Hotărâri

1204/23.12.2010 Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind instituţiile de învăţămînt complementar (extraşcolar)

Tipul documentului: Hotărâri
Data adoptării: 23.12.2010

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind instituţiile

de învăţămînt complementar (extraşcolar)

nr. 1204 din 23.12.2010

(în vigoare 31.03.2011)

Monitorul Oficial nr.259-263 art.1321 din 31.12.2010

* * *

În scopul asigurării îndeplinirii prevederilor Legii nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul sanitar privind instituţiile de învăţămînt complementar (extraşcolar) (se anexează).

2. Realizarea prevederilor prezentei hotărîri se va efectua în limitele alocaţiilor aprobate în bugetul de stat pe anul respectiv, precum şi din alte surse ce nu contravin legislaţiei.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare în termen de 3 luni de la data publicării.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.

PRIM-MINISTRU	Vladimir FILAT
Contrasemnează:
Ministrul sănătăţii	Vladimir Hotineanu
Ministrul finanţelor	Veaceslav Negruţa
Ministrul educaţiei	Leonid Bujor
Chişinău, 23 decembrie 2010.
Nr.1204.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.1204 din 23 decembrie 2010

REGULAMENTUL SANITAR

privind instituţiile de învăţămînt complementar (extraşcolar)

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul sanitar privind instituţiile de învăţămînt complementar (extraşcolar) (în continuare – Regulament sanitar) stabileşte norme sanitare faţă de instituţiile de învăţămînt complementar pentru copii şi adolescenţi (în continuare – instituţii extraşcolare), indiferent de proprietatea şi forma organizatorico-juridică.

2. Prezentul Regulament sanitar este executoriu pentru toate persoanele fizice şi juridice, activitatea cărora ţine de proiectarea, construcţia, reconstrucţia, schimbarea localului destinat instituţiilor extraşcolare, exploatarea instituţiilor extraşcolare, instruirea, educaţia copiilor şi adolescenţilor, precum şi pentru organele şi instituţiile ce efectuează supravegherea de stat a sănătăţii publice.

II. NORME SANITARE FAŢĂ DE AMPLASAREA INSTITUŢIILOR

EXTRAŞCOLARE ŞI TERENURILE AFERENTE

3. La proiectarea, construirea edificiilor destinate instituţiilor extraşcolare, sau la schimbarea localului acestora distanţa amplasării instituţiilor respective trebuie să constituie minimum 25 m de la linia roşie a străzii în localităţile urbane şi minimum 15 m în localităţile rurale. În localităţile rurale casele individuale, încăperile de întreţinere a animalelor şi edificiile sociale se amplasează la minimum 50 m de la clădirea instituţiei extraşcolare. Distanţa de la clădirea instituţiei unde se află încăperile instructiv-educative şi pînă la clădirile din vecinătate trebuie să fie de minimum 2,5 din înălţimea clădirii de vizavi.

Nu se admite amplasarea instituţiilor extraşcolare, zonelor de odihnă, terenurilor sportive şi edificiilor sportive pentru copii şi adolescenţi (inclusiv plajele) pe teritoriul zonelor de protecţie sanitară.

4. Atribuirea terenurilor, proiectarea, recepţia finală, funcţionarea instituţiei extraşcolare, precum şi modificarea utilităţii funcţionale a încăperilor se permite numai în baza avizului sanitar.

5. Teritoriul instituţiilor extraşcolare nu trebuie să fie traversat de comunicaţii, magistrale inginereşti cu destinaţie urbană sau rurală (sisteme de apeduct şi canalizare). Magistralele inginereşti trebuie să fie amplasate în conformitate cu exigenţele în domeniul construcţiilor. Se interzice ca liniile de tensiune înaltă să traverseze teritoriul instituţiei.

6. Teritoriul trebuie să fie îngrădit cu gard sau plantaţii verzi. Nu se admite plantarea arbuştilor ghimpoşi cu fructe otrăvitoare, amplasarea cuştilor pentru întreţinerea animalelor sălbatice, periculoase pentru viaţa copiilor şi adulţilor.

7. Teritoriul instituţiei extraşcolare include zone funcţionale (zona destinată diverselor activităţi în aer liber, zona sportivă, zona de agrement, zona de gospodărie, zona verde), numărul şi suprafaţa cărora se stabileşte în funcţie de curriculumul programelor de activitate.

8. Instituţiile extraşcolare cu profil sportiv (volei, basket, fotbal, atletică uşoară) dispun de o zonă sportivă cu suprafaţa de 0,7-1,1 ha, care include terenul de atletică uşoară, terenul de fotbal, două terenuri de volei, două terenuri de baschet, sau unul de volei, baschet şi combinat, cordodrom, bazin pentru modelarea navelor acvatice, autodrom şi cartodrom.

Suprafeţele terenurilor sportive sînt menţionate în anexa nr.1 la prezentul Regulament.

9. Instituţiile extraşcolare cu profil ecologico-biologic (turism, geologie, tineri naturalişti) dispun de o zonă instructiv-experimentală cu o suprafaţa de 0,15-0,4 ha, care include terenurile destinate cultivării legumelor, culturilor de cîmp şi plantelor decorative, livada, terenurile zoologice, meteorologice şi geografice.

10. Zona de agrement cu suprafaţa de 0,15-0,5 ha trebuie să dispună de terenuri pentru jocuri statice şi jocuri active.

11. Zona verde trebuie să constituie nu mai puţin de 40% din teritoriul instituţiei extraşcolare. Se admite micşorarea spaţiului verde cu 10 %, în cazul în care instituţia extraşcolară se amplasează în vecinătatea unei păduri sau a unui parc.

12. Zona de gospodărie, cu suprafaţa de 0,05-0,1 ha, se amplasează în fundul teritoriului şi include construcţiile gospodăreşti şi recipientele pentru gunoi.

Distanţa de la clădire pînă la recipientele pentru gunoi trebuie să fie de cel puţin 25 m.

III. NORME SANITARE PENTRU CLĂDIRILE ŞI ÎNCĂPERILE DE BAZĂ

13. Instituţia extraşcolară trebuie să fie amplasată într-o clădire separată sau într-o clădire anexată. Instituţia poate fi constituită din mai multe blocuri unite prin galerii cu izolare termică.

14. Clădirea instituţiei extraşcolare trebuie să aibă cel mult patru etaje.

15. Scările între etaje se proiectează cu un sistem de iluminat natural prin ferestre. Înălţimea balustradei scărilor trebuie să fie de cel puţin 1,2 m.

16. Încăperile instituţiilor extraşcolare trebuie amplasate la etajele de pe suprafaţa terestră. Nu se admite amplasarea încăperilor pentru ocupaţiile copiilor în subsol şi etajele soclu.

17. La distribuirea încăperilor pentru ocupaţiile copiilor se ia în considerare menirea lor funcţională, precum şi necesitatea ieşirii pe teren:

1) atelierele de sculptură şi ceramică trebuie amplasate la primele etaje, cu ieşire pe teren;

2) încăperile pentru ocupaţii de creaţie tehnică cu instalaţii de proporţii mari sau strunguri, încăperile pentru ocupaţii individuale la pian, sălile pentru organizarea manifestaţiilor festive, cabinetul medical, sufrageria şi bufetul trebuie amplasate la primele etaje;

3) laboratoarele chimico-tehnice, de astronomie (cu observatorii), încăperile pentru ocupaţii la instrumente de suflat trebuie amplasate la ultimele etaje;

4) atelierele de artă trebuie amplasate la etajele superioare.

18. În atelierele de prelucrare a lemnului şi combinatele de prelucrare a metalului şi lemnului a instituţiilor extraşcolare trebuie să se prevadă o ieşire auxiliară spre exterior printr-un tambur încălzit sau printr-un coridor, aflat lîngă ateliere, în care nu se află ieşirile altor cabinete.

