2/23.01.2008 Dispozitie cu privire la aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de dezvoltare instituţională a autorităţilor administraţiei publice centrale

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

D I S P O Z I Ţ I E

nr. 2-d  din  23.01.2008

 (în vigoare 29.01.2008) 

Monitorul Oficial nr.18-20 art.107 din 29.01.2008

* * *

În scopul instituirii unui sistem eficient de planificare strategică la nivelul ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale, precum şi în vederea acordării suportului metodologic necesar acestor autorităţi:

1. Se aprobă Metodologia de elaborare a planurilor de dezvoltare instituţională a autorităţilor administraţiei publice centrale (se anexează).

2. Aparatul Guvernului, în comun cu Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Finanţelor, va elabora, în termen de pînă la 31 ianuarie 2008, Ghidul pentru punerea în aplicare a Metodologiei nominalizate.

Aprobată

prin Dispoziţia Guvernului

nr.2-d din 23 ianuarie 2008

METODOLOGIA

de elaborare a planurilor de dezvoltare instituţională

a autorităţilor administraţiei publice centrale

INTRODUCERE

1. Metodologia de elaborare a planurilor de dezvoltare instituţională a autorităţilor administraţiei publice centrale (în continuare – Metodologia) este un îndrumar de care se vor călăuzi autorităţile în cauză la elaborarea planurilor de dezvoltare instituţională (PDI) pe termen mediu. Acest document argumentează necesitatea şi raţionalitatea numitelor planuri, reglementează modul în care acestea vor contribui la eficientizarea sistemului de planificare strategică în cadrul Guvernului. În prezenta Metodologie sînt expuse, mai întîi, prevederile generale cu privire la PDI: cerinţele privind conţinutul, perioada de elaborare şi instituţiile implicate la elaborarea PDI. Urmează apoi deservirea principalilor paşi de elaborare şi mecanismele de aprobare, iar în final sînt prezentate cerinţele faţă de organizarea procesului respectiv în cadrul organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, cu expunerea de idei privind modul în care trebuie organizată monitorizarea implementării PDI. Ghidul pentru punerea în aplicare a Metodologiei va descrie mai detaliat ce trebuie să conţină capitolele planului şi modul în care acestea urmează a fi elaborate. Acest Ghid va putea fi utilizat şi în calitate de instrument adiţional la elaborarea PDI. Autorităţile administraţiei publice centrale (AAPC) pot să utilizeze şi alte instrumente pentru evaluarea instituţională, precum CAF (Cadrul de autoevaluare). Planificarea strategică se aplică în cadrul administraţiei publice în scopul reunirii într-un singur cadru de management a unor aspecte cum ar fi planificarea politicilor publice, elaborarea bugetului, stabilirea priorităţilor şi planificarea organizaţională. De asemenea, un proces funcţional de planificare strategică la nivelul administraţiei publice centrale asigură o implementare eficientă şi coerentă a politicilor stabilite de Guvern.

Principalele componente ale PDI sînt: viziune pe termen mediu, analiza mediului intern şi extern, precum şi identificarea principalilor factori implicaţi, analiza resurselor disponibile, stabilirea unor obiective măsurabile şi relaţionarea acestora cu condiţiile de finanţare.

CONTEXT

2. Moldova este pe cale de a implementa un nou document de planificare strategică la nivel naţional – Srategia Naţională de Dezvoltare (SND).

În cadrul numitei Strategii Guvernul identifică şi stabileşte obiectivele prioritare ale ţării, precum şi programele, reformele şi proiectele necesare pentru realizarea obiectivelor naţionale. Această parte va fi revizuită la fiecare 4-5 ani şi va include un Plan de acţiuni, care va descrie iniţiativele specifice de realizare a priorităţilor naţionale, fiind elaborat pentru o perioadă de 4 ani, cu actualizare în fiecare an. SND va deveni, astfel, un document de bază pentru Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM), atît pe plan naţional, cît şi pe plan sectorial. SND identifică principalele priorităţi de politici care vor sta la baza elaborării CCTM. Acesta din urmă va fi mecanismul prin care va fi finanţat Planul de acţiuni al SND. Pe viitor, cheltuielile prevăzute în Planul de acţiuni al SND vor fi integral şi explicit reflectate în CCTM.

