BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Hotărâri

1153/16.11.2000 Hotărîre despre aprobarea Programului naţional de protecţie, reabilitare şi integrare socială a persoanelor cu handicap pentru anii 2000-2005

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
16.11.2000

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

despre aprobarea Programului naţional de protecţie, reabilitare şi integrare

socială a persoanelor cu handicap pentru anii 2000-2005

nr. 1153  din  16.11.2000

 (în vigoare 30.11.2000) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.149-151 art.1291 din 30.11.2000

* * *

Întru executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.1267-II din 23 decembrie 1999 "Privind unele măsuri de ameliorare a situaţiei persoanelor cu handicap" şi în scopul intensificării protecţiei acestor persoane, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional de protecţie, reabilitare şi integrare socială a persoanelor cu handicap pentru anii 2000-2005 (se anexează).

2. Ministerele şi departamentele de resort şi autorităţile unităţilor administrativ-teritoriale responsabile de implementarea programului nominalizat:

în limita mijloacelor financiare disponibile vor stabili anual resursele de acoperire a cheltuielilor necesare pentru realizarea prevederilor programului sus-numit;

vor asigura realizarea, în termenele stabilite, a prevederilor programului menţionat;

vor prezenta Guvernului Republicii Moldova şi Consiliului naţional pentru problemele persoanelor cu handicap rapoarte anuale despre realizarea măsurilor prevăzute de numitul program.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.1153 din 16 noiembrie 2000

PROGRAMUL NAŢIONAL

de protecţie, reabilitare şi integrare socială a persoanelor cu handicap pentru anii 2000-2005

Introducere

Tranziţia la relaţiile de piaţă, însoţită de declinul economic, a acutizat situaţia socială a populaţiei, generînd scăderea nivelului ei de trai. În această perioadă cel mai mult au de suferit persoanele cu handicap, fapt ce impune adoptarea unor măsuri menite să le protejeze şi care sînt preconizate în Programul naţional de protecţie, reabilitare şi integrare socială a persoanelor cu handicap (în continuare – Programul naţional).

La fundamentarea direcţiilor principale ale Programului naţional s-au luat în considerare necesităţile sociale ale persoanelor cu handicap, precum şi posibilităţile economice şi financiare ale statului.

Prezentul Program naţional este elaborat în contextul realizării Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova şi în conformitate cu Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.1267-II din 23 decembrie 1999 "Privind unele măsuri de ameliorare a situaţiei persoanelor cu handicap", care a şi determinat obiectivele şi măsurile concrete pentru realizarea acestui program. Cele mai importante obiective ale Programului naţional sînt următoarele:

formarea şi mediatizarea unei imagini pozitive a persoanelor cu handicap;

măsurile de prevenire a handicapului şi de îmbunătăţire a asistenţei medicale acordate persoanelor cu handicap;

măsurile de reabilitare, educaţie, accesibilitate, precum şi de organizare a odihnei persoanelor cu handicap prin activităţi culturale, sportive, turistice etc.

În procesul de realizare a acestor măsuri accentul principal va fi pus pe valorificarea eficientă a bazei tehnico-materiale a instituţiilor infrastructurii existente, potenţialului de cadre şi a mijloacelor financiare alocate, intensificarea susţinerii sociale cu adresă directă a persoanelor cu handicap, atragerea pe scară largă a resurselor financiare extrabugetare.

Unul din principalele scopuri ale protecţiei sociale îl constituie formarea şi menţinerea unui regim de securitate socială adecvat, satisfăcător şi corespunzător realităţii. Astfel, ca orice persoană cu handicap, care nu dispune de resurse necesare sau nu are posibilitatea să participe la viaţa socială, să poată beneficia de serviciile şi prestaţiile corespunzătoare, acestea din urmă sporindu-i integrarea socială.

Conform datelor unor cercetări recente ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, factorii principali care influenţează creşterea numărului de persoane cu handicap în lume sînt determinaţi de:

particularităţile demografice;

particularităţile economice ale ţării şi stadiul de dezvoltare a diferitelor ramuri ale economiei naţionale;

starea sănătăţii populaţiei şi calitatea asistenţei medicale;

caracterul şi condiţiile de muncă;

condiţiile de trai şi cele sociale;

nivelul serviciilor sociale şi calitatea expertizei handicapului.

