558/22.07.2011 Hotărîre privind măsurile specifice mai stricte din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea sau răspândirea în Republica Moldova a unor organisme dăunătoare plantelor, a produselor vegetale şi a altor obiecte

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

privind măsurile specifice mai stricte din domeniul fitosanitar pentru

a preveni introducerea sau răspândirea în Republica Moldova

a unor organisme dăunătoare plantelor, a produselor

vegetale şi a altor obiecte

[Denumirea în redacţia Hot.Guv. nr.347 din 11.06.2025, în vigoare 25.08.2025] 

[Denumirea modificată prin Hot.Guv. nr.855 din 13.07.2016, în vigoare 15.07.2016]

nr. 558  din  22.07.2011

 (în vigoare 01.01.2012) 

Monitorul Oficial nr.122-127 art.630 din 29.07.2011

* * *

În temeiul art.31 alin.(1) din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.98-100, art.147), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

[Clauza de adoptare modificată prin Hot.Guv. nr.347 din 11.06.2025, în vigoare 25.08.2025] 

1. Se aprobă:

1) Regulamentul de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii, instalării şi răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova a Anoplophora chinensis (Forster), conform anexei nr.1;

2) Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov, conform anexei nr.2;

[Subpct.3) abrogat prin Hot.Guv. nr.458 din 16.05.2018, în vigoare 18.05.2018]

[Subpct.4) abrogat prin Hot.Guv. nr.347 din 11.06.2025, în vigoare 25.08.2025] 

[Subpct.5) abrogat prin Hot.Guv. nr.590 din 14.08.2023, în vigoare 14.10.2023]

6) Măsurile de urgenţă pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a Bursaphelenchus xylophilus (Steiner şi Buhrer) Nickle et al. (nematodul lemnului de pin), conform anexei nr.6;

[Subpct.7)-10) abrogate prin Hot.Guv. nr.590 din 14.08.2023, în vigoare 14.10.2023]

[Subpct.11) abrogat prin Hot.Guv. nr.458 din 16.05.2018, în vigoare 18.05.2018]

[Subpct.12) abrogat prin Hot.Guv. nr.347 din 11.06.2025, în vigoare 25.08.2025] 

[Subpct.13)-16) abrogate prin Hot.Guv. nr.590 din 14.08.2023, în vigoare 14.10.2023]

17) Măsurile de urgenţă pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii organismelor dăunătoare Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris (Gentner), Epitrix subcrinita (Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner), conform anexei nr.17;

[Subpct.18) abrogat prin Hot.Guv. nr.590 din 14.08.2023, în vigoare 14.10.2023]

19) Regulamentul privind măsurile de prevenire a introducerii şi a răspândirii în Republica Moldova a Xylella fastidiosa (Wells et al.), conform anexei nr.19;

20) Regulamentul de stabilire a unor măsuri vizând izolarea prezenţei Aleurocanthus spiniferus (Quaintance) la anumite zone demarcate, conform anexei nr.20;

21) Regulamentul privind măsurile temporare de prevenire a introducerii, circulaţiei, răspândirii, multiplicării şi eliberării Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) pe teritoriul Republicii Moldova, conform anexei nr.21;

22) Regulamentul de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii şi a răspândirii în Republica Moldova a Fusarium circinatum Nirenberg & O′Donnell (denumită anterior Gibberella circinata), conform anexei nr.22;

23) Regulamentul de stabilire a măsurilor de prevenire a stabilirii şi a răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova şi de eradicare a Pomacea (Perry), conform anexei nr.23;

24) Regulamentul de stabilire a cerinţelor fitosanitare la introducerea în Republica Moldova a lemnului tăiat decojit de Quercus L. provenind din Statele Unite ale Americii, conform anexei nr.24;

25) Regulamentul de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii şi a răspândirii în Republica Moldova a Anoplophora glabripennis (Motschulsky), conform anexei nr.25;

26) Măsurile de control pentru Diabrotica virgifera virgifera Le Conte în Republica Moldova, conform anexei nr.26.

[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.347 din 11.06.2025, în vigoare 25.08.2025] 

[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.590 din 14.08.2023, în vigoare 14.10.2023]

[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.335 din 26.05.2017, în vigoare 02.06.2017]

[Pct.1 completat prin Hot.Guv. nr.855 din 13.07.2016, în vigoare 15.07.2016]

[Pct.1 completat prin Hot.Guv. nr.436 din 17.07.2015, în vigoare 24.07.2015]

[Pct.1 completat prin Hot.Guv. nr.617 din 20.08.2013, în vigoare 06.09.2013]

2. Prezenta hotărîre intră în vigoare cu începere de la 1 ianuarie 2012.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.513 din 02.07.2014, în vigoare 04.07.2014]

4. Anexele nr.1, nr.19, nr.20, nr.21 şi nr.23 se abrogă la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

[Pct.4 introdus prin Hot.Guv. nr.347 din 11.06.2025, în vigoare 25.08.2025] 

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.558 din 22 iulie 2011

REGULAMENT

de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii,

instalării şi răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova

a Anoplophora chinensis (Forster)

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2095 al Comisiei din 28 octombrie 2022 de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii, instalării şi răspândirii pe teritoriul Uniunii a Anoplophora chinensis (Forster) şi de abrogare a Deciziei 2012/138/UE, CELEX: 32022R2095, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 281 din 31 octombrie 2022, aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2130 al Comisiei din 2 decembrie 2021.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabileşte măsurile de prevenire a introducerii, instalării şi răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova a Anoplophora chinensis (Forster), precum şi a eradicării sau izolării acesteia, în cazul în care se constată prezenţa acesteia pe teritoriul ţării.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noţiuni:

2.1. organism dăunător specificat – organismul dăunător Anoplophora chinensis (Forster);

2.2. plante specificate – plante destinate plantării, cu diametrul tulpinii sau al coletului de minimum 1 cm în zona cea mai groasă a tulpinii sau coletului, din speciile Acer spp., Aesculus hippocastanum, Alnus spp., Betula spp., Carpinus spp., Citrus spp., Cornus spp., Corylus spp., Cotoneaster spp., Crataegus spp., Fagus spp., Lagerstroemia spp., Malus spp., Melia spp., Ostrya spp., Photinia spp., Platanus spp., Populus spp., Prunus laurocerasus, Pyrus spp., Rosa spp., Salix spp., Ulmus spp. şi Vaccinium corymbosum;

2.3. loc de producţie – orice spaţiu sau mai multe câmpuri exploatate ca o singură unitate de producţie agricolă. Locul de producţie poate include amplasamente de producţie, monitorizate separat în scopuri fitosanitare;

2.4. plante-gazdă – plante destinate plantării, cu diametrul tulpinii sau al coletului de minimum 1 cm în zona cea mai dezvoltată a tulpinii sau coletului, din speciile Acer spp., Aesculus hippocastanum, Alnus spp., Betula spp., Carpinus spp., Chaenomeles spp., Citrus spp., Cornus spp., Corylus spp., Cotoneaster spp., Crataegus spp., Cryptomeria spp., Fagus spp., Ficus spp., Hibiscus spp., Lagerstroemia spp., Malus spp., Melia spp., Morus spp., Ostrya spp., Parrotia spp., Photiniaspp., Platanus spp., Populus spp., Prunus laurocerasus, Pyrus spp., Rosa spp., Salix spp., Ulmus spp. şi Vaccinium corymbosum;

2.5. plante-santinelă – plante specificate, plantate special pentru a sprijini depistarea timpurie a organismului dăunător specificat şi utilizate pentru supraveghere;

2.6. unitate de inspecţie – plante, părţi de plante, mărfuri, materiale, vectori ai organismului dăunător care au fost analizaţi pentru identificarea şi depistarea organismelor dăunătoare;

2.7. unitate epidemiologică – zonă omogenă în care interacţiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă şi factorii şi condiţiile abiotice şi biotice ar determina aceeaşi situaţie epidemiologică, dacă organismul dăunător ar fi prezent;

2.8. sensibilitatea metodei – probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezenţa organismului dăunător.

Capitolul II

ANCHETE ANUALE VIZÂND PREZENŢA ORGANISMULUI

DĂUNĂTOR SPECIFICAT ŞI PLANURI DE URGENŢĂ

3. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale bazate pe riscuri cu privire la plantele-gazdă din zonele de pe teritoriile unde prezenţa organismului dăunător specificat nu este cunoscută, pentru depistarea prezenţei acestuia.

4. Concepţia şi planul de eşantionare ale acestor anchete trebuie să permită detectarea, cu un nivel suficient de încredere, a unui nivel mic de prezenţă a plantelor infestate în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Anchetele se bazează pe orientările generale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate competentă) pentru anchete din punct de vedere statistic şi bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor.

5. Anchetele se efectuează astfel:

5.1. în funcţie de nivelul respectiv de risc fitosanitar;

5.2. în aer liber, precum şi în pepiniere, în magazine de grădinărit, în centre comerciale, în arii naturale şi zone urbane, în alte locuri de producţie, după caz;

5.3. în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce priveşte posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, ţinând cont de biologia acestuia, de prezenţa şi biologia plantelor-gazdă şi de informaţiile ştiinţifice şi tehnice menţionate în buletinul autorităţii privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Anoplophora chinensis.

6. Anchetele constau în:

6.1. examinarea vizuală a plantelor-gazdă;

6.2. dacă este cazul, prelevarea de eşantioane şi testarea plantelor destinate plantării.

7. Pe lângă obligaţiile prevăzute la art.25 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor (în continuare – Legea nr.422/2023), autoritatea competentă elaborează un plan de urgenţă care stabileşte măsurile ce trebuie luate pe teritoriul său cu privire la:

7.1. eradicarea organismului dăunător specificat, astfel cum se prevede la pct.18 şi 19;

7.2. circulaţia plantelor specificate pe teritoriul Republicii Moldova, astfel cum se prevede la pct.23-29;

7.3. inspecţiile oficiale care urmează să fie efectuate în ceea ce priveşte circulaţia pe teritoriul Republicii Moldova a plantelor specificate şi introducerea plantelor-gazdă pe teritoriul Republicii Moldova, astfel cum se prevede la pct.23-30;

7.4. resursele minime care urmează să fie puse la dispoziţie şi procedurile de punere la dispoziţie a resurselor suplimentare respective în cazul suspectării sau al confirmării prezenţei organismului dăunător specificat;

7.5. normele care precizează în detaliu procedurile de identificare a proprietarilor plantelor care urmează să fie eliminate, normele de comunicare a procesului-verbal de eliminare şi de acces la proprietăţile private.

8. Autoritatea competentă actualizează planurile de urgenţă, după caz, până la data de 31 decembrie a fiecărui an.

Capitolul III

ZONELE DEMARCATE

9. În cazul în care prezenţa organismului dăunător specificat este confirmată oficial, autoritatea competentă stabileşte, fără întârziere, o zonă demarcată care cuprinde:

9.1. o zonă care include plantele infestate şi toate plantele specificate susceptibile de a fi infestate pe o rază de 100 m în jurul plantelor infestate ("zonă infestată");

9.2. o zonă-tampon cu o lăţime de cel puţin 2 km dincolo de graniţa zonei infestate.

10. Delimitarea zonelor demarcate trebuie să se bazeze pe principii ştiinţifice, pe biologia organismului dăunător specificat, pe nivelul de infestare, pe distribuţia specifică a plantelor-gazdă în zona vizată şi pe dovada instalării în acea zonă a organismului dăunător specificat.

11. În scopul luării măsurilor de eradicare menţionate la pct.18-19 şi în cazul în care autoritatea competentă concluzionează că eradicarea organismului dăunător specificat este posibilă, ţinând cont de circumstanţele focarului, cum ar fi dimensiunea şi localizarea acestuia, nivelul de infestare sau numărul şi distribuţia plantelor-gazdă, lăţimea zonei-tampon poate fi redusă la cel puţin 1 km.

