1149/20.12.2017 Hotărîre cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se
operează în Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor
publice 2013-2020
nr. 1149 din 20.12.2017
(în vigoare 12.01.2018)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 7-17 art. 5 din 12.01.2018
* * *
În scopul realizării prevederilor Strategiei privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.911 din 25 iulie 2016 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.256-264, art.1033), cu modificările ulterioare, şi creării unui sistem de management al finanţelor publice modern, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă modificările şi completările ce se operează în Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.573 din 6 august 2013 (se anexează).
| PRIM-MINISTRU | Pavel FILIP |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul finanţelor | Octavian Armaşu |
| Nr.1149. Chişinău, 20 decembrie 2017. | |
Aprobate
prin Hotărîrea Guvernului
nr.1149 din 20 decembrie 2017
MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE
ce se operează în Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor
publice 2013-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului
nr.573 din 6 august 2013
Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.573 din 6 august 2013 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.173-176, art.669), se modifică şi se completează după cum urmează:
1) în tot textul Strategiei:
a) cuvîntul “remitenţe” se substituie cu cuvîntul “remiteri”;
b) cuvintele “deficit fiscal”, la orice caz gramatical, se substituie cu cuvintele “deficit bugetar”, la cazul gramatical corespunzător;
c) cuvintele “Ministerul Economiei” se substituie cu cuvintele “Ministerul Economiei şi Infrastructurii”;
d) cuvintele “bugetele unităţilor administrativ-teritoriale”, la orice caz gramatical, se substituie cu cuvintele “bugetele locale”, la cazul gramatical corespunzător;
2) capitolul I:
a) alineatul doi va avea următorul cuprins:
“Adoptarea şi punerea în aplicare a Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 marchează o etapă importantă în promovarea, modernizarea şi consolidarea sistemului naţional de management al finanţelor publice. Obiectivele de bază şi un sumar al schimbărilor principale prevăzute de lege sînt incluse în capitolul III al prezentei Strategii.”;
b) alineatul al nouălea se completează la final cu textul “şi 2015”;
c) alineatul zece se exclude;
3) capitolul II:
a) subcapitolul 2.1.:
la alineatul întîi, după textul “a trei ani prealabili Strategiei” se completează cu textul “şi a patru ani de implementare a Strategiei, precum”;
alineatul patru va avea următorul cuprins:
“Recenţii indicatori macroeconomici denotă că activitatea economică înregistrează o scădere în anul 2012. PIB-ul real a înregistrat o scădere de 0,7 % comparativ cu anul 2011.”;
după alineatul patru se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
“Analiza perioadei de implementare a Strategiei relevă că, după recesiunea din anul 2012, economia Republicii Moldova a revenit pe un trend ascendent, înregistrînd creştere economică în anii 2013 (9,4%) şi 2014 (4,8%), declin în 2015 (-0,4%) şi o rată de creştere economică în anul 2016 (4,3%). Declinul economic din anul 2015 a fost determinat de reducerea valorii adăugate în sectorul agricol ca urmare a secetei, de deteriorarea climatului economic regional, dar şi de scăderea cererii interne din partea populaţiei şi în ceea ce priveşte contractarea investiţiilor, provocată de incertitudinea economică şi politica internă. Creşterea economică a fost generată de creşterea contribuţiei sectorului agricol şi a remiterilor în anul 2013, a fondului de salarizare, dar şi de ţinerea inflaţiei sub control şi de politica bugetar-fiscală prudentă. În vederea asigurării stabilităţii macroeconomice, bugetare şi financiare, a fost semnat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI)un nou Memorandum de politici economice şi financiare la finele anului 2016.”;
după alineatul opt se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
“Rata inflaţiei s-a plasat în interiorul intervalului de variaţie de +/- 1,5 puncte procentuale de la ţinta de 5,0% în perioada 2013-2014. În anul 2015, rata medie anuală a inflaţiei a avut o traiectorie ascendentă pronunţată, constituind 9,7% (comparativ cu 5,1% în anul 2014 şi 4,6% în anul 2013), sub presiunea deprecierii monedei naţionale, majorării tarifului la energia electrică şi la gazul din reţea, a embargoului impus la exportul produselor autohtone şi a scăderii transferurilor de valută din străinătate în favoarea persoanelor fizice. Pentru a preveni creşterea bruscă a inflaţiei, Banca Naţională a Moldovei, în anul 2015, a înăsprit substanţial politica monetară: a fost majorată rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară de la nivelul de 6,5% pînă la 19,5% anual şi a normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldoveneşti şi în valută neconvertibilă de la 14,0% pînă la 35,0% din baza de calcul, precum şi rata de dobîndă la creditele şi depozitele overnight pînă la nivelul de 22,5% anual şi, respectiv, 16,5% anual.”;
după alineatul zece se introduce un alineat cu următorul cuprins:
“Pentru ameliorarea situaţiei din sectorul financiar, în anul 2015, Banca Naţională a Moldovei a retras licenţele de desfăşurare a activităţilor financiare de la trei bănci comerciale, iar alte trei bănci comerciale au fost puse sub supraveghere specială. Aceste măsuri au contribuit la stabilizarea situaţiei. În anul 2017, două dintre cele trei bănci supuse supravegherii speciale se află sub supraveghere intensivă, ca urmare a constatării unor indici ce ţin de structura netransparentă a acţionarilor, angajării băncilor în operaţiuni de creditare cu risc sporit. Regimul de intervenţie timpurie a fost aplicat la sfîrşitul anului 2016 pentru a treia bancă, din cauza acţiunilor concertate a unui grup de persoane care a achiziţionat şi deţine o cotă substanţială în capitalul social al băncii, fără permisiunea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei.”;
după alineatul doisprezece se introduc două alineate cu următorul cuprins:
“În perioada 2013-2016 deficitul bugetar a fost ţinut în limitele admisibile (-1,8% în 2013, -1,7% în 2014, -2,3% în 2015 şi -1,8% în 2016), cu toate că s-a redus volumul debursărilor de granturi externe pentru suport bugetar în anii 2015-2016, în mare parte graţie prioritizării cheltuielilor.
În anii 2013-2016, au fost implementate mai multe măsuri de politică fiscal-bugetară. Pe partea de venituri, au fost majorate tranşele de venit impozabil pentru persoane fizice, precum şi scutirile anuale personale şi pentru persoanele întreţinute; au fost majorate ratele accizelor la diferite produse şi s-a introdus impozitul pe avere. Au fost puse în aplicare mai multe măsuri de consolidare a administraţiei vamale, inclusiv prin introducerea în Codul Vamal a conceptului de gestionare a riscurilor şi a modificărilor menite să alinieze cadrul naţional la cerinţele Tarifului Vamal Integrat al Comunităţilor Europene (TARIC). Totuşi, declinul economic din anul 2015 şi cererea internă slabă în anul 2016 au dus la colectări sub nivelul planificat de venituri, în special din TVA. Astfel, ponderea veniturilor bugetului public naţional în PIB în anii 2013 şi 2014 a atins 36,7% şi 37,9%, iar în anii 2015 şi 2016 s-a redus pînă la 35,8% şi, respectiv, 34,1%.”;
alineatul treisprezece va avea următorul cuprins:
“Stocul datoriei sectorului public şi a garanţiilor de stat, ca pondere în PIB, a constituit 33,2 % la sfîrşitul anului 2012 faţă de 32,0 % la sfîrşitul anului 2010.”;
după alineatul treisprezece se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
“În perioada 2013-2016, datoria sectorului public şi garanţiile de stat, în total, au înregistrat o evoluţie ascendentă: 31,8% în 2013, 38,2% în 2014, 46,5% în 2015 şi 44,0% în 2016. Majorarea a fost condiţionată de acordarea garanţiilor de stat celor trei bănci aflate în proces de lichidare.”;
în alineatul paisprezece, cifra “7,7” se substituie cu cifra “8,3”, cifra “11,3” se substituie cu cifra “12,1”, iar cifra “7” se substituie cu cifra “8,7”;
după alineatul paisprezece se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
“Pe parcursul anilor 2013-2016, deficitul contului curent raportat la PIB a înregistrat o reducere continuă, constituind: - 6,5% în 2013, -7,1% în 2014, - 6,4% în 2015 şi 4,1% în 2016. Aplicarea, începînd cu 1 septembrie 2014, a Acordului privind instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) cu Uniunea Europeană a avut un impact pozitiv asupra exporturilor Republicii Moldova în Uniunea Europeană, însă insuficient pentru a compensa integral diminuarea exporturilor spre CSI. În acelaşi timp, remiterile personale primite de rezidenţii Republicii Moldova s-au diminuat de la 24,0% în 2014 pînă la 21,7% în 2015 şi 19,9% în 2016 în raport cu PIB-ul, în special în urma scăderii intrărilor din Federaţia Rusă.”;
în alineatul cincisprezece, cuvintele “ultimii trei ani” se substituie cu textul “anii 2010-2012”, iar cifra “4,9” se substituie cu cifra “5,3”;
după alineatul cincisprezece se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
“Ca urmare a situaţiei create la sfîrşitul anului 2014 în sistemul bancar, în anul 2015 valuta naţională s-a depreciat cu circa 25%, volumul rezervelor internaţionale a scăzut cu 18,5%. În 2016, valuta naţională s-a depreciat faţă de dolarul SUA şi moneda unică europeană cu 5,9% şi cu 5,5%, respectiv, volumul rezervelor valutare a crescut cu peste un sfert, faţă de anul 2015.”;
în alineatul şaisprezece, cuvintele “Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei” se substituie cu cuvintele “Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale”;
b) subcapitolul 2.2.:
în alineatul trei, cuvintele “şapte sectoare” se substituie cu cuvintele “opt sectoare”, iar după textul “reforma sectorului energetic,” se introduce textul “agricultura şi dezvoltarea rurală,”;
alineatul şase va avea următorul cuprins:
“Implementarea politicii bugetar-fiscale este realizată într-un cadru macroeconomic care prevede creşterea PIB-ului real de 5 % anual. Cadrul bugetar pe termen mediu va promova în continuare menţinerea stabilităţii bugetar-fiscale, cu deficitul bugetar total, excluzînd granturile, ce nu trebuie să depăşească 2,5% din PIB, conform indicatorului stabilit prin Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014. Programul pe termen mediu prevede menţinerea veniturilor bugetului public naţional în limitele 34,9%-33,9% din PIB. Direcţiile strategice bugetar-fiscale în anii 2018-2020 se vor axa pe majorarea veniturilor prin consolidarea administrării fiscale, reducînd treptat gradul de dependenţă de granturile externe. Totodată, se vor aloca resurse necesare pentru cheltuielile sociale şi cheltuielile publice ce stimulează creşterea economică. Pe termen mediu, cota din PIB destinată cheltuielilor bugetului public naţional se prevede să scadă de la aproximativ 40,3 % în anul 2012, la 37,3%-36,4% în perioada 2018-2020.”;
în alineatul şapte, prima propoziţie se completează la final cu textul “ , complementat de menţinerea flexibilităţii ratei de schimb”;
în alineatul unsprezece, textul “semnarea Acordului Profund şi Cuprinzător de Liber Schimb cu UE” se substituie cu textul “implementarea Acordului privind Instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) cu Uniunea Europeană”;
4) capitolul III:
a) alineatul întîi:
prima propoziţie se completează la final cu textul “şi 2015, precum şi concluziile evaluării managementului finanţelor publice 2015 (SIGMA)”;
în propoziţia a treia, textul “anului 2011” se substituie cu textul “anului 2015”;
ultima propoziţie va avea următorul cuprins:
“Evaluările au cuprins sistemele şi practicile din anii fiscali 2008-2010 şi 2012-2014.”;
b) după alineatul cinci se introduc două alineate cu următorul cuprins:
“Evaluările externe recente, atît evaluarea cheltuielilor publice şi responsabilităţii financiare 2012-2014 (PEFA-2015), cît şi evaluarea managementului finanţelor publice 2015 (SIGMA), au calificat dezvoltarea managementului finanţelor publice din Republica Moldova ca stabilă şi avansată. Indicatorii de credibilitate a bugetului (PI-1 – PI-3) au înregistrat valori majorate, indicatorii ciclului bugetar (PI-13 – PI-28) au înregistrat valori stabile. Pregătirea cadrului bugetar pe termen mediu şi a bugetului anual se bazează pe bunele practici bugetare, pe reguli şi proceduri bine elaborate, bugetul este realist şi previzibil, fondurile publice se alocă conform priorităţilor de politici pe termen mediu, managementul activ al datoriei sectorului public se realizează într-un cadru legislativ şi de raportare regulată, există un cadru eficient pentru sistemul de management financiar şi control, precum şi pentru activitatea de audit intern, cadrul legal al sistemului de achiziţii publice a fost recent adus mai aproape de UE.