19. Încăperile destinate activităţilor pedagogice în grup (istorie, etnografie, geografie, literatură ) trebuie să aibă o suprafaţă minimă de 1,7 m² pentru un elev.

20. În cabinetele de informatică trebuie să se respecte normele sanitare faţă de tehnica de calcul (anexa nr.2 la prezentul Regulament sanitar).

21. La fiecare etaj al instituţiei extraşcolare trebuie să fie amplasat cîte un bloc sanitar pentru băieţi şi fete, utilat cu cabine. Pentru personal trebuie rezervat un bloc sanitar separat de cel al elevilor.

Dotarea cu echipament tehnico-sanitar este specificată în anexa nr.3 la prezentul Regulament.

Intrările în blocurile sanitare nu trebuie să fie în apropierea încăperilor pentru ocupaţiile copiilor.

22. Suprafeţele încăperilor auxiliare destinate pentru vestiar, garderobă şi sălile de recreaţie sînt specificate în anexa nr.4 la prezentul Regulament.

Încăperile pentru organizarea ocupaţiilor de sport şi coregrafie trebuie amenajate cu vestiar pentru îmbrăcăminte (în cazul lipsei vestiarului comun). Separat pentru băieţi şi pentru fete se prevăd încăperi pentru schimbarea îmbrăcămintei.

23. Suprafeţele pereţilor şi duşumelelor trebuie să fie netede, supuse uşor dereticării umede, cu folosirea detergenţilor şi substanţelor dezinfectante autorizate în modul stabilit de Ministerul Sănătăţii.

24. Materialele, lacurile şi vopselele folosite pentru lucrările de finisare în interiorul încăperilor, se permit numai cu prezenţa avizului sanitar.

25. Înălţimea încăperilor pentru ocupaţii trebuie să fie de cel puţin 3,0 m.

26. În cazul amplasării instituţiilor extraşcolare pentru copii în clădiri cu altă destinaţie, în comun cu alte organizaţii, trebuie să se asigure o intrare separată, garderobă şi WC.

IV. NORME SANITARE PENTRU SISTEMELE

DE APROVIZIONARE CU APĂ ŞI CANALIZARE

27. În clădirile instituţiilor extraşcolare trebuie să fie instalate sistemul de apeduct cu apă potabilă, sistemele antiincendiar şi de canalizare.

28. Sistemele de apeduct şi canalizare ale instituţiilor trebuie centralizate. În cazul lipsei sistemului centralizat de apeduct, instituţia extraşcolară este asigurată cu apă potabilă din surse locale. Calitatea apei trebuie să corespundă legislaţiei sanitare în vigoare. În localităţile fără sistem centralizat de canalizare, instituţiile extraşcolare trebuie utilate cu sistem de canalizare local. Apele reziduale trebuie să fie evacuate la staţiile de epurare, procedeul fiind coordonat cu Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice.

29. Atelierele de pictură, sculptură, activitate tehnică, instruirea tinerilor naturalişti, laboratoarele foto şi de cinema, încăperile cu destinaţie medicală, încăperea pentru personalul tehnic, blocurile sanitare trebuie să fie dotate cu lavoare cu apă rece şi caldă.

30. Încăperile pentru organizarea ocupaţiilor de sport şi coregrafie se amenajează cu duşuri, lavoare cu apă rece şi caldă (1 duş şi 1 lavoar pentru 10 persoane).

V. NORME SANITARE PRIVIND INSTALAŢIILE ŞI ÎNCĂPERILE

PENTRU ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE BAZĂ

31. La amplasarea instituţiilor extraşcolare în cadrul clădirilor de altă menire trebuie să fie asigurate cu un minimum de încăperi cu suprafeţe necesare pentru organizarea ocupaţiilor copiilor, precum şi cu utilaj, mobilă, depozite, vestiar şi bloc sanitar, în corespundere cu legislaţia sanitară în vigoare.

Componenţa şi suprafeţele încăperilor sînt specificate în anexa nr.5 la prezentul Regulament.

32. Cerinţe faţă de condiţiile de organizare a ocupaţiilor de creaţie a copiilor:

1) locurile de muncă ale elevilor la şevalete în atelierele de pictură în ulei trebuie amplasate perpendicular şi paralel ferestrelor;

2) şevaletele în atelierele de pictură acuarelă şi desen trebuie amplasate în semicerc lîngă 2 modele, situate lîngă pereţii laterali;

3) înălţimea pervazurilor în atelierele de pictură în ulei trebuie să fie de cel mult 1,3 m, iar în atelierele de pictură acuarelă şi desen – de cel mult 1,1 m;

4) atelierele de pictură şi desen, artă aplicativă şi compoziţie trebuie să dispună de cîte un depozit;

5) atelierul de sculptură trebuie să dispună de 2 depozite pentru păstrarea argilei şi gipsului, precum şi de o secţie izolată pentru ardere, utilată cu sistem mecanic de ventilare;

6) pentru lecţiile teoretice se prevede un cabinet de istorie a artelor şi o încăpere pentru păstrarea fondului metodic de natură moartă.

33. Încăperile pentru ocupaţii la instrumente muzicale se amplasează departe de încăperile pentru ocupaţii teoretice, iar izolarea zgomotului între cabinete trebuie să corespundă legislaţiei sanitare în vigoare.

34. Pentru organizarea interpretărilor muzicale şi de dans, punerea în scenă a spectacolelor, teatrelor de păpuşi, lecţiilor şi altor ocupaţii se amenajează:

1) o sală de concert cu suprafaţa de cel puţin 0,65 m² pentru un copil (exceptînd scena), iar numărul de locuri trebuie să fie de minimum 25% din numărul total de elevi;

2) două garderobe cu costume pentru băieţi şi fete cu acces pe scenă;

3) o sală pentru interpreţi;

4) încăperi pentru cercul dramatic;

5) încăperi auxiliare (pentru păstrarea costumelor, decoraţiilor etc.).

35. Sala de balet este amenajată cu:

1) bară – instalată la o înălţime de 0,9-1,1 m de la duşumea şi distanţa de 0,3 m de la perete;

2) oglinzi – instalate pe unul din pereţii sălii la înălţimea de 2,1 m.

Duşumeaua trebuie să fie din bîrnă făţuită, parchet, scîndură nevopsită, lenoleum special – în funcţie de genul de dans practicat în sala respectivă.

36. Cerinţe faţă de organizarea ocupaţiilor de artă tehnică:

1) cabinetele, laboratoarele de modelare şi laboratorul universal se amenajează cu scaune şi mese;

2) mesele de lăcătuşărie şi cele combinate se amplasează perpendicular cu ferestrele iluminate din partea dreaptă, distanţa între menghine trebuie să fie de 90-100 cm;

3) mesele de lăcătuşărie şi cele combinate dispun de ecrane protectoare cu lăţimea de 390 mm şi înălţimea de cel puţin 325 mm;

4) strungurile se amplasează paralel cu ferestrele sau sub un unghi de 20-30°;

5) mesele de tîmplărie se amplasează sub un unghi de 45°de la ferestre sau perpendicular, astfel ca lumina să cadă din stînga, distanţa între mese fiind de 80 cm;

6) mesele la care se efectuează sudarea trebuie să aibă suprafeţe metalice şi instalaţii de ventilare locală;

7) maşinile de frezat se instalează paralel cu ferestrele;

8) dimensiunile instrumentelor trebuie să corespundă vîrstei copiilor, conform anexei nr.6 la prezentul Regulament;

9) utilajul, care serveşte ca sursă de praf, trebuie să dispună de sisteme de ventilare locală şi generală;

10) la organizarea ocupaţiilor de artă tehnică trebuie să se respecte criteriile igienice ale condiţiilor admisibile şi tipurilor de lucrări pentru instruirea profesională şi munca adolescenţilor, cu folosirea materialelor, siguranţa cărora este confirmată prin avizare sanitară.