12. În scopul luării măsurilor de izolare menţionate la pct.20-22, zona-tampon trebuie să aibă o lăţime de cel puţin 4 km.

Lăţimea zonei-tampon poate fi redusă la cel puţin 2 km, ţinând cont de circumstanţele focarului, cum ar fi dimensiunea şi localizarea acestuia, nivelul de infestare sau numărul şi distribuţia plantelor-gazdă.

13. În cazul în care prezenţa organismului dăunător specificat a fost confirmată oficial în zona-tampon a unei zone demarcate pentru izolare, se aplică art.17 şi 18 din Legea nr.422/2023.

14. Prin derogare de la pct.9-13, autoritatea competentă poate să stabilească zona demarcată dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

14.1. există dovezi că organismul dăunător specificat a fost introdus în zonă împreună cu plantele pe care a fost depistat şi că acele plante au fost infestate înainte de a fi introduse în zona respectivă sau că depistarea este izolată şi se estimează că respectivul incident nu va duce la instalarea organismului; şi

14.2. se constată că organismul dăunător specificat nu s-a instalat şi că răspândirea şi înmulţirea cu succes a organismului dăunător specificat nu sunt posibile din cauza biologiei acestuia, având în vedere rezultatele unei anchete specifice şi măsurile de eradicare luate.

15. În cazul în care autoritatea competentă utilizează derogarea prevăzută la pct.14, aceasta:

15.1. întreprinde măsuri imediate pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului dăunător specificat şi pentru a exclude posibilitatea răspândirii acestuia;

15.2. pe parcursul a cel puţin unui ciclu de viaţă al organismului dăunător specificat plus un an suplimentar şi timp de cel puţin patru ani consecutivi, monitorizează o lăţime de minimum 1 km în jurul plantelor infestate sau în jurul locului în care a fost depistat organismul dăunător specificat, în mod regulat şi intensiv, cel puţin în primul an;

15.3. distruge orice material vegetal infestat;

15.4. identifică originea infestării şi a plantelor care au legătură cu infestarea, în măsura în care este posibil, şi examinează plantele respective pentru a identifica orice simptom de infestare, inclusiv prin prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă;

15.5. sensibilizează publicul cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat; şi

15.6. întreprinde orice altă măsură care poate contribui la eradicarea organismului dăunător specificat, ţinând cont de Standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) nr.9 (Ghid pentru programele de eradicare a dăunătorilor. ISPM Nr.9 (1998), Roma, IPPC, FAO 1998) şi aplicând o abordare integrată în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr.14 (Utilizarea măsurilor integrate într-o abordare sistemică pentru managementul riscului dăunătorilor. ISPM Nr.14 (2002), Roma, IPPC, FAO 2017).

16. Demarcarea poate fi anulată în cazul în care, pe baza anchetelor menţionate la subpct. 18.8, organismul dăunător specificat nu este depistat într-o zonă demarcată timp de cel puţin un ciclu de viaţă al organismului dăunător specificat plus încă un an, în total nu mai puţin de patru ani consecutivi. Durata exactă a ciclului de viaţă al organismului dăunător specificat depinde de dovezile care sunt disponibile pentru zona în cauză sau pentru o zonă climatică similară.

17. Demarcarea poate fi anulată, de asemenea, în cazurile în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct.14.

Capitolul IV

MĂSURI DE ERADICARE ŞI IZOLARE

18. În zonele demarcate pentru eradicare, autoritatea competentă trebuie să întreprindă următoarele măsuri:

18.1. tăierea imediată a plantelor infestate şi a celor despre care se suspectează că ar fi infestate, precum şi îndepărtarea completă a rădăcinilor acestora, dacă nu este posibilă îndepărtarea cioturilor cu rădăcini adânci şi a rădăcinilor de suprafaţă, acestea trebuie să fie îngropate la cel puţin 40 cm sub nivelul solului sau să fie acoperite cu material de protecţie împotriva insectelor;

18.2. tăierea imediată a tuturor plantelor specificate şi îndepărtarea rădăcinilor acestora pe o rază de 100 m în jurul plantelor infestate şi examinarea plantelor specificate respective pentru depistarea oricărui simptom de infestare, cu excepţia cazurilor în care plantele infestate au fost găsite în afara perioadei de zbor a organismului dăunător specificat, când tăierea şi îndepărtarea se efectuează în timp util înainte de începerea următoarei perioade de zbor;

18.3. îndepărtarea, examinarea şi eliminarea în siguranţă a plantelor tăiate în conformitate cu subpct. 18.1 şi 18.2 şi a rădăcinilor acestora, luând toate măsurile de precauţie necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat în timpul tăierii şi după aceasta;

18.4. interzicerea circulaţiei oricărui material potenţial infestat în afara zonei demarcate;

18.5. investigarea originii infestării prin reconstituirea traseului plantelor, în măsura în care este posibil, precum şi examinarea plantelor respective pentru identificarea oricărui simptom de infestare, inclusiv prin prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă;

18.6. după caz, înlocuirea plantelor specificate cu alte specii de plante nesusceptibile;

18.7. interdicţia plantării de noi plante specificate în aer liber în zona menţionată la subpct. 18.2, cu excepţia locurilor de producţie menţionate la pct.23;

18.8. efectuarea anchetelor în conformitate cu pct.5 şi 6 cu privire la plantele-gazdă din zona demarcată, în special în zona-tampon, pentru depistarea prezenţei organismului dăunător specificat şi incluzând, după caz, prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă efectuată de către autoritatea competentă şi cu indicarea numărului de eşantioane în raportul menţionat la pct.38. Anchetele efectuate în zona-tampon se bazează pe date statistice generale ale autorităţii competente şi sunt bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepţia anchetei şi planul de eşantionare utilizate în zona-tampon trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 95%, un nivel de prezenţă a plantelor infestate de 1%;

18.9. în ceea ce priveşte plantele-santinelă, acestea se supun inspecţiilor cel puţin o dată pe lună şi sunt distruse şi examinate după cel mult doi ani;

18.10. informarea opiniei publice cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat, la măsurile adoptate pentru prevenirea introducerii şi răspândirii acestuia pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la condiţiile privind circulaţia plantelor specificate din zonele demarcate;

18.11. după caz, măsuri specifice de abordare a oricărei particularităţi sau complicaţii care ar putea împiedica, afecta sau întârzia eradicarea, în special cele ce ţin de accesibilitatea şi de eradicarea corespunzătoare a tuturor plantelor care sunt infestate sau suspectate a fi infestate, indiferent de locul în care se află, de faptul că sunt sau nu proprietate publică sau privată ori de persoana fizică sau juridică responsabilă de acestea;

18.12. orice altă măsură care ar putea contribui la eradicarea organismului dăunător specificat, în conformitate cu standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare nr.9 şi la aplicarea unei abordări integrate în conformitate cu principiile stabilite în standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare nr.14.

19. Prin derogare de la subpct. 18.2, în cazul în care autoritatea competentă concluzionează că tăierea nu este o opţiune adecvată pentru un număr limitat de plante individuale, din cauza valorii sociale, culturale sau de mediu deosebite a acestora, plantele individuale respective fac obiectul unei examinări individuale lunare pentru depistarea oricărui simptom de infestare şi se iau măsuri alternative la tăiere care să asigure un nivel înalt de protecţie, în vederea prevenirii oricărei posibile răspândiri a organismului dăunător specificat de la plantele respective. Motivele acestei concluzii şi măsurile luate ca urmare a acesteia se redau în raportul prevăzut la pct.39.

20. În cazul în care rezultatele anchetelor menţionate la subpct. 18.8 au confirmat prezenţa organismului dăunător specificat într-o zonă pe parcursul a mai mult de patru ani consecutivi şi în cazul în care există dovezi că organismul dăunător specificat nu mai poate fi eradicat, autoritatea competentă se poate limita la măsuri de izolare a organismului dăunător specificat.

21. În zonele demarcate pentru izolare, autoritatea competentă întreprinde următoarele măsuri:

21.1. începerea imediată a tăierii plantelor infestate şi a plantelor cu simptome cauzate de organismul dăunător specificat, îndepărtarea completă a rădăcinilor acestora şi finalizarea tuturor activităţilor în timp util înainte de începerea următoarei perioade de zbor. Dacă nu este posibilă îndepărtarea cioturilor cu rădăcini adânci şi a rădăcinilor de suprafaţă, acestea trebuie să fie îngropate la cel puţin 40 cm sub nivelul solului sau să fie acoperite cu material de protecţie împotriva insectelor;

21.2. îndepărtarea, examinarea şi eliminarea plantelor tăiate şi a rădăcinilor acestora, luând, în acelaşi timp, măsurile de precauţie necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat după tăiere;

21.3. interzicerea circulaţiei oricărui material potenţial infestat în afara zonei demarcate;

21.4. după caz, înlocuirea plantelor specificate cu alte plante nesusceptibile;

21.5. interzicerea plantării de noi plante specificate în aer liber în zona infestată, cu excepţia locurilor de producţie menţionate la pct.23;

21.6. efectuarea anchetelor în conformitate cu pct.5 şi 6 cu privire la plantele-gazdă din zona-tampon, pentru depistarea prezenţei organismului dăunător specificat, la momente adecvate şi incluzând, după caz, prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă. Anchetele efectuate în zona-tampon se bazează pe date statistice generale ale autorităţii competente şi pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepţia anchetei şi planul de eşantionare utilizate trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 95%, un nivel de prezenţă al plantelor infestate de 1%;

21.7. în cazurile în care se utilizează plante-santinelă, acestea se supun inspecţiilor cel puţin o dată pe lună şi se distrug şi se examinează după cel târziu doi ani;

21.8. informarea opiniei publice cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat şi la măsurile adoptate pentru prevenirea introducerii şi răspândirii acestuia pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la condiţiile privind circulaţia plantelor specificate din zonele demarcate stabilite în conformitate cu pct.9-13;

21.9. după caz, măsuri specifice de abordare a oricărei particularităţi sau complicaţii care ar putea să apară în mod rezonabil şi care împiedică, afectează sau întârzie acţiunile de împiedicare a răspândirii, în special cele legate de tăierea şi distrugerea corespunzătoare a tuturor plantelor care sunt infestate sau suspectate a fi infestate, indiferent de locul în care se află, de forma de proprietate sau de persoana responsabilă de acestea;

21.10. orice altă măsură care poate contribui la izolarea organismului dăunător specificat.

22. Autoritatea competentă informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii şi notifică, după caz, autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine fiecare zonă demarcată de izolare pe care intenţionează să o desemneze sau să o modifice.

Capitolul V

CIRCULAŢIA PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

23. Plantele specificate originare din zonele demarcate, stabilite în conformitate cu pct.9-13, pot fi transportate în afara zonelor demarcate şi din zonele infestate către zonele-tampon numai dacă sunt însoţite de un paşaport fitosanitar întocmit şi eliberat în conformitate cu art.78-95 din Legea nr.422/2023 şi dacă au fost cultivate timp de cel puţin doi ani înainte de a fi puse în circulaţie sau, în cazul plantelor mai tinere de doi ani, pe întreaga durată a vieţii lor, într-un loc de producţie care îndeplineşte cumulativ următoarele cerinţe:

23.1. este înregistrat în conformitate cu art.65 din Legea nr.422/2023;

23.2. a făcut obiectul a cel puţin două inspecţii oficiale pentru depistarea oricărui simptom cauzat de organismul dăunător specificat, efectuate la momentul adecvat, şi nu a fost depistat niciun astfel de simptom;

23.3. este situat într-o zonă demarcată în care au fost efectuate anual anchete oficiale vizând depistarea prezenţei sau a simptomelor cauzate de organismul dăunător specificat într-o zonă cu lăţimea de cel puţin 1 km în jurul locului, la momente adecvate şi nu a fost depistat organismul specificat sau simptome cauzate de acesta şi în care plantele au fost cultivate într-un loc de producţie:

23.3.1. protejat, din punct de vedere fizic, împotriva introducerii organismului dăunător specificat; sau

23.3.2. unde, dacă este cazul, au fost aplicate tratamente profilactice adecvate;

23.3.3. în care prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă se efectuează pentru fiecare lot de plante specificate înainte de punerea acestora în circulaţie.

