1141/16.12.2010 Hotărîre cu privire la aprobarea Planului de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011-2015

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Planului de dezvoltare

a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011-2015

nr. 1141  din  16.12.2010

 (în vigoare 17.12.2010) 

Monitorul Oficial nr.247-251 art.1256 din 17.12.2010

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE: 

1. Se aprobă Planul de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011-2015 (se anexează).

2. Monitorizarea procesului de realizare a Planului de dezvoltare a  Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011-2015 se pune în sarcina Ministerului Finanţelor.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.1141 din 16 decembrie 2010

PLANUL DE DEZVOLTARE

a  Serviciului Fiscal de Statpentru anii 2011-2015

INTRODUCERE

1. Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) este un sistem centralizat de organe fiscale, cuprinzînd şi activitatea funcţionarilor fiscali care deţin funcţii în aceste organe, orientată spre exercitarea atribuţiilor de administrare fiscală, conform legislaţiei fiscale; reprezintă un organ de stat a cărui activitate este orientată spre asigurarea încasării impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii la buget, care sînt direcţionate ulterior la dezvoltarea statului, asigurarea asistenţei şi protecţiei sociale a populaţiei. 

2. SFS este o instituţie publică care interacţionează zilnic cu cetăţenii şi agenţii economici din Republica Moldova, prin urmare, măsurile administrative aplicate de funcţionarii fiscali sînt privite ca parte componentă a politicii guvernamentale. Administraţia fiscală are obligaţia de a facilita activitatea cercurilor de afaceri prin stabilirea unei proceduri de raportare clare şi cuprinzătoare, modernizarea procedurilor de control fiscal prin reducerea numărului acestora şi sporirea eficienţei, combaterea corupţiei în rîndurile funcţionarilor fiscali şi asigurarea transparenţei adecvate a activităţii SFS.

3. Politica de administrare fiscală spre care tinde SFS este îndreptată spre asigurarea comodităţii contribuabililor, minimalizarea costurilor activităţilor de raportare fiscală pentru mediul de afaceri, soluţionarea problemelor de ordin fiscal cu care se confruntă contribuabilii, toate acestea avînd drept scop general educarea civismului fiscal al populaţiei.

4. Veniturile fiscale constituie contribuţia majoră la buget, iar Guvernul se concentrează atît pe asigurarea unui nivel corespunzător de colectare a acestor venituri, cît şi pe implementarea măsurilor moderne, corecte şi coerente de administrare fiscală.

Din această perspectivă, este necesar ca SFS să-şi impună o misiune cuprinzătoare, priorităţi, obiective şi un plan de implementare a acestora, pentru a realiza o reformă majoră a administrării fiscale. Această reformă este necesară îndeosebi în situaţia actuală, iar implementarea ei va aduce beneficii atît pentru ţară, cît şi la nivel instituţional. Necesitatea schimbărilor calitative în administrarea fiscală este dictată şi de diversificarea relaţiilor şi formelor de cooperare, de perfecţionarea mecanismelor de management şi a proceselor tehnologice, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, dar şi de imperativul menţinerii competitivităţii în raport cu progresele mediului de afaceri.

5. Planul de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011-2015 (în continuare – Plan) constituie un document complex, care trasează priorităţile de dezvoltare a procesului de administrare fiscală în Republica Moldova, precum şi obiectivele generale şi specifice necesare pentru realizarea acestor priorităţi. Pe baza acţiunilor prezentului Plan, SFS îşi va elabora  planurile anuale de activitate.

6. Elaborarea Planului se înscrie în contextul continuării reformelor la nivel naţional, avînd la bază acţiunile principale incluse în Strategia naţională de dezvoltare pentru anii 2008-2013, şi anume crearea condiţiilor pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei prin consolidarea fundamentului pentru o creştere economică robustă, durabilă şi incluzivă.

La elaborarea Planului s-au luat în considerare prevederile CCTM, PSRE, PAPAG, PAG, PAPSRE,  legile care reglementează sectorul fiscal, cele mai bune practici internaţionale şi naţionale din ultimii ani în acest domeniu, precum şi recomandările Fondului Monetar Internaţional (FMI).

7. Prezentul Plan este în concordanţă cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.33 din 11 ianuarie 2007 “Cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de documentele de politici” şi ale Metodologiei de elaborare a planurilor de dezvoltare instituţională a autorităţilor administraţiei publice centrale, aprobate prin Dispoziţia Guvernului nr.2-d din 23 ianuarie 2008, şi are drept scop stabilirea priorităţilor şi planificarea organizaţională în cadrul SFS.

Capitolul  I

SCOP. VIZIUNE. VALORI

8. Scopul prezentului Plan constă în  promovarea continuă a spiritului de conformare voluntară a contribuabililor la declararea şi la plata obligaţiilor fiscale, îmbunătăţirea civismului fiscal prin instituirea unui cadru unitar al relaţiilor de parteneriat în raport cu mediul de afaceri şi cetăţeni, bazat pe încrederea şi susţinerea reciprocă, oferind soluţii optime şi competente, concretizate într-un ansamblu de servicii automatizate de o înaltă calitate, prestate în conformitate cu realizările de ultimă oră în domeniul tehnologiilor informaţionale, concomitent cu armonizarea legislaţiei fiscale a Republicii Moldova la standardele internaţionale de administrare fiscală. Un alt scop de bază vizează încheierea acordurilor plurilaterale de comunicare asiduă şi eficientă, necesară realizării obiectivelor de interes comun între SFS şi mediul său, care include: contribuabili, mass-media, instituţii şi organizaţii publice şi private, proprii angajaţi, organizaţii internaţionale.

9. O administrare fiscală modernă şi eficientă, capabilă să ofere servicii şi asistenţă bazată pe tehnologii informaţionale performante, constituită pe respectul şi încrederea contribuabililor, datorate deservirii automatizate performante, reducerii costurilor, profesionalismului angajaţilor şi standardelor  înalte de conduită – aceasta este viziunea stabilită la elaborarea prezentului Plan.

10. Reformarea SFS se bazează pe următoarele valori:

legalitatea – respectarea strictă a legislaţiei de către angajaţii  SFS;

transparenţa – rezultatele activităţii SFS sînt publice şi pot fi supuse monitorizării din partea cetăţenilor, în condiţiile legii;

responsabilitatea – principiu potrivit căruia angajaţii SFS sînt responsabili în faţa legii şi a societăţii civile;

profesionalismulşi performanţa – încorporează calificările necesare şi experienţa adecvată pentru o activitate profesionistă;

tratamentulechitabil – principiu conform căruia angajaţii  SFS asigură un tratament egal tuturor contribuabililor, fără discriminare, prin respectarea principiilor de obiectivitate, imparţialitate şi legalitate.

Capitolul II

EXAMINAREA MEDIULUI INTERN

11. Prezentul capitol ţine de analiza principalelor probleme de management – resursele disponibile, precum şi coerenţa funcţională/structurală a SFS. Studierea acestor aspecte va releva capacitatea SFS de a atinge obiectivele propuse, precum şi de a realiza sarcinile prevăzute de actele normative.

12. Din momentul înfiinţării şi pînă în prezent, SFS a trecut prin mai multe etape de dezvoltare şi modernizare a procedurilor de administrare fiscală, aflîndu-se astăzi în pragul implementării unor inovaţii substanţiale în declararea bunurilor şi proprietăţilor, care îi vor guverna activitatea în următorii ani de îndeplinire conformă a angajamentelor asumate faţă de contribuabili.

13. În perioada 2006–2010, administrarea fiscală a Republicii Moldova, confruntîndu-se cu noi cerinţe şi probleme de ordin structural, organizatoric, financiar şi informaţional, a reuşit totuşi, în baza unui efort conjugat al angajaţilor săi, precum şi prin adeziunea acestora la interesele comune ale instituţiei, să înregistreze schimbări pozitive în ceea ce priveşte promovarea obiectivelor principale ale reformei de modernizare fiscală.

2.1. Activitatea instituţională, planificarea 

financiară, achiziţiile şi controlul  intern

14. Responsabilitatea pentru elaborarea şi promovarea politicii şi legislaţiei fiscale ţine de competenţa Ministerului Finanţelor, în timp ce SFS este responsabil de implementarea politicii de administrare fiscală şi participă la perfecţionarea legislaţiei fiscale prin formularea propunerilor de modificare şi completare a acesteia. Codul fiscal este modificat şi completat anual, în corespundere cu progresele în mediul de afaceri, diversificarea relaţiilor şi formelor de cooperare, perfecţionarea mecanismelor de management şi a proceselor tehnologice, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale.

15. Finanţarea activităţii SFS este asigurată din mijloacele aprobate prin legea bugetului pentru anul corespunzător. Astfel, potrivit Legii nr.133-XVIII din 23 decembrie 2009, suma totală a alocaţiilor incluse în bugetul SFS pentru anul 2010 constituie 145,4 mil. lei.

16. Achiziţiile bunurilor materiale, lucrărilor şi serviciilor se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.96-XVI din 13 aprilie 2007 privind achiziţiile publice şi ale Regulamentului achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14 februarie 2008. Sistemul de achiziţii publice are un nivel înalt de transparenţă, acestea efectuîndu-se  prin licitaţii publice. Ponderea contractelor de achiziţii prin proceduri de licitaţii deschise şi concursuri este în descreştere, constituind în anul 2006 – 41 contracte (64%), în anul 2007 – 44 contracte (62%), în anul 2008 – 38 contracte (38%), în anul 2009 – 19 contracte (35%).

17. Procesul decizional (controlul intern) în cadrul SFS cuprinde complexul sistematizat de acţiuni orientat spre colectarea informaţiilor privind situaţia actuală, identificarea căilor eficiente de soluţionare a problemelor, realizarea sarcinilor, adoptarea şi implementarea deciziilor, monitorizarea activităţii şi evaluarea rezultatelor.

Procesul decizional este realizat:

a) la nivel superior: conducerea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (în continuare – IFPS) (şeful IFPS şi 3 şefi adjuncţi), care este abilitatea cu emiterea de ordine şi dispoziţii privind problemele organizatorice strategice şi de importanţă majoră, priorităţile de activitate a SFS, organizarea structurală şi funcţională, colaborarea cu alte instituţii;

b) la nivel mediu: conducerea subdiviziunilor (şefii Inspectoratelor fiscale de stat teritoriale (în continuare – IFS teritoriale), şefii direcţiilor şi secţiilor din cadrul IFPS), care aplică metode şi tehnici moderne de activitate pentru atingerea obiectivelor propuse, organizarea perfecţionării cadrelor, dirijarea eficientă a forţelor şi resurselor de care dispun etc.;

c) la nivel inferior: şefii direcţiilor şi secţiilor din cadrul IFS teritoriale, care sînt responsabili de conducerea directă şi individuală a subalternilor, educarea şi instruirea acestora în corespundere cu prevederile Codului etic al funcţionarului public, monitorizarea şi evaluarea rezultatelor de activitate a acestora, înaintarea propunerilor de stimulare sau de sancţionare etc.

18. În procesul decizional se acordă prioritate lucrului în echipă. În scopul soluţionării problemelor de importanţă majoră din domeniul activităţii SFS, în cadrul IFPS este constituit Consiliul coordonator al SFS, în componenţa a 11 membri, fiind create diverse posibilităţi pentru schimb de opinii pe marginea problemelor discutate. Se formează comisii şi grupuri de lucru în diferite domenii de activitate.

19. Procesul decizional este bazat pe principiul de coordonare a politicilor, la toate etapele, cu subdiviziunile interesate, pe analiza şi identificarea problemelor, pe evaluarea şi coordonarea activităţilor de soluţionare a problemelor la toate etapele şi cu toate subdiviziunile SFS. Drept exemplu servesc elaborarea şi adoptarea planurilor anuale de activitate, proces care începe cu organizarea unor consultări cu subdiviziunile structurale ale IFPS privind acţiunile prioritare care necesită a fi executate pentru implementarea planurilor strategice de dezvoltare, ţinîndu-se cont de noile politici guvernamentale, experienţa acumulată, rezultatele obţinute şi resursele disponibile. 