37. Pentru organizarea ocupaţiilor cu profil ecologico-biologic şi tinerilor naturalişti copiii care îngrijesc de animale sînt instruiţi cu privire la îngrijirea animalelor şi procedeele de acordare a primului ajutor medical. Animalele sînt supuse supravegherii veterinare permanente.

38. Cerinţe faţă de organizarea ocupaţiilor sportive:

1) suprafaţa sălii sportive trebuie să fie de cel puţin 4,0 m² pentru 1 elev;

2) duşumeaua trebuie să fie din lemn sau acoperită cu linoleum cu destinaţie specială, suprafaţa trebuie să fie netedă, fără fisuri şi defecte;

3) pereţii sălii nu trebuie să aibă proeminenţe, cornişe, trebuie să fie vopsiţi în vopsea de ulei;

4) caloriferele trebuie să fie amplasate sub ferestre în nişe şi închise prin grilaje, iar la ferestre se prevăd instalaţii de protecţie;

5) în şcoala sportivă cu capacitatea de 160-180 elevi se amplasează un manej sportiv (42×18 m);

6) în sala sportivă sînt amplasate numai instalaţiile necesare pentru organizarea ocupaţiilor sportive, iar inventarul sportiv se păstrează într-o încăpere specială;

7) în sala de lupte trebuie să fie aşternut un covor moale acoperit cu o prelată, de asupra căreia este întins şi fixat un înveliş din ţesătură trainică şi moale, fără suturi groase. Covorul trebuie să fie situat la o distanţă de cel puţin 2 m de la pereţi, pentru prevenirea traumatismului. Dacă respectarea acestei distanţe este imposibilă, atunci pereţii se căptuşesc cu saltele pînă la înălţimea de 1,5 m;

8) suprafaţa saltelelor pentru sărituri nu trebuie să fie lunecoasă, umplutura trebuie să fie uniformă după conţinut şi formată din materiale uşor supuse curăţirii de praf;

9) magnezia calcinată, utilizată pentru mîinile sportivilor, se păstrează în cutii cu capace;

10) terenurile pentru educaţia fizică şi sport în aer liber trebuie întreţinute în curăţenie, să fie netede, fără corpuri străine care pot cauza leziuni şi traume;

11) terenul pentru fotbal, handbal şi jocuri active trebuie să aibă un acoperămînt din iarbă verde;

12) pista de alergare trebuie să aibă o suprafaţa dură, bine drenată, fără praf, cu un strat superior rezistent la acţiunea precipitaţiilor atmosferice. Nu se acceptă betonarea pistelor;

13) gropile pentru sărituri sînt umplute cu nisip curat, marginile trebuie căptuşite cu cauciuc sau prelată la nivelul solului;

14) condiţiile pentru ocupaţii de nataţie trebuie să corespundă celor indicate în anexa nr.7 la prezentul Regulament;

15) vîrsta minimă a copiilor înscrişi în şcolile sportive, în funcţie de profilul sportiv, este menţionată în anexa nr.8 la prezentul Regulament.

39. Clădirea şcolii sportive pentru copii include:

1) zone de jocuri pentru pregătirea fizică generală;

2) zone specializate, conform genurilor de sport pentru pregătirea tehnică şi tactică, cu grupe de încăperi auxiliare;

3) încăperi administrativ-gospodăreşti şi altele, în funcţie de profilul şcolii.

VI. NORME SANITARE PENTRU ILUMINATUL NATURAL ŞI ARTIFICIAL

40. Încăperile de bază ale instituţiilor extraşcolare trebuie să fie iluminate natural. Lavoarele, depozitele pentru inventarul sportiv, duşurile, blocurile sanitare pe lîngă sala de gimnastică, duşurile şi blocul sanitar pentru personal, încăperile şi depozitele (cu excepţia încăperilor pentru păstrarea soluţiilor inflamabile), centrele de radio, laboratoarele de cinema şi fotografic, depozitele de cărţi pot fi proiectate fără sistem de iluminat natural.

41. Atelierele de pictură în ulei şi acuarelă trebuie să dispună de iluminat natural din partea de sus şi lateral. Coeficientul de iluminare naturală (în continuare – CIN) trebuie să fie în limitele de 2,5-3,6%. În celelalte încăperi ale instituţiilor extraşcolare CIN, în funcţie de tipul activităţii, trebuie să fie de cel puţin 1,5-2,0%.

42. Neuniformitatea iluminatului natural lateral al încăperilor destinate copiilor şi adolescenţilor nu depăşeşte 3:1.

43. Geamurile instituţiei extraşcolare trebuie să fie asigurate cu protectoare de tip jaluzele, storuri din pînză de culoare deschisă.

44. Direcţia fluxului luminos de la fereastră la suprafaţa locului de muncă trebuie să fie din stînga, iar în atelierele de lăcătuşărie – din dreapta, în funcţie de particularităţile poziţiei de muncă.

45. În încăperile orientate spre sud trebuie utilizate materiale de finisare şi vopsele de culori pale: albastru-pal şi verde-pal, iar în încăperile orientate spre nord – culori deschise: roz-pal, galben-pal şi bej.

46. Pentru finisarea încăperilor de instruire trebuie utilizate vopsele cu coeficient de reflectare: pentru tavan – nu mai puţin de 0,8, pentru pereţi şi utilaj – nu mai puţin de 0,7, pentru duşumea – 0,4.

47. Pentru preîntîmpinarea umbririi ferestrelor şi reducerii iluminatului natural în încăperi, este necesar de a planta arbori la o distanţă de cel puţin 15 m, iar arbuştii – 5 m de la instituţie.

48. Locurile de muncă ale elevilor trebuie să dispună de iluminat artificial prin intermediul lămpilor luminescente, în cazul iluminatului general al încăperii de cel puţin:

300-500 lx în încăperile de studii pentru ocupaţii teoretice;

300-500 lx în cabinetele de informatică;

600 lx în atelierele de prelucrare a metalului;

500 lx în atelierele de prelucrare a lemnului;

600 lx în atelierele de cusătorie;

300-500 lx în atelierele de pictură, artă, desen şi sculptură;

300 lx în sala de concerte;

150 lx în sala cu aparataj de sunet;

200 lx (la nivelul podelei) în sălile sportive;

150 lx în sălile de recreaţii;

300 lx în încăperile pentru tinerii naturalişti.

În cazul utilizării lămpilor incandescente nivelul iluminatului se micşorează de 2 ori.

49. În încăperile de artă tehnică la îndeplinirea lucrului vizual de categoria I-IV, este necesar să se utilizeze sistemul de iluminare combinat (iluminare locală şi generală).

50. În încăperile de studii, sălile sportive şi de concert se foloseşte sistemul de iluminare general, uniform. Corpurile de iluminat trebuie amplasate difuz sau paralel.

51. Corpurile de iluminat trebuie curăţate de cel puţin 2 ori pe an şi se schimbă pe măsura uzurii.

VII. NORME SANITARE PENTRU REGIMUL DE MICROCLIMĂ

52. Temperatura aerului în încăperile destinate ocupaţiilor elevilor trebuie să fie de 18°C, cu excepţia atelierelor de prelucrare a metalului, lemnului, cercurilor de modelare tehnică şi sălilor sportive unde există locuri pentru spectatori – 15°C, iar în sălile pentru bazine de înot – cu 1-2°C mai sus de temperatura apei din bazin.

