123/02.02.2018 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului naţional de protecţie integrată a plantelor pentru anii 2018-2027 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acestuia

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Programului naţional de protecţie

integrată a plantelor pentru anii 2018-2027 şi a Planului

de acţiuni privind implementarea acestuia

nr. 123  din  02.02.2018

 (în vigoare 09.02.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 40-47 art. 142 din 09.02.2018

* * *

În temeiul art.7 din Legea nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.241-246, art.748), cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în scopul promovării aplicării raţionale a tratamentelor fitosanitare pentru asigurarea securităţii alimentare şi producţiei sigure a produselor de origine vegetală, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Programul naţional de protecţie integrată a plantelor pentru anii 2018-2027, conform anexei nr.1;

2) Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de protecţie integrată a plantelor pentru anii 2018-2027, conform anexei nr.2.

2. Autorităţile administraţiei publice responsabile de realizarea Planului de acţiuni menţionat:

1) vor întreprinde măsurile necesare pentru implementarea acestuia;

2) vor asigura planificarea bugetară anuală şi pe termen mediu a mijloacelor financiare necesare pentru implementarea Planului de acţiuni;

3) vor prezenta Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului anual, pînă la 15 ianuarie, rapoarte privind realizarea Planului de acţiuni.

3. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului va prezenta Guvernului anual, pînă la data de 15 februarie, raportul referitor la executarea Planului de acţiuni nominalizat.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.123 din 2 februarie 2018

PROGRAM NAŢIONAL

de protecţie integrată a plantelor pentru anii 2018-2027

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE ŞI TERMINOLOGIE

1. Programul naţional de protecţie integrată a plantelor pentru anii 2018-2027 (în continuare – Program) este un document de planificare strategică pe termen lung, care stabileşte scopul, obiectivele specifice şi acţiunile prioritare ce urmează a fi implementate în vederea asigurării unui management corect al organismelor dăunătoare şi a aplicării sistemului integrat de protecţie a plantelor.

Protecţia integrată include asocierea metodelor chimice, fizice, biologice în combinaţie cu cele agrotehnice, aplicate în cadrul ecosistemelor agricole ţinînd cont de compatibilitate. Tratamentele fitosanitare, aplicate în funcţie de pragul economic de dăunare, diminuează numărul acestora şi favorizează factorii naturali de combatere care reglează/limitează populaţiile organismelor dăunătoare.

2. Scopul principal al Programului constă în optimizarea tratamentelor fitosanitare prin reducerea presiunii cantitative de produse de uz fitosanitar la o unitate de suprafaţă agricolă, în vederea asigurării consumatorilor cu produse vegetale de calitate şi sigure şi a unui mediu sănătos de viaţă.

3. Punerea în practică a măsurilor şi a principiilor protecţiei integrate a plantelor la nivel naţional se va axa pe utilizarea raţională a produselor de uz fitosanitar pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, prin aplicarea metodelor alternative de protecţie a plantelor, implementarea tehnologiilor avansate de cultivare şi a bunelor practici agricole (BPA), sigure şi prietenoase mediului.

4. În sensul prezentului Program se definesc următoarele noţiuni principale:

buletin de avertizare – comunicat sau anunţ pe termen scurt, care conţine informaţii (avertizare) privind atenţionarea operatorilor asupra apariţiei, dezvoltării organismelor dăunătoare şi asupra măsurilor de combatere a acestora;

organism dăunător – orice specie, varietate sau biotip de origine vegetală ori animală sau orice alt agent patogen, inclusiv viruşi, micoplasme, care este dăunător plantelor şi produselor vegetale;

prag economic de dăunare – nivelul populaţiei de organisme dăunătoare care produc pierderi justificate din punct de vedere economic, superioare costurilor totale ale tratamentelor cu produse de uz fitosanitar;

sistem integrat de protecţie a plantelor – sistem de combatere a organismelor dăunătoare caracterizat prin aplicarea raţională a unei combinaţii de măsuri ştiinţifice biologice, biotehnologice, chimice, fizice, agrotehnice ori de măsuri de selecţie a plantelor, în cadrul căruia produsele de uz fitosanitar sînt limitate la strictul necesar pentru a menţine prezenţa organismelor dăunătoare sub limita de la care se produc daune sau pierderi economice inacceptabile.

Capitolul II

IDENTIFICAREA PROBLEMEI

Secţiunea 1

Situaţia actuală în agricultură

5. În Republica Moldova agricultura este o ramură а economiei naţionale, contribuind anual la formarea PIB-ului cu cca 12-13%, în ansamblu cu industria de prelucrare a materiei prime agricole acest indice fiind de cca 24%, ceea ce constituie aproximativ 60% din volumul total al exporturilor.

6. Suprafaţa totală a terenurilor cu destinaţie agricolă constituie 2499,6 mii ha, sau 73,9% din fondul funciar, inclusiv teren arabil – 1822,9 mii ha. Plantaţiile multianuale ocupă o suprafaţă de cca 288,9 mii ha, inclusiv livezi – 132,5 mii ha şi viţă de vie – 136,2 mii ha.

7. În sectorul agrar al Republicii Moldova, conform datelor statistice, activează cca 390 mii de gospodării individuale şi ţărăneşti, cca 1550 de întreprinderi corporative şi cca 600 mii de gospodării casnice auxiliare. Astfel, în sectorul agricol sînt antrenate cca 30% din totalul populaţiei.

8. În perioada anilor 2013-2015 produsul intern brut pe ţară s-a majorat de la 100,5 pînă la 121,8 miliarde de lei. În perioada indicată agricultura, ca ramură importantă a economiei naţionale, a înregistrat o creştere lentă a producţiei globale (vegetală şi animalieră), estimată la 23,8 miliarde de lei în anul 2013 şi, respectiv, 26,8 miliarde de lei în anul 2015 (figura 1).

Figura 1

9. În vederea dezvoltării sectorului agrar, Guvernul Republicii Moldova promovează politica de susţinere a producătorilor agricoli, consolidare a terenurilor agricole, asigurare a securităţii şi siguranţei produselor alimentare de origine vegetală şi animală, dezvoltare şi diversificare a infrastructurii de producţie şi procesare, dezvoltare rurală, adaptare a sectorului agricol la schimbările climatice. Pentru a asigura competitivitatea producţiei autohtone pe piaţa internă şi pe cea externă, anual se întreprind măsuri de susţinere şi subvenţionare a producătorilor agricoli în volum de cca 500 milioane de lei.

10. Activităţile în sectorul agrar sînt influenţate periodic de diverse riscuri cu impact negativ asupra competitivităţii acestuia. Cele mai frecvente riscuri sînt condiţiile climatice, în special seceta, inundaţiile, îngheţurile, care în ultimii ani au influenţat considerabil volumul producţiei globale a principalelor culturi agricole, precum porumbul pentru boabe, floarea-soarelui, sfecla de zahăr şi cartoful. Riscurile menţionate au influenţat negativ rezultatele anului 2012. Productivitatea culturilor agricole, conform datelor Biroului Naţional de Statistică, a înregistrat o scădere cu cca 45-50%, comparativ cu media anuală pentru anii 2012-2015 (tabelul 1).