Totodată, trebuie menţionat faptul că nu toate elementele necesare pentru funcţionarea eficientă a unui sistem de control intern sînt implementate în cadrul SFS, iar unele dintre elementele care deja funcţionează conţin deficienţe ce urmează a fi identificate şi eliminate.

20. Procesul de elaborare a documentelor strategice se realizează prin consultare cu factorii interesaţi (instituţiile superioare, instituţiile subordonate, organizaţiile internaţionale). La fel, se efectuează consultări cu experţii străini (FMI, BIZTAR, Organizaţia Intraeuropeană a Administraţiilor Fiscale (IOTA) etc.).

Comunicarea externă a SFS cu factorii interesaţi şi cu mass-media este la nivel mediu. Se planifică elaborarea unei strategii de comunicare, care va contribui la optimizarea procesului de comunicare externă.

2.2. Procesele de administrare fiscală

şi conformarea fiscală

21. Printre obiectivele principale de dezvoltare continuă a SFS este majorarea nivelului de disciplină fiscală a contribuabililor, ceea ce, la rîndul său, produce efecte maxime de reducere a discrepanţelor dintre sarcina de venituri şi acumulările efective.

22. Pe parcursul ultimilor ani s-au înregistrat anumite progrese în modernizarea procedurilor şi proceselor fiscale, care se manifestă ca elemente esenţiale de funcţionare a sistemului fiscal. A fost dat startul implementării unui nou  proces de iniţiere şi efectuare a controalelor fiscale, a fost creată o nouă subdiviziune structurală  pentru prevenirea fraudelor fiscale şi pentru menţinerea relaţiilor cu organele de drept, care are ca scop eficientizarea activităţii în vederea combaterii fraudelor fiscale şi colaborarea cu alte instituţii abilitate. Ca urmare, s-au depistat noi scheme de fraude fiscale şi s-a îmbunătăţit coordonarea acţiunilor între SFS şi organele de drept, prin stabilirea mecanismului de perfectare şi transmitere a materialelor către organele de drept. 

23. La începutul anului 2010 a fost creată Secţia analitica  şi logistica administrării fiscale, ce are ca obiectiv analiza activităţii economice a contribuabililor bazată pe tendinţa de dezvoltare a pieţei şi evaluarea riscurilor, studierea evaziunii fiscale ca fenomen, în perspectiva prognozării posibilelor scheme de evaziune fiscală directe şi latente, conturarea priorităţilor în activitatea de administrare fiscală şi optimizarea gestionării resurselor.

24. Pentru ridicarea nivelului de conformare voluntară, începînd cu anul 2010 se desfăşoară sistematic întîlniri cu contribuabilii din domenii similare de activitate, unde se popularizează legislaţia fiscală, se explică drepturile şi obligaţiile contribuabililor şi se ia notă de  necesităţile şi doleanţele acestora. Rezultatul acestor întîlniri se reflectă în majorarea încasărilor la BPN (încasat în 8 luni 2010 – 9360,6 mil. lei, comparativ cu 8 luni ale anului 2009 – 8883,2 mil. lei), micşorarea considerabilă a pierderilor bugetare prin scheme de evaziune fiscală.

25. În scopul vizualizării în format electronic a indicatorilor de performanţă calitativi şi cantitativi realizaţi de către SFS în procesul de desfăşurare a activităţii sale, pentru conştientizarea oportună a lacunelor, depistarea erorilor şi depunerea eforturilor maxime pentru depăşirea eficientă a acestora, a fost elaborat sistemul de evaluare a performanţelor SFS.

Concomitent, lipsa unor standarde fiscale privind contestaţiile, controlul fiscal, sistematizarea contribuabililor, identificarea persoanelor ce se eschivează de la plata impozitelor, sistemele de prelucrare a declaraţiilor fiscale dubioase, lipsa altor documente şi proceduri, inclusiv referitor la restituirea TVA, nu permit lucrul constructiv cu contribuabilii şi nici reacţionarea operativă la evaziunile fiscale şi contracararea lor, diminuarea arieratelor fiscale.

Pe parcursul ultimilor ani procesele şi procedurile fiscale se dezvoltă în ritm lent, ceea ce tergiversează un şir de activităţi de administrare fiscală, în timp ce mediul de afaceri progresează cu paşi rapizi. Aceasta permite sofisticarea schemelor de evaziune fiscală, diminuarea fluxurilor de venituri la buget. În aceste condiţii se impun modernizarea şi renovarea proceselor şi procedurilor fiscale.

26. Pe parcursul ultimilor ani s-a majorat esenţial numărul contribuabililor. Astfel, la situaţia din  1 ianuarie 2001, conform Registrului fiscal de stat, erau înregistrate 66755 de persoane juridice, iar la situaţia din 1 ianuarie 2010 numărul acestora atingea deja 127429 de persoane juridice, sau aproximativ de 2 ori mai mult. S-a majorat şi numărul contribuabililor  persoane fizice. Este evidentă necesitatea eficientizării lucrului cu contribuabilii,  creşterii nivelului de deservire în scopul facilitării conformării voluntare.

27. Informarea mai bună a contribuabililor cu privire la drepturile şi obligaţiile lor este o condiţie indispensabilă pentru asigurarea creşterii civismului fiscal al acestora şi îmbunătăţirea relaţiei cu administraţia fiscală. În acest scop, se operează modificările la Codul fiscal, la alte acte legislative şi normative ce reglementează procesul de administrare fiscală, cu informarea adecvată a cetăţenilor.

28. De asemenea, sînt esenţiale asigurarea instrumentelor informatice de gestionare a dărilor de seamă fiscale şi promovarea metodei de depunere a declaraţiilor fiscale prin mijloace electronice (la distanţă) de către toate categoriile de contribuabili. Astfel, o alternativă a prezentării declaraţiei fiscale pe suport de hîrtie este utilizarea Sistemului informaţional automatizat (SIA) “Declaraţie electronică”, ce reprezintă o metodă de raportare, în formă electronică, prin intermediul internetului, cu aplicarea semnăturii digitale. Pînă în prezent s-au înregistrat ca utilizatori ai SIA e-Declaraţii 1048 de contribuabili. În anul 2009 au fost prezentate în formă electronică 1063 dări de seamă fiscale, sau 0,08% din numărul total al dărilor de seamă – 1409969.  Deja în primele 6 luni ale anului 2010 au fost prezentate 1595 de declaraţii electronice din numărul total de declaraţii prezentate, sau 0,2%.

29. O nouă metodă de raportare, destinată utilizării de către persoanele fizice şi juridice, este SIA “Declaraţie rapidă”, care ajută contribuabilii să evite greşelile de completare şi cele aritmetice. În baza acestui serviciu, în anul 2009 au fost perfectate 2000 de rapoarte fiscale, sau 0,14%. În semestrul I al anului 2010 au fost prezentate 27900 de declaraţii rapide sau 3,0% din numărul total al acestora. Creşterea este evidentă, însă dinamica va putea fi estimată obiectiv după o perioadă de timp mai îndelungată.

30. Paralel cu măsurile sus-menţionate, a fost elaborat noul portal al SFS: www.fisc.md, care permite contribuabililor să navigheze rapid pentru accesarea informaţiilor necesare. Totodată, pentru diversificarea şi extinderea sprijinului acordat cetăţenilor la înţelegerea şi aplicarea corectă a legislaţiei fiscale, pe pagina oficială este inclusă o rubrică aparte, complexă şi uşor accesibilă, intitulată: “Întrebări – Răspunsuri”, ce oferă soluţii la problemele cele mai frecvente ale contribuabililor.

31. În intenţia de a consolida relaţia de parteneriat cu agenţii economici şi persoanele fizice, bazată pe respect, corectitudine şi transparenţă, în anul 2009 a fost creat Centrul de apel, transformat în anul 2010 în Secţia de asistenţă contribuabililor, în atribuţiile principale ale căreia se includ prestarea serviciilor de consultanţă, în mod gratuit, prin intermediul telefonului, pe întreg teritoriul Republicii Moldova, precum şi oferirea răspunsurilor în formă scrisă la întrebările contribuabililor – iniţial ale persoanelor fizice, iar din iunie 2010 – şi ale persoanelor juridice.

Au fost extinse esenţial relaţiile de parteneriat şi  stabilite alte noi pentru dezvoltarea procesului de instruire, asistenţa legată de pregătire fiscală pentru o conformare sporită din partea contribuabililor.

32. Deşi în ultimii ani se atestă realizări considerabile la compartimentul deservirea contribuabililor, totuşi la momentul actual se înregistrează o creştere a aşteptărilor din partea contribuabililor faţă de calitatea serviciilor prestate, deoarece aceştia au posibilitatea să le compară cu serviciile prestate contribuabililor de către administraţiile fiscale ale altor state sau de către alte instituţii naţionale.

2.3. Utilizarea tehnologiilor informaţionale

în administrarea fiscală

33. Infrastructura tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii ce susţin activitatea SFS a evoluat de la începutul anilor 1990. În decursul acestor ani s-au dezvoltat aplicaţii software pornind de la necesităţile stringente care apăreau pe parcurs şi ca urmare a completării sau modificării atribuţiilor SFS. Dezvoltarea sistemelor nu era structurată şi nu se baza pe vreun plan strategic de dezvoltare. O oarecare ordine a fost pusă o dată cu aprobarea Strategiei de dezvoltare a SFS pe anii 2006-2010, care a prevăzut şi unele activităţi importante legate de dezvoltarea infrastructurii tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii, precum şi a programelor automatizate de gestiune a datelor.  În aceeaşi perioadă, prin Hotărîrea Guvernului nr.1065 din 19 septembrie 2008, a fost creată Întreprinderea de Stat “Fiscservinform”, care reprezintă o entitate tehnico-ştiinţifică, avînd drept scop spre asigurarea administrării şi dezvoltării sistemului informaţional al SFS, pe baza implementării şi aplicării tehnologiilor informaţionale moderne.

34. În conformitate cu Strategia de dezvoltare a SFS pe anii 2006-2010, în ultima perioadă au fost implementate mai multe sisteme informaţionale, care au permis obţinerea unor rezultate importante în domeniul deservirii contribuabililor, cum ar fi:

- a fost creată infrastructura ce permite contribuabililor accesul parţial la serviciile fiscale electronice. Contribuabilii au obţinut posibilitatea să prezinte declaraţiile şi dările de seamă în mod electronic;

- a fost realizată interacţiunea cu Camera Înregistrării de Stat şi Ministerul Justiţiei referitor la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi organizaţilor necomerciale după principiul “ghişeului unic”;

- a fost implementat Sistemul informaţional “Cadastrul fiscal” pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă şi comercial-industrială;

- a fost implementat sistemul de evidenţă a maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală, ce permite recepţionarea în regim on-line şi analiza datelor din bonurile de casă ale operaţiilor de schimb valutar înregistrate de unităţile de schimb valutar.

35. Un element de bază al Sistemului informaţional integrat al SFS este infrastructura tehnică. Pentru asigurarea funcţionării neîntrerupte, protejarea datelor şi interacţiunea cu alte sisteme informaţionale naţionale a fost creat Centrul informaţional de date, ce constituie structura tehnico-informaţională, cu echipamentul necesar, pentru executarea funcţiilor de bază – prelucrarea şi păstrarea informaţiei fiscale.