53. Diferenţa între temperatura aerului în interiorul încăperii şi temperatura suprafeţelor interioare ale construcţiilor de delimitare trebuie să fie de cel mult 6°C.

54. În încăperile pentru ocupaţiile copiilor în perioada caldă a anului umiditatea relativă a aerului trebuie să fie de 30-60%, viteza curenţilor de aer – 0,2-0,3 m/s, iar în perioada rece şi de trecere, respectiv 30-45% şi 0,2 m/s.

55. Ventilarea încăperilor de bază ale instituţiei trebuie să corespundă cerinţelor menţionate în anexa nr.9 la prezentul Regulament.

VIII. CERINŢE FAŢĂ DE REGIMUL DE ACTIVITATE A COPIILOR

56. Cerinţele faţă de organizarea procesului instructiv-educativ sînt:

1) la înscriere în cercurile care solicită efort fizic sporit (dans, veloturism, turism nautic, turism montan, sport) solicitanţii trebuie să prezinte certificate medicale despre lipsa contraindicaţiilor medicale pentru genul de activitate ales;

2) durata pauzei de odihnă între ocupaţiile din instituţiile de învăţămînt preuniversitar şi cele din instituţiile extraşcolare trebuie să fie de cel puţin 1 oră;

3) ocupaţiile în instituţiile extraşcolare trebuie să înceapă la ora 8.00 şi să se termine cel tîrziu la ora 20.00;

4) ocupaţiile copiilor în instituţiile extraşcolare se desfăşoară în orice zi a săptămînii, inclusiv în zilele de duminică şi în vacanţe;

5) durata ocupaţiilor copiilor de vîrstă preşcolară în instituţiile extraşcolare este 2 ore pe săptămînă, a elevilor din clasele primare – pînă la 4 ore pe săptămînă, a elevilor din clasele gimnaziale şi liceale – 6 ore pe săptămînă, în funcţie de programul curricular pentru genuri de activitate, iar în zilele de odihnă şi vacanţă – 3 ore;

6) după 30-45 min. se organizează o pauză cu durata de cel puţin 10 min., pentru odihna copiilor şi ventilarea încăperilor.

Normele privind regimul ocupaţiilor copiilor în grupuri cu diferite activităţi sînt prezentate în anexa nr.10 la prezentul Regulament.

57. Copiii care practică cultura fizică şi sportul se prezintă la orele de antrenament în costume şi încălţăminte sportivă.

IX. NORME SANITARE PENTRU ÎNTREŢINEREA

TERITORIULUI ŞI ÎNCĂPERILOR

58. În instituţiile extraşcolare trebuie efectuate cu regularitate măsuri sanitaro-igienice şi dezinfecţie profilactică. În cazul regimului de activitate în două schimburi dereticarea se efectuează de două ori: între schimburi şi la sfîrşitul zilei de muncă. În toate încăperile se efectuează dereticarea umedă, cu utilizarea detergenţilor, săpunului şi dezinfectanţilor autorizaţi de Ministerul Sănătăţii.

59. O dată pe lună se efectuează curăţenie generală cu folosirea detergenţilor şi dezinfectanţilor.

60. Ferestrele din interior şi exterior se spală cel puţin de 3 ori pe an (primăvara, vara şi toamna).

61. Se supun dezinfecţiei încăperile şi instalaţiile sanitaro-tehnice din blocurile sanitare. Scaunele de WC se spală cu apă caldă şi săpun. Lavoarele şi lavabourile se curăţă cu perii, folosind detergenţi şi dezinfectanţi.

Inventarul de dereticare se dezinfectează, apoi se clăteşte şi se usucă.

62. La WC trebuie instalate recipiente cu clapă, hîrtie igienică, săpun (stare lichidă cu dozator), uscător pentru mîini sau şerveţele de unică folosinţă.

63. În încăperile de duş trebuie efectuată dereticarea şi dezinfecţia zilnică a încăperii, scaunelor, dulapurilor şi covoraşelor de cauciuc.

64. În duşuri trebuie folosită încălţăminte, săpun şi burete, toate individuale.

65. Prelucrarea şi dezinfecţia inventarului sportiv se efectuează în felul următor:

1) covorul sportiv se curăţă zilnic cu aspiratorul, dereticarea umedă se efectuează cu aspiratorul cu funcţie de spălare cel puţin de 3-4 ori pe lună;

2) sacii pentru antrenament şi inventarul sportiv se şterge cu o cîrpă umedă de 1-2 ori pe zi cu dezinfectanţi, iar părţile metalice ale inventarului sportiv cu o cîrpă uscată;

3) saltelele trebuie curăţate de praf cel puţin o dată în săptămînă, cu ajutorul aspiratorului sau se scutură în aer liber;

4) husele saltelelor, cu excepţia celor din piele, se spală cel puţin o dată pe săptămînă, pe măsura murdăririi;

5) saltelele din piele se şterg cu o cîrpă umedă cu folosirea detergenţilor şi dezinfectanţilor, după fiecare ocupaţie.

66. În instituţiile extraşcolare se prevăd încăperi pentru prelucrarea şi păstrarea inventarului de dereticare, pregătirea soluţiilor dezinfectante şi detergenţilor. Tot inventarul de dereticare trebuie să fie marcat.

67. În încăperile ungherului viu se efectuează zilnic dereticarea umedă, curăţarea cuştilor, jgheaburilor şi schimbarea aşternuturilor, spălarea adăpătoarelor şi schimbarea apei.

68. O dată la două săptămîni cuştile, jgheaburile, adăpătoarele se dezinfectează cu dezinfectanţi, apoi ulterior se spală cu apă curgătoare şi se usucă.

69. Ospătăriile şi bufetele trebuie exploatate, conform Hotărîrii Guvernului nr.1209 din 8 noiembrie 2007 “Cu privire la prestarea serviciilor de alimentaţie publică”.

70. Dereticarea teritoriului instituţiei extraşcolare se efectuează zilnic. Deşeurile se colectează în containere cu capac. Curăţarea recipientelor se efectuează la umplerea a 2/3 din volumul lor. După evacuarea deşeurilor recipientele se dezinfectează.

X. ASISTENŢA MEDICALĂ

71. Lucrătorii instituţiilor extraşcolare trebuie să susţină examenul medical periodic la angajare în cîmpul muncii, conform legislaţiei în vigoare.

72. Examenul medical al copiilor ce se ocupă în şcoli şi secţii sportive, trebuie organizat cel puţin de 2 ori pe an.

73. După suportarea anumitor maladii copiii sînt antrenaţi în ocupaţii sportive numai la prezentarea certificatului medical.

XI. OBLIGAŢIILE CONDUCĂTORULUI INSTITUŢIEI EXTRAŞCOLARE

74. Conducătorul instituţiei extraşcolare organizează şi asigură:

1) prezenţa în instituţie a regulamentului sanitar şi aducerea la cunoştinţa colaboratorilor prevederile acestuia;

2) respectarea prevederilor regulamentului sanitar şi regulamentului de protecţie a muncii de către colaboratorii instituţiei extraşcolare;

3) prezenţa fişelor medicale ale tuturor colaboratorilor;

4) susţinerea examenului medical periodic al tuturor colaboratorilor, conform cerinţelor în vigoare;

5) îndeplinirea deciziilor şi respectarea prescripţiilor Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice;

6) respectarea condiţiilor de muncă ale colaboratorilor, conform legislaţiei.

