1169/22.10.2004 Hotărîre cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional geografic al Departamentului Situaţii Excepţionale

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional geografic

al Departamentului Situaţii Excepţionale

nr. 1169  din  22.10.2004

 (în vigoare 05.11.2004) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.199-204 art.1371 din 05.11.2004

* * *

În scopul realizării prevederilor Legii nr.778-XV din 27 decembrie 2001 cu privire la geodezie şi cartografie şi ale Hotărîrii Guvernului nr.1298 din 28 octombrie 2003 "Cu privire la crearea Sistemului Informaţional Geografic Naţional", Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Concepţia Sistemului informaţional geografic al Departamentului Situaţii Excepţionale (se anexează).

2. Cheltuielile de implementare a Sistemului informaţional geografic sus-menţionat se vor efectua din contul şi în limita alocaţiilor bugetare pentru Departamentul Situaţii Excepţionale, mijloacelor autorităţilor administraţiei publice şi ale organizaţiilor implicate în crearea Sistemului, precum şi din mijloacele obţinute din prestarea serviciilor.

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.1169 din 22 octombrie 2004

CONCEPŢIA

Sistemului informaţional geografic al Departamentului

Situaţii Excepţionale

1. Introducere

Activitatea Departamentului Situaţii Excepţionale se bazează, în mare parte, pe progresul tehnico-ştiinţific. Tehnologiile moderne, în special cele informaţionale, oferă posibilităţi substanţiale pentru colectarea, analiza şi utilizarea informaţiei în scopul luării operative a deciziilor şi sporirii eficienţei acestora, fapt de importanţă vitală într-o situaţie excepţională de proporţii.

Sistemul informaţional-analitic computerizat al Departamentului Situaţii Excepţionale reprezintă un sistem de păstrare a datelor şi de acces la ele, care asigură necesităţile tuturor subdiviziunilor în lucrul cu informaţia operativă. Pornind de la considerentul că toate situaţiile excepţionale poartă un caracter local, s-a acordat preferinţă sistemelor informaţionale geografice din următoarele motive: în primul rînd, sistemul informaţional geografic permite integrarea informaţiei de tip diferit în baza principiului teritorial (geografic); în al doilea rînd, oferă cea mai amplă prezentare vizuală a informaţiei (hărţile digitale şi reprezentările tridimensionale); în al treilea rînd, asigură căutarea directă a informaţiei în baza de date (cu simpla indicare pe hartă a obiectului vizat); în al patrulea rînd, permite actualizarea informaţiei operative din diferite surse, ceea ce duce la creşterea veridicităţii informaţiei.

Sistemele informaţionale geografice permit crearea în termene foarte restrînse a hărţilor digitale, care conţin cele mai recente date despre situaţiile excepţionale, iar metoda sondării la distanţă oferă informaţii în regim nonstop, indiferent de condiţiile meteo. În plus, instrumentele de modelare facilitează prognozarea posibilelor situaţii excepţionale, de exemplu zonele ce pot fi afectate de inundaţii sau de alunecări de teren, sau a evoluţiei unei situaţii care s-a declanşat deja, cum ar fi scurgeri de substanţe toxice de la obiectivele chimic periculoase, cu răspîndirea acestora pe un anumit teritoriu. Astfel, sistemele informaţionale geografice asigură minimizarea timpului de reacţionare la situaţii excepţionale şi maximizarea preciziei calculelor şi utilizării resurselor.

Sistemul informaţional geografic al Departamentului Situaţii Excepţionale este parte integrantă a Sistemului Informaţional Geografic Naţional. Prezenta Concepţie stabileşte principiile de creare a Sistemului, părţile componente, precum şi metodele şi procedeele de dezvoltare a acestuia.

2. Principii generale

Sistemul informaţional geografic trebuie conceput în aşa fel încît să permită dezvoltarea şi perfecţionarea lui continuă.