3. De menţionat, totodată, că există şi alte documente strategice la nivel naţional şi ministerial. Programul de activitate a Guvernului este un document de bază ce stabileşte direcţiile generale de activitate a tuturor ministerelor. La nivel naţional, mai remarcăm Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, care stabileşte principalele măsuri pe care ţara trebuie să le realizeze pentru a se apropia de UE; Strategia de Reformă a Administraţiei Publice Centrale şi Planul de acţiuni de realizare a acesteia, care prevede măsurile specifice pe care urmează să le întreprindă ministerele în vederea restructurării organizaţionale şi consolidării capacităţilor pentru a atinge obiectivele guvernamentale. Există şi alte documente la nivel naţional în afară de cele nominalizate mai sus. AAPC elaborează documente de politici sectoriale şi intersectoriale – toate conţinînd obiectivele pe care acestea trebuie să le realizeze.

4. Această abundenţă de diferite planuri şi rapoarte şi capacitatea AAPC destul de modestă, motivată prin numărul insuficient de personal, face dificil şi chiar imposibil pentru AAPC din Moldova să planifice, să prioritizeze, să finanţeze, să coordoneze implementarea, să monitorizeze şi să raporteze din punctul de vedere strategic. La nivel de Guvern, această problemă este deja soluţionată prin introducerea SND care, împreună cu CCTM, constituie două documente ce cuprind priorităţile naţionale şi prevăd alocarea resurselor.

Totuşi, la nivelul AAPC, nu există un instrument care să asigure revizuirea şi ajustarea diverselor priorităţi şi obiective, reflectate în Programul de activitate a Guvernului, Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană şi în alte documente, la SND şi CCTM, precum şi să identifice lacunele în ceea ce priveşte capacităţile şi activităţile necesare pentru realizarea sarcinilor propuse în aceste documente.

5. Dispoziţia Prim-ministrului nr.2503-192 din 18 decembrie 2007 prevede elaborarea de către ministere şi alte autorităţi administrative centrale a planurilor de dezvoltare instituţionale pentru anii 2009-2011. Aceste planuri urmează să devină nişte instrumente de prioritizare a activităţii autorităţilor administrative centrale, de planificare şi monitorizare, de identificare a necesităţilor de consolidare a capacităţilor instituţionale în vederea atingerii diferitelor obiective de politici şi priorităţi, stabilite în documentele de politici sectoriale şi naţionale, în special în SND. Astfel, PDI vor completa lacuna în ceea ce priveşte planificarea la nivelul AAPC.

6. Conform dispoziţiei sus-numite, termenul de elaborare a Planului de dezvoltare instituţională pentru ministere este de pînă la 1 iulie 2008, iar pentru alte autorităţi administrative centrale – de pînă la 1 noiembrie 2008.

Locul şi rolul planurilor de dezvoltare instituţională în sistemul de planificare strategică

7. Odată cu adoptarea SND, este important, la nivelul fiecărui minister, să se armonizeze principalele activităţi şi subactivităţi, stipulate în SND, cu celelalte obiective din alte planuri guvernamentale, inclusiv Programul de activitate a Guvernului şi alte documente strategice, aprobate la nivel naţional. PDI urmează să devină un instrument de planificare a dezvoltării organizaţionale şi a activităţii autorităţii, care va contribui la realizarea acestei sarcini. Pentru a asigura o armonizare eficientă şi prioritizarea obiectivelor, PDI al autorităţii se va baza pe CCTM, de ex., strategiile de cheltuieli sectoriale. Pînă în prezent asemenea strategii au fost elaborate pentru următoarele domenii: educaţie, sănătate, protecţie socială, agricultură, apărare şi cultură. Totuşi, se intenţionează ca ele să fie elaborate cu referinţă la toate sectoarele. Această legătură între PDI şi SND, CCTM şi alte documente de planificare este expusă în schema de mai jos.

Obiectivele PDI

8. PDI al autorităţii are următoarele obiective:

să definească misiunea autorităţii publice şi să expună clar responsabilităţile operaţionale ale autorităţii, structurile şi instituţiile subordonate acesteia;

să identifice, să armonizeze şi să prioritizeze îndeplinirea spectrului larg de sarcini şi obiective ale autorităţii publice şi ale instituţiilor subordonate acesteia, în corespundere cu SND şi CCTM. Obiectivele stabilite în SND, în special în Planul de acţiuni al acestuia şi în CCTM, sînt cele mai importante priorităţi, iar PDI va reflecta modul de implementare a acestora. Prioritizarea trebuie să corespundă resurselor financiare stabilite în CCTM;

să identifice, în baza priorităţilor stabilite, lacunele existente la nivelul capacităţilor (resursele umane, abilităţile acestora, sistemele interne), la nivel organizaţional (structurile şi responsabilităţile), precum şi măsurile de înlăturare a acestor deficienţe.