24. Inspecţiile menţionate la subpct.23.2 includ prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă din rădăcinile şi tulpinile plantelor. Mărimea eşantionului pentru inspecţie trebuie să permită depistarea unui nivel de infestare de cel puţin 1% cu un nivel de încredere de 99%.

25. Prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă menţionată la subpct.23.3.3 se efectuează la nivelul stabilit în tabelul de la pct.37.

26. Anchetele menţionate la subpct.23.3 se bazează pe date statistice generale ale autorităţii competente şi pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepţia anchetei şi planul de eşantionare utilizate trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 95%, un nivel de prezenţă a plantelor infestate de 1%.

27. Portaltoaiele cultivate într-un loc de producţie care îndeplineşte toate cerinţele stabilite la pct.23 pot fi altoite cu altoaie care nu au fost cultivate în condiţiile prevăzute la pct.23, dar care să nu depăşească 1 cm în diametru în zona cea mai dezvoltată.

28. Plantele specificate care nu sunt originare din zonele demarcate, dar care sunt introduse într-un loc de producţie din aceste zone pot fi puse în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă locul de producţie este conform cu cerinţele stabilite la subpct. 23.3 şi numai în cazul în care plantele sunt însoţite de un paşaport fitosanitar prevăzut la pct.23-27.

29. Plantele specificate importate din alte ţări în care organismul dăunător specificat este cunoscut ca fiind prezent, în conformitate cu pct.30-37, pot fi puse în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă sunt însoţite de paşaportul fitosanitar prevăzut la pct.23-27.

Capitolul VI

INTRODUCEREA PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

A PLANTELOR SPECIFICATE DIN ALTE ŢĂRI

30. Plantele menţionate care provin din altă ţară despre care se ştie că în aceasta organismul dăunător specificat nu este prezent pot fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova numai în cazul în care plantele-gazdă sunt însoţite de un certificat fitosanitar care atestă la rubrica "Declaraţie suplimentară" că organismul dăunător specificat nu este prezent în ţara exportatoare respectivă.

31. Plantele specificate originare din altă ţară despre care se ştie că în ele organismul dăunător specificat este prezent sunt însoţite de un certificat fitosanitar care conţine la rubrica "Declaraţie suplimentară" una dintre următoarele menţiuni:

31.1. plantele au fost cultivate pe întreaga durată a vieţii lor într-un loc de producţie care este înregistrat şi monitorizat de organizaţia naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine şi care este situat într-o zonă indemnă de organisme dăunătoare, stabilită de organizaţia respectivă în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare şi pe baza unor anchete oficiale. Numele zonei indemne de organisme dăunătoare se menţionează la rubrica "loc de origine";

31.2. plantele au fost cultivate, timp de cel puţin doi ani înainte de export sau, în cazul plantelor mai tinere de doi ani, au crescut pe întreaga durată a vieţii lor într-un loc de producţie:

31.2.1. stabilit ca fiind indemn de organismele dăunătoare specificate, în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare;

31.2.2. înregistrat şi supravegheat de organizaţia naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine;

31.2.3. care a făcut, anual, obiectul a cel puţin două inspecţii oficiale pentru depistarea oricărui simptom cauzat de organismul dăunător specificat, efectuate la momentul adecvat şi în urma cărora nu a fost depistat niciun simptom cauzat de organismul dăunător; şi

31.2.4. în care plantele au fost cultivate într-un loc de producţie protejat din punct de vedere fizic împotriva introducerii organismului dăunător specificat; sau

31.2.5. în care plantele au fost cultivate într-un loc de producţie în care se aplică tratamente preventive corespunzătoare şi care este înconjurat de o zonă-tampon cu o lăţime de cel puţin 1 km, în care se efectuează anual, la momentul potrivit, anchete oficiale pentru depistarea prezenţei organismului dăunător specificat sau a simptomelor cauzate de acesta; şi

31.2.6. în care, imediat înainte de export, loturile de plante au fost supuse unei inspecţii oficiale pentru depistarea prezenţei organismului dăunător specificat, în special în rădăcini şi tulpini, inclusiv prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă; sau

31.3. plantele au fost cultivate din portaltoaie care îndeplinesc cerinţele de la subpct.31.2, altoite cu altoaie care îndeplinesc următoarele cerinţe:

31.3.1. în momentul exportului, altoaiele altoite nu au fost mai mari de 1 cm în diametru în zona cea mai dezvoltată; şi

31.3.2. plantele altoite au fost inspectate în conformitate cu subpct.31.2.3.

32. Anchetele menţionate la subpct. 31.1 se bazează pe datele statistice generale ale Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) şi pe riscurile privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepţia anchetei şi planul de eşantionare utilizate au putut identifica, cu un grad suficient de încredere, un nivel mic de prezenţă a plantelor infestate.

33. Anchetele menţionate la subpct.31.2.5 se bazează pe date statistice generale ale EFSA şi pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepţia anchetei şi planul de eşantionare utilizate au putut identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 95%, un nivel de prezenţă a plantelor infestate de 1%. În cazul în care au fost depistate simptome cauzate de organismul dăunător specificat, se întreprind imediat măsuri de eradicare, pentru a reda zonei-tampon caracterul de zonă indemnă de organismul dăunător.

34. Mărimea eşantionului pentru inspecţie, menţionată la subpct.31.2.6, trebuie să permită depistarea unui nivel de infestare de cel puţin 1% cu un nivel de încredere de 99%.

35. Plantele specificate importate în conformitate cu pct.31 se inspectează la punctul de intrare sau la punctele de control aprobate.

36. Metodele de inspecţie aplicate au ca scop depistarea oricărui simptom cauzat de organismul dăunător specificat, în special în rădăcini şi tulpini şi includ prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă. Mărimea eşantionului pentru inspecţie trebuie să permită depistarea unui nivel de infestare de cel puţin 1% cu un nivel de încredere de 99%, ţinând cont de Standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare nr.31.

37. Prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă se efectuează la nivelul stabilit în tabelul de mai jos:

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE

38. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă publică pe site-ul său web oficial şi comunică, la cerere, Comisiei Europene şi autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine un raport privind măsurile întreprinse pe parcursul anului precedent, în temeiul prezentului Regulament, şi rezultatele măsurilor prevăzute la pct.3-22.

39. Rezultatele anchetelor efectuate în temeiul pct.18-22 se completează de către autoritatea competentă utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa nr.1.

40. Pentru a proteja teritoriul Republicii Moldova împotriva introducerii şi a răspândirii organismului dăunător specificat, autoritatea competentă va înainta propuneri fundamentate pentru a ajusta prezentul Regulament în funcţie de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice.

[Anexa nr.1 în redacţia Hot.Guv. nr.347 din 11.06.2025, în vigoare 25.08.2025] 

[Anexa nr.1 în redacţia Hot.Guv. nr.335 din 26.05.2017, în vigoare 02.06.2017]

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.558 din 22 iulie 2011

MĂSURILE PROVIZORII DE URGENŢĂ

din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea

în Republica Moldova a Phytophthora ramorum Werres,

De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov

Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2002/757 CE din 19 septembrie 2002 privind măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Comunitate a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 20 septembrie 2002, L 252, pag.37-39.

1. Prezentele Măsuri stabilesc minimum de acţiuni care trebuie întreprinse pentru a preveni răspîndirea în Republica Moldova a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov.

2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:

1) organism dăunător – Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov;

2) plante sensibile – plantele, cu excepţia fructelor şi seminţelor, din speciile Acer macrophyllum Pursh, Aesculus californica (Spach) Nutt., Acer pseudoplatanus L., Adiantum aleuticum (Rupr.) Paris, Adiantum jordanii C. Muell., Aesculus hippocastanum L., Arbutus menziesii Pursh., Arbutus unedo L., Arctostaphylos spp. Adans, Calluna vulgaris (L.) Hull, Camellia spp. L., Castanea sativa Mill., Fagus sylvatica L., Frangula californica (Eschsch.) Gray, Frangula purshiana (DC.) Cooper, Fraxinus excelsior L., Griselinia littoralis (Raoul), Hamamelis virginiana L., Heteromeles arbutifolia (Lindley) M. Roemer, Kalmia latifolia L., Laurus nobilis L., Leucothoe spp. D. Don, Lithocarpus densiflorus (Hook. & Arn.) Rehd., Lonicera hispidula (Lindl.) Dougl. ex Torr. & Gray, Magnolia spp. L., Michelia doltsopa Buch.-Ham. ex DC, Nothofagus obliqua (Mirbel) Blume, Osmanthus heterophyllus (G. Don) P. S. Green, Parrotia persica (DC) C.A. Meyer, Photinia x fraseri Dress, Pieris spp. D. Don, Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco, Quercus spp. L., Rhododendron spp. L., cu excepţia Rhododendron simsii Planch., Rosa gymnocarpa Nutt., Salix caprea L., Sequoia sempervirens (Lamb. ex D. Don) Endl., Syringa vulgaris L., Taxus spp. L., Trientalis latifolia (Hook), Umbellularia californica (Hook. & Arn.) Nutt., Vaccinium ovatum Pursh. şi Viburnum spp. L.;

3) lemn sensibil – lemnul din speciile Acer macrophyllum Pursh., Aesculus californica (Spach) Nutt., Lithocarpus densiflorus (Hook. & Arn.) Rehd., Quercus spp. L. şi Taxus brevifolia Nutt.;

4) scoarţă sensibilă – scoarţa speciilor Acer macrophyllum Pursh., Aesculus californica Nutt, Lithocarpus densiflorus (H & A) şi Quercus L.

3. Introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a izolatelor europene şi noneuropene ale organismului dăunător sînt interzise.

4. Plantele sensibile şi lemnul sensibil, originare din Statele Unite ale Americii, pot fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova în cazul în care acestea sînt inspectate la intrarea în ţară în vederea depistării organismului dăunător la iziolatele noneuropene şi găsite libere de organismul dăunător, în cadrul acestei inspecţii, şi dacă acestea sînt conforme cu următoarele măsuri de urgenţă:

1) sînt însoţite de certificatul fitosanitar, care:

a) atestă la rubrica "Declaraţii suplimentare" că acestea provin din zonele în care prezenţa izolatelor noneuropene ale organismului dăunător nu este cunoscută. Numele zonei este indicat pe certificat, la rubrica "loc de origine";

b) este eliberat în urma unei inspecţii oficiale ce stabileşte faptul că nu a fost observat nici un semn care să indice prezenţa izolatelor noneuropene ale organismului dăunător la plantele sensibile, la locul de producţie a acestora, în timpul inspecţiilor oficiale, inclusiv al testelor de laborator, avînd în vedere toate simptomele suspecte, efectuate după începutul ultimei perioade complete de vegetaţie şi care stabileşte că scoarţa a fost îndepărtată de pe lemn şi că:

(a) lemnul a fost cioplit în formă prismatică, înlăturîndu-i-se total suprafaţa rotunjită;

(b) conţinutul său de apă, exprimat ca procent din substanţa uscată, este sub 20%;

(c) a fost dezinfectat în urma unui tratament corespunzător cu aer cald sau cu apă caldă;

c) în cazul lemnului tăiat cu ferăstrăul, care conţine sau nu bucăţi de scoarţă, se dovedeşte printr-o marcă "Kiln-dried", "KD." sau orice altă marcă recunoscută la nivel internaţional, aplicată pe lemn sau pe ambalajul acestuia, în conformitate cu uzanţele comerciale în vigoare, că lemnul în cauză a fost uscat în cuptor pentru a i se reduce conţinutul de apă, exprimat ca procent din substanţa uscată, la mai puţin de 20% în urma tratamentului, efectuat cu respectarea standardelor corespunzătoare privind durata şi temperatura.