Conform situaţiei din 1 ianuarie 2000, au fost înregistrate 131965 persoane cu dezabilităţi ce beneficiază de pensii distribuite prin intermediul direcţiilor de asistenţă socială. Date mai amănunţite privind repartizarea persoanelor cu handicap în funcţie de gradul handicapului sînt prezentate în următorul tabel.

1. Scopurile Programului naţional

Programul naţional stipulează un şir de măsuri clasificate pe domenii de protecţie socială a persoanelor cu diverse dezabilităţi şi are drept scop:

egalarea şanselor persoanelor cu handicap cu cele ale tuturor membrilor societăţii (acest scop constituie chintesenţa programului, atingînd aspectele ce ar asigura, pe lîngă o protecţie socială adecvată, o participare reală a persoanei cu handicap la viaţa socială);

diminuarea marginalizării persoanelor cu handicap în societate;

determinarea noţiunii de reabilitare socială şi prin muncă, evidenţierea importanţei globale a acestora în viaţa unei persoane cu handicap. Acest aspect urmează a fi plasat pe primele poziţii în lista de priorităţi ale politicii sociale în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap.

2. Strategia de implementare

Fundamentarea politicii sociale în domeniul asistenţei sociale necesită fixarea pe plan concepţional a următoarelor aspecte:

prevenirea sau reducerea dependenţei persoanelor cu handicap de alte persoane, diminuarea agravării handicapului şi atenuarea consecinţelor lui;

sprijinirea persoanelor cu handicap pentru a le asigura un mod de viaţă autonom;

acordarea unui sprijin suplimentar (temporar sau permanent) prin extinderea serviciilor sociale.

Dezvoltarea reţelei de servicii sociale cu implicarea şi participarea nemijlocită a comunităţii va conduce la descentralizarea serviciilor.

Acest fapt va contribui considerabil la creşterea numărului de centre sociale care, pe lîngă faptul că vor spori accesibilitatea la mediul habitual, vor reduce şi numărul de persoane într-o instituţie. Personalizarea şi individualizarea instituţiilor vor influenţa viziunea societăţii asupra persoanelor cu handicap şi, în acelaşi timp, vor încuraja societatea la implicarea în procesul creării serviciilor sociale teritoriale.

Orice strategie presupune stabilirea unor priorităţi în domeniu. În cazul protecţiei persoanelor cu dezabilităţi, drept prioritare au fost evaluate următoarele:

perfecţionarea cadrului juridic, administrativ, organizatoric de susţinere a persoanelor cu handicap;

organizarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul protecţiei sociale;

crearea unei baze de date unice pentru sistemul de asistenţă socială (separat de cel al asigurărilor sociale);

instruirea şi specializarea asistentului social;

identificarea pentru copiii şi adulţii cu handicap a noilor forme de îngrijire şi ocrotire, ca alternative celor instituţionalizate;

implicarea organizaţiilor nonguvernamentale în dezvoltarea reţelei de servicii sociale pentru persoanele cu handicap, pe bază de concurs ş.a.

În conformitate cu măsurile prevăzute în Programul naţional, se impune necesitatea perfecţionării următoarelor aspecte:

modificarea şi completarea Legii cu privire la protecţia socială a invalizilor;

stabilirea unei indemnizaţii de întreţinere (în mărimea salariului unui asistent social cu studii medii) acordate persoanei care are în supraveghere şi îngrijire permanentă un copil sau adult cu handicap;

modificarea legislaţiei cu privire la activitatea organizaţiilor nonguvernamentale, în favoarea celor ce activează în domeniul social şi au ca subiect al activităţii sale persoanele cu handicap.

3. Esenţa Programului naţional

Programul naţional include un şir de măsuri clasificate pe domenii de protecţie socială a persoanelor cu dezabilităţi şi modul de realizare a acestor măsuri (anexa nr.1). Astfel, din domeniile vizate fac parte: conştientizarea handicapului*, îngrijirea specializată şi acordarea serviciilor medicale, reabilitarea socială şi prin muncă, măsuri de prevenire, educaţie, acces la mediul habitual şi la informaţii, relaţii internaţionale în domeniul problematicii persoanelor cu dezabilităţi.

____________________

* Conştientizarea handicapului - cunoaşterea şi aprecierea reală a gradului şi specificului dezabilităţii sale de către persoana cu handicap şi domeniile în care poate activa, reieşind din posibilităţile fizice şi intelectuale ale organismului său (conştientizare individuală), precum şi cunoaşterea problemelor vitale ale persoanei cu handicap de către societate şi crearea condiţiilor adecvate pentru antrenarea plenară a persoanelor cu handicap în activităţile utile (conştientizare socială).