36. În prezent se utilizează baze de date şi platforme de dezvoltare atît depăşite, cît şi moderne. Aplicaţiile au fost elaborate iniţial pentru bazele de date FoxPro, tehnologie deja învechită şi incompatibilă cu abordările moderne, îndeosebi cu soluţii pe bază de web. Din această cauză este imposibilă dezvoltarea noilor aplicaţii de analiză a gestiunii proceselor funcţionale ale SFS. Aceste aplicaţii necesită o reinginerie şi o modernizare, schimbînd conceptul tehnic al infrastructurii de date existente.

37. Din cauza lipsei unei strategii unice de dezvoltare a tehnologiilor informaţionale, aceste sisteme au fost concepute şi dezvoltate separat, cu folosirea unei varietăţi de platforme, arhitecturi, sisteme de gestionare a bazei de date. Astfel au fost evidenţiate mai multe probleme, cum ar fi existenţa unuia şi aceluiaşi clasificator în mai multe sisteme, înregistrarea separată a utilizatorilor pentru fiecare sistem, includerea declaraţiilor şi dărilor de seamă fiscale noi în diferite sisteme, timpul nejustificat de mare de executare a interpelărilor la sisteme. Toate aceste neajunsuri limitează considerabil eficienţa administrării fiscale.

2.4. Managementul resurselor umane

38. În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.735 din 16 iunie 2003, SFS dispune de 1942 de unităţi, inclusiv: aparatul central – 229 de unităţi, IFS teritoriale – 1713 unităţi (în anul 2001 efectivul SFS constituia 3170 de unităţi). Pe parcursul a 10 ani efectivul s-a micşorat cu 39%, în timp ce numărul agenţilor economici persoane juridice s-a majorat de aproximativ 2 ori.

39. Pentru identificarea, dezvoltarea şi utilizarea competenţelor personalului se au în vedere fişele postului şi evaluările performanţelor profesionale individuale şi se utilizează managementul participativ, dezvoltarea resurselor umane şi munca în echipă.

40. În cadrul SFS este promovată insistent cultura instituţională, bazată pe următoarele valori: competenţă, credibilitate, devotament faţă de serviciu, transparenţă, performanţă, spirit de echipă.

41. În prezent perfecţionarea profesională a funcţionarilor din cadrul SFS poartă un caracter ocazional. Acţiunile de instruire sînt organizate preponderent de către Academia de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova. SFS a iniţiat crearea unui Centru de instruire, menit să asigure necesităţile de dezvoltare profesională a funcţionarilor fiscali, însă acest Centru nu este încă funcţional. SFS conştientizează necesitatea intensificării, iar în unele cazuri chiar iniţierii perfecţionării profesionale continue a funcţionarilor publici, prin intermediul instruirii interne (în cadrul SFS) şi externe (în afara SFS), prin diverse forme de instruire: cursuri de instruire de scurtă şi lungă durată, traininguri (în ţară şi peste hotare), seminare, mese rotunde, ateliere;  şi prin diferite metode: prelegeri, studii de caz, discuţii, jocuri de rol, prezentări.

42. Starea actuală a sistemului de stimulare se reduce, de cele mai multe ori, la abordarea motivării doar prin sistemul de premiere. Însăşi importanţa atribuită motivării este destul de nesemnificativă. Din cauza acestui fapt, angajaţii sînt tentaţi să-şi realizeze sarcinile la un nivel acceptabil. Această manieră de interesare conduce la scăderea calităţii serviciilor. În condiţiile acestui sistem rigid de salarizare, este necesar să fie aplicate forme alternative de motivare, care ar contribui direct la eficientizarea activităţii funcţionarilor publici.

Capitolul III

ANALIZA SITUAŢIEI EXTERNE (PEST) ŞI INTERNE (SWOT)

43. Orice organizaţie publică face parte dintr-un mediu specific, care influenţează şi condiţionează acţiunea factorilor de conducere. În funcţie de influenţa factorilor interni şi externi, SFS a determinat priorităţile pe termen scurt şi mediu şi a apreciat atît riscurile şi măsurile aferente diminuării acestora, cît şi oportunităţile care pot favoriza activităţile instituţiei într-un orizont de timp bine determinat.

3.1. Analiza PEST (factori politici, economici, sociali, tehnologici)

44. Luînd în considerare specificul SFS, au fost identificaţi o serie de factori externi cu impact asupra diverselor direcţii de activitate.

45. Factorii politici . Privitor la activitatea desfăşurată de SFS, factorii politici au un impact major în determinarea priorităţilor şi în stabilirea măsurilor necesare de urmat.

Din categoria acestor factori putem enumera:

a) influenţa politicienilor, alături de alte organizaţii cu impact major în viaţa publică (mass-media, organizaţii nonguvernamentale), în anumite domenii de activitate de interes larg;

b) politicile şi strategiile guvernamentale, care stabilesc priorităţi, obiective, direcţii de activitate a căror îndeplinire revine SFS. În acest context, instituţia trebuie să-şi mobilizeze din interior resursele umane, financiare şi tehnice în vederea îndeplinirii acestor responsabilităţi. Documentele programatice stabilite de nivelul politic (Guvern, Parlament) pot determina inclusiv adaptarea organizaţională (apariţia de noi structuri, reorganizarea altora (inspectoratele fiscale regionale), stilul de management, orientarea către alţi parteneri (publici, naţionali, internaţionali).

Sînt foarte importante aspectele ce ţin de cooperarea internaţională şi politica de vecinătate cu UE, a căror promovare implică apariţia de noi strategii, instrumente financiare. Procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană necesită capacităţi profesionale avansate şi eforturi sporite. În această ordine de idei, este primordial ca politica administrării fiscale să fie axată pe optimizarea procedurilor fiscale, perfecţionarea infrastructurii şi alinierea ei la cele mai avansate practici internaţionale.

Cooperarea la nivel internaţional în domeniul fiscal se realizează prin intermediul următoarelor instituţii internaţionale şi regionale:

- Organizaţia Intraeuropeană a Administraţiilor Fiscale (IOTA);

- Consiliul Coordonator al Conducătorilor Serviciilor Fiscale din statele membre ale Comunităţii Statelor Independente (CCCSF).

Principalele tipuri de tratate internaţionale şi regionale ce vizează activitatea fiscală, la care Republica Moldova este parte, sînt următoarele:

- tratate privind colaborarea şi asistenţa reciprocă;

- tratate privind principiile perceperii impozitelor indirecte;

- tratate pentru evitarea dublei impuneri.

46. Factorii economici . Un rol important în activitatea SFS revine politicii bugetar-fiscale, în special rectificărilor operate pe parcursul anului la bugetul aprobat iniţial.  Ciclul economic prin care trece ţara este însoţit de scăderea volumelor de producţie, micşorarea activităţilor de afaceri şi, respectiv, diminuarea posibilităţilor de onorare de către contribuabili a obligaţiilor fiscale. Republica Moldova, ca şi multe alte ţări, se confruntă cu urmările crizei economico-financiare mondiale.

47. Factorii sociali. Aceştia au un impact indirect asupra activităţii SFS. Interesaţi de politica de administrare fiscală sînt atît agenţii economici, cît şi întreaga populaţie, aşteptările fiind orientate spre stabilitatea sistemului de protecţie socială, diminuarea corupţiei, simplificarea procedurilor fiscale, sporirea transparenţei. Este de menţionat că asupra activităţii SFS au influenţă şi aşa factori ca accesul persoanelor interesate la informaţiile de interes public: la proiectele dezvoltate şi implementate în cadrul SFS.

48. Factorii tehnologici . În perioada pe care o parcurgem şi, cel puţin, în cea imediat următoare, resursele tradiţionale ale afacerilor – oameni, maşini, materiale, bani – se completează cu cea de-a cincea resursă – tehnologiile informaţionale. Avînd în vedere rapiditatea cu care se dezvoltă piaţa tehnologiilor informaţionale pe plan mondial şi naţional, precum şi facilităţile pe care le oferă în dezvoltarea activităţilor specifice, este necesară analiza acestor factori din perspectiva priorităţilor stabilite pentru SFS  pe termen mediu.

3.2. Analiza SWOT (Strengthts, Weaknesses, Opportunnities, Threats)

49. Pentru identificarea punctelor forte şi slabe ale instituţiei, a fost utilizată analiza SWOT. Rezultatele sînt prezentate în tabelul 1.

  3.3.  Constatări şi  concluzii

50. Reieşind din priorităţile naţionale pe termen mediu reflectate în Strategia naţională de dezvoltare, Planul de dezvoltare instituţională al Ministerului Finanţelor, SFS va contribui la îmbunătăţirea şi la consolidarea conformării fiscale a contribuabililor, la creşterea civismului fiscal, va ridica la un nivel calitativ nou serviciile pentru contribuabili şi, în caz de necesitate, va aplica măsuri de încasare silită, de combatere a fraudelor fiscale.

Prin urmare, SFS trebuie să-şi îmbunătăţească capacitatea de administrare fiscală a tuturor proceselor şi procedeelor existente şi a celor care vor fi elaborate şi implementate pe viitor, prin axarea pe principalele sale funcţii şi valori.

Ca urmare a analizei efectuate şi prezentate anterior, pot fi formulate următoarele constatări şi concluzii:

1) Pe parcursul ultimilor ani procesele şi procedurile de administrare fiscală nu mai corespund cerinţelor actuale, devenind din ce în ce mai depăşite şi mai complicate. Au crescut cerinţele faţă de serviciile prestate contribuabililor, faţă de suportul administrării fiscale – dotarea tehnică şi cu tehnologii informaţionale, integritatea resurselor umane. La fel,  este necesară reflectarea în cadrul legal fiscal a cerinţelor Uniunii Europene de perfecţionare a legislaţiei. Numărul activităţilor ce nu corespund funcţiilor SFS este destul de mare, ceea ce face administrarea fiscală şi mai complicată. Este vădită necesitatea de elaborare a noilor direcţii de dezvoltare, bazate pe transformările structurale, eficientizarea administrării fiscale prin minimalizarea costurilor şi majorarea operativităţii în acţiuni.

Direcţie de dezvoltare:  Modernizarea şi simplificarea  procedurilor de administrare fiscală, restructurarea sistemelor şi proceselor administraţiei fiscale.

2) Ca urmare a globalizării, crizei economice, micşorării integrităţii contribuabililor scade nivelul de conformare a contribuabililor, sporind fenomenele de evitare a plăţii obligaţiilor fiscale. Sub acest aspect este necesară revizuirea strategiei de conformare a contribuabililor, aplicarea analizei de conformare bazate pe riscuri.

Pe parcursul ultimilor decenii s-a majorat esenţial numărul persoanelor cu venituri foarte mari, pe cînd aportul lor la buget este proporţional minim.

Globalizarea, majorarea legăturilor cu businessul internaţional, dezvoltarea şi sofisticarea schemelor de evaziune fiscală, utilizarea performanţelor internetului cresc posibilităţile  de evitare a plăţii obligaţiilor fiscale. Declinul economic în Republica Moldova, ca şi la nivel mondial, duce la micşorarea nivelului de conformare a contribuabililor.

Direcţie de dezvoltare: Ridicareanivelului de conformare a contribuabililor.

3) În conformitate cu practica internaţională, cu cît serviciile prestate sînt mai calitative, cu atît este mai ridicat nivelul de conformare voluntară a contribuabililor. La momentul actual, în ţară se înregistrează majorarea aşteptărilor contribuabililor cu privire la calitatea serviciilor prestate de SFS, creşte nemulţumirea contribuabililor faţă de calitatea serviciilor prestate, care nu corespunde aşteptărilor.

Contribuabilii au posibilităţi de comparare a calităţii serviciilor prestate de SFS cu cele prestate de alte autorităţi, de exemplu instituţiile financiare, precum şi cu cele prestate de administraţiile fiscale din ţările CSI, UE şi din alte state.