5. Plantele sensibile importate, menţionate la punctul 4 din prezenta anexă, pot fi transportate în interiorul ţării numai pe cazul în care sînt însoţite de un paşaport fitosanitar, întocmit şi eliberat în conformitate cu prevederile Legii nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, cu respectarea măsurilor de urgenţă, specificate în acelaşi punct.

6. Măsurile adoptate cu referinţă la lemnul din specia Quercus L., inclusiv la lemnul care nu şi-a păstrat suprafaţa rotunjită naturală, originar din Statele Unite ale Americii, nu se aplică lemnului sensibil din specia Quercus L. care îndeplinesc cerinţele enunţate la punctul 4 subpunctul 1) din prezenta anexă.

7. Plantele destinate plantării din speciile Rhododendron spp., cu excepţia Rhododendron simsii Planch., şi Viburnum spp., Camellia spp., altele decît seminţele şi fructele, originare din terţe ţări, altele decît Statele Unite ale Americii, introduse în Republica Moldova, pot fi transportate pe teritoriul ţării numai în cazul în care sînt însoţite de un paşaport fitosanitar, întocmit şi eliberat în conformitate cu Legea nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară şi:

1) sînt originare din zone în care nu este cunoscută prezenţa izolatelor organismului dăunător; sau

2) nu a fost observat nici un semn care să indice prezenţa izolatelor noneuropene ale organismului dăunător la plantele sus-menţionate de la începutul ultimului ciclu de vegetaţie în timpul inspecţiilor oficiale, inclusiv teste de laborator cu privire la orice simptome suspecte, efectuate cel puţin o dată la momente oportune cînd plantele sînt active în creştere, avînd în vedere toate simptomele suspecte; sau

3) dacă au fost descoperite semne ale prezenţei organismului dăunător la plantele de la locul de producţie, numai în cazul în care au fost aplicate procedee corespunzătoare de eradicare a organismului dăunător, constînd cel puţin în următoarele:

a) distrugerea plantelor infectate şi a tuturor plantelor sensibile situate pe o rază de 2 m de la plantele infectate, inclusiv a mediilor de cultură şi a deşeurilor vegetale asociate;

b) pentru toate plantele sensibile situate pe o rază mai mică de 10 m de la plantele infectate şi orice alte plante rămase din lotul afectat:

(а) plantele au fost reţinute la locul de producţie;

(b) au fost realizate inspecţii oficiale suplimentare cel puţin de două ori în cursul primelor trei luni după ce măsurile de eradicare au fost luate, cînd plantele sînt în perioada de creştere activă;

(c) pe parcursul perioadei de trei luni nu a fost realizat nici un tratament care poate înlătura simptomele prezenţei organismului dăunător;

(d) s-a constatat că plantele sînt libere de organismul dăunător în urma acestor inspecţii oficiale;

c) în ceea ce priveşte toate celelalte plante sensibile de la locul de producţie, acestea au făcut obiectul unei reinspecţii oficiale intensive după constatare şi au fost recunoscute libere de prezenţa organismului dăunător, în urma reinspectării;

d) au fost luate măsuri fitosanitare corespunzătoare pe suprafaţa de cultură, pe o rază de 2 m de la plantele infectate.

8. Se interzice introducerea în Republica Moldova a scoarţelor sensibile, originare din Statele Unite ale Americii.

9. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul pentru silvicultură, efectuează anchete oficiale pentru a identifica prezenţa organismului dăunător pe teritoriul lor şi pentru a determina dacă există indicaţii de contaminare datorate acestuia.

10. În cazul în care au fost depistate semne ale organismului dăunător, organul de control fitosanitar va lua măsuri adecvate pentru combaterea acestuia.

11. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii va notifica orice prezenţă suspectată sau confirmată a organismului nociv de îndată ce este posibil Secretariatul Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP).

12. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, atunci cînd este necesar, măsuri suplimentare sau mai severe, după o revizuire a acestora, pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui organism dăunător.

Anexa nr.3

la Hotărîrea Guvernului

nr.558 din 22 iulie 2011

MĂSURILE DE URGENŢĂ

pentru a preveni răspîndirea în Republica Moldova

a Diabrotica virgifera Le Conte

[Anexa nr.3 abrogată prin Hot.Guv. nr.458 din 16.05.2018, în vigoare 18.05.2018]

[Anexa nr.3 modificată prin Hot.Guv. nr.513 din 02.07.2014, în vigoare 04.07.2014]

Anexa nr.4

la Hotărîrea Guvernului

nr.558 din 22 iulie 2011

MĂSURILE DE PROTECŢIE

împotriva răspîndirii în Republica Moldova a

Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith

Măsurile de protecţie împotriva Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2004/4/CE din 22 decembrie 2003 de autorizare a statelor membre în vederea adoptării provizorii de măsuri urgente de protecţie împotriva răspîndirii Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith provenind din Egipt, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 6 octombrie 2004, L 002, pag.50.

1. Prezentele Măsuri stabilesc minimum de acţiuni care trebuie întreprinse pentru a preveni răspîndirea în Republica Moldova a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith, ce provoacă producerea putregaiului brun al cartofului.

2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:

1) bazin – unitate de irigaţie; sectoare de irigare pe care sînt cultivaţi cartofi;

2) zonă indemnă – sector, unitate administrativă care grupează mai multe bazine şi care nu sînt afectate de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith;

3) zonă recunoscută – zonă identificată prin codul individual oficial de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO)

3. Introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a tuberculilor de Solanum tuberosum L., cartofilor de sămînţă, originari din Egipt, este interzisă.

4. Prin derogare de la punctul 3, introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a tuberculilor de Solanum tuberosum L., originari din Egipt se autorizează în cazul în care aceştia provin din zone indemne, prevăzute la punctul 2 din prezenta anexă, cu condiţia respectării măsurilor aplicabile tuberculilor cultivaţi în aceste zone, specificate în anexa la prezentele Măsuri.

5. Organul de control fitosanitar:

1) se informează dacă Egiptul a aprobat "zone indemne" (în conformitate cu Standardul internaţional FAO pentru măsurile fitosanitare, secţiunea 4, "Supravegherea organismelor dăunătoare – Cerinţe pentru stabilirea zonelor indemne", în special cu prevederile punctului 2.3 al acestuia) şi întocmeşte o "listă a zonelor recunoscute ca indemne", care cuprinde indicaţii detaliate cu privire la cîmpurile situate în aceste zone;

2) întocmeşte Lista zonelor indemne în Egipt, care cuprinde date de identificare a cîmpurilor situate în aceste zone.

6. Numele şi adresa organului de control fitosanitar şi ale punctelor de intrare în Republica Moldova a cartofilor menţionaţi la punctul 4 din prezenta anexă se remit pentru informare Egiptului.

7. Organul de control fitosanitar şi punctele de intrare urmează să primească o notificare prealabilă cu privire la data probabilă de sosire a loturilor de cartofi şi la cantităţile expediate.

8. La punctul de intrare în Republica Moldova, cartofii sînt supuşi inspectării conform punctului 2 din anexa la prezentele Măsuri.

9. În Republica Moldova pot fi importaţi tuberculi de cartofi, proveniţi din Egipt, alţii decît cei menţionaţi la punctul 3, doar produşi pe cîmpuri situate într-o zonă recunoscută indemnă în conformitate cu punctul 5 din prezenta anexă.

10. Prevederile punctului 5 din prezenta anexă îşi încetează aplicabilitatea de îndată ce organul de control fitosanitar are dovezi de rigoare, inclusiv confirmarea a şase interceptări de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith ale principalilor parteneri comerciali, care indică faptul că metoda de identificare a "zonelor indemne" sau procedurile de monitorizare oficială în Egipt nu au fost suficiente pentru a preveni riscul de introducere a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith în Republica Moldova.

11. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii:

1) notifică Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP), precum şi oricărei alte organizaţii internaţionale sau regionale, informaţiile privind constatările suspecte sau confirmate şi transmite împreună cu notificarea menţionată copii ale certificatului fitosanitar şi ale documentelor anexate la acesta;

2) stabileşte cerinţe adecvate în privinţa etichetării, inclusiv în ceea ce priveşte originea egipteană, pentru a evita plantarea cartofilor în cauză;

3) publică pe web-site Lista staţiilor de ambalare, aprobate oficial de către autorităţile egiptene, şi Lista exportatorilor înregistraţi oficial, întocmită de către autorităţile egiptene din momentul cînd aceste liste sînt disponibile pentru autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii.

Anexa nr.5

la Hotărîrea Guvernului

nr.558 din 22 iulie 2011

MĂSURILE

de prevenire a introducerii şi a răspîndirii în Republica Moldova

a virusului mozaic pepino

[Anexa nr.5 abrogată prin Hot.Guv. nr.590 din 14.08.2023, în vigoare 14.10.2023]

Anexa nr.6

la Hotărîrea Guvernului

nr.558 din 22 iulie 2011

Notă: Pe tot parcursul textului anexei nr.6, cuvântul "Agenţie", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "autoritate competentă", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.347 din 11.06.2025, în vigoare 25.08.2025

[Anexa nr.6 în redacţia Hot.Guv. nr.335 din 26.05.2017, în vigoare 02.06.2017]

MĂSURILE DE URGENŢĂ

pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova

a Bursaphelenchus xylophilus (Steiner şi Buhrer) Nickle et al.

Măsurile de urgenţă pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a Bursaphelenchus xylophilus (Steiner şi Buhrer) Nickle et al. (nematodul lemnului de pin (în continuare – Măsuri) transpun Decizia nr.2012/535 UE de punere în aplicare a Comisiei din 26 septembrie 2012 privind măsurile de urgenţă pentru prevenirea răspîndirii în Uniunea Europeană a Bursaphelenchus xylophilus (Steiner şi Buhrer) Nickle et al. (nematodul lemnului de pin), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 266 din 2 octombrie 2012.

Secţiunea 1

 Noţiunile. Inspecţii în zonele în care prezenţa nematodului

lemnului de pin nu este cunoscută

1. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate semnifică următoarele:

plante receptive – plante (cu excepţia fructelor şi seminţelor) din speciile Abies Mill., Cedrus Trew, Larix Mill., Picea A. Dietr., Pinus., Pseudotsuga Carr. şi Tsuga Carr.;

lemn receptiv – lemn de conifere (Coniferales) care se încadrează în una din următoarele categorii:

- lemn conform punctului 1 subpunctul 7) din anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr.356 din 31 mai 2012;

- lemn care nu şi-a păstrat suprafaţa rotundă;

- lemn sub formă de stupi şi cutii-cuiburi pentru păsări.

Lemnul receptiv nu include cheresteaua şi buştenii din speciile Taxus L. şi Thuja L. şi nici lemnul care a fost supus prelucrării pentru eliminarea riscului de a găzdui nematodul lemnului de pin;

scoarţă receptivă – scoarţă de conifere (Coniferales);

loc de producţie – orice incintă exploatată ca o singură unitate de producţie. Această definiţie poate include locuri de producţie care sînt gestionate separat în scopuri fitosanitare:

vector – insecte din genul Monochamus Megerle in Dejean, 1821;

sezonul de zbor al vectorului – perioadă cuprinsă între 1 aprilie şi 31 octombrie, cu excepţia cazurilor în care există o justificare tehnico-ştiinţifică pentru o durată diferită a sezonului de zbor al vectorului, luînd în considerare o marjă de siguranţă de patru săptămîni suplimentare la începutul şi la sfîrşitul sezonului de zbor;

materiale de ambalaj pe bază de lemn – lemn sau produse din lemn folosite pentru sprijinirea, protecţia sau transportul unei mărfi, sub formă de lăzi, cutii, coşuri, cilindri şi alte ambalaje similare, paleţi, boxpaleţi şi alte platforme de încărcare, suporturi de paleţi şi dunaje, chiar utilizate efectiv în transportul obiectelor, cu excepţia lemnului prelucrat, fabricat cu utilizarea cleiului, căldurii, presiunii sau al unei combinaţii a acestora şi a materialului de ambalaj alcătuit integral din lemn cu o grosime de cel mult 6 mm.

2. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate competentă) efectuează inspecţii anuale pentru depistarea Bursaphelenchus xylophilus (Steiner et Buhrer) Nickle et al. (nematodul lemnului de pin) la plantele, lemnul şi scoarţa receptive şi în vectorii lor de răspîndire pentru determinarea prezenţei nematodului lemnului de pin pe teritoriul Republicii Moldova.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.347 din 11.06.2025, în vigoare 25.08.2025] 

3. Inspecţia include prelevarea şi expertiza de laborator a probelor de plante, lemn şi scoarţă receptive şi a vectorilor acestora. Numărul de probe prelevate se determină în conformitate cu principiile tehnico-ştiinţifice argumentate.

4. Autoritatea competentă efectuează evaluarea inspecţiilor menţionate la punctul 2 din prezenta anexă, cu precizarea numărului de zone selectate pentru inspecţii, zone preconizate a fi inspectate, a numărului de probe care urmează a fi supuse expertizei de laborator anual. Acţiunile menţionate se bazează pe principii tehnico-ştiinţifice. Pînă la data de 1 martie a anului respectiv, autoritatea competentă plasează pe pagina sa web oficială planul privind inspecţiile preconizate.

5. Depistarea nematodului lemnului de pin la plantele, lemnul şi scoarţa receptive, precum şi în vectorii acestuia se realizează prin metodele validate pentru diagnosticarea Bursaphelenchus xylophilus într-un laborator acreditat.

6. Metodele validate de laborator pot fi completate sau înlocuite cu metode de diagnosticare moleculară validate ştiinţific, a căror sensibilitate şi fiabilitate demonstrează echivalenţă cu cele din standardele Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP).

7. Pînă la data de 1 martie a anului următor, autoritatea competentă informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii şi autorităţile naţionale în domeniul fitosanitar ale statelor vecine despre rezultatele inspecţiilor menţionate la punctul 2 din prezentele Măsuri.

Secţiunea a 2-a

 Planuri de urgenţă

8. Autoritatea competentă, în cazul confirmării prezenţei nematodului lemnului de pin sau suspectării prezenţei acestuia, întocmeşte un plan de urgenţă, conform punctelor 11-57 din prezentele Măsuri.

9. Planul de urgenţă stabileşte următoarele:

1) rolul şi responsabilitatea autorităţii competente şi ale structurilor implicate în realizarea acestuia;

2) cerinţele privind comunicarea dintre autoritatea competentă, structurile implicate, sectorul privat şi cel public în procesul de realizare a acţiunilor planificate;

3) cerinţele privind expertiza de laborator;

4) cerinţele privind instruirea specialiştilor din structurile implicate în aceste acţiuni.

10. Autoritatea competentă plasează anual pe pagina sa web oficială planul de urgenţă reactualizat.

Secţiunea a 3-a

Zone demarcate

11. În cazul în care rezultatele inspecţiei anuale prevăzute la punctele 2 şi 3 din prezentele Măsuri confirmă prezenţa nematodului lemnului de pin la o plantă receptivă într-o zonă din ţară în care prezenţa acestuia nu a fost anterior cunoscută sau în cazul în care se constată prin alte mijloace o astfel de prezenţă, autoritatea competentă dispune demarcarea imediată a zonei în conformitate cu cerinţele expuse la punctul 13 (în continuare – zona demarcată).

12. În cazul confirmării prezenţei nematodului lemnului de pin în vector sau la o încărcătură de lemn şi scoarţă receptive sau în materiale de ambalaj pe bază de lemn, autoritatea competentă efectuează o inspecţie în apropierea zonei în care vectorul a fost capturat sau în locul în care lemnul şi scoarţa receptive sau materialul de ambalaj pe bază de lemn se află la momentul constatării.

În cazul în care rezultatele inspecţiei indică prezenţa nematodului lemnului de pin la plantele receptive, se aplică prevederea punctului 11 din prezentele Măsuri.

13. Zona demarcată include zona în care s-a constatat prezenţa nematodului lemnului de pin (în continuare – zona infestată) şi o zonă situată în jurul zonei infestate (în continuare – zona-tampon). Zona- tampon are lăţimea de cel puţin 20 km.

14. În cazul în care se aplică măsurile de eradicare de la punctele 21-23 din prezentele Măsuri, autoritatea competentă decide reducerea lăţimii zonei-tampon pînă la minimum 6 km, cu condiţia ca această reducere nu complică eradicarea.

15. În cazul constatării prezenţei nematodului lemnului de pin în zona- tampon, se stabileşte imediat o nouă zonă demarcată, în conformitate cu punctele 11 şi 12 din prezentele Măsuri. Zona demarcată existentă poate fi modificată, în funcţie de această constatare, în cazul în care zona respectivă face obiectul unor măsuri de eradicare conform punctelor 21-23 din prezentele Măsuri.

Despre constatarea prezenţei nematodului lemnului de pin în zona-tampon se notifică imediat autorităţii centrale de specialitate în domeniul agriculturi şi autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine.

16. În cazul în care se constată prezenţa nematodului lemnului de pin pe teritoriul ţării, iar zona demarcată se extinde pe teritoriul unuia sau mai multor state vecine, acestea stabilesc, de comun acord, o zonă demarcată sau zone demarcate care completează zona-tampon cu o zonă/zone-tampon a cărei/căror lăţime corespunde lăţimii zonei-tampon stabilite de către autoritatea competentă.

17. În termen de o lună de la data constatării prezenţei nematodului lemnului de pin în zona respectivă,  autoritatea competentă informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturi şi autorităţile naţionale în domeniu ale statelor vecine despre zonele demarcate stabilite pe teritoriul ţării. Informaţia cuprinde o descriere a zonelor demarcate, coordonatele acestora şi denumirea localităţii vizate de demarcare, însoţită de o hartă care indică hotarele zonelor demarcate, infestate şi cele tampon.

18.  Autoritatea competentă informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturi şi autorităţile naţionale în domeniu ale statelor vecine despre modificarea zonelor demarcate de pe teritoriul ţării în termen de 5 zile lucrătoare de la producerea modificării.

19. În cazul în care  autoritatea competentă, ca urmare a inspecţiilor anuale asupra plantelor receptive şi a vectorului, conform punctului 6 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri, constată că, în ultimii patru ani, în zona demarcată nu s-a depistat prezenţa nematodului lemnului de pin, propune organelor publice locale anularea statutului de "zonă demarcată". În cazul situaţiei prevăzute la punctul 5 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri,  autoritatea competentă propune retragerea demarcării dacă absenţa nematodului lemnului de pin este confirmată pe baza prelevării probelor şi a expertizei de laborator menţionate la punctul 7 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri. În termen de o lună,  autoritatea competentă informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii şi autorităţile naţionale în domeniu ale statelor despre decizia luată.

20.  Autoritatea competentă întocmeşte lista zonelor demarcate şi o plasează pe pagina sa web oficială.

Lista este actualizată anual pe baza informaţiilor prezentate de subdiviziunile raionale/municipale pentru siguranţa alimentelor.

Secţiunea a 4-a

 Eradicarea

21.  Autoritatea competentă întreprinde acţiunile prevăzute în anexa nr.1 la prezentele Măsuri pentru eradicarea nematodului lemnului de pin prezent în zonele demarcate de pe teritoriul ţării.

22. Nematodul lemnului de pin se consideră eradicat dacă inspecţiile anuale efectuate asupra plantelor receptive şi a vectorului, prevăzute la punctul 6 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri, denotă că în ultimii patru ani în zona demarcată nu s-a depistat nematodul lemnului de pin sau dacă absenţa acestuia este confirmată pe baza prelevării de probe şi a expertizei de laborator menţionate la punctul 7 subpunctul 3) din anexa nr.1 la prezentele Măsuri.

23.  Autoritatea competentă se asigură că măsurile menţionate la punctul 21 din prezentele Măsuri sînt întreprinse de inspectori instruiţi şi atestaţi din cadrul subdiviziunilor raionale/municipale pentru siguranţa alimentelor sau de către orice alte persoane, instruite şi atestate, care activează sub supravegherea acesteia.

Secţiunea a 5-a

 Izolarea

24. În cazul în care inspecţiile anuale asupra plantelor receptive şi a vectorului prevăzute la punctul 6 din anexa nr.1 indică prezenţa nematodului lemnului de pin într-o zonă demarcată pe o perioadă de cel puţin patru ani consecutivi, iar experienţa acumulată denotă că, în situaţia respectivă, este imposibilă eradicarea nematodului lemnului de pin,  autoritatea competentă decide izolarea locului în care nematodul lemnului de pin este prezent.

25.  Autoritatea competentă decide, pînă la sfîrşitul perioadei indicate la punctul 24 din prezenta secţiune, asupra izolării nematodului lemnului de pin, în schimbul eradicării, în cazul în care diametrul zonei infestate depăşeşte 20 km sau există argumente privind prezenţa nematodului lemnului de pin în ansamblul zonei infestate, iar experienţa acumulată denotă că eradicarea nematodului lemnului de pin din zona respectivă este imposibilă. Izolarea se efectuează conform cerinţelor prevăzute în anexa nr.2 la prezentele Măsuri.

26. În cazul în care  autoritatea competentă decide aplicarea măsurilor prevăzute la punctele 24 şi 25 din prezentele Măsuri, aceasta, în termen de 3 zile, informează autoritatea administrativă centrală în domeniul silviculturii şi cinegeticii despre decizia respectivă, cu prezentarea argumentelor.

27. În cazul în care se aplică prevederile punctului 25 din prezentele Măsuri,  autoritatea competentă efectuează repetat inspecţii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la punctul menţionat.

28. Zonele demarcate care fac obiectul măsurilor de protecţie menţionate în punctele 24 şi 25 din prezentele Măsuri se includ în lista menţionată la punctul 20 din prezentele Măsuri.  Autoritatea competentă aplică măsuri de izolare în zonele demarcate incluse în lista respectivă, în care se precizează că acestea fac obiectul măsurilor de izolare a nematodului lemnului de pin.

29.  Autoritatea competentă se asigură că măsurile menţionate la punctele 24 şi 25 sînt îndeplinite de inspectori instruiţi şi atestaţi din cadrul subdiviziunilor raionale/municipale pentru siguranţa alimentelor sau de către alte persoane instruite care îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea acesteia.

30. În cazul în care se aplică măsurile de eradicare prevăzute la punctele 21-23 din prezentele Măsuri sau măsurile de izolare prevăzute la punctele 24-29 din prezentele Măsuri,  autoritatea competentă informează operatorii care cad sub incidenţa articolului 24 din Legea nr.228 din 23 septembrie 2010 şi publicul prin intermediul mass-mediei, buletinelor de avertizare şi/sau al paginii web oficiale a acestuia.

Secţiunea a 6-a

 Comunicarea privind măsurile întreprinse

31.  Autoritatea competentă notifică oficial autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine şi Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) depistarea nematodului lemnului de pin într-o zonă a ţării în care prezenţa acestuia anterior nu a fost cunoscută şi, în termen de o lună, informează Guvernul, autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii şi autoritatea administrativă centrală în domeniul silviculturii şi cinegeticii despre măsurile planificate şi întreprinse pentru eradicarea organismului dăunător, conform cerinţelor prevăzute la punctele 21-23 din prezentele Măsuri.

32. În cazul în care  autoritatea competentă întreprinde măsurile de eradicare a nematodului lemnului de pin specificate la punctele 21-23 din prezentele Măsuri, se prezintă informaţia privind tăierea, prelevarea de probe, expertiza de laborator, îndepărtarea şi eliminarea plantelor receptive, astfel cum este prevăzut la punctele 2-5 şi 7-9 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri, precum şi privind iniţierea şi organizarea inspecţiilor, inclusiv numărul de inspecţii planificate, de probe care urmează a fi prelevate şi expertize de laborator preconizate, astfel cum se precizează la punctul 6 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri.