Calitatea deciziilor depinde direct de gradul de informare a persoanelor care le adoptă. În domeniul prognozării situaţiilor excepţionale şi al lichidării consecinţelor acestora, corectitudinea şi promptitudinea deciziilor înseamnă păstrarea vieţilor omeneşti şi a sănătăţii populaţiei, ceea ce face ca răspunderea pentru hotărîrile luate să fie maximă.

Prognozarea situaţiilor excepţionale şi lichidarea consecinţelor acestora presupun un spectru larg de activităţi ce se întreprind în diferite perioade de timp. Sistemele informaţionale geografice joacă un rol important la toate etapele principale de planificare a activităţilor şi pe întreaga durată a lucrărilor de restabilire şi reabilitare. Sistemele informaţionale geografice se utilizează în următoarele direcţii de activitate: inventariere, monitoring, operativă şi de cercetare.

Inventarierea obiectelor antropogene de risc şi a fenomenelor naturale este importantă pentru soluţionarea a două probleme:

calculul eventual al riscului ce poate apărea ca urmare a activităţii acestor obiecte sau a fenomenelor naturale în stabilirea locurilor de amplasare a noilor obiecte sensibile la acestea; în acest sens, de exemplu, cunoaşterea zonelor şi nivelurilor de inundare de-a lungul rîurilor permite evitarea construcţiilor în acele locuri;

planificarea întrunirilor şi întocmirea scenariilor pentru lichidarea posibilelor situaţii excepţionale.

Monitoringul obiectelor şi fenomenelor naturale de risc este foarte important pentru reacţionarea promptă în caz de pericol. Monitoringul poate fi efectuat prin utilizarea diverselor tehnici, de la măsurări şi observaţii directe pînă la metode la distanţă.

2.1. Terminologia

În prezenta Concepţie, în calitate de terminologie de bază vor fi utilizate noţiunile şi definiţiile specificate în Concepţia Sistemului Informaţional Geografic Naţional, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1298 din 28 octombrie 2003, Regulamentul cu privire la modul de acumulare şi schimb de informaţii în domeniul protecţiei populaţiei şi a teritoriului în condiţii de situaţii excepţionale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.347 din 25 martie 2003, şi Legea nr.271-XIII din 9 noiembrie 1994 cu privire la protecţia civilă.

2.2. Definirea şi scopurile sistemului

Sistemul informaţional geografic al Departamentului Situaţii Excepţionale reprezintă un sistem informaţional complex, compus din echipament specializat (unitate centrală, staţii de lucru, plottere, proiectoare etc.) şi produse de program necesare, care conţin şi operează cu diferite tipuri de date (baze de date, hărţi digitale etc.). Crearea acestui sistem are drept scop:

crearea, păstrarea şi exploatarea băncii de date a resursei informaţionale a Departamentului Situaţii Excepţionale;

crearea, păstrarea, asigurarea funcţionării şi dezvoltarea sistemului informaţional în calitate de depozit de date;

asigurarea tehnică în procesul de adoptare a deciziilor;

colaborarea cu complexul informaţional geografic central şi cu alte structuri competente.

Departamentul Situaţii Excepţionale, avînd în calitate de instituţie aferentă Agenţia Naţională Relaţii Funciare şi Cadastru, este responsabil pentru crearea şi păstrarea resursei sale informaţionale, care urmează a fi integrată în Sistemul Informaţional Geografic Naţional.

