1127/21.03.97 Legea bugetului de stat pe anul 1997

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E

bugetului de stat pe anul 1997

nr. 1127-XIII  din  21.03.97

 (în vigoare 24.04.1997) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.25-27 art.252 din 24.04.1997

* * *

Notă: Vezi Legea nr.1401-XIII din 05.12.97 "Pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 1997"

Notă: Modificările introduse prin Legea nr.1366-XIII din 29.10.97 se aplică de la data publicării Legii bugetului de stat.

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Art.1. – (1) Bugetul de stat pe anul 1997 se aprobă la venituri în sumă de 1875 milioane lei, la cheltuieli în sumă de 2475 milioane lei, cu un deficit de 600 milioane lei.

(2) Sinteza bugetului de stat pe anul 1997 la venituri şi la cheltuieli se prezintă în anexa nr.1.

(3) Sinteza cheltuielilor bugetului de stat pe anul 1997, cu detalierea pe articole de cheltuieli, se prezintă în anexa nr.2, iar bugetele ordonatorilor principali de credite sînt prevăzute în anexa nr.3.

(4) Cheltuielile prevăzute în bugetul de stat reprezintă limite maxime, care nu pot fi depăşite, iar modificarea lor se va face în condiţiile legii. Angajarea, contractarea de lucrări şi bunuri şi efectuarea de cheltuieli se fac de către ordonatorii de credite numai cu respectarea prevederilor legale şi în cadrul limitelor aprobate.

(5) Contractele privind executarea de lucrări, prestări de servicii şi achiziţionarea de bunuri materiale se încheie de către instituţiile bugetare pentru anul bugetar, se vizează şi se înregistrează în mod obligatoriu de trezoreriile teritoriale sau de organele financiare care gestionează executarea bugetului. Contractele nevizate şi neînregistrate în modul stabilit se consideră nevalabile.

(6) Se stabileşte ca prioritară finanţarea cheltuielilor bugetare pentru salarii, burse, pensii, alimentaţie şi medicamente, pentru transferurile la bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru plăţile curente la energie şi apă, pentru onorarea angajamentelor aferente datoriei de stat.

[Art.1 modificat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97, în vigoare 30.12.1997]

Art.2. – (1) Pentru finanţarea deficitului bugetului de stat pe anul 1997, se vor utiliza veniturile provenite din vînzarea hîrtiilor de valoare de stat în sumă de 195 milioane lei, creditele de la Banca Naţională a Moldovei în sumă de 50 milioane lei şi mijloacele din împrumuturi externe în sumă de 355 milioane lei.

(2) Pentru acoperirea decalajului temporar de casă al bugetului de stat generat de încasarea neuniformă a veniturilor la buget, Banca Naţională a Moldovei va acorda Guvernului credite cu scadenţă în anul 1997, luînd în considerare limitele trimestriale stabilite în politica monetară a Băncii Naţionale.

[Art.2 în redacţia Legii nr.1406-XIII din 17.12.97]

Art.3. – Banca Naţională a Moldovei:

a) va prelungi pînă la 25 martie 1998, aplicînd rata de refinanţare curentă, termenele de amortizare a creditelor în sumă de 361 milioane lei, raportate anterior la datoria de stat internă;

b) va reînnoi contractele la creditele, în sumă de 94,5 milioane lei, acordate în anul 1996 cu garanţia hîrtiilor de valoare de stat, stabilind scadenţa pentru anul 1998.

Art.4. – (1) Se stabileşte că datoria de stat internă, conform situaţiei de la 1 ianuarie 1998, nu va depăşi 1030 milioane lei, iar datoria de stat externă administrată de Guvern nu va depăşi 780 milioane dolari S.U.A.

(2) Limitele stabilite pentru datoria de stat externă pot fi modificate în cazul ratificării de către Parlament a acordurilor respective.

(3) Încasările de la distribuitorii de credite externe primite în anii 1992-1996 se reflectă în creditare netă.

Art.5. – (1) În anul 1997, soldul total al garanţiilor de stat la împrumuturile interne se va majora cu cel mult 65 milioane lei, iar suma noilor garanţii la împrumuturile externe nu va depăşi 35 milioane dolari S.U.A.

(2) Nu se admite dezafectarea mijloacelor bugetare şi a celor provenite din împrumuturile interne şi externe pentru acordarea de credite agenţilor economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, cu excepţia cazurilor prevăzute în proiectele organismelor financiare internaţionale conform contractelor ratificate de Parlament.

(3) Nu pot fi emise garanţii de stat pentru împrumuturile externe, cu excepţia garanţiilor la creditele acordate de organisme financiare internaţionale, conform contractelor ratificate de Parlament.

(4) Împrumuturile externe primite de stat sau cu garanţia statului în valută forte, cu excepţia celor în dolari S.U.A., vor fi exprimate în dolari S.U.A. la rata de schimb a Băncii Naţionale a Moldovei de la data primirii lor.

(5) Ministerul Finanţelor va repartiza 23 milioane lei, din mijloacele obţinute prin emiterea obligaţiunilor de stat cu destinaţie specială, pentru acoperirea cheltuielilor de indexare a primelor de asigurare, plătite de populaţie la contractele de asigurare facultativă pe termen lung, conform Hotărîrii Parlamentului nr.867-XIII din 5 iunie 1996.

[Art.5 modificat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

Art.6. – (1) În cazul în care, conform garanţiilor de stat, sumele prezentate de creditori Ministerului Finanţelor spre a fi plătite depăşesc sumele acumulate în fondul de risc şi veniturile la bugetul de stat la scadenţa creditului, achitarea se efectuează în mod eşalonat, începînd cu ziua imediat următoare după scadenţă, repartizîndu-se în acest scop cel mult 50 la sută din veniturile zilnice la buget.

(2) Dacă agenţii economici transferă, conform hotărîrii Parlamentului, mijloace financiare în fondul de risc după primirea garanţiilor de stat la împrumuturi, Ministerul Finanţelor are dreptul să încheie cu agenţii economici contracte, în care se vor stabili termenele transferului şi cuantumul dobînzii ce urmează să fie plătită Ministerului Finanţelor pentru utilizarea acestor mijloace.

(3) În cazul în care fondul de risc este insuficient pentru onorarea garanţiilor de stat la împrumuturi, Ministerul Finanţelor transferă temporar în fondul de risc bani din veniturile la buget sau din conturile extrabugetare, cu condiţia restabilirii lor ulterioare.

Art.7. – Banca Naţională a Moldovei transferă pe parcursul anului 1997 la bugetul de stat, conform unor calcule prealabile, o parte din venit egală cu dobînda pe care Ministerul Finanţelor o plăteşte pentru serviciul creditelor.

Art.8. – Impozitele, taxele şi alte încasări la bugetul de stat şi la bugetele locale se stabilesc conform anexei nr.4.

Art.9. – Normativele defalcărilor din veniturile regularizatoare la bugetele locale se stabilesc conform anexei nr.5.

Art.10. – (1) În anul 1997, începînd cu 1 aprilie, pînă la intrarea în vigoare a Codului fiscal, agenţii economici producători (care efectuează lucrări) vor calcula impozitul pe beneficiu la cota de 32 la sută din beneficiul impozabil şi vor reduce cu 20 la sută sumele ce urmează a fi vărsate la buget, proporţional bazei impozabile provenite din activitatea de producţie, cu condiţia ţinerii evidenţei contabile a activităţii nominalizate. De la această dată se suspendă acţiunea alin.(2) din art.4 şi alin.(1) din art.6 din Legea nr.1214-XII din 2 decembrie 1992 privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, cu excepţia înlesnirii legate de cheltuielile reale pentru investiţiile capitale de utilare (reutilare) şi reorganizare a producţiei, cu condiţia folosirii depline a cotelor de amortizare.

(2) Beneficiul cazinourilor şi al saloanelor video, beneficiul de la exploatarea automatelor de joc cu cîştiguri băneşti, de la atracţioane cu prime se impozitează la cota de 32 la sută.

(3) Prevederile alin.(1) nu se aplică agenţilor economici care calculează impozitul pe beneficiu în conformitate cu Legea nr.490-XIII din 8 iunie 1995 privind impozitul pe beneficiul băncilor şi altor instituţii creditare şi cu Legea nr.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine.

Art.11. – (1) La calcularea impozitului pe beneficiul persoanelor juridice, beneficiul impozabil se reduce:

a) cu beneficiul transferat efectiv în scopuri de filantropie şi de sponsorizare în proporţie de pînă la 10 la sută;

b) cu beneficiul ce urmează a fi transferat la fondurile de susţinere socială a populaţiei în proporţie de 1 la sută din beneficiul de bilanţ;

c) cu valoarea limită a depăşirii fondului de risc al băncilor comerciale, calculată, în modul stabilit, faţă de anul 1996, din care se scad sumele transferate în acest fond pentru creditele preferenţiale indicate la alin.(2) şi (3);

d) cu beneficiul obţinut de băncile comerciale în anul 1997 prin cumpărarea de hîrtii de valoare de stat, în perioada de la 1 ianuarie 1996 pînă la data intrării în vigoare a Codului fiscal;

e) cu suma veniturilor provenite din operaţiunile cu hîrtii de valoare de stat.

(2) În anul 1997, în scopul finalizării construcţiilor de case în cooperativele de construcţie a locuinţelor, băncilor comerciale şi băncilor comerciale pe acţiuni care au acordat pînă la 29 iulie 1994 credite preferenţiale pe termen lung cooperativelor de construcţie a locuinţelor înfiinţate pînă la 1 ianuarie 1993 a căror construcţie a fost începută pînă la această dată, precum şi băncilor care au acordat după 29 iulie 1994 astfel de credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor, specificate în anexa la Hotărîrea Parlamentului nr.209-XIII din 29 iulie 1994, în condiţiile prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.349 din 7 iunie 1993, băncilor comerciale şi băncilor comerciale pe acţiuni care au acordat credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor, specificate în anexa la Hotărîrea Parlamentului nr.834-XIII din 16 mai 1996 şi în Hotărîrea Parlamentului nr.1011-XIII din 23 octombrie 1996, în condiţiile prevăzute în aceste hotărîri, li se compensează pierderile din venit, pricinuite de acordarea de credite, prin micşorarea impozitului pe beneficiul lor ce urmează să fie vărsat la bugetul de stat cu suma pierderilor de beneficiu, scăzîndu-se suma impozitului din beneficiul pierdut. Dacă impozitul ce se cuvine bugetului este mai mic decît pierderile de beneficiu care urmează să fie compensate, diferenţa se acoperă din mijloacele bugetului de stat reflectate la venituri. Analogic se acoperă şi pierderile de beneficiu suferite de bănci şi necompensate în anul 1996.

(3) În modul indicat la alin.(2) se acoperă băncilor pierderile aferente creditelor fără dobîndă sau creditelor preferenţiale acordate:

a) participanţilor la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova;

b) victimelor represiunilor politice din anii 1917-1990;

c) participanţilor la evenimentele din Afganistan;

d) cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale din august 1994;

e) participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl;

f) participanţilor la cel de-al doilea război mondial.

[Art.11 modificat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

Art.12. – (1) Pînă la intrarea în vigoare a Codului fiscal, veniturile persoanelor fizice la locul unde au funcţia de bază, reduse cu mărimea triplă a salariului minim, se supun impozitului pe venit la cotele stabilite în anexa nr.6.