33. În cazul în care  autoritatea competentă întreprinde măsurile de izolare a nematodului lemnului de pin specificate la punctele 24-29 din prezentele Măsuri, conform puctului 31, se prezintă informaţia privind tăierea, prelevarea de probe, expertiza de laborator, îndepărtarea şi distrugerea plantelor receptive, iniţierea şi organizarea inspecţiilor, inclusiv numărul de inspecţii, de probe preconizate pentru prelevare şi de expertize de laborator care urmează a fi realizate, conform prevederilor punctelor 2 şi 3 din anexa nr.2 la prezentele Măsuri. Informaţia, de asemenea, include descrierea măsurilor de informare a operatorilor interesaţi şi a publicului, în conformitate cu punctul 30 din prezentele Măsuri, precum şi a controalelor care urmează a fi efectuate, conform punctului 42 din prezentele Măsuri.

34. Pînă la data de 1 martie a fiecărui an,  autoritatea competentă raportează autorităţii centrale de specialitate în domeniul agriculturii şi autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine rezultatele măsurilor întreprinse în anul precedent, conform punctelor 21-29 din prezentele Măsuri.

35. Raportul include informaţii cu privire la localizarea focarelor de nematod al lemnului de pin şi la numărul lor, inclusiv hărţi, numărul de plante grav afectate şi al celor moarte, identificate, tăiate, supuse prelevării de probe şi expertizei de laborator şi rezultatul acestora.

36. Conform cerinţelor punctului 31 din prezentele Măsuri, pînă la data de 1 martie a fiecărui an,  autoritatea competentă informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii şi autorităţile naţionale în domeniu ale statelor vecine despre măsurile preconizate a fi întreprinse în anul respectiv pentru eradicarea nematodului lemnului de pin, conform punctelor 21-23 din prezentele Măsuri.

37. În cazul în care  autoritatea competentă decide izolarea nematodului lemnului de pin într-o zonă demarcată, conform punctelor 24-25 din prezentele Măsuri, aceasta informează imediat autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii şi autorităţile naţionale în domeniu ale statelor vecine despre măsurile întreprinse, conform punctului 31 din prezentele Măsuri.

38. Comunicarea măsurilor întreprinse se efectuează pe parcursul unei perioade de pînă la 5 ani, în cazul zonei demarcate care face obiectul măsurilor de izolare, conform punctelor 24-29 din prezentele Măsuri. În cazul în care s-a decis efectuarea schimbărilor semnificative privind măsurile de izolare, se informează imediat autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii şi autorităţile naţionale în domeniu ale statelor vecine despre măsurile întreprinse.

Secţiunea a 7-a

 Transportarea plantelor, lemnului şi a scoarţei

 receptive pe teritoriul Republicii Moldova

39. Plantele, lemnul şi scoarţa receptive sînt transportate din zonele demarcate către alte zone decît cele demarcate şi din zone infestate în zone-tampon, doar în cazul în care sînt îndeplinite condiţiile stabilite în secţiunea 1 din anexa nr.3 la prezentele Măsuri.

40. Plantele, lemnul şi scoarţa receptive sînt transportate în interiorul zonelor infestate care fac obiectul măsurilor de eradicare în cazul în care îndeplinesc cerinţele prevăzute în secţiunea a 2-a din anexa nr.3 la prezentele Măsuri.

41.  Autoritatea competentă restricţionează transportarea plantelor, lemnului şi scoarţei receptive în interiorul zonelor infestate care fac obiectul măsurilor de izolare.

Secţiunea a 8-a

 Verificări privind transportarea din zone demarcate în alte zone decît

zonele demarcate, precum şi din zone infestate în zone-tampon

42.  Autoritatea competentă efectuează controale frecvente asupra plantelor, lemnului şi scoarţei receptive transportate din zone demarcate situate pe teritoriul ţării, în alte zone decît cele demarcate, precum şi din zone infestate de pe teritoriul ţării în zone-tampon.

43.  Autoritatea competentă decide asupra locului efectuării controalelor ţinînd cont de riscul ca plantele, lemnul sau scoarţa preconizate inspectării să fie infestate cu nematodul lemnului de pin (în stare vie), avînd ca temei provenienţa loturilor, gradul de receptivitate al plantelor, lemnului şi scoarţei, precum şi istoricul conformităţii acestora, cerinţele prezentelor Măsuri.

44. Controalele plantelor, lemnului şi scoarţei receptive la transportarea acestora se efectuează:

1) în punctele de trecere a hotarului din zona infestată în zona-tampon;

2) în punctele de trecere a hotarului din zona-tampon în zona nedemarcată;

3) la locul de destinaţie în zona-tampon;

4) la locul de origine în zona infestată, inclusiv la fabricile de cherestea în cazul transportării acestora în afara zonei infestate.

45.  Autoritatea competentă decide asupra efectuării controalelor suplimentare în alte locuri decît cele menţionate la punctul 44 din prezentele Măsuri, care includ:

1) controlul documentelor care atestă respectarea cerinţelor stabilite în secţiunea 1 din anexa nr.3 la prezentele Măsuri;

2) controlul identităţii, iar în caz de neconformitate sau suspiciune de neconformitate cu prezentele cerinţe, prelevarea probelor pentru expertiza de laborator într-un laborator acreditat pentru depistarea nematodului lemnului de pin.

46.  Autoritatea competentă efectuează controale la plantele, lemnul şi scoarţa receptive transportate din zone demarcate din afara teritoriului ţării în zone din interiorul ţării, altele decît zonele demarcate. Acestea includ controlul documentelor care atestă respectarea cerinţelor stabilite în secţiunea 1 din anexa nr.3 la prezentele Măsuri, precum şi controlul identităţii şi expertiza fitosanitară, care prevede teste de depistare a nematodului lemnului de pin.

47. Rezultatele controalelor menţionate la punctele 42-45 din prezentele Măsuri se comunică trimestrial de către  autoritatea competentă autorităţii centrale de specialitate în domeniul agriculturii, iar ale celor menţionate la punctul 46 din prezentele Măsuri o dată pe an, pînă la data de 1 martie, autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine, inclusiv rezultatele controalelor prin care s-a constatat prezenţa nematodului lemnului de pin în plantele, lemnul sau scoarţa receptivă.

Secţiunea a 9-a

 Măsuri în caz de neconformitate cu cerinţele punctelor 39-41.

Cerinţe pentru instalaţiile de tratare

48. În cazul în care rezultatele controalelor menţionate la punctele 42-47 din prezentele Măsuri constată că cerinţele stabilite în secţiunea 1 sau 2 din anexa nr.3 la prezentele Măsuri nu sînt respectate,  autoritatea competentă întreprinde imediat una din următoarele măsuri:

1) distrugerea materialului neconform, prin predarea acestuia într-o unitate de prelucrare în calitate de combustibil, sub supravegherea oficială a  autorităţii competente;

2) transportarea sub supraveghere oficială către o instalaţie de tratare pentru tratamentul termic, cu respectarea unei temperaturi minime de 56^oC timp de cel puţin 30 de minute în toată masa lemnului şi scoarţei receptive, pentru garantarea eliminării nematozilor lemnului de pin şi a vectorilor săi aflaţi în stare vie;

3) în cazul în care materialul neconform este material de ambalaj pe bază de lemn, utilizat la transportarea încărcăturii, fără a aduce atingere prevederilor anexei nr.3 la prezentele Măsuri, returnarea sub supraveghere oficială către locul de expediţie sau spre un loc situat în apropierea locului interceptării transportului, în scopul reambalării încărcăturii şi distrugerii materialului de ambalaj pe bază de lemn neconform, cu evitarea riscului de răspîndire a nematodului lemnului de pin.

49.  Autoritatea competentă, în cazul stabilirii zonei demarcate, inspectează operatorul care deţine instalaţii de tratare, pentru efectuarea uneia sau mai multor operaţiuni, astfel cum este prevăzut în anexa nr.3 la prezentele Măsuri:

1) tratarea lemnului şi scoarţei receptive, conform punctului 2 din anexa nr.3 la prezentele Măsuri;

2) eliberarea paşapoartelor fitosanitare pentru lemnul şi scoarţa receptive tratate conform cerinţelor prevăzute la punctul 2 subpunctul 1) şi punctul 7 subpunctul 2) din anexa nr.3 la prezentele Măsuri;

3) tratarea materialelor de ambalaj pe bază de lemn, astfel cum este prevăzut la punctul 3 subpunctul 1) şi punctul 8 din anexa nr.3 la prezentele Măsuri.

Marcarea stupilor, cutiilor-cuiburi pentru păsări şi a materialelor de ambalaj pe bază de lemn tratat în instalaţia de tratare se efectuează conform cerinţelor expuse în anexa nr.2 la Standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare al Organizaţiei Mondiale de Alimentaţie şi Agricultură (FAO) nr.15, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.30-33, art.109, în conformitate cu subpunctele 1) şi 3) din prezentul punct.

50. Operatorul care deţine instalaţii de tratare asigură trasabilitatea lemnului, scoarţei şi materialelor de ambalaj pe bază de lemn receptive tratate.

Secţiunea a 10-a

 Cerinţe pentru marcare

51.  Autoritatea competentă, în cazul în care pe teritoriul ţării se stabileşte o zonă demarcată, inspectează:

1) producătorii de materiale de ambalaj pe bază de lemn, de stupi şi de cutii-cuiburi pentru păsări, echipaţi în mod corespunzător să efectueze marcarea conform anexei nr.2 la Standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare FAO nr.15;

2) materialul de ambalaj pe bază de lemn, stupii şi cutiile-cuiburi pentru păsări pe care le asamblează din lemn tratat într-o instalaţie de tratare este însoţit de paşaportul fitosanitar menţionat la art.29 din Legea nr.228 din 23 septembrie 2010.

52. Producătorii de materiale de ambalaj pe bază de lemn utilizează exclusiv lemnul de la instalaţiile de tratare inspectate special în acest scop, însoţit de paşaportul fitosanitar pentru producţia de materiale de ambalaj pe bază de lemn, şi se asigură că trasabilitatea lemnului utilizat în acest scop poate fi verificată pînă la instalaţiile de tratare respective.

Secţiunea a 11-a

 Supravegherea instalaţiilor de tratare şi a producătorilor

 de material de ambalaj pe bază de lemn

53.  Autoritatea competentă supraveghează instalaţiile de tratare şi producătorii de materiale de ambalaj pe bază de lemn, pentru a se asigura că aceştia respectă cerinţele prevăzute la punctele 48-52 din prezentele Măsuri.

54. Supravegherea se efectuează de către inspectorii instruiţi ai  autorităţii competente sau de către alte persoane instruite, care desfăşoară activitatea sub supravegherea acesteia.

Secţiunea a 12-a

 Inspectarea operatorilor care deţin instalaţii de tratare şi a producătorilor

de material de ambalaj pe bază de lemn

55. În cazul în care  autoritatea competentă depistează nematodul lemnului de pin la lemnul, scoarţa sau materialul de ambalaj pe bază de lemn receptiv (în stare vie) tratate într-o instalaţie de tratare, informează imediat operatorul deţinător şi întocmeşte actul de control fitosanitar.

56. În cazul în care  autoritatea competentă depistează prezenţa nematodului lemnului de pin la materialul de ambalaj pe bază de lemn receptive (în stare vie), marcat de un producător de material de ambalaj pe bază de lemn, informează imediat producătorul acestuia despre neconformitatea depistată şi întocmeşte actul de control fitosanitar.

57. În cazul în care  autoritatea competentă constată că instalaţia de tratare sau producătorul de material de ambalaj pe bază de lemn nu îndeplinesc cerinţele specificate la punctele 48-52 din prezentele Măsuri, aceasta efectuează periodic inspecţii la operatorii menţionaţi, pentru a se asigura că aceştia respectă prevederile secţiunilor 10 şi 11 din prezentele Măsuri.