9. Implementarea priorităţilor stabilite în PDI se va efectua în baza planurilor anuale de activitate în cadrul ministerelor. Astfel, planurile anuale de activitate ale autorităţilor administrative centrale vor reflecta acţiunile concrete de realizare a PDI, constituind, totodată, şi instrumentul de monitorizare a implementării PDI.

Perioada de planificare

10. Ciclul de elaborare a PDI se integrează cu ciclul de planificare al CCTM şi al SND. Astfel, în anii următori, aceste planuri vor fi elaborate după aprobarea proiectului Planului de acţiuni al SND şi a proiectului CCTM, în corelare cu elaborarea bugetului consolidat al ţării. PDI sînt prevăzute pentru aceeaşi perioadă ca şi CCTM, sînt documente “ciclice”, fiind actualizate anual, suplimentîndu-se cu cîte un an la perioada de planificare.

11. Primul proiect al PDI va fi elaborat pe o perioadă de trei ani – 2009-2011.

12. Toate ministerele şi alte autorităţi administrative centrale trebuie să elaboreze PDI, deoarece acestea sînt incluse în sistemul de planificare strategică. Fiecare plan trebuie să stipuleze nu numai nivelul autorităţii centrale, dar şi al instituţiilor subordonate acesteia. Astfel, PDI va acoperi toate domeniile de activitate ale autorităţii publice centrale.

13. În cazul în care domeniul de activitate al unei autorităţi este foarte apropiat de domeniul de activitate al altei instituţii a administraţiei publice centrale, autoritatea în cauză trebuie să consulte instituţia respectivă în cadrul procesului de planificare. De ex., Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare trebuie să consulte Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin”.

Cerinţe faţă de structura şi conţinutul PDI

14. PDI va fi un document în evoluţie. Odată cu sporirea capacităţilor autorităţilor, cerinţele faţă de conţinutul acestuia vor evolua treptat, de la informaţia de bază la o planificare mai avansată a activităţii. La începutul fiecărui ciclu nou de planificare, Direcţia de analiză a coordonării politicilor (DACP) din cadrul Aparatului Guvernului va formula cerinţe specifice cu privire la modul de planificare şi la schimbările ce apar în comparaţie cu perioada de planificare precedentă.

15. În primul ciclu de planificare pentru anii 2009-2011, PDI va include informaţia cu privire la următoarele aspecte:

prezentarea misiunii şi a principalelor direcţii de activitate;

sinteza analizei mediului intern (evaluarea capacităţilor) şi celui extern, impactul acestora asupra instituţiei şi identificarea măsurilor specifice de consolidare a capacităţilor;

sinteza analizei sarcinilor şi obiectivelor autorităţii publice, stipulate în documentele de politici naţionale şi sectoriale;

prezentarea priorităţilor principale pe termen mediu, utilizînd SND/CCTM drept criterii principale de selectare;

anexele ce conturează sarcinile identificate în actele normative şi cele propuse spre abrogare sau modificare.

16. Structura minimală a PDI va fi următoarea:

1. Misiunea

2. Analiza mediului intern - Sumarul rezultatelor evaluării capacităţilor şi indicatorilor principali

2.1. Management şi resurse umane

2.2. Procesul decizional şi comunicarea

2.3. Planificarea financiară

3. Analiza mediului extern şi impactul acestuia

4. Obiectivele strategice, priorităţile pe termen mediu şi acţiunile prioritare

5. Direcţiile de activitate

5.1. Descrierea succintă a situaţiei curente

5.2. Obiectivele generale şi specifice

5.3. Activităţile planificate şi finanţarea necesară

5.4. Subdiviziuni/instituţii responsabile de implementare

5.5. Rezultatele principale scontate şi indicatori de performanţă

5.6. Principalele documente de politici publice şi acte normative relevante

5.7. Documente de politici sau proiecte de acte normative planificate

6. Monitorizare şi evaluare

Anexe:

Anexa nr.1: Structura organizaţională

Anexa nr.2: Lista documentelor de politici şi a actelor normative de referinţă

Anexa nr.3: Descrierea generală a proiectelor de asistenţă externă (inclusiv cea tehnică) actuale şi planificate

17. Descrierea succintă a conţinutului fiecărui capitol se prezintă, după cum urmează:

1. Misiunea – se prezintă succint rolul autorităţii publice, după cum este statuat în prevederile normative în vigoare, menţionîndu-se ariile de competenţă ale autorităţii. Acestea vor fi extrase din actele normative în vigoare sau din alte documente strategice.