Ca şi administraţiile fiscale din alte ţări, SFS tinde spre îmbunătăţirea calităţii serviciilor, ceea ce va genera ridicarea nivelului de conformare a contribuabililor.

Direcţie de dezvoltare:  Îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru contribuabili.

4) Cerinţele de eficientizare a activităţilor de susţinere a administrării fiscale rezultă din necesităţile  de modernizare şi de  eficientizare a proceselor fiscale, în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale.

Elaborarea unor procese mai performante nu conduce de la sine spre majorarea colectărilor la buget, dacă aceste procese nu vor fi susţinute de servicii performante: tehnologii informaţionale, instruire, infrastructură.

Sistemul actual de tehnologii informaţionale stopează dezvoltarea SFS, deoarece a fost performant cu 20 de ani în urmă. Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale acordă, în prezent, posibilităţi suplimentare de colectare a veniturilor la buget, de eficientizare a proceselor fiscale şi a activităţii funcţionarilor.

Pe plan mondial au avut loc îmbunătăţiri majore ale administrării fiscale, care permit consolidarea managementului resurselor umane, sporirea performanţelor, ridicarea nivelului cunoştinţelor, diminuarea corupţiei, profesionalizarea personalului.

Modernizarea infrastructurii va conduce la îmbunătăţirea conformării şi la eficientizarea activităţilor. Asigurarea unei infrastructuri adecvate va permite majorarea nivelului de satisfacere a personalului SFS şi maximizarea nivelului calităţii serviciilor pentru contribuabili.

Direcţie de dezvoltare: Îmbunătăţirea dotării tehnice, implementarea tehnologiilor informaţionale performante, dezvoltarea managementului resurselor umane.

Capitolul IV

PRIORITĂŢILE DE DEZVOLTARE A SFS PENTRU ANII 2011-2015

51. Obiectivul fundamental de dezvoltare a SFS constă în modernizarea procesului de administrare fiscală prin promovarea continuă a spiritului de conformare benevolă a contribuabililor la declararea şi plata obligaţiilor fiscale, îmbunătăţirea civismului fiscal prin instituirea unui cadru unitar al relaţiilor de parteneriat  transparent în raport cu mediul de afaceri şi cetăţenii, bazat pe încrederea şi susţinerea reciprocă. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară realizarea unei reforme majore în administrarea fiscală.

52. Pe parcursul ultimilor ani, SFS a înregistrat anumite rezultate, însă în ceea ce priveşte promovarea obiectivelor principale ale reformei de modernizare, şi anume: (a) sistemele informaţionale; (b) structurile organizatorice; (c) sistemele de management al conformării fiscale a contribuabililor, schimbările nu sînt pe măsura aşteptărilor.

53. Această reformă este necesară îndeosebi în situaţia actuală, deoarece implementarea ei va aduce beneficii atît la nivel de ţară, cît şi la nivel instituţional. Direcţia strategică majoră a SFS, pentru următorii ani de activitate, este transformarea într-o administraţie fiscală europeană modernă şi eficientă, care să asigure contribuabililor condiţii optime pentru îndeplinirea adecvată a obligaţiilor lor fiscale.

În vederea realizării ideilor propuse, SFS optează astăzi pentru o serie de valori noi ce presupun majorarea veniturilor bugetare şi reducerea constantă a decalajului fiscal, şi anume: transparenţă crescută, tratament egal al contribuabililor, relaţie de calitate superioară cu cetăţenii, servicii adaptate nevoilor acestora, profesionalism şi corectitudine în relaţia cu mediul de afaceri şi cu societatea.

54. Prezentul Plan se bazează pe revizuirea fundamentală a proceselor şi procedurilor fiscale, care vor spori capacitatea de oferire a serviciilor pentru contribuabili, astfel încît să crească conformarea voluntară, şi vor maximiza colectarea veniturilor bugetare. Pentru a sprijini aceste investiţii sînt necesare adoptarea unei strategii de dezvoltare a personalului, precum şi implementarea unui sistem adecvat de tehnologii informaţionale.

55. Conştientizînd necesitatea schimbărilor, SFS îşi propune următoarele priorităţi de dezvoltare în reformarea administrării fiscale:

1) reformarea cadrului legislativ, organizaţional şi instituţional;

2) modernizarea  modalităţii de abordare a conformării contribuabililor;

3) eficientizarea utilizării tehnologiilor informaţionale în administrarea fiscală;

4) eficientizarea managementului resurselor umane.

4.1. Reformarea cadrului legislativ, organizaţional şi instituţional

56. Reforma instituţională a SFS reprezintă o prioritate-pilon a reformei fiscale şi urmează să asigure o administrare fiscală unitară, stabilă şi armonizată, care să funcţioneze optim, în corespundere cu cele mai bune practici recunoscute la nivel internaţional.

Administrarea fiscală se confruntă cu o majorare a solicitărilor faţă de resursele acesteia, ceea ce impune necesitatea alinierii permanente la tendinţele unei administrări fiscale moderne.

57. Administraţia fiscală modernă dispune de autonomie politică, pentru a-şi gestiona activităţile decizionale şi operaţionale zilnice independent de schimbările politice. Încrederea contribuabililor în administraţie creşte datorită echităţii, imparţialităţii, onestităţii, integrităţii şi profesionalismului,  prin  dezvoltarea sistemelor şi procedurilor transparente. SFS poate elabora şi implementa propria politică operaţională.  Descrierea clară a responsabilităţilor organelor fiscale de nivel central şi local se conţine în Codul fiscal, actul normativ de bază ce reglementează activitatea SFS, dar şi în alte acte legislative şi normative.

58. Un rol important în administrarea fiscală îl deţine controlul intern, ce cuprinde un complex sistematizat de acţiuni orientat spre colectarea informaţiilor privind situaţia actuală, identificarea căilor eficiente de soluţionare a problemelor, adoptarea şi implementarea deciziilor, monitorizarea activităţii şi evaluarea rezultatelor. Pentru eficientizarea controlului intern, este necesar să fie implementat un sistem complex de identificare şi de neutralizare a riscurilor, ce ar permite detectarea acestora cît mai curînd posibil şi, respectiv, diminuarea consecinţelor negative.

Obiective generale:

1.1. Participarea la perfecţionarea cadrului legal,  formularea propunerilor cu privire la operarea modificărilor necesare pentru asigurarea transparenţei, eliminarea contradicţiilor, expunerea comprehensivă şi ajustarea la politica Guvernului;

1.2. Instituirea unor funcţii moderne ale sistemului de control intern şi de audit intern şi actualizarea sistemului existent;

1.3. Crearea unei structuri şi asigurarea unei organizări eficiente şi efective pentru executarea sarcinilor administraţiei fiscale;

1.4. Implementarea parteneriatului public-privat în domeniile de activitate ale economiei naţionale cu risc sporit de administrare fiscală;

1.5.  Asigurarea condiţiilor adecvate de muncă pentru funcţionarii SFS.

4.1.1. Participarea la perfecţionarea cadrului legal, formularea propunerilor cu privire la operarea modificărilor necesare pentru asigurarea transparenţei, eliminarea contradicţiilor, expunerea comprehensivă şi ajustarea  la politica Guvernului

59. Principiile generale ale impozitării în Republica Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al organelor fiscale şi al altor participanţi la relaţiile reglementate de legislaţia fiscală, principiile de determinare a obiectului impunerii, răspunderea pentru încălcarea legislaţiei fiscale, precum şi modul de contestare a acţiunilor organelor fiscale sînt reglementate de Codul fiscal şi  de alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta, care sînt publicate în mod regulamentar şi care sînt în vigoare pe perioada stabilită pentru achitarea impozitelor şi taxelor.

Cadrul legal al Republicii Moldova, inclusiv în domeniul fiscalităţii, tinde mereu spre perfecţionare. Acest obiectiv are ca scop excluderea lacunelor în legislaţia fiscală, pentru evitarea tratării ambigue a prevederilor legislaţiei, eliminarea neconcordanţelor dintre actele legislative şi normative, ajustarea la schimbările în mediul de afaceri.

Perfecţionarea cadrului legal presupune şi ajustarea la standardele internaţionale prin preluarea celor mai bune practici ale ţărilor dezvoltate. Conform prevederilor legislative, responsabilitatea pentru elaborarea şi promovarea politicii şi legislaţiei fiscale revine Ministerului Finanţelor, în timp ce SFS are în sarcină implementarea politicii de administrare fiscală şi participă la perfecţionarea legislaţiei fiscale prin formularea propunerilor de modificare şi completare a acesteia.

SFS tinde spre formularea propunerilor de modificare a legislaţiei şi menţinerea unui cadru legal fiscal amplu, clar şi transparent, care cuprinde toate programele naţionale şi/sau legislaţia internaţională, codurile şi acordurile care pot fi corect aplicate şi care definesc  în mod clar drepturile şi obligaţiile  contribuabililor.

60. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

participarea la perfecţionarea legislaţiei fiscale prin formularea propunerilor de actualizare permanentă  a acesteia,  ţinînd cont de tendinţele dezvoltării mediului de afaceri;

elaborarea şi actualizarea actelor normative în vigoare aferente administrării fiscale.  

4.1.2. Instituirea unor funcţii moderne ale sistemului de control  intern şi de audit intern şi actualizarea sistemului existent

61. Pentru a face faţă provocărilor, cerinţelor înaintate de către părţile interesate şi prevăzute de legislaţia Republicii Moldova, pentru a construi o administrare fiscală modernă şi eficientă, capabilă să ofere servicii şi asistenţă bazată pe tehnologii informaţionale performante, constituită pe respectul şi încrederea contribuabililor, administraţia fiscală trebuie să-şi restructureze activităţile, să-şi modifice abordările pentru a maximiza eficienţa.

Obligaţiile administraţiei fiscale trebuie să fie clar reflectate în misiunea, viziunea şi obiectivele sale,  în acest scop SFS va elabora politici ce vor oferi obiective, teste de performanţă şi planuri pentru operaţiile sale.

Este necesară creşterea responsabilităţii administraţiei fiscale pentru operaţiile care fac obiectul controlului intern  şi al evaluării, prin introducerea sistemelor de audit intern pentru evaluarea funcţionării administraţiei fiscale şi evaluarea performanţei. Activitatea SFS trebuie să fie gestionată  în conformitate cu testele de performanţă şi indicatorii conveniţi de comun acord cu părţile interesate, în timp ce rezultatele activităţilor trebuie monitorizate în mod constant, prin aplicarea modelelor de management al performanţei.

Rolul controlului  intern şi al auditului intern în stabilirea organizării eficiente a activităţii SFS este incontestabil. Controlul intern este un proces conceput pentru a ajuta la organizarea activităţii şi la realizarea obiectivelor şi este un mijloc prin care resursele SFS sînt conduse, monitorizate şi măsurate. Controlul intern joacă un rol important în prevenirea şi detectarea fraudelor,  protejarea reputaţiei SFS.

Auditul intern susţine SFS să îşi atingă obiectivele, evaluînd, printr-o abordare sistematică şi metodică, procesele de management al riscurilor, de control, de gestiune,  înaintînd propuneri pentru consolidarea eficacităţii şi îmbunătăţirea eficienţei managementului riscului, proceselor de control şi de conducere.

62. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

efectuarea unui studiu de fezabilitate  referitor la situaţia actuală a controlului intern şi la eficienţa lui, pentru depistarea şi înlăturarea  lacunelor;

elaborarea şi implementarea unui sistem performant de control intern;

dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului de audit intern.

4.1.3. Crearea unei structuri şi asigurarea organizării eficiente şi efective pentru executarea sarcinilor administraţiei fiscale

63. Administraţia fiscală modernă este organizată pornind de la necesitatea înfruntării celor mai importante riscuri comerciale şi corespunde priorităţilor principale. Administraţia determină în special structura, organizarea funcţională şi alocarea resurselor în întreaga organizaţie pentru necesităţile operaţionale.