Anexa nr.1 la Regulamentul sanitar privind instituţiile de învăţămînt complementar (extraşcolar) Suprafeţele terenurilor sportive
Nr. d/o	Denumirea terenurilor	Suprafaţa
1.	Terenul de atletism	0,5 ha
2.	Terenul de fotbal	45×20 m
3.	Terenul de volei	9×18 m
4.	Terenul de baschet	16×28 m

Anexa nr.2 la Regulamentul sanitar privind instituţiile de învăţămînt complementar (extraşcolar) Norme sanitare pentru cabinetele de informatică 1. Cabinetele de informatică (în continuare – CI) cu tehnică de calcul (în continuare – TC) pot fi amplasate la orice etaj, cu excepţia demisolurilor şi subsolurilor. Aceste cabinete au ferestre orientate spre nord şi nord-est. 2. Suprafaţa cabinetelor depinde de tipul şi numărul de calculatoare instalate. La un loc de muncă trebuie să revină nu mai puţin de 6 m². 3. Suprafaţa duşumelei în CI cu TC trebuie să fie netedă, nelunecoasă, comodă pentru curăţare, să dispună de proprietăţi antistatice. 4. Înălţimea CI cu TC trebuie să fie de cel puţin 3-4 m. 5. Toate suprafeţele din CI cu TC trebuie vopsite în culori bleu, verde deschis, gri deschis, galben şi bej. Suprafeţele din încăpere au coeficientul de reflectare: podul – 0,7-0,8, pereţii – 0,5-0,6, podeaua – 0,3-0,4, masa de lucru – 0,45-0,5 şi tastatura – 0,4-0,6. 6. Ferestrele CI trebuie să fie amenajate cu draperii grele, asortate la culoare cu pereţii, ce reţin lumina naturală. Draperiile au lăţimea dublă lăţimii ferestrelor. Se interzice folosirea draperiilor de culoare neagră. 7. Pe lîngă CI cu terminale video (în continuare – TV), cu 10 şi mai multe locuri, trebuie să fie o cameră de laborator cu suprafaţa de 18 m² cu masă de radio-montaj cu ventilaţie locală de aspiraţie, dotată cu rafturi pentru păstrarea utilajului şi pieselor de rezervă. 8. La intrare în CI cu TV se prevăd dulapuri sau rafturi pentru păstrarea genţilor şi altor obiecte individuale ale elevilor. 9. Locurile de lucru la calculatoare trebuie să asigure elevilor o poziţie corectă. 10. Mesele din CI cu TV pot fi pentru unul sau două locuri de lucru. Lungimea mesei de lucru cu un singur loc trebuie să fie de cel puţin 70 cm, iar lăţimea să asigure un loc de 30 cm în faţa tastaturii pentru caiet şi antebraţele elevului. 11. Mesele de lucru cu TV trebuie să aibă două suprafeţe separate: una orizontală pentru amplasarea calculatoarelor cu reglare lentă a înălţimii, în limitele a 520-760 mm şi a doua – pentru tastatură cu reglarea lentă a unghiului de înclinare de la 0 pînă la 15° cu fixare în poziţia optimă (12-15°). 12. Masa de lucru trebuie să aibă un spaţiu pentru picioare cu înălţimea de cel puţin 600 mm, lăţimea de cel puţin 500 mm, adîncimea la nivelul genunchilor de cel puţin 450 mm şi la nivelul picioarelor întinse de cel puţin 650 mm. 13. În clasele de studii cu TV înălţimea meselor şi a scaunelor trebuie să corespundă înălţimii elevilor, conform normativelor igienice pentru mobilierul şcolar prezentate în tabelul 1. Tabelul 1 Parametrii de bază ai mobilierului şcolar
Înălţimea elevilor, cm	Înălţimea de la duşumea, mm
Înălţimea elevilor, cm	Masa, minimum	Spaţiu pentru picioare*, minimum	Scaunul, minimum
116-130	520	400	300
131-145	580	520	340
146-160	640	580	380
161-175	700	640	420
175 >	760	700	460
* Lăţimea şi adîncimea spaţiului pentru picioare se determină în funcţie de construcţia mesei. 14. Dacă înălţimea mesei şi a scaunului nu corespunde taliei elevilor, trebuie folosite suporturi reglabile pentru picioare. 15. Dimensiunea suportului: lăţimea – 300 mm, lungimea – 400 mm, unghiul de înclinare faţă de duşumea-plan – 20°. Suportul trebuie să fie reglabil în limita de 150 mm înălţime. Suprafaţa suportului este canelată, iar marginea anterioară a suportului are o bordură cu înălţimea de 10 mm. 16. Scaunele şi spetezele trebuie să fie capitonate cu materiale semimoi, aeropermeabile ce se curăţă uşor şi nu se electrizează. 17. Locurile de muncă cu TV trebuie aranjate perpendicular ferestrelor, ca lumina să cadă din stînga. 18. Amplasarea locurilor de lucru cu TC şi TV poate fi realizată în trei variante: în perimetru, în rînduri (1-3) şi în centru. Varianta optimală este amplasarea în perimetru a locurilor de lucru. 19. La amplasarea în perimetru a locurilor de lucru, se stabilesc următoarele distanţe: a) conform lăţimii CI cu TC: distanţa de la peretele cu ferestre şi mese trebuie să fie de cel puţin 0,8 m; distanţa dintre peretele opus ferestrelor şi mesele TC şi TV – de cel puţin 0,1 m, iar în unele cazuri, în funcţie de videoterminalele folosite, mesele trebuie aranjate nemijlocit lîngă perete; b) conform lungimii CI cu TV: mesele pentru două locuri cu TC şi TV trebuie aranjate nemijlocit una lîngă alta, iar cele pentru un loc se află la o anumită distanţă, reieşind din numărul lor şi suprafaţa încăperilor. 20. Distanţa între suprafeţele laterale ale videomonitoarelor trebuie să fie de cel mult 1,2 m. 21. Cînd numărul locurilor de lucru cu TC sau TV nu este mare mesele trebuie amplasate lîngă peretele opus ferestrelor. În funcţie de numărul locurilor de lucru cu TC sau TV mesele şcolare trebuie aranjate într-un rînd sau în două. Nu se permite alipirea a două mese şcolare (distanţa dintre rînduri este de cel puţin 0,5 m). 22. La amplasarea într-un rînd, două sau în trei rînduri a meselor de un singur loc cu TC sau VT este necesar să fie respectate următoarele distanţe: a) conform lungimii CI cu TV: în fiecare rînd distanţa între mesele de lucru trebuie să fie de cel puţin 2 m; distanţa dintre ultimele mese de lucru şi perete trebuie să fie de cel puţin 0,8 m; dacă uşa se află lîngă ultimele mese, distanţa dintre ele şi peretele lateral trebuie să fie de cel puţin 1,2 m; b) conform lăţimii CI cu TC: distanţa dintre peretele cu ferestre şi primul rînd de mese cu TC sau TV trebuie să fie de 0,8 pînă la 1,1 m; distanţa dintre rîndul al treilea de mese (de la ferestre) şi perete trebuie să fie de 0,8-0,9 m; distanţa între părţile laterale ale videomonitoarelor este de cel mult 1,2 m. 23. În cazul amplasării în centru a meselor în două rînduri de mese cu TC sau TV, ecranele videomonitoarelor sînt orientate în părţi opuse. Distanţa între mesele de lucru cu videomonitoare trebuie să fie de cel puţin 2 m (în direcţia ecranului unui videomonitor şi spatele altuia), iar distanţa între suprafeţele laterale ale videomonitoarelor trebuie să fie de cel puţin 1,2 m. 24. Încăperile de lucru cu TV sînt dotate cu sisteme de încălzire centrală, cu sisteme de ventilaţie mecanică refulare-aspiraţie sau climatizoare. 25. La amenajarea CI cu TC în încăperi adaptate, în care lipseşte ventilaţia prin refulare-aspiraţie, se organizează condiţionarea aerului. Numărul necesar de climatizoare se calculează după excesul de căldură iradiat de la calculatoare, lumina solara, sursele de iluminare artificială. 26. În CI cu VT trebuie efectuată zilnic curăţenie umedă. 27. CI dispun de iluminare naturală şi artificială. Fluxul principal al luminii naturale trebuie să cadă din stînga. 28. Coeficientul de iluminare naturală trebuie să fie de cel puţin 1,5%. 29. Sistemul de iluminare în încăperile cu TV trebuie să fie de tip general cu instalarea lămpilor luminescente amplasate uniform pe tavan, în formă de fîşii paralele ferestrelor. Ecranul monitorului trebuie să se afle în zona unghiului de protecţie a corpurilor de iluminat. Corpurile de iluminat nu trebuie să se reflecteze şi să nu formeze străluciri pe suprafaţa ecranului. Lămpile se conectează în serie şi în rînduri separate pentru a asigura iluminarea suficientă şi uniformă în toată încăperea. Corpurile de iluminat se curăţă de praf cel puţin de 2 ori pe an şi pe măsura necesităţii. 30. Coeficientul de pulsare nu trebuie să depăşească 5%. 31. Iluminatul suprafeţei mesei de lucru în zona de lucru este de 300-500 lx. 32. Distanţa de la analizatorul vizual pînă la ecran trebuie să fie de 0,6- 0,7 m. 33. TV cu tub radioelectronic sînt surse de unde electromagnetice de bandă largă: roentgen cu energie joasă, raze ultraviolete, lumina albă, raze infraroşii, cîmp electrostatic. 34. Debitul dozei de expoziţie la radiaţia roentgen în orice punct al spaţiului la distanţa de 5 cm de la suprafaţa ecranului şi carcasului TV nu trebuie să depăşească 1 microSievert/oră sau 100 microroentgen/oră. 35. Nivelul maximal admisibil al parametrilor iradierii electromagnetice neionizante nu vor depăşi următoarele valori: în diapazonul frecvenţelor 5 Hz – 2 kHz la distanţa de 50 cm intensitatea cîmpului electromagnetic, conform componentei electrice din preajma TV – 25 V/m; în diapazonul frecvenţelor 2 kHz – 400 kHz – 2,5 V/m; densitatea fluxului magnetic în diapazonul frecvenţelor 5 Hz – 2 kHz – 250 nT, în diapazonul frecvenţelor 2 kHz – 400 kHz – 25 nT; intensitatea cîmpului electrostatic nu depăşeşte 15 kV/m. Conţinutul aeroionilor uşori corespunde celor indicate în tabelul 2.