(2) În Legea nr.1218-XII din 3 decembrie 1992 privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice în art.5 alin.(1), (2) şi (3) cuvintele "cinci", "trei", "două" în anul 1997 se substituie respectiv cu cuvintele "opt", "şase", "cinci".

(3) Agenţii economici prezintă trimestrial organelor Serviciului fiscal de stat la locul lor de amplasare dări de seamă asupra impozitului pe veniturile persoanelor fizice calculat şi transferat la buget, după modelul stabilit de Ministerul Finanţelor.

(4) Dividendele obţinute de persoanele fizice în anul calendaristic se impozitează la sursa de plată la cota de 10 la sută.

Art.13. – Pînă la intrarea în vigoare a Codului fiscal, se stabileşte o plată prealabilă la impozitul pe veniturile persoanelor fizice obţinute din prestarea de servicii în unele domenii de activitate conform anexei nr.7. Plata se efectuează în modul stabilit de Ministerul Finanţelor şi coordonat cu Comisia pentru buget şi finanţe a Parlamentului.

Art.14. – (1) Mărfurile (lucrările, serviciile) fabricate şi importate din ţările membre ale C.S.I. care calculează taxa pe valoarea adăugată după criteriul originii nu se supun taxei pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adăugată plătită în ţările menţionate, evidenţiată în documentele de decontări, de plată şi de însoţire într-o poziţie distinctă, la mărfurile (lucrările, serviciile) folosite pe teritoriul Republicii Moldova în scopuri de producţie nu se trece la cheltuielile de producţie şi de circulaţie şi se ia în considerare la calcularea impozitului în conformitate cu art.7 alin.(6) din Legea nr.264-XIII din 8 noiembrie 1994 privind taxa pe valoarea adăugată.

(2) Mărfurile (lucrările, serviciile) produse de agenţi economici din Republica Moldova şi exportate în ţările membre ale C.S.I., cu excepţia ţărilor membre care calculează taxa pe valoarea adăugată după criteriul destinaţiei, inclusiv exportate conform însărcinărilor agenţilor economici care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii, se supun taxei pe valoarea adăugată pe principii generale. Mărfurile (lucrările, serviciile) exportate din zonele antreprenoriatului liber, dar care nu sînt produse în aceste zone se supun taxei pe valoarea adăugată şi accizelor pe principii generale.

(3) Taxa pe valoarea adăugată plătită în ţările membre ale C.S.I. pentru cheltuielile de fabricare a producţiei (de efectuare a lucrărilor, de prestare a serviciilor) exportate care nu se impozitează se raportă la preţul de cost al producţiei (lucrărilor, serviciilor). Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor de fabricare a producţiei (de efectuare a lucrărilor, de prestare a serviciilor) menţionate, plătită în Republica Moldova, se trece la decontările cu bugetul în condiţiile Legii privind taxa pe valoarea adăugată.

(4) Nu se supune taxei pe valoarea adăugată venitul obţinut din diferenţa dintre preţul de procurare şi cel de desfacere al mărfurilor exportate (cu excepţia exportului în ţările membre ale C.S.I. care calculează această taxă după criteriul originii), indiferent de locul fabricării lor. Taxa pe valoarea adăugată plătită pentru mărfurile provenite din ţările membre ale C.S.I. care calculează taxa după criteriul originii se include, la exportul lor, în preţul mărfurilor. Taxa pe valoarea adăugată plătită pentru mărfurile de provenienţă indigenă sau din ţările care nu sînt membre ale C.S.I., precum şi din ţările membre ale C.S.I. care calculează această taxă după criteriul destinaţiei achiziţionate de la agenţii economici din Republica Moldova care au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, în cazul exportului lor peste hotarele ţărilor membre ale C.S.I., cu excepţia ţărilor care calculează taxa nominalizată după criteriul destinaţiei, se trece la decontarea cu bugetul.

(5) Taxa pe valoarea adăugată şi accizele plătite la importul mărfurilor nu se compensează de la buget în cazul reexportului lor în ţările membre ale C.S.I. care calculează taxa pe valoarea adăugată după criteriul originii.

(6) Mărfurile (cu excepţia celor fabricate şi importate din ţările membre ale C.S.I. care calculează taxa pe valoarea adăugată după criteriul originii) importate de persoane fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător sînt impuse cu taxa pe valoarea adăugată dacă valoarea lor totală la importul dintr-o singură dată este de peste 400 dolari S.U.A., în măsura depăşirii acestei limite.

(7) Importul temporar de materiale în scopuri de prelucrare nu se supune taxei pe valoarea adăugată şi accizelor. Agenţii economici importatori încheie acordurile respective cu Departamentul Controlului Vamal şi cu Serviciul fiscal de stat, acestea luînd sub control riguros regimul importului.

[Art.14 modificat prin prin Legea nr.1287-XIII din 22.07.97]

Art.15. – (1) Mărfurile (producţia) indigene supuse accizelor se stabilesc conform anexei nr.8.

(2) Mărfurile (producţia) importate supuse accizelor se stabilesc conform anexei nr.9.

(3) Plătitori de accize, în afară de cei menţionaţi în Legea cu privire la accize, sînt:

a) întreprinderile care comercializează mărfuri (producţie) supuse accizelor, dar procurate fără accize sau care le utilizează pentru fabricarea de mărfuri (producţie) nesupuse accizelor, cu excepţia comercializării în republică a vinului brut şi tutunului nefermentat;

b) întreprinderile care comercializează mărfuri (producţie) supuse accizelor, achiziţionate de la populaţie (inclusiv în regim de consignaţie), precum şi mărfuri (producţie) fabricate de populaţie, dar pentru care nu s-au plătit accize;

c) persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător şi care exportă în ţările membre ale C.S.I. mărfuri (producţie) supuse accizelor, dar achiziţionate fără plata acestora, sau mărfuri (producţie) fabricate de ele supuse accizelor, dar neimpozitate cu accize. Temei pentru perfectarea exportului este certificatul privind plata accizelor, eliberat de inspectoratul fiscal de stat de la reşedinţa exportatorului;

d) persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător şi care importă mărfuri (producţie) supuse accizelor în volume ce depăşesc normele de consum personal stabilite în punctul 2 din Nota la anexa nr.10.

(4) Plătitori de accize pentru mărfurile achiziţionate pe teritoriul Republicii Moldova de la agenţii ei economici care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar sînt agenţii economici cumpărători.

(5) Plătitori de accize pentru producţia fabricată din materia primă a clientului (persoane juridice şi fizice subiecţi ai activităţii de întreprinzător care au sau nu relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii, precum şi persoane fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător) sînt întreprinderile de prelucrare a materiei prime.

[Art.15 modificat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

Art.16. – Nu se supun accizelor spirtul şi tutunul importate pentru prelucrare şi producere de mărfuri supuse accizelor de către agenţi economici care au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii şi care dispun de secţii de fabricare şi/sau îmbuteliere a producţiei alcoolice sau de secţii de fermentare a tutunului şi de fabricare a produselor din tutun în bază de licenţă.

[Art.16 modificat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

Art.17. – (1) Se stabileşte marcarea obligatorie cu timbre de control a votcii, lichiorurilor şi a altor băuturi spirtoase, a vinurilor din struguri şi din fructe şi pomuşoare, a vinurilor din struguri saturate cu dioxid de carbon, a divinurilor (coniacurilor), a berei de import, a produselor din tutun pentru comercializare pe teritoriul republicii.

(2) Votca, lichiorurile şi alte băuturi spirtoase, vinurile, divinurile (coniacurile), produsele din tutun fabricate şi comercializate pe teritoriul republicii se marchează cu timbre de control în timpul fabricării.

(3) Importul mărfurilor (producţiei) enumerate la alin.(1) este permis de către organele vamale dacă ele au fost marcate cu timbre de control în procesul fabricării, conform cerinţelor stabilite.

(4) Costul timbrelor de control aplicate la producţia indigenă se include în preţul ei de cost, iar al timbrelor aplicate la mărfurile (producţia) importate – în cheltuielile de circulaţie.

(5) Mărfurile care necesită marcarea cu timbre de control pot fi importate fără timbre de către persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător în volumele stabilite la punctul 2 din Nota la anexa nr.10.

Art.18. – (1) Calcularea şi vărsarea la buget a taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor la mărfurile (producţia) importate se efectuează de organele vamale. Controlul asupra calculării corecte şi vărsării oportune la buget a plăţilor indicate este exercitat de organele Serviciului fiscal de stat şi ale Departamentului control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

(2) Departamentul Controlului Vamal decide asupra prelungirii termenului de plată a taxei vamale, a taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor la mărfurile (producţia) importate, cu excepţia accizelor la benzină şi motorină, numai în cazul în care agentul economic importator prezintă o garanţie bancară pentru prelungirea termenului de plată cu cel mult 30 de zile bancare. Pentru prelungirea termenului de plată a taxei vamale, a taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor se calculează pentru fiecare zi o dobîndă la plăţi egală cu rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei.

(3) Plata taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor la mărfurile (producţia) importate se efectuează concomitent cu plata taxelor vamale. Întocmirea regimurilor vamale corespunzătoare nu se exercită fără achitarea plăţilor indicate, cu excepţia cazurilor expuse la alin.(2).

(4) Departamentul Controlului Vamal prezintă lunar Inspectoratului fiscal principal de stat şi Departamentului control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor date despre importul şi exportul de valori materiale efectuate de agenţi economici, despre circulaţia valorilor materiale prin depozitele vamale libere, despre sumele taxei pe valoarea adăugată şi ale accizelor calculate şi vărsate la buget, despre numărul timbrelor de control comercializate şi despre prelungirea termenelor de efectuare a plăţilor, prevăzută la alin.(2).

Art.19. – Tariful vamal pentru mărfurile şi obiectele de import se stabileşte conform anexei nr.10.

Art.20. – (1) Impozitul funciar se stabileşte conform anexei nr.11.

(2) Calculul impozitului funciar se prezintă organelor Serviciului fiscal de stat:

a) de către întreprinderile agricole şi întovărăşirile pomicole pînă la 1 iunie;

b) de către alte persoane juridice pînă la 1 martie.

(3) Impozitul funciar se varsă în cote egale la bugetele locale:

a) de către întreprinderile agricole şi de alte persoane juridice, cu excepţia întovărăşirilor pomicole, nu mai tîrziu de 15 iulie, 15 septembrie şi 15 noiembrie;

b) de către întovărăşirile pomicole şi de persoanele fizice în termenele stabilite de autorităţile administraţiei publice locale, dar nu mai tîrziu de 15 octombrie.

(4) În anul 1997 se suspendă acţiunea art.5, 6 şi 7, a alin.2 din art.11, a alin.4 din art.12, a alin.2 din art.14, a lit.a) din art.15 şi a anexelor 1, 2 şi 3 din Legea nr.1245-XII din 22 decembrie 1992 cu privire la impozitul funciar şi modul de impozitare.

(5) Întreprinderilor agricole, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, inclusiv gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), producătoare şi furnizoare de lapte către întreprinderile de prelucrare din ţară, către instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sau din mijloacele proprii ale întreprinderilor agricole şi către populaţie li se compensează, cu condiţia ţinerii evidenţei contabile, 50 de bani pentru un litru de lapte din contul vărsării la buget a impozitului funciar, a altor plăţi fiscale, rambursării creditelor bugetare (restante şi curente). Suma respectivă nu este supusă impozitului pe beneficiu.

