347/25.03.2003 Hotărîre cu privire la modul de acumulare şi schimb de informaţii în domeniul protecţiei populaţiei şi a teritoriului în condiţii de situaţii excepţionale
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la modul de acumulare şi schimb de informaţii în domeniul protecţiei
populaţiei şi a teritoriului în condiţii de situaţii excepţionale
nr. 347 din 25.03.2003
(în vigoare 04.04.2003)
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.62-66 art.380 din 04.04.2003
* * *
Abrogat: 19.11.2010
Hotărîrea Guvernului nr.1076 din 16.11.2010
Întru stabilirea modalităţii unice de evaluare, acumulare şi schimb de informaţii în condiţii de situaţii excepţionale, Guvernul Republicii Moldova
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul cu privire la modul de acumulare şi schimb de informaţii în domeniul protecţiei populaţiei şi a teritoriului în condiţii de situaţii excepţionale (se anexează).
2. Departamentul Situaţii Excepţionale va asigura colectarea, generalizarea şi prezentarea la Guvern a informaţiilor despre pericolul declanşării sau declanşarea situaţiilor excepţionale, precum şi despre măsurile întreprinse în vederea prevenirii, diminuării sau lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale.
3. Conducătorii mijloacelor de informare în masă, în cazul pericolului de declanşare sau declanşării situaţiilor excepţionale, vor oferi, în mod gratuit, mijloacele de telecomunicaţii comisiilor pentru situaţii excepţionale, subdiviziunilor Departamentului Situaţii Excepţionale pentru transmiterea oportună şi operativă a informaţiei ce ţine de situaţiile excepţionale, conform destinaţiei acesteia.
4. Autorităţile administraţiei publice locale, factorii de decizie ai agenţilor economici, indiferent de forma lor de proprietate, vor adopta măsurile necesare întru executarea întocmai a prevederilor prezentei hotărîri.
5. Se abrogă:
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.259 din 9 martie 1998 "Cu privire la sistemul de avertizare, informare, clasificare a situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen şi sporirea capacităţii de intervenţie a autorităţilor administraţiei publice" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.30-33, art.269);
pct.23 din Modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova, aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1269 din 20 decembrie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.163-165, art.1371).
| PRIM-MINISTRU | |
| AL REPUBLICII MOLDOVA | Vasile TARLEV |
| Contrasemnată: | |
| Ministrul transporturilor şi comunicaţiilor | Vasile Zgardan |
| Ministrul finanţelor | Zinaida Grecianîi |
| Ministrul justiţiei Vasile Dolghieru Chişinău, 25 martie 2003. |
|
| Nr.347. |
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.347 din 25 martie 2003
REGULAMENT
cu privire la modul de acumulare şi schimb de informaţii în domeniul protecţiei populaţiei
şi a teritoriului în condiţii de situaţii excepţionale Regulamentul cu privire la modul de
acumulare şi schimb de informaţii în domeniul protecţiei populaţiei şi a teritoriului
în condiţiile situaţiilor excepţionale (în continuare - Regulament) are drept obiect
definirea noţiunilor referitoare la situaţiile excepţionale, clasificarea acestora,
precum şi modul de acumulare şi schimb de informaţii în domeniul
prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale.
I. NOŢIUNI GENERALE
1. În sensul prezentului Regulament, noţiunile utilizate au următoarele semnificaţii:
situaţie excepţională - întreruperea condiţiilor normale de viaţă şi activitate a populaţiei la un obiect sau pe un anumit teritoriu în urma unei avarii, catastrofe, calamităţi cu caracter natural sau biologico-social, care conduc sau pot conduce la pierderi umane şi materiale;
zona situaţiei excepţionale - teritoriul în care, drept rezultat al apariţiei situaţiei excepţionale sau a extinderii consecinţelor acesteia, a fost instituită situaţia excepţională;
sursă a situaţiei excepţionale - fenomen incident de origine naturală, biologico-socială sau antropogenă în cazul declanşării căruia apare sau poate apărea o situaţie excepţională;
calamitate naturală - fenomen distructiv natural sau antropo-natural la producerea căruia este iminent pericolul pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, pentru obiectivele economiei naţionale şi pentru mediul ambiant.