11. Instabilitatea volumului producţiei agricole este cauzată de implementarea insuficientă a mecanismelor de diminuare a riscurilor, dependenţa de condiţiile climatice, nivelul scăzut de aplicare a tehnologiilor agricole avansate (soiuri rezistente la secetă, la organisme dăunătoare, respectarea asolamentelor, tehnologiilor de cultivare, altele), intemperii.

12. Implementarea managementului integrat al dăunătorilor, protecţiei plantelor şi tehnologiilor de cultivare în condiţiile Republicii Moldova, la nivel de exploataţie agricolă, este condiţionată de un şir de probleme obiective şi subiective specifice, precum:

1) parcelarea terenurilor;

2) insuficienţa de specialişti în domeniul dat;

3) tratamente fitosanitare fără respectarea pragului economic de dăunare;

4) insuficienţa de cunoştinţe/experienţă a fermierilor despre efectuarea monitorizării stării fitosanitare a culturilor agricole;

5) utilizarea ineficientă a prognozelor şi avertizărilor privind apariţia şi combaterea organismelor dăunătoare;

6) respectarea parţială a asolamentelor;

7) utilizarea materialului semincer necertificat;

8) insuficienţa mijloacelor financiare pentru procurarea maşinilor şi echipamentelor pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare.

Secţiunea a 2-a

 Analiza fitosanitară, monitorizarea şi prognoza organismelor dăunătoare

13. Organismele dăunătoare răspîndite pe teritoriul Republicii Moldova, anual, în funcţie de condiţiile climatice, pot provoca pagube semnificative culturilor agricole, estimate la cca 25-30% din recolta preconizată. Modificarea structurii suprafeţelor de cultivare a culturilor agricole, nerespectarea tehnologiilor de cultivare, majorarea suprafeţelor terenurilor agricole nelucrate, parcelarea acestora creează premise pentru diseminarea organismelor dăunătoare, fapt ce afectează culturile agricole prin diminuarea productivităţii şi calităţii produselor vegetale.

14. Conform evaluărilor efectuate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), pierderile anuale de recolte provocate de boli şi dăunători se estimează la peste 185 miliarde de dolari SUA. La nivel global, culturile agricole şi recoltele acestora sînt afectate de cca 18400 de specii de organisme dăunătoare, dintre care peste 8000 de specii sînt insecte fitofage şi 9600 – microorganisme patogene, inclusiv 800 de specii de buruieni.

15. În ultimii 25 de ani, în Republica Moldova, componenţa organismelor dăunătoare este estimată ca fiind constantă, cu excepţia insectelor care denotă o creştere ca număr de specii de la 130 în anul 1990, pînă la 140 în anul 2015 (tabelul 2).

16. Protecţia fitosanitară a culturilor agricole contra organismelor dăunătoare se efectuează prioritar prin utilizarea produselor chimice, datorită eficienţei sporite şi rapide a acestora. Sortimentul produselor de uz fitosanitar omologate se utilizează pentru combaterea a 466 de organisme dăunătoare. De facto, monitorizarea fitosanitară se efectuează pentru 310 organisme dăunătoare (inclusiv 150 de dăunători, 110 agenţi patogeni şi cca 50 de specii de buruieni), sau cu 156 de organisme dăunătoare mai puţin, ceea ce constituie 33,4% din totalul acestora.

17. Organul de control fitosanitar, reprezentat de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, asigură monitorizarea organismelor dăunătoare prin supravegherea stării fitosanitare a semănăturilor şi plantaţiilor multianuale, prognozarea dezvoltării populaţiilor, răspîndirea acestora pe teritoriul ţării, inclusiv frecvenţa, intensitatea şi gradul de dăunare.

Monitorizarea suprafeţelor agricole ale întreprinderilor corporative se realizează în scopul determinării termenelor şi măsurilor de protecţie a plantelor, însă suprafeţele gospodăriilor ţărăneşti şi auxiliare nu sînt cuprinse în totalitate de aceste investigaţii, din cauza insuficienţei de specialişti în domeniu.

18. Sistemul de monitorizare şi prognoză a organismelor dăunătoare include:

1) observări sistematice asupra fenologiei culturilor agricole în raport cu stadiile de dezvoltare a dăunătorilor şi bolilor, cu efectuarea cercetărilor de traseu;

2) identificarea focarelor pentru combaterea şi prevenirea diseminării organismelor dăunătoare;

3) acumularea şi sistematizarea rezultatelor monitorizării răspîndirii organismelor dăunătoare pentru elaborarea prognozelor dezvoltării acestora;

4) determinarea arealului de răspîndire a dăunătorilor şi a bolilor culturilor agricole;

5) prognozarea dezvoltării organismelor dăunătoare pe baza indicilor climatici;

6) avertizarea periodică a producătorilor agricoli privind apariţia organismelor dăunătoare, cu indicarea termenelor de efectuare a măsurilor fitosanitare;

7) controlul respectării regulilor privind utilizarea produselor de uz fitosanitar.

19. În baza informaţiilor obţinute ca urmare a monitorizării organismelor dăunătoare, se întocmesc prognoze de lungă durată – anuală şi de scurtă durată – trimestrială, inclusiv buletine de avertizare privind evoluţia speciilor dăunătoare (criteriul biologic), racordate la fazele de dezvoltare a plantelor agricole (criteriul fenologic) şi la indicii hidrometeorologici (criteriul ecologic). În baza acestor informaţii, anual, se editează publicaţia “Pronosticul răspîndirii dăunătorilor şi bolilor principale ale culturilor agricole şi recomandări de combatere a acestora”, în scopul informării producătorilor agricoli privind evoluţia dezvoltării organismelor dăunătoare, cu recomandări de prevenire a răspîndirii acestora, inclusiv de efectuare a tratamentelor fitosanitare.

20. Responsabilităţile inspectorilor fitosanitari includ monitorizarea suprafeţelor culturilor agricole, rezervei biologice şi potenţialului organismelor dăunătoare din zona gestionată, sortimentului produselor de uz fitosanitar utilizate (chimice şi biologice), maşinilor/utilajelor şi a termenelor optime de aplicare a tratamentelor fitosanitare. Pentru executarea conformă a atribuţiilor menţionate supra, inspectorii fitosanitari responsabili de monitorizarea fitosanitară nu dispun de suficiente cunoştinţe în domeniu, nu deţin teren entomofitopatologic şi suficientă dotare cu echipament performant (binoculare, stereomicroscoape, cîntare cu torsiune, capcane feromonale, capcane cu lumină, cutii entomologice pentru colecţia de insecte etc.).