2. Analiza mediului intern – se menţionează punctele tari şi punctele slabe ale instituţiei, analizînd resursele şi managementul acestora (resurse umane, resurse financiare), precum şi procesul decizional şi comunicarea, nerestricţionîndu-se, însă, doar la aceste aspecte. Se menţionează, de asemenea, şi eventualele suprapuneri de atribuţii dintre direcţii. Se vor utiliza informaţiile existente şi rezultatele analizelor funcţionale anterioare. Analiza se va axa pe întărirea capacităţii instituţionale, luînd în considerare şi evidenţiind problemele actuale privind i) managementul şi resursele umane; ii) procesul decizional şi comunicarea; iii) planificarea financiară. AAPC trebuie să identifice lacunele şi să propună măsuri de sporire a capacităţii instituţionale.

3. Analiza mediului extern – se evidenţiază oportunităţile şi ameninţările, analizîndu-se instituţiile cu care se colaborează (factorii şi părţile interesate care pot influenţa dezvoltarea autorităţii publice). (Aceasta este valabil pentru utilizarea analizei SWOT, ca modalitate de evaluare. Se pot, de asemenea, utiliza şi alte metode (PESTLE, matricea stakeholderilor etc.)

4. Obiectivele strategice, priorităţile pe termen mediu şi acţiunile prioritare – se stabilesc principalele sarcini ale autorităţii publice pe termen mediu.

Obiectivele strategice rezidă în realizarea celor mai importante sarcini ale ministerului pe termen mediu şi lung.

Priorităţile pe termen mediu sînt activităţile prioritare pe care ministerul intenţionează să le realizeze în termen mediu (3 ani).

Acţiunile prioritare sînt reprezentate de proiectele şi iniţiativele concrete, pe care ministerul le va implementa pentru a trece la realizarea priorităţilor pe termen mediu.

Se evidenţiază liniile strategice din Programul de activitate a Guvernului, Strategia Naţională de Dezvoltare şi alte documente strategice naţionale care cad în aria de responsabilitate a autorităţii. Se definesc, de asemenea, obiectivele strategice care trebuie atinse şi acţiunile prioritare pentru atingerea acestora. Se vor analiza documentele de politici publice majore, luîndu-se în calcul rezultatele analizei interne şi externe. La stabilirea obiectivelor strategice şi a priorităţilor se va preciza conexiunea cu SND sau alte documente majore de politici. Obiectivele strategice şi priorităţile identificate trebuie să fie în concordanţă cu misiunea autorităţii publice.

Toate priorităţile identificate în SND urmează a fi preluate în PDI.

5. Domeniile de activitate reprezintă principalele direcţii de politici publice ale autorităţii (principalele domenii gestionate de autoritate). Toate aceste domenii de activitate alcătuiesc misiunea autorităţii publice.

Pentru fiecare domeniu de activitate se va prezenta:

5.1. Descrierea succintă a situaţiei curente – se descriu rezultatele deja obţinute şi principalele probleme ce urmează a fi soluţionate în viitor. De asemenea, se prezintă celelalte instituţii cu care se colaborează (după caz) în respectivul domeniu de activitate. Dacă este posibil, descrierea situaţiei curente ar trebui să includă şi informaţii statistice cuantificate cu privire la stadiul întregului domeniu de politică publică, aflat în gestiunea respectivei instituţii. Pe de o parte, acest lucru reprezintă un rezumat al stării reale şi arată cifrele cu referinţă la care se va măsura progresul înregistrat.

5.2. Obiectivele generale şi specifice – sînt definite obiectivele generale şi specifice pentru fiecare domeniu de politici publice, aflat în gestiunea autorităţii publice. Obiectivele ar trebui să prezinte în mod clar principalul scop al domeniului de activitate, enumerînd elementele care urmează a fi îmbunătăţite. În ceea ce priveşte obiectivele specifice, acestea ar trebui formulate într-o manieră SMART (specifice, măsurabile, realizabile, realiste şi încadrate în timp), care să permită monitorizarea şi evaluarea lor ulterioară.