II. CLASIFICAREA SITUAŢIILOR EXCEPŢIONALE
2. Prezenta clasificare reprezintă criteriul unic de estimare a situaţiilor excepţionale.
3. Situaţiile excepţionale se clasifică:
a) în funcţie de factorii provocatori (conform anexei nr.2) la prezentul Regulament:
situaţie excepţională cu caracter tehnogen - situaţie cauzată de avarii industriale, accidente în transport, incendii, explozii, accidente cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor toxice, radioactive, ruperea digurilor, prăbuşirea edificiilor etc., pe un anumit teritoriu, cînd sînt afectate condiţiile normale de viaţă şi de activitate a populaţiei şi sînt provocate daune materiale;
situaţie excepţională cu caracter natural - situaţie provocată de calamităţi naturale (cutremure de pămînt, inundaţii, alunecări de teren, întroieniri, furtuni, uragane, grindină etc.);
situaţie excepţională cu caracter biologico-social - situaţie în care, drept rezultat al apariţiei sursei de contaminare pe un anumit teritoriu, sînt afectate condiţiile de viaţă şi de activitate ale oamenilor, este pusă în primejdie existenţa animalelor şi plantelor, apare pericolul de răspîndire în masă a maladiilor contagioase, este periclitată viaţa şi sănătatea oamenilor;
b) în funcţie de numărul sinistraţilor care au avut de suferit în urma situaţiilor excepţionale, prejudiciul material cauzat, extinderea zonelor afectate, gravitatea consecinţelor, în următoarele categorii:
de obiect;
locale;
teritoriale (la nivel de judeţ, raion);
naţionale;
transfrontaliere;
situaţii excepţionale de obiect - situaţii în urma cărora au avut de suferit pînă la 10 persoane sau au fost afectate condiţiile de activitate vitală a mai puţin de 100 persoane, ori prejudiciul material cauzat constituie cel mult 18 mii lei la ziua producerii situaţiei excepţionale şi nu depăşeşte raza teritoriului obiectivului industrial sau de menire socială;
situaţii excepţionale locale - situaţii în urma cărora au avut de suferit mai mult de 10, dar cel mult 50 persoane, ori au fost afectate condiţiile activităţii vitale a circa 100, dar cel mult 300 persoane, ori prejudiciul material cauzat constituie mai mult de 18 mii lei, dar nu mai mult de 90 mii lei la ziua producerii situaţiei excepţionale, iar zona situaţiei excepţionale nu depăşeşte limita hotarelor localităţii, oraşului, municipiului;
situaţii excepţionale teritoriale - situaţii în urma cărora au avut de suferit mai mult de 50, dar cel mult 100 persoane, ori au fost dereglate condiţiile de activitate vitală a mai mult de 300, dar cel mult 500 persoane, ori prejudiciul material cauzat constituie mai mult de 90 mii lei, dar cel mult 360 mii lei la ziua producerii situaţiei excepţionale, iar zona situaţiei excepţionale nu depăşeşte limita hotarelor judeţului (raionului);
situaţii excepţionale de proporţie naţională - situaţii în urma cărora au avut de suferit mai mult de 100 persoane, ori au fost afectate condiţiile de activitate vitală la cel mult 500 persoane, ori prejudiciul material cauzat constituie mai mult de 360 mii lei, iar zona situaţiei excepţionale depăşeşte limita hotarelor a două şi mai multe judeţe (raioane);
situaţii excepţionale de proporţii transfrontaliere - situaţii în care factorii de afecţiune depăşesc hotarele ţării sau situaţia excepţională s-a produs peste hotarele Republicii Moldova şi afectează teritoriile acesteia.
4. Activităţile de pronosticare, prevenire şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale sînt organizate şi desfăşurate de către comisiile pentru situaţii excepţionale, create în temeiul pct.4 al Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.1340 din 4 decembrie 2001.
III. LICHIDAREA SAU DIMINUAREA CONSECINŢELOR
SITUAŢIILOR EXCEPŢIONALE
5. Activităţile de lichidare sau diminuare a consecinţelor situaţiilor excepţionale sînt organizate şi desfăşurate de către comisiile pentru situaţii excepţionale.
6. Activităţile respective sînt realizate cu forţele şi mijloacele organizaţiilor, întreprinderilor şi agenţilor economici, indiferent de forma lor de proprietate, şi de organele administraţiei publice locale pe teritoriul cărora s-au produs situaţiile excepţionale.
7. În cazul în care proporţiile situaţiilor excepţionale sînt de aşa natură, încît nu pot fi lichidate sau localizate cu forţele şi mijloacele disponibile, comisiile respective pentru situaţii excepţionale se adresează după ajutor în comisia pentru situaţii excepţionale ierarhic superioară.
8. În cazul insuficienţei de forţe şi mijloace ale structurilor Departamentului Situaţii Excepţionale, autorităţilor administraţiei publice locale şi ale agenţilor economici din teritoriu, comisia pentru situaţii excepţionale a Republicii Moldova este în drept să decidă antrenarea subdiviziunilor Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Trupelor de Grăniceri etc.
9. Procesul de lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale se consideră încheiat la finalizarea lucrărilor de salvare-deblocare.
IV. MODUL DE ACUMULARE ŞI TRANSMITERE A INFORMAŢIEI
PRIVIND SITUAŢIILE EXCEPŢIONALE
10. La apariţia pericolului de declanşare a situaţiei excepţionale şi în cazul de declanşare a acesteia, comisiile pentru situaţii excepţionale din teritoriu, ale ministerelor, departamentelor, autorităţilor administraţiei publice locale, în decurs de treizeci de minute de la înştiinţarea despre producerea acesteia, transmit în subdiviziunile Departamentului Situaţii Excepţionale informaţia respectivă în conformitate cu prevederile anexei nr.1, la prezentul Regulament cu descrierea detailată a evenimentelor ce au avut loc.