În acelaşi timp, evaluările externe, precum şi monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei de către Ministerul Finanţelor au identificat unele probleme şi provocări referitoare la sistemul managementului finanţelor publice care îngreunează implementarea activităţilor şi atingerea obiectivelor Strategiei:
a) calitatea insuficientă a previziunilor macroeconomice elaborate de instituţiile responsabile şi lipsa instrumentelor moderne de estimare a diferitor tipuri de venituri;
b) fiecare entitate bugetară respectă Cadrul bugetar pe termen mediu în planificarea bugetului său anual, însă nerespectarea calendarului şi a modului de aprobare a Cadrului bugetar pe termen mediu reduce responsabilitatea utilizatorilor de buget;
c) legătura dintre elementele de bază (obiective, indicatori de performanţă) din documentele de politici cu cele din Cadrul bugetar pe termen mediu şi bugetele anuale rămîne a fi în continuare o provocare;
d) există necesitatea de realizare, în termenele stabilite, a Planului de acţiuni pentru implementarea Concepţiei privind Dezvoltarea Standardelor Naţionale de Contabilitate în sectorul public pe baza Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public;
e) implementarea managementului financiar şi controlului la nivel organizaţional este neuniformă şi rămîne în urma cadrului general operaţional, care este în conformitate cu standardele internaţionale, însă lipsesc prevederile referitor la auditul intern adecvat la nivelul instituţiilor publice mici, manualul de management financiar şi control, deşi propune, nu solicită existenţa coordonatorilor, grupurilor de lucru şi a planurilor de acţiuni separate pentru acest domeniu;
f) Legea nr.131 din 3 iulie 2015 privind achiziţiile publice include prevederi ce asigură armonizarea legislaţiei autohtone cu normele comunitare, însă nu există instrumente pentru a sprijini aplicarea pe scară largă a tehnicilor şi metodelor moderne de achiziţii publice;
g) există necesitatea de a asigura interoperabilitatea Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice cu alte sisteme informaţionale, de a asimila serviciile electronice şi platformele digitale ale Guvernului (M-Connect, M-Pay, M-Cloud).”;
c) alineatul şase va avea următorul cuprins:
“Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 contribuie la îmbunătăţirea sistemului actual de management al finanţelor publice, în corespundere cu standardele şi bunele practici internaţionale. Legea determină cadrul juridic general în domeniul finanţelor publice, în special:
– stabileşte principiile şi regulile bugetar-fiscale;
– determină componentele bugetului public naţional şi reglementează relaţiile interbugetare;
– reglementează calendarul bugetar şi procedurile generale privind procesul bugetar;
– delimitează competenţele şi responsabilităţile în domeniul finanţelor publice.”;
d) la alineatul şapte, după cifra “2011” se introduce textul “şi 2015”;
5) capitolul IV subcapitolul 4.2.:
a) alineatul şase va avea următorul cuprins:
“Obiectivul specific al prezentei componente este de a elabora bugetul public naţional în conformitate cu cadrul legal naţional, a asigura alocarea resurselor financiare publice în strînsă corelare cu priorităţile de politici, limitele de cheltuieli stabilite în Cadrul bugetar pe termen mediu, precum şi de a spori eficacitatea şi transparenţa procesului de pregătire a bugetului prin implementarea bugetării bazate pe performanţă.”;
b) alineatul zece se completează la final cu textul “ , precum şi implementarea acestui sistem de către autorităţile publice”;
c) la alineatul cincisprezece, în ambele cazuri, textul “informaţional de management financiar” se substituie cu textul “Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice”;
6) capitolul V:
a) subcapitolul 5.1.:
în prima propoziţie, cuvintele “gestionarea datoriei publice” se substituie cu textul “monitorizarea datoriei sectorului public şi a garanţiilor de stat”;
în ultima propoziţie, cuvîntul “publice” se substituie cu textul “de stat şi a garanţiilor de stat”;
în secţiunea 5.1.1., litera b) va avea următorul cuprins:
“b) Monitorizarea datoriei sectorului public şi a garanţiilor de stat
Datoria de stat internă şi externă este controlată de autoritatea centrală.
Există un sistem adecvat de management al datoriei pentru evidenţă şi raportare.
Corelarea gestionarii datoriei cu prognozarea mijloacelor băneşti.
Finanţarea deficitului bugetar la un cost şi risc minim pe termen mediu şi lung.
Raportarea Guvernului şi Parlamentului privind datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat.”
tabelul din secţiunea 5.1.2 va avea următorul cuprins:
| “Situaţia actuală | Domeniile de preocupare | Măsuri de reformă | |
| Ţinte pe termen mediu | Obiective pe termen lung | ||
| 1 | 2 | 3 | 4 |
|
Prognozarea macroeconomică şi planificarea veniturilor |
|||
| Bugetul anual şi Cadrul bugetar pe termen mediu (3 ani) se elaborează pe baza cadrului macroeconomic
Există un cadru bugetar pe termen mediu (3 ani), care serveşte drept bază pentru planificarea bugetară anuală Există un modul informaţional de prognozare macroeconomică (Ministerul Economiei şi Infrastructurii) Ministerul Finanţelor, în cadrul Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice, are posibilitatea elaborării mai multor scenarii de prognoză a resurselor Resursele externe sînt parte a cadrului general de resurse bugetare Ministerul Finanţelor elaborează şi aprobă noi metodologii şi instrumente de estimare a veniturilor |
Calitatea prognozelor macroeconomice continuă să constituie un risc iminent pentru prognozele bugetare
Există necesitatea de a îmbunătăţi calitatea prognozelor macroeconomice, inclusiv prin consultarea mai largă a instituţiilor specializate în elaborarea prognozelor Există necesitatea de a ajusta modelele şi procedurile analitice şi de a evalua impactul politicii fiscale asupra planificării veniturilor Ca urmare a prognozelor macroeconomice ireale, estimările de venituri se dovedesc a fi subestimate sau supraestimate, ceea ce subminează implementarea programelor multianuale de cheltuieli Imprevizibilitatea atragerii surselor externe afectează calitatea prognozelor bugetare Există necesitatea de a consolida capacităţile personalului din cadrul Ministerului Economiei şi Infrastructurii şi al Ministerului Finanţelor care este implicat în elaborarea prognozelor macroeconomice şi macrofiscale, precum şi a veniturilor, din cauza fluctuaţiei înalte şi a incapacităţii de recrutare a personalului cu competenţe de bază |
Crearea unui cadru instituţional şi metodologic consolidat de prognozare macroeconomică
Dezvoltarea mecanismelor de consultare şi comparare cu prognoze macroeconomice elaborate de instituţii non-guvernamentale Perfecţionarea continuă a metodologiei de estimare a veniturilor prin preluarea practicilor şi instrumentelor informaţionale moderne Dezvoltarea unor instrumente (modele micro) moderne pentru evaluarea impactului măsurilor de politică fiscală asupra planificării veniturilor Îmbunătăţirea mecanismelor şi procedurilor de comunicare cu donatorii în scopul planificării conforme a intrărilor de surse externe Identificarea necesarului de personal pentru analiza şi prognoza macrofiscală pe baza evaluării constrîngerilor de capacităţi şi a decalajului de competenţe |
Introducerea mecanismului expertizei independente a prognozelor
Utilizarea unor instrumente moderne de prognoză a veniturilor bugetare Consolidarea capacităţilor de analiză şi prognozare macroeconomică (în cadrul Ministerului Economiei şi Infrastructurii) şi macrofiscală, şi de prognozare a veniturilor (în cadrul Ministerului Finanţelor) |
|
Monitorizarea datoriei sectorului public şi a garanţiilor de stat |
|||
| Ministerul Finanţelor este unica autoritate centrală care monitorizează datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat
Autorităţile administraţiei publice locale, entităţile economice de stat şi cele care deţin cota mai mare de 50% din capitalul statutar raportează trimestrial privind datoriile la împrumuturi Aplicarea versiunii actualizate a Sistemului Informaţional DMFAS 6.0 Sistemul de analiză financiară a managementului datoriei permite monitorizarea, înregistrarea, decontarea şi clearing-ul datoriei sectorului public şi a datoriei de stat externe la un nivel adecvat Un control strict asupra atragerii finanţelor externe şi interne ale unităţilor administrativ-teritoriale a fost introdus din 04.01.2015 prin modificarea Legii cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat |
Cadrul regulator insuficient
Autorităţile administraţiei publice locale nu dispun de capacităţi suficiente de atragere a surselor externe şi de monitorizare a datoriei externe Există probleme procedurale de raportare a datoriei entităţilor economice cu cota majoritară a statului Există necesitatea de perfecţionare continuă a sistemului de management al datoriei şi de analiză financiară În plus faţă de stocul mai mare al datoriei sectorului public, criza sistemului bancar a evidenţiat riscurile în gestionarea portofoliului datoriei Există necesitatea de a diversifica sursele de finanţare, aşa cum accesul la împrumuturile concesionale s-a poziţionat de la costuri mici la costuri mai puţin mici |
Ajustarea cadrului legal şi metodologic privind datoria de stat şi datoria sectorului public
Fortificarea capacităţilor Ministerului Finanţelor şi a autorităţilor administraţiei publice locale de management al datoriei Dezvoltarea pieţei autohtone a valorilor mobiliare de stat în scopul implementării acţiunilor stabilite în Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu” Adoptarea Planului de gestionare a riscului operaţional (aferent Programului “Managementul datoriei de stat pe termen mediu” |
Asigurarea unui management al datoriei sectorului public conform bunelor practici
Menţinerea sustenabilităţii fiscale şi a datoriei sectorului public Dezvoltarea pieţei interne a valorilor mobiliare de stat prin extinderea în continuare a maturităţii acestora şi diversificarea bazei de investitori |
|
Instituţiile responsabile de componenta 1: Ministerul Finanţelor; Ministerul Economiei şi Infrastructurii”; |
|||
b) subcapitolul 5.2.:
în secţiunea 5.2.1 la litera b), alineatul cinci va avea următorul cuprins:
“Guvernul are un rol de supraveghere asupra tuturor entităţilor din sectorul public, inclusiv asupra autorităţilor/ instituţiilor publice la autogestiune, întreprinderilor de stat / municipale şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public şi operaţiunilor cvasifiscale.”;