5.3. Activităţile planificate şi finanţarea necesară – se prezintă activităţile planificate pentru realizarea obiectivelor din cadrul domeniului de activitate. Se vor face, de asemenea, estimări privind finanţarea necesară pentru realizarea activităţilor, sursele de finanţare şi rezultatele anticipate (outputs). La elaborarea estimărilor se analizează bugetul autorităţii pe anul precedent, precum şi documentele bugetare aferente CCTM. Se vor evidenţia în mod separat activităţile destinate sporirii capacităţii administrative.

5.4. Subdiviziuni /instituţii responsabile de implementare – se identifică toate instituţiile publice subordonate autorităţii publice (agenţii, servicii, birouri, inspectorate etc.) care au incidenţă într-un anumit domeniu de activitate şi se descrie pe scurt rolul acestora (în principal, rezultatele aşteptate) în realizarea obiectivelor identificate.

5.5. Rezultatele principale scontate şi indicatorii de performanţă – se descrie succint ce anume se realizează efectiv în cadrul domeniului de activitate. Dacă este posibil, se vor preciza programele bugetare care asigură finanţarea domeniului respectiv. Rezultatele principale se referă la bunurile şi serviciile oferite de autoritate (outputs), precum şi la rezultatele politicilor publice implementate sau coordonate de autoritate (outcome). Indicatorii de performanţă arată în ce măsură aceste rezultate sînt obţinute de autorităţi, precum şi tendinţele pentru perioada planificată.

5.6. Principalele documente de politici publice şi acte normative relevante – se prezintă lista principalelor acte normative şi lista principalelor documente strategice, cu incidenţă în respectivul domeniu de activitate. Nu trebuie menţionate toate actele normative sau documentele de politici publice aferente domeniului de activitate. Vor fi incluse doar cele care sînt considerate relevante, actuale şi importante pentru domeniul de activitate. Totalitatea actelor normative şi a documentelor de politici publice care reglementează domeniul de activitate va fi prezentată în anexa nr.2, făcîndu-se distincţie între cele care rămîn în continuare actuale şi cele care vor trebui abrogate sau modificate.

5.7. Documente de politici sau proiecte de acte normative planificate – se identifică documentele de politică publică sau proiectele de acte normative pe care autoritatea intenţionează să le elaboreze în anul ce urmează. Lista trebuie să includă şi documentele care au fost întocmite, dar deocamdată nu sînt adoptate de către Guvern.

6. Monitorizare şi evaluare – se descriu procedurile de monitorizare, evaluare şi raportare a rezultatelor implementării Planului de dezvoltare instituţională. Trebuie să se ofere o legătură clară cu planul de lucru anual al instituţiei şi să se identifice responsabilii sau subdiviziunea responsabilă de monitorizarea implementării sarcinilor stipulate de PDI, de evaluarea progresului şi de raportarea succeselor şi eşecurilor conducerii de vîrf a ministerului.

Organizarea procesului de elaborare la nivelul AAPC

18. Procesul de elaborare a PDI în autorităţi poate fi organizat pe următoarele etape:

crearea Grupului de lucru în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale, care va fi responsabil de elaborarea planului de dezvoltare;

aprobarea de către Grupul de lucru a planului de activitate pentru elaborarea PDI, care trebuie să includă:

stabilirea misiunii autorităţii;

analiza şi descrierea activităţii autorităţii publice (în fapt) – generală şi pe domenii specifice (direcţii de activitate);

identificarea priorităţilor şi obiectivelor stipulate în Planul de acţiuni al SND, în CCTM/buget, în Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, în Programul de activitate a Guvernului, în alte planuri strategice sectoriale, precum şi altor priorităţi şi obiective care trebuie realizate de către minister şi instituţiile subordonate sau de autoritatea administrativă centrală;

identificarea priorităţilor şi obiectivelor contradictorii, recunoscînd SND drept document principal. Recomandarea soluţiilor pentru eliminarea contradicţiilor între priorităţi, inclusiv a acţiunilor la care ar trebui de renunţat, de asemenea, în baza SND şi CCTM;

identificarea obiectivelor pe care ministerul /autoritatea administrativă centrală nu le poate realiza din cauza lipsei de mijloace financiare şi/sau de capacităţi necesare;

recomandarea obiectivelor care trebuie realizate ca fiind cele mai importante. Propunerea soluţiilor, inclusiv realocarea resurselor conform CCTM;

identificarea obiectivelor care ar putea fi realizate mai tîrziu, după ce vor fi identificate resursele financiare disponibile, iar capacităţile vor fi consolidate;

