1143/19.10.2007 Hotărîre cu privire la Programul Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2007-2011

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la Programul Naţional de combatere a hepatitelor virale

 B, C şi D pentru anii 2007-2011

nr. 1143  din  19.10.2007

 (în vigoare 09.11.2007) 

Monitorul Oficial nr.175-177 art.1217 din 09.11.2007

* * *

În scopul reducerii morbidităţii populaţiei prin hepatite acute şi cronice, ciroze hepatice şi cancer primar hepatic, precum şi a prejudiciului social-economic, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2007-2011, conform anexei nr.1.

2. Ministerul Sănătăţii:

va prevedea, anual, în limitele mijloacelor destinate ocrotirii sănătăţii, alocaţii pentru finanţarea Programului nominalizat;

va colabora, în baza acordurilor şi contractelor bi- şi multilaterale cu Uniunea Europeană, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Fondul Global, Banca Mondială, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii, Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională, alte organisme publice internaţionale şi organizaţii nonguvernamentale, în scopul realizării Programului sus-numit;

va prezenta Guvernului, în baza informaţiei prezentate de ministere, alte autorităţi administrative centrale şi autorităţi ale administraţiei publice locale interesate, o informaţie amplă privind executarea acţiunilor prevăzute în Programul naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2007-2011, pînă la data de 15 a lunii ce urmează după expirarea semestrului de gestiune.

3. Finanţarea Programului se va efectua în limita mijloacelor prevăzute în aceste scopuri în bugetul de stat, din contribuţiile organizaţiilor internaţionale, din donaţii şi granturi şi alte resurse în baza legislaţiei în vigoare, conform anexei nr.2.

4. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale, în comun cu instituţiile medico-sanitare publice şi centrele de medicină preventivă teritoriale:

să elaboreze şi să aprobe, în termen de două luni, în baza Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2007-2011, programe teritoriale;

să examineze, anual, realizarea programelor teritoriale de combatere a hepatitelor virale B, C şi D şi să întreprindă măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.

6. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.507 din 2 iunie 1997 "Cu privire la Programul Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.43-44, art.468).

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.1143 din 19 octombrie 2007

PROGRAMUL NAŢIONAL

de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2007-2011

Hepatitele virale reprezintă un grup de maladii infecţioase, antroponoze, cauzate de virusuri hepatotrope, cu diverse mecanisme de transmitere. Actualmente sînt cunoscute mai multe tipuri de viruşi hepatici (A, B, C, D, E, F, G, TTV, SEN-V etc.), care variază conform însuşirilor lor biologice şi patogenice.

Manifestările clinice se caracterizează prin fenomene de intoxicaţie generală, dereglări ale sistemului digestiv, îndeosebi ale funcţiei ficatului, cu sau fără apariţia icterului.

Din toată gama de hepatite virale o importanţă semnificativă pentru sănătatea publică la nivel mondial şi naţional o au hepatitele virale B, C şi D, evoluţia clinică a căror se poate manifesta prin forme acute uşoare, medii şi grave, forme fulminante, portaj cronic al AgHBs, hepatită cronică (HC), ciroză hepatică (CH) şi cancer hepatic primar (CHP).

I. ACTUALITATEA PROBLEMEI

Hepatitele virale B, C şi D, acute şi cronice atît la adulţi, cît şi la copii, au fost şi rămîn a fi în continuare o problemă social-medicală stringentă.

Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), 2 miliarde din populaţia globului au fost în contact cu infecţia cu virusul hepatitei B (VHB), dintre care 350 milioane au devenit purtători cronici şi sînt supuşi riscului de a se infecta cu virusul hepatitei D (VHD), circa 170 milioane persoane sînt infectaţi cu virusul hepatitei C (VHC) şi mai mult de 10 milioane cu virusul hepatic D (VHD). În fiecare an apar, în diferite arii geografice, peste 100 mii cazuri de hepatită fulminantă, 400 mii hepatite cronice (HC), 700 mii ciroze hepatice (CH) şi aproximativ 300 mii cazuri de carcinom hepatic primar (CPH). Astfel, numai hepatita virală B (HVB) determină anual 500 mii – 1,2 milioane decese.