2.3. Funcţiile sistemului

Procesul de creare a Sistemului informaţional geografic şi de realizare a scopurilor sale presupune dezvoltarea continuă a acestuia în vederea elaborării setului de probleme ce urmează a fi soluţionate şi a setului de date pentru prelucrare. Acest sistem are drept scop soluţionarea problemelor funcţionale, principalele dintre care sînt:

a) pentru intervenţie operativă:

analiza preliminară a situaţiei excepţionale declanşate, în scopul întreprinderii acţiunilor de primă intervenţie;

prognozarea evoluţiei ulterioare a situaţiei, cu estimarea potenţialelor pericole şi determinarea zonelor prioritare de acţiune;

efectuarea calculului de forţe şi mijloace de intervenţie necesare;

stabilirea locurilor de adăpostire a evacuaţilor şi a rutelor de acces la acestea;

asigurarea schimbului de informaţie cu alte sisteme informaţionale la nivel local şi internaţional;

redactarea rapoartelor privind evoluţia situaţiei;

b) pentru reabilitare:

monitorizarea procesului de reabilitare pentru determinarea necesităţilor şi sectoarelor prioritare de acţiune;

determinarea cantităţilor de mijloace necesare pentru a fi distribuite gratuit populaţiei afectate;

localizarea surselor de apă, energie etc.;

c) pentru reconstrucţie:

compararea condiţiilor de pînă la şi după declanşarea situaţiei excepţionale;

monitorizarea procesului de reconstrucţie;

identificarea zonelor potenţial periculoase pentru construcţii;

d) pentru reducerea riscului:

stabilirea zonelor, sectoarelor şi obiectelor potenţial periculoase;

elaborarea unor scenarii de acţiune în cazul declanşării unei situaţii excepţionale;

elaborarea şi actualizarea planurilor de intervenţie;

elaborarea propunerilor, recomandărilor şi măsurilor de prognozare a unei situaţii excepţionale;

e) pentru pregătire către o situaţie excepţională:

efectuarea calculelor estimative de forţe şi mijloace necesare;

determinarea acţiunilor de alternativă ce pot fi întreprinse în timpul intervenţiei;

crearea şi distribuirea hărţilor speciale subdiviziunilor şi altor instituţii abilitate şi interesate;

monitorizarea parametrilor climaterici, geologici, chimici, radiologici, bacteriologici etc.

3. Crearea Sistemului informaţional geografic

Crearea Sistemului informaţional geografic al Departamentului Situaţii Excepţionale reprezintă un proces complex, care va fi efectuat în cîteva etape:

a) elaborarea Concepţiei Sistemului informaţional geografic al Departamentului Situaţii Excepţionale;

b) crearea unei subdiviziuni specializate - prin operarea modificărilor în organigrama aparatului central al Departamentului se va crea o subdiviziune specială, ale cărei atribuţii vor fi crearea, implementarea şi actualizarea Sistemului;

c) pregătirea Sistemului:

proiectarea Sistemului informaţional geografic - determinarea configuraţiei, necesităţilor informaţionale şi tehnologice, stabilirea exactă a tipurilor şi modelelor de echipament şi a produselor de program (alegerea versiunilor etc.);

instruirea personalului;

d) implementarea sistemului - iniţierea funcţionării sistemului va trece printr-o fază de completare a bazei de date.

4. Spaţiul funcţional

Spaţiul funcţional al Sistemului informaţional geografic al Departamentului Situaţii Excepţionale este determinat de cerinţele funcţionale faţă de acest sistem, care, în mare măsură, se reduc la colectarea, analiza, introducerea în baza de date, păstrarea, prelucrarea şi extragerea informaţiei.

Produsele de program (software) se clasifică în felul următor:

a) nucleul Sistemului informaţional geografic, care realizează următoarele funcţii:

introducerea datelor grafice şi descriptive;

transformarea formatelor;

asigurarea cu date de tip diferit;

redactarea şi convertirea datelor;

prelucrarea interpelărilor la datele spaţiale;

asigurarea interfeţei de utilizare şi a instrumentelor;

b) module de asigurare a interacţiunii cu sistemul de gestiune a bazelor de date;

c) module de extindere, destinate efectuării operaţiilor specifice de prelucrare a informaţiei spaţiale:

analiza spaţială tridimensională şi modelarea;

crearea suprafeţelor şi diagramelor statistice pentru analiză;

extinderea posibilităţilor de imprimare a hărţilor;

geocodarea - fixarea automată de adrese;

comprimarea rasterelor şi crearea mozaicului;

crearea prezentărilor animate;

d) mijloace de asigurare a accesului simultan a mai multor utilizatori la depozitul de date spaţiale;

e) resurse programate de utilizator, care lipsesc în modulele standard ale sistemului.