identificarea lacunelor ce ţin de capacităţile disponibile care pot împiedica realizarea obiectivelor prioritare (politica de personal, capacităţile şi organizarea). Procesul de evaluare a capacităţilor trebuie să se axeze, de asemenea, pe revizuirea recomandărilor analizelor funcţionale efectuate în anii 2005 şi 2006, prin identificarea recomandărilor aplicabile relevante şi propunerea unor măsuri specifice de lucru cu acestea;

planificarea măsurilor specifice de abordare a lacunelor identificate. Prioritizarea acestor măsuri;

estimarea, în caz de necesitate, a cheltuielilor pentru realizarea măsurilor de consolidare a capacităţilor şi identificarea surselor potenţiale de finanţare;

elaborarea versiunii iniţiale a PDI;

consultarea versiunii iniţiale a PDI cu DACP şi alţi factori de decizie/interesaţi;

finalizarea PDI în baza comentariilor şi propunerilor parvenite;

consultarea proiectului final al PDI cu DACP, Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Finanţelor;

aprobarea Planului de dezvoltare instituţională a autorităţii administraţiei publice centrale;

includerea măsurilor necesare în planul anual de activitate a ministerului şi a instituţiilor subordonate acestuia.

19. În fiecare autoritate publică, prin ordinul şefului autorităţii respective, va fi creat un grup de planificare (în continuare – Grup de lucru). Grupul de lucru va fi responsabil de elaborarea planului de dezvoltare şi va fi alcătuit din:

ministru /viceministru /adjunctul directorului general, responsabil pentru reforma administraţiei publice centrale în cadrul autorităţii respective (şeful Grupului de lucru);

şeful direcţiei /secţiei de analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor sau, după caz, o poziţie echivalentă (şef adjunct al Grupului de lucru);

şefii direcţiilor generale sau, după caz, şefi de direcţii şi/sau de secţii;

funcţionarul responsabil de elaborarea bugetului autorităţii administraţiei publice centrale;

reprezentanţi ai proiectelor relevante de asistenţă tehnică;

şefi de întreprinderi, instituţii subordonate şi organizaţii.

20. Principalele funcţii ale Grupului de lucru vor fi:

supravegherea şi coordonarea întregului proces de elaborare a PDI;

aprobarea informaţiei care urmează a fi inclusă în proiectul PDI;

luarea deciziilor cu privire la priorităţi şi obiective;

definitivarea PDI pentru aprobarea lui ulterioară.

21. Responsabilităţile fiecărui membru al Grupului de lucru vor fi stabilite simultan cu aprobarea nominală a membrilor Grupului de lucru, care se va convoca regulat, cel puţin o dată în două săptămîni. Periodicitatea în care Grupul de lucru se va convoca va fi inclusă în ordinul ministrului.

22. Direcţia /secţia de analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor în cadrul autorităţilor (sau direcţia /secţia cu funcţii similare) va servi drept resursă administrativă principală pentru organizarea şedinţelor Grupului de lucru, asigurînd elaborarea agendelor şi întocmirea proceselor-verbale, colectarea informaţiei şi a datelor necesare pentru şedinţele respective. În cazul în care o asemenea subdiviziune nu există în cadrul autorităţii, sarcinile respective ale Grupului de lucru vor fi preluate de o altă subdiviziune interioară sau de un funcţionar public numit în acest scop de către şeful autorităţii.

Procedura de aprobare

23. PDI se aprobă prin decizie a colegiului autorităţii publice şi se publică pe pagina web oficială a autorităţii publice centrale.

Coordonarea procesului de elaborare şi monitorizarea implementării

24. DACP din cadrul Aparatului Guvernului coordonează procesul de elaborare a planurilor de dezvoltare instituţională, care rezidă în:

elaborarea metodologiei de elaborare a planurilor;

oferirea suportului metodologic ministerelor;

coordonarea planurilor între ministere.

25. În acelaşi timp, Aparatul Guvernului (DACP), Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Finanţelor examinează în comun problemele intersectoriale ce pot să apară în vederea asigurării coordonării sigure între PND, Planul de acţiuni al acestuia, CCTM şi planurile de dezvoltare instituţională atît din punctul de vedere al metodologiei, cît şi al conţinutului PDI individuale.

26. AAPC vor asigura monitorizarea regulată a implementării PDI, în conformitate cu indicatorii de monitorizare identificaţi în PDI. Monitorizarea trebuie să se bazeze pe controlul realizării acţiunilor incluse în planurile de activitate anuale /trimestriale.

27. Raportările privind stadiul implementării PDI şi progresul obţinut se vor comunica DAPC din cadrul Aparatului Guvernului.