11. În cazul în care există elementele constitutive ale situaţiei excepţionale, la prezentarea informaţiei se indică categoria situaţiei excepţionale cu specificarea tipului acesteia în funcţie de factorii provocatori.
12. Subdiviziunile teritoriale ale Departamentului Situaţii Excepţionale, la primirea informaţiei la direct de la comisiile pentru situaţii excepţionale comunică în mod operativ Departamentului Situaţii Excepţionale, potrivit formei stabilite.
13. La recepţionarea informaţiei despre situaţii excepţionale, Departamentul Situaţii Excepţionale comunică imediat Comisiei pentru situaţii excepţionale a Republicii Moldova.
Anexa nr.1
la Regulamentul cu privire
la modul de acumulare şi schimb
de informaţii în domeniul protecţiei
populaţiei şi a teritoriului în condiţii
de situaţii excepţionale
CONŢINUTUL
informaţiei şi criteriile de estimare a situaţiilor excepţionale pentru comunicările
informative ce se prezintă Departamentului Situaţii Excepţionale
|
I. Conţinutul informaţiei despre situaţiile excepţionale prezentate Departamentului Situaţii Excepţionale de către ministere, departamente, autorităţile administraţiei publice locale şi alte instituţii |
||
| Nr. d/o |
Sursa de informare | Conţinutul informaţiei prezentate |
| 1 | 2 | 3 |
| 1. | Autorităţile administraţiei publice locale, primăriile municipiilor, autorităţile executive ale unităţilor cu statut special de autonomie | Despre pronosticarea, cazurile, consecinţele şi stadiile lichidării accidentelor industriale şi de transport, avariilor la gazoductele magistrale, avariilor la obiectele gospodăriei comunal-locative şi de menire social-culturală, despre proporţiile calamităţilor naturale şi dezastrelor ecologice produse în teritoriul raionului, care s-au soldat cu un mare număr de sinistraţi, inclusiv decedaţi, sau cu daune materiale considerabile, cu pericol de extindere a factorilor distructivi peste hotarele localităţii. |
| Despre poluarea mediului înconjurător ce depăşeşte considerabil valorile normative ale fondului sau concentraţia maxim admisibilă (nivelul maxim admisibil). | ||
| Despre epidemii, epizootii şi epifitotii. | ||
| Despre mersul şi rezultatele lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale. | ||
| 2. | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | Despre accidente la întreprinderi şi consecinţele lor, care s-au soldat cu un mare număr de victime, inclusiv decedaţi, şi poluarea mediului înconjurător, apariţia epizootiilor, epifitotiilor, proporţiile şi rezultatele lichidării consecinţelor. |
| 3. | Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor | Despre accidentele la obiectele de comunicaţii, transporturi şi gospodăriei rutiere şi consecinţele lor, inclusiv despre persoanele afectate, proporţiile şi rezultatele lichidării deteriorărilor. |
| 4. | Ministerul Energeticii: | |
| Întreprinderea de Stat "Moldtranselectro" | Despre accidentele la obiectele energetice şi consecinţele lor, inclusiv persoanele afectate, despre proporţiile şi rezultatele lichidării deteriorărilor. | |
| S.A. "Moldova-GAZ" | Despre accidentele şi incendiile la obiecte şi consecinţele lor, despre proporţiile şi rezultatele lichidării deteriorărilor. | |
| 5. | Ministerul Sănătăţii | Despre cazurile de îmbolnăvire (în masă) a oamenilor, epidemii, apărute ca urmare a situaţiilor excepţionale şi gravitatea acestora. |
| Despre cazurile de suprairadiere a oamenilor. | ||
| Despre măsurile de profilaxie efectuate şi organizarea asistenţei medicale. | ||
| 6. | Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului | Despre accidentele şi incendiile la întreprinderile şi sistemele gospodăriei comunale, proporţiile şi consecinţele lor, rezultatele lichidării consecinţelor. |
| Despre accidentele şi incendiile la obiectele sistemului gospodării comunale, precum şi la obiectele finalizate sau care sînt în proces de construcţie. | ||
| 7. | Serviciul "Hidrometeo" | Despre pronosticarea şi producerea fenomenelor meteorologice, agrometeorologice şi hidrologice periculoase. |
| 8. | Ministerul Afacerilor Interne | Despre actele de terorism. |
| Despre depistarea laboratoarelor clandestine de fabricare a armelor chimice, biologice etc. | ||
| Despre accidente de transport cu degajarea şi scurgerea substanţelor puternic toxice şi altor substanţe chimice, precum şi pierderea acestora în timpul transportării lor. | ||
| Despre păstrarea nesancţionată a substanţelor explozive, substanţelor puternic toxice şi altor substanţe asemănătoare. | ||
| Despre accidentele rutiere soldate cu mulţi decedaţi, daune materiale considerabile, un număr mare de automobile deteriorate, despre transportarea încărcăturilor periculoase. | ||