Sistemul informaţional geografic al Departamentului Situaţii Excepţionale este o resursă ce aparţine Departamentului, dar care, totodată, se integrează în Sistemul Informaţional Geografic Naţional. Reieşind din acest considerent, Sistemul informaţional geografic al Departamentului Situaţii Excepţionale trebuie conceput ca unul compatibil cu Sistemul naţional.

5. Spaţiul informaţional

Informaţia se păstrează în bazele de date sub formă de obiecte spaţiale, cu setul de atribute care sînt determinate de arhitectura sistemului informaţional ce asigură accesul concomitent a mai multor utilizatori la baza de date.

Datele cu care operează Sistemul informaţional geografic al Departamentului Situaţii Excepţionale trebuie să includă toate tipurile de situaţii excepţionale, cu elementele ce descriu fazele acestora: prevenirea, declanşarea, lichidarea consecinţelor, reconstrucţia şi reabilitarea, precum şi locaţiile geografice unde au avut loc sau se pot declanşa aceste situaţii excepţionale.

Fiecare tip de situaţie excepţională va fi reprezentat pe un singur strat al hărţii digitale.

Precizia poziţionării geospaţiale şi gradul de detaliere a parametrilor geometrici ai obiectelor pentru baza de geodate trebuie să fie proporţională cu planurile topografice la scara 1:5000 pentru teritoriile neamenajate şi 1:2000 pentru teritoriile amenajate ale ţării. Pentru modelare aceste valori pot fi modificate.

Procesele de modelare vor conţine informaţii vizuale referitor la terenul, precum şi la fenomenele ce pot apărea pe acest teren în timpul şi în urma declanşării situaţiilor excepţionale. Situaţiile simulate trebuie să fie apropiate la maximum de situaţiile reale, în baza datelor statistice, calculelor matematice şi ştiinţifice, imaginilor foto şi video etc.

Structura datelor din componenţa Sistemului informaţional geografic al Departamentului Situaţii Excepţionale include:

modelul digital de bază al terenului, elaborat de Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru şi Departamentul Tehnologii Informaţionale;

resursa informaţională tematică a Departamentului Situaţii Excepţionale, care va fi integrată în Sistemul Informaţional Geografic Naţional.

5.1 Setul de obiecte utilizate

În calitate de straturi de informaţie vizuală se utilizează următoarele obiecte cu setul de atribute organizate în tabele:

1) Obiect chimic:

denumirea;

proprietarul;

raionul;

localitatea;

tipul substanţelor periculoase;

starea de agregare;

proprietăţile fizice;

tipul rezervorului de stocare;

dislocarea rezervorului;

cantitatea de substanţe periculoase;

numărul de angajaţi;

tipul mijloacelor de protecţie;

cantitatea mijloacelor de protecţie;

numărul de gazanalizatoare;

substanţele necesare pentru neutralizare;

existenţa planului de protecţie a obiectului;

telefonul formaţiunii proprii de protecţie civilă;

inginerul-şef;

telefonul de serviciu al inginerului-şef;

şeful obiectului;

telefonul de serviciu al şefului obiectului;

faxul de serviciu al şefului obiectului;

adresa electronică a şefului obiectului;

telefonul de serviciu al dispeceratului;

telefonul pazei;

