reglementărilor antidoping şi dacă sportivul a fost testat negativ la celelalte competiţii.

(3) Dacă sportivul dovedeşte lipsa vinovăţiei sau neglijenţei în legătură cu încălcarea prevăzută la alin.(1), rezultatele individuale ale sportivului la celelalte competiţii nu vor fi descalificate decât dacă rezultatele sportivului în alte competiţii decât cea în care s-a produs încălcarea reglementărilor antidoping ar fi putut fi afectate de încălcarea de către sportiv a reglementărilor antidoping conform art.5 alin.(2).

Articolul 52. Suspendarea pentru prezenţa, utilizarea sau tentativa de utilizare ori pentru posesia unei substanţe interzise sau metode interzise

(1) Încălcările prevăzute la art.5 alin.(2) pct.1), 2) şi 6) se sancţionează cu suspendarea din activitatea sportivă pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea eliminării, reducerii sau îngheţării sancţiunii în temeiul art.57–61, în următoarele cazuri:

a) încălcarea reglementării antidoping nu presupune o substanţă specifică sau o metoda specifică, cu excepţia cazului în care sportivul sau o altă persoană dovedeşte că încălcarea nu a fost săvârşită cu intenţie;

b) încălcarea reglementării antidoping se referă la o substanţă specifică sau o metodă specifică, iar Agenţia poate dovedi că încălcarea a fost săvârşită cu intenţie.

(2) În situaţia în care prevederile alin.(1) nu sunt aplicabile în condiţiile alin.(4), perioada de suspendare va fi de 2 ani.

(3) În sensul prezentului articol, expresia "cu intenţie" este menită să identifice sportivii sau alte persoane care au adoptat o conduită despre care ştiau că reprezintă o încălcare a reglementărilor antidoping sau în relaţie cu care ştiau că există un risc semnificativ ca respectiva conduită să constituie sau să ducă la o încălcare a reglementărilor antidoping şi, în mod vădit, au desconsiderat acest risc. Astfel:

a) o încălcare a reglementărilor antidoping care rezultă dintr-un rezultat analitic pozitiv pentru o substanţă care este interzisă numai în competiţie va fi prezumată ca fiind comisă fără intenţie dacă substanţa este o substanţă specifică şi sportivul poate dovedi că substanţa interzisă a fost utilizată în afara competiţiei;

b) o încălcare a reglementărilor antidoping care rezultă dintr-un rezultat analitic pozitiv pentru o substanţă care este interzisă numai în competiţie va fi considerată ca fiind comisă fără intenţie dacă substanţa nu este o substanţă specifică şi sportivul poate dovedi că substanţa interzisă a fost utilizată în afara competiţiei într-un context care nu a avut legătură cu performanţa în sport.

(4) Fără a aduce atingere prevederilor alin.(1)–(3), în situaţia în care încălcarea reglementărilor antidoping implică o substanţă de abuz se aplică următoarele:

a) dacă sportivul poate dovedi că orice ingerare sau utilizare a unei substanţe de abuz s-a produs în afara competiţiei şi nu a avut legătură cu performanţa în sport, perioada de suspendare este de 3 luni;

b) perioada de suspendare stabilită conform lit.a) poate fi redusă la o lună dacă sportivul sau o altă persoană finalizează în mod adecvat un program de tratament pentru substanţe de abuz, aprobat de Agenţie;

c) perioada de suspendare stabilită conform lit.a) nu face obiectul niciunei reduceri în temeiul prevederilor art.59.

(5) În situaţia în care ingerarea, utilizarea sau posesia s-a produs în competiţie şi sportivul poate dovedi că împrejurările referitoare la ingerare, utilizare sau posesie nu au avut legătură cu performanţa în sport, acestea nu vor fi considerate săvârşite cu intenţie în sensul alin.(1) şi nu vor constitui un temei pentru a se reţine circumstanţele agravante prevăzute la art.54.

Articolul 53. Suspendarea pentru alte încălcări ale reglementărilor antidoping

Perioada de suspendare pentru încălcări ale reglementărilor antidoping, altele decât cele prevăzute la art.52, dacă nu sunt aplicabile prevederile art.56 sau 57, va fi după cum urmează:

1) pentru încălcarea prevăzută la art.5 alin.(2) pct.3) sau 5), perioada de suspendare va fi de 4 ani, cu următoarele excepţii:

a) în situaţia în care sportivul nu se prezintă pentru recoltarea probei, dacă acesta poate dovedi că încălcarea reglementărilor antidoping a fost săvârşită fără intenţie, perioada de suspendare va fi de 2 ani;

b) în toate celelalte cazuri, în situaţia în care sportivul sau altă persoană poate face dovada unor circumstanţe excepţionale care justifică o reducere a perioadei de suspendare, perioada de suspendare va fi cuprinsă între 2 şi 4 ani, în funcţie de gradul de vinovăţie a sportivului sau altei persoane; sau

c) în cazul în care este implicată o persoană protejată sau un sportiv care practică sportul recreativ, sancţiunea va fi minimum sub formă de mustrare, fără nicio perioadă de suspendare, până la o perioadă de suspendare de maximum 2 ani, în funcţie de gradul de vinovăţie a persoanei protejate sau a sportivului practicant de sport recreativ;

2) pentru încălcarea prevăzută la art.5 alin.(2) pct.4), perioada de suspendare va fi de 2 ani, cu posibilitatea reducerii la o perioadă minimă de 1 an, în funcţie de gradul de vinovăţie a sportivului, după cum este prevăzut în RNAD. Posibilitatea alegerii între o perioadă de suspendare de 2 ani şi, respectiv, de 1 an, prevăzută de prezentul articol, nu este aplicabilă sportivilor cu un istoric de modificare a informaţiilor de localizare de ultim moment sau cu o conduită similară care generează o suspiciune gravă că sportivul a încercat să evite procedura de testare;