tabelul din secţiunea 5.2.2. va avea următorul cuprins:
| “Situaţia actuală | Domeniile de preocupare | Măsuri de reformă | |
| Ţinte pe termen mediu | Obiective pe termen lung | ||
| 1 | 2 | 3 | 4 |
|
Credibilitatea bugetului |
|||
| Disciplina bugetar-fiscală este satisfăcătoare
Deficitul bugetar şi datoria de stat sînt administrate prudent şi, pe termen scurt, nu reprezintă un risc pentru stabilitatea bugetară Bugetul anual a devenit mai sigur, stabil şi previzibil |
Mecanismele de monitorizare şi control asupra indicatorilor bugetari generali trebuie dezvoltate şi ajustate la practicile internaţionale
Capacităţile de analiză şi planificare strategică, precum şi analiza riscurilor bugetar-fiscale trebuie îmbunătăţite |
Fortificarea capacităţilor de analiză a riscurilor bugetar-fiscale, precum şi de monitoring financiar al autorităţilor/ instituţiilor publice la autogestiune şi al întreprinderilor de stat / municipale şi al societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public
Perfecţionarea mecanismului de monitoring financiar al întreprinderilor de stat / municipale şi al societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public Introducerea auditului obligatoriu al situaţiilor financiare pentru întreprinderile de stat |
Implementarea deplină a Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014: restricţionarea modificărilor bugetare pe parcursul anului; aplicarea regulilor bugetar-fiscale stabilite de legislaţie; eliminarea practicii de adoptare a strategiilor şi programelor sectoriale fără acoperire financiară
Consolidarea regulilor bugetar-fiscale prin corelarea explicită a indicatorului deficitului bugetar cu sustenabilitatea datoriei |
|
Transparenţa şi comprehensivitatea |
|||
| Documentaţia bugetară este cuprinzătoare şi include informaţii privind evoluţia bugetului public naţional în dinamică, precum şi reflectă performanţa financiară şi nefinanciară a programelor
Accesul public suficient la informaţia bugetar-fiscală de bază Bugetul pentru cetăţeni este elaborat şi publicat anual Republica Moldova a participat la Evaluarea transparenţei bugetare în calitate de membru oficial pentru prima dată în anul 2017 |
Calitatea discuţiilor asupra bugetului ar putea fi îmbunătăţită, accentul fiind pus pe performanţa programelor
Clasificaţia nu este în deplină conformitate cu standardele internaţionale Există anumite inconsistenţe între modul de prezentare a cheltuielilor în Cadrul bugetar pe termen mediu (pe sectoare şi pe autorităţi publice locale) şi bugetul anual (pe autorităţi publice centrale şi pe programe) Structura şi volumul informaţiei plasate pe paginile web necesită diversificare şi revizuire Mecanismele existente de consultări cu societatea civilă trebuie îmbunătăţite |
Stabilirea în legislaţie a cerinţelor minime de informaţie cuprinsă în documentaţia bugetară
Perfecţionarea continuă a clasificaţiei bugetare în corespundere cu standardele internaţionale Dezvoltarea continuă a Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice pentru a asigura funcţionalitatea procesului bugetar Asigurarea consistenţei în prezentarea cheltuielilor în Cadrul bugetar pe termen mediu şi în bugetul anual Dezvoltarea şi actualizarea periodică a paginii web a Ministerului Finanţelor cu informaţii de calitate şi oportune privind elaborarea şi executarea bugetului Publicarea pe paginile web de către autorităţile publice centrale a strategiilor/programelor sectoriale pe termen mediu, a bugetelor anuale, precum şi a rapoartelor pe domeniile de competenţă Dezvoltarea mecanismelor de consultări a prognozelor bugetare şi a priorităţilor de politici pe termen mediu cu societatea civilă, prin publicarea proiectelor de acte normative pe pagina web:www.particip.gov.md |
Asigurarea transparentei informaţiei pe pagina web a Ministerului Finanţelor despre progresul în implementarea proiectelor de investiţii publice
Atingerea unui nivel performant de prezentare a bugetului şi raportare a informaţiei bugetare Sensibilizarea publicului larg cu informaţii clare, necomplicate şi sistematice cu privire la buget, utilizînd paginile web şi portalul e-Guvernare, precum şi bugetul cetăţeanului şi publicaţiile (de specialitate?) Participarea la Evaluarea transparenţei bugetare şi îmbunătăţirea continuă a Indicelui transparenţei bugetare |
|
Ordinea (acurateţea) şi perspectivele de politici în buget |
|||
| Există calendar de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu şi a bugetului anual
Calendarul, rolurile şi responsabilităţile în procesul bugetar sînt reglementate de legislaţie Elaborarea Cadrului bugetar pe termen mediu este o fază a ciclului anual de planificare bugetară şi serveşte în calitate de instrument menit să asigure corelarea între priorităţile de politici şi buget Informaţia despre performanţă se include în documentaţia bugetară pentru mai mult de 70% din totalul cheltuielilor bugetului de stat în anul 2013 şi 100% în anul 2016, şi constituie subiectul discuţiilor asupra bugetului |
În ultimii anii termenele din calendarul bugetar nu întotdeauna au fost respectate
Analiza strategică în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu trebuie extinsă asupra tuturor sectoarelor Consistenţa între cadrul de politici, Cadrul Bugetar pe Termen Mediu şi bugetele anuale trebuie îmbunătăţită Există riscuri sistemice şi de capacitate în implementarea bugetării bazate pe performanţă şi de utilizare a informaţiei despre performanţă în discuţiile asupra bugetului Există necesitatea de a perfecţiona procesul Cadrului bugetar pe termen mediu Există necesitatea de a dezvolta procedurile de monitorizare şi evaluare a programelor bugetare |
Lărgirea ariei de acoperire a Cadrului bugetar pe termen mediu pentru o cuprindere totală cu strategii de cheltuieli
Dezvoltarea continuă a capacităţilor personalului ce activează în domeniul managementului finanţelor publice prin participarea la instruiri şi colaborarea cu experţii care oferă asistenţă tehnică în domeniu Dezvoltarea continuă a capacităţii instituţionale necesare pentru implementarea bugetării pe programe şi performanţă Dezvoltarea instrumentelor şi procedurilor aferente procesului cadrului bugetar pe termen mediu Dezvoltarea cadrului metodologic de monitorizare şi evaluare a programelor bugetare |
Respectarea calendarului bugetar de către toate autorităţile implicate în procesul bugetar |
|
Relaţiile bugetare |
|||
| Cadrul legislativ actual reglementează partajarea între nivelele administraţiei publice a impozitelor şi taxelor de stat
Există un sistem de transferuri şi impozite partajate, statuat pe baze obiective şi previzibile, cu separarea bugetelor locale de nivelul întîi şi nivelul al doilea Dependenţa bugetară a fiecărui nivel al administraţiei publice faţă de cel imediat superior este eliminată |
Lipsa performanţei din domeniul managementului financiar al unităţilor administrativ-teritoriale, cauzate de insuficienţa de personal, fluctuaţia înaltă a personalului, incapacitatea de recrutare a personalului cu competenţe de bază în absenţa motivaţiei financiare | Consolidarea bazei de venituri locale proprii ale autorităţilor publice locale şi a autonomiei de decizie asupra lor | Consolidarea managementului financiar la nivelul autorităţilor publice locale cu garantarea disciplinei financiare, creşterea transparenţei şi participării publice |
|
Investiţii capitale publice |
|||
| Cheltuielile pentru investiţii capitale sînt integrate în Cadrul bugetar pe termen mediu şi se află în corelaţie cu strategiile sectoriale de cheltuieli
Există cadrul normativ şi metodologic care conţine criterii clare de evaluare şi selectare a proiectelor de investiţii capitale A fost creat cadrul metodologic de planificare şi management al investiţiilor capitale |
Existenţa unui număr mare de proiecte nefinalizate
Cadrul de reglementare a managementului investiţiilor capitale necesită a fi îmbunătăţit: ciclul proiectelor, procesele de evaluare şi selectare a proiectelor de investiţii Instituirea sistemului de raportare post-implementare a proiectelor Capacităţile existente reprezintă o constrîngere pentru consolidarea sistemului de planificare şi management al investiţiilor capitale |
Extinderea pentru toate proiectele de investiţii capitale a prevederilor Regulamentului cu privire la proiectele de investiţii capitale publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1029 din 19 decembrie 2013, în ceea ce priveşte fundamentarea oportunităţii şi cost-eficienţei proiectelor angajate | Dezvoltarea capacităţilor Ministerului Finanţelor şi a autorităţilor publice în monitorizarea, evaluarea şi raportarea impactului în urma implementării proiectelor de investiţii capitale
Îmbunătăţirea instrumentelor de analiză a costurilor pe termen lung a investiţiilor |
|
Instituţiile responsabile de componenta 2: Ministerul Finanţelor”; |
|||
c) subcapitolul 5.3.:
în prima propoziţie, textul “contabilitate bugetară şi raportare, precum şi contabilitate financiară şi de raportare” se substituie cu textul “raportare privind executarea bugetului, contabilitate şi raportare financiară”;
secţiunea 5.3.1.:
litera a) se completează la final cu un alineat cu următorul cuprins:
“Îmbunătăţirea cadrului normativ referitor la modul de executare a bugetelor componente ale bugetului public naţional şi a mijloacelor entităţilor nonbugetare prin contul unic trezorerial.”;
la litera b), după alineatul doi se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
“Îmbunătăţirea prognozelor şi gestionării lichidităţilor prin Sistemul informaţional de gestionare a finanţelor publice.”;
titlul literei c) va avea următorul cuprins:
“c) Raportarea privind executarea bugetului”;
la litera d:
după alineatul doi se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
“Elaborarea Standardelor Naţionale de Contabilitate pentru sectorul public pe baza Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public.”;
se completează la final cu un alineat cu următorul cuprins:
“Îmbunătăţirea raportării financiare prin integrarea sistemului informaţional de evidenţă contabilă al entităţilor bugetare cu Sistemul informaţional de gestionare a finanţelor publice.”;
secţiunea se completează cu litera e) cu următorul cuprins:
“e) Domeniul instituţional
Consolidarea sistemului trezorerial al Ministerului Finanţelor prin optimizarea structurii acestuia.