2) Obiect radiativ:

denumirea;

proprietarul;

raionul;

localitatea;

tipul sursei de radiaţie;

activitatea sursei;

numărul de surse;

starea de agregare;

perioada de înjumătăţire;

pragul maxim admisibil al nivelului de radiaţie;

proprietăţile fizice;

numărul de angajaţi;

tipul mijloacelor de protecţie;

cantitatea mijloacelor de protecţie;

numărul dozimetrelor permanente;

existenţa planului de protecţie a obiectului;

telefonul formaţiunii proprii de protecţie civilă;

persoana responsabilă de controlul radiaţiei;

telefonul persoanei responsabile de controlul radiaţiei;

şeful obiectului;

telefonul de serviciu al şefului obiectului;

faxul de serviciu al şefului obiectului;

adresa electronică a şefului obiectului;

telefonul de serviciu al dispeceratului;

telefonul pazei;

3) Spital:

denumirea instituţiei medico-sanitare;

raionul;

localitatea;

numărul de paturi;

număr maxim de paturi în stare desfăşurată;

numărul medicilor;

numărul asistenţilor medicali;

numărul medicilor în schimbul de serviciu;

numărul asistenţilor medicali în schimbul de serviciu;

telefonul medicului de serviciu;

numărul formaţiunilor medicale;

capacitatea secţiei de transfuzie a sîngelui;

capacitatea izolatorului medical;

dotarea cu aparatul Roentgen;

numărul unităţilor de tehnică specială;

cantitatea mijloacelor de protecţie împotriva accidentelor biologice;

puterea sursei autonome de energie electrică;

medicul-şef;

telefonul de serviciu al medicului-şef;

faxul de serviciu al medicului-şef;

adresa electronică a medicului-şef;

4) Centru de medicină preventivă:

denumirea;

raionul;

localitatea;

numărul specialiştilor;

numărul de analize pe an;

numărul unităţilor de transport;

şeful centrului;

telefonul de serviciu al şefului centrului;

faxul de serviciu al şefului centrului;

adresa electronică a şefului centrului;

telefonul adiţional;

5) Centru al medicilor de familie:

denumirea;

raionul;

localitatea;

numărul medicilor;

numărul asistenţilor medicali;

capacitatea zilnică de primire;

medicul-şef;

telefonul de serviciu al medicului-şef;

faxul de serviciu al medicului-şef;

adresa electronică a medicului-şef;

6) Centru de sănătate:

denumirea;

raionul;

localitatea;

numărul medicilor;

numărul asistenţilor medicali;

localităţile deservite;

numărul persoanelor deservite;

existenţa laboratorului clinic;

numărul unităţilor de transport;

medicul-şef;

telefonul de serviciu al medicului-şef;

faxul de serviciu al medicului-şef;

adresa electronică a medicului-şef;

7) Punct farmaceutic:

denumirea;

raionul;

localitatea;

proprietarul;

telefonul;

faxul;

adresa electronică;

8) Drum:

denumirea;

tipul;

lăţimea;

sarcina maxim admisibilă;

9) Cale ferată:

denumirea;

numărul liniilor;

electrificat / neelectrificat;

note;

10) Punct meteo:

denumirea;

raionul;

localitatea;

şeful;

telefonul şefului;

faxul şefului;

adresa electronică a şefului;

11) Localitate:

denumirea;

raionul;

populaţia;

primarul;

telefonul primarului;

faxul primarului;

adresa electronică a primarului;

telefonul primăriei (de serviciu);

12) Adăpost:

denumirea;

raionul;

localitatea;

strada;

numărul blocului;

tipul instituţiei;

capacitatea estimată;

telefonul şefului;

faxul şefului;

adresa electronică a şefului;

telefonul;

puterea sursei autonome de energie electrică;

perioada de funcţionare a sursei autonome de energie electrică;

tipul sistemului de încălzire;

13) Detaşament de salvare:

denumirea;

numărul blocului;

raionul;

localitatea;

strada;

comandantul;

telefonul comandantului;

faxul comandantului;

adresa electronică a comandantului;

telefonul ofiţerului de serviciu;

faxul ofiţerului de serviciu;

adresa electronică a ofiţerului de serviciu;