Tabelul 2 Nivelurile admisibile de ionizare a aerului
Nivelurile	Numărul de ioni în 1cm³ de aer
Nivelurile	n+	n-
Minimum necesare	400	600
Optime	1500-3000	3000-5000
Maximum admisibile	50000	50000

36. Nivelul zgomotului la locurile de lucru, în timpul funcţionării calculatoarelor nu trebuie să depăşească 50 dBA menţionat în tabelul 3. Tabelul 3 Nivelul zgomotului la locurile de muncă în timpul funcţionării calculatoarelor
La locul de lucru cu TC	Nivelurile presiunii sonore, dBA									Nivelul sunetului LA; nivelul echivalent Lecv. A, dBA
	Frecvenţele medii geometrice ale benzilor octavice, Hz
	31,5	63	125	250	500	1000	2000	4000	8000
În timpul lucrului la TC sau VT	86	71	61	54	49	45	42	40	38	50
37. Concentraţiile substanţelor chimice nocive stabilite în aerul CI nu trebuie să depăşească concentraţia maximal admisibilă: Amoniac – 0,2 mg/m³; Bioxid de carbon – 0,1% vol.; Ozon – 0,03 mg/m³; Fenol – 0,003 mg/m³; Formaldehidă – 0,01 mg/m³; Vinil clorid – 0,005 mg/m³. 38. Durata de lucru la videoterminale nu trebuie să depăşească: pentru elevii claselor I-IV – 15 min., pentru elevii claselor V-VII – 20 min., pentru elevii claselor VIII-IX – 25 min., pentru elevii claselor X-XI în cazul a două lecţii succesive – 30 min. la prima lecţie şi 20 min. la a doua lecţie. 39. La lecţiile cu folosirea TC sau TV pauzele trebuie să fie de 10-20 min. 40. Durata ocupaţiilor opţionale şi în cercuri pentru elevii claselor a II-V-a la care se folosesc TC şi TV trebuie să fie de cel mult 60 min., iar pentru ceilalţi elevi – 90 minute. Aceste activităţi se efectuează de cel mult 2 ori pe săptămînă. 41. Durata jocurilor computerizate în timpul ocupaţiilor opţionale nu trebuie să depăşească 10 min. pentru elevii din clasele a II-V-a şi 15 min. pentru elevii din clasele a VI-XII-a. Jocurile computerizate se efectuează la sfîrşitul ocupaţiilor.

Anexa nr.3 la Regulamentul sanitar privind instituţiile de învăţămînt complementar (extraşcolar) Dotarea cu echipament tehnico-sanitar a blocurilor sanitare
Nr. d/o	Bloc sanitar*	Fete	Băieţi	Personal
1.	Lavoar	1 pentru 30	1 pentru 30	1
2.	Scaun de WC	1 pentru 20	1 pentru 30	1
3.	Pisoar	-	1 pentru 30	1
* Suprafaţa încăperilor sanitare pentru băieţi şi fete trebuie să fie de cel puţin 0,1 m² pentru o persoană.

Anexa nr.4 la Regulamentul sanitar privind instituţiile de învăţămînt complementar (extraşcolar) Încăperile auxiliare şi suprafeţele lor
Nr. d/o	Denumirea încăperilor	Suprafaţa, m²; pentru 1 elev
1.	Vestiar	0,2
2.	Garderobă	0,15
3.	Săli de recreaţie	0,75