| Despre acapararea mijloacelor auto cu pasageri de către persoane extremiste sau psihic bolnave. | ||
| Despre cazurile de depistare a obiectelor deflagrante, pericolul explodării lor şi consecinţele producerii exploziei. | ||
| 9. | Ministerul Apărării | Despre accidentele radioactive şi chimice, consecinţele lor la obiectele Armatei Naţionale, cu pericol de răspîndire a factorilor distructivi în afara acestor obiecte. |
| Despre poluarea radioactivă şi chimică a mediului înconjurător ce depăşeşte considerabil fondul maxim admisibil sau concentraţia maxim admisibilă (nivelul maxim admisibil) în taberele de dislocare a unităţilor. | ||
| 10. | Serviciul de Informaţii şi Securitate | Despre situaţiile excepţionale şi pericolul apariţiei lor. |
| 11. | Departamentul Vamal | Despre accidentele la punctele de trecere a frontierei şi depistarea transportărilor nesancţionate de substanţe periculoase explozive, inflamabile, puternic toxice, chimice, radioactive şi de deşeuri ale acestora. |
| 12. | Concernul Republican pentru Gospodărirea Apelor "Apele Moldovei" | Despre accidentele la obiectele de gospodărire a apelor, consecinţele lor, rezultatele lichidării consecinţelor avariilor. |
| Despre pronosticul şi cazurile de evacuare preventivă a apei din lacurile de acumulare, zonele de inundaţie, despre victime şi daune materiale. | ||
| 13. | Academia de Ştiinţe a Moldovei | Despre pronosticurile şi seismele produse cu intensitatea de cel puţin 6 grade. |
| Despre accidentele la obiectele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care s-au soldat cu un număr mare de persoane afectate, inclusiv decedate, daune materiale considerabile, răspîndirea sau pericolul răspîndirii factorilor dăunători în afara obiectelor în cauză. | ||
|
II. Criteriile de evaluare a situaţiilor excepţionale care sînt comunicate Departamentului Situaţii Excepţionale |
||
| Nr. d/o | Specificarea situaţiilor excepţionale | Criteriile de evaluare a situaţiilor excepţionale |
| 1 | 2 | 3 |
|
1. Situaţii excepţionale cu caracter tehnogen |
||
| 14. | Accidente de transport la căile ferate, pe automagistrale, în transportul de apă, conductele magistrale, catastrofe aeriene. | Inundarea sau distrugerea podurilor, tunelurilor, drumurilor utilizabile. |
| Scurgeri de petrol, de produse petroliere şi substanţe puternic toxice. | ||
| Plasarea premeditată sau accidentată în tuneluri sau pasajele subterane a substanţelor chimic periculoase şi ecologic dăunătoare, a substanţelor cu pericol de deflagrare şi inflamabile, precum şi a petrolului şi derivatelor lui. Imposibilitatea lichidării consecinţelor cu forţe proprii. | ||
| 15. | Accidente cu degajarea şi scurgerea substanţelor puternic toxice şi altor substanţe chimice la obiectele periculoase din punct de vedere chimic, în transport, pierderea substanţelor puternic toxice în timpul transportării lor. | Extinderea factorilor dăunători distructivi peste limitele zonei de protecţie sanitară, depăşind concentraţia maxim admisibilă (nivelul maxim admis): |
| de 20-29 ori, în decurs de peste 48 ore; | ||
| de 30-49 ori, în decurs de peste 8 ore. | ||
| 16. | Incendii, explozii însoţite de ardere, înflăcărări spontane, erupţii instantanee de gaze şi dărîmări la obiectele periculoase din punct de vedere radioactiv, chimic şi biologic, la obiectele industriale, de transport, la obiectele agricole şi de menire social-culturală, pe plantaţiile agricole şi masivele forestiere. | Cazurile în care au ars case, întreprinderi, obiective de menire social-culturală etc., plantaţii agricole, păduri. |
| Perturbarea funcţionării altor ramuri ale economiei. | ||
| Producerea de incendii la obiectele periculoase din punct de vedere radioactiv, chimic şi biologic. Poluarea mediului înconjurător prin depăşirea concentraţiei maxim admisibile (nivelul maxim admis) de cel puţin 50 de ori. | ||
| Imposibilitatea depăşirii situaţiei de avarie cu forţe proprii. | ||
| 17. | Avarii cu degajarea substanţelor radioactive la staţiile atomice învecinate, în instituţiile de învăţămînt, instituţiile de cercetare ştiinţifică, medicale şi la obiectele speciale, la transportarea deşeurilor radioactive şi în locurile de înhumare | Contaminarea radioactivă a mediului înconjurător în urma căreia: |
| conţinutul radionuclizilor în atmosferă depăşeşte concentraţia prevăzută de normele securităţii radioactive; fondul radioactiv depăşeşte 50 mkR/oră. | ||
| Orice accidente nucleare majore cu efect transfrontalier. | ||