14) Rîu:

caracteristicile principale (elaborate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare);

15) Bazin acvatic:

caracteristicile principale (elaborate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare);

16) Linie de transport de energie electrică:

caracteristicile principale (elaborate de Ministerul Energeticii);

17) Transformator de energie electrică:

caracteristicile principale (elaborate de Ministerul Energeticii);

18) Centrală electrică:

caracteristicile principale (elaborate de Ministerul Energeticii);

19) Subdiviziune teritorială:

direcţie / secţie;

raionul;

localitatea;

strada;

numărul blocului;

şeful;

telefonul şefului;

faxul şefului;

adresa electronică a şefului;

telefonul persoanei de serviciu;

faxul persoanei de serviciu;

adresa electronică a persoanei de serviciu;

20) Executiv raional:

preşedintele;

telefonul preşedintelui;

faxul preşedintelui;

adresa electronică a preşedintelui;

telefonul persoanei de serviciu;

faxul persoanei de serviciu;

adresa electronică a persoanei de serviciu;

21) Clădire cu aglomerări de persoane:

raionul;

localitatea;

strada;

numărul blocului;

tipul instituţiei;

capacitatea maximă admisă;

telefonul şefului;

faxul şefului;

adresa electronică a şefului;

telefonul de contact;

existenţa sistemului de evacuare a fumului;

22) Aeroport:

raionul;

localitatea;

sarcina maximă a aeronavei;

existenţa organului vamal;

volumul spaţiilor de depozitare;

telefonul şefului;

faxul şefului;

adresa electronică a şefului;

telefonul;

23) Transportator auto:

denumirea;

raionul;

localitatea;

strada;

numărul blocului;

tipul proprietăţii;

telefonul şefului;

faxul şefului;

adresa electronică a şefului;

telefonul;

24) Alunecări de teren:

caracteristicile principale (elaborate de Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale şi Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului);

[Subpct.24 modificat prin Hot.Guv. nr.485 din 12.08.2009, în vigoare 14.08.2009]

25) Eroziunea solului:

caracteristicile principale (elaborate de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale);

26) Alimentarea cu apă:

caracteristicile principale (elaborate de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare);

27) Calitatea apei potabile:

caracteristicile principale (elaborate de Ministerul Sănătăţii);

28) Gazoduct:

caracteristicile principale (elaborate de S.A. "Moldova-Gaz");

29) Zonificarea seismică:

caracteristicile principale (elaborate de Academia de Ştiinţe a Moldovei);

30) Gradul de seismorezistenţă:

caracteristicile principale (elaborate de Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului);

31) Pod:

denumirea;

raionul;

localitatea;

lăţimea;

sarcina maximă;

lungimea;

32) Depozit:

denumirea;

raionul;

localitatea;

proprietarul;

capacitatea maximă.

6. Spaţiul tehnologic

Sistemul informaţional geografic al Departamentului Situaţii Excepţionale reprezintă un sistem de ramură, dar care cuprinde întreg teritoriul Republicii Moldova. Acest sistem conţine un complex informaţional de telecomunicaţii, care poate fi accesat de oricare utilizator al ramurii.

6.1. Structura complexului informaţional

Structura complexului informaţional al Departamentului Situaţii Excepţionale este similară celei a complexului naţional central şi conţine:

banca de date;

locul de muncă automatizat al administratorului de sistem;

locurile de muncă automatizate ale analiştilor de sistem;

reţeaua locală şi complexul tehnic pentru asigurarea funcţionării sistemului;

locurile de muncă ale utilizatorilor de sistem;

echipamentul de telecomunicaţie care asigură legătura locurilor de muncă automatizate cu banca de date, precum şi legătura sistemului cu alte sisteme (naţional, ale altor instituţii etc.).