Modernizarea deservirii autorităţilor/instituţiilor publice prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor.”;
tabelul din secţiunea 5.3.2 va avea următorul cuprins:
| “Situaţia actuală | Domeniile de preocupare | Măsuri de reformă | |
| Ţinte pe termen mediu | Obiective pe termen lung | ||
| 1 | 2 | 3 | 4 |
|
Procesul de executare a bugetului |
|||
| Controlul executării cheltuielilor prin sistemul trezorerial este transparent
Existenţa Sistemului informaţional de gestionare a finanţelor publice acoperă toate operaţiunile trezoreriale, fiind implementate proceduri adecvate de autorizare şi control al cheltuielilor la nivelul Trezoreriei de Stat şi trezoreriilor regionale Înregistrarea respectivă asigură reducerea volumului alocaţiilor libere corespunzător volumului de angajamente asumate Controalele interne ex-ante din cadrul autorităţilor bugetare asigură ca fiecare tranzacţie cu implicaţii financiare să fie autorizată prin două semnături: semnătura conducătorului instituţiei şi a contabilului-şef Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public naţional prin sistemul trezorerial asigură respectarea regulilor unice pentru toate bugetele |
Autorităţile bugetare nu au obligaţia să înregistreze angajamentele fără contract
Nu există sistem de tehnologii informaţionale centralizat pentru procesarea plăţilor salariale. Nu este o legătură în mod direct dintre datele despre angajaţi şi datele de salarizare Există necesitatea de a ajusta şi perfecţiona Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public naţional prin sistemul trezorerial, precum şi de a instrui utilizatorii pentru a evita tratările diferite şi a fi pe înţelesul acestora Există necesitatea unor reglementări normative referitoare la asigurarea monitoringului financiar al activităţii entităţilor publice la autogestiune |
Modificarea cadrului legal de executare a bugetului pentru a fi aliniat cu Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014
Testarea şi introducerea metodologiei noi de executare a bugetului pentru implementarea noului Sistem informaţional de gestionare a finanţelor publice Sporirea capacităţilor Trezoreriei de Stat şi trezoreriilor regionale pentru a permite utilizarea deplină a noului Sistem informaţional de gestionare a finanţelor publice în procesul de executare a bugetului Organizarea instruirilor pentru funcţionarii autorităţilor bugetare în scopul utilizării Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice Gestionarea prin contul unic trezorerial a resurselor bugetare primite de către autorităţile/instituţiile publice la autogestiune, întreprinderile de stat, societăţile pe acţiuni şi alte instituţii publice, ale căror fondatori sînt autorităţile publice centrale şi locale |
Implementarea deplină a legislaţiei noi privind executarea bugetară
Dezvoltarea continuă a Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice şi oferirea rapoartelor în regim on-line |
|
Gestionarea fluxului de mijloace băneşti |
|||
| Fluxul de numerar este prognozat şi monitorizat
Prognozele generalizate săptămînal sînt actualizate zilnic Contul unic trezorerial deschis în Banca Naţională este în totalitate operaţional Sistemul informaţional de gestionare a finanţelor publice existent previne, în mare parte, antrenarea angajamentelor fără alocaţii bugetare disponibile. Deşi nu este un sistem complet de management al angajamentelor, acesta este eficace în prevenirea supracheltuielilor |
Prognozele fluxului de mijloace băneşti nu sînt întotdeauna exacte din cauza decalajelor de mijloace băneşti provocate de circumstanţe fiscale nefavorabile
Deşi contul unic trezorerial este în totalitate funcţional, implementarea unor proiecte finanţate din surse externe are loc prin băncile comerciale Înregistrarea contractelor de către trezoreriile regionale nu are efectul de a rezerva resursele pentru o dată anumită |
Odată cu implementarea Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice,se vor îmbunătăţi capacităţile de prognozare şi monitorizare a fluxului de numerar prin înregistrarea şi monitorizarea angajamentelor
Asigurarea dezvoltării unui modul al angajamentelor ca parte componentă a Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice Pregătirea şi prezentarea lunară de către autorităţile publice centrale şi proiectele finanţate din surse externe a prognozelor privind plăţile majore ce urmează a fi solicitate din buget pentru achitarea angajamentelor |
Includerea tuturor surselor de finanţare din partea donatorilor în sistemul trezorerial
Dezvoltarea Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice prin elaborarea graficului de plăţi al angajamentelor, în vederea îmbunătăţirii prognozării şi monitorizării lichidităţilor |
|
Raportarea privind executarea bugetului |
|||
| Bugetele, începînd cu anul 2016, se execută după aceeaşi clasificaţie aplicată la planificare, bazată pe Standardele statisticii guvernamentale GFS 2001
Lunar, semianual şi anual Ministerul Finanţelor elaborează rapoarte consolidate privind executarea bugetului public naţional, inclusiv bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală care se publică pe pagina web oficială a Ministerului Finanţelor Rapoartele privind executarea bugetelor sînt elaborate periodic, în termenele stabilite, şi de o calitate corespunzătoare Rapoartele lunare privind executarea bugetului sînt cumulative şi conţin atît volumul anual planificat, cît şi perioada de gestiune, volumul executat, devierile în mărime absolută şi procentuală Rapoartele sînt generate în formă agregată, precum şi în mod detaliat pe nivele de clasificaţie organizaţională, economică şi funcţională Rapoartele privind executarea bugetului de stat şi bugetelor locale sînt generate de Sistemul informaţional de gestionare a finanţelor publice Rapoartele privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală se prezintă lunar de către Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină Evidenţa contabilă privind executarea bugetară este păstrată în trezoreriile regionale, care zilnic pregătesc extrase din cont şi rapoarte lunare pe executare pentru fiecare autoritate bugetară Stocul de arierate este scăzut şi există un sistem de monitorizare adecvat (CPRF2011, IP-4). |
Rapoartele privind executarea bugetelor, generate de Sistemul informaţional de gestionare a finanţelor publice existent, nu includ date despre rata de executare a bugetului pentru perioada corespunzătoare din anul precedent. Datele comparative din anul precedent sînt completate manual
Rapoartele privind executarea bugetelor nu includ informaţii despre angajamente Există necesitatea de a îmbunătăţi Raportul semianual şi anual privind executarea bugetului public naţional şi a componentelor acestuia Există necesitatea de a elabora Raportul privind executarea bugetului pentru cetăţeni, ca urmare a elaborării bugetului pentru cetăţeni Este necesară monitorizarea şi îmbunătăţirea raportării datoriilor cu termen de achitare expirat (arierate) |
Testarea şi aplicarea Planului de conturi unificat în conformitate cu Standardele statisticii financiare 2001 pentru executarea bugetară
Modificarea structurii rapoartelor privind executarea bugetară pentru a include informaţii despre rata de executare a bugetului pentru perioada corespunzătoare a anului precedent Introducerea raportării angajamentelor Îmbunătăţirea raportării datoriei cu termen de achitare expirat (arierate) prin includerea în raport a datei apariţiei datoriei şi a cauzelor formării acesteia |
Consolidarea răspunderii autorităţilor publice centrale prin delegarea raportării directe către Parlament cu privire la eficienţa utilizării banilor în sectorul public şi a indicatorilor de performanţă din domeniul de responsabilitate |
|
Evidenţa contabilă şi raportarea financiară |
|||
| Evidenţa contabilă şi raportarea financiară în autorităţile/ instituţiile bugetare se ţine în baza Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, elaborate în conformitate cu GFS 2001
Raportul complet privind executarea bugetului, publicat de Ministerul Finanţelor, în linii mari, este în conformitate cu standardele internaţionale de evidenţă contabilă în bază de casă Toate autorităţile/ instituţiile bugetare finanţate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală menţin sisteme de evidenţă contabilă modificată în bază de calcul Instituţiile bugetare elaborează rapoarte financiare trimestriale, semianuale şi anuale, ce includ şi bilanţul contabil, pe care le transmit autorităţilor publice centrale şi locale. Acestea din urmă le consolidează şi le prezintă Ministerului Finanţelor Concepţia privind dezvoltarea Standardelor Naţionale de Contabilitate în sectorul public a fost aprobată în anul 2016 |
Procedurile naţionale de contabilitate în sectorul public nu sînt în conformitate cu practicile internaţionale
La situaţia din anul 2013 erau utilizate şase planuri de conturi diferite: unul pentru evidenţa contabilă în bază de casă pentru înregistrarea tranzacţiilor de către Trezoreria de Stat şi trezoreriile regionale; unul pentru evidenţa contabilă în bază de casă pentru direcţiile finanţe ale unităţilor administrativ-regionale de nivelul al doilea; două pentru evidenţa contabilă modificată pe bază de calcul pentru instituţiile publice şi pentru bugetele de nivelul întîi; două pentru evidenţa contabilă pe bază de calcul pentru Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină La situaţia din anul 2017 sînt utilizate trei planuri de conturi diferite: unul pentru evidenţa contabilă în baza contabilităţii pe angajamente în autorităţile/instituţiile bugetare, precum şi pentru executarea de casă a mijloacelor bugetelor componente ale bugetului public naţional prin sistemul trezorerial în baza contabilităţii de casă; unul pentru evidenţa contabilă pe bază de calcul pentru Casa Naţională de Asigurări Sociale; unul pentru evidenţa contabilă pe bază de calcul pentru Compania Naţională de Asigurări în Medicină Raportul complet privind executarea bugetului, publicat de Ministerul Finanţelor, nu include toate informaţiile specifice Rapoartele financiare anuale, inclusiv bilanţul contabil, prezentate de autorităţile bugetare Ministerului Finanţelor nu sînt consolidate şi nici publicate de către Ministerul Finanţelor |