3) pentru încălcarea prevăzută la art.5 alin.(2) pct.7) sau 8), perioada de suspendare va fi de la minimum 4 ani până la suspendare pe viaţă, în funcţie de severitatea încălcării. O încălcare de acest fel care implică o persoană protejată va fi considerată drept o încălcare deosebit de gravă şi, dacă este săvârşită de un membru al personalului asistent al sportivului, pentru alte încălcări decât cele privind substanţele specifice, va fi sancţionată cu suspendarea pe viaţă a respectivului membru al personalului asistent al sportivului. În plus, încălcarea prevăzută la art.5 alin.(2) pct.7) sau 8) considerată gravă, care poate constitui şi încălcare a unor acte normative şi reglementări din afara domeniului sportului, va fi raportată autorităţilor administrative, profesionale şi judiciare competente;

4) pentru încălcarea prevăzută la art.5 alin.(2) pct.9), perioada de suspendare va fi de la minimum 2 ani până la suspendare pe viaţă, în funcţie de gravitatea încălcării;

5) pentru încălcarea prevăzută la art.5 alin.(2) pct.10), perioada de suspendare va fi de 2 ani, cu posibilitatea reducerii perioadei la minimum 1 an, în funcţie de gradul de vinovăţie a sportivului sau a altei persoane şi de alte circumstanţe ale cazului;

6) pentru încălcarea prevăzută la art.5 alin.(2) pct.11), perioada de suspendare va fi de la minimum 2 ani până la suspendare pe viaţă, în funcţie de gravitatea încălcării săvârşite de sportiv sau de altă persoană.

Articolul 54. Circumstanţe agravante care pot creşte perioada de suspendare

În situaţia în care Agenţia stabileşte, într-un caz individual care priveşte o încălcare a reglementărilor antidoping, alta decât încălcările prevăzute la art.5 alin.(2) pct.7)–9) şi pct.11), că există circumstanţe agravante care justifică impunerea unei perioade de suspendare mai mari decât sancţiunea standard, perioada de suspendare altfel aplicabilă va fi mărită cu o perioadă de suspendare suplimentară de până la 2 ani, în funcţie de gravitatea încălcării şi natura circumstanţelor agravante, cu excepţia cazului în care sportivul sau o altă persoană poate dovedi că nu a comis cu bună ştiinţă încălcarea reglementărilor antidoping.

Articolul 55. Eliminarea perioadei de suspendare în lipsa vinovăţiei sau neglijenţei

În situaţia în care un sportiv sau o altă persoană dovedeşte, într-un caz particular, că nu i se poate imputa vinovăţia sau neglijenţa, perioada de suspendare altfel aplicabilă va fi eliminată.

Articolul 56. Reducerea perioadei de suspendare în temeiul lipsei vinovăţiei sau neglijenţei semnificative

(1) Reducerea perioadei de suspendare în temeiul lipsei vinovăţiei sau neglijenţei semnificative pentru încălcările reglementărilor antidoping prevăzute la art.5 alin.(2) pct.1), 2) şi 6) se aplică în următoarele situaţii:

a) în cazul în care încălcarea reglementărilor antidoping presupune o substanţă specifică, alta decât o substanţă de abuz, sau o metodă specifică, iar sportivul sau altă persoană poate dovedi lipsa vinovăţiei sau neglijenţei semnificative, sancţiunea va fi minimum sub formă de mustrare, fără perioadă de suspendare, până la maximum 2 ani de suspendare, în funcţie de gradul de vinovăţie a sportivului sau altei persoane;

b) în cazul în care sportivul sau o altă persoană poate dovedi atât lipsa vinovăţiei sau neglijenţei semnificative, cât şi faptul că substanţa interzisă detectată, alta decât o substanţă de abuz, provine dintr-un produs contaminat, sancţiunea va fi minimum sub formă de mustrare, fără perioadă de suspendare, până la maximum 2 ani de suspendare, în funcţie de gradul de vinovăţie a sportivului sau altei persoane;

c) în cazul în care încălcarea reglementărilor antidoping care nu presupune o substanţă de abuz este comisă de o persoană protejată sau de un sportiv care practică sportul recreativ, iar persoana protejată sau sportivul care practică sportul recreativ poate face dovada lipsei vinovăţiei sau neglijenţei semnificative, sancţiunea va fi minimum sub formă de mustrare, fără perioadă de suspendare, până la maximum 2 ani de suspendare, în funcţie de gradul de vinovăţie a persoanei protejate sau a practicantului de sport recreativ.

(2) Toate reducerile aplicate în temeiul alin.(1) se exclud reciproc şi nu pot fi cumulate.

(3) În situaţia în care un sportiv sau o altă persoană poate dovedi, într-un caz particular căruia nu i se aplică prevederile alin.(1), că nu poartă răspunderea unei vinovăţii sau neglijenţe semnificative, în funcţie de reducerea suplimentară sau eliminarea suspendării în conformitate cu art.57, perioada de suspendare altfel aplicabilă poate fi redusă în funcţie de gradul de vinovăţie a sportivului sau altei persoane, dar perioada de suspendare redusă nu poate fi mai mică decât jumătatea perioadei de suspendare altfel aplicabilă. Dacă perioada de suspendare altfel aplicabilă constă în suspendarea pe viaţă, perioada redusă conform prezentului articol nu poate fi mai mică de 8 ani.