(6) Populaţiei, ce realizează surplusurile de lapte întreprinderilor prelucrătoare din republică, compensarea de 50 de bani pentru un litru de lapte i se acordă de către întreprinderile prelucrătoare, care includ suma compensării în preţul de achiziţie a laptelui. Intreprinderilor prelucrătoare li se compensează 50 de bani pentru un litru de lapte colectat de la populaţie din contul vărsării la buget a plăţilor fiscale şi rambursării creditelor bugetare. Suma compensării ce depăşeşte plăţile fiscale şi creditele bugetare se acoperă din contul bugetului de stat cu reflectarea în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat pe anul 1997 la cheltuieli."

[Art.20 modificat prin Legea nr.1366-XIII din 29.10.97]

Art.21. – (1) Plătitori ai plăţii pentru apă sînt subiecţii activităţii de întreprinzător (persoane juridice şi fizice), cu excepţia organizaţiilor bugetare.

(2) Plata pentru apă se stabileşte conform anexei nr.12.

(3) Plata pentru apa consumată în limitele stabilite se trece la preţul de cost al producţiei (lucrărilor, serviciilor), iar plata pentru apa consumată peste limită se efectuează din contul beneficiului rămas după achitarea cu bugetul.

(4) Consumatorii care captează apă într-un volum mai mic de 2 mii metri cubi în lună efectuează plata de două ori pe an, pînă la 20 iulie din anul curent şi pînă la 20 ianuarie din anul următor.

(5) Consumatorii care extrag apă într-un volum de la 2 mii pînă la 30 mii metri cubi în lună efectuează plata o dată în trimestru, pînă la 20 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar.

(6) Consumatorii care extrag apă într-un volum de peste 30 mii metri cubi în lună varsă plata o dată în lună, pînă la 20 a lunii următoare.

Art.22. – (1) Cotele impozitului pe bunurile imobiliare se stabilesc conform anexei nr.13.

(2) Întreprinderile care dau producţie agricolă, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, inclusiv gospodăriile ţărăneşti (de fermier), plătesc impozitul pe bunurile imobiliare cu destinaţie agricolă în componenţa impozitului funciar.

(3) Plata impozitului pe bunurile imobiliare al persoanelor fizice se efectuează în termenele stabilite de autorităţile administraţiei publice locale, dar nu mai tîrziu de 15 octombrie.

Art.23. – (1) Impozitul pe beneficiul băncilor comerciale, al altor instituţii financiare şi al companiilor de asigurări, accizele, taxa pe valoarea adăugată la mărfurile importate şi veniturile din activitatea economică externă se varsă integral la bugetul de stat.

(2) Mijloacele obţinute din eliberarea de către organele de specialitate ale administraţiei publice centrale şi de autorităţile administraţiei publice locale a autorizaţiilor (licenţelor) pentru anumite genuri de activităţi se virează, respectiv, la bugetul de stat şi la bugetele locale.

(3) Mijloacele obţinute din eliberarea de licenţe pentru activităţi în transportul auto, pentru lucrări de construcţie, reparaţie şi întreţinere a drumurilor, precum şi de autorizaţii pentru transporturi rutiere internaţionale (cu excepţia mijloacelor utilizate, conform devizului coordonat cu Ministerul Finanţelor, pentru întreţinerea Inspectoratului transporturilor, Direcţiei generale a gospodăriei drumurilor şi Întreprinderii de Stat "Agenţia Moldovei Trafic Auto Internaţional" ale Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor), se virează la un cont special al Departamentului trezoreriei al Ministerului Finanţelor, urmînd să fie transferate în fondul rutier.

(4) Întreprinderile de stat "Poşta Moldovei" şi "Moldtelecom", Calea Ferată a Moldovei plătesc în bugetul de stat la locul de reşedinţă taxa pe valoarea adăugată şi impozitul pe beneficiu conform bilanţului centralizator.

(5) Asociaţia Republicană de Producţie "Termocomenergo" plăteşte în bugetul de stat la locul de reşedinţă impozitul pe beneficiu conform bilanţului centralizator.

[Art.23 modificat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

Art.24. – (1) Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, inclusiv cele bancare şi de asigurări, care au filiale pe teritoriul republicii plătesc pentru ele impozitele şi taxele la bugetul local de la reşedinţa filialelor, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată şi accizelor.

(2) De la 1 aprilie 1997, întreprinderile care au pe teritoriul republicii filiale şi subdiviziuni, cu excepţia celor menţionate la art.23 alin.(1), (4) şi (5), transferă, la bugetul local de la reşedinţa:

a) filialelor, partea respectivă a impozitului pe beneficiu din beneficiul obţinut de filiale;

b) subdiviziunilor, partea impozitului pe beneficiu calculată proporţional numărului de salariaţi ai subdiviziunilor.

(3) Societatea pe Acţiuni "Tirex-Petrol" plăteşte la bugetul local la reşedinţa filialelor sale impozitele şi taxele, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, conform normativelor aprobate, cu excepţia impozitului pe beneficiu şi accizelor.

Art.25. – (1) Persoanele juridice care au în capitalul social cotă-parte din patrimoniul statului transferă, pînă la 1 mai 1997, la bugetul de stat dividendele potrivit rezultatelor activităţii din anul 1996 în conformitate cu structura fondului statutar.

(2) Întreprinderile, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, ce îşi completează fondurile circulante şi fac investiţii folosind veniturile din vînzarea activelor plătesc 50 la sută din impozitul pe beneficiu (venit) şi din taxa pe valoarea adăugată la aceste venituri.

(3) Încasările din vînzarea patrimoniului instituţiilor şi organizaţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile urmează să fie vărsate integral la bugetul respectiv.

(4) Veniturile de la privatizarea şi vînzarea obiectelor patrimoniului de stat, şi anume:

a) din vînzarea acţiunilor statului investite în întreprinderi se varsă integral la bugetul de stat;

b) din vînzarea obiectelor, inclusiv a construcţiilor nefinalizate, se varsă în proporţie de 75 la sută la bugetul de stat şi de 25 la sută la bugetul local;

c) din vînzarea obiectelor din fondul cu o altă destinaţie decît pentru locuit se varsă în proporţie de 25 la sută la bugetul de stat şi de 75 la sută la bugetul local; d) din vînzarea terenurilor se varsă în proporţie de 30 la sută la bugetul de stat, de 50 la sută la bugetul local şi de 20 la sută pe contul special al Guvernului;

e) din vînzarea locuinţelor de stat către cetăţeni se varsă integral la bugetul local.

(5) În cazul în care veniturile prevăzute la alin.(1) şi alin.(4) nu sînt vărsate în termen la buget, organele Serviciului fiscal de stat calculează şi percep prin executare silită o penalitate în conformitate cu art.34 alin.(1).

(6) Mijloacele Centrului Republican de Coordonare a Conversiunii Întreprinderilor din Complexul Radioelectronic obţinute din vînzarea surplusului de fonduri fixe ale întreprinderilor din componenţa Centrului şi neutilizate în procesul de producţie (clădiri, instalaţii, mijloace de transport, utilaj, construcţii nefinalizate, inclusiv cele din anexa nr.4 la Legea nr.390-XIII din 15 martie 1995 cu privire la Programul de stat de privatizare pentru anii 1995-1996), precum şi obiectele de menire social-culturală incluse în capitalul social, cu excepţia instituţiilor preşcolare, rămîn integral la dispoziţia acestor întreprinderi. 50 la sută din aceste mijloace se repartizează la finanţarea programelor Centrului, aprobate de Guvern, şi 50 la sută la stingerea datoriilor pe care întreprinderile le au faţă de bugetul de stat, de bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi a datoriilor pentru consumul energiei electrice, termice şi al apei.

(7) Veniturile obţinute prin privatizare ce urmează a fi vărsate la buget se reduc cu suma cheltuielilor de pregătire a întreprinderilor către privatizare, de organizare a licitaţiilor şi a concursurilor în baza planului aprobat de Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi de Ministerul Finanţelor, dar nu mai mult de 10 la sută din mijloacele menţionate.

[Art.25 modificat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

Art.26. – (1) Veniturile obţinute de Societatea pe Acţiuni "Termocom", conform rezultatelor activităţii din anii 1996-1997, din diferenţa de tarife la energia termică se transferă trimestrial, nu mai tîrziu de 25 aprilie, 25 iulie, 25 octombrie, 25 decembrie, la bugetul de stat în mărimea stabilită de Guvern. Ministerul Finanţelor este în drept, în lipsă de mijloace disponibile, să efectueze compensări între Societatea pe Acţiuni "Termocom" şi Asociaţia Republicană de Producţie "Termocomenergo" prin livrări de materiale, utilaje şi mijloace băneşti necesare activităţii de bază a Asociaţiei Republicane de Producţie "Termocomenergo", în temeiul unor documente care să justifice astfel de acţiuni.

(2) Veniturile indicate la alin.(1) se repartizează Asociaţiei Republicane de Producţie "Termocomenergo" pentru acoperirea cheltuielilor neasigurate cu venituri proprii, conform rezultatelor activităţii din anii 1996-1997.

(3) Rezultatele acţiunilor indicate la alin.(1) şi alin.(2) se reflectă în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat la venituri şi la cheltuieli pe anul 1997.

[Art.26 modificat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

Art.27. – (1) Plata pentru efectuarea procedurilor vamale se stabileşte în proporţie de 0,5 la sută din costul vamal al mărfurilor exportate sau importate. Mijloacele obţinute se acumulează integral la contul curent al Departamentului Controlului Vamal. Ulterior, 0,25 la sută din costul vamal al mărfurilor respective se vor utiliza la asigurarea tehnico-materială şi la alte cheltuieli ale organelor controlului vamal, conform devizului aprobat de Guvern, iar 0,25 la sută se vor transfera, prin intermediul bugetului de stat, autorităţilor administraţiei publice locale de la locul de amplasare a organelor vamale pentru amenajarea teritoriului. Pentru producţia fabricată la întreprinderile republicii din materia primă aparţinînd clientului, plata pentru efectuarea procedurilor vamale se stabileşte în proporţie de 0,5 la sută din costul serviciilor prestate, totodată toţi agenţii economici trebuie să încheie contracte cu Serviciul Fiscal de Stat şi cu Departamentul Controlului Vamal pentru importul materiei prime şi exportul producţiei finite.

(2) Se lasă pentru anul 1997 la dispoziţia:

a) Departamentului Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică 20 la sută din încasările de la prestarea de servicii cu plată pentru a fi utilizate la asigurarea sa tehnico-materială;

b) Institutului Naţional de Farmacie 60 la sută din veniturile obţinute din eliberarea autorizaţiilor de folosire a producţiei medicale pe teritoriul Republicii Moldova, cu condiţia utilizării acestor venituri la finanţarea programelor de investigaţii tehnico-ştiinţifice şi experimentale, de elaborare a unor noi medicamente, a tehnicii medicale moderne, a articolelor şi materialelor de uz medical, la finanţarea lucrărilor de expertiză, de creare a unei baze informaţionale de date automatizate, la procurarea de utilaj pentru acest institut;

c) Ministerului Justiţiei 50 la sută din suma amenzilor aplicate de judecătorii în cauzele administrative şi penale pentru a fi utilizate la consolidarea bazei tehnico-materiale a instanţelor judecătoreşti;

d) Agenţiei Naţionale pentru Reglementarea în Energetică mijloacele provenite din eliberarea de licenţe şi din încasarea de taxe anuale plătite de titularii de licenţe pentru activităţi în energetică, spre a fi utilizate la întreţinerea sa.