21. Serviciul monitoring fitosanitar şi managementul crizelor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor necesită restructurare prin întărirea capacităţilor tehnice în vederea optimizării activităţilor de monitorizare fitosanitară a culturilor agricole şi a speciilor de organisme dăunătoare, confirmarea pragului economic de dăunare, publicarea recomandărilor de combatere, cu promovarea implementării sistemului de protecţie integrată a plantelor, editarea pliantelor, a fişelor fitosanitare pentru speciile de organisme dăunătoare (denumirea şi caracteristica organismului dăunător, planta-gazdă, simptomele şi gradul de dăunare, măsuri de prevenire şi combatere), alte materiale informative şi de instruire pentru producătorii agricoli.

22. Domeniile fitosanitar, protecţiei plantelor, managementului produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, siguranţei produselor vegetale, evaluate actualmente prin prisma evidenţierii punctelor tari, punctelor slabe, oportunităţilor şi ameninţărilor (analiza SWOT), sînt reflectate în tabelul 3.

Secţiunea a 3-a

 Cadrul normativ ce reglementează domeniul

23. Politica statului privind dezvoltarea economică a ţării presupune un ansamblu de transformări cantitative, structurale şi calitative atît în domeniile economiei naţionale, cercetării ştiinţifice, cît şi în domeniul tehnologiilor de producţie etc.

Dezvoltarea durabilă a agriculturii presupune o dezvoltare compatibilă cu mediul natural, pentru evitarea impactului negativ asupra generaţiilor viitoare care implică interacţiunea a patru sisteme: economic, uman, ambiental şi tehnologic, într-un proces de funcţionare dinamic.

Obiectivul ce vizează protecţia mediului ambiant şi echilibrul ecologic este reglementat prin Legea nr.1515-XII din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător, act care prevede expres norme de protecţie a solului şi subsolului, apelor şi aerului de poluarea chimică, fizică şi biologică, de alte acţiuni care dereglează echilibrul ecologic, în contextul asigurării fiecărui om a dreptului la un mediu sănătos de viaţă, păstrării biodiversităţii şi genofondului, integrităţii sistemelor naturale.

24. Actele normative în domeniul fitosanitar reglementează politica statului de stabilire a relaţiilor economico-juridice privind organizarea şi desfăşurarea protecţiei plantelor, inclusiv a protecţiei integrate a plantelor, prevenirea introducerii şi răspîndirii în ţară a organismelor dăunătoare, reducerea pierderilor recoltelor şi obţinerea producţiei vegetale de calitate şi sigure, prevederi care fac obiectul Legii nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară.

Cadrul normativ naţional, armonizat la cerinţele Uniunii Europene, care asigură implementarea Legii prenotate reglementează cerinţe specifice în domeniul fitosanitar şi siguranţei alimentelor de origine vegetală prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.558 din 22 iulie 2011 “Privind măsurile de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a unor organisme dăunătoare plantelor, produselor vegetale şi altor bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară”, Hotărîrea Guvernului nr.356 din 31 mai 2012 “Pentru aprobarea unor acte normative privind implementarea Legii nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară”, Hotărîrea Guvernului nr.594 din 2 august 2011 “Cu privire la aprobarea Cerinţelor speciale pentru introducerea şi circulaţia plantelor, produselor vegetale şi altor obiecte pe teritoriul Republicii Moldova”.

25. În scopul atingerii unui nivel înalt de protecţie a sănătăţii umane şi a intereselor consumatorului privind siguranţa alimentelor, ţinînd cont de diversitatea asigurării cu produse alimentare, inclusiv cu produse tradiţionale, asigurînd funcţionarea eficientă a pieţei interne, a fost adoptată Legea nr.113 din 18 mai 2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor. În vederea implementării Legii nominalizate, Guvernul a aprobat un şir de acte normative: Hotărîrea Guvernului nr.370 din 27 mai 2014 “Cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător din domeniile siguranţei produselor alimentare, sanitar-veterinar, fitosanitar, semincer, managementului produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor în baza analizei criteriilor de risc”, Hotărîrea Guvernului nr.51 din 16 ianuarie 2013 “Privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor”, Hotărîrea Guvernului nr.1191 din 23 decembrie 2010 “Cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale”.

26. La nivel naţional, asigurarea controlului asupra respectării conţinutului de nitraţi în produsele de origine vegetală se realizează în baza Hotărîrii Guvernului nr.115 din 8 februarie 2013 “Privind controlul nitraţilor în produsele alimentare de origine vegetală”, iar controlul de stat asupra siguranţei produselor vegetale la compartimentul “reziduuri de pesticide” se realizează de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor conform Programului naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală pentru anii 2015-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.567 din 16 iulie 2014.

27. Politica de stat privind managementul în sfera activităţii cu produse de uz fitosanitar şi cu fertilizanţi, reglementarea condiţiilor de omologare, fabricare, import, transportare, depozitare, comercializare şi utilizare inofensivă pentru om, animale şi mediu, controlul de stat asupra respectării legislaţiei, drepturile şi obligaţiile întreprinderilor, instituţiilor sînt reglementate de Legea nr.119-XV din 22 iunie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi. Activităţile cu produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţi sînt prevăzute într-un şir de acte normative, precum Regulamentul cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1045 din 5 octombrie 2005, Regulamentul privind atestarea şi omologarea de stat a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor pentru utilizare în agricultură şi silvicultură, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1307 din 12 decembrie 2005, Regulamentul privind gestionarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în economia naţională, aprobat prin ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr.231 din 28 noiembrie 2003.

28. Relaţiile de colaborare a Republicii Moldova cu structurile internaţionale în domeniul protecţiei plantelor sînt reglementate prin Legea nr.926-XIV din 13 aprilie 2000 despre aderarea Republicii Moldova la Convenţia Internaţională pentru Protecţia Plantelor, cu amendamente, prin Legea nr.16-XVI din 10 februarie 2006 privind aderarea Republicii Moldova la Convenţia pentru crearea Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor, precum şi prin diverse acorduri bilaterale dintre Guvernul Republicii Moldova şi guvernele altor state privind cooperarea în domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare, pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale cu alte state.

Secţiunea a 4-a

 Structura instituţională

29. Activităţile în domeniul protecţiei plantelor la nivel naţional (figura 2) sînt realizate de următoarele structuri:

Figura 2

30. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, în calitate de organ central de specialitate, are misiunea de elaborare şi promovare a politicii de stat în domeniile protecţiei plantelor, carantinei fitosanitare, managementului produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, siguranţei alimentelor de origine vegetală, pentru asigurarea dezvoltării, sporirii productivităţii şi competitivităţii sectorului agroindustrial.