Pentru asigurarea eficienţei reformei  administraţiei fiscale este necesară optimizarea structurală a SFS, care este dictată de cele mai bune practici internaţionale. Optimizarea  structurală va reduce costurile  administrării fiscale şi va ridica deservirea contribuabililor la un nivel calitativ nou.

SFS intenţionează  să consolideze capacitatea oficiilor pentru centralizarea activităţii de control şi de încasare silită la nivel regional, să creeze oficii de asistenţă pentru contribuabili la nivel regional şi să intensifice serviciile către contribuabili prin extinderea corespondenţei şi consultaţiilor telefonice.

Planificarea strategică operaţională este determinată de aparatul central – IFPS, iar direcţiile din cadrul IFPS furnizează consultanţă tehnică şi îndrumare unităţilor teritoriale.  Funcţiile operaţionale la nivel central şi teritorial  trebuie să corespundă, fără dublarea sau suprapunerea riscurilor, iar structura organizaţională – să permită luarea majorităţii deciziilor cu privire la contribuabili la nivel teritorial.

Pentru a eficientiza activitatea SFS este necesară revederea obligaţiilor, în vederea depistării şi eliminării funcţiilor, ce nu sînt relevante activităţii de bază a SFS.

Pentru facilitarea accesării diferitelor informaţii, SFS va consolida transparenţa decizională prin crearea condiţiilor necesare pentru participarea contribuabililor la procesul decizional, care vor influenţa pozitiv, prin expunere de opinii şi recomandări, asupra deciziilor adoptate. Aceasta va ridica gradul de competenţă a contribuabililor cu privire la luarea deciziilor, care i-ar putea interesa în mod direct, şi va perfecţiona mecanismul de educare în spiritul conformării voluntare a contribuabililor, al responsabilităţii. Concomitent, societăţii civile i se vor oferi informaţii despre activitatea SFS.

64. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

efectuarea studiilor de fezabilitate în scopul eficientizării funcţiilor aparatului central, depistării activităţilor  ce nu corespund funcţiilor de bază ale SFS,  stabilirii oportunităţii transformării oficiilor IFS raionale în oficii IFS regionale;

implementarea unor reguli clare privind relaţiile stabilite între aparatul central şi oficiile teritoriale, corespunderea funcţiilor operaţionale la nivel central şi teritorial fără dublarea sau suprapunerea riscurilor;

preluarea celor mai bune practici prin cooperarea internaţională,  efectuarea schimbului de informaţii, conlucrarea şi colaborarea cu diverse instituţii publice din ţară, sporirea transparenţei în procesul decizional, actualizarea şi optimizarea informaţiilor de orice gen prin metode accesibile şi oportune.

4.1.4. Implementarea  parteneriatului public-privat în domeniile de activitate ale economiei naţionale cu risc sporit pentru administrarea fiscală

65. În scopul reducerii decalajului fiscal şi majorării conformării contribuabililor, un rol deosebit revine unui nou instrument al administrării fiscale: parteneriatul public-privat. Este cunoscut faptul că în unele domenii de activitate ale economiei administrarea fiscală se confruntă cu lipsa resurselor umane, financiare, tehnice etc. Acest instrument va permite implicarea sectorului privat în soluţionarea unor probleme apărute, iar resursele  investite vor aduce beneficii atît bugetului, cît şi investitorilor.

66. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

identificarea domeniilor de activitate ale economiei naţionale cu grad sporit de  risc pentru administrarea fiscală;

efectuarea studiilor de fezabilitate privind situaţia actuală în fiecare din domeniile de activitate ale economiei naţionale cu risc sporit pentru administrarea fiscală;

antrenarea parteneriatului public-privat la implementarea noilor metode şi proceduri de administrare fiscală în anumite sectoare ale economiei naţionale şi monitorizarea acestora.

4.1.5. Asigurarea condiţiilor adecvate de muncă pentru angajaţii SFS

67. Unul dintre obiectivele de dezvoltare a SFS este tendinţa de modernizare a condiţiilor în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea profesională. Pentru majorarea eficienţei activităţii SFS, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale angajaţilor, dar şi pentru comoditatea contribuabililor, ca aceştia să fie trataţi nu numai cu profesionism maxim, dar şi în condiţii adecvate, SFS trebuie asigurat cu sedii, infrastructură comunicaţională modernă (de exemplu, sistemul “videoconferinţă”).

68. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

efectuarea unui studiu ce ar permite determinarea  necesităţilor SFS în scopul asigurării  condiţiilor adecvate de muncă;

procurarea imobilului şi echipamentului necesar şi asigurarea cu infrastructura comunicaţională şi tehnică în vederea implementării unor noi metode de contact cu IFS teritoriale şi contribuabilii.

4.2. Modernizarea modalităţii de abordare

a conformării  contribuabililor

69. Realizarea obiectivelor prevăzute de această prioritate permite soluţionarea a următoarelor probleme importante:

4.2A. Ridicarea nivelului de conformare a contribuabililor;

4.2B.  Majorarea eficienţei operaţionale prin restructurarea tehnicilor de executare a proceselor de administrare fiscală;

4.2C. Facilitarea  conformării voluntare.

4.2A. Ridicarea  nivelului de conformare a contribuabililor

70. Printre obiectivele principale de dezvoltare continuă a SFS este ridicarea nivelului de disciplină fiscală a contribuabililor, care, la rîndul său, produce efecte maxime de reducere a discrepanţelor dintre sarcinile de venituri şi acumulările efective.

Obiective generale:

4.2A.1. Elaborarea strategiei generale de conformare;

4.2A.2. Revizuirea programelor de administrare a contribuabililor mari;

4.2A.3. Elaborarea unei strategii de gestionare a riscurilor de conformare a persoanelor cu venituri foarte mari;

4.2A.4.  Elaborarea politicilor integre şi comprehensive de prevenire şi combatere a evaziunii şi fraudei fiscale.

4.2A.1. Elaborarea strategiei generale de conformare

71. SFS se confruntă cu provocări crescînde de conformare a contribuabililor într-un mediu în care există evaziune fiscală şi economie neoficială.  Problemele majore de conformare se asociază cu contribuabilii plătitori de TVA. Aceste probleme provoacă un decalaj fiscal esenţial.

Pentru direcţionarea instrumentelor SFS spre cele mai mari riscuri de conformare şi asigurarea îmbunătăţirii comportamentelor de conformare, este necesară aplicarea unui mecanism funcţional, adică a unei strategii de conformare a contribuabililor. Această strategie va fi orientată spre depistarea riscurilor majore pentru încasarea veniturilor, ce ar permite concentrarea eforturilor cu un impact substanţial pentru sporirea conformării şi reducerea decalajului fiscal.

72. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

efectuarea analizelor informaţiilor interne şi externe ce ar permite elaborarea unei strategii axate pe majorarea veniturilor şi reducerea decalajului fiscal;

asigurarea realizării prevederilor strategiei prin elaborarea planurilor operaţionale.

4.2A.2. Revizuirea programelor de administrare a contribuabililor mari

73. Abordările orientate spre baza fiscală a contribuabililor de care depinde o parte mare a veniturilor de stat vor fi implementate prin evidenţierea completă a bazei fiscale, identificarea sumelor reale ale veniturilor impozabile, cu transferul impozitelor şi taxelor respective în volum complet şi la timp la buget.

În prezent contribuabilii de care depinde o parte de importanţă a veniturilor de stat sînt clasificaţi ca contribuabili mari şi  sînt deserviţi de  Direcţia marilor contribuabili din cadrul IFPS. Pentru eficientizarea administrării contribuabililor mari este necesară o abordare diferită în domeniul deservirii, controlului fiscal, încasării silite, elaborarea unui sistem de identificare a riscurilor de conformare a contribuabililor mari. De asemenea, este importantă stabilirea criteriilor clare şi transparente de determinare a statutului de contribuabil mare, pentru eliminarea abordării subiective şi influenţei “factorului uman” la acordarea acestui statut.

Direcţia specializată de administrare a contribuabililor mari trebuie să fie orientată spre asigurarea veniturilor fiscale prin îmbunătăţirea conformării, eficientizarea controlului fiscal, eficientizarea managementului arieratelor fiscale, furnizarea serviciilor mai performante.

74. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

stabilirea criteriilor clare de determinare a statutului de contribuabil mare;

elaborarea sistemului de evaluare a riscurilor de conformare a contribuabililor mari;

divizarea contribuabililor mari pe domenii de activitate;

consolidarea capacităţilor funcţionale şi de control ale Direcţiei marilor contribuabili.

4.2A.3. Elaborarea unei strategii de gestionare a riscurilor de conformare a persoanelor cu venituri foarte mari

75. Există riscuri semnificative neexaminate  legate de respectarea legislaţiei în domeniul impozitării persoanelor fizice cu venituri foarte mari. Conform practicii internaţionale, în majoritatea ţărilor dezvoltate aceste persoane reprezintă o sursă semnificativă de venituri la buget şi, respectiv, identificarea şi diminuarea impactului acestor riscuri vor contribui la majorarea veniturilor în bugetul ţării.

Persoanele menţionate prezintă un risc esenţial din cauza organizării lor financiare foarte complexe şi a potenţialului înalt de plată a impozitelor. Aceste persoane prezintă un alt tip de risc comparativ cu întreprinderile mari, deoarece au o mobilitate mai mare şi nu sînt supuse la aceleaşi cerinţe de contabilitate, raportare etc. În acest context, trebuie iniţiate programe specializate pentru abordarea chestiunii complexe de administrare a persoanelor cu venituri foarte mari şi, posibil, creată o structură specializată, similară Direcţiei marilor contribuabili, ce va administra aceste persoane. De asemenea, este necesară elaborarea criteriilor clare şi transparente de determinare a statutului de persoană cu venituri foarte mari.

76. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

elaborarea unui sistem comprehensiv de evaluare a riscurilor de conformare a persoanelor cu venituri foarte mari;

elaborarea unei strategii de conformare pentru gestionarea riscurilor persoanelor cu venituri foarte mari.

4.2A.4. Elaborarea politicilor  integre şi comprehensive de prevenire şi  combatere a evaziunii şi  fraudei fiscale

77. Frauda fiscală are consecinţe grave asupra bugetului, conducînd la încălcări ale principiului impozitării juste şi transparente, denaturînd concurenţa şi, astfel, distorsionînd mediul de afaceri şi afectînd semnificativ funcţionarea pieţei interne. Întreprinderile oneste întîmpină greutăţi de ordin concurenţial din cauza fraudei fiscale, iar pierderile de venituri fiscale sînt, în final, acoperite de contribuabilii oneşti prin alte forme de impozitare.

Globalizarea implică astăzi dificultăţi din ce în ce mai mari în ceea ce priveşte combaterea fraudei fiscale. Pe lîngă aceasta, există o multitudine de provocări de ordin intern, precum resursele limitate, lacunele legislative, imperfecţiunea metodologiei interne de lucru etc. – care de asemenea face dificilă lupta cu fraudele fiscale.

Politicile SFS de prevenire şi de combatere a evaziunii şi fraudei fiscale vor reflecta  toate problemele posibile şi vor asigura promovarea unei culturi de conformare a  contribuabililor.

78. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

consolidarea capacităţilor de investigare a fraudelor;

elaborarea şi implementarea sistemului de identificare şi de înlăturare a riscurilor de evaziune fiscală, ce ar conduce la majorarea nivelului de depistare şi eliminare a fraudelor fiscale.