Articolul 57. Eliminarea, reducerea sau îngheţarea perioadei de suspendare sau a altor consecinţe pentru alte motive decât vinovăţia

(1) Anterior unei decizii atacate cu apel sau expirării termenului acordat pentru formularea apelului, Agenţia poate să suspende o parte din consecinţele dispuse într-un caz individual, altele decât descalificarea şi informarea publică obligatorie, în situaţia în care sportivul sau o altă persoană a acordat un sprijin substanţial unei organizaţii antidoping, unei autorităţi judiciare sau unui organism disciplinar profesional, care să determine:

a) descoperirea sau dovedirea de către o organizaţie antidoping a unei încălcări a reglementărilor antidoping comise de o altă persoană; sau

b) descoperirea sau dovedirea de către un organism judiciar sau disciplinar profesional a unei fapte de natură penală, a încălcării unor reguli profesionale de către o altă persoană, informaţia furnizată de persoana care acordă un sprijin substanţial fiind adusă la cunoştinţa Agenţiei;

c) iniţierea de către WADA a procedurilor împotriva unui semnatar, unui laborator acreditat de WADA sau împotriva unei unităţi de management al paşaportului biologic al sportivului, astfel cum aceasta este definită în Standardul internaţional pentru laboratoare, în legătură cu neconformitatea cu Codul, cu un standard internaţional sau cu un document tehnic;

d) cu acordul WADA, dovedirea de către un organism judiciar sau disciplinar profesional a unei fapte de natură penală sau a încălcării unor reguli profesionale sau sportive care decurge dintr-o încălcare a integrităţii sportive, alta decât dopajul.

(2) După o decizie dispusă în apel conform prevederilor cap. VII sau după expirarea termenului-limită pentru a formula apel, Agenţia poate suspenda o parte din consecinţele altfel aplicabile numai cu aprobarea WADA şi a federaţiei internaţionale relevante.

(3) Durata perioadei de suspendare altfel aplicabile care poate fi îngheţată se stabileşte în funcţie de gravitatea încălcării antidoping comise de sportiv sau de altă persoană şi de relevanţa sprijinului substanţial oferit de sportiv sau de altă persoană în efortul de a elimina dopajul din sport, neconformitatea cu Codul şi/sau încălcarea integrităţii în sport.

(4) Nu se poate îngheţa mai mult de 3/4 din durata perioadei de suspendare altfel aplicabile.

(5) În situaţia în care perioada de suspendare altfel aplicabilă este suspendarea pe viaţă, perioada de suspendare rămasă neîngheţată în temeiul prezentului articol nu va fi mai mică de 8 ani.

(6) În sensul prevederilor alin.(1)–(5), perioada de suspendare altfel aplicabilă nu include nicio perioadă de suspendare ce ar putea fi adăugată în temeiul încălcărilor multiple, conform art.10.9.3.2 din Cod.

(7) Agenţia trebuie să permită sportivului sau altei persoane să furnizeze informaţii organizaţiei antidoping în condiţiile unui acord fără prejudiciu, dacă se solicită astfel de către un sportiv sau o altă persoană care doreşte să acorde sprijin substanţial.

(8) În situaţia în care sportivul sau o altă persoană încetează cooperarea şi furnizarea sprijinului substanţial complet şi credibil pe care s-a întemeiat iniţial îngheţarea consecinţelor, organizaţia antidoping care a dispus îngheţarea va reinstitui consecinţele dispuse iniţial.

(9) Dacă Agenţia decide să reinstituie sau decide să nu reinstituie consecinţele suspendate, respectiva decizie poate fi contestată cu apel de orice persoană cu drept de apel, conform prevederilor cap. VII.

(10) Pentru a încuraja sportivii şi alte persoane să acorde sprijin substanţial organizaţiilor antidoping, la cererea Agenţiei sau la solicitarea sportivului ori a altei persoane care a comis sau se prezumă că a comis o încălcare a unei reglementări antidoping ori o altă încălcare a Codului, WADA îşi poate da acordul, în orice etapă a procedurii de gestionare a rezultatelor, inclusiv după o decizie dispusă în apel, cu privire la ceea ce consideră a fi o măsură oportună de îngheţare a unei perioade de suspendare altfel aplicabile sau de suspendare a altor consecinţe.

(11) În circumstanţe excepţionale, în temeiul sprijinului substanţial, WADA îşi poate da acordul pentru măsuri de îngheţare a unei perioade de suspendare sau de suspendare a altor consecinţe mai ample decât cele prevăzute în prezentul articol sau chiar pentru eliminarea perioadei de suspendare, a obligaţiei privind informarea publică şi/sau pentru anularea măsurii de retragere a premiilor în bani sau a măsurii de aplicare a unor amenzi. Aprobarea acordată de către WADA poate face obiectul reinstituirii consecinţelor, astfel cum se prevede în prezentul articol.

(12) Fără a aduce atingere prevederilor cap. VII, deciziile luate de WADA în condiţiile alin.(10) şi (11) din prezentul articol nu pot fi contestate cu apel.

(13) În situaţia în care, în temeiul sprijinului substanţial acordat, Agenţia îngheaţă o parte a unei sancţiuni altfel aplicabile, aceasta va notifica decizia motivată celorlalte organizaţii antidoping care au drept de a formula apel în temeiul prevederilor cap. VII.

(14) În circumstanţe absolut excepţionale, dacă WADA decide că ar fi în interesul optim al efortului antidoping, aceasta poate autoriza Agenţia să încheie acorduri de confidenţialitate care să limiteze sau să amâne publicarea înţelegerilor referitoare la sprijinul substanţial ori a informaţiilor privind natura sprijinului substanţial acordat.

Articolul 58. Recunoaşterea unei încălcări a reglementărilor antidoping în absenţa altor probe

În situaţia în care un sportiv sau o altă persoană recunoaşte, în mod voluntar, că a comis o încălcare a reglementărilor antidoping înainte de primirea înştiinţării pentru recoltarea de probe care ar putea dovedi o încălcare a reglementărilor antidoping sau, în cazul unei încălcări a reglementărilor antidoping, alta decât cea prevăzută la art.5 alin.(2) pct.1), înainte de primirea primei înştiinţări referitoare la încălcarea gestionată conform cap. VII şi această recunoaştere este singura dovadă de încredere referitoare la încălcare la momentul recunoaşterii, perioada de suspendare poate fi redusă, dar nu sub pragul de 1/2 din perioada de suspendare altfel aplicabilă.