[Art.27 modificat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

[Art.27 completat prin Legea nr.1287-XIII din 22.07.97]

Art.28. – (1) Ministerul Afacerilor Externe este în drept să folosească pentru finanţarea instituţiilor diplomatice mijloacele obţinute din prestarea de servicii consulare în limita cheltuielilor pentru întreţinerea acestora aprobate în bugetul de stat. Ministerul Finanţelor, în baza dărilor de seamă lunare ale Ministerului Afacerilor Externe asupra veniturilor obţinute şi folosirii lor, va reflecta în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat pe anul 1997 la venituri şi la cheltuieli operaţiunile efectuate.

(2) Taxele consulare încasate pe teritoriul Republicii Moldova se folosesc pentru consolidarea bazei tehnico-materiale a Ministerului Afacerilor Externe (inclusiv pentru finanţarea lucrărilor de reconstrucţie, de reparaţie şi de utilare a noului sediu al ministerului), pentru deplasările în străinătate ale colaboratorilor aparatului central, conform deciziilor Guvernului, precum şi pentru remunerarea colaboratorilor din Direcţia generală consulară.

Art.29. – (1) În anul 1997 se scutesc:

1) de taxa pe valoarea adăugată:

a) volumul de comercializare:

- al pîinii şi al făinii pentru producerea pîinii de către întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, în cazul comercializării lor către agenţi economici care au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii. Taxa pe valoarea adăugată la energie electrică, combustibil, la alte resurse materiale şi servicii folosite la fabricarea pîinii şi a făinii pentru producerea pîinii nu se include în preţul lor de cost şi se trece, în modul stabilit, la decontările cu bugetul. De asemenea, nu sînt supuse taxei pe valoarea adăugată serviciile întreprinderilor de comerţ la comercializarea pîinii, iar această taxă plătită de ele pentru comercializarea pîinii se trece la decontările cu bugetul;

- al laptelui şi al produselor lactate pe teritoriul republicii de către toate întreprinderile, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică. Taxa pe valoarea adăugată la resursele materiale folosite pentru prelucrarea laptelui şi prepararea produselor lactate nu se include în preţul de cost şi se trece, în modul stabilit, la decontările cu bugetul;

- al producţiei agricole din fitotehnie şi zootehnie în formă naturală şi masă vie de către producătorii acesteia. Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor efectuate pentru producţia dată se trece la preţul ei de cost;

b) metalele şi pietrele preţioase, în orice formă şi stare, inclusiv deşeurile care conţin metale şi pietre preţioase, alte valori materiale procurate şi comercializate de Vistieria de Stat;

c) lucrările de estimare a bunurilor imobiliare ale persoanelor fizice efectuate la comanda autorităţilor administraţiei publice locale lucrările ce ţin de autentificarea drepturilor deţinătorului de teren;

d) volumul serviciilor comunale prestate populaţiei la asigurarea cu apă şi cu căldură. Taxa pe valoarea adăugată la materia primă, la materiale, combustibil, la alte resurse materiale şi servicii folosite la prestarea genului respectiv de servicii nu se include în preţul lor de cost şi se trece, în modul stabilit, la decontările cu bugetul;

e) seminţele destinate înmulţirii şi implementării de noi tehnologii, materialul de înmulţire, materialul săditor viticol şi pomicol, pesticidele şi îngrăşămintele minerale, premixele proteico-vitamino-minerale, grăunţoasele furajere, preparatele veterinare, animalele şi păsările de rasă, tineretul de o zi al tuturor speciilor de păsări, ouăle pentru incubaţie, ouăle de viermi de mătase, materialul de prăsilă pentru ramurile apicolă şi piscicolă, făina de peşte, şroturile de soia, autoturismele special echipate pentru scopuri medicale (ambulanţele), tehnica, utilajul (cu excepţia tehnicii de birou, utilajului pentru businessul de joc şi de distracţie) şi piesele lor de schimb, importate din ţările care nu sînt membre ale C.S.I. şi din ţările membre ale C.S.I. care calculează taxa pe valoarea adăugată după criteriul de destinaţie, precum şi materia primă, articolele de asamblare şi ambalajul importate de producători din ţările sus-menţionate;

f) producţia inclusă în Nomenclatorul aprobat de Guvern, fabricată de producătorii locali, predată la depozitul de producţie finită pînă la 1 ianuarie 1996 şi vîndută de la 1 august pînă la 31 decembrie 1997;

g) veniturile provenite din vinderea gazului natural şi a gazului lichefiat către toţi consumatorii. Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor efectuate pentru vînzarea acestei producţii se trece la preţul ei de cost;

h) cimentul comercializat de Societatea pe Acţiuni "Ciment" de la 1 iulie 1997;

2) de impozitul pe beneficiu, dacă rentabilitatea principalei activităţi economice nu depăşeşte 25 la sută:

a) atelierele curative de producţie (de muncă) de pe lîngă spitalele de psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii în care muncesc persoane handicapate;

b) întreprinderile de instruire şi de producţie şi organizaţiile în care peste 50 la sută din personalul scriptic sînt invalizi şi pensionari;

c) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;

d) întreprinderile penitenciarelor, dacă folosesc nu mai puţin de 70 la sută din venit pentru dezvoltarea producţiei;

3) de impozitul funciar:

a) instituţiile şi organizaţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

b) întreprinderile penitenciarelor;

c) Aeroportul Internaţional "Chişinău" pentru terenurile ocupate de pistele de decolare şi de aterizare şi de căile de rulare, dacă foloseşte impozitul calculat la utilarea activităţii de bază. Sumele indicate nu se supun impozitului pe beneficiu;

d) pentru terenurile pe care este amplasat fondul de locuinţe, loturile de pe lîngă casă şi loturile întovărăşirilor pomicole, în limita normelor stabilite:

- persoanele care au atins vîrsta de 60 de ani bărbaţii şi de 55 de ani femeile, invalizii de gradul I şi II, alte persoane inapte pentru muncă, invalizii de gradul III – participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la evenimentele din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl. Categoriile de persoane indicate sînt scutite de impozit dacă nu trăiesc împreună cu membri ai familiei apţi pentru muncă;

- familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia, familiile care au copii invalizi, indiferent de faptul dacă trăiesc împreună cu membri ai familiei apţi pentru muncă;

4) de impozitul pe bunuri imobiliare:

a) instituţiile şi organizaţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

b) întreprinderile penitenciarelor;

c) obiectele de menire social-culturală de la bilanţul agenţilor economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, nefolosite în activitatea de întreprinzător;

d) obiectele de protecţie civilă;

e) misiunile diplomatice, pentru bunurile imobiliare puse la dispoziţia lor pe bază de reciprocitate, fără plata chiriei;

f) organizaţiile religioase, pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de cult;

g) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;

h) Calea Ferată din Moldova, dacă foloseşte impozitul calculat pentru procurarea de material rulant;

i) persoanele care au atins vîrsta de 60 de ani bărbaţii şi de 55 de ani femeile, invalizii de gradul I şi II, alte persoane inapte pentru muncă, invalizii de gradul III – participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la evenimentele din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl. Categoriile de persoane indicate sînt scutite de impozit dacă nu trăiesc împreună cu membri ai familiei apţi pentru muncă;

j) familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia, familiile care au copii invalizi, indiferent de faptul dacă trăiesc împreună cu membri ai familiei apţi pentru muncă;

5) de plăţile pentru:

a) apele subterane extrase din subsol concomitent cu minereurile sau extrase pentru prevenirea (lichidarea) acţiunilor dăunătoare ale acestor ape;

b) apa folosită în apărarea împotriva incendiilor;

c) apa extrasă din puţuri de mină;

d) apa captată din izvoarele de suprafaţă şi din cele subterane pentru necesităţi de gospodărie şi pentru alimentarea cu apă potabilă a populaţiei;

e) apele de suprafaţă utilizate la creşterea peştelui – întreprinderile Asociaţiei Piscicole "Prut";

f) apa captată în anul 1997 de hidrocentrala "Costeşti" pentru producerea de energie electrică;

6) de taxa pe valoarea adăugată, de taxele vamale şi de plata pentru efectuarea procedurilor vamale – mărfurile (lucrările, serviciile) importate sau achiziţionate pe teritoriul republicii din contul creditelor şi granturilor acordate Guvernului Republicii Moldova sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organisme financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului Republicii Moldova) destinate realizării proiectelor respective, conform listei aprobate de Guvern, mărfurile (lucrările, serviciile) importate de organizaţiile internaţionale pentru sprijinirea sferei învăţămîntului din contul granturilor oferite de diferite fonduri din străinătate, coordonate cu Guvernul şi folosite numai în învăţămînt;

7) de taxa pe valoarea adăugată şi de taxele vamale la utilaj şi la alte mărfuri importate pentru activitatea de producţie – Compania de Explorare a Resurselor Naturale "Redeco" L.T.D. din S.U.A. conform condiţiilor Acordului de concesiune privind prospecţiunea şi explorarea resurselor de petrol şi gaze;

8) de toate tipurile de impozite, taxe şi alte plăţi (cu excepţia taxei de stat), cu condiţia vărsării sumelor calculate în fondul extrabugetar special al Ministerului Afacerilor Interne – Departamentul informaţie şi documentare a populaţiei al Ministerului Afacerilor Interne;

9) de impozitul pe operaţiunile cu hîrtiile de valoare – participanţii la piaţa hîrtiilor de valoare la încheierea de contracte vînzare-cumpărare prin intermediul Bursei de Valori a Moldovei, precum şi la efectuarea operaţiunilor cu hîrtii de valoare de stat pe piaţa secundară;

10) de taxa de timbru la suma obţinută prin reevaluarea mijloacelor fixe şi trecută la majorarea capitalului social – întreprinderile, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, în cazul reînregistrării de stat;

11) de 50 la sută din plata pentru efectuarea de proceduri vamale la gazele (naturale şi lichefiate) importate – Societatea pe Acţiuni Concernul "Moldova-Gaz" şi Societatea pe Acţiuni "Aprogaztranzit".

(2) Mijloacele lăsate la dispoziţia agenţilor economici în conformitate cu destinaţia prevăzută la alin.(1), în cazul folosirii lor cu o altă destinaţie decît cea stabilită, se ridică integral la bugetul respectiv.