4.2B. Majorarea eficienţei operaţionale prin restructurarea tehnicilor de executare a proceselor  de administrare fiscală

79. În ultimii ani au avut loc schimbări semnificative  în economie, societate, tehnologie, cultură, demografie, care au modificat mediul în care activează administraţia fiscală. Contribuabilii sînt tot mai mobili şi au acces tot mai mare la tehnologii şi servicii sofisticate, care le permit să se implice în tranzacţii din ce în ce mai complexe. SFS aplică un şir de tehnici de conformare, dar aceste tehnici necesită o mai mare dezvoltare pentru a avea un impact suficient.

Obiective generale:

4.2B.1. Analiza proceselor şi procedurilor  actuale de administrare fiscală în vederea eficientizării lor, a depistării deficienţelor;

4.2B.2. Elaborarea şi implementarea schemelor de eliminare a lacunelor în  procesele şi procedurile de administrare fiscală;

4.2B.3. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a proceselor de administrare fiscală.

4.2B.1. Analiza proceselor şi procedurilor  actuale de administrare fiscală în vederea eficientizării lor, a depistării deficienţelor

80. Deoarece mediul extern este în permanentă modificare şi modernizare, procesele şi procedurile de administrare fiscală necesită şi ele revizuire şi renovare. În acest scop, acestea trebuie supuse unei analize detaliate, în urma căreia vor fi depistate punctele forte şi rezervele încă neutilizate.

81. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

efectuarea analizei procesului  de colectare a veniturilor  fiscale;

realizarea analizei procesului de control fiscal;

efectuarea analizei proceselor instituţionale ale SFS.

4.2B.2. Elaborarea şi implementarea schemelor de eliminare a lacunelor în procesele şi procedurile de administrare fiscală

82. După depistarea lacunelor în procesele şi procedurile de administrare fiscală, vor fi elaborate şi implementate scheme de eliminare a acestora. SFS este interesat în depunerea eforturilor considerabile pentru eliminarea punctelor slabe ale administrării fiscale şi utilizarea rezervelor în scopul eficientizării activităţii, majorării veniturilor la buget, consolidării disciplinei fiscale a contribuabililor.

Chiar dacă în ultimul timp veniturile la buget s-au majorat ca rezultat al implementării unor metode progresive de administrare, acest segment necesită în continuare modernizare şi perfecţionare complexă, pentru a diminua arieratele, a asigura încasarea veniturilor în mod automatizat, a micşora termenele arieratelor fiscale, a reduce decalajul fiscal.

În prezent SFS îşi orientează eforturile spre modificarea planificării controlului fiscal într-un mod eficient şi eficace, bazat pe riscuri, cu asigurarea realizării acestuia într-o perioadă de timp şi într-un domeniu bine determinat, ceea ce va garanta obţinerea rezultatelor propuse cu minimum de resurse, costuri şi efort.

De asemenea, SFS tinde spre un sistem instituţional performant, ce ar permite realizarea eficientă şi efectivă  a sarcinilor administraţiei fiscale.

83. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

modificarea şi eficientizarea procesului de colectare a veniturilor;

modificarea şi eficientizarea controlului fiscal;

optimizarea proceselor instituţionale.

4.2B.3. Monitorizarea şi actualizarea continuă a proceselor de  administrare fiscală

84. Pentru funcţionarea eficientă a proceselor de administrare fiscală, este necesară monitorizarea lor continuă, prin colectarea sistematică a informaţiilor, prin instituirea unui sistem eficient de control intern şi de comunicare.

Perfecţionarea şi adaptarea la progresul tehnologic şi la realitatea mediului intern şi extern a acestor procese vor majora nivelul conformării, vor reduce termenul arieratelor, vor eficientiza administrarea fiscală în ansamblu.

85. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

monitorizarea şi actualizarea procesului de colectare a veniturilor;

monitorizarea şi actualizarea procesului de control fiscal;

monitorizarea şi actualizarea proceselor instituţionale.

4.2C. Facilitarea conformării voluntare

86. Scopul SFS constă în promovarea continuă a spiritului de conformare voluntară a contribuabililor la declararea şi la plata obligaţiilor fiscale, îmbunătăţirea civismului fiscal. Pentru realizarea acestui scop şi pentru sporirea încrederii contribuabililor în corectitudinea şi echitatea sistemului fiscal, dar şi pentru ca ei să fie conştienţi de răspunderea pentru nerespectarea legislaţiei fiscale, administraţia fiscală defineşte şi publică drepturile şi obligaţiile contribuabililor, care sînt expres stipulate în Codul fiscal. Prevederile legislative nu au efect retroactiv, ceea ce permite contribuabililor să evalueze corect consecinţele deciziilor lor.

Administraţia fiscală trebuie să opereze într-o manieră transparentă pentru a asigura contribuabililor suficientă securitate legală, să respecte cu stricteţe drepturile private, pentru ca informaţia disponibilă să fie folosită sau prezentate altor autorităţi publice sau administraţiilor fiscale străine numai în scopul impozitării şi  numai în cazuri specifice, definite prin lege.

Luînd în considerare faptul că administraţia fiscală acordă o atenţie exagerată controlului fiscal,  în prezent tendinţa generală a SFS este perfecţionarea opţiunilor de deservire a contribuabililor, instituirea unei administrări fiscale orientate spre contribuabil, fapt ce ar facilita conformarea voluntară şi sporirea civismului fiscal, ar crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea afacerilor, reducerea evaziunii fiscale.

Unul dintre obiectivele majore ale administraţiei fiscale este stimularea  contribuabililor să-şi respecte responsabilitatea lor civică de a achita impozitele, oferindu-le în schimb servicii de înaltă performanţă, conform standardelor internaţionale. SFS va întreprinde măsuri proactive pentru a preveni eventualele probleme ale contribuabililor, a le elimina şi a reduce costurile de raportare fiscală a contribuabililor. 

Obiective generale:

4.2C.1. Elaborarea şi implementarea strategiei de deservire a contribuabililor, ca parte componentă a strategiei generale de conformare;

4.2C.2. Simplificarea procedurilor de calculare, raportare şi achitare a obligaţiei fiscale şi ridicarea nivelului de satisfacere a contribuabililor;

4.2C.3. Lărgirea spectrului de servicii prestate contribuabililor prin dezvoltarea şi implementarea unor sisteme informaţionale  automatizate  eficiente şi opţionale, care vor asigura schimbul de informaţii între autorităţile fiscale şi contribuabili.

4.2C.1.Elaborarea şi implementarea strategiei de deservire a contribuabililor, ca parte componentă a strategiei generale de conformare

 87. Prin reducerea timpului şi efortului necesar contribuabililor ca să îşi înţeleagă obligaţiile fiscale se vor micşora tentaţiile de  neconformare a contribuabililor şi va scădea probabilitatea ca SFS să-şi asume mai multe intervenţii costisitoare pe viitor. Pentru a atinge acest obiectiv SFS va întreprinde măsuri de creştere a transparenţei, de asigurare a tratamentului egal al contribuabililor, de consolidare a tratării echitabile a cetăţenilor, de implementare şi dezvoltare a serviciilor adaptate la nevoile contribuabililor, de sporire a profesionalismului şi corectitudinii în relaţia cu mediul de afaceri şi societate.

Va fi promovat activ şi continuu procesul de deservire a contribuabililor, ca parte a strategiei de conformare a contribuabililor, unde sînt definite, măsurate şi cuantificate toate elementele şi terminologia, sînt stipulate expres facilităţile pentru susţinerea comportamentului de conformare şi  sancţiunile severe şi eficiente pentru contracararea neconformării conştiente.

88. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

dezvoltarea şi implementarea unui mecanism de deservire a contribuabililor prin minimalizarea costurilor, lărgirea gamei de servicii furnizate şi simplificarea procedurilor de administrare  fiscală;

oferirea consultanţelor comprehensive şi accesibile contribuabililor.

4.2C.2. Simplificarea procedurilor de calculare, raportare şi achitare a obligaţiei  fiscale şi majorarea nivelului de satisfacere a  contribuabililor

89. Pentru implementarea noilor servicii şi proceduri sau modificarea celor existente, SFS va aplica metodele şi va efectua studiile necesare pentru a înţelege preferinţele contribuabililor din diferite sfere de activitate, va utiliza informaţiile obţinute pentru a oferi servicii mai dezvoltate şi a facilita accesul la informaţii şi servicii. Vor fi convocate după posibilităţi, mese rotunde cu participarea angajaţilor SFS şi a reprezentanţilor contribuabililor din sfere concrete de activitate, unde vor fi puse în discuţie schimbările preconizate pentru implementare, se vor examina propunerile şi doleanţele referitoare la aceste schimbări, pentru ca entităţile la care aceste programe şi servicii se referă să participe la formarea lor. Concomitent, vor fi implementate etapizat noi programe care să permită identificarea  problemelor şi înlăturarea lor.

90. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

dezvoltarea şi implementarea unui sistem de evaluare a nivelului de satisfacere a contribuabililor, care ar permite identificarea lacunelor în administrarea  fiscală şi înlăturarea lor eficientă;

revizuirea procedurilor existente de calcul, raportare şi achitare a impozitelor şi taxelor,  pentru simplificarea lor;

elaborarea şi implementarea sistemelor şi procedurilor  clare şi simple de calculare, raportare, restituire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii.

4.2C.3. Lărgirea spectrului de servicii prestate contribuabililor prin dezvoltarea şi implementarea unor sisteme informaţionale automatizate  eficiente şi opţionale, care vor asigura schimbul de informaţii între autorităţile fiscale şi contribuabili

91. Scopul SFS este de a asigura plata la timp a sumei corect calculate a impozitului, taxei şi altor plăţi obligatorii, cu un minim de intervenţie administrativă, precum şi dezvoltarea sistemelor de gestionare a informaţiilor despre contribuabili,  de protejare şi de securizare a datelor individuale.

Una dintre măsurile de reducere a decalajului fiscal este respectarea raportului corespunzător dintre urmărire şi prestarea serviciilor, ce reprezintă un instrument de  bază în ridicarea nivelului de onorare a obligaţiilor fiscale.

Nivelul profesionalismului angajaţilor  SFS implicaţi în deservire trebuie să corespundă performanţelor, pentru a fi în stare să satisfacă aşteptările contribuabililor. Serviciile trebuie să fie disponibile indiferent de timp şi de loc, în corespundere cu posibilităţile avansate ale serviciilor electronice.

92. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

stabilirea şi monitorizarea performanţelor de prestare a serviciilor conform standardelor de eficienţă, sporirea numărului utilizatorilor de servicii electronice;

dezvoltarea şi implementarea sistemelor informaţionale automatizate  ce oferă noi servicii pentru contribuabili, reducerea timpului util de furnizare a informaţiei către contribuabili.

4.3. Eficientizarea utilizării tehnologiilor informaţionale

în administrarea fiscală

93. Realizarea  acestei priorităţi va permite utilizarea la maximum a tehnologiilor informaţionale pentru susţinerea planului strategic şi a operaţiilor de administrare fiscală folosind sisteme flexibile, stabile şi sigure.

Un prim pas în domeniul dezvoltării tehnologiilor informaţionale este  realizarea unui Sistem informaţional integrat al Serviciului Fiscal de Stat – ca parte componentă a resurselor informaţionale ale statului, care va reuni o serie de mijloace tehnice, tehnologice, informaţionale, organizaţionale şi produse de program, menit să asigure colectarea, transmiterea şi controlul datelor primare, realizarea proceselor de prelucrare, de analiză şi de pregătire a informaţiei fiscale.

Acest sistem informaţional este conceput ca unul complex, care trebuie să servească în calitate de instrument de susţinere a activităţii de administrare fiscală şi de comunicare electronică cu contribuabilii. La fel, acest sistem va contribui la formarea resursei informaţionale despre activitatea contribuabililor şi despre relaţiile lor cu statul în procesul administrării fiscale, la oferirea de informaţii pertinente conducerii ţării, autorităţilor administraţiei publice, persoanelor fizice şi juridice, în conformitate cu norma legală existentă.