Articolul 59. Aplicarea mai multor prevederi pentru reducerea unei sancţiuni

(1) În situaţia în care un sportiv sau o altă persoană dovedeşte că are dreptul la reducerea unei sancţiuni, fiindu-i incidente mai multe prevederi ale art.55–57, înainte de a se aplica orice reducere sau îngheţare a sancţiunii în temeiul art.57, perioada de suspendare altfel aplicabilă va fi determinată în conformitate cu art.52, 53, 55 şi 56.

(2) Dacă sportivul sau o altă persoană dovedeşte că îi sunt aplicabile prevederile art.57, perioada de suspendare poate fi redusă sau îngheţată, dar nu sub pragul de 1/4 din perioada de suspendare altfel aplicabilă.

Articolul 60. Acordurile în materia gestionării rezultatelor

(1) În situaţia în care un sportiv sau altă persoană, după înştiinţarea sa de către Agenţie cu privire la o posibilă încălcare a reglementărilor antidoping pentru care se impune o perioadă de suspendare de 4 ani sau mai mare, inclusiv orice perioadă de suspendare în temeiul art.54, recunoaşte încălcarea şi acceptă perioada de suspendare în cel mult 20 de zile de la primirea notificării privind acuzaţia de încălcare a reglementărilor antidoping, sportivul sau altă persoană poate beneficia de o reducere de un an a perioadei de suspendare impuse de Agenţie.

(2) În situaţia în care sportivul sau o altă persoană beneficiază de reducerea perioadei de suspendare conform prevederilor alin.(1), nicio altă reducere a perioadei de suspendare în temeiul prevederilor prezentei legi nu mai poate fi aplicată.

(3) În situaţia în care sportivul sau o altă persoană recunoaşte o încălcare a reglementărilor antidoping după ce acuzaţia i-a fost adusă la cunoştinţă de către Agenţie şi acceptă consecinţele agreate de Agenţie şi WADA, la latitudinea exclusivă a acestora, atunci:

a) sportivul sau o altă persoană poate beneficia de o reducere a perioadei de suspendare pe baza unei evaluări întreprinse de Agenţie şi WADA privind aplicarea art.51–57 în raport cu presupusa încălcare a reglementărilor antidoping, cu gravitatea faptei, cu gradul de vinovăţie a sportivului sau altei persoane şi cu gradul de promptitudine în recunoaşterea încălcării de către sportiv sau altă persoană; şi

b) perioada de suspendare poate începe de la data recoltării probei sau de la data la care a avut loc ultima încălcare a reglementărilor antidoping.

(4) Cu toate acestea, în fiecare caz în care prezentul articol se aplică, sportivul sau o altă persoană trebuie să execute cel puţin jumătate din perioada de suspendare convenită, care va începe cel mai devreme de la data la care sportivul sau o altă persoană a acceptat impunerea unei sancţiuni sau a unei suspendări provizorii, care a fost ulterior respectată de sportiv sau de altă persoană.

(5) Decizia WADA şi a Agenţiei de a încheia sau nu un acord privind soluţionarea unui caz, precum şi durata reducerii aplicate şi data începerii perioadei de suspendare nu constituie aspecte supuse determinării sau revizuirii de către un organism de audiere şi nu pot fi atacate cu apel.

(6) Dacă se solicită astfel de către un sportiv sau o altă persoană care doreşte să încheie un acord de soluţionare a cazului în conformitate cu prezentul articol, Agenţia trebuie să permită sportivului sau altei persoane să discute cu organizaţia antidoping relevantă despre o recunoaştere a încălcării reglementărilor antidoping în cadrul unui acord fără prejudicii.

Articolul 61. Prevederi pentru cazurile de încălcare repetată a reglementărilor antidoping

(1) Perioada de suspendare în cazul comiterii unei a doua încălcări a reglementărilor antidoping de către un sportiv sau o altă persoană va fi cea mai lungă perioadă dintre următoarele:

1) 6 luni; sau

2) o perioadă cuprinsă între:

a) suma dintre perioada de suspendare impusă pentru prima încălcare a unei reglementări antidoping şi perioada de suspendare altfel aplicabilă celei de-a doua încălcări a reglementărilor antidoping, considerată ca şi cum ar fi fost prima încălcare; şi

b) dublul perioadei de suspendare altfel aplicabile pentru a doua încălcare a reglementărilor antidoping considerată ca şi cum ar fi o primă încălcare.

(2) Perioada de suspendare trebuie stabilită pe baza tuturor circumstanţelor şi a gradului de vinovăţie a sportivului sau a altei persoane cu privire la a doua încălcare.

(3) O a treia încălcare a reglementărilor antidoping va impune întotdeauna o suspendare pe viaţă, cu excepţia cazurilor în care cea de-a treia încălcare îndeplineşte condiţiile pentru eliminarea sau reducerea perioadei de suspendare conform art.55 ori 56 sau priveşte o încălcare prevăzută la art.5 alin.(2) pct.4). În aceste cazuri particulare, perioada de suspendare va fi de la 8 ani la suspendarea pe viaţă.

(4) Perioadele de suspendare prevăzute la alin.(1) şi (3) pot fi reduse ulterior prin aplicarea art.57.

(5) Nu constituie încălcare a reglementărilor antidoping în sensul alin.(1)–(4) o încălcare a reglementărilor antidoping pentru care sportivul sau o altă persoană poate dovedi lipsa vinovăţiei sau a neglijenţei şi nici o încălcare a reglementărilor antidoping sancţionată potrivit art.52 alin.(4) lit.a).

(6) Reglementări suplimentare pentru anumite posibile încălcări multiple sunt prevăzute în art.10.9.3 din Cod şi în RNAD.