Testarea şi aplicarea Planului de conturi unificat, în conformitate cu standardele statisticii financiare 2001, pentru evidenţa contabilă financiară, odată cu implementarea Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice
Testarea Normelor metodologice privind aplicarea Planului de conturi contabile, evidenţa contabilă şi raportarea financiară, odată cu implementarea Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice Elaborarea Standardelor Naţionale de Contabilitate pentru sectorul public pe baza Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public Realizarea Planului de acţiuni pentru implementarea Concepţiei privind dezvoltarea Standardelor Naţionale de Contabilitate în sectorul public Dezvoltarea continuă a capacităţii profesionale şi instituţionale necesare pentru îmbunătăţirea raportării financiare şi ţinerii contabilităţii, precum şi implementarea Standardelor Naţionale de Contabilitate pentru sectorul public pe baza Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public Crearea condiţiilor de externalizare sau partajare a serviciilor de economie şi finanţe pentru entităţile publice Crearea şi punerea în aplicare a unui sistem solid de instruire şi dezvoltare profesională continuă a specialiştilor în economie şi finanţe Elaborarea şi punerea în aplicare a unui program de certificare profesională a specialiştilor în finanţe şi economie |
Utilizarea Sistemului informaţional de evidenţă contabilă în autorităţile/instituţiile bugetare
Asigurarea publicării rapoartelor financiare consolidate pentru guvernul central Elaborarea şi implementarea standardelor naţionale de contabilitate pentru sectorul public în conformitate cu practicile internaţionale Integrarea Sistemului informaţional de evidenţă contabilă în autorităţile/ instituţiile bugetare cu Sistemul informaţional de gestionare a finanţelor publice |
|
Domeniul instituţional |
|||
| În conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.696 din 30 august 2017 “Cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor”, a fost optimizată structura sistemului trezorerial al Ministerului Finanţelor prin formarea a 5 trezorerii regionale | Îmbunătăţirea şi modernizarea managementului Trezoreriei.
Dezvoltarea continuă a deservirii autorităţilor/instituţiilor publice la distanţă |
Implementarea începînd cu 1 ianuarie 2018 a ordinului ministrului finanţelor “Cu privire la stabilirea razelor de deservire pentru trezoreriile regionale ale Ministerului Finanţelor” | Extinderea deservirii la distanţă a autorităţilor/ instituţiilor publice |
|
Instituţiile responsabile de componenta 3: Ministerul Finanţelor”; |
|||
d) subcapitolul 5.4.:
în prima propoziţie, textul “(PIFC în terminologia EU), inspecţie financiară şi investigaţii de anchetă privind fraudele comise” se substituie cu textul “ , precum şi inspecţie financiară”;
în propoziţia a doua, textul “creşterea eficienţei şi controlul asupra cheltuielilor” se substituie cu textul “utilizarea economă şi eficientă a fondurilor publice, precum şi la sporirea răspunderii manageriale”;
secţiunea 5.4.1.:
litera a):
alineatele întîi şi trei se exclud;
se completează la final cu patru alineate cu următorul cuprins:
“Consolidarea funcţiei de audit intern în cadrul ministerelor.
Asigurarea acoperirii şi calităţii activităţii de audit intern.
Crearea condiţiilor de externalizare sau partajare a serviciilor de audit intern pentru entităţile publice.
Elaborarea unui mecanism modern de instruire şi dezvoltare profesională continuă a auditorilor interni.”;
înainte de alineatul patru se introduc două alineate cu următorul cuprins:
“Promovarea răspunderii manageriale şi emiterii unei declaraţii calitative privind buna guvernare.
Întreprinderea, de către manageri, a acţiunilor imediate ca urmare a recomandărilor de audit intern.”;
în alineatul patru, textul “finanţe şi economie” se substituie cu textul “economie şi finanţe”;
în alineatul cinci, textul “Entităţile publice implementează/dezvoltă sisteme de management financiar şi control” se substituie cu textul “Implementarea sistemelor de management financiar şi control, adaptate entităţilor publice,”;
alineatul şase se exclude;
după alineatul şase se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
“Elaborarea unui mecanism de planificare a performanţelor bazate pe riscuri pentru entităţile publice.”;
alineatul şapte va avea următorul cuprins:
“Alinierea standardelor şi procedurilor de audit intern şi management financiar şi control la standardele internaţionale.”;
alineatul opt va avea următorul cuprins:
“Crearea unui mecanism de diseminare a bunelor practici în domeniul auditului intern şi managementului financiar şi controlului.
Consolidarea activităţii Consiliului controlului financiar public intern.”;
subsecţiunea “Inspecţia financiară şi investigarea fraudelor” va avea următorul cuprins: “b) Inspecţia financiară
Instituirea unei funcţii de audit intern la nivel de Guvern.
Efectuarea inspectărilor financiare de conformitate a executării bugetului, în baza analizei riscurilor.
Alinierea procedurilor şi metodelor de inspectare financiară la bunele practici.
Fortificarea capacităţilor de investigare financiară, ulterior transferării responsabilităţilor către sistemul judiciar.”;
tabelul din secţiunea 5.4.2 va avea următorul cuprins:
| Situaţia actuală | Domeniile de preocupare | Măsuri de reformă | |
| Ţinte pe termen mediu | Obiective pe termen lung | ||
| 1 | 2 | 3 | 4 |
|
Control financiar public intern |
|||
| Legea nr.229 din 23 septembrie 2010privind controlul financiar public intern este în vigoare din luna noiembrie 2011
Există un Program de dezvoltare a controlului financiar public intern. În cadrul Ministerului Finanţelor există o unitate centrală de armonizare Responsabilităţile acesteia includ dezvoltarea cadrului legislativ, a metodologiei pentru controlul financiar public intern, monitorizarea unităţilor de audit intern desconcentrate, instruirea şi certificarea Regulamentul-cadru de activitate a serviciilor financiare a fost aprobat în anul 2015 Unităţile de audit intern au fost instituite în cadrul autorităţilor publice centrale. În total au fost numiţi 103 auditori interni în anul 2013; 136 auditori interni activează în anul 2017 în cele 96 unităţi de audit intern Cadrul metodologic al managementului financiar şi controlului include: - Standardele naţionale de control intern în sectorul public şi Manualul de management financiar şi control; - Regulamentul privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar şi control, şi emiterea declaraţiei privind buna guvernare Cadrul metodologic al auditului intern include: - Standardele naţionale de audit intern; - Codul etic al auditorului intern; - Carta de audit intern; - Normele metodologice de audit intern în sectorul public; - Regulamentul privind raportarea activităţii de audit intern în sectorul public; - Regulamentul privind certificarea auditorilor interni din sectorul public Raportul anual al activităţii de audit intern se prezintă conducerii entităţii, Ministerului Finanţelor şi Curţii de Conturi |
Evaluarea efectuată de către Ministerul Finanţelor privind activitatea pe parcursul anului 2011 a scos la iveală faptul că din 38 unităţi de audit intern (52 fiind numărul de unităţi de audit intern, dintre care 14 nu aveau angajaţi), 24 erau funcţionale, activînd în conformitate cu standardele
În anul 2013 existau 7 unităţi de audit intern instituite la nivel local, în anul 2017 – 25 unităţi. Majoritatea unităţilor de audit intern au un număr insuficient de angajaţi şi sînt prea mici pentru a asigura o calitate suficientă a activităţii. Deşi Legea privind controlul financiar public intern prevede realizarea auditului de sistem, a auditului de conformitate, a auditului financiar, a auditului de performanţă şi a auditului sistemelor tehnologiilor informaţionale, în practică, majoritatea misiunilor de audit efectuate pînă în prezent sînt de conformitate Înţelegere conceptuală limitată a esenţei auditului intern şi rolul auditorului intern de către management, precum şi de auditorii interni Capacităţi limitate pentru evaluarea riscurilor Capacităţi şi deprinderi limitate pentru implementarea managementului financiar şi controlului în conformitate cu standardele şi cadrul legislativ naţional |
Revizuirea rolului, atribuţiilor şi componenţei Consiliului controlului financiar public intern
Consolidarea impactului si vizibilităţii Consiliului controlului financiar public intern Fortificarea capacităţilor autorităţilor bugetare pentru implementarea sistemului de management financiar şi control Elaborarea ghidului metodologic şi de proceduri pentru a facilita implementarea cadrului de reglementare aferent managementului financiar şi controlului Elaborarea unui mecanism de planificare, bazat de obiective şi riscuri asociate acestora, precum şi punerea în aplicare a acestuia de către manageri Revizuirea sistemului curent de autoevaluare, raportare a managementului financiar şi controlului, precum şi de emitere a declaraţiei privind buna guvernare Consolidarea funcţiei de audit intern în cadrul ministerelor şi clarificarea ariei de aplicabilitate Crearea condiţiilor de externalizare sau partajare a serviciilor de audit intern pentru entităţile publice Identificarea şi punerea în aplicare a unui sistem modern de instruire şi dezvoltare profesională continuă a auditorilor interni. Perfecţionarea actualului sistem de certificare profesională a auditorilor interni |
Management financiar conform principiilor de bună guvernare.