12) de taxa pe valoarea adăugată, de taxele vamale, de plata aferentă procedurilor vamale la importul de utilaj şi echipament destinat pregătirii lotului naţional pentru participare la Jocurile Olimpice de la Sydney – Comitetul Naţional Olimpic; de impozitul pe venitul persoanelor fizice – sportivii şi antrenorii, din ajutorul financiar acordat de Comitetul Internaţional Olimpic;

13) de taxa pe valoarea adăugată şi de taxele vamale – vehiculele pentru transportul în comun al pasagerilor (troleibuzele şi autobuzele), piesele de schimb la ele, importate în 1997-1998 în baza acordurilor încheiate cu garanţia statului sau a băncilor comerciale confirmată de Guvern, precum şi autoturismele procurate în semestrul II al anului 1997 de instituţiile finanţate de la bugetul de stat;

14) de taxa pe valoarea adăugată şi de plata aferentă procedurilor vamale – S.A."Agroprod" (Bălţi) şi S.A."Livada" (Chişinău) la importul din Polonia respectiv a 500 şi 5000 tone de cartofi pentru asigurarea instituţiilor bugetare;

15) de vărsarea la buget a impozitului pe beneficiu (venit), a taxei pe valoarea adăugată şi a plăţii pentru extragerea materialelor de construcţie inerte, începînd cu trimestrul IV al anului 1997 – S.A."Mina din Chişinău", cu condiţia utilizării mijloacelor respective la acţiunile de prevenire a inundării excavaţiilor miniere;

16) de plata la buget a impozitului pe beneficiu conform rezultatelor activităţii din trimestrul IV al anului 1997 – Combinatul de Produse Cerealiere din Chişinău, cu condiţia utilizării mijloacelor respective la reconstrucţie;

17) de toate tipurile de impozite şi taxe, precum şi de plata cotelor de asigurare socială de stat obligatorie – lucrările de elaborare a proiectelor Codului civil, Codului de procedură civilă, Codului penal, Codului de procedură penală, Codului contravenţional, Codului de executare, Codului electoral, Codului muncii, Codului cu privire la locuinţe, Codului familiei, inclusiv cheltuielile salariale;

18) de toate tipurile de impozite şi taxe calculate şi neachitate potrivit situaţiei de la 1 octombrie 1997 – întreprinderile Asociaţiei de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva", cu condiţia utilizării mijloacelor respective la regenerarea, paza şi protecţia fondului forestier.

(3) Cărbunele importat în republică se impune cu cota taxei pe valoarea adăugată de 10 la sută.

[Art.29 modificat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

[Art.29 modificat  prin Legea nr.1296-XIII din 23.07.97]

[Art.29 modificat  prin Legea nr.1287-XIII din 22.07.97]

[Art.29 modificat prin Legea nr.1223-XIII din 26.06.97]

[Art.29 modificat prin Legea nr.1188-XIII din 15.05.97]

Art.30. – (1) În anul 1997, se acceptă spre restituire sumele plătite ca taxă pe valoarea adăugată la mărfurile şi serviciile destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice străine şi instituţiilor similare lor din Republica Moldova, precum şi folosinţei individuale a personalului diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor misiuni şi a membrilor familiilor lor care locuiesc împreună, în cazul în care costul unei astfel de cumpărături depăşeşte 40 dolari S.U.A. Restituirea se efectuează conform documentelor a căror vechime de eliberare nu depăşeşte un an.

(2) Nu sînt pasibile de restituire sumele plătite ca taxă pe valoarea adăugată de către membrii corpului diplomatic la procurarea pentru uz personal de produse alimentare (inclusiv de băuturi alcoolice, nealcoolice şi de produse din tutun), de benzină şi motorină, la închirierea de locuinţă şi la plata lucrărilor de întreţinere a acesteia, la plata serviciilor de telecomunicaţie, serviciilor hoteliere şi alimentaţiei publice, a lucrărilor de reparare şi întreţinere a autovehiculelor personale.

[Art.30 modificat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

Art.31. – (1) Pentru crearea de condiţii optime activităţii curente a întreprinderilor, autorităţilor administraţiei publice locale li se acordă dreptul, de comun acord cu organele Serviciului fiscal de stat şi instituţiile financiare, să încheie înţelegeri cu agenţii economici interesaţi privind reeşalonarea plăţii datoriilor restante (fără aplicarea penalităţilor) la bugetul local, la bugetul de stat (cu consimţămîntul Ministerului Finanţelor), precum şi la bugetul asigurărilor sociale de stat, la sistemul bancar şi la complexul energetic. În temeiul acestor înţelegeri, agenţii economici îşi iau obligaţia de a efectua necondiţionat plăţile curente şi de a stinge, conform unui grafic, pînă la 15 decembrie 1997, datoriile restante existente la 1 februarie 1997, inclusiv prin amortizarea datoriilor debitoare şi repatrierea lor, precum şi prin cesiunea fondurilor fixe şi circulante (inclusiv mărfuri în stocuri şi acţiuni), cu excepţia celor incluse în procesul de producţie sau depuse ca gaj pentru credite atrase.

(2) Ministerul Finanţelor:

a) de comun acord cu Ministerul Justiţiei, va elabora, în termen de o lună, mecanismul cesiunii datoriilor faţă de bugetul de stat şi de bugetele locale de la întreprinderi agricole către întreprinderi de achiziţionare şi de prelucrare a materiei prime agricole;

b) va efectua cesiunea creanţelor faţă de bugetul de stat şi de bugetele locale de la unii agenţi economici către alţi agenţi economici.

(3) Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, Ministerul Economiei şi Reformei, Ministerul Finanţelor şi autorităţile administraţiei publice locale sînt în drept să decidă în comun asupra stingerii unor datorii istorice faţă de bugetul de stat şi de bugetele locale ale agenţilor economici care au încheiat acorduri-memorandum cu Consiliul creditorilor, prin cumpărarea de către stat a obiectelor de menire social-culturală care sînt parte din capitalul social al agenţilor nominalizaţi. Evaluarea obiectelor nominalizate se efectuează de către birourile teritoriale de inventariere tehnică la cererea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, la a căror balanţă sînt trecute aceste obiecte. Cheltuielile aferente evaluării vor fi efectuate din contul alocaţiilor bugetare prevăzute la bugetul Agenţiei Naţionale pentru Geodezie, Cartografie şi Cadastru în vederea evaluării de bunuri imobile.

(4) Agenţilor economici care îşi onorează datoriile faţă de buget prin livrări de producţie către furnizorii de resurse energetice şi gaze, în conformitate cu hotărîrile Guvernului, nu li se aplică, din momentul expedierii producţiei, penalităţi pentru neachitare în termen cu bugetul.

(5) Guvernul:

a) va acorda Companiei de Leasing "Tehagroleasing" credit tehnic în sumă de 23 milioane lei cu rata anuală a dobînzii de 5 la sută pe un termen de 5 ani de la data alocării pentru procurarea de tehnică şi utilaj necesare organizării unor detaşamente specializate de prestări servicii în agricultură. Cuantumul creditului acordat va fi egal cu costul tehnicii şi al utilajului livrat Companiei de Leasing "Tehagroleasing" de către întreprinderile industriale producătoare de tehnică agricolă şi de alţi agenţi economici. Agenţilor economici care furnizează tehnică şi utilaj Companiei de Leasing "Tehagroleasing" plăţile la bugetul de stat li se trec în cont astfel: 30 la sută în contul obligaţiunilor de plată expirate şi 70 la sută în contul plăţilor curente. Compania de Leasing "Tehagroleasing" depune în calitate de gaj tehnica şi utilajul primite din contul creditului tehnic acordat de stat, precum şi tehnica transmisă de întreprinderile producătoare în fondul statutar al companiei în valoare de 20 la sută din costul tehnicii livrate pînă la 1 august 1997 şi de 10 la sută din costul tehnicii livrate după 1 august 1997;

b) va acorda complexelor de creştere a porcilor şi întreprinderilor avicole credit tehnic, cu scadenţă la 1 aprilie 1999, egal cu costul furajelor achiziţionate, la preţuri contractuale coordonate cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, de la agenţii economici producători de furaje în mărimea datoriei acestora faţă de bugetul de stat, precum şi cu costul îngrăşămintelor minerale (5,6 mii tone) sechestrate de la Asociaţia "Fertilitatea" în contul rambursării creditelor primite anterior de la stat;

c) va aproba, în termen de 10 zile, un regulament privind mecanismul realizării prevederilor de la lit. a) şi lit. b); d) va autoriza Ministerul Finanţelor să efectueze stingerea datoriilor de plată restante şi curente la bugetul de stat ale S.A."Alimentarmaş" în sumă de 1640 mii lei cît valorează utilajul de prelucrare a producţiei agricole livrat Societăţii pe Acţiuni "Basarabia", raionul Anenii Noi, Asociaţiei Gospodăriilor Ţărăneşti "Chircani", raionul Cahul, şi colhozului "Copanca", raionul Slobozia, prin intermediul Companiei de Leasing "Tehagroleasing". Stingerea se va efectua de la 1 noiembrie 1998;

e) va acorda gospodăriilor agricole un credit tehnic (produse petroliere) în sumă de 23 milioane lei fără dobîndă, care urmează să fie rambursat pînă la 25 decembrie 1997 prin livrare de grîu alimentar, porumb, floarea-soarelui şi zahăr pentru necesităţile statului, precum şi prin livrare de produse agricole către instituţiile finanţate de la bugetul de stat, conform comenzilor Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Securităţii Naţionale, Ministerului Justiţiei, Ministerului Învăţămîntului, Tineretului şi Sportului, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Creditul va fi acordat prin intermediul Societăţii pe Acţiuni "Tirex-Petrol" în contul stingerii plăţilor ei restante şi curente la bugetul de stat (a accizelor şi taxei pe valoarea adăugată);

f) va acorda gospodăriilor agricole un credit tehnic în sumă de 10 milioane lei, care urmează să fie rambursat pînă la 25 decembrie 1997 prin livrare de grîu alimentar, porumb, floarea-soarelui şi zahăr pentru necesităţile statului, ca aceste gospodării să procure de la Concernul de Stat "Arca-Moldova" şi de la întreprinderile lui teritoriale care au relaţii fiscale şi de credit cu bugetul de stat piesele de schimb şi materialele necesare reparării tehnicii agricole. Creditul va fi acordat în contul angajamentelor de plată restante la bugetul de stat ale concernului şi ale întreprinderilor lui;

g) va acorda gospodăriilor agricole credit tehnic în sumă de 30 milioane lei pentru procurarea de carburanţi de la Societatea pe Acţiuni "Tirex-Petrol" (în valoare de 20 milioane lei) şi de la Compania "Agropetrol" (în valoare de 10 milioane lei) în contul plăţilor restante şi curente la bugetul de stat ale acestor furnizori de produse petroliere (credite, accize şi taxă pe valoarea adăugată), care urmează să fie rambursat prin livrări de produse agricole pentru necesităţile statului;

h) va autoriza Ministerul Finanţelor să transmită întreprinderilor de achiziţionare şi prelucrare a cerealelor cu titlu de credit tehnic grîul alimentar achiziţionat în perioada iulie-septembrie 1997 de la producătorii agricoli la preţul de 700 lei tona în contul achitării datoriilor acestora faţă de bugetul de stat, precum şi în contul stingerii costului produselor petroliere, pieselor de schimb şi materialelor necesare pentru reparaţia tehnicii de recoltat pe care le-au primit în martie-iunie 1997 cu titlu de credit tehnic. Pentru menţinerea unor preţuri stabile la pîine şi la celelalte produse de panificaţie, Ministerul Finanţelor va reporta ca venituri ratate la buget diferenţa în preţuri generată de comercializarea la preţuri mai reduse decît cele stabilite, dar nu mai mici de 520 lei pentru o tonă a grîului alimentar, achiziţionat şi sechestrat de la gospodăriile agricole în contul stingerii restanţelor şi datoriilor fiscale şi creditare, inclusiv pentru produsele petroliere şi piesele de schimb primite de aceste gospodării în martie-iunie 1997. Rambursarea creditului se va efectua lunar, de la 1 noiembrie pînă la 31 decembrie 1997, în rate egale către data de 10 a lunii ce urmează după luna gestionară. Creditul se acordă fără dobîndă, dar cu perceperea de penalităţi pentru nerambursare la scadenţă;

i) va acorda, din contul veniturilor generale ale bugetului de stat, Companiei de Leasing "Tehagroleasing" un credit în sumă de 13 milioane lei pe un termen de 5 ani cu rata anuală a dobînzii de 5 la sută pentru a procura tractoare şi altă tehnică agricolă de la S.A."Tracom" în valoare de 10 milioane lei şi de la S.A."Moldagrotehnica" în valoare de 3 milioane lei.