(7) În sensul prezentului articol, fiecare încălcare a reglementărilor antidoping trebuie să aibă loc în decursul aceleiaşi perioade de 10 ani pentru a fi considerate încălcări multiple.

Articolul 62. Descalificarea rezultatelor în competiţii după recoltarea probelor sau comiterea unei încălcări a reglementărilor antidoping

Adiţional faţă de descalificarea automată a rezultatelor obţinute în competiţia în cadrul căreia s-a recoltat proba pozitivă, conform art.50, toate celelalte rezultate obţinute de sportiv începând cu data recoltării probei pozitive (fie în competiţie, fie în afara competiţiei) sau cu data comiterii oricărei alte încălcări a reglementărilor antidoping şi până la data de începere a perioadei de suspendare provizorie sau de suspendare vor fi descalificate, cu toate consecinţele ce rezultă din aceasta, inclusiv retragerea de medalii, puncte şi premii, cu excepţia situaţiei în care principiul echităţii prevede altfel.

Articolul 63. Premiul bănesc retras

(1) În cazul încălcărilor reglementărilor antidoping prevăzute la art.5 alin.(2), după o decizie rămasă definitivă, sportivii şi personalul asistent al sportivilor trebuie să restituie mijloacele financiare alocate din bugetul de stat în termen de 90 de zile de la data comunicării somaţiei de plată, prezentate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. În caz de nerespectare а termenului menţionat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării îşi rеzеrvă dreptul de а sesiza organele abilitate şi de а se adresa în instanţa de judecată.

(2) Organizaţia antidoping sau semnatarul care recuperează premiul bănesc retras ca urmare a unei încălcări a reglementărilor antidoping va lua măsuri rezonabile pentru a aloca şi a distribui premiul respectiv sportivilor care ar fi avut dreptul la acesta, dacă sportivul sancţionat nu ar fi concurat.

Articolul 64. Pedepse complementare

Persoanele găsite vinovate de încălcările menţionate în prezentul capitol, adiţional faţă de sancţiunile impuse în temeiul prezentei legi şi al reglementărilor antidoping şi fără a aduce atingere acestora, pot fi supuse unei sau mai multor pedepse suplimentare în temeiul legislaţiei sau al reglementărilor naţionale ale Republicii Moldova.

Articolul 65. Începutul perioadei de suspendare

(1) Perioada de suspendare începe de la data emiterii deciziei finale de suspendare, ca urmare a procedurii de audiere, sau, dacă se renunţă la audiere sau aceasta nu are loc, de la data de la care suspendarea este acceptată.

(2) Dacă un sportiv sau o altă persoană execută o perioadă de suspendare pentru o încălcare a reglementărilor antidoping, o nouă perioadă de suspendare va începe în prima zi după ce perioada de suspendare actuală va înceta.

(3) În situaţia în care s-au produs întârzieri substanţiale în procesul de audiere ori în alte aspecte ale controlului doping şi sportivul sau altă persoană poate stabili că aceste întârzieri nu îi pot fi atribuite, organismul care aplică sancţiunea poate dispune ca perioada de suspendare să înceapă la o dată anterioară, cel mai devreme la data recoltării probei sau la data ultimei încălcări a reglementărilor antidoping.

(4) În condiţiile în care sunt aplicabile prevederile alin.(3), toate rezultatele competiţionale obţinute pe durata perioadei de suspendare, inclusiv în decursul suspendării retroactive, vor fi descalificate.

(5) Dacă sportivul sau altă persoană respectă perioada de suspendare provizorie, durata acesteia va fi dedusă din perioada de suspendare impusă în final sportivului sau altei persoane. Dacă sportivul sau altă persoană nu respectă perioada de suspendare provizorie, durata acesteia nu se va deduce din perioada de suspendare aplicată. Dacă se aplică o perioadă de suspendare în temeiul unei decizii care este ulterior contestată, durata executată dintr-o astfel de suspendare se va deduce din perioada de suspendare care poate fi impusă prin decizia luată în apel.

(6) Sportivului sau persoanei care acceptă în mod voluntar, în scris, suspendarea provizorie din partea Agenţiei şi, ulterior, respectă perioada de suspendare provizorie, aceasta i se va deduce din perioada de suspendare aplicată printr-o decizie definitivă.

(7) O copie a înscrisului privind acceptarea voluntară de către sportiv sau de către o altă persoană a perioadei de suspendare provizorie va fi transmisă cu promptitudine fiecărei părţi îndreptăţite să primească înştiinţarea despre o posibilă încălcare, conform art.46.

(8) Perioada de timp dinainte de începerea perioadei de suspendare provizorie sau de suspendare voluntară nu se deduce din perioada de suspendare impusă printr-o decizie definitivă.

(9) În sporturile de echipă, în situaţia în care o suspendare este impusă cu privire la echipă, dacă principiul echităţii nu prevede altfel, perioada de suspendare va începe de la data emiterii deciziei definitive a organismului de audiere cu privire la suspendare sau, dacă s-a renunţat la audiere, de la data la care suspendarea este acceptată sau altfel impusă. Orice perioadă de suspendare provizorie aplicată echipei, impusă sau acceptată voluntar, va fi dedusă din perioada totală de suspendare care trebuie executată.

Articolul 66. Statutul sportivilor sau al altor persoane pe perioada de suspendare sau de suspendare provizorie

(1) Niciun sportiv sau altă persoană care face obiectul unei suspendări sau al unei suspendări provizorii nu poate participa, pe parcursul unei perioade de suspendare sau de suspendare provizorie, în nicio calitate, la nicio competiţie sau activitate, alta decât programele autorizate de educaţie antidoping sau de reabilitare, autorizată sau organizată de către un semnatar, o organizaţie membră a semnatarului, de un club sau o altă organizaţie membră a unei organizaţii membre a unui semnatar, la competiţii autorizate sau organizate de ligi profesioniste sau de orice organizator de manifestări sportive de nivel naţional sau internaţional ori la manifestări sportive de elită sau de nivel naţional finanţate de un organism guvernamental.