Implementarea şi funcţionarea cu succes a Sistemului informaţional integrat, vor oferi SFS următoarele beneficii majore:

- servicii calitative pentru contribuabili prin îmbunătăţirea proceselor de administrare fiscală, fapt ce va permite ridicarea nivelului de cunoaştere şi de respectare a legislaţiei fiscale;

- servicii calitative pentru contribuabili prin facilitarea comunicării electronice: depunerea electronică a declaraţiilor şi a dărilor de seamă fiscale, accesul la conturile individuale, alte servicii de autodeservire;

- o eficienţă mai înaltă a colectării impozitelor prin asigurarea identificării şi colectării arieratelor. Angajaţii SFS vor dispune de instrumente adecvate proceselor de lucru, care le vor facilita exercitarea funcţiilor.

Obiective generale:

4.3.1. Dezvoltarea şi unificarea Sistemului informaţional integrat;

4.3.2. Extinderea resurselor informaţionale şi creşterea calităţii datelor, crearea unei baze de date complete despre contribuabili, cu includerea informaţiilor primite de la terţi;

4.3.3. Maximizarea utilizării Sistemului informaţional integrat de către contribuabili şi structurile interne;

4.3.4. Asigurarea securităţii informaţionale;

4.3.5. Modernizarea echipamentului tehnic în raport cu avantajul tehnologic şi cu cerinţele sistemului informaţional, dezvoltarea reţelei de comunicaţii.

4.3.1. Dezvoltarea şi unificarea Sistemului informaţional integrat

94. După cum s-a menţionat în punctul 3.3 din prezentul Plan, sistemul informaţional al SFS a fost creat acum 15 ani, iar acest nivel scăzut al tehnologiilor informaţionale îşi lasă amprenta nu numai asupra activităţii zilnice a angajaţilor SFS, dar şi a calităţii serviciilor prestate contribuabililor.

Sistemul informaţional utilizat de SFS pentru prelucrarea datelor, prestarea serviciilor către contribuabili, colectarea impozitelor etc. a fost creat pe o platformă cu nivel de bază. Pentru atingerea performanţelor asumate criteriilor este necesar ca sistemul informaţional al SFS să corespundă standardelor mondiale.

Acest sistem trebuie să asigure îndeplinirea atît a funcţiilor de bază ale sistemului informaţional tip, cît şi a funcţiilor specifice, determinate de destinaţia sa, ce presupune oferirea de aplicaţii informaţionale pentru toate domeniile de activitate a SFS.

95. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele  obiective specifice:

organizarea uniformă şi efectivă, din punctul de vedere al costurilor, a arhitecturii şi a managementului tehnologiilor informaţionale, după posibilităţi şi necesităţi, folosirea sistemelor/soluţiilor generice sau industriale pentru a diminua costurile de elaborare şi mentenanţă;

elaborarea softurilor noi pentru activitatea funcţională a SFS, ceea ce va permite eficientizarea administrării fiscale, simplificarea raportării fiscale, modernizarea serviciilor prestate contribuabililor şi, respectiv, ridicarea nivelului de satisfacere a acestora;

revizuirea cu regularitate a soluţiilor informaţionale (gestionare atît externă cît şi internă) în ceea ce priveşte corespunderea, securitatea, accesul la date  şi protecţia datelor.

4.3.2. Extinderea resurselor informaţionale şi creşterea calităţii datelor, crearea unei baze de date complete despre contribuabili, cu includerea informaţiilor primite de la terţi

96. Structura bazei de date a SFS a rămas aproape neschimbată pe parcursul ultimilor zece ani. Este necesară actualizarea ei urgentă,  dezvoltarea băncii centrale de date şi crearea depozitului de date analitice. Datele din depozitul de date analitice trebuie să fie bine structurate, astfel încît să permită răspunsul operativ la adresarea utilizatorilor.

Totodată, se impune o  gestionare uniformă a tuturor  resurselor şi a utilizatorilor de informaţii, care există în infrastructura informaţională centralizată, şi elaborarea unui proiect arhitectural referitor la integrarea subsistemelor existente şi viitoare.

În scopul creării unei baze date complexe privind contribuabilii, s-a iniţiat cooperarea cu alte instituţii publice în vederea schimbului de date, cum ar fi Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor,  Ministerul Justiţiei,  Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru etc.

[Pct.96 modificat prin Hot.Guv. nr.868 din 19.11.2012, în vigoare 23.11.2012]

97. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

crearea unei baze de date comprehensive şi operaţionale privind contribuabilii în conformitate cu cerinţele strategiei SFS, pentru ridicarea nivelului de satisfacere a utilizatorilor interni şi externi, oferirea rapoartelor Ministerului Finanţelor, Cancelariei de Stat, organizaţiilor internaţionale etc.;

cooperarea cu instituţiile publice în vederea schimbului continuu şi permanent de informaţii despre contribuabili.

4.3.3. Maximizarea utilizării Sistemului informaţional integrat  de către contribuabili şi structurile interne

98.În prezent SFS nu îşi valorifică pe deplin resursele. Aceasta se datorează, în mare parte, necesităţii de modernizare a sistemelor informaţionale şi faptului că modelul existent nu permite utilizarea deplină a instrumentelor de tehnologii informaţionale moderne.

Pentru a contribui la realizarea şi la dezvoltarea Concepţiei Sistemului informaţional  integrat, angajaţii, pe lîngă accesul adecvat la computere, trebuie să fie instruiţi în domeniul tehnologiilor informaţionale şi al internetului. Instruirea în acest domeniu va fi efectuată în cadrul Centrului de instruire la SFS, seminare, ateliere de lucru etc.

Contribuabilii  vor beneficia în continuare de serviciile fiscale electronice “Declaraţie electronică” şi “Declaraţie rapidă”. Totodată, infrastructura ce permite contribuabililor accesul la serviciile fiscale electronice se va completa cu servicii noi.  Facilitarea comunicării electronice pentru contribuabili, utilizarea eficientă a serviciilor fiscale vor spori gradul de respectare de către aceştia a legislaţiei fiscale.

99. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

utilizarea pe larg a instrumentelor şi metodelor informaţionale de către SFS, creşterea numărului de servicii acordate contribuabililor prin internet, creşterea numărului de utilizatori ai reţelei locale şi a capacităţii acesteia;

eficientizarea mecanismului de codificare a informaţiilor.

4.3.4. Asigurarea securităţii informaţionale

100. Asigurarea securităţii informaţionale presupune garantarea confidenţialităţii informaţiei, prin prevenirea accesării informaţiei de către persoanele fără drepturi şi împuterniciri corespunzătoare, asigurarea integrităţii logice a informaţiei, prin prevenirea introducerii, actualizării şi nimicirii neautorizate a informaţiei, asigurarea integrităţii fizice a informaţiei, asigurarea protecţiei infrastructurii informaţionale împotriva deteriorării şi tentativelor de modificare a funcţionării.

101. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

realizarea măsurilor adecvate pentru asigurarea protejării datelor (securitate, integritate, definirea şi documentarea feedbackului) şi revizuirea lor în mod regulat;

menţinerea securităţii sistemelor informaţionale în scopul asigurării confidenţialităţii informaţiilor privind contribuabilii, protejării datelor personale.

4.3.5. Modernizarea echipamentului tehnic în corespundere cu tehnologiile avansate şi necesităţile sistemului  informaţional, dezvoltarea reţelei de comunicaţii

102. Un element de bază al Sistemului informaţional integrat este infrastructura tehnică. Modernizarea permanentă a  echipamentului permite obţinerea unei performanţe înalte a sistemului informaţional. 

Totodată, pentru asigurarea funcţionării neîntrerupte, protejarea datelor şi interacţiunea cu alte sisteme informaţionale naţionale trebuie asigurată infrastructura Centrului informaţional de date, care constituie o structură tehnico-informaţională ce include echipamentul necesar pentru executarea funcţiilor de bază – prelucrarea şi păstrarea informaţiei fiscale.

Echipamentul tehnic modern ar permite ridicarea nivelului calitativ al serviciilor prestate contribuabililor, minimalizarea cheltuielilor contribuabililor referitoare la raportarea fiscală, modernizarea locului de muncă pentru angajaţii SFS şi majorarea productivităţii muncii.

103. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

- modernizarea echipamentului de calcul de la locul de muncă al inspectorilor, pentru sporirea productivităţii muncii, micşorarea timpului necesar selectării informaţiei din baza de date; 

- asigurarea infrastructurii de servere pentru Centrul de date, modernizarea echipamentului periferic, modernizarea reţelei de comunicaţii  securizate (VPN).

4.4. Eficientizarea managementului resurselor umane

104. Pentru eficientizarea activităţii, îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate contribuabililor, ridicarea gradului de satisfacere a acestora, cooperarea eficientă cu societatea civilă în vederea stimulării civismului fiscal, administraţia fiscală are nevoie de resurse umane calificate, motivate şi dedicate. Eforturile SFS în domeniul eficientizării sistemului de management al resurselor umane vor fi orientate şi în continuare spre soluţionarea problemelor de gestionare a efectivului: recrutarea, angajarea, promovarea, formarea etc., reorganizarea structurală a organelor fiscale, promovarea eticii în exercitarea atribuţiilor funcţionale la un nivel profesionist înalt, în conformitate cu standardele stabilite, stimularea angajaţilor.

Administraţia fiscală trebuie să asigure angajaţii cu sisteme tehnologice performante, pentru administrarea eficientă a impozitelor. Fără  personal calificat şi dedicat, SFS nu va putea face faţă provocărilor reprezentate de un mediu extern din ce în ce mai complex.

SFS este conştient de necesitatea de a accentua şi susţine necesităţile personalului pentru a spori eficienţa serviciilor şi a  statutului de funcţionar public, pentru a-şi îmbunătăţi reputaţia şi încrederea, pentru a asigura că personalul SFS este considerat competent, profesionist şi orientat spre contribuabili. Motivarea şi calificarea personalului sînt esenţiale pentru a realiza obiectivele stabilite şi a asigura calitatea serviciilor prestate.

Pentru a optimiza procesele interne, care au o influenţă directă asupra factorilor externi, este necesar de a implementa un proces de management al riscului, care include sistemul de management al calităţii, precum şi de a optimiza planificarea şi managementul personalului. Organizarea eficientă a proceselor interne este o precondiţie pentru satisfacerea personalului şi a contribuabililor, precum şi pentru o creştere ulterioară, care contribuie la eficienţa resurselor investite în învăţămînt şi instruire profesională, educaţie continuă şi dezvoltarea forţei de muncă.

Obiective generale:

4.4.1. Elaborarea şi implementarea strategiei de management al resurselor umane;

4.4.2. Implementarea şi dezvoltarea unui management de performanţă, eficientizarea procesului de evaluare a performanţelor profesionale ale angajaţilor SFS;

4.4.3. Perfecţionarea profesională continuă a angajaţilor, realizată prin diverse forme şi metode de instruire, crearea şi dezvoltarea capacităţilor Centrului de instruire al SFS.

4.4.1. Elaborarea şi implementarea  strategiei de management al resurselor umane

105. Elaborarea unei strategii de management al resurselor umane, politicilor, sistemelor şi procedurilor care ţin de realizarea obiectivelor administraţiei fiscale şi perfecţionarea personalului prin cursuri de formare (instruire) şi dezvoltare profesională va permite depistarea şi soluţionarea problemelor de gestionare a efectivului: recrutarea, selectarea, angajarea, promovarea, formarea, stimularea etc.

În scopul dezvoltării capacităţilor legate de gestionarea resurselor umane, SFS va implementa o strategie de management care să stipuleze criteriile de promovare, sistemul de motivare, criteriile de evaluare a performanţei, sistemul de satisfacere a necesităţilor personalului.