Mediul de control favorabil pentru promovarea unei culturi de control adecvate Managementul eficace al riscurilor Activităţi de control eficiente Informaţii de calitate produse şi sisteme de comunicare eficiente instituite Mecanisme solide de monitorizare şi evaluare Sistem funcţional modern de evaluare şi raportare a managementului financiar şi controlului, precum şi de emitere a declaraţiei privind buna guvernare Implementarea auditului de sistem şi a auditului de performanţă Elaborarea mecanismelor pentru dezvoltarea profesională continuă a auditorilor interni Dezvoltarea mecanismelor de certificare a auditorilor interni conform bunelor practici Consolidarea funcţiei de audit intern din sectorul public Stabilirea mecanismelor de asigurare a calităţii şi integrarea acestora în auditul intern în corespundere cu standardele internaţionale |
|
Inspecţia financiară |
|||
| Reorganizarea Serviciului de control financiar şi revizie din subordinea Ministerului Finanţelor în Inspecţia financiară
Activitatea de inspectare, conform structurii aparatului central, este organizată pe domenii de activitate Inspectările financiare se focalizează pe entităţi cu domenii de gestionare a finanţelor publice şi a patrimoniului public cu grad sporit de risc, prin efectuarea inspectărilor tematice, ţinîndu-se cont şi de alte forme de control intern şi extern Un aspect al activităţii de inspectare este identificarea oportună a eventualelor neregularităţi şi fraude semnalate prin intermediul petiţiilor şi altor solicitări şi asigurarea caracterului operativ şi inopinat al inspectărilor în scopul prevenirii delapidărilor bunurilor materiale şi a mijloacelor băneşti |
Examinare tergiversată a materialelor de inspectare şi neaplicarea de către organele de drept a măsurilor privind repararea prejudiciului cauzat statului
Inspecţia financiară efectuată la solicitarea sistemului judiciar nu este suficientă pentru necesităţile instanţelor Activităţile Inspecţiei financiare sînt prea largi. Inspecţia financiară trebuie să se concentreze doar pe conformitate Inspecţia financiară trebuie să primească o sarcină suplimentară, audit intern pentru întregul Guvern, ce oferă asigurare ministrului Finanţelor că sistemele aflate în responsabilitatea sa funcţionează conform destinaţiei şi contribuie la construirea unor sisteme mai solide de management al finanţelor publice Aria de aplicare a Inspecţiei financiare este prea extinsă în sectorul privat Simpla existenţă a atribuţiilor pe care entitatea le are în prezent nu facilitează dezvoltarea adecvată a răspunderii manageriale Inspecţia financiară trebuie să aibă doar competenţa de a propune sancţiuni şi recomandări pentru îmbunătăţirea sistemului (inclusiv pentru auditul intern) |
Clarificarea rolului şi atribuţiilor Inspecţiei financiare conform recomandărilor partenerilor de dezvoltare şi bunelor practici
Amendamentele necesare ale cadrului legislativ adoptate Inspecţia financiară reorganizată şi suplinită corespunzător cu personal Consolidarea capacităţii de investigare financiară ulterior transferării responsabilităţilor către sistemul judiciar Elaborarea unui nou plan de dezvoltare strategică a Inspecţiei financiare Aprofundarea cunoştinţelor specifice activităţii de inspectare Modernizarea procedurilor, practicilor şi metodelor de inspectare financiară Îmbunătăţirea comunicării externe pentru a asigura tragerea la răspundere a persoanelor responsabile Audit intern la nivel de Guvern instituit Personal instruit în aplicarea metodologiei auditului intern |
Inspecţia financiară îşi desfăşoară noul mandat într-o manieră adecvată
Ajustarea cadrului normativ privind controlul financiar |
| Inspecţia financiară activează în temeiul Legii finanţelor publice şi al Hotărîrii Guvernului nr.1026 din 2 noiembrie 2010“Privind organizarea activităţii de inspectare financiară”
Pagina web a Inspecţiei financiare creată |
Asigurarea transparenţei | ||
|
Instituţii responsabile de componenta 4: inisterul Finanţelor; Inspecţia Financiară”; |
|||
e) subcapitolul 5.5.:
secţiunea 5.5.1. punctul 1):
litera a) se completează în final cu un alineat cu următorul cuprins:
“Îmbunătăţirea legislaţiei fiscale şi dezvoltarea sistemului fiscal autohton pe baza standardelor UE şi internaţionale, inclusiv pregătirea pentru ajustarea treptată la directivele UE.”;
la litera b), cuvîntul “potrivit” se substituie cu cuvîntul “stabilit”;
tabelul din secţiunea 5.5.2 va avea următorul cuprins:
| “Situaţia actuală | Domeniile de preocupare | Măsuri de reformă | |
| Ţinte pe termen mediu | Obiective pe termen lung | ||
| 1 | 2 | 3 | 4 |
|
1) Administrarea fiscală |
|||
|
Domeniul instituţional |
|||
| Organul fiscal a trecut prin proces conceptual de restructurare, care a contribuit la eficientizarea activităţii; majorarea flexibilităţii în procesul de management al resurselor umane; standardizarea serviciilor oferite contribuabililor, precum şi concentrarea eforturilor instituţionale asupra domeniilor cu risc sporit de conformare fiscală | Executarea corectă şi deplină a tuturor atribuţiilor funcţionale prin divizarea optimă a obligaţiilor şi responsabilităţilor din cadrul organului fiscal
Consolidarea performanţei instituţionale prin excluderea din atribuţiile organului fiscal a activităţilor non-fiscale administrate actualmente de către organul fiscal |
Descrierea şi revizuirea continuă a proceselor din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, inclusiv a celor corelate cu contribuabilii;
Modificarea legislaţiei prin excluderea din atribuţiile Serviciului Fiscal de Stat a activităţilor non-fiscale administrate actualmente de către Serviciul Fiscal de Stat |
Simplificarea procedurilor de calculare, raportare şi achitare a obligaţiilor fiscale
Crearea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea structurii unificate a Serviciului Fiscal de Stat |
|
Conformarea voluntară şi deservirea contribuabililor |
|||
| Informaţiile pentru contribuabili sînt accesibile în mass-media, pe site-ul oficial al Serviciului Fiscal de Stat;
Serviciul Fiscal de Stat organizează campanii cu caracter informativ privind modificările legislative şi normative în domeniul fiscal Serviciul Fiscal de Stat a realizat progrese în implementarea sistemului de management al riscurilor de conformare fiscală |
Îmbunătăţirea şi dezvoltarea serviciilor oferite contribuabililor în vederea promovării conformării benevole la achitarea impozitelor şi taxelor;
Îmbunătăţirea şi actualizarea continuă a informaţiilor disponibile pe pagina oficială; Dezvoltarea continuă a strategiei generale de conformare a contribuabililor; Consolidarea capacităţilor de administrare şi de deservire a contribuabililor mari (persoane fizice şi juridice) |
Elaborarea şi implementarea programelor anuale de conformare fiscală;
Îmbunătăţirea procesului de administrare a contribuabililor mari prin elaborarea şi implementarea programelor de conformare Implementarea Strategiei de comunicare a Serviciului Fiscal de Stat Îmbunătăţirea şi extinderea domeniului de aplicare a serviciilor electronice prestate contribuabililor, inclusiv serviciilor e-declarare, e-plăţi |
Sporirea nivelului de satisfacţie a contribuabililor cu referire la serviciile prestate de Serviciul Fiscal de Stat
Sporirea nivelului de conformare voluntară a contribuabililor la prevederile legislaţiei fiscale; Majorarea pînă la 70% a ponderii declaraţiilor electronice în totalul rapoartelor fiscale prezentate |
|
Control fiscal |
|||
| Sistemul de management al riscurilor a fost implementat în cadrul Serviciului Fiscal de Stat
Planificarea controalelor este realizată centralizat Serviciul Fiscal de Stat utilizează criterii de risc bine diferite pentru identificarea noilor criterii de risc Activităţile Serviciului Fiscal de Stat în scopul contracarării activităţii întreprinderilor care desfăşoară pseudoactivitate |
Implementarea noilor practici şi metodologii de planificare şi efectuare a controalelor fiscale
Creşterea eficienţei controalelor fiscale asigurată prin îmbunătăţirea proceselor de control fiscal Revizuirea şi actualizarea continuă a criteriilor de risc facilitînd selectarea mai eficientă a grupurilor de contribuabili, care prezintă un risc sporit de evaziune fiscală |
Automatizarea proceselor aferente activităţii de control fiscal
Elaborarea planurilor de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea evaziunii şi fraudei fiscale prin consolidarea capacităţilor de investigare a fraudelor şi dezvoltarea sistemului de identificare a riscurilor de evaziune fiscală Ridicarea profesionalismului angajaţilor Serviciului Fiscal de Stat prin instruire diversificată şi continuă Actualizarea continuă a Manualului de control fiscal |
Sporirea rezultatelor controalelor prin standardizarea procesului de efectuare a controalelor fiscale.