Situaţia epidemiologică din Moldova privind morbiditatea populaţiei prin hepatitele virale B, C şi D acute, în urma realizării măsurilor de prevenţie specifică şi nespecifică prevăzute în Programul Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pe anii 1997-2006, s-a ameliorat semnificativ. Dacă în anul 1997 au fost înregistrate 1102 cazuri (25,5%) de HVB, apoi în anul 2005 – 402 cazuri (9,5%). Morbiditatea prin HVC, de asemenea, s-a redus de la 266 cazuri (6,1%) în anul 1997 pînă la 127 cazuri (3,0%) în 2005, incidenţa prin HVD a scăzut de la 82 cazuri (1,9%) pînă la 31 (0,7%) respectiv.

Un argument incontestabil privind importanţa problemei în cauză este sporirea numărului de bolnavi, inclusiv copii, cu hepatite cronice, ciroze hepatice şi cancer primar hepatic. Astfel, prevalenţa prin aceste maladii a sporit de la 33610 cazuri (772,9%), înregistrate în anul 1989, pînă la 61028 cazuri (1693,7%) în anul 2005.

Conform datelor statistice în vigoare, în Moldova anual se înregistrează circa 2700 purtători ai AgHBs nou-depistaţi, 7000 persoane cu HC şi CH şi 200 cazuri de CPH. În urma acestor complicaţii în republică anual decedează circa 3000 persoane. Putem menţiona însă că datorită realizării măsurilor de profilaxie în cadrul Programului Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D s-a reuşit de a obţine stabilizarea incidenţei prin HC şi CH la copii cu tendinţă spre diminuare. Astfel, în anul 2004 s-a constatat o reducere a morbidităţii prin aceste maladii la copiii de 0-17 ani, în comparaţie cu anul 2003, de la 99,5% (909 cazuri) pînă la 66,1% (559 cazuri).

Morbiditatea populaţiei prin hepatite acute şi cronice conduce la consecinţe socioeconomice extrem de grave. Impactul economic cauzat de aceste maladii în perioada 1998-2005 (reieşind din cheltuielile pentru tratament şi pagubele economice cauzate bugetului de stat prin absenţa de la serviciu) a constituit 266,5 milioane lei.

Reieşind din cele menţionate problema hepatitelor virale rămîne a fi stringentă pentru Moldova şi, prin urmare, necesitatea elaborării şi adoptării Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2007-2011 (în continuare - Programul) este incontestabilă atît din punct de vedere medico-social, cît şi economic.

II. SCOPUL PROGRAMULUI

Prezentul Program are drept scop reducerea în continuare a incidenţei prin hepatite virale acute şi cronice şi racordarea indicilor morbidităţii la nivelul majorităţii ţărilor Comunităţii Europene.

III. MECANISMUL DE REALIZARE A PROGRAMULUI

Mecanismul de realizare a prezentului Program constă în aplicarea integrală a măsurilor de profilaxie (specifice şi nespecifice), tratamentului antiviral, conform standardelor medico-financiare internaţionale şi dispensarizării bolnavilor.

IV. PROFILAXIA HEPATITELOR VIRALE B, C ŞI D

Reducerea esenţială a multor maladii, în special a celor de origine infecţioasă, poate fi obţinută prin aplicarea unor acţiuni complexe ştiinţific argumentate, care includ măsuri de profilaxie specifice şi nespecifice.

1. Profilaxia specifică a hepatitei virale B

În ultimii ani în practica mondială pentru profilaxia specifică a HVB se folosesc vaccinuri genoinginerice.

Strategia profilaxiei specifice a HVB constă în extinderea la maximum a ponderii populaţiei, inclusiv a contingentelor cu risc sporit de infectare, imunizate contra hepatitei virale B.