31. În vederea implementării politicii statului în domeniile de reglementare, în anul 2013 a fost creată Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, ca autoritate administrativă subordonată Guvernului:

1) în structura Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, activităţile în domeniile date se realizează de către specialiştii a două direcţii: Protecţia şi sănătatea plantelor şi Controlul produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţi, inclusiv de specialiştii subdiviziunilor raionale/municipale pentru siguranţa alimentelor;

2) în scopul realizării atribuţiilor funcţionale, Direcţia protecţia şi sănătatea plantelor este constituită din Secţia carantina internă, Serviciul carantina externă, Serviciul supraveghere fitosanitară şi înregistrarea producătorilor, Serviciul monitoring fitosanitar şi managementul crizelor. Direcţia exercită controlul şi supravegherea respectării de către operatori a legislaţiei în domeniu; identifică, dispune localizarea şi lichidarea focarelor organismelor de carantină şi extrem de periculoase; monitorizează şi prognozează dezvoltarea organismelor dăunătoare şi recomandă măsuri de combatere a acestora; elaborează şi editează pronosticul anual şi trimestrial al răspîndirii dăunătorilor şi bolilor principale ale culturilor agricole; asigură controlul fitosanitar al plantelor, produselor vegetale şi al altor bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară, inclusiv importate, exportate şi reexportate;

3) în scopul minimizării impactului asupra consumatorilor, componentelor mediului şi în scopul asigurării inofensivităţii producţiei agricole vegetale, gestionarea produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor este atribuită Direcţiei controlul produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţi, cu două subdiviziuni responsabile.

32. Academia de Ştiinţe a Moldovei este o instituţie publică de interes naţional în sfera ştiinţei şi inovării, care asigură organizarea şi efectuarea cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicative referitor la dezvoltarea naturii, omului şi societăţii, elaborarea şi implementarea tehnologiilor avansate în vederea dezvoltării economice, sociale şi spirituale a ţării.

33. În cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei activităţile de cercetare şi inovare în domeniul agricol sînt reprezentate de Secţia ştiinţele agricole, care coordonează activităţile de cercetare ale instituţiilor de profil.

34. Sistemul de cercetare-inovare din domeniul protecţiei plantelor este reprezentat de cinci instituţii ştiinţifice şi trei întreprinderi de stat, inclusiv:

1) Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor cu laboratoarele de “Fitopatologie şi biotehnologie”, “Entomologie şi biocenologie”, “Prognoze şi analize fitosanitare”, “Fitofarmacie şi ecotoxicologie”, “Sinteza şi evaluarea atractanţilor”, “Protecţia integrată a plantelor”, în cadrul cărora se realizează cercetări ştiinţifice fundamentale şi practice, producţia mijloacelor biologice de protecţie a plantelor cu elaborarea recomandărilor de aplicare.

Tematica cercetărilor ştiinţifice se axează pe:

a) izolarea, identificarea şi determinarea particularităţilor biologice ale agenţilor fitopatogeni şi biologici, cu perspectivă de utilizare a acestora în combaterea organismelor dăunătoare;

b) determinarea structurii şi a mecanismelor de interacţiune a componenţilor utili şi dăunători în agrocenoze, impactul tehnologiilor agricole asupra indicilor cantitativi şi calitativi ai plantelor de cultură, precum şi asupra elementelor principale ale agro şi ecosistemelor;

c) elaborarea metodelor de prognoză a dezvoltării bolilor şi dăunătorilor pentru sistemele de protecţie integrată a culturilor agricole, precum şi elaborarea tehnologiilor de pronosticare şi semnalare a apariţiei organismelor dăunătoare;

d) tehnologii de producţie şi aplicare a mijloacelor alternative (entomofagi şi substanţe biologic active) pentru combaterea organismelor dăunătoare în agrocenoze, efectuarea testării produselor de uz fitosanitar în scopul omologării;

e) testarea şi implementarea sistemelor de protecţie integrată a culturilor pomicole, viticole, legumicole şi de cîmp şi a cerinţelor tehnice de proiectare şi creare a utilajului tehnologic, a maşinilor pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare;

f) determinarea proprietăţilor chimice şi acţiunii biologice a substanţelor biologic active;

g) elaborarea schemelor de sinteză a atractanţilor, producţie şi aplicare în sistemele de agricultură ecologică;

2) monitorizarea şi cercetarea organismelor dăunătoare ale culturilor agricole, elaborarea şi implementarea sistemelor de protecţie integrată a plantelor separat pe culturi, publicarea rezultatelor obţinute, activităţi de ameliorare a soiurilor şi hibrizilor culturilor de cîmp, a materialului săditor pomicol şi viticol în scopul obţinerii soiurilor/hibrizilor rezistente/rezistenţi la secetă, boli şi dăunători, ce sînt realizate de către instituţiile de profil, precum: Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp “Selecţia”, Institutul de Fitotehnie “Porumbeni” şi Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare. Instituţiile menţionate efectuează cercetări-testări-experimentări în condiţii de cîmp pe parcele experimentale în vederea stabilirii şi/sau confirmării eficienţei biologice a unui nou produs prezentat spre omologare, în raport cu produsele omologate;

3) cercetările ştiinţifice în domeniile sporirii fertilităţii solului, optimizării regimului nutritiv al solului, productivităţii culturilor agricole prin implementarea sistemelor de fertilizare inofensive mediului, ce se realizează la nivel naţional de către specialiştii Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului “Nicolae Dimo”, Laboratorul “Calitatea solului, plantelor şi a fertilizanţilor”;

4) Î.S. Institutul de Tehnică Agricolă “Mecagro”, ce elaborează şi produce mijloace tehnice pentru mecanizarea agriculturii şi industriei prelucrătoare, sisteme de maşini pentru protecţia plantaţiilor viticole, pomicole, nucifere şi a culturilor de cîmp, inclusiv pe teren protejat;

5) Î.S. “Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar şi a Fertilizanţilor”, ce asigură organizarea, coordonarea şi controlul asupra procesului de cercetare-testare-experimentare de stat a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în vederea omologării, elaborării şi publicării Registrului de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor;

6) Î.S. “Protecţia Plantelor”, ce asigură efectuarea tratamentelor fitosanitare pentru combaterea organismelor dăunătoare cu dezvoltare în masă, în fîşiile forestiere adiacente traseelor naţionale şi alte terenuri din gestiunea statului. În componenţa întreprinderii activează două laboratoare de producţie a mijloacelor biologice de protecţie a plantelor, amplasate în oraşele Soroca şi Cahul.

35. În cadrul instituţiilor de cercetări ştiinţifice de profil, începînd cu anul 2001 s-a conturat o tendinţă de diminuare cu 42% a numărului de cadre antrenate în activităţile de cercetare. Din numărul total al cercetătorilor ştiinţifici – cca 300 de persoane, peste 50% au o vîrstă medie cuprinsă între 50 şi 60 de ani. Lipsa motivării tinerilor specialişti de încadrare în domeniul cercetării este cauzată de austeritatea bugetară permanentă, care limitează ponderea mijloacelor financiare pentru dezvoltarea instituţiilor de cercetare-inovare şi garantarea unor salarii decente. Ca urmare a acestei situaţii, se atestă reducerea volumului de cercetări, dotarea limitată şi inaccesibilitatea procurării utilajului performant, reducerea atractivităţii acestui domeniu pentru tinerii specialişti.