Reducerea economiei tenebre prin îmbunătăţirea modulului de management al riscurilor de conformare |
|
Managementul arieratelor |
|||
| Ca urmare a reorganizării organului fiscal, funcţia de gestionare a fost concentrată la nivel regional | Descrierea şi standardizarea proceselor şi procedurilor de gestionare a arieratelor
Dezvoltarea unui sistem eficient de gestionare a restanţelor |
Elaborarea manualului operaţional în partea ce ţine de managementul arieratelor
Standardizarea şi îmbunătăţirea procesului de executare silită |
Îmbunătăţirea proceselor şi procedurilor de gestionare a restanţelor în scopul diminuării acestora |
|
2) Administrarea vamală |
|||
| Legislaţia vamală defineşte drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile agenţilor economici implicaţi în activitatea vamală
Legislaţia vamală oferă competenţe clare pentru supraveghere şi controlul vamal, precum şi sancţiuni pentru neconformare Codul Vamal a fost modificat şi completat cu conceptul de gestionare a riscurilor şi cu prevederi de aliniere a cadrului naţional la cerinţele Tarifului Vamal Integrat al UE (TARIC) Agenţii economici sînt identificaţi prin numărul de identificare a agentului economic în scopul procedurilor vamale şi plăţilor vamale. Schimbul de informaţie privind plăţile vamale are loc între sistemul informaţional vamal, Trezoreria de Stat, precum şi cu BC “Moldova-Agroindbank” SA prin Serviciul guvernamental de plăţi electronice M-Pay. Agenţii economici sînt obligaţi să indice numărul de identificare pe toate documentele comerciale Plăţile vamale sînt efectuate efectuate prin intermediul contului unic trezorerial Reconcilierea veniturilor între Serviciul Vamal şi Trezoreria de Stat se efectuează zilnic, lunar şi anual la nivel central Serviciul Vamal a dezvoltat parametrii de selectivitate şi profilurile de risc care acoperă toate regimurile vamale Auditul post-vămuire este operaţional. Planul pentru efectuarea auditului post-vămuire este elaborat cu 3 luni în prealabil şi aprobat de conducerea Serviciului Vamal Planul specifică verificarea totală pe o anumită perioadă de timp, sau controlul tematic şi identifică neregulile posibile, cu estimarea efectului economic Serviciul Vamal dispune de capacităţi de implementare a noului sistem informaţional computerizat de tranzit Agenda de reformă vamală se concentrează asupra: îmbunătăţirii transparenţei şi comunicării, astfel încît să se îmbunătăţească dialogul instituţional cu sectorul privat. Stabilirea procedurilor vamale simplificate pentru agenţii economici de încredere şi sporirea controlului vamal pentru agenţii economici neconformi este o prioritate Sînt organizate operaţiuni ale echipelor mobile pe întreg teritoriul. Sînt implementate acordurile privind asistenţa administrativă reciprocă în materie vamală Sînt semnate memorandumuri de înţelegere cu mediul de afaceri Autorităţile Republicii Moldova şi autorităţile vamale din România au semnat un acord care reglementează colaborarea la punctele de trecere a frontierei şi schimbul de informaţii vamale Un sistem de schimb de date vamale prealabile cu Serviciul Vamal din Ucraina este operaţional Operaţiunile Serviciului Vamal sînt stabilite într-un cadru juridic preponderent transparent, iar informaţiile relevante sînt disponibile pentru agenţii economici şi contribuabili în mass-media şi în alte surse Serviciul Vamal organizează campanii cu caracter informativ cu subiecte selectate privind legislaţia nouă sau modificată, privind procedurile modificate şi alte subiecte de interes şi importanţă generală. Publicaţia “VAMA” oferă informaţii cu privire la actualizarea legislaţiei formalităţilor şi procedurilor. Codul vamal încorporează dispoziţiile şi procedurile de depunere a contestaţiei, care la primul nivel sînt examinate de către autoritatea vamală, iar în caz de dezacord – în instanţele judecătoreşti Decizia nr.4 (decembrie 2010) a Curţii Supreme de Justiţie oferă claritate în procesul de aplicare a legislaţiei vamale în ceea ce priveşte procedurile administrative |
Implementarea legislaţiei revizuite care reglementează controlul post-vămuire
Procesul de elaborare şi adoptare a legislaţiei vamale noi trebuie să fie îmbunătăţit şi accelerat Elaborarea şi promovarea noului Cod vamal, racordat la prevederile legislaţiei Uniunii Europene Reconcilierea estimării obligaţiei pentru a îmbunătăţi prognoza veniturilor şi a managementului fluxului de mijloace băneşti pe termen scurt Este necesară elaborarea parametrilor şi profilurilor de selectivitate în scopul selectării agenţilor economici pentru audit post-vămuire şi regimul de tranzit Este necesară dezvoltarea unui sistem bazat pe analiza riscului de selectare a agenţilor economici pentru audit post-vămuire Implementarea unui program bazat pe sistemul “trader-centric” pentru controlul post-vămuire Implementarea planului pentru introducerea noului sistem informaţional computerizat de tranzit trebuie accelerat Sporirea implicării societăţii civile şi a comunităţii de afaceri în procesul de adoptare a deciziilor Introducerea procedurilor simplificate pentru un procent mai mare de agenţi economici care se conformează cerinţelor. Există necesitatea de a prelungi proiectul-pilot de recunoaştere a statutului de operator economic autorizat (AEO) Republica Moldova –Uniunea Europeană Ajustarea conceptului general privind aplicarea legii pentru Serviciul Vamal Cadrul legal ar trebui revizuit pentru a asigura competenţe corespunzătoare Serviciului Vamal Sporirea nivelului de informare a cetăţenilor şi agenţilor economici despre reglementările vamale |
Armonizarea legislaţiei vamale naţionale cu cea a UE prin adoptarea noului Cod vamal şi revizuirea actelor normative
Implementarea procedurilor electronice simplificate vamale în conformitate cu normele UE. Simplificarea procedurilor vamale pentru a reduce costurile şi termenul de vămuire Dezvoltarea sistemului de management al riscurilor care încorporează selectivitatea controalelor vamale în conformitate cu normele UE Îmbunătăţirea accesului la informaţii pentru agenţii economici Dezvoltarea mecanismului de recunoaştere mutuală a statutului de operator economic autorizat (AEO – authorized economic operator) |
Implementarea eficientă a Programului de promovare a conformării voluntare cu legislaţia
Dezvoltarea standardelor de calitate pentru serviciile vamale Continuarea implementării tehnicilor şi instrumentelor moderne pentru determinarea valorii în vamă Facilitarea comerţului legitim şi susţinerea competitivităţii Modernizarea infrastructurii şi logisticii birourilor şi posturilor vamale Dezvoltarea şi modernizarea organizaţională a organelor vamale Dezvoltarea şi modernizarea sistemelor informaţionale vamale: sistemul informaţional integrat vamal “ASYCUDA World” şi sistemul informaţional “Frontiera” Implementarea noului sistem computerizat de tranzit “NCTS” (New ComputerisedTransitSystem) |
|
Instituţii responsabile de componenta 5: Ministerul Finanţelor; Serviciul Fiscal de Stat; Serviciul Vamal”; |
|||
f) în subcapitolul 5.6., tabelul din secţiunea 5.6.2 va avea următorul cuprins:
| “Situaţia actuală | Domeniile de preocupare | Măsuri de reformă | |
| Ţinte pe termen mediu | Obiective pe termen lung | ||
| 1 | 2 | 3 | 4 |
|
Transparenţa, completitudinea şi concurenţa în cadrul legislativ şi normativ |
|||
| Sistemul de achiziţii publice este asigurat de un cadrul legislativ şi normativ care asigură doar parţial conformitatea cu noile directive ale UE
Ca urmare a controalelor desfăşurate de Agenţia Achiziţii Publice, se aplică sancţiuni pentru încălcarea legislaţiei ce reglementează achiziţiile publice La 14 iulie 2016 Republica Moldova a devenit membru al Acordului privind achiziţiile publice al Organizaţiei Mondiale a Comerţului Există o instituţie (Agenţia Naţională pentru soluţionarea contestaţiilor) şi un mecanism care asigură independenţa şi imparţialitatea soluţionării contestaţiilor formulate în cadrul procedurilor de achiziţie publică funcţional din septembrie 2017 |
Cadrul juridic ar trebui să prevadă toate acţiunile pertinente achiziţiilor publice
Este necesar complementarea cadrului de sancţiuni pentru încălcarea cadrului legal în domeniul achiziţiilor publice Există necesitatea de a elabora cadrul legal cu privire la achiziţiile publice pentru domeniile apărare şi utilităţi publice în conformitate cu directivele UE |
Alinierea completă a cadrului juridic al achiziţiilor publice la Directiva UE din sectorul clasic al achiziţiilor publice
Completarea Codului contravenţional al Republicii Moldova prin includerea noilor sancţiuni pentru nerespectarea cadrului legal în domeniul achiziţiilor publice |
Crearea cadrului juridic conform Directivei UE din sectorul utilităţilor publice
Crearea cadrului legal cu privire la achiziţiile publice în domeniul apărării conform directivei UE |
|
Utilizarea metodelor competitive de achiziţii |
|||
| Există un sistem cu metode de achiziţii care asigură o concurenţă deschisă, folosit într-o măsură satisfăcătoare
Se atestă o insuficienţă a personalului calificat în domeniul achiziţiilor publice în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice |
O atenţie deosebită trebuie acordată limitării practicii prin divizarea artificială a contractelor pentru a evita metodele competitive de achiziţii publice
Gradul de transparenţă la desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice are o încredere scăzută din partea mediului de afaceri Este necesar de a oferi asistenţă profesională persoanelor cu responsabilităţi în achiziţii publice din cadrul autorităţilor/ instituţiilor publice şi operatorilor economici |
Testarea noului Sistem de achiziţii publice electronice
Crearea şi punerea în aplicare a unui sistem solid de instruire şi dezvoltare profesională continuă a specialiştilor în domeniul achiziţiilor publice |
Implementarea noului sistem de achiziţii publice electronice
Minimum 80 % din procedurile de achiziţii desfăşurate de autorităţile contractante efectuate prin intermediul noului sistem de achiziţii publice electronice Elaborarea şi punerea în aplicare a unui program de certificare profesională a specialiştilor în domeniul achiziţiilor publice |
|
Accesul publicului la informaţii cu privire la achiziţiile publice |
|||
| Există mijloace adecvate prin care informaţiile cu privire la procedurile de achiziţii publice sînt făcute publice
Există un sistem de colectare a datelor pentru contractele de achiziţii publice încheiate |
Este necesar de a perfecţiona mecanismul de colectare şi analiză a informaţiilor cu privire la achiziţiile publice şi de a asigura accesul publicului la aceste informaţii | Elaborarea unei componente e-statistică în cadrul Sistemului de achiziţii publice electronice | Sporirea gradului de transparenţă a informaţiilor cu privire la procedurile de achiziţii publice |
|
Instituţii responsabile de componenta 6: Ministerul Finanţelor; Agenţia Achiziţii Publice; Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor”; |