| Orice cazuri de înregistrare în raza de pînă la 10 km de la frontiera de stat a unor valori ale fondului radioactiv ce depăşesc limitele maxime. | ||
| 18. | Accidente hidrodinamice. | Inundarea caselor de locuit şi altor obiecte, plantaţiilor agricole, drumurilor etc. |
| Ruperea digurilor (barajelor, ecluzelor etc.), în urma căreia se formează valul de erupţie şi inundare. | ||
| Ruperea digurilor (barajelor, ecluzelor etc.) care au provocat distrugeri, inundaţii ale fîntînilor de aprovizionare cu apă potabilă. | ||
| 19. | Accidente la sistemele de importanţă vitală: la sistemele electroenergetice; la sistemele comunale de asigurare vitală; la sistemele de epurare; la reţelele de gaze |
Perturbarea funcţionării altor ramuri ale economiei. Majorarea de cel puţin 10 ori a volumului apelor reziduale şi a concentraţiei substanţelor poluante, atestarea scurgerilor de petrol şi produselor petroliere în volum de cel puţin 5 tone |
| 20. | Prăbuşirea bruscă a edificiilor | Atestarea victimelor şi persoanelor rămase fără adăpost. |
| 21. | Accidente la obiectele economiei, cauzate de degajarea substanţelor ecologice dăunătoare | Creşterea de cel puţin 100 ori a concentraţiei maxim admisibile la obiectele acvatice. |
| Depistarea unui miros nespecific cu intensitatea de peste 4 grade. | ||
| Diminuarea conţinutului oxigenului solubil şi pieirea în urma degajării a peştilor şi altor organisme acvatice. | ||
| Scăderea pînă sub 2 mg/l a conţinutului oxigenului solubil. | ||
| Acoperirea cu o peliculă a cel puţin 1/3 din suprafaţa bazinului acvatic cu o întindere de pînă la 6 km2. | ||
|
2. Situaţii excepţionale cu caracter natural |
||
| 22. | Fenomene periculoase geofizice: cutremure de pămînt (seisme). Fenomene geologice periculoase: alunecări de teren, surpări, grohotişuri, tasări ale suprafeţei terestre. |
Seisme cu intensitatea de cel puţin 6 grade. Existenţa jertfelor umane, persoanelor afectate şi celor rămase fără adăpost. Pieirea animalelor domestice. Distrugerea blocurilor locative, încăperilor de producţie şi altor edificii. |
| 23. | Incendii naturale, incendii de proporţii la obiectele cu pericol deflagrant şi la obiectele cu un personal, numeros. | Atestarea incendiilor de proporţii nesupuse controlului pe o suprafaţă de cel puţin 1 ha. |
| 24. | Fenomene meteorologice şi agrometeorologice periculoase: | |
| uragan | Viteza vîntului este mai mare de 34 m/sec. | |
| furtună puternică | Viteza vîntului este de 25-30 m/sec, şi mai mare. | |
| ploi de lungă durată şi torenţiale | Cantitatea precipitaţiilor atinge cel puţin 120 mm/12 ore în decurs de 48 ore. | |
| grindină mare | Mărimea particulelor de gheaţă depăşeşte 20 mm. | |
| ninsori puternice | Stratul de zăpadă atinge în timp de 12 ore cel puţin 30 cm. Ninsoare intensă, iar viteza vîntului pe parcursul a 24 ore este de cel puţin 18 m/sec. | |
| viscol puternic (întroieniri) | Diametrul chiciurii pe fire atinge cel puţin 20 mm. | |
| polei mare | Grosimea stratului de gheaţă este de cel puţin 10 mm. | |
| geruri mari | (temperatura aerului scade sub -25 grade C); | |
| călduri mari | (temperatura aerului se ridică mai sus de +35 grade C). | |
| îngheţuri | Se determină de către serviciile hidrometeorologice teritoriale. Temperatura aerului la suprafaţa solului scade sub 0 grade în decurs de peste 6 ore, în perioada activă de vegetaţie a culturilor agricole, fapt ce conduce la pieirea acestora. |
|
| secetă | Combinarea nefastă a factorilor de temperatură înaltă a aerului, deficit de precipitaţii, umiditate redusă a aerului, insuficienţă a rezervelor de apă în sol, fapte ce conduc la pieirea culturilor de cîmp şi pierderea recoltei. | |
| cote de nivel ale apei (inundaţii) în timpul revărsării apelor, viiturilor | Depăşirea unor niveluri (înalte) ale apelor deosebit de periculoase pentru anumite localităţi şi obiecte economice concrete. | |
| nivelul redus al apelor | Scăderea apelor sub nivelul prevăzut în proiectul staţiilor de captare a apei şi sub nivelurile navigabile ale rîurilor navigabile pe o perioadă de cel puţin o lună. | |
| diminuarea conţinutului general de ozon în atmosferă | Diminuarea cu cel puţin 10% a conţinutului de ozon deasupra teritoriului Republicii Moldova în decursul a 2-3 luni, în perioada de vegetaţie a plantelor. | |
| 25. | Fenomene cauzate de schimbarea stării uscatului (solului, subsolului, landşaftului): | |