36. Sistemul educaţional în domeniul protecţiei plantelor este reprezentat de instituţia de învăţămînt superior – Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM), al cărei obiectiv este pregătirea specialiştilor în domeniul agriculturii, inclusiv la specialităţile Protecţia plantelor, Agronomie, Horticultură, Viticultură şi Vinificaţie, Silvicultură şi grădini publice. Cursul la specialitatea Protecţia plantelor se realizează în trei cicluri: general, masterat şi doctorat. Primul ciclu de patru ani de studii cuprinde 13 discipline – patru cu profil entomologic, patru cu profil fitopatologic, patru cu profilul protecţie a plantelor şi unul normativ. La ciclul II (masterat), la specialitatea Protecţia integrată a agroecosistemelor se predau şapte discipline, inclusiv trei cu profil entomologic, două cu profil fitopatologic şi două cu profilul protecţia integrată a plantelor.

37. Pentru pregătirea specialiştilor în domeniul agriculturii în ţară activează patru colegii, în cadrul cărora se pregătesc agronomi cu studii medii de specialitate. În vederea optimizării sistemului educaţional mediu de specialitate, Guvernul a întreprins măsuri de creare a două instituţii publice – Centrul de Excelenţă în Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău şi Centrul de Excelenţă în Horticultură şi Tehnologii Agricole din Ţaul.

38. Pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale, în Republica Moldova a fost creată şi activează Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA), care are ca scop instituirea şi dezvoltarea unei reţele profesionale de prestatori de servicii de informare, consultanţă şi instruire a producătorilor agricoli. Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală dispune de 33 de centre regionale şi locale de consultanţă, amplasate în majoritatea raioanelor, în care activează 68 de consultanţi regionali şi 140 de consultanţi locali. Dintre aceştia, 33 sînt specializaţi în protecţia integrată a plantelor.

39. Prin intermediul programelor de instruire, consultanţii Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Rurală asigură şcolarizarea consultanţilor locali din subdiviziunile teritoriale ale agenţiei, inclusiv pe baza loturilor demonstrative înfiinţate de agenţie, de instituţiile de cercetări ştiinţifice sau de centrele de instruire şi excelenţă din ţară, România, Polonia, Cehia, Franţa, Grecia şi Israel.

40. Politica de stat în domeniul agriculturii, promovată de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, la nivel teritorial este implementată de către direcţiile raionale agricultură şi alimentaţie în colaborare cu organele administraţiei publice locale. Activitatea de bază a direcţiilor raionale agricultură şi alimentaţie constă în asigurarea utilizării eficiente a resurselor agricole din punct de vedere economic şi ecologic, promovarea agriculturii durabile, consolidarea terenurilor agricole parcelate, cooperarea operatorilor agricoli în vederea utilizării tehnologiilor avansate şi sporirii productivităţii sectorului agroalimentar prin implementarea proiectelor investiţionale.

41. Actualmente în Republica Moldova lipseşte sistemul de perfecţionare profesională a specialiştilor în domeniile fitosanitar, protecţia plantelor, managementul produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, precum şi pentru alte segmente ce ţin de sectorul agricol.

42. Activităţile privind verificarea corespunderii plantelor, produselor vegetale şi bunurilor conexe cerinţelor fitosanitare, a respectării normelor de inofensivitate, certificarea calităţii materialului semincer, a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor sînt realizate de laboratoarele din cadrul:

1) Î.S. “Centrul Naţional de Verificare şi Certificare a Producţiei Vegetale şi Solului”, care efectuează testări pe compartimentele:

a) Laboratorul de încercări morfobiometrice – entomologie, ierbologie, nematologie;

b) Laboratorul de încercări microbiologice – micologie, bacteriologie şi virusologie, acreditate conform standardului SM SR EN ISO/CEI 17025:2006 în sistemul naţional de acreditare MOLDAC, precum şi cel internaţional RENAR;

c) Laboratorul de biologie moleculară pentru detectarea organismelor modificate genetic, acreditat conform standardului SM SR EN ISO/CEI 17025:2006;

d) Laboratorul pentru determinarea reziduurilor de pesticide în plante şi produse vegetale, acreditat de către organismul naţional de acreditare MOLDAC şi cel internaţional RENAR;

e) Laboratorul de testare şi certificare a seminţelor, acreditat conform standardului SM SR EN ISO/CEI 17025:2006 în sistemul naţional de acreditare MOLDAC, precum şi cel internaţional ISTA;

2) Î.S. “Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar”, în care activează Laboratorul “Atestarea şi controlul calităţii pesticidelor” pentru efectuarea controlului calităţii pesticidelor importate şi utilizate în Republica Moldova, determinării reziduurilor de pesticide în produsele vegetale, apă şi sol, elaborarea şi adaptarea metodelor de analiză pentru determinarea ingredientelor active ale pesticidelor.

Evaluarea conformităţii fertilizanţilor se realizează de către organisme de certificare, acreditate conform standardului SM SR EN ISO/CEI 17065:2013.

43. În cadrul Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor activează laboratoare care efectuează cercetări fundamentale şi aplicative pentru protecţia culturilor agricole împotriva organismelor dăunătoare:

1) Laboratorul “Fitopatologie şi biotehnologie” produce preparate biologice precum Virin-HSP, Paurin, Trichodermin Th-7F SC, Trichodermin SC, Gliocladin SC;

2) Laboratorul “Entomologie şi biocenologie” produce entomofagi (genul Trichogramma şi Bracon hebetor) şi elaborează tehnologii de protecţie ecologică a culturii mărului contra dăunătorului viermele merelor (Cydia pomonella);

3) Laboratorul “Prognoze şi analize fitosanitare” elaborează modele de prognoză a bolilor (mana, făinarea), dăunătorilor (viermele merelor şi viespea cu ferestrău) şi sisteme de prognoze computerizate, conform fenologiei organismului dăunător şi culturilor agricole, bazate pe parametrii de microclimă;

4) Laboratorul “Fitofarmacie şi ecotoxicologie” produce dispensatoare feromonale din fibre sintetice pentru monitorizarea şi dezorientarea masculilor de Grapholitha funebrana, compoziţii feromonale noi, pentru combaterea speciilor Helicoverpa armigera (tomate) şi Grapholitha funebrana (prun);

5) Laboratorul “Protecţia integrată a plantelor” produce preparate biologice pentru includerea lor în schemele de protecţie integrată a plantelor împotriva bolilor şi dăunătorilor, şi anume: trei biofungicide (Funecol, Rizoplan, Recol), un bioinsecticid (Pelecol), un stimulator de creştere din extract vegetal (Reglalg);

6) Laboratorul “Sinteza şi evaluarea atractanţilor” a sintetizat şi asigură producţia a 12 substanţe feromonale pentru captarea şi dezorientarea speciilor organismelor dăunătoare culturilor agricole: Merenol (Cydia pomonella), FeroFUN (Grapholitha funebrana); FeroMOL (G.molesta); FeroORAN (Adoxophyes orana); FeroPOD (Archips podana); FeroROS (Archips rosana); Pernicil (Quadraspidiotus perniciosus), Grozdemon (Lobesia botrana), FeroSEG (Agrotis segetum), ArmiGALI (Helicoverpa armigera), FeroBras (Mamestra brassicae), Operculat (Phthorimaea operculella).