O parte din măsurile prevăzute în Programul naţional au un caracter general-orientativ, avînd mai mult semnificaţia în elaborarea unor proiecte şi programe tematice sau pentru anumite zone cu un număr mare de persoane cu dezabilităţi.

Un loc aparte în realizarea măsurilor prevăzute în Programul naţional îl au organizaţiile şi societăţile obşteşti care la momentul actual ar putea acoperi unele goluri din punct de vedere financiar şi organizatoric.

Unul dintre cele mai afectate domenii vizate rămîne a fi cel al îngrijirii specializate şi acordării serviciilor medicale adecvate. Menţinerea unui nivel de activitate ar rezolva un şir de probleme şi ar simplifica mecanismul de acordare a serviciilor. În acelaşi sens putem menţiona şi prevenirea handicapului. Intervenţia preventivă ar conduce la economisirea unor resurse financiare ce ar putea fi folosite la reabilitarea persoanelor cu dezabilităţi.

În domeniul reabilitării prin muncă a persoanelor cu dezabilităţi sînt prevăzute măsuri ce vor contribuii la soluţionarea problemelor şomajului şi sărăciei în rîndul persoanelor ce nu au posibilităţi egale la gestionare. Susţinerea întreprinderilor ce au angajate persoane cu handicap şi întreprinderilor specializate ale acestora impune necesitatea nu numai de angajare a absolvenţilor învăţămîntului special, dar şi de integrare a persoanelor cu dezabilităţi într-un colectiv de muncă, ceea ce sporeşte participarea lor la viaţa socială.

Problemele persoanelor cu dezabilităţi cuprind toate aspectele vieţii, inclusiv al educaţiei. La momentul actual învăţămîntul special din ţară se confruntă cu foarte multe probleme în activitatea şi dezvoltarea sa. Acest fapt influenţează calitatea pregătirii persoanelor cu handicap şi reduce posibilităţile de integrare socială a acestor persoane.

O altă problemă ţine de calitatea tehnico-materială a şcolilor speciale, ceea ce conduce la înrăutăţirea situaţiei persoanelor cu handicap.

Astfel, perfecţionarea programelor de învăţămînt şi a bazei tehnico-materiale a şcolilor speciale a determinat prioritatea Programului naţional în domeniul educaţiei.

Tot atît de actuală şi importantă este şi accesibilitatea persoanelor cu dezabilităţi la mediul habitual şi la informaţii. Restricţiile şi obstacolele existente în această ordine de idei sporesc marginalizarea şi izolarea acestei categorii de persoane.

Cu toate că realizarea unor măsuri la nivel naţional necesită investiţii profesionale şi financiare destul de impunătoare, Programul naţional are drept scop evidenţierea problemelor cu care se confruntă această categorie de persoane şi dreptul lor la participare cît mai activă în viaţa socială, politică, economică etc.

4. Finanţarea Programului naţional

Programul naţional va fi finanţat din contul mijloacelor financiare cu destinaţie specială prevăzute anual în bugetele ministerelor şi departamentelor şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale responsabile de măsurile respective, precum şi din surse extrabugetare, cuantumul orientativ al căror sînt prezentate în anexa nr.2 la prezentul Program.

5. Evaluarea şi monitorizarea rezultatelor

Rezultatele îndeplinirii Programului naţional vor fi evaluate de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi consiliile judeţene prin intermediul direcţiilor locale de asistenţă socială şi protecţia familiei, organizaţiilor nonguvernamentale ale persoanelor cu handicap şi ale celor cu destinaţie de asistenţă socială, prin testarea opiniei publice referitor la eficienţa măsurilor incluse în programul nominalizat pentru fiecare an în parte.

Totodată, anual va fi întocmit un raport ce va conţine rezultatele evaluărilor efectuate, care urmează a fi dat publicităţii, în scopul asigurării transparenţei în procesul realizării Programului naţional.

Anexa nr.1

la Programul naţional de protecţie,

reabilitare şi integrare socială

a persoanelor cu handicap

pentru anii 2000-2005

MĂSURILE DE REALIZARE

a Programului naţional de protecţie, reabilitare şi integrare socială

a persoanelor cu handicap pentru anii 2000-2005