| tasări catastrofale, alunecări, surpări ale suprafeţei terestre din cauza epuizării exploatărilor miniere de zăcăminte minerale în sol ale metalelor grele (inclusiv ale substanţelor radioactive) şi altor substanţe nocive; | Distrugerea caselor de locuit şi spaţiilor de producere ale diverselor sisteme. Depăşirea concentraţiei maxim admisibile (nivelului maxim admisibil) de substanţe chimice periculoase şi noxe ecologice de cel puţin 20 ori,iar de substanţe radioactive - de 100 şi mai multe ori. Deteriorarea şi nimicirea stratului de sol sau compromiterea semănăturilor, culturilor agricole sau vegetaţiei naturale pe suprafeţe de cel puţin 5 ha. |
|
| Depăşirea de 20 ori a nivelului maxim de consecinţe sau de 100 ori a valorilor fondului naţional. Depăşirea de 30 ori a nivelului maxim al concentraţiei, conform criteriilor sanitaro-toxicologice, şi de 7 ori, conform criteriilor fitotoxicologice, pe suprafeţe de peste 100 ha. Distrugerea stratului vegetal şi celui fertil cu deşertificarea unor suprafeţe de peste 50 ha/an. Distrugerea teritoriilor însămînţate şi plantelor multianuale pe o suprafaţă de peste 10 ha. |
||
| eroziunea catastrofală a solurilor, însoţită de spălarea concomitentă a stratului fertil şi formarea rîpilor în urma ploilor torenţiale şi viiturilor, rezultate din topirea zăpezii. | ||
| Poluarea solului şi subsolului cu substanţe toxice industriale. | ||
| Poluarea solului cu pesticide; | ||
| Poluarea cu deşeuri periculoase a pămînturilor prin organizarea gunoiştilor nesancţionate. | ||
| Declanşarea catastrofală a proceselor de deşertificare a păşunilor. | ||
| Înecarea terenurilor în urma inundaţiilor; | Distrugerea obiectivelor economiei naţionale. | |
| Inundarea terenurilor în urma construcţiei nesancţionate a lacurilor de acumulare. | ||
| 26. | Fenomene cauzate de schimbările componenţei şi particularităţile atmosferice (mediul atmosferic): | |
| depăşirea nivelului maxim de concentrare a substanţelor nocive în atmosferă; | De 30-49 ori în timp de 2 ore | |
| formarea unei zone imense de precipitaţii acide. | De 20-49 ori în timp de 8 ore. | |
| 27. | Fenomene cauzate de schimbările stării biosferei | Pieirea (contaminarea) în masă a peştilor, altor animale şi plante acvatice, căpătarea unor mirosuri şi gusturi anterior nespecifice, devieri de la dezvoltarea normală a icrelor, larvelor şi a puietului de peşte, schimbarea căilor de migrare, locurilor de hrană şi depunere a icrelor. |
| Pieirea (îmbolnăvirea) în masă a animalelor, inclusiv a celor sălbatice, cînd mortalitatea sau numărul îmbolnăvirilor depăşeşte media statistică de cel puţin 3 ori. | ||
| Dispariţia vegetaţiei (arderea, uscarea pe picior şi alte forme), inclusiv a pădurilor şi a culturilor agricole, pe o suprafaţă de 0,25 ha. | ||
| Înrăutăţirea bruscă a sănătăţii (decesul) persoanelor care s-au aflat în zona poluării, depistarea cauzelor (indicilor) efectului secundar al substanţelor poluante (sub alte forme de acţiune) în urma pătrunderii lor în organismul uman odată cu produsele alimentare de origine vegetală şi animală. | ||
| 28. | Fenomene cauzate de modificarea hidrosferei: | |
| insuficienţa acută a apei în urma uscării surselor sau poluării lor; | ||
| secarea surselor de apă, necesare pentru asigurarea necesităţilor economice şi de menaj şi a proceselor tehnologice; | ||
| depăşirea concentraţiei maxim admisibile de substanţe poluante în apele de suprafaţă şi subterane; | De cel puţin 30 de ori, dacă aceste acvatorii nu sînt zone de poluare chimică. | |
| diminuarea conţinutului de oxigen solubil în apă. | Un miros anterior impropriu al apei cu o intensitate de 4 grade. Un conţinut sub 2 mg/l şi mai mic. |
|
|
3. Situaţii excepţionale cu caracter biologico-social |
||
| 29. | Boli contagioase ale oamenilor: epidemii |
Boli contagioase cu etiologie nedepistată la cel puţin 20 de persoane. |
| 30. | Boli contagioase ale animalelor agricole: epizootii |
Cazuri de îmbolnăviri şi pieirea în masă. |
| 31. | Atacarea plantelor agricole de boli şi dăunători: epifitotie progresată |
Pieirea în masă a plantelor. |
Anexa nr.2
la Regulamentul cu privire
la modul de acumulare şi schimb
de informaţii în domeniul protecţiei
populaţiei şi a teritoriului în condiţii
de situaţii excepţionale
Clasificarea situaţiilor excepţionale
I. Situaţii excepţionale cu caracter tehnogen
Factorii provocatori
1. Accidente de transport (catastrofe):
accidente ale trenurilor mărfare;
accidente ale trenurilor de pasageri;
accidente ale navelor fluviale de transport;
accidente ale navelor fluviale de pasageri;
catastrofe aeriene în aeroporturi şi localităţi;
catastrofe aeriene în afara aeroporturilor şi localităţilor;
accidente de transport pe poduri şi pe pasajele de intersecţie cu calea ferată;
accidente (catastrofe) pe căile rutiere (catastrofe auto de proporţii);
avarii la conductele magistrale.