|||
g) subcapitolul 5.7.:
în titlu, cuvintele “Informaţional de Management Financiar” se substituie cu textul “Gestionare a Finanţelor Publice”;
cuvintele “noului Sistem Informaţional de Management Financiar” se substituie cu textul “ şi dezvoltarea Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice”;
secţiunea 5.7.1.:
cuvintele “Management Financiar” se substituie cu textul “Gestionare a Finanţelor Publice”
la litera b):
titlul va avea următorul cuprins:
“b) Implementarea şi dezvoltarea Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice”;
la alineatul întîi, cuvintele “Management Financiar” se substituie cu textul “Gestionare a Finanţelor Publice”;
se completează cu în final un alineat cu următorul cuprins:
“Asigurarea interoperabilităţii Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice cu alte sisteme informaţionale şi asimilarea serviciilor electronice şi platformele digitale ale Guvernului (M-Connect, M-Pay, M-Cloud).”;
tabelul din secţiunea 5.7.2 va avea următorul cuprins:
| “Situaţia actuală | Domeniile de preocupare | Măsuri de reformă | |
| Ţinte pe termen mediu | Obiective pe termen lung | ||
| 1 | 2 | 3 | 4 |
|
Menţinerea sistemului informaţional existent |
|||
| Sistemul informaţional existent oferă automatizarea proceselor de elaborare şi executare a bugetului, colectarea rapoartelor financiare
Gestionarea datoriei de stat este asigurată de către Sistemul Informaţional DMFAS 6.0 Sistemul informaţional existent este conectat la Sistemul automatizat de plăţi interbancare al Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi la alte sisteme informaţionale şi asigură interfaţa cu administratorii de venituri Utilizatorii Sistemului informaţional existent sînt Ministerul Finanţelor, autorităţile/instituţiile bugetare şi instituţiile publice care se deservesc prin contul unic trezorerial Instituţiile bugetare comunică cu Sistemul Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice prin interfaţa web Menţinerea sistemului informaţional de evidenţă contabilă a autorităţilor publice |
Necesită dezvoltare instrumentele de analiză şi raportare în timp real
Necesitatea de ajustare continuă a sistemului de evidenţă contabilă în conformitate cu planul de conturi şi clasificaţia bugetară |
Menţinerea sistemului informaţional existent funcţional, extinderea funcţionalităţilor la necesităţile utilizatorilor
Ajustarea Sistemului informaţional de evidenţă contabilă a autorităţilor publice în conformitate cu modificările la planul de conturi şi clasificaţia bugetară Menţinerea Sistemului Informaţional DMFAS 6.0. Modernizarea continuă a hardware-ului şi echipamentului de reţea |
Participarea la iniţiativa Guvernului de consolidare a sistemelor informaţionale (Digital Moldova 2020)
Asigurarea interoperabilităţii Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice cu alte sisteme informaţionale ale Guvernului Dezvoltarea şi implementarea instrumentelor de analiză şi raportare în timp real |
|
Implementarea şi dezvoltarea Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice |
|||
| A fost elaborat conceptul noului Sistem Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice, inclusiv o evaluare instituţională şi organizaţională
Pe parcursul anilor 2015-2016 au fost implementate toate modulele Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice, care asigură procesul de planificare, aprobare, executare şi raportare în conformitate cu noua clasificare bugetară şi noul plan de conturi A fost implementată o Cameră de servere modernă care corespunde standardelor internaţionale A fost creată o infrastructură de telecomunicaţii proprie Sistemul Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice include modulele de elaborare şi aprobare a bugetului, managementul alocaţiilor, managementul angajamentelor, managementul plăţilor şi încasărilor, managementul fluxului de numerar, contabilitatea şi rapoarte financiare, instrumente de stocare a datelor, inclusiv de construire a rapoartelor analitice, diferitor dinamici etc. Utilizatorii Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice sînt Ministerul Finanţelor, autorităţile publice centrale şi direcţiile financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea; unităţile autorităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi, instituţiile publice. Centrul de apel, care asigură suportul utilizatorilor Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice, a fost creat în anii 2015-2016 |
Necesită îmbunătăţire nivelul de asigurare cu tehnică de calcul şi mijloace de transport de date a autorităţilor/ instituţiilor bugetare pentru utilizarea Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice
Necesitatea de formare a personalului Ministerului Finanţelor şi a personalului implicat în managementul financiar din cadrul autorităţilor/instituţiilor bugetare Sistemul Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice necesită a fi dezvoltat pentru ca să ofere sprijin pentru analize necesare utilizatorilor abilitaţi cu funcţii de monitorizare, control şi audit şi interfaţa cu software-ul utilizat de către autorităţile /instituţiile bugetare Diferite sisteme informaţional de evidenţă contabilă utilizate de autorităţile/instituţiile bugetare |
Dezvoltarea continuă a Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice în cadrul Ministerului Finanţelor/ autorităţilor/ instituţiilor bugetare
Consolidarea capacităţii Centrului de apel, care asigură suportul utilizatorilor Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice şi a Sistemului informaţional de evidenţă contabilă pentru autorităţi/instituţii bugetare Determinarea necesităţilor de formare şi efectuare a instruirii personalului Ministerului Finanţelor, autorităţilor/instituţiilor bugetare şi instituţiilor publice care se deservesc prin contul unic trezorerial în domeniul utilizării Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice Lărgirea numărului autorităţilor/instituţiilor bugetare care ţin evidenţa contabilă în Sistemul informaţional de evidenţă contabilă pentru autorităţi/instituţii bugetare |
Perfecţionarea şi dezvoltarea continuă a Sistemului informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice
Instruirea continuă a utilizatorilor Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice Integrarea Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice cu sistemul electronic de achiziţii publice Asimilarea serviciilor electronice şi platformelor digitale ale Guvernului (M-Connect, M-Pay, M-Cloud) Implementarea serviciilor informaţionale de ţinere a evidenţei contabile a autorităţilor/ instituţiilor bugetare pe platforma comună a Guvernului |
|
Instituţii responsabile de componenta 7: Ministerul Finanţelor; Întreprinderea de Stat “Fintehinform””; |
|||
7) capitolul VI:
după alineatul doi se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
“Monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei se va efectua folosind sistemul bazat pe indicatori anuali de rezultat. Anual, se va elabora un plan de acţiuni care va include măsurile de reformă preconizate, acţiunile de implementare, instituţiile responsabile, termenele de realizare, costurile şi sursele de finanţare estimate pe acţiunile preconizate şi indicatorii de rezultat respectivi.”;
la alineatul opt, ultima propoziţie va avea următorul cuprins:
“La începutul fiecărui an, Ministerul Finanţelor va asigura publicarea pe pagina sa oficială a raportului anual de realizare a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei.”;
8) anexa nr.1 la Strategie va avea următorul cuprins:
“Anexa nr.1
la Strategia de dezvoltare
a managementului finanţelor
publice 2013-2020
Tabelul
rezumativ al evaluării cheltuielilor publice şi responsabilităţii financiare
| Codul | Indicatorul | Scorul 2015 | Scorul 2011 |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
|
A. REALIZAREA MANAGEMENTULUI FINANŢELOR PUBLICE: Credibilitatea bugetului |
|||
| PI-1 | Total cheltuieli real efectuate în comparaţie cu bugetul iniţial aprobat | A | B |
| PI-2 | Structura cheltuielilor real efectuate în comparaţie cu bugetul iniţial aprobat | A | B+ |
| PI-3 | Total venituri colectate în comparaţie cu bugetul iniţial aprobat | A | B |
| PI-4 | Soldul şi monitorizarea restanţelor la efectuarea plăţilor | A | A |
|
B. PROBLEME-CHEIE: Complexitatea şi Transparenţa |
|||
| PI-5 | Clasificarea bugetului | A | B |
| PI-6 | Complexitatea informaţiei incluse în documentaţia bugetară | A | A |
| PI-7 | Nivelul operaţiunilor guvernamentale neraportate | A | A |
| PI-8 | Transparenţa relaţiilor fiscale între diferite niveluri ale administraţiei | A | A |
| PI-9 | Supravegherea riscului fiscal total din partea altor unităţi din sectorul public | A | B+ |
| PI-10 | Accesul publicului la principalele informaţii fiscale | B | A |
|
C. CICLUL BUGETAR |
|||
| C (i) Bugetarea în baza politicilor | |||
| PI-11 | Ordinea şi participarea în procesul bugetar anual | B | B |
| PI-12 | Perspectiva multianuală în planificarea fiscală, politica de cheltuieli şi bugetare | A | B+ |
| C (ii) Previzibilitatea şi controlul executării bugetului | |||
| PI-13 | Transparenţa obligaţiilor şi răspunderii contribuabililor | A | A |
| PI-14 | Eficacitatea măsurilor de înregistrare a contribuabililor şi calcul al impozitelor | B | A |
| PI-15 | Eficacitatea colectării impozitelor | D+ | D+ |
| PI-16 | Previzibilitatea disponibilităţii fondurilor pentru angajamentul cheltuielilor | C+ | C+ |
| PI-17 | Înregistrarea şi gestionarea soldurilor de mijloace băneşti, datoriilor şi garanţiilor | A | A |
| PI-18 | Eficacitatea măsurilor de control al calculului salariilor | B+ | B+ |
| PI-19 | Transparenţă, concurenţă şi mecanisme de contestare în achiziţii | B | B |
| PI-20 | Eficacitatea măsurilor de control intern la efectuarea cheltuielilor nonsalariale | B+ | B+ |
| PI-21 | Eficacitatea auditului intern | B+ | B+ |
| C (iii) Contabilitatea, ţinerea evidenţei şi raportarea | |||
| PI-22 | Oportunitatea şi regularitatea reconcilierii conturilor | A | A |
| PI-23 | Disponibilitatea informaţiilor privind resursele primite de unităţile de prestare a serviciilor | A | A |
| PI-24 | Calitatea şi oportunitatea rapoartelor cu privire la buget în timpul anului | C+ | C+ |
| PI-25 | Calitatea şi oportunitatea rapoartelor financiare anuale | C+ | C+ |
| C (iv) Examinarea externă şi auditul | |||
| PI-26 | Domeniul, caracterul şi urmărirea recomandărilor auditului extern | B+ | B+ |
| PI-27 | Examinarea de către legislativ a legii anuale a bugetului | B+ | B+ |
| PI-28 | Examinarea de către legislativ a rapoartelor de audit extern | C+ | C+ |
|
D. PRACTICILE DONATORILOR |
|||
| D-1 | Previzibilitatea suportului bugetar direct | D+ | D |
| D-2 | Informaţia financiară oferită de donatori pentru bugetare şi raportare asupra asistenţei acordate prin programe şi proiecte | C | C+ |
| D-3 | Ponderea asistenţei gestionate prin utilizarea procedurilor naţionale | D | C”; |
9) anexa nr.2 se abrogă.