(6) Se extinde modalitatea de stingere a obligaţiunilor fiscale istorice, iar în cazul insuficienţei lor, şi a plăţilor curente din anul 1997, precum şi a creditelor primite de la Ministerul Finanţelor, asupra agenţilor economici care, prin cotă-parte sau integral, au imobilizat resurse materiale şi financiare la construcţia de obiecte transferate ulterior, conform deciziilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, spre folosinţă la balanţa instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile.

[Art.31 modificat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

Art.32. – (1) La creditarea întreprinderilor agricole cu gajarea recoltei din anul 1997, legalizată notarial la momentul acordării creditului, băncilor creditoare li se acordă dreptul exclusiv şi incontestabil ca, de la începutul termenului de rambursare şi pînă la rambursarea datoriilor, să dispună de recolta gajată şi să folosească mijloacele obţinute din vînzarea ei la stingerea datoriilor la creditele primite în martie-mai 1997 pentru lucrările agricole de primăvară şi la dobînzile aferente acestor credite.

(2) Pînă la adoptarea Programului de stat pentru privatizare în anii 1997-1998, Guvernul se autorizează de a da în gaj, în cazuri excepţionale, obiecte incluse în acest program, pentru ca întreprinderile agricole, înregistrate în modul stabilit, care au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii să obţină credite de la băncile comerciale pe acţiuni în martie-mai 1997 în scopul indicat la alin.(1), cu condiţia încheierii de contracte privind livrarea către stat a produselor vegetale şi animale, inclusiv a producţiei prelucrate industrial.

Art.33. – (1) În anul 1997, mijloacele încasate la bugetul asigurărilor sociale de stat se acumulează pe un cont distinct al Departamentului trezoreriei al Ministerului Finanţelor. Dezafectarea mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat în scopurile prevăzute în bugetul de stat nu se admite.

(2) Administrarea defalcărilor la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează de către organele Serviciului fiscal de stat în conformitate cu drepturile acordate acestor organe şi răspunderea contribuabililor pentru nerespectarea legislaţiei fiscale stabilită prin Legea nr.1198-XII din 17 noiembrie 1992 privind bazele sistemului fiscal şi Legea nr.876-XII din 22 ianuarie 1992 privind Serviciul fiscal de stat.

Art.34. – (1) De la 1 ianuarie 1997, pînă la intrarea în vigoare a Codului fiscal, pentru reţinerea vărsării în sistemul bugetar a impozitelor, taxelor şi altor plăţi, se stabileşte o penalitate în proporţie de 0,1 la sută din suma neachitată în termen pentru fiecare zi de întîrziere, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.18 alin.(2), precum şi cu condiţia respectării prevederilor art.31 alin.(1).

(2) Întreprinderilor şi organizaţiilor care execută lucrări şi prestează servicii pentru instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sau care valorifică investiţii capitale finanţate de la buget nu li se calculează penalităţi pentru decontările întîrziate cu bugetul proporţional datoriilor pentru aceste lucrări şi servicii. Aceste întreprinderi şi organizaţii nu vor calcula penalităţi instituţiilor bugetare care nu au plătit în termen lucrările efectuate şi serviciile prestate.

(3) Penalităţile calculate instituţiilor bugetare pentru neachitare în termen a consumului de resurse energetice şi a serviciilor comunale se anulează potrivit situaţiei de la 1 ianuarie 1998.

(4) Se anulează penalitatea pentru neachitarea impozitelor, calculată şi nevărsată la bugetul de stat şi la bugetele locale, în anii 1993-1995 de către întreprinderile care au încheiat acord-memorandum cu Consiliul creditorilor, conform anexei nr.15.

(5) Se suspendă, pînă la 31 decembrie 1997, perceperea penalităţilor şi amenzilor calculate pentru neachitarea impozitelor la bugetele de toate nivelurile de către persoanele juridice şi fizice conform situaţiei din 1 mai 1996. Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale, vor crea comisii pentru elucidarea cauzelor aplicării de penalităţi şi amenzi financiare, iar în cazul constatării de factori obiectivi care au condus la nerespectarea legislaţiei, vor prezenta, pînă la 1 iulie 1997, materiale argumentate Comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe, pentru ca aceasta să prezinte Parlamentului propunerile de rigoare.

(6) Pierderile suferite de întreprinderi ca urmare a îngheţării şi nerepatrierii mijloacelor de pe conturile valutare ale fostului "Vneşeconombanc" al U.R.S.S. se compensează, în limita soldurilor calculate la cursul de schimb de la data îngheţării, prin reducerea datoriilor lor istorice la plăţile în buget sau prin trecerea în contul impozitelor curente.

[Art.34 modificat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

Art.35. – Agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, vor informa într-un termen de 5 zile organele teritoriale ale Serviciului Fiscal de Stat despre transferurile pe care le-au efectuat în străinătate şi care depăşesc 50 mii lei (sau echivalentul acestei sume în orice valută străină) ori despre transferurile care în total, în decursul a 90 de zile, depăşesc 100 mii lei (sau echivalentul lor). Astfel de informaţii sînt strict confidenţiale, iar divulgarea lor de către lucrătorii organelor fiscale atrage răspundere în conformitate cu legislaţia.

[Art.35. în redacţia Legii nr.1296-XIII din 23.07.97]

Art.36. – (1) Banca Naţională a Moldovei va exercita controlul asupra încasării mijloacelor valutare din exportul de mărfuri în conturile întreprinderilor şi organizaţiilor rezidente, deschise la băncile comerciale ale Republicii Moldova.

(2) Departamentul Controlului Vamal:

a) va asigura controlul asupra repatrierii valorilor materiale antrenate în operaţiunile schimbului de mărfuri şi a mijloacelor financiare obţinute din operaţiuni economice externe;

b) va organiza escortarea prioritară a mijloacelor de transport tranzitare cu bunuri supuse accizelor şi altor impozite;

c) de comun acord cu Ministerul Economiei şi Reformei şi cu Ministerul Finanţelor, va determina, în termen de 10 zile, cuantumul şi domeniile de utilizare a plăţii pentru escortarea bunurilor tranzitare şi le va prezenta spre aprobare Guvernului.

Art.37. – (1) Agenţilor economici care îşi onorează în numerar angajamentele financiare, contrar modului stabilit de efectuare a decontărilor prin virament, precum şi celor care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari, cu excepţia burselor, organele Serviciului fiscal de stat şi Departamentului control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor le aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută din suma folosită în acest mod. Sancţiunile indicate se aplică tuturor participanţilor la operaţiunea vînzare-cumpărare care nu şi-au onorat obligaţiunile faţă de sistemul bugetar.

(2) Agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, sînt obligaţi să indice codul fiscal în toate documentele primare şi de decontare (cu excepţia documentelor primare de deplasare internă a încărcăturilor). Banca Naţională a Moldovei, alte instituţii financiare, organele controlului vamal primesc spre executare documentele, inclusiv cele de decontare, numai de la agenţii economici cărora le este atribuit cod fiscal şi numai dacă pe aceste documente este aplicat codul fiscal. Neexecutarea acestor prevederi atrage din partea organelor Serviciului fiscal de stat şi Departamentului control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor aplicarea de sancţiuni pecuniare în cuantum de la 75 la 100 salarii minime pentru fiecare caz de încălcare. Organele menţionate efectuează verificarea obligatorie a autenticităţii codului fiscal conform registrului fiscal administrat de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

(3) Mijloacele obţinute din aplicarea sancţiunilor pecuniare prevăzute la alin.(1) şi alin.(2) se varsă la bugetul de stat.

(4) Veniturile ilicite obţinute de subiecţii activităţii de întreprinzător prin nerespectarea prevederilor actelor normative ce reglementează formarea şi aplicarea preţurilor, indiferent de timpul obţinerii venitului ilicit precum şi amenzile aplicate în cuantum echivalent acestor venituri, prin decizie a organelor abilitate cu funcţii de control, se percep la bugetul de stat.

(5) Dacă sînt descoperite cazuri de comercializare a mărfurilor (producţiei) indicate la art.17 alin.(1) nemarcate cu timbre de control, organele Ministerului Securităţii Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului Controlului Vamal, Serviciului fiscal de stat şi Departamentului control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor sechestrează aceste mărfuri (producţie) şi aplică agenţilor economici amenzi echivalente costului acestor bunuri.

[Art.37 modificat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

[Art.37 modificat prin Legea nr.1223-XIII din 26.06.97]

Art.38. – Cheltuielile legate de acţiunile de confiscare şi de comercializare a valorilor materiale ale restanţierilor cu scopul stingerii datoriilor acestora faţă de bugetul de stat, de bugetele locale şi de bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează din veniturile bugetului respectiv, urmînd să fie restabilite integral din mijloacele obţinute prin comercializarea valorilor confiscate.

Art.39. – (1) În anul 1997, 40 la sută din încasările accizelor la benzină şi motorină se virează în fondul rutier, suma totală a virărilor nedepăşind 75 milioane lei.

(2) La calcularea plăţilor în fondul rutier, se aplică taxele prevăzute în anexele nr.1, 3 şi 4 la Legea nr.720-XIII din 2 februarie 1996 cu privire la fondul rutier, precum şi taxele prevăzute în anexa nr.16.

(3) Începînd cu 1 iulie 1997, 5 la sută din încasările accizelor la materialele vinicole, la vinurile din struguri, la divinuri (coniacuri) şi la vinurile din struguri saturate cu dioxid de carbon, precum şi mijloacele provenite din majorarea taxei de eliberare a licenţelor pentru producerea, păstrarea şi comercializarea producţiei alcoolice, se vor utiliza la acoperirea cheltuielilor suportate de agenţii economici prin efectuarea lucrărilor de restabilire a plantaţiilor viticole şi de pepinierit afectate de îngheţurile iernii 1996/97 şi prin procurarea de material viticol de înmulţire şi săditor folosit în anii 1996 şi 1997. Utilizarea mijloacelor va fi reflectată în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat la cheltuieli.

(4) Prevederile alin.(3) vor fi în vigoare şi în anul 1998.

[Art.39 modificat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

Art.40. – (1) În anul 1997, pentru gestiunea eficientă a mijloacelor speciale pe care instituţiile finanţate de la bugetele locale le obţin din prestarea de servicii, autorităţile administraţiei publice locale, la aprobarea bugetelor locale, vor include sumele mijloacelor speciale la venituri şi la cheltuieli.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale vor aproba tarifele la serviciile cu plată concomitent cu aprobarea bugetelor locale.

(3) Depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor, potrivit devizelor mijloacelor speciale ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat aprobate conform legislaţiei, urmează să fie vărsată la bugetul de stat.

Art.41. – Autorităţile şi domeniile finanţate de la bugetul de stat şi de la bugetele locale se stabilesc conform anexei nr.17.

Art.42. – (1) Compensarea veniturilor ratate prin acordarea de înlesniri în transportul feroviar se efectuează de la bugetul de stat, iar în transportul auto pe rutele urbane, suburbane, interurbane şi internaţionale – de la bugetele locale.