Tactica profilaxiei specifice se efectuează conform etapelor de realizare a profilaxiei specifice în contingentele cu risc sporit de infectare (anexa nr.1 la Program). De remarcat că, aplicarea tacticii propuse va contribui şi la reducerea morbidităţii prin HVD, inclusiv a numărului de bolnavi cu hepatite cronice, ciroză hepatică şi cancer hepatic primar.

Schema, modul de aplicare şi păstrare a vaccinului se va efectua conform instrucţiunilor anexate la fiecare unitate de ambalaj.

2. Profilaxia nespecifică a hepatitelor virale B, C şi D

Profilaxia nespecifică poate fi efectuată cu succes în cazul executării unui complex de măsuri profilactice nespecifice în instituţiile medicale şi nemedicale, în condiţii de habitat.

Scopul principal al profilaxiei nespecifice constă în evitarea posibilităţilor de transmitere a agenţilor patogeni ai hepatitelor virale B, C şi D de la sursa de infecţie la persoanele susceptibile. Realizarea eficientă a acestei sarcini poate fi obţinută prin:

1) depistarea precoce şi tratarea bolnavilor cu hepatite virale acute şi cronice, ciroze hepatice virale şi cancer primar hepatic;

2) supravegherea medicală cu examenul de laborator al contacţilor din focarele cu bolnavi de hepatită virală acută şi cronică, ciroze hepatice virale şi cancer primar hepatic;

3) examinarea de laborator a personalului medical, gravidelor şi altor contingente de risc, pentru a depista existenţa markerilor viruşilor hepatitelor virale;

4) examinarea sîngelui de la donatori prin determinarea markerilor specifici pentru HVB - prezenţa AgHBs, probelor AgHBs negative la anti-HBc sumar, anti-HBcIgM şi ADN HVB, pentru HVC - prezenţa anti-HCV, probelor negative la prezenţa ARN HCV (la nivel de eşantioane de sînge), conform Programului de dezvoltare continuă a serviciului de sînge pe anii 2007-2011;

5) testarea donatorilor de fluide biologice, de transplant de ţesuturi şi organe, pentru a depista existenţa markerilor hepatitelor virale B, C şi D în instituţiile medico-sanitare publice;

6) reducerea maximală a transfuziilor de sînge şi derivatelor lui;

7) reducerea administrării produselor medicamentoase pe cale injectabilă;

8) implementarea metodelor neinvazive de diagnostic şi tratament;

9) efectuarea manipulaţiilor şi intervenţiilor medicale cu echipament de unică folosinţă;

10) dotarea cu aparataj modern, pentru asigurarea sterilizării garantate a instrumentarului şi echipamentului medical în toate instituţiile medico-sanitare publice şi instituţiile medico-sanitare private din mijloacele financiare proprii;

11) asigurarea personalului din instituţiile medico-sanitare, inclusiv private, cu trei seturi de echipament medical, conform specificului activităţii profesionale (măşti, mănuşi, halate speciale, ochelari, papuci speciali etc.) din mijloacele financiare proprii;

12) asigurarea instituţiilor paramedicale (frizerii, cabinete cosmetice, de manichiură, pedichiură, acupunctură, piersing), cu dezinfectante şi echipamentul modern necesar pentru deservirea şi sterilizarea garantată a instrumentarului utilizat din mijloacele financiare proprii;

13) respectarea igienei personale privind evitarea folosirii în comun a obiectelor individuale (aparat de bărbierit, periuţe de dinţi, precum şi a altor obiecte care pot trauma tegumentele şi mucoasele);

14) promovarea modului sănătos de viaţă, pentru excluderea transmiterii pe cale sexuală şi prin utilizarea de droguri intravenoase a hepatitelor virale de geneză virală.

V. DIAGNOSTICUL SPECIFIC, TRATAMENTUL ŞI DISPENSARIZAREA BOLNAVILOR

În conformitate cu recomandările OMS diagnosticul de hepatită virală se va stabili în baza a trei criterii: clinic, epidemiologic şi de laborator.