Anexa nr.5 la Regulamentul sanitar privind instituţiile de învăţămînt complementar (extraşcolar) Componenţa încăperilor de bază şi suprafaţa lor
Nr. d/o	Denumirea încăperilor	Suprafaţa, m²	Înălţimea, m
1	2	3	4
I. Încăperi pentru ocupaţii de creaţie
1.	Ateliere de pictură în ulei	4,8*	3,0
2.	Ateliere de pictură în acuarelă şi desen	4,0*	3,6
3.	Depozite pentru ateliere de pictură în ulei şi acuarelă	9,0	3,0
4.	Atelierul de sculptură	3,6*	3,0
5.	Depozite pentru atelierul de sculptură	9,0	3,0
6.	Atelierul de artă aplicativă şi compoziţie	4,5*	3,0
7.	Depozit pentru atelierul de artă aplicativă şi compoziţie	9,0	3,0
8.	Cabinet de istorie a artelor	2,0*	3,0
9.	Încăpere pentru păstrarea fondului metodic de natură moartă	18,0	3,0
II. Încăperi pentru ocupaţii muzicale
10.	Încăperi pentru ocupaţii individuale la pian şi alte instrumente	12,0	3,0
11.	Încăperi pentru ocupaţii teoretico-muzicale în grup	36,0	3,0
12.	Încăperi pentru ocupaţii corale şi orchestră	2,0*	4,0
13.	Depozit pentru păstrarea instrumentelor muzicale	10,0	3,0
III. Încăperi pentru ocupaţii de coregrafie
14.	Sală pentru ritmică şi dans	3,0-4,0*	4,0
15.	Încăperi pentru ocupaţii teoretice	2,0*	3,0
16.	Atelier pentru costume	18,0	3,0
IV. Încăperi pentru interpretări muzicale şi de dans, punerea în scenă a spectacolelor, teatrelor de păpuşi
17.	Sală de concert	200,0-400,0	-
18.	Garderobe cu costume pentru băieţi şi fete	10,0-18,0	-
19.	Sală pentru interpreţi	24,0-36,0	-
20.	Încăperi pentru cercul dramatic	50,0-70,0	-
V. Încăperi pentru ocupaţii de modelare tehnică
21.	Încăperi pentru modelare tehnică (clasele primare)	4,8* **	3,0
22.	Încăperi pentru lucrul cu materiale naturale (clasele primare)	6,0* **	3,0
23.	Atelier de prelucrare a metalului şi lemnului	6,0* **	3,0
24.	Laborator de construcţie radio	4,8* **	3,0
25.	Încăpere pentru radiotelegraf	2,7*	3,0
26.	Laborator pentru staţie radio cu unde scurte şi ultrascurte	3,6* **	3,0
27.	Laborator pentru ocupaţii fizico-tehnice	7,2* **	3,0
28.	Cabinet pentru ocupaţii fizico-tehnice teoretice	7,2*	3,0
29.	Laborator pentru ocupaţii chimico-tehnice	7,2* **	3,0
30.	Cabinet pentru ocupaţii chimico-tehnice	7,2*	3,0
31.	Laborator de astronomie cu observator astronomic	4,1* **	3,0
32.	Laborator pentru modelarea avioanelor şi rachetelor	4,8* **	3,0
33.	Laborator pentru modelare auto	3,6* **	3,0
34.	Laborator pentru modelarea navelor acvatice	4,8* **	3,0
35.	Încăpere pentru studioul foto şi cinema	6,0* **	3,0
VI. Încăperi cu profil ecologico-biologic şi ale tinerilor naturalişti
36.	Laborator pentru elevii claselor primare	4,8* **	3,0
37.	Laborator de zoologie şi creşterea animalelor	3,6* **	3,0
38.	Laborator de botanică şi cultivarea plantelor	3,6* **	3,0
39.	Laborator de biologie experimentală	3,6* **	3,0
40.	Laborator de fiziologie a animalelor	4,8* **	3,0
41.	Laborator pentru ocrotirea şi observaţia naturii	3,6* **	3,0
* Suprafaţa în m² pentru un elev. ** Dispun de încăperi pentru laboranţi cu suprafaţa de 18,0 m².

Anexa nr.6 la Regulamentul sanitar privind instituţiile de învăţămînt complementar (extraşcolar) Dimensiunile instrumentelor de lăcătuşărie şi tîmplărie pentru elevi de diferită vîrstă
Instrumentele	Vîrsta elevilor (ani)
	10-12	13-15
	nr.1 (mm)	nr.2 (mm)
Ferăstrău cu arc:
lungimea lamei	500	550
distanţa dintre dinţi	3,5-4,0	4,0-5,0
suportul ferăstrăului:
înălţimea	280	300
secţiunea în locul apucării	28×14	30×15
Ferăstrău de tîmplărie:
lungimea lamei	280-300	320-350
distanţa dintre dinţi	5,0	5,0
mînerul (în formă de prismă):
lungimea	80	90
lăţimea lamei	13	15
lăţimea din partea palmei	20	24
lăţimea părţii laterale	29	31
Rindea de fasonat:
lungimea	210	244
lăţimea	48	56
corpul metalic:
lungimea	220	250
lăţimea	47	52
porţiunea metalică:
lungimea	140	180
lăţimea	30-40	40
Rindea cioplitor:
corpul:
lungimea	20	250
lăţimea	38	45
porţiunea feroasă:
lungimea	140	180
lăţimea	25	30
Ciocan de tîmplărie:
greutatea (g)	200	300
secţiunea mînerului în locul apucării	26×20	28×22
Raşpil:
lungimea generală	200	250
mînerul:
lungimea	112	120
diametrul porţiunii groase	31,5	34
Cleşte:
lungimea totală	150	180
lungimea pîrghiilor	125	150
distanţa dintre părţile externe ale pîrghiilor în locul apucării	27	27
Pile bastarde şi personale:
lungimea totală	200	250
mînerul:
lungimea	112	120
diametrul porţiunii groase	31,5	34,0
Ferăstrău de lăcătuşărie:
lungimea lamei	-	275
mînerul:
lungimea	-	120
diametrul porţiunii groase	-	34,0
Ciocan de lăcătuşărie:
greutatea (g)	300	400
lungimea	280-300	300-320
secţiunea mînerului în locul apucării	26×20	28×22
Foarfece pentru metal:
lungimea părţilor de tăiere	60	60

Anexa nr.7 la Regulamentul sanitar privind instituţiile de învăţămînt complementar (extraşcolar) Norme sanitare privind organizarea ocupaţiilor sportive Tabelul 1 Componenţa şi dimensiunile sălilor de sport şi încăperilor auxiliare
Nr. d/o	Încăperile	Suprafaţa, m²	Dimensiunile, m
Nr. d/o	Încăperile	Suprafaţa, m²	lungimea	lăţimea	înălţimea
1.	Sala de sport	288,0	24,0	12,0	6,0
2.	Sala de gimnastică	144,0	12,0	12,0	5,4
3.	Sala de gimnastică	162,0	12,0	12,0	5,4
4.	Încăperi pentru depozitarea utilajului	16,0
5.	Biroul instructorului	8,0
6.	Vestiare pentru fete şi pentru băieţi	16,0+16,0
7.	Duşuri	3,0+3,0
8.	Closete	2,0+2,0

Tabelul 2 Dimensiunile şi capacitatea bazinului de înot
Tipul bazinului	Dimensiunile, m				Înălţimea încăperii, m	Suprafaţa pentru un copil, m²;	Numărul de copii într-un schimb
	Lungimea, m	Lăţimea, m	Adîncimea, m
	Lungimea, m	Lăţimea, m	mini- mum	maxi- mum
Pentru copiii de:
4-7 ani	10,0-12,5	6,0	0,6	0,85	3,6	4,0-5,0	15
7-10 ani	10,0-12,5	6,0	0,7	0,9	3,6	4,0-5,0	15
10-14 ani	10,0-12,5	6,0	0,8	1,05	3,6	4,0-5,0	15
mai mari de 14 ani	10,0-12,5	6,0	0,9	1,25	3,6	4,0-5,0	15
Pe perimetrul extern al bazinului de înot se prevede o cale de ocolire cu lăţimea de cel puţin 1,25 m. Pe perimetrul intern al bazinului de înot, din trei părţi, se prevede o pistă de ocolire la nivelul de 0,9 m mai jos de marginea superioară a bazinului pentru instruirea celor ce nu ştiu a înota. La ieşirile din duşuri se instalează căzi pentru picioare cu lăţimea ce exclude posibilitatea ocolirii lor şi lungimea de cel puţin 1,8 m. Încăperile auxiliare ale bazinelor de înot sînt: camera antrenorului dotată cu vestiar, closet şi duş; camera asistentei medicale şi laboratorul pentru efectuarea analizei calităţii apei; vestiar şi săli de duş şi closete pentru elevi; încăpere pentru tratarea apei. Încăperea pentru clorurarea apei are ieşire direct la sol sau prin holul de la intrare în bazin. Dezinfectarea căzii bazinului se efectuează după evacuarea apei şi curăţarea mecanică, prin metoda stropirii duble, folosind cantitatea de dezinfectant de 0,6-0,8 l/m² şi concentraţia de mortar 100 mg/l a clorului activ. Spălarea mortarului de dezinfectare se face cu apă fierbinte peste 1 oră după aplicarea lui. Dacă în apa bazinului s-a depistat vreun bacil, cada se prelucrează cu soluţie de 10% de acid boric, cu spălarea ulterioară peste 2 ore. Dezinfectarea căzilor se efectuează de către personalul bazinului cu o pregătire specială sau de către specialiştii centrelor locale de dezinfectare, de asemenea, de către specialiştii secţiilor de dezinfectare profilactică din instituţiile de sănătate publică.