58.  Autoritatea competentă plasează pe pagina sa web oficială lista actualizată a operatorilor care deţin instalaţii de tratare şi a producătorilor de materiale de ambalaj pe bază de lemn şi rezultatele inspecţiilor efectuate.

Anexa nr.1

la Măsurile de urgenţă pentru prevenirea

răspîndirii în Republica Moldova

a Bursaphelenchus xylophilus

(Steiner şi Buhrer) Nickle et al.

MĂSURI DE ERADICARE

prevăzute la punctele 21-23 din prezentele Măsuri

1. În conformitate cu cerinţele prevăzute la punctele 21-23 din prezentele Măsuri,  autoritatea competentă decide întreprinderea măsurilor pentru eradicarea nematodului lemnului de pin în zonele demarcate, conform cerinţelor de la punctele 2-9 din prezenta anexă, cu descrierea detaliată a acestora, conform cerinţelor prevăzute la punctul 31 din prezentele Măsuri.

2. În cazul în care  autoritatea competentă propune stabilirea zonei demarcate, în perimetrul respectiv se instituie imediat o zonă cu o rază minimă de 500 m în jurul fiecărei plante receptive în care s-a depistat nematodul lemnului de pin (în stare vie) (în continuare – zonă de tăiere completă). Raza efectivă a zonei respective se determină pentru fiecare plantă receptivă în care s-a depistat nematodul lemnului de pin, pe baza riscului de transmitere de către vectorul nematodului lemnului de pin la o distanţă mai mare de 500 m de la planta receptivă. În zona tăierii complete, toate plantele receptive sînt tăiate, îndepărtate şi distruse. Tăierea şi distrugerea plantelor respective se efectuează din exteriorul zonei către centrul acesteia. În timpul tăierii, pentru evitarea răspîndirii nematodului lemnului de pin şi a vectorului acestuia, se întreprind măsuri de precauţie.

Plantele moarte, plantele grav afectate şi o serie de plante cu aspect sănătos, selectate pe baza riscului de răspîndire a nematodului lemnului de pin, sînt supuse prelevării de probe după tăiere. Prelevarea probelor se efectuează din mai multe părţi ale plantei, inclusiv din coroană. Probele se supun expertizei de laborator pentru depistarea nematodului lemnului de pin.

3. În cazul în care stabilirea zonei de tăiere complete cu o rază de 500 m, astfel cum se menţionează la punctul 2 din prezenta anexă, este inacceptabilă din cauza impactului social sau asupra mediului, raza minimă a zonei de tăiere completă se reduce la 100 m în jurul fiecărei plante receptive în care s-a depistat nematodul lemnului de pin.

În cazuri excepţionale, care implică anumite plante specifice situate în interiorul zonei de tăiere completă,  autoritatea competentă poate decide că tăierea plantelor respective nu are efectul scontat. Pentru plantele în cauză se aplică, în exclusivitate, o măsură alternativă de eradicare, care oferă acelaşi nivel de protecţie împotriva răspîndirii nematodului lemnului de pin.

4. În cazul în care se aplică măsurile specificate la punctul 3 din prezenta anexă, plantele receptive situate între 100 şi 500 m de la plantele receptive în care s-a constatat prezenţa nematodului lemnului de pin şi care sînt exceptate de la tăiere se supun următoarelor măsuri:

1) prelevarea anuală de probe şi efectuarea expertizei de laborator asupra plantelor receptive pentru depistarea nematodului lemnului de pin, conform planului de prelevare a probelor, care confirmă cu o precizie de 99% că nivelul prezenţei nematodului lemnului de pin în plantele receptive este sub 0,1%;

2) din primul an de efectuare a măsurilor şi pînă la eradicarea completă a organismului dăunător, astfel cum prevăd punctele 21 şi 22 din prezentele Măsuri, sau pînă la decizia de aplicare a măsurilor de izolare, astfel cum prevăd punctele 24 şi 25 din prezentele Măsuri, efectuarea de către  autoritatea competentă a inspecţiilor, o dată la două luni, la plantele receptive (în timpul sezonului de zbor al vectorului pentru detectarea simptomelor prezenţei nematodului lemnului de pin, cu prelevarea probelor şi efectuarea expertizei de laborator), în scopul depistării acestuia.

Rezultatele concluziilor menţionate la punctul 3 şi descrierea măsurilor întreprinse conform subpunctelor 1) şi 2) ale punctului 4 din prezenta anexă se aduc la cunoştinţă în conformitate cu punctul 31 din prezentele Măsuri.

5. În cazul în care  autoritatea competentă deţine argumente justificative privind lipsa vectorului pe teritoriul ţării, pe baza inspecţiilor efectuate în ultimii trei ani, raza minimă a zonei de tăiere constituie 100 m în jurul fiecărei plante receptive în care s-a constatat prezenţa nematodului lemnului de pin, cu excepţia cazului în care inspecţiile menţionate la punctul 6 din prezenta anexă indică prezenţa vectorului în zona demarcată. Argumentarea justificativă se include în informaţia prevăzută la punctul 31 din prezentele Măsuri.

6.  Autoritatea competentă efectuează în zonele demarcate inspecţii anuale la plantele receptive şi la vector prin monitorizare, prelevarea de probe şi efectuarea expertizei de laborator a plantelor respective şi a vectorului pentru depistarea nematodului lemnului de pin. În cadrul inspecţiilor, o atenţie deosebită se acordă plantelor receptive moarte, celor grav afectate sau situate în zone afectate de incendii sau furtuni. Inspecţia include şi prelevarea de probe de la plantele receptive cu aspect sănătos. Frecvenţa inspecţiilor în zona situată pînă la 3000 m de la locul plantei receptive în care s-a depistat nematodul lemnului de pin este de cel puţin patru ori mai mare în comparaţie cu cea din perimetrul situat la o distanţă cuprinsă între 3000 m de la plantele receptive şi limita exterioară a zonei-tampon.

7. În zona demarcată,  autoritatea competentă identifică şi dispune tăierea plantelor receptive în care s-a depistat nematodul lemnului de pin, a plantelor moarte, a celor grav afectate sau a celor situate în zone afectate de incendii sau furtuni, îndepărtarea şi distrugerea plantelor tăiate şi a deşeurilor rămase în urma tăierii, cu întreprinderea măsurilor de precauţie pentru evitarea răspîndirii nematodului lemnului de pin şi a vectorului acestuia pînă la finalizarea tăierilor, asigurînd respectarea următoarelor condiţii:

1) pînă la următorul sezon de zbor al vectorului, plantele receptive identificate ca fiind infestate în afara sezonului de zbor al vectorului se taie şi se distrug la faţa locului sau într-un loc mai îndepărtat, iar lemnul şi scoarţa acestora se tratează conform cerinţelor punctului 2 subpunctul 1) al secţiunii 1 din anexa nr.3 la prezentele Măsuri sau se prelucrează astfel cum este prevăzut la punctul 2 subpunctul 2) al secţiunii 2 din anexa nr.3 la prezentele Măsuri;

2) plantele receptive identificate pe durata sezonului de zbor al vectorului se taie şi se distrug imediat la faţa locului sau într-un loc mai îndepărtat, iar lemnul şi scoarţa acestora se tratează conform cerinţelor punctului 2 subpunctul 1) al secţiunii 1 din anexa nr.3 la prezentele Măsuri sau se prelucrează conform cerinţelor punctului 7 subpunctul 2) al secţiunii a 2-a din anexa nr.3 la prezentele Măsuri;

3) plantele receptive în care nematodul lemnului de pin deja nu se depistează fac obiectul prelevării de probe şi expertizei de laborator pentru depistarea nematodului lemnului de pin, conform unui plan de prelevare, care confirmă cu o precizie de 99% că nivelul prezenţei nematodului lemnului de pin în plantele receptive este sub 0,1%;

4) cu toate acestea, în cazul în care se aplică punctul 5 din prezenta anexă,  autoritatea competentă decide prelevarea de probe şi efectuarea expertizei de laborator pentru depistarea nematodului lemnului de pin la plantele receptive menţionate la subpunctul 3) din prezentul punct, fără tăierea acestora, conform unui plan de prelevare, care confirmă cu o precizie de 99% că nivelul prezenţei nematodului lemnului de pin în plantele receptive este sub 0,1%. Aceasta nu se aplică plantelor receptive în care s-a constatat prezenţa nematodului lemnului de pin.

8. Referitor la lemnul receptiv identificat în zona demarcată pe durata sezonului de zbor al vectorului, astfel cum se menţionează la punctul 7 subpunctul 2) din prezenta anexă,  autoritatea competentă dispune curăţarea de scoarţă a buştenilor proveniţi de la plantele receptive tăiate sau tratarea buştenilor respectivi cu un insecticid cu eficacitate înaltă împotriva vectorului sau acoperirea imediată a buştenilor după tăiere cu o plasă de protecţie împotriva insectelor, îmbibată cu un astfel de insecticid. După curăţarea de scoarţă, tratare sau acoperire, lemnul receptiv se transportă imediat, sub supraveghere oficială, într-un loc de depozitare sau la o instalaţie de tratare. La locul de depozitare sau la instalaţia de tratare, lemnul necurăţat de scoarţă se tratează imediat încă o dată cu insecticid a cărui eficacitate împotriva vectorului este cunoscută sau se acoperă cu o plasă de protecţie împotriva insectelor, îmbibată cu un astfel de insecticid. Deşeurile de lemn produse în timpul tăierii plantelor receptive, stocate la faţa locului, se taie în bucăţi cu grosimea şi lăţimea mai mici de 3 cm.

9.  Autoritatea competentă:

1) dispune îndepărtarea şi eliminarea plantelor receptive din pepinierele de plante destinate plantării în cazul în care nematodul lemnului de pin a fost depistat în timpul ultimului ciclu vegetativ complet, cu întreprinderea măsurilor de precauţie pentru evitarea răspîndirii nematodului lemnului de pin şi a vectorului acestuia în cadrul activităţilor întreprinse;

2) identifică, în zona-tampon, plantele receptive tăiate care nu corespund prevederilor punctelor 7-9 din prezenta anexă şi dispune îndepărtarea plantelor respective şi a deşeurilor rămase în urma tăierii, cu întreprinderea măsurilor de precauţie pentru prevenirea infestării acestora cu nematodul lemnului de pin şi cu vectorul său;

3) elaborează şi aprobă cerinţe speciale pentru unităţile de transport care transportă produse forestiere şi utilajele de prelucrare a produselor forestiere, pentru prevenirea răspîndirii nematodului lemnului de prin intermediul acestora.

Anexa nr.2

la Măsurile de urgenţă pentru prevenirea

răspîndirii în Republica Moldova

a Bursaphelenchus xylophilus

Steiner şi Buhrer) Nickle et al.

(nematodul lemnului de pin)

MĂSURI DE IZOLARE

prevăzute la punctele 24-29 din prezentele Măsuri

10.  Autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile punctelor 24-29 din prezentele Măsuri, în zonele demarcate, care includ o zonă-tampon cu lăţimea de minimum 20 km, întreprinde măsuri pentru izolarea nematodului lemnului de pin conform punctelor 2 şi 3 din prezenta anexă. Aceste măsuri se aduc la cunoştinţă detaliat, conform punctului 31 din prezentele Măsuri.

11.  Autoritatea competentă efectuează, anual, în zonele infestate, inspecţii la plantele receptive şi la vectorii lor, cu prelevarea de probe şi efectuarea expertizei de laborator pentru depistarea nematodului lemnului de pin. În cadrul inspecţiei, o atenţie deosebită se acordă plantelor receptive moarte, celor grav afectate şi celor situate în zonele afectate de incendii sau furtuni.  Autoritatea competentă dispune tăierea plantelor receptive în care se constată prezenţa nematodului lemnului de pin, îndepărtarea şi distrugerea plantelor respective şi a deşeurilor produse după tăiere, cu întreprinderea măsurilor de precauţie pentru evitarea răspîndirii nematodului lemnului de pin şi a vectorului acestuia.