(2) Guvernul va stabili în termen de o lună modul de efectuare a compensărilor prevăzute de alin.(1).

Art.43. – (1) Finanţarea cheltuielilor la datoriile existente la 1 ianuarie 1997 care s-au format la valorificarea investiţiilor capitale la obiectele finanţate în anii 1994-1996 de la bugetul de stat conform hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului se efectuează în limitele alocaţiilor prevăzute pentru investiţiile capitale conform anexei nr.18.

(2) Volumul investiţiilor capitale care se finanţează de la bugetul de stat în anul 1997 se stabileşte în sumă de 45,4 milioane lei. Repartizarea lor către ministere, departamente, autorităţi ale administraţiei publice locale beneficiare de construcţie se efectuează conform hotărîrii Parlamentului.

(3) Sumele prevăzute pentru finanţarea cheltuielilor de construcţie la obiecte concrete se transferă autorităţilor administraţiei publice locale pe al căror teritoriu se află obiectele, cu excepţia cazurilor în care obiectele sînt incluse în programe de stat.

(4) Ministerul Finanţelor, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, poate efectua, ca acţiune unică, compensarea cheltuielilor suportate de agenţii economici, inclusiv a cheltuielilor directe ale antreprenorilor, subantreprenorilor, organizaţiilor de transport, întreprinderilor complexului energetic şi ale furnizorilor de materiale de construcţie, la executarea, în anii 1994-1996, a volumului de investiţii capitale în construcţia de obiecte peste limitele alocaţiilor bugetare, stabilite de Guvern, conform anexei nr.19, precum şi compensarea cheltuielilor suportate din mijloacele proprii la construcţia, în anii 1994-1996, de şcoli, grădiniţe de copii, case de cultură, cluburi, stadioane, obiecte ale ocrotirii sănătăţii, obiecte de gazificare, telefonizare, drumuri şi reţele inginereşti, a căror finanţare de la buget nu a fost prevăzută, dar care erau incluse în programele de dezvoltare social-economică aprobate de consiliile raionale (municipale), prin stingerea datoriilor acestor agenţi economici existente la 1 ianuarie 1997 la plăţile în bugetul de stat (inclusiv penalităţile şi amenzile) şi datoriile la creditele acordate de Ministerul Finanţelor, La resursele materiale primite de la Concernul de Stat "Moldresurse" şi prin anularea datoriilor la bugetul asigurărilor sociale de stat (inclusiv penalităţile) înregistrate la aceeaşi dată. Aceste compensări se efectuează în exclusivitate la obiectele al căror grad de finalizare depăşeşte 50 la sută. În cazuri excepţionale, cînd agenţii economici nu au, la început de an, datorii la plăţile indicate, compensările pot fi efectuate în contul plăţilor fiscale curente pe anul 1997. Compensările se reflectă în darea de seama privind executarea de casă a bugetului de stat pe anul 1997 la venituri şi cheltuieli. Cu suma compensărilor efectuate în contul datoriilor pentru resursele energetice se vor stinge datoriile furnizorilor de resurse energetice la plăţile la bugetul de stat şi la creditele acordate de Ministerul Finanţelor sau acordate cu garanţie de stat. Volumul investiţiilor capitale primite spre compensare în contul datoriilor agenţilor economici la plăţile la bugetul asigurărilor sociale de stat (inclusiv penalităţile) se reflectă în relaţiile agenţilor economici cu Fondul Social. Acesta din urmă anulează datoriile agenţilor economici în suma volumelor de investiţii capitale valorificate, confirmate de Ministerul Finanţelor.

[Art.43 modificat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

[Art.43 completat prin Legea nr.1296-XIII din 23.07.97]

Art.44. – (1) Cheltuielile pentru exploatarea lacurilor de acumulare, a instalaţiilor hidrotehnice şi antiinundaţie, a luncilor inundabile şi pentru energia electrică consumată la irigare se finanţează de la bugetul de stat, în limitele stabilite pentru aceste scopuri.

(2) Aprovizionarea agenţilor economici cu apă pentru irigare o efectuează Concernul Republican pentru Gospodăria Apelor "Apele Moldovei" contra plată, în care se includ cheltuielile de exploatare a sistemelor de irigaţie, cu excepţia costului energiei electrice. Plata se efectuează în contul plăţii pentru apă datorate bugetului (reieşindu-se din calculul de 90 de bani pentru 10 metri cubi de apă), în bază de contract.

Art.45. – Retribuirea muncii şi defalcările la bugetul asigurărilor sociale de stat în cadrul Inspectoratului de stat pentru produse cerealiere, Inspectoratului principal de stat pentru carantină fitosanitară, Centrului republican de diagnostică veterinară şi Serviciului veterinar de stat la frontieră şi în transporturi, subordonate Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, se efectuează de la bugetul de stat. Alte cheltuieli pentru aceste instituţii se finanţează din veniturile obţinute din prestarea de servicii cu plată.

Art.46. – Pînă la adoptarea Legii cu privire la asigurările obligatorii de stat şi la stabilirea tarifelor de asigurare a militarilor, colaboratorilor din Serviciul de pompieri şi salvatori al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, a judecătorilor şi procurorilor şi a altor persoane care, conform legislaţiei, sînt supuse asigurării de stat obligatorii, despăgubirile de asigurare se plătesc la prezentarea documentelor necesare cu avizul Serviciului de stat pentru supravegherea asigurărilor de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

Art.47. – Se stabileşte că plata pensiilor militarilor care au satisfăcut serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi familiilor acestora se efectuează prin Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Securităţii Naţionale, Ministerul Justiţiei.

Art.48. – Se suspendă în anul 1997 acţiunea actelor legislative care prevăd acordarea de credite de la bugetul de stat unor categorii de lucrători pentru construcţia sau cumpărarea de locuinţă.

[Art.48 e declarat neconstituţional prin Hot. Curţii Constituţionale nr.35 din 01.12.97]

Art.49. – Ministerul Finanţelor va aloca din contul încasărilor generale la bugetul de stat în anul 1997 100 milioane lei, nealocate în anii 1995-1996, pentru indexarea depunerilor populaţiei la Banca de Economii a Moldovei, indexare prevăzută prin Hotărîrea Parlamentului nr.201-XIII din 29 iulie 1994.

Art.50. – Se permite Ministerului Învăţămîntului, Tineretului şi Sportului să procure prin operaţiuni leasing de la Corporaţia "Hewlett Packard" (S.U.A.) calculatoare pentru instituţii de învăţămînt în sumă de 23,5 milioane dolari S.U.A. cu un termen de achitare de 5 ani şi cu o rată a dobînzii de pînă la 6 la sută anual. Ministerul nominalizat se autorizează să utilizeze în anul 1997 din mijloacele bugetare şi extrabugetare aprobate în devizele de cheltuieli ale instituţiilor subordonate pînă la 12 milioane lei pentru serviciul sus-numitei operaţiuni.

Art.51. – Cheltuielile de la buget efectuate, pînă la aprobarea bugetului de stat pe anul 1997, pentru Direcţia de Stat pentru Asigurarea Informaţională "Moldpres" vor fi trecute la cheltuielile prevăzute pentru editarea Monitorului Oficial al Republicii Moldova şi a actelor normative.

Art.52. – Ministerul Sănătăţii se autorizează să centralizeze, după caz, în procesul executării bugetului mijloacele prevăzute în devizele de cheltuieli ale instituţiilor medicale finanţate de la bugetul de stat pentru a se procura, pe bază de tender, medicamente şi articole de uz medical pentru instituţiile medicale şi pentru bolnavii care suferă de maladii incurabile. În termen de 2 luni, Ministerul Sănătăţii, în comun cu Ministerul Finanţelor, va elabora şi va aproba, de comun acord cu Comisia pentru protecţie socială, ocrotirea sănătăţii şi ecologie a Parlamentului, un regulament privind modul de procurare centralizată a medicamentelor şi a articolelor de uz medical în scopurile menţionate.

Art.53. – Reparaţia pagubelor pricinuite persoanelor fizice prin acţiunile incorecte ale organelor de anchetă sau ale celor judiciare se face de la bugetul de stat în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti, aceste sume urmînd să fie reflectate în darea de seamă privind executarea de casă la cheltuieli a bugetului de stat pe anul 1997.

Art.54. – Mijloacele bugetului de stat neutilizate în anul 1996 rămîn accesibile pentru cheltuielile anului bugetar 1997 în limitele destinaţiilor bugetare din anul de gestiune precedent şi se folosesc prioritar pentru stingerea sumelor creditoare.

Art.55. – Soldurile fondurilor speciale extrabugetare gestionate de Ministerul Finanţelor înregistrate la conturile respective la 1 ianuarie 1997 (fondul pentru conversiune şi finanţarea măsurilor în domeniul ştiinţei şi culturii; fondul pentru dezvoltarea viticulturii; fondul pentru creşterea animalelor de prăsilă) vor fi utilizate la finanţarea deficitului bugetului de stat.

Art.56. – În scopul ajustării necesităţilor autorităţilor administraţiei publice locale la potenţialul economic, la infrastructura socială a teritoriilor, se aprobă transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale în sumă de 385,4 milioane lei conform anexei nr.20. Din contul transferurilor generale, autorităţile administraţiei publice locale vor acoperi veniturile ratate de organizaţiile de transport auto prin acordarea de înlesniri pe rutele interurbane şi internaţionale şi parţial cheltuielile aferente procurării de cărbune şi lemn de foc.

[Art.56 modificat şi completat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

Art.57. – Se stabileşte că instituţiile preşcolare şi alte obiecte de menire social-culturală care se află la bilanţul agenţilor economici se vor finanţa, cu asentimentul acestora, de la bugetele locale, în limita devizelor de cheltuieli aprobate de autorităţile administraţiei publice locale.

Art.58. – Cheltuielile de compensare a diferenţei de preţuri la combustibilul folosit de categoriile populaţiei care beneficiază de înlesniri, precum şi alte cheltuieli pentru acţiuni de ordin local, vor fi suportate de la bugetele locale.

Art.59. – Ministerul Finanţelor:

a) în cazul nerespectării normativelor defalcărilor din veniturile regularizatoare, va reglementa lunar încasările în bugetul de stat şi bugetele locale prin transferuri către bugetele locale;

b) va percepe în mod incontestabil veniturile la bugetele locale şi transferurile către aceste bugete ca să stingă în mod centralizat datoriile acestora (fără penalităţi) pentru energia consumată şi datoriile la contribuţiile pentru asigurările sociale de stat;

c) va reduce datoriile bugetelor locale la împrumuturile primite în anii 1994-1996 de la bugetul de stat şi din fondul extrabugetar de credite externe din contul soldului de transferuri neefectuate la bugetele locale la sfîrşitul anului bugetar, precum şi prin intermediul efectuării achitărilor reciproce pe parcursul anului între bugetul de stat şi bugetele locale.

d) va acorda împrumuturi din bugetul de stat autorităţilor administraţiei publice locale cu termenul de rambursare pînă la 15 decembrie 1997 şi cu o dobîndă egală cu rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei;

e) va acorda garanţii autorităţilor administraţiei publice locale pentru ca acestea să obţină de la instituţiile financiare credite pentru plata salariilor, pentru defalcările în bugetul asigurărilor sociale de stat şi pentru achitările cu complexul termoenergetic;

f) va prelungi autorităţilor administraţiei publice locale termenele de rambursare a împrumuturilor de la bugetul de stat şi din fondurile extrabugetare în anii 1994-1997, rambursarea efectuîndu-se în mod eşalonat de la 1 octombrie 1997 şi pînă la 1 ianuarie 1999 (cu excepţia împrumuturilor a căror scadenţă expiră în anul 2001);

g) va acorda de la bugetul de stat autorităţilor administraţiei publice locale împrumuturi fără dobîndă cu scadenţa în anul 2001 pentru onorarea obligaţiunilor pe care instituţiile finanţate de la bugetele locale le au faţă de întreprinderile complexului termoenergetic.