Tabelul 3 Indicii de calitate a apei din bazinul de înot
Indicatorii	Norma
Indicatori fizico-chimici
Turbiditatea, mg/l	nu mai mult de 2
Coloraţia, grade	nu mai mult de 20
Miros, puncte	nu mai mult de 3
Azotul amoniacal, mg/l	se permite majorarea de cel mult 2 ori în comparaţie cu conţinutul iniţial
Clorizi, mg/l	se permite majorarea de cel mult 200 mg/l în comparaţie cu conţinutul iniţial
Clorul rezidual: liber, mg/l	de cel puţin 0,5
Bromul rezidual, mg/l	0,8-1,5
Ozonul rezidual, mg/l	de cel puţin 0,1
Indicatorii microbiologici de bază
Bacterii coliforme în 100 ml	nu se depistează
Bacterii coliforme termotolerante în 100 ml	nu se depistează
Colifagi în 100 ml	nu mai mult de 2
Stafilococi lecitinazopozitivi în 100 ml	nu se depistează
Indicatorii microbiologici şi parazitologici adăugători
Agenţi patogeni ai bolilor infecţioase în 1000 ml	nu se depistează
Bacilul piocianic în 1000 ml	nu se depistează
Chisturi de lamblia în 50 l	nu se depistează
Ouă şi larve de helminţi în 50 l	nu se depistează

Anexa nr.8 la Regulamentul sanitar privind instituţiile de învăţămînt complementar (extraşcolar) Vîrsta minimală a copiilor înscrişi în şcoli sportive, în funcţie de profilul sportiv
Vîrsta, ani	Tipuri de sport
6	Gimnastică (fete), gimnastică artistică, patinaj artistic
7	Schi de apă, gimnastică (băieţi), sărituri în apă, înot sincronizat, freestyle, tenis de masă, înot, tenis de cîmp, acrobatică, sărituri pe trambulină, rock-and-roll, dans sportiv, aerobică, darts, shaping, şah, dame, wushu
8	Schi alpin, baschet, fotbal, badminton, orientare sportivă, turism sportiv, golf
9	Biatlon, atletica uşoară (poliatlon, aruncări, sărituri cu prăjina), sărituri schi, sport cu vele, baseball, polo pe apă, volei, handbal, patinaj viteză, schi, short-track, rugby, softball, hochei pe iarbă, gorodki, lapta
10	Ciclism, hipism, pentatlon modern, sport cu sania, tir, scrimă, box, luptă liberă, lupte greco-romane, canotaj academic, canotaj caiac şi canoe, judo, atletica grea (băieţi), taekvando, alpinism, sport buer, caiac slalom, naturban, poliatlon, triatlon, armwrestling, atletism, biliard, ridicarea greutăţilor, karate-do, kekusenkay, climbing, tragere din arbaletă, kickboxing, karate de contact, powerlifting, sambo
11	Tragere din arc, tragere la stand
12	Bobslei

Anexa nr.9 la Regulamentul sanitar privind instituţiile de învăţămînt complementar (extraşcolar) Tipurile de ventilare ale încăperilor de bază din instituţiile extraşcolare
Încăperile	Volumul de aer necesar pentru 1 elev, m³;/oră	Tipul de ventilare
Încăperi pentru ocupaţii legate de efort muscular mic (fără eliminarea agenţilor chimici nocivi, prafului)	16	1. Fluxul şi refluxul natural organizat prin canale speciale 2. Ventilare mecanică generală 3. Ventilare de tip flux prin sisteme de încălzire a aerului. Reflux – ventilare de tip naturală în timpul recreaţiilor
Încăperi pentru ocupaţii legate de efort muscular mic cu eliminarea prafului sau substanţelor chimice nocive (ateliere de prelucrare a metalelor, lemnului, cu utilaj masiv, cercuri de modelare tehnică, laboratoare foto şi cinema)	20-30 – reflux local de la sursele de poluare	1. Ventilare naturală de tip flux-reflux prin canale speciale. Ventilare locală de tip reflux – dulapuri şi umbrele de ventilare 2. Ventilare mecanică generală combinată cu ventilare locală de tip reflux. Indiferent de modul de ventilare, refluxul trebuie să depăşească fluxul
Sala festivă, aula pentru lecţii, încăperi pentru cercurile corale, muzicale etc.	20	1. Ventilare naturală de tip flux-reflux prin canale speciale 2. Ventilare mecanică generală
Încăperi pentru activităţi motorii sporite (săli sportive, săli pentru dans, coregrafie; bazine)	70-80	1. Ventilare mecanică generală 2. Ventilare naturală de flux-reflux prin canale speciale
Biblioteci (săli de lectură, săli de împrumut)	20	1. Ventilare mecanică generală 2. Flux mecanic. Reflux – ventilare de tip naturală, prin canale
Alte încăperi (decît cele menţionate mai sus)		Sistemul de ventilare se instalează în corespundere cu cerinţele tehnologice

Anexa nr.10 la Regulamentul sanitar privind instituţiile de învăţămînt complementar (extraşcolar) Norme privind regimul ocupaţiilor copiilor în grupuri cu diferite activităţi
Nr. d/o	Activităţile şi tipurile de cercuri	Capacitatea grupelor, copii		Numărul ocupaţiilor pe săptămînă	Durata ocupaţiilor*
Nr. d/o	Activităţile şi tipurile de cercuri	opti- mală	maxi- mală	Numărul ocupaţiilor pe săptămînă	Durata ocupaţiilor*
1	2	3	4	5	6
1.	Ocupaţii de artă tehnică (modelare avia şi nave, radiotehnica etc.)	10	15	2	45 min., cu pauză de 10 min.
2.	Ocupaţii cu utilizarea tehnicii de calcul	10	15	1-2	30 min. pentru elevii claselor I-V (7-10 ani); 45 min. – din clasa a VI (11-16 ani)
3.	Ocupaţii artistice în grupuri:
	artă literară	10	15	2	45 min.
	teatrale	10	15	2	45 min.
	corale	30	70	2	45 min.
	orchestrale	de la 10	pînă la 30	2	repetiţie – circa 3,5 ore, pauză – 20-25 min.
	muzicale	1/8**	1/12**	de la 2 pînă la 3	30 min. (ocupaţii individuale), 2-3 cîte 45 min. (ocupaţii în grup)
	dans	10-12	45	2	45 min.
	coregrafie	10	25***	2	30 min. – elevii claselor primare, 45 min. – celelalte grupe
	artă plastică	10	15	2-4	45 min.
	club cinema	10	15	2	45 min.
	club şah			2-3	45 min.
4.	Ocupaţii în cercuri de tineri turişti şi etnografi	10	15	1-3 marşuri turistice sau ocupaţii în teren pe lună	45 min., ocupaţii pe teren – pînă la 4 ore
5.	Ocupaţii ecologico-biologice	10	20	2, inclusiv 1 în subgrupe	45 min.
6.	Ocupaţii sportive:
	Grupe de pregătire începătoare	10	15	2-3	45 min. – pentru elevi de 8-13 ani, 2 cîte 45 min. × 2 – pentru elevi de 14-17 ani
	Radiosport	8	15	2-3	45 min.
	Ocupaţii carting	10	15	1	45 min.
7.	Altele (marine, tineri pompieri, crescători de cîini etc.)	10	15	2-3	în funcţie de caracterul ocupaţiilor, teoretice – 45 min.
* Durata ocupaţiilor de la 30 pînă la 45 min. cu pauze de 10 min. pentru odihna copiilor şi ventilarea încăperilor. Ocupaţii individuale/ocupaţii în grupuri. * Grupa mică în primul an de instruire.