2. Incendii, explozii, pericol de explozie:
incendii (explozii) în edificii, la reţelele de comunicaţii şi utilajele tehnologice ale obiectelor industriale;
incendii (explozii) la obiectele în care se păstrează substanţe uşor inflamabile, inflamabile şi explozibile;
incendii (explozii) în transport;
incendii (explozii) în edificiile şi construcţiile de locuit, de menire socială şi culturală;
incendii (explozii) la obiectele periculoase din punct de vedere chimic;
incendii (explozii) la obiectele cu pericol radioactiv;
depistarea muniţiilor neexplodate;
depistarea, pierderea materialelor explozibile (muniţiilor);
incendii (explozii) în spaţiile deschise, pe străzi în locurile de concentrare în masă a populaţiei (staţiile transportului în comun, pieţe, tîrguri angro, stadioane, parcuri etc.);
incendii (explozii) la obiectele cu destinaţie agricolă;
incendii (explozii) ale gazoductelor magistrale;
incendii (explozii) în edificiile şi construcţiile edificate cu folosirea construcţiilor uşoare din metal cu izolare termică inflamabilă;
incendii (explozii) în trecerile subterane;
incendii (explozii) în edificiile şi construcţiile de cult.
3. Accidente cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor chimice periculoase:
accidente cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor chimice periculoase la păstrarea (înhumarea) acestora;
accidente în transport cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor chimice periculoase;
formarea şi răspîndirea în procesul reacţiei chimice, declanşate în urma accidentului, a substanţelor chimice periculoase;
depistarea (pierderea) surselor de substanţe chimice periculose;
degajarea bruscă a metanului, bioxidului de carbon şi altor substanţe toxice, precum şi a gazelor.
4. Depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în mediul ambiant:
depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în pămînt;
depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în aerul atmosferic;
existenţa în aer a degajărilor subterane de substanţe periculoase (poluante) mai sus de concentraţia maxim admisibilă;
depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în apele de suprafaţă;
depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în apa potabilă;
depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în apele subterane;
existenţa în apele subterane a substanţelor radioactive mai sus de concentraţia maxim admisibilă.
5. Accidente cu degajarea (pericol de degajare) substanţelor radioactive:
accidente cu degajarea (pericol de degajare) substanţelor radioactive;
accidente cu sursele de radiaţie ionizată;
accidente ale mijloacelor de transport cu încărcături de substanţe radioactive;
depistarea (pierderea) surselor de radiaţie ionizată;
accidente cu deşeurile radioactive;
accidente nucleare sau radiologice peste hotarele statului şi care ameninţă poluarea teritoriului statului.
6. Prăbuşirea bruscă a edificiilor, construcţiilor:
prăbuşirea elementelor comunicaţiilor de transport;
prăbuşirea edificiilor şi construcţiilor cu destinaţie industrială;
prăbuşirea edificiilor şi construcţiilor locative, de menire socială şi culturală.
7. Accidente ale sistemelor electroenergetice:
accidente la centralele hidroelectrice;
accidente la centralele termoelectrice;
accidente la alte centrale electroenergetice;
accidente la reţelele electrice;
ieşirea din funcţiune a reţelelor electrice de transport;
încălcarea integrităţii sau divizarea sistemului energetic unificat al statului pe părţi;
accidente la sistemele (reţelele) electroenergetice cu întreruperea îndelungată a furnizării energiei electrice către consumatorii de bază sau pe teritorii vaste.
8. Avarii ale sistemelor comunale de asigurare vitală:
avarii ale sistemelor de canalizare cu degajarea masivă a substanţelor poluante;
avarii ale sistemelor termice (sistemelor de asigurare cu apă fierbinte);
avarii ale sistemelor de alimentare a populaţiei cu apă potabilă;
avarii ale gazoductelor magistrale şi comunale.
9. Avarii ale sistemelor de legătură şi telecomunicaţii:
avarii ale sistemelor de legătură şi telecomunicaţii.
10. Avarii ale sistemelor de purificare industriale:
avarii ale sistemelor de purificare a apelor reziduale ale întreprinderilor industriale cu degajarea masivă a substanţelor poluante;
avarii ale instalaţiilor industriale de purificare a gazelor (degajarea în masă a substanţelor poluante).