Secţiunea a 5-a

 Principalele organisme dăunătoare ale

culturilor agricole şi măsurile de protecţie

44. Principalele organisme dăunătoare, care provoacă daune considerabile culturilor agricole sînt prezentate în anexa la prezentul Program.

45. În perioada de vegetaţie culturile agricole sînt afectate de un spectru larg de organisme dăunătoare, inclusiv polifagi precum rozătoare şi insecte.

46. În procesul tehnologic de producţie agricolă impactul buruienilor asupra productivităţii culturilor agricole poate fi diminuat prin măsuri efectuate în baza cartării buruienilor. Cartarea constituie o acţiune suplimentară de control al buruienilor, cu ajutorul căreia se poate prognoza în timp răsărirea acestora. Pentru aplicarea măsurilor de control este obligatorie cunoaşterea spectrului florei segetale (speciile segetale de buruieni sînt cele care se răspîndesc şi concurează cu culturile agricole), respectiv a densităţii acestora la o unitate de suprafaţă.

Impactul organismelor dăunătoare poate fi diminuat şi menţinut în limita pragului economic de dăunare, în condiţiile respectării sistemului integrat de protecţie a plantelor, axat pe elemente tehnologice, economice, ecologice, care include:

1) aplicarea tehnologiilor noi de lucrare a solului;

2) respectarea rotaţiei culturilor în cadrul asolamentelor;

3) utilizarea în procesul de cultivare a soiurilor şi hibrizilor rezistenţi la organismele dăunătoare;

4) utilizarea materialului semincer tratat cu produse de uz fitosanitar;

5) asigurarea densităţii optime a plantelor cultivate;

6) monitorizarea organismelor dăunătoare (detectarea focarelor) şi prognozarea tratamentelor fitosanitare, în scopul combaterii şi prevenirii diseminării acestora;

7) aplicarea mijloacelor biologice de protecţie a plantelor – zoofagi (prădători, paraziţi), produse microbiologice (virale, fungi, bacteriene) şi substanţe speciale (feromoni, hormoni);

8) utilizarea raţională a produselor de uz fitosanitar, cu menţinerea echilibrului biologic;

9) aplicarea tratamentelor fitosanitare cu echipamente multifuncţionale cu eficienţă înaltă;

10) erbicidarea în funcţie de cartarea buruienilor;

11) administrarea uniformă şi echilibrată a fertilizanţilor organici, minerali şi chimici;

12) plantarea fîşiilor protectoare cu specii din flora spontană.

47. Produsele de uz fitosanitar omologate pentru utilizarea pe teritoriul ţării şi incluse în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor au acţiune de combatere asupra a 168 de specii de dăunători, 171 de agenţi patogeni şi 127 de specii de buruieni.

48. Actualmente în sistemele de protecţie a plantelor predomină aplicarea tratamentelor chimice în detrimentul celor biologice. Pe parcursul ultimilor ani, conform rapoartelor Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, anual se aplică tratamente fitosanitare cu insecticide pe circa 360 mii ha, cu fungicide – 600 mii ha şi cu erbicide – 728 mii ha, inclusiv pînă la răsăritul plantelor pe cca 190 mii ha, pe vegetaţie – 538 mii ha. Anual în ţară se aplică tratarea a 82,0 mii tone de material semincer, se deratizează şi se dezinfectează cca 1211 mii m³ de spaţii de depozitare, se dezinfectează cca 20 mii m² de sol în teren protejat. Media multiplicităţii (repetării) tratamentelor fitosanitare la principalele culturi agricole, precum cerealele, leguminoasele, oleaginoasele, legumicolele, variază între 0,5 şi 1,7 ori, respectiv la sfecla de zahăr – 3,6 ori, la viţa de vie – 2,5 ori şi la plantaţiile pomicole – 4,0 ori.

49. Pe suprafeţele agricole, anual, se utilizează cca 2,5 mii tone de produse de uz fitosanitar. Aproximativ 98% din produsele de uz fitosanitar, cu excepţia unor mijloace biologice de protecţie a plantelor (preparate biologice şi feromoni sexuali), sînt din import. Din volumul total de produse de uz fitosanitar utilizate, o cotă considerabilă o ocupă erbicidele – cca 41% şi fungicidele – cca 39%, urmate de insecticide şi acaricide cu cca 12% şi alte produse de uz fitosanitar, indicate în tabelul 4.

50. În sectorul agrar al ţării, pentru combaterea organismelor dăunătoare a culturilor agricole este admisă utilizarea a 988 de produse de uz fitosanitar (denumiri comerciale), fabricate pe baza a cca 250 de substanţe active din diverse grupe chimice: compuşi ai cuprului şi sulfului, carbamaţi şi tiocarbamaţi, organofosforice, clorfenoxili, piretroizi sintetici, neonicotinoizi, derivaţi sulfonil-ureici, strobiruline etc.

51. În perioada anilor 1997-2016, numărul produselor de uz fitosanitar omologate (denumiri comerciale) a înregistrat o creştere semnificativă, iar numărul substanţelor active a înregistrat o creştere lentă, date reflectate în figura 3, utilizînd ca exemplu evoluţia omologării erbicidelor.

Figura 3

52. Analiza comparativă a sortimentului produselor de uz fitosanitar omologate denotă că pe parcursul ultimilor şase ani numărul acestora s-a majorat cu 42%, iar numărul produselor din grupa I de toxicitate (extrem de toxice) s-a micşorat cu 50%. În perioada indicată se menţine tendinţa majorării numărului de produse din grupele III şi IV de toxicitate (moderat şi slab toxice). Produsele din grupa II de toxicitate (toxice), în valoare procentuală, se menţin la nivelul anilor precedenţi. Numărul produselor de uz fitosanitar omologate (denumiri comerciale) a înregistrat o creştere de la 569 în anul 2009 pînă la 988 în anul 2016, tabelul 5.

53. Datele din tabelul 5 denotă că tratamentele fitosanitare cu produse de natură chimică rămîn o măsură prioritară şi se utilizează pentru combaterea organismelor dăunătoare în cazul depăşirii pragului economic de dăunare.