1. Diagnosticul specific de laborator al hepatitelor virale se va efectua în laboratoarele specializate ale instituţiilor medico-sanitare publice raionale, municipale şi republicane de profil, prin metoda imunoenzimatică (ELISA), cu utilizarea truselor de diagnostic de ultimă generaţie, înregistrate şi omologate în Republica Moldova, inclusiv prin reacţia de polimerizare în lanţ (PCR), pentru evidenţierea genotipurilor şi încărcăturii virale.

2. Tratamentul bolnavilor cu produse antivirale are o semnificaţie deosebită dat fiind faptul că tratamentul hepatitelor virale acute va preveni cronicizarea lor. O altă semnificaţie este că tratarea bolnavilor cronici va micşora numărul de persoane care constituie o sursă de infecţie pentru membrii familiei şi societate şi nu, în ultimul rînd, va avea un impact socioeconomic favorabil.

3. Dispensarizarea bolnavilor. Pentru monitorizarea stării de sănătate a bolnavilor în convalescenţă, a celor cu hepatite cronice şi ciroze hepatice virale se va efectua dispensarizarea lor de către medicii de familie, cu consultaţia ulterioară a medicilor infecţionişti, gastroenterologi şi hepatologi.

Confirmarea de laborator a diagnosticului de hepatită virală B, C şi D în cazuri suspecte, fals-pozitive, discutabile, conflictuale etc. se va efectua în laboratorul de referinţă al Centrului Naţional de Sănătate Publică prin metode de performanţă, inclusiv imunoenzimatică (ELISA), imunoblot şi reacţia de amplificare genică (PCR) pentru evidenţierea genotipului şi încărcăturii virale.

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.384 din 12.05.2010, în vigoare 21.05.2010]

[Cap.VI modificat prin Hot.Guv. nr.384 din 12.05.2010, în vigoare 21.05.2010]

VII. MOBILIZAREA SOCIALĂ A POPULAŢIEI

Mobilizarea socială se va efectua în funcţie de sarcinile abordate şi volumul mijloacelor financiare alocate.

Scopul principal constă în informarea populaţiei şi, în special, a grupurilor de risc despre situaţia epidemiologică şi consecinţele grave ale îmbolnăvirii de aceste maladii, precum şi despre eficacitatea măsurilor de profilaxie specifică şi nespecifică.

Pentru realizarea cu succes a acestei sarcini se vor efectua următoarele:

editarea materialelor informative, didactice, broşurilor, bucletelor, placajelor, pliantelor etc.;

publicarea articolelor în presa republicană şi locală;

organizarea emisiunilor la radio şi televiziune;

organizarea seminarelor, conferinţelor ştiinţifico-practice republicane, zonale şi raionale;

organizarea întîlnirilor tematice ale lucrătorilor medicali cu populaţia, în special, cu grupurile de risc;

antrenarea în procesul mobilizării sociale a organizaţiilor nonguvernamentale şi societăţilor ştiinţifice de profil în promovarea experienţei altor ţări.

VIII. SUPORTUL INTERN ŞI EXTERN

Ministerul Sănătăţii va întreprinde măsuri de identificare a donatorilor privind susţinerea financiară a acţiunilor prevăzute în prezentul Program, în special:

asigurarea cu vaccin pentru imunizarea contra HVB a nou-născuţilor şi a grupurilor de risc;

dotarea instituţiilor medicale cu echipament, truse de diagnostic şi consumabile necesare;

organizarea instruirii specialiştilor din ţară în centrele internaţionale de referinţă în domeniu;

susţinerea financiară a delegării specialiştilor la conferinţe ştiinţifico-practice internaţionale şi în ţările cu o experienţă avansată de combatere a hepatitelor de geneză virală;

editarea literaturii speciale pentru pregătirea cadrelor şi mobilizarea socială;

sponsorizarea programelor locale de combatere a hepatitelor virale B, C şi D.