6.2. Banca de date

Banca de date a Departamentului trebuie să conţină:

depozitul de date - asigură păstrarea permanentă a informaţiei, inclusiv arhivarea şi păstrarea istoriei şi motivaţiei;

baza formatelor - asigură securitatea în procesul lucrului cu utilizatorii, inclusiv stabilirea nivelului de acces al utilizatorilor la informaţie, precum şi legătura intermediară (buffer) a locurilor de muncă automatizate cu banca de date;

bazele tehnologice de date - garantează păstrarea temporară a informaţiei care a intrat în sistem şi care necesită luarea deciziei de către autorităţile competente privind utilizarea ulterioară a ei, precum şi desfăşurarea controlului asupra adoptării deciziilor, inclusiv toate procedurile formale şi documentarea adoptării deciziilor;

vitrinele de date - reprezintă baze de date cu extrase din depozitul de date, destinate asigurării accesului rapid al utilizatorilor la informaţia necesară fără acces direct la depozitul de date, precum şi transmiterea datelor ce urmează a fi integrate în banca centrală de date.

6.3. Structura băncii de date

Banca de date include:

baza de date grafice (informaţia vizuală);

baza de date atributive (informaţia descriptivă);

blocul modulelor de sistem:

pentru prelucrarea şi gestionarea bazelor de date;

pentru soluţionarea problemelor utilizatorilor.

Înainte de a introduce informaţia în sistem, aceasta va fi prezentată analiştilor de sistem pentru a fi formatată şi convertită.

6.4. Complexul hardware şi software al Sistemului

Resursele programate (software) ale Sistemului includ următoarele componente:

pentru serverul de date - sistem de operare HP-UX sau *NIX compatibil;

pentru locurile de muncă automatizate - sistemul de operare Windows;

sistemul de gestiune a bazelor de date - ORACLE;

sistemul informaţional geografic - pachetul ARCGIS;

instrumente de proiectare şi programare - RATIONAL ROSE, DELPHI, C++;

resursele programate ale utilizatorilor - programe adiţionale, plugg-in-uri, scripturi etc. care se elaborează în procesul de exploatare a Sistemului informaţional geografic.

Operarea continuă a Sistemului informaţional geografic al Departamentului Situaţii Excepţionale este asigurată de echipamentul din componenţa sa, care va consta din:

serverul de date - HP;

locurile de muncă automatizate - bazate pe calculatoare personale compatibile cu sistemul IBM;

echipament de telecomunicaţii;

dispozitive periferice specializate - scanere, digitizere, plottere, imprimante etc.

6.5. Reţeaua informaţională de telecomunicaţii

Legătura Sistemului informaţional geografic al Departamentului Situaţii Excepţionale cu complexul central al Sistemului Informaţional Geografic Naţional se realizează prin intermediul reţelei informaţionale de telecomunicaţii în modul stabilit de Guvern.

La prima etapă, legătura cu subdiviziunile sale se stabileşte prin reţeaua globală intranet, a doua etapă fiind crearea reţelei intranet a Departamentului (sau a Guvernului).

7. Securitatea Sistemului informaţional geografic

Securitatea Sistemului informaţional geografic al Departamentului Situaţii Excepţionale se bazează pe principiul accesului ierarhic diferenţiat al utilizatorilor. Toţi utilizatorii pot doar utiliza datele din sistem, modificarea datelor fiind o atribuţie exclusivă a grupei speciale de utilizatori (administrator, analişti de sistem).

8. Încheiere

Crearea Sistemului informaţional geografic este un obiectiv prioritar al Departamentului Situaţii Excepţionale în domeniul implementării tehnologiilor informaţionale moderne în activitatea de prognozare a situaţiilor excepţionale şi de lichidare a consecinţelor acestora. Acest proces de informatizare are drept scop minimizarea implicării factorului uman în analiza situaţiilor, efectuarea calculelor etc. şi maximizarea concentrării acestuia asupra luării deciziilor, ceea ce duce la creşterea calităţii acestor decizii.