11. Avarii hidrodinamice:
ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) cu formarea valurilor de erupţie şi declanşarea inundaţiilor catastrofale;
ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) şi apariţia viiturii de erupţie;
suprimare de siguranţă a apei din bazinele de apă ale centralelor hidroelectrice în legătură cu pericolul ruperii hidrobarajelor;
ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) ce se soldează cu spălarea solurilor fertile sau cu formarea depunerilor pe teritorii extinse. II. Situaţii excepţionale cu caracter natural Factorii provocatori
12. Fenomene periculoase geofizice:
cutremure de pămînt.
13. Fenomene periculoase geologice:
alunecări de teren;
prăbuşiri;
eroziunea solurilor.
14. Fenomene meteorologice şi agrometeorologice periculoase:
furtună puternică (9-11 grade) de cel puţin 25-30 m/sec;
uragane (12-15 grade) de cel puţin 34 m/sec;
vîrtejuri;
grindină mare;
ploi torenţiale;
ploi de lungă durată;
ninsori puternice;
lipirea zăpezii umede;
viscol puternic (întroieniri);
polei mare;
geruri mari;
călduri mari;
ceaţă densă;
secetă;
îngheţuri;
furtuni puternice (descărcări electrice).
15. Fenomene hidrologice periculoase:
nivelul înalt al apei (inundaţie);
revărsarea apelor;
viituri pluviale (de zăpadă);
blocări cu gheaţă;
nivelul scăzut al apei;
îngheţarea rîurilor de timpuriu şi apariţia sloiurilor de gheaţă pe fluviile navigabile;
mişcarea intensă a sloiurilor de gheaţă.
16. Fenomene hidrogeologice periculoase:
nivelul scăzut al apelor subterane;
nivelul înalt al apelor subterane (inundaţie parţială).
17. Incendii în natură:
incendii de pădure;
incendii ale masivelor de stepă şi cerealiere.
18. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării pămîntului (solului, subsolului, landşaftului):
tasări catastrofale, alunecări de pămînt, prăbuşiri, prăbuşiri ale suprafeţei terestre, cauzate de lucrările de extragere a zăcămintelor minerale utile şi altor activităţi antropogene;
degradarea intensivă a solurilor, deşertificarea unor imense teritorii, cauzată de eroziuni, sărături, înmlăştiniri etc.;
situaţii critice, create în urma supraîncărcării depozitelor (gunoiştilor) cu deşeuri industriale şi menajere, poluarea de către acestea a mediului înconjurător.
19. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea componenţei şi proprietăţilor atmosferei (ambianţa atmosferică):
schimbarea bruscă a timpului sau a climei în urma activităţii antropogene;
inversiuni de temperatură deasupra oraşelor;
insuficienţă de oxigen în oraşe;
depăşirea nivelului maxim admisibil al zgomotului în oraşe;
căderea precipitaţiilor acide;
distrugerea stratului de ozon din atmosferă;
modificarea considerabilă a transparenţei atmosferei;
nivelul sporit al radiaţiei.
20. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării hidrosferei (mediului acvatic):
insuficienţa acută de apă potabilă în urma secării resurselor acvatice sau a poluării lor;
secarea resurselor acvatice necesare pentru organizarea asigurării cu apă a sectorului social-economic şi proceselor tehnologice.
21. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării biosferei:
dispariţia unor specii de animale şi plante sensibile la schimbările mediului lor de trai;
pieirea vegetaţiei pe un teritoriu vast;
schimbarea bruscă a capacităţii biosferei de a reproduce resurse regenerabile. III. Situaţii excepţionale cu caracter biologico-social Factorii provocatori
22. Boli contagioase ale oamenilor:
cazuri rare de îmbolnăvire de boli exotice şi contagioase deosebit de periculoase;
cazuri de molipsire în grup de boli contagioase periculoase;
izbucnire epidemică a bolilor contagioase periculoase;
epidemie;
pandemie;
boli contagioase ale oamenilor cu o etiologie nestabilită.
23. Intoxicaţia oamenilor:
intoxicaţia oamenilor în urma utilizării produselor alimentare;
intoxicaţia oamenilor în urma folosirii apei;
intoxicaţia oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (în afară de cele întîmplătoare);
intoxicaţia oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (cazuri în grup);
intoxicaţia oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (cazuri în masă).
24. Boli contagioase ale animalelor agricole:
cazuri rare de îmbolnăvire de boli exotice şi contagioase deosebit de periculoase;
enzootii;
epizootii;
panzootii;
boli contagioase ale animalelor agricole cu etiologie nedepistată.
25. Intoxicarea în masă a animalelor agricole:
intoxicarea în masă a animalelor agricole.
26. Pieirea în masă a animalelor sălbatice:
pieirea în masă a animalelor sălbatice.
27. Atacarea plantelor agricole de boli şi dăunători:
panfitotie;
epifitotie progresată;
îmbolnăvirea plantelor agricole cu etiologie nedepistată;
răspîndirea în masă a dăunătorilor de plante.