(2) Un sportiv sau o altă persoană care face obiectul unei perioade de suspendare mai mari de 4 ani poate participa ca sportiv, după executarea a 4 ani din perioada de suspendare, la competiţii sportive locale care nu se află sub jurisdicţia sau în orice alt mod sub autoritatea unui semnatar sau a unui membru al unui semnatar, dar numai dacă acea competiţie sportivă locală nu este de un nivel care ar putea altfel să califice în mod direct sau indirect un sportiv sau o persoană să concureze sau să acumuleze puncte într-un campionat naţional sau într-o manifestare sportivă internaţională şi nu presupune ca sportivul sau altă persoană să lucreze în vreo modalitate cu persoane protejate.

(3) Un sportiv sau o altă persoană care se află în perioada de suspendare rămâne disponibilă pentru testare şi orice alte solicitări formulate de o organizaţie antidoping în vederea furnizării informaţiilor privind localizarea.

(4) Prin excepţie de la alin.(1)–(3), un sportiv poate reveni pentru a se antrena cu o echipă sau pentru a utiliza dotările unui club sau ale unei organizaţii membre a unei organizaţii membre a unui semnatar, pe perioada mai scurtă dintre:

a) ultimele 2 luni rămase din perioada de suspendare;

b) ultimul sfert din perioada de suspendare.

(5) În situaţia în care un sportiv sau o altă persoană care a fost suspendată încalcă interdicţia de participare, stabilită conform alin.(1)–(3), în perioada de suspendare, rezultatele unei asemenea participări vor fi descalificate şi o nouă perioadă de suspendare egală ca durată cu perioada iniţială de suspendare va fi adăugată la finalul perioadei iniţiale de suspendare. Noua sancţiune, inclusiv o mustrare sau nicio perioadă se suspendare, poate fi modificată în funcţie de gradul de vinovăţie a sportivului sau a altei persoane şi de alte circumstanţe legate de cazul în speţă. Decizia dacă un sportiv sau altă persoană a încălcat interdicţia de participare şi dacă se poate aplica o modificare va fi luată de organizaţia antidoping a cărei procedură de gestionare a rezultatelor a dus la impunerea perioadei de suspendare iniţiale. Această decizie poate fi contestată cu apel conform prevederilor cap. VII.

(6) Un sportiv sau o altă persoană care încalcă interdicţia de participare, stabilită conform alin.(1)–(3), pe parcursul unei suspendări provizorii nu va primi nicio reducere pentru perioada de suspendare provizorie executată, iar rezultatele obţinute printr-o astfel de participare vor fi descalificate.

(7) În situaţia în care un membru al personalului asistent al sportivului sau o altă persoană ajută o persoană să încalce interdicţia de participare pe parcursul perioadei de suspendare sau de suspendare provizorie, se vor aplica sancţiuni pentru încălcarea art.5 alin.(2) pct.9) cu privire la acest ajutor.

(8) Pentru orice încălcare a reglementărilor antidoping, o parte sau întreg sprijinul financiar legat de sport, precum şi alte beneficii legate de sport, primite de persoana care a comis încălcarea, vor fi reţinute de către semnatari, organizaţiile membre ale semnatarilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau, după caz, de către Guvern, cu excepţia încălcărilor reglementărilor antidoping care implică o sancţiune redusă conform art.55 sau 56.

Articolul 67. Publicarea automată a sancţiunii

Un element obligatoriu al fiecărei sancţiuni include publicarea automată a acesteia. Modalitatea de publicare se stabileşte de Agenţie în RNAD, în conformitate cu prevederile Codului şi ale Standardului internaţional pentru gestionarea rezultatelor.

Secţiunea a 3-a

Consecinţe pentru echipe

Articolul 68. Sancţionarea echipelor

(1) În cazul în care, în legătură cu o manifestare sportivă, mai mult de un membru al unei echipe sportive a încălcat sau este susceptibil de una dintre încălcările prevăzute la art.5, echipa va fi supusă testelor-ţintă stabilite pentru acea manifestare sportivă.

(2) În situaţia în care, pe parcursul unei manifestări sportive, mai mult de doi membri ai unei echipe sportive sunt găsiţi vinovaţi de una dintre încălcările prevăzute la art.5, în plus faţă de sancţiunile aplicate sportivilor individuali care comit încălcări ale reglementărilor antidoping, echipa va fi supusă sancţiunii de descalificare şi pierdere a punctelor sau oricăror altor sancţiuni disciplinare stabilite de organismul sub egida căruia se organizează manifestarea respectivă.

(3) Organismul sub egida căruia se organizează manifestarea sportivă poate decide să stabilească, pentru manifestarea respectivă, reguli care să impună consecinţe mai stricte decât cele specificate la alin.(2) pentru sporturile de echipă.

Secţiunea a 4-a

Prescripţia aplicării sancţiunilor

Articolul 69. Prescripţia aplicării sancţiunilor

Nicio procedură cu privire la încălcarea reglementărilor antidoping nu va putea fi iniţiată împotriva unui sportiv sau altei persoane fără ca aceştia să fie înştiinţaţi în legătură cu încălcarea în cauză sau fără efectuarea unor demersuri rezonabile pentru înştiinţare într-un termen de 10 ani de la data la care se consideră că a avut loc respectiva încălcare.