[Art.59 modificat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

[Art.59 modificat prin Legea nr.1223-XIII din 26.06.97]

Art.60. – (1) În contul transferurilor la bugetul asigurărilor sociale de stat prevăzute la bugetul de stat pe anul 1997 pentru stingerea datoriei la plata pensiilor, se consideră stinsă datoria bugetelor locale faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat, conform anexei nr.2 la prezenta lege:

a) la plata indemnizaţiilor nominative către populaţie, cu excepţia indemnizaţiilor pentru gazele utilizate la încălzire şi gazul lichefiat, potrivit situaţiei de la 1 ianuarie 1997 în sumă de 50,8 milioane lei, cheltuielile bugetelor locale efectuate în anul 1997 în acest scop reflectîndu-se ca acoperire a datoriei bugetelor locale aferente creditelor acordate de Ministerul Finanţelor în anii 1994-1996;

b) la defalcările la bugetul asigurărilor sociale de stat proporţional, în măsura transferurilor efectuate, dar nu mai mult de sumele indicate la rubrica 3 a anexei nominalizate.

(2) Pentru efectuarea decontărilor între bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei va asigura o evidenţă distinctă după tipurile compensaţiilor nominative.

[Art.60 modificat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

Art.61. – Finanţarea de la bugetul de stat sau de la bugetele locale a oricăror cheltuieli sau acţiuni (cu excepţia cheltuielilor de retribuire a muncii, de plată a pensiilor, indemnizaţiilor, de achitare cu bugetul asigurărilor sociale de stat şi a altor cheltuieli nelegate de procurarea de bunuri şi prestarea de servicii), precum şi acordarea de garanţii de stat pentru contractarea de credite bancare (inclusiv valutare) cu destinaţie specială, se vor efectua, de regulă, după desfăşurarea de licitaţii deschise. Ministerul Economiei şi Reformei, în comun cu Ministerul Finanţelor, cu alte ministere şi departamente interesate, va elabora modul de efectuare a licitaţiilor.

Art.62. – (1) Mijloacele dezafectate de instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sub formă de credite sau de ajutor financiar acordat agenţilor economici şi persoanelor fizice, inclusiv cu titlu de filantropie şi de sponsorizare, se percep integral de la aceştia din urmă şi se varsă la bugetul respectiv, fără a fi restabilite ulterior pe conturile creditorilor. În cazul în care, la momentul controlului, aceste mijloace bugetare sînt deja restituite de către agenţii economici şi persoanele fizice, finanţarea curentă a instituţiilor menţionate se reduce cu suma mijloacelor dezafectate.

(2) De la agenţii economici care au primit de la instituţiile bugetare mijloace cu titlu de credit sau de ajutor financiar se percepe în bugetul respectiv o plată echivalentă cu rata medie a dobînzii bancare duble a băncii deservente a agentului economic pentru toată perioada de utilizare a mijloacelor menţionate. În cazul în care de aceste mijloace a beneficiat o persoană fizică, plata se percepe de la şeful instituţiei bugetare în mărimea dublă a ratei de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei.

(3) Sancţiunile indicate la alin.(2) se aplică şi agenţilor economici care au primit de la instituţiile bugetare mijloace financiare sub formă de plată prealabilă, inclusiv pentru mărfuri (lucrări, servicii), pe toată perioada care depăşeşte termenul prevăzut în contract, precum şi agenţilor economici pentru care au fost rambursate din contul bugetului creditele bancare acordate cu garanţie de stat. Termenul de onorare a obligaţiunilor agentului economic faţă de instituţia bugetară, stipulată în contract, nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii mijloacelor bugetare la contul de decontări al agentului economic.

(4) Dacă Curtea de Conturi, Departamentul control financiar şi revizie, Departamentul trezoreriei şi Departamentul bugetului ale Ministerului Finanţelor şi organele financiare locale depistează cazuri de utilizare contrară destinaţiei a mijloacelor bugetare de către instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sau surplusuri de mijloace bugetare şi de resurse materiale ca urmare a denaturărilor din calculele de stabilire a necesarului de mijloace bugetare şi din evidenţa contabilă, Ministerul Finanţelor şi organele financiare locale sînt în drept să reducă cu suma respectivă volumul alocaţiilor aprobate în buget.

(5) În caz de nerambursare în termen a împrumuturilor acordate bugetelor locale de la bugetul de stat, a creditelor interne şi externe cu destinaţie specială acordate, conform hotărîrilor Guvernului, prin Ministerul Finanţelor, a dobînzilor aferente, precum şi a mijloacelor dezafectate din bugetul de stat pentru stingerea creditelor bancare acordate cu garanţie de stat, Ministerul Finanţelor este în drept să perceapă în mod incontestabil, respectiv de la bugetul local şi de la agenţii economici, suma nerambursată.

(6) Achitarea datoriilor expirate aferente creditelor acordate de Ministerul Finanţelor se va efectua în următoarea succesiune: penalitatea, dobînda şi suma principală a creditului.

[Art.62 modificat prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

Art.63. – În limitele anului bugetar:

a) autorităţile administraţiei publice locale sînt în drept să centralizeze în bugetele raionale (municipale) alocaţiile pentru retribuirea muncii prevăzute în aceste scopuri în bugetele ierarhic inferioare;

b) pentru răscumpărarea hîrtiilor de valoare de stat, se permite efectuarea de cheltuieli din mijloacele obţinute de la realizarea împrumuturilor interne de stat ulterioare şi dezafectarea temporară a mijloacelor bugetare;

c) în cazul modificării actelor legislative şi al altor acte normative, inclusiv privind organizarea administrativ-teritorială, se modifică relaţiile dintre bugetul de stat şi bugetele locale stabilite pe anul 1997;

d) în cazul creşterii, în anul 1997, a volumului de venituri bugetare în teritoriu în comparaţie cu anul 1996 şi al încasării la buget, în proporţie de 50-70 la sută şi de peste 70 la sută, a plăţilor calculate în teritoriu (cu scontul restanţelor existente la 1 ianuarie 1997), autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de micşorarea restanţelor faţă de Ministerul Finanţelor la creditele acordate de la bugetul de stat şi de la alte surse. Restanţele menţionate se micşorează respectiv cu 10 şi 15 la sută faţă de sporul înregistrat, rezultatele urmînd să fie reflectate în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat pe anul 1997 la venituri şi cheltuieli.

Art.64. – (1) Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile amplasate în oraşul Vulcăneşti, transmise în subordonare republicană conform Hotărîrii Guvernului nr.480 din 2 septembrie 1996, plătesc la bugetul de stat taxa pe valoarea adăugată şi impozitul pe beneficiu.

(2) Guvernul va face modificări în hotărîrea indicată la alin.(1) referitor la finanţarea unor instituţii bugetare amplasate în oraşul Vulcăneşti, conform anexei nr.21.

Art.65. – Pentru consolidarea bazei tehnico-materiale a organelor afacerilor interne şi pentru stimularea materială a colaboratorilor antrenaţi în acţiunile de combatere a criminalităţii, corupţiei şi de asigurare a ordinii publice, Ministerului Afacerilor Interne i se creează un fond special extrabugetar conform anexei nr.22.

Art.66. – Ministerul Finanţelor se autorizează să redistribuie între articolele de cheltuieli mijloacele prevăzute la anexele nr.2 şi nr.3 în limitele unei ramuri (funcţii) şi ale unui ordonator principal de credite, în baza cererii întemeiate a ordonatorului principal de credite.

[Art.66 introdus prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

Art.67. – Guvernul:

a) va prezenta Parlamentului, în termen de o lună, propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;

b) va aduce, în termen de 2 luni, actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;

c) va elabora şi va prezenta Parlamentului, în termen de 15 zile, proiectele regulamentelor:

- privind repartizarea şi utilizarea mijloacelor prevăzute în bugetul de stat pentru Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei;

- privind susţinerea de la bugetul de stat a Companiei de Stat "Teleradio-Moldova" şi a editării cărţii naţionale;

d) va repartiza, în termen de 10 zile, ministerelor, departamentelor, altor instituţii şi după tipurile de cercetări mijloacele prevăzute în bugetul de stat pentru cercetări ştiinţifice;

e) va repartiza mijloacele prevăzute în bugetul de stat pentru editarea Monitorului Oficial al Republicii Moldova şi a actelor normative;

f) va distribui, în baza unui program, mijloacele prevăzute în bugetul de stat pentru contorizarea consumului de energie electrică şi termică, de gaze şi de apă ministerelor şi departamentelor care au în subordine instituţii bugetare, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale;

g) în legătură cu eventuala adoptare a Codului fiscal şi cu necesitatea asigurării sistemului fiscal cu cadre profesionaliste, va examina, în termen de o lună, posibilităţile creării, în cadrul Academiei de Studii Economice, a unor grupe de studiere a politicii şi administrării fiscale moderne, iar pe lîngă Colegiul Financiar Bancar a unui centru de reciclare a cadrelor pentru organele Serviciului fiscal de stat, Garda Financiară, Poliţia Economică şi Departamentul Controlului Vamal;

h) va stinge la scadenţă creditele acordate cu garanţie de stat agenţilor economici, informînd neapărat în prealabil Parlamentul.

Art.68. – Autorităţile administraţiei publice locale ale raioanelor Căuşeni şi Anenii Noi vor ţine evidenţa executării bugetului satului Copanca şi, respectiv, a bugetului satului Varniţa.

Art.69. – Se suspendă parţial, în anul 1997, acţiunea actelor legislative indicate la anexa nr.23.

Art.70. – În anul 1997, celelalte acte legislative acţionează în măsura în care nu contravin prezentei legi.

Art.71. – Anexele nr.1 – nr.23 fac parte integrantă din prezenta lege.

Art.72. – Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

Notă: Vezi erata din Monitorul Oficial nr.33-34 din 22.05.97 pag.2

[Anexa nr.8 modificată prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

[Anexa nr.9 modificată prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

[Anexa nr.10 modificată prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

[Anexa nr.10 modificată prin Legea nr.1370-XIII din 04.11.97]

[Anexa nr.10 modificată prin Legea nr.1296-XIII din 23.07.97]

[Anexa nr.10 modificată prin Legea nr.1287-XIII din 22.07.97]

[Anexa nr.10 modificată prin Legea nr.1223-XIII din 26.06.97]

[Anexa nr.10 modificată prin Legea nr.1196-XIII din 21.05.97]

[Anexa nr.12 modificată prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

[Anexa nr.13 completată prin Legea nr.1406-XIII din 17.12.97]

[Anexa 14 exclusă prin Legea nr.1188-XIII din 15.05.97]

[Anexa nr.20 în redacţia Legii nr.1406-XIII din 17.12.97]