54. În vederea minimizării riscurilor pentru sănătatea populaţiei, evitării efectelor nocive asupra mediului, garantării siguranţei alimentelor de origine vegetală, operatorii agricoli sînt obligaţi să respecte cerinţele legislaţiei naţionale, bunele practici agricole, inclusiv practicile internaţionale de gestionare a produselor de uz fitosanitar, pe segmentul import–utilizare.

55. Respectarea măsurilor agrotehnice în sistemul de protecţie integrată a plantelor reduce efectele de dăunare a populaţiilor organismelor dăunătoare pînă la 80% şi reduce consumul de combustibil, fertilizanţi şi produse de uz fitosanitar.

56. Mijloacele biologice de protecţie a plantelor se utilizează anual pentru combaterea organismelor dăunătoare pe o suprafaţă de cca 5100 ha. La unele culturi, acestea permit reducerea la minim a tratamentelor chimice prin reglarea densităţii entomofagilor şi menţinerea populaţiilor de dăunători sub pragul economic de dăunare.

57. Activităţile de ameliorare a soiurilor şi hibrizilor în Republica Moldova sînt atribuite instituţiilor ştiinţifice de profil, care, conform rezultatelor estimărilor, necesită dotare, finanţare, asigurare cu cadre, echipament şi dezvoltare durabilă.

58. Teritoriul Republicii Moldova este divizat în trei zone agricole – nord, centru şi sud, relativ omogene ca relief, sol, climă, floră, faună şi mod de folosinţă antropică pentru practicarea sistemelor de agricultură cu particularităţi economice specifice zonelor.

Secţiunea a 6-a

 Perspectiva dezvoltării protecţiei integrate a plantelor

59. În întreprinderile corporative sistemul de protecţie integrată a plantelor se aplică parţial, iar în gospodăriile de fermieri şi ţărăneşti acesta se implementează la minim.

60. Rezultatele evaluării curente a domeniului protecţiei plantelor atestă un şir de neconformităţi şi, evident, impune necesitatea implementării sistemului de protecţie integrată a plantelor, luînd în considerare următoarele:

1) existenţa condiţiilor climatice favorabile pentru dezvoltarea şi răspîndirea speciilor de boli şi dăunători;

2) insuficienţa de monitorizare a culturilor agricole şi a fazelor de dezvoltare a organismelor dăunătoare;

3) existenţa terenurilor agricole abandonate/nelucrate (fond de infecţie);

4) nerespectarea sau respectarea parţială a rotaţiei culturilor în asolament;

5) aplicarea nesemnificativă a mijloacelor biologice de protecţie a plantelor;

6) utilizarea materialului semincer neconform, a pragurilor economice de dăunare depăşite şi insuficienţa aplicării bunelor practici agricole.

61. În domeniul dat se atestă o reducere semnificativă a numărului de specialişti în protecţia plantelor, situaţie care pune în dificultate activitatea Serviciului monitoring fitosanitar şi managementul crizelor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, reflectînd incapacitatea de supraveghere totală a suprafeţelor ocupate cu culturi agricole. Un factor de risc îl constituie insuficienţa dotării serviciului menţionat cu echipament performant, staţii meteorologice automate pentru prognozarea apariţiei şi dezvoltării agenţilor patogeni, sistem informaţional electronic pentru difuzarea buletinelor de avertizare.

62. Perspectiva dezvoltării domeniului este bazată pe promovarea extinderii aplicării protecţiei integrate a plantelor, planificarea şi întreprinderea măsurilor privind managementul eficient al organismelor dăunătoare, al vectorilor de răspîndire ai acestora, stabilirea criteriilor de protecţie integrată a plantelor prin efectuarea cercetărilor ştiinţifice axate pe:

1) examinarea obiectelor de carantină în scopul elaborării metodelor şi procedeelor de depistare şi lichidare a focarelor, inclusiv studii asupra vectorilor de răspîndire;

2) studierea agenţilor patogeni în funcţie de etiologie (criptogamică, bacteriană, virotică, micoplasmică etc.), cu recomandări pentru sistemul de protecţie integrată a plantelor, bazate pe patogenitatea şi virulenţa acestora;

3) depistarea şi identificarea speciilor de insecte, acarieni, nematozi, altele, a vectorilor de răspîndire ai acestora, în special de etiologie virotică şi micoplasmică;

4) studierea speciilor de insecte utile (entomofagi, acarieni răpitori, alte grupe de paraziţi), rezultate utilizate la elaborarea metodelor biologice de protecţie a plantelor;

5) elaborarea programelor de prognozare a dezvoltării organismelor dăunătoare prin utilizarea sistemelor automatizate de pronosticare;

6) procesul de ameliorare a soiurilor/hibrizilor în vederea majorării rezistenţei la organismele dăunătoare;

7) perfecţionarea metodelor biologice de protecţie a plantelor realizate prin elaborarea tehnologiilor de producere şi aplicare a feromonilor, pentru determinarea şi reglarea densităţii populaţionale a organismelor dăunătoare;

8) actualizarea pragurilor economice de dăunare în funcţie de condiţiile climatice create, pentru eficientizarea şi diminuarea numărului de tratamente fitosanitare.

63. Pe parcursul ultimilor trei ani, în vederea dezvoltării domeniului fitosanitar au fost elaborate şi publicate un şir de lucrări ce vizează protecţia integrată a plantelor, printre care: Migraţia, invazia şi combaterea integrată a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor culturilor agricole şi Entomofauna alogenă invazivă din Republica Moldova. Cu suportul proiectului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură au fost elaborate şi editate broşurile: Managementul integrat al celor mai răspîndite boli şi dăunători din Moldova şi Sistemul integrat de măsuri pentru protecţia culturilor de cîmp.

Capitolul III

OBIECTIVELE PROGRAMULUI

64. Obiectivul general al prezentului Program constă în optimizarea aplicării tratamentelor fitosanitare şi reducerea presiunii cantitative a produselor de uz fitosanitar la unitate de suprafaţă agricolă.

65. Realizarea obiectivului general întruneşte aplicarea următoarelor obiective specifice:

1) crearea cadrului normativ, prin elaborarea şi promovarea a nouă proiecte de hotărîri de Guvern pînă în anul 2026;

2) optimizarea sortimentului de produse de uz fitosanitar permise pentru utilizare în agricultura Republicii Moldova, prin reducerea omologării numărului produselor de uz fitosanitar din categoriile de pericol 1 şi 2 de toxicitate acută orală/dermală cu 10%, sau cu 7 produse mai puţin, pînă în anul 2025, prin extinderea utilizării mijloacelor biologice de protecţie a plantelor cu 30% pînă în anul 2027;

3) consolidarea capacităţilor tehnice ale sistemului de monitorizare, prognoză şi avertizare, prin dotarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor cu 20 de sisteme automate de măsurare a parametrilor climatici şi de avertizare a dezvoltării organismelor dăunătoare, actualizarea pragului economic de dăunare pentru cinci-opt culturi agricole, completarea statelor de personal ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor cu 30 de specialişti în domeniul protecţiei plantelor pînă în anul 2025;

4) optimizarea domeniului protecţiei plantelor prin promovarea implementării bunelor practici agricole în cadrul a 10 seminare desfăşurate, asigurarea calităţii tratamentelor fitosanitare ca rezultat al producerii/înregistrării a cinci maşini/utilaje, modele noi, cu indici performanţi de exploatare, elaborarea sistemului de cartare a buruienilor pînă în anul 2027.