106. Pentru realizarea acestuia obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

efectuarea unui studiu de fezabilitate al procesului de management al resurselor umane;

elaborarea strategiei resurselor umane;

actualizarea permanentă a strategiei de management al resurselor umane conform schimbărilor complexe ale mediului extern.

4.4.2. Implementarea şi dezvoltarea unui management de performanţă, eficientizarea procesului de evaluare a performanţelor profesionale ale angajaţilor  SFS

107. Organizarea şi desfăşurarea procesului de evaluare anuală a performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici din cadrul SFS contribuie la  îmbunătăţirea  performanţei organizaţionale a SFS, aprecierea performanţelor profesionale individuale şi dezvoltarea competenţelor profesionale şi personale ale funcţionarilor publici. Procesul de evaluare trebuie să conducă, ulterior, la promovarea în carieră, instruire profesională etc.

Sistemul de evaluare trebuie să stabilească dacă complexitatea sarcinilor corespunde gradului şi calificării fiecărui angajat, corespunderea profesională a angajaţilor cu cerinţele fişei de post, să conducă la valorificarea personalului ca  resursă importantă a SFS, să determine periodicitatea şi modalitatea evaluării, alte criterii.

O creştere a eficienţei activităţii este generată şi de condiţiile adecvate de lucru, prin modernizarea locului de muncă, dotarea cu echipamente moderne, ce ar permite sporirea productivităţii muncii, facilitarea accesului la informaţia din baza de date, majorarea nivelului calitativ al serviciilor prestate contribuabililor.

108. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

eficientizarea sistemului de evaluare a personalului, bazat pe legislaţia naţională şi standardele internaţionale în domeniul resurselor  umane;

eficientizarea sistemului de stimulare nonfinanciară a personalului şi asigurarea transparenţei criteriilor acestui sistem;

elaborarea sistemului de planificare a forţei de muncă;

elaborarea unui sistem eficient de comunicare.

4.4.3. Perfecţionarea profesională continuă a angajaţilor, realizată prin diverse  forme şi metode de instruire, crearea şi dezvoltarea capacităţilor Centrului de instruire

109. Rolul perfecţionării profesionale continue a angajaţilor SFS este indiscutabil, însă la momentul actual instruirea este ocazională, fără un plan anual aprobat,  realizîndu-se preponderent la Academia de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova.

Pentru sistematizarea instruirii se vor elabora planuri anuale şi programe bazate pe un sistem coordonat de analiză completă şi corectă a necesităţilor de instruire prezente şi viitoare, precum şi a priorităţilor de instruire, a metodelor de instruire: prelegeri, studii de caz, discuţii, jocuri  de rol, prezentări, a formelor de instruire: cursuri de instruire de scurtă sau lungă durată, traininguri (în ţară şi peste hotare), seminare, mese rotunde, ateliere.

La fel, sînt necesare programe de pregătire managerială, concepute pentru a oferi managerilor cunoştinţe, aptitudini şi atitudini necesare pentru a-şi desfăşura activitatea la nivel corespunzător.

În scopul profesionalizării angajaţilor fiscali, SFS va organiza cursuri de instruire internă sau externă, în afara locului de muncă, desfăşurate de formatori ce dispun de calificările şi experienţa necesare, utilizînd o serie de metodologii care corespund cerinţelor de formare specială.

Pentru aprecierea calităţii şi eficienţei segmentului de instruire frecventat, se vor institui indicatori de evaluare a calităţii instruirii.

Un obiectiv important asumat de SFS este crearea Centrului de instruire, unde va fi efectuată instruirea angajaţilor. Centrul va fi creat ca o unitate de instruire departamentală, cu responsabilităţi clar definite.

Pentru crearea acestui Centru vor fi necesare investiţii substanţiale, atît pentru dezvoltarea infrastructurii la etapa iniţială, cît şi pentru funcţionarea lui. Se preconizează că acest Centru va fi principalul furnizor de cadre calificate în domeniul administrării fiscale. În etapa iniţială acest Centru se va concentra asupra asigurării unui standard ridicat de pregătire profesională a cadrelor din toate structurile SFS. Ulterior se preconizează extinderea “şcolarizării” pentru contribuabili, desfăşurarea seminarelor, forumurilor şi altor forme de instruire.

110. Pentru realizarea acestui obiectiv general, SFS îşi propune următoarele obiective specifice:

elaborarea şi implementarea planurilor anuale de instruire a angajaţilor SFS;

profesionalizarea angajaţilor SFS prin instruire diversificată şi continuă, internă şi externă, conform planurilor aprobate;

crearea Centrului de instruire al SFS, asigurarea acestuia cu echipamentul necesar, cu formatori profesionişti;

elaborarea Regulamentului de activitate a Centrului de instruire. 

Capitolul V

COSTURILE ESTIMATIVE DE IMPLEMENTARE A PLANULUI

111. Planul strategic de dezvoltare nu poate cuprinde o estimare completă şi exactă a costurilor programelor de modernizare, deoarece rezultatul final va fi elaborarea strategiilor-cheie sau a planurilor. În acest capitol vor fi incluse doar costurile de implementare a Planului care nu depind de rezultatele analizelor.

112. Unele obiective de dezvoltare pot fi comentate sau estimate în funcţie de  beneficiile scontate în urma iniţiativelor propuse. Modernizarea va aduce beneficii în trei domenii: creşterea fluxurilor de venituri la buget;  reducerea costurilor; reducerea costurilor de conformare pentru contribuabilii (de timp, financiare etc.).

113. Asigurarea evaluării cantitative a acestor beneficii poate fi dificilă din cauza lipsei de date exacte şi a incertitudinilor legate de modul de cuantificare a beneficiilor, dar pentru obiectivele generale este posibil de prognozat impactul asupra contribuabililor, al SFS, al societăţii.

114.  Finanţarea activităţilor de dezvoltare a SFS se va efectua în limita cheltuielilor stabilite în Cadrul de cheltuieli pe termen mediu 2011-2013 şi în strictă conformitate cu cheltuielile stabilite prin legea bugetului anual.

Concomitent, pentru realizarea cu succes a activităţilor propuse, a reformelor deja iniţiate, dar şi, în special, pentru a asigura o continuitate logică a acestor reforme şi pentru a asigura o dezvoltare durabilă a SFS,  pe parcursul perioadei de implementare a prezentului Plan vor fi examinate cu minuţiozitate eventualele oportunităţi de finanţare alternative, ce pot fi identificate pentru susţinerea unor programe specifice. Procesul de implementare este unul complex şi unitar, ce necesită nu numai  mijloace financiare, dar şi asistenţă consultativă, care vor fi asigurate atît din surse proprii, cît şi externe, în colaborare cu organismele internaţionale (USAID, BM, FMI, UE etc.).

115. Costurile generale posibile de implementare a programelor de modernizare a SFS, prevăzute în Planul de dezvoltare pentru anii 2011-2015, sînt expuse în tabelul 2.

Capitolul VI

MONITORIZARE, EVALUARE ŞI RAPORTARE

116. În procesul de implementare a prezentului Plan se va efectua monitorizarea continuă a realizării obiectivelor, a utilizării resurselor financiare şi a rezultatelor obţinute, pentru ca, în caz de necesitate, să fie operate modificări şi actualizări.

117. Pentru implementarea cu succes a Planului vor fi create grupuri de lucru tematice. Aceste grupuri de lucru  vor raporta lunar Consiliului de supraveghere rezultatele obţinute. Responsabil pentru formarea şi gestionarea grupurilor de lucru  va fi numit un şef adjunct al IFPS.

118. Rolul principal de gestiune a implementării Planului va aparţine conducătorului Consiliului de supraveghere, care va fi şeful IFPS, responsabil de implementarea întregului Plan.

În componenţa Consiliului vor activa şi şefii adjuncţi ai IFPS, şeful IFS pe municipiul Chişinău.

Consiliul de supraveghere va examina, va evalua  pe etape şi va monitoriza activitatea grupurilor de lucru, precum şi va aproba planurile tematice de implementare a obiectivelor.

Consiliul va convoca trimestrial şedinţe ale grupurilor de lucru pe tematici, va direcţiona strategic activitatea lor.

Consiliul va prezenta semestrial Ministerului Finanţelor rapoarte privind implementarea Planului.

119. Pentru a estima rezultatele implementării obiectivelor generale, se vor stabili următoarele criterii de performanţă:

performanţă înaltă – implementarea a peste 85% din criteriile de performanţă stabilite; 

performanţă medie – implementarea a 70-85% din criteriile de performanţă stabilite; 

performanţă joasă – implementarea a 55-70% din criteriile de performanţă stabilite. 

Anexa nr.1

la Planul de dezvoltare a Serviciului

Fiscal de Stat pentru anii 2011-2015

Structura organizatorică a Serviciului Fiscal de Stat

____________

* ÎS “Fiscservinform” - întreprindere de stat care asigură suportul IT al SFS

 Anexa nr.2

la Planul de dezvoltare a Serviciului

Fiscal de Stat pentru anii 2011-2015

Lista documentelor de politici, actelor normative de referinţă, rapoartelor

organismelor internaţionale privind dezvoltarea administrării fiscale

1. Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar

2. Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997

3. Legea nr.93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător

4. Legea nr.982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie

5. Legea nr.1069-XIV din 22 iunie 2000 cu privire la informatică

6. Legea nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale

7. Legea nr.467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat

8. Legea nr.264-XV din 15 iulie 2004 cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală

9. Legea  nr.295-XVI din 21 decembrie 2007 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011

10. Legea nr.71-XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre

11. Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007

12. Legea nr.61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de audit

13. Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public

14. Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.191 din 25 februarie 2008

15. Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova “Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2009-2013

16. Programul de stabilizare şi relansare economică a Republicii Moldova pe anii 2009-2011, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 790 din 1 decembrie 2009

17. Planul de dezvoltare instituţională a Ministerului Finanţelor pentru anii 2009-2011

18. Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu 2009-2011

19. Strategia de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2006-2010, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1208 din 20 octombrie 2006

20. Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.421-XV din 16 decembrie 2004

21. Strategia de reformă a administraţiei publice centrale în Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1402 din 30 decembrie 2005

22. Memorandumul privind politicile economice şi financiare al Republicii Moldova şi Fondului Monetar Internaţional

23. Raportul FMI “Consolidarea managementului programului de conformare”

24. Raportul FMI referitor la proiectul “Planului de dezvoltare a SFS pentru anii 2011-2015”

25. Hotărîrea Guvernului nr.104 din 1 februarie 2007 “Cu privire la Strategia de reformă a cadrului de reglementare de stat a activităţii de întreprinzător”

26. Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – “Moldova Electronică”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.255 din 3 martie 2005

27. Concepţia reformei fiscale, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.1165-XIII din 24 aprilie 1997

28. Hotărîrea Guvernului  nr.1450 din 24 decembrie 2007 “Cu privire la unele măsuri de executare a Legii nr.61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de audit”

29. Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 “Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”

30. Hotărîrea Guvernului  nr.1736 din 31 decembrie 2002 “Cu privire la reglementarea activităţii organelor Serviciului Fiscal de Stat”

31. Hotărîrea Guvernului  nr.735 din 16 iunie 2003 “Cu privire la structura şi efectivul-limită ale serviciilor publice desconcentrate ale ministerelor, departamentelor şi altor autorităţi administrative centrale”

32. Hotărîrea Guvernului  nr.441 din 21 iulie 2009 “Cu privire la efectivul-limită al Serviciului Fiscal de Stat”

33. Hotărîrea Guvernului  nr.786 din 30 iunie 2003 “Privind aprobarea structurii organizatorice a Serviciului Fiscal de Stat şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova”

34. Hotărîrea Guvernului nr.562 din 22 mai 2006 “Cu privire la crearea sistemelor şi resurselor informaţionale automatizate de stat”