Articolul 70. Efectul automat obligatoriu al deciziilor organizaţiilor antidoping semnatare

(1) O decizie cu privire la o încălcare a reglementărilor antidoping emisă de o organizaţie antidoping semnatară, de un organism de apel sau de CAS va deveni automat obligatorie după notificarea părţilor, nu doar pentru părţile care iau parte la procedură, dar şi pentru orice semnatar, din orice sport, având următoarele efecte:

a) decizia unuia dintre organismele menţionate prin care se impune o suspendare provizorie, după ce a avut loc o audiere provizorie sau după ce sportivul sau o altă persoană fie a acceptat suspendarea provizorie, fie a renunţat la dreptul la o audiere provizorie, audiere în regim de urgenţă sau la o procedură în apel în regim de urgenţă, prevăzute la art.30 alin.(3), interzice automat unui sportiv sau altei persoane să participe, în sensul art.66 alin.(1), în toate sporturile aflate sub autoritatea unui semnatar, pe durata perioadei de suspendare provizorie;

b) decizia unuia dintre organismele menţionate prin care se impune o perioadă de suspendare, după ce a avut loc o audiere sau s-a renunţat la audiere, interzice automat unui sportiv sau altei persoane să participe, în sensul art.66 alin.(1), în toate sporturile aflate sub autoritatea unui semnatar, pe durata perioadei de suspendare;

c) decizia unuia dintre organismele menţionate prin care se acceptă o încălcare a reglementărilor antidoping are caracter automat obligatoriu pentru toţi semnatarii;

d) decizia unuia dintre organismele menţionate prin care sunt descalificate rezultate în conformitate cu art.62, pe o perioadă de timp determinată, descalifică automat toate rezultatele obţinute sub autoritatea oricărui semnatar în perioada de timp respectivă.

(2) Agenţia are obligaţia de a recunoaşte şi de a pune în aplicare o decizie şi efectele sale, conform alin.(1), fără a fi necesare demersuri suplimentare, începând cu prima dintre următoarele date:

a) data la care semnatarul primeşte notificarea privind decizia; sau

b) data la care decizia este consemnată în ADAMS.

(3) O decizie de a revoca sau suspenda consecinţe, dispusă de o organizaţie antidoping, de un organism de apel sau de CAS, este obligatorie pentru toţi semnatarii, fără a fi necesare demersuri suplimentare, începând cu prima dintre următoarele date:

a) data la care semnatarul primeşte notificarea privind decizia; sau

b) data la care decizia este consemnată în ADAMS.

(4) Cu toate acestea, fără a aduce atingere prevederilor alin.(1), o decizie privind încălcarea reglementărilor antidoping dispusă de un organizator de evenimente sportive majore în cadrul unei proceduri în regim de urgenţă în timpul unui eveniment sportiv nu este obligatorie pentru ceilalţi semnatari, cu excepţia cazului în care reglementările organizatorului de evenimente sportive majore oferă sportivului sau unei alte persoane oportunitatea de a formula apel în conformitate cu o procedură ordinară.

Capitolul X

EDUCAŢIA ŞI CERCETAREA ANTIDOPING

Articolul 71. Educaţia şi cercetarea antidoping

(1) Agenţia dezvoltă programe educative armonizate, coordonate şi eficiente, în conformitate cu prevederile Codului şi ale Standardului internaţional pentru educaţie, de asemenea coordonează activitatea de cercetare antidoping la nivel naţional.

(2) Cercetarea şi programele educative sunt create să păstreze spiritul sportului şi să protejeze sănătatea şi drepturile sportivilor şi altor persoane de a concura într-un mediu fără dopaj, să sporească gradul de conştientizare, să ofere informaţii precise şi să dezvolte capacitatea de luare a deciziilor în vederea prevenirii încălcării, cu sau fără intenţie, a reglementărilor antidoping, precum şi a altor prevederi ale Codului.

(3) Cercetarea, programele educative şi implementarea lor trebuie să conducă la însuşirea de valori şi principii care să protejeze spiritul sportului, sănătatea şi etica olimpismului.

(4) Agenţia, în cooperare cu alţi semnatari, va planifica, implementa, monitoriza, evalua şi promova cercetarea şi programele de educaţie în conformitate cu cerinţele prevăzute în Standardul internaţional pentru educaţie şi în alte acte normative.

Capitolul XI

COLABORAREA CU ALTE AUTORITĂŢI, CU SOCIETATEA

CIVILĂ ŞI RESPONSABILITĂŢILE ACESTORA

Secţiunea 1

Colaborarea cu autorităţile publice

Articolul 72. Colaborarea cu Ministerul Sănătăţii

(1) Colaborarea Agenţiei cu Ministerul Sănătăţii se realizează prin:

a) promovarea unui mod de viaţă sănătos, a incluziunii sociale şi fortificarea sănătăţii populaţiei;

b) informarea privind dopajul, promovarea prevenirii şi combaterii dopajului în sport;

c) adoptarea de reguli referitoare la substanţele şi metodele incluse în Lista interzisă, care prezintă risc pentru sănătatea populaţiei;

d) managementul rezultatelor şi al cazurilor de malpraxis medical;

e) cercetări în domeniul medical şi social privind fenomenul dopajului, efectuate prin intermediul instituţiilor din subordine.

(2) Colaborarea Agenţiei cu Ministerul Sănătăţii include analiza, monitorizarea şi evaluarea în comun a stării de sănătate a populaţiei, cu adoptarea măsurilor de îmbunătăţire a acesteia prin promovarea practicării unui sport curat şi a valorilor etice în sănătate.

(3) Pentru exercitarea atribuţiilor în sfera de competenţă, Agenţia şi Ministerul Sănătăţii pot constitui consilii, comisii, grupuri de experţi şi alte organe consultative.

Articolul 73. Colaborarea cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi cu Ministerul Culturii

(1) Colaborarea Agenţiei cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi cu Ministerul Culturii se realizează prin:

a) promovarea durabilă a valorilor etice şi de integritate în educaţie, în toate tipurile de învăţământ public şi pe tot parcursul vieţii;

b) informarea privind dopajul, promovarea prevenirii şi combaterii dopajului în sport;

c) promovarea culturii sportului curat şi a valorilor etice şi de integritate în sport;

d) cercetări în domeniul prevenirii şi combaterii dopajului în sport, efectuate prin intermediul instituţiilor din subordine;

e) informarea Agenţiei în termene oportune cu privire la constatarea unor încălcări ale reglementărilor antidoping, precum şi la sancţiunile aplicate de către organele competente internaţionale.