Capitolul IV

ACŢIUNI PLANIFICATE PENTRU EXECUTARE,

RESPONSABILI PENTRU PROMOVARE ŞI IMPLEMENTARE

66. Executarea obiectivelor stabilite şi sistematizate în Planul de acţiuni privind implementarea prezentului Program implică următoarele:

1) elaborarea, armonizarea şi actualizarea cadrului normativ naţional în domeniul protecţiei plantelor;

2) optimizarea sortimentului de produse de uz fitosanitar permise pentru utilizare în agricultura Republicii Moldova;

3) dezvoltarea bazei tehnico-materiale a laboratoarelor de producţie a mijloacelor biologice de protecţie a plantelor;

4) asigurarea calităţii tratamentelor fitosanitare;

5) perfecţionarea sistemului de prognoză prin dotarea cu echipament şi utilaj performant în vederea avertizării prompte a producătorilor agricoli;

6) organizarea şcolilor pentru perfecţionarea/instruirea cadrelor implicate în domeniile fitosanitar, protecţia plantelor şi managementul produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor;

7) promovarea subvenţionării producătorilor şi utilizatorilor mijloacelor biologice de protecţie a plantelor;

8) asigurarea combaterii buruienilor conform sistemului de cartare;

9) instruirea producătorilor agricoli privind implementarea bunelor practici agricole, Global GAP, ISO, HACCP etc.;

10) elaborarea şi editarea recomandărilor privind sistemul de protecţie integrată a plantelor pentru culturile grîului de toamnă, mărului, viţei de vie, tomatelor şi cartofului.

67. Responsabilităţile de promovare a implementării prezentului Program sînt atribuite Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi instituţiilor mediului academic.

Capitolul V

ESTIMAREA GENERALĂ A COSTURILOR,

REZULTATE SCONTATE ŞI INDICATORI DE PROGRES

68. Finanţarea Programului se va efectua din contul şi în limitele mijloacelor financiare aprobate anual în bugetul public naţional, precum şi din alte surse, în condiţiile legislaţiei.

69. Costurile estimative pentru implementarea Planului de acţiuni prevăzute în anexa nr.2 la hotărîre constituie 8,1 mil. lei pentru anii 2018-2027. Estimarea şi planificarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea măsurilor planificate pe anul următor se vor efectua anual în baza propunerilor la proiectul legii bugetului public naţional.

70. Ca urmare a realizării acţiunilor prevăzute în prezentul Program, vor fi atinse următoarele rezultate şi indicatori de progres:

1) nouă proiecte de acte normative pe domeniul fitosanitar, elaborate şi aprobate pînă în anul 2025;

2) omologarea numărului produselor de uz fitosanitar din categoriile de pericol 1 şi 2 de toxicitate acută orală/dermală redusă cu 10%, sau cu şapte produse mai puţin, pînă în anul 2025;

3) omologarea mijloacelor biologice de protecţie a plantelor, producţie autohtonă, facilitată prin elaborarea, în anul 2020, a măsurilor de subvenţionare şi includerea acestora într-un proiect de act normativ;

4) cîte două seminare/cursuri de instruire în domeniul protecţiei plantelor organizate şi desfăşurate anual, începînd cu anul 2018;

5) instrucţiune tehnologică de producţie şi aplicare a mijloacelor biologice de protecţie a plantelor, elaborată şi editată în perioada 2020-2021;

6) recomandări privind protecţia integrată a plantelor, elaborate şi editate pentru şase grupe de culturi agricole (culturi de cîmp, pomicole, viţă de vie, cartof, culturi legumicole şi bacifere) în anii 2018-2025;

7) specialişti cu studii în agricultură, instruiţi pentru antrenare la efectuarea monitoring-ului fitosanitar (35-40 de persoane) pînă în anul 2025;

8) 20 de sisteme automate de măsurare a parametrilor climatici (de tipul AgroExpert) procurate şi instalate pînă în anul 2025, pentru prognozarea dezvoltării organismelor dăunătoare;

9) prag economic de dăunare pentru cinci-opt culturi agricole, actualizat şi modificat pînă în anul 2025;

10) numărul de operatori, beneficiari ai buletinelor de avertizare, majorat cu 5-7% anual, începînd cu anul 2020;

11) procedură de prelevare şi transportare a probelor către laborator, de la importul, exportul, reexportul mărfurilor şi procedură de substituire a certificatului fitosanitar cu paşaportul fitosanitar, elaborate şi aprobate pînă în anul 2019;

12) 550-600 de operatori şcolarizaţi în domeniul protecţiei integrate a plantelor, pe baza şcolilor de cîmp pentru fermieri, pînă în anul 2021;

13) sistem de cartare a buruienilor elaborat, editat şi plasat pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor pînă în anul 2027;

14) zece seminare/cursuri de instruire organizate pentru 500 de operatori, privind respectarea asolamentului şi utilizării materialului semincer certificat, pînă în anul 2027;

15) măsuri de subvenţionare a producătorilor agricoli, utilizatori ai mijloacelor biologice de protecţie a plantelor, elaborate şi prezentate Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură, în anul 2021;

16) cinci maşini/utilaje, modele noi, pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare, cu indici performanţi de exploatare, înregistrate pînă în anul 2027.

Capitolul VI

RAPORTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII

 PROGRAMULUI ŞI A PLANULUI DE ACŢIUNI

71. Evaluarea implementării prezentului Program şi a Planului de acţiuni privind implementarea acestuia se realizează anual în baza indicatorilor de performanţă, stabiliţi pentru fiecare obiectiv specific, şi în baza rezultatelor obţinute pentru fiecare acţiune.

72. Autorităţile responsabile de implementarea Planului de acţiuni vor prezenta anual, pînă la data de 15 ianuarie, Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului rapoarte privind executarea acţiunilor incluse în Planul de acţiuni.

73. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului:

1) va aduna informaţiile, va evalua nivelul de îndeplinire a acţiunilor şi va prezenta anual Guvernului, pînă la data de 15 februarie, raportul privind executarea Planului de acţiuni;

2) la expirarea a cinci ani (anul 2023), va efectua evaluarea generală a implementării Planului de acţiuni în scopul actualizării acestuia.

Anexă

la Programul naţional de protecţie

integrată a plantelor pentru anii 2018-2027

Principalele organisme dăunătoare

ale culturilor agricole

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.123 din 2 februarie 2018

PLAN DE ACŢIUNI

privind implementarea Programului naţional de protecţie

integrată a plantelor pentru anii 2018-2027