(2) Colaborarea Agenţiei cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi cu Ministerul Culturii include analiza, monitorizarea şi evaluarea în comun a politicilor publice vizate, cu adoptarea măsurilor de îmbunătăţire a acestora prin promovarea practicării unui sport curat şi a valorilor etice în educaţie, cultură şi cercetare.

(3) Pentru exercitarea atribuţiilor în sfera de competenţă, Agenţia, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Culturii pot constitui consilii, comisii, grupuri de experţi şi alte organe consultative.

Articolul 74. Colaborarea cu Ministerul Afacerilor Interne

(1) Colaborarea Agenţiei cu Ministerul Afacerilor Interne se realizează prin:

a) culegerea de informaţii secrete şi investigaţii, inclusiv prin schimbul operativ de informaţii şi/sau aplicarea măsurilor pecuniare;

b) prevenirea şi combaterea traficului de substanţe incluse în Lista interzisă;

c) cercetări în domeniul prevenirii şi combaterii dopajului în sport.

(2) Colaborarea Agenţiei cu Ministerul Afacerilor Interne include analiza, monitorizarea şi evaluarea în comun a politicilor publice implementate, cu adoptarea măsurilor de îmbunătăţire a acestora, inclusiv prin combaterea traficului de substanţe interzise şi metode interzise.

(3) Pentru exercitarea atribuţiilor în sfera de competenţă, Agenţia şi Ministerul Afacerilor Interne pot încheia acorduri de cooperare, de asemenea pot constitui consilii, comisii, grupuri de experţi şi alte organe consultative.

Secţiunea a 2-a

Colaborarea cu societatea civilă

Articolul 75. Colaborarea cu Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv şi cu Comitetul Paralimpic al Republicii Moldova

(1) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv şi Comitetul Paralimpic al Republicii Moldova colaborează cu Agenţia prin:

a) promovarea durabilă a valorilor etice şi de integritate în sport;

b) educaţie antidoping, promovarea prevenirii şi combaterii dopajului în sport;

c) promovarea culturii sportului curat şi a mişcării antidoping;

d) cercetări în domeniul prevenirii şi combaterii dopajului în sport.

(2) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv şi Comitetul Paralimpic al Republicii Moldova contribuie anual, prin alocarea mijloacelor necesare, la realizarea acţiunilor menţionate la alin.(1).

(3) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv şi Comitetul Paralimpic al Republicii Moldova elaborează şi prezintă Agenţiei, pentru coordonare, rapoarte anuale privind activitatea în domeniu.

(4) Pentru realizarea atribuţiilor în sfera de competenţă, Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv şi Comitetul Paralimpic al Republicii Moldova pot solicita ajutor didactic şi metodologic din partea Agenţiei.

(5) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv şi Comitetul Paralimpic al Republicii Moldova sprijină Agenţia în implementarea Programului naţional antidoping.

Articolul 76. Colaborarea cu federaţiile sportive

(1) Federaţiile sportive colaborează cu Agenţia prin:

a) promovarea durabilă a valorilor etice şi de integritate în sport;

b) educaţie antidoping, promovarea prevenirii şi combaterii dopajului în sport;

c) promovarea culturii sportului curat şi a mişcării antidoping;

d) culegere de informaţii secrete şi investigaţii, inclusiv schimb operativ de informaţii;

e) cercetări în domeniul prevenirii şi combaterii dopajului în sport;

f) alte acţiuni conform competenţelor.

(2) Federaţiile sportive prezintă Agenţiei rapoarte anuale privind activitatea în domeniu.

(3) Federaţiile sportive sprijină Agenţia în implementarea Programului naţional antidoping.

Articolul 77. Colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale şi cu alte organizaţii din domeniul sportului (cluburi, săli de sport şi/sau fitness)

(1) Colaborarea Agenţiei cu organizaţiile neguvernamentale şi cu alte organizaţii din domeniul sportului se realizează prin:

a) promovarea unui mod sănătos de viaţă, a incluziunii sociale şi prin fortificarea sănătăţii populaţiei;

b) promovarea durabilă a valorilor etice şi de integritate în sport;

c) educaţie antidoping, promovarea prevenirii şi combaterii dopajului în sport, prin autorizarea activităţii organizaţiilor din domeniul sportului;

d) promovarea culturii sportului curat şi a mişcării antidoping;

e) cercetări în domeniul prevenirii şi combaterii dopajului în sport;

f) alte activităţi conform competenţelor.

(2) Organizaţiile neguvernamentale şi alte organizaţii din domeniul sportului sprijină Agenţia în implementarea Programului naţional antidoping.

Articolul 78. Sancţiuni împotriva organizaţiilor din domeniul sportului

Agenţia poate impune sancţiuni federaţiilor naţionale sau oricărei alte organizaţii sportive dacă acestea nu respectă, nu implementează, nu susţin sau nu aplică prevederile RNAD.

Capitolul XII

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 79. Dispoziţii finale

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia prevederilor art.9 pct.28), care intră în vigoare la expirarea a 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr.185/2012 pentru prevenirea şi combaterea dopajului în sport (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.1–5, art.2), cu modificările ulterioare.

(3) Guvernul, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi:

a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prevederile prezentei legi;

b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

c) va elabora actele normative necesare executării prezentei legi.

(4) În cazul oricăror discrepanţe între textul prezentei legi şi cel al Codului mondial antidoping, textul Codului va prevala.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Igor GROSU
Nr.24. Chişinău, 16 februarie 2023.