12. Măsurile întreprinse de  autoritatea competentă în zonele-tampon:

1) efectuează, anual, la plantele receptive şi la vectorii acestora inspecţii cu prelevarea de probe şi expertiza de laborator pentru depistarea nematodului lemnului de pin. În cadrul inspecţiilor, o atenţie deosebită se acordă plantelor receptive moarte, celor grav afectate şi celor situate în zone afectate de incendii sau furtuni. Inspecţiile respective includ prelevarea sistematică a probelor şi de la plantele receptive cu aspect sănătos;

2) identifică şi dispune tăierea plantelor receptive moarte, a celor grav afectate şi a celor situate în zone afectate de incendii sau furtuni, îndepărtarea şi distrugerea plantelor tăiate şi a resturilor rămase după tăiere, cu întreprinderea măsurilor de precauţie pentru evitarea răspîndirii nematodului lemnului de pin şi a vectorului acestuia, pînă la finalizarea tăierii, în următoarele condiţii:

a) pînă la următorul sezon de zbor al vectorului, plantele receptive identificate în afara sezonului de zbor al acestuia se taie şi se distrug la faţa locului şi/sau se transportă, sub control oficial, în zona infestată sau într-un loc mai îndepărtat. Ulterior, lemnul şi scoarţa plantelor în cauză se tratează conform cerinţelor prevăzute la punctul 2 subpunctul 1 al secţiunii 1 din anexa nr.3 la prezentele Măsuri sau se prelucrează conform cerinţelor prevăzute la punctul 7 subpunctul 2) al secţiunii a 2-a din anexa nr.3 la prezentele Măsuri;

b) plantele receptive identificate pe durata sezonului de zbor al vectorului se taie şi se distrug imediat la faţa locului şi sînt transportate sub control oficial în interiorul zonei infestate sau într-un loc mai îndepărtat. Ulterior, lemnul şi scoarţa plantelor se tratează conform cerinţelor prevăzute la punctul 2 subpunctul 1) sau se prelucrează conform cerinţelor prevăzute la punctul 7 subpunctul 2) din anexa nr.3 la prezentele Măsuri;

3) plantele receptive tăiate, altele decît plantele complet distruse de incendiile forestiere, fac obiectul prelevării de probe şi expertizei de laborator pentru depistarea nematodului lemnului de pin, conform unui plan de prelevare, care să confirme cu precizie de 99% că nivelul prezenţei nematodului lemnului de pin în plantele receptive este sub 0,02%;

4) referitor la lemnul receptiv identificat în zona-tampon pe durata sezonului de zbor al vectorului, astfel cum se menţionează la punctul 3 subpunctul 2) din prezenta anexă,  Autoritatea competentă dispune curăţarea de scoarţă a buştenilor proveniţi de la plantele receptive tăiate sau tratarea buştenilor respectivi cu un insecticid a cărui eficacitate împotriva vectorului este cunoscută sau acoperirea buştenilor, imediat după tăiere, cu o plasă de protecţie împotriva insectelor, îmbibată cu un astfel de insecticid. După curăţarea de scoarţă, tratare sau acoperire, lemnul receptiv este transportat imediat, sub supraveghere oficială, într-un loc de depozitare sau la o instalaţie de tratare. La locul depozitării sau la instalaţia de tratare, lemnul necurăţat de scoarţă se tratează imediat încă o dată cu un insecticid a cărui eficacitate împotriva vectorului este cunoscută sau se acoperă cu o plasă de protecţie împotriva insectelor, îmbibată cu un astfel de insecticid. Deşeurile de lemn produse la tăierea plantelor receptive se taie, la faţa locului, în bucăţi cu grosimea şi lăţimea de pînă la 3 cm.

13.  Autoritatea competentă identifică în zonele-tampon şi plantele receptive tăiate, altele decît cele prevăzute la punctul 3 subpunctul 2) din prezenta anexă, şi dispune îndepărtarea plantelor respective, precum şi deşeurile rămase în urma tăierii, cu întreprinderea măsurilor de precauţie pentru evitarea infestării cu nematodul lemnului de pin şi vectorul acestuia.

14.  Autoritatea competentă elaborează şi aprobă cerinţe speciale pentru unităţile de transport care transportă produse forestiere şi utilaje de prelucrare a produselor forestiere pentru prevenirea răspîndirii nematodului lemnului de pin prin intermediul acestora.

Anexa nr.3

la Măsurile de urgenţă pentru prevenirea

răspîndirii în Republica Moldova

a Bursaphelenchus xylophilus Steiner

şi Buhrer) Nickle et al.

CONDIŢII

privind transportarea plantelor,  lemnului şi a scoarţei receptive pe teritoriul

Republicii Moldova, prevăzute la punctele 39-41 din prezentele Măsuri

Secţiunea 1

 Condiţii privind transportarea plantelor, lemnului şi a scoarţei receptive

din zone demarcate în alte zone decît zonele demarcate

şi din zone infestate în zone-tampon

1. Plantele receptive se transportă dacă respectă următoarele cerinţe:

1) au fost cultivate în pepiniere şi, pe perioada ultimului ciclu vegetativ, prezenţa nematodului lemnului de pin sau a simptomelor aferente acestuia nu au fost constatate;

2) au fost cultivate permanent sub protecţie fizică totală, cu evitarea afectării prin intermediul vectorului;

3) au fost supuse inspecţiilor şi expertizei de laborator prin care s-a constatat că sînt indemne de nematodul lemnului de pin şi de vectorul acestuia;

4) sînt însoţite de paşaportul fitosanitar, eliberat în conformitate cu art.29 din Legea nr.228 din 23 septembrie 2010;

5) sînt transportate în afara sezonului de zbor al vectorului ori în containere sau ambalaje închise, care previne infestarea cu nematodul lemnului de pin sau cu vectorul acestuia.

2. Lemnul şi scoarţa receptive, cu excepţia materialului de ambalaj pe bază de lemn, pot fi transportate cu condiţia că acestea întrunesc următoarele condiţii:

1) au fost supuse unui tratament termic într-o instalaţie de tratare la temperatura de minim 56 °C cel puţin 30 de minute în toată masa lemnului şi scoarţei, garantînd că acestea sînt indemne de nematodul lemnului de pin şi vector (în stare vie);

2) sînt însoţite de paşaportul fitosanitar prevăzut la art.29 din Legea nr.228 din 23 septembrie 2010; lemnul receptiv sub formă de stupi şi cutii-cuiburi pentru păsări este marcat în conformitate cu prevederile anexei nr.2 la standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare nr.15;

3) lemnul cu scoarţă este transportat în afara sezonului de zbor al vectorului sau acoperit cu o husă de protecţie, care previne infestarea cu nematodul lemnului de pin sau cu vectorul acestuia.

3. Lemnul receptiv în formă de material de ambalaj pe bază de lemn se transportă cu condiţia că respectă următoarele condiţii:

1) a fost supus tratării într-o instalaţie de tratare, conform cerinţelor prevăzute în anexa nr.1 la standardul internaţional pentru măsurile fitosanitare nr.15, care garantează că acesta este indemn de nematodul lemnului de pin şi de vector în stare vie;

2) este marcat în conformitate cu anexa nr.2 la standardul nominalizat.

4. Prin derogare de la punctele 2 şi 3 din prezenta anexă, lemnul receptiv poate fi transportat în afara zonei demarcate sau din zona infestată în zona- tampon pentru tratament la instalaţia de tratare situată la cea mai mică distanţă de zona demarcată sau infestată, în cazul în care nu există instalaţii de tratare în zona respectivă.

Derogarea se aplică în cazul îndeplinirii următoarelor condiţii:

1) gestionarea, tratarea, depozitarea şi transportarea plantelor receptive, tăiate în conformitate cu cerinţele expuse la punctele 8 şi 9 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri şi la punctul 3 subpunctul 4) şi punctul 5 din anexa nr.2 la prezentele Măsuri, garantează lipsa vectorului în lemnul respectiv;

2) transportarea se efectuează în afara sezonului de zbor al vectorului sau cu utilizarea unei huse de protecţie, care previne infestarea altor plante, lemne sau scoarţe cu nematodul lemnului de pin sau cu vectorul acestuia;

3) în mod regulat, încărcătura face obiectul unui control la faţa locului, efectuat de  autoritatea competentă.

5. Prin derogare de la punctele 2 şi 3 din prezenta anexă, lemnul şi scoarţa receptive, tăiate în bucăţi cu grosimea şi lăţimea mai mici de 3 cm, pot fi transportate în afara zonei demarcate, la instalaţii de tratare situate la cea mai mică distanţă de zona respectivă sau din zona infestată în zona-tampon, pentru a fi utilizate drept combustibil, cu condiţia respectării prevederilor punctului 4 subpunctele 2) şi 3) din prezenta anexă.

Secţiunea a 2-a

 Condiţii privind transportarea plantelor, lemnului şi a scoarţei receptive

în interiorul zonelor infestate care fac obiectul măsurilor de eradicare

6. Plantele receptive destinate plantării sînt transportate cu condiţia respectării cerinţelor prevăzute la punctul 1 al secţiunii 1 din prezenta anexă.

7. Lemnul şi scoarţa receptive se transportă în următoarele scopuri:

1) utilizarea, într-o unitate de prelucrare, în calitate de combustibil sau pentru alte scopuri distructive (fabricarea peleţilor), care garantează absenţa nematodului lemnului de pin şi a vectorilui în stare vie;

2) aplicarea tratamentului termic într-o instalaţie de tratare la temperatura minimă de 56 °C timp de cel puţin 30 de minute în toată masa lemnului şi a scoarţei, garantînd că acestea sînt indemne de nematodul lemnului de pin şi de vector în stare vie.

8. Condiţii suplimentare aplicate la transportare:

1) lemnul sau scoarţa se transportă sub supraveghere oficială, în afara sezonului de zbor al vectorului sau cu utilizarea unei huse de protecţie pentru prevenirea infestării altor plante, lemne sau scoarţe cu nematodul lemnului de pin sau cu vectorul acestuia;

2) lemnul sau scoarţa tratate conform cerinţelor punctului 7 subpunctul 2) din prezenta anexă se transportă însoţite de paşaportul fitosanitar, emis de autoritatea competentă.

9. Prevederile punctului 7 din prezenta anexă nu se aplică materialului de ambalaj pe bază de lemn şi nici lemnului receptiv obţinut din plante individuale inspectate şi constatate ca fiind indemne de nematodul lemnului de pin.

10. Lemnul receptiv sub formă de material de ambalaj pe bază de lemn se transportă în cazul în care îndeplineşte condiţiile prevăzute la punctul 3 al secţiunii 1 din prezenta anexă.

[Anexa nr.6 în redacţia Hot.Guv. nr.335 din 26.05.2017, în vigoare 02.06.2017]

Anexa nr.7

la Hotărîrea Guvernului

nr.558 din 22 iulie 2011

MĂSURILE PROVIZORII DE URGENŢĂ

pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova

a Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu

[Anexa nr.7 abrogată prin Hot.Guv. nr.590 din 14.08.2023, în vigoare 14.10.2023]

Anexa nr.8

la Hotărîrea Guvernului

nr.558 din 22 iulie 2011

MĂSURILE

pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii în

Republica Moldova a păduchelui din San Jose

[Anexa nr.8 abrogată prin Hot.Guv. nr.590 din 14.08.2023, în vigoare 14.10.2023]

Anexa nr.9

la Hotărîrea Guvernului

nr.558 din 22 iulie 2011

MĂSURILE PROVIZORII DE URGENŢĂ

din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea

în Republica Moldova a Rhynchophorus ferrugineus (Olivier)

[Anexa nr.9 abrogată prin Hot.Guv. nr.590 din 14.08.2023, în vigoare 14.10.2023]

Anexa nr.10

la Hotărîrea Guvernului

nr.558 din 22 iulie 2011

MĂSURILE

de combatere a nematozilor cu chisturi

ai cartofului în Republica Moldova

[Anexa nr.10 abrogată prin Hot.Guv. nr.590 din 14.08.2023, în vigoare 14.10.2023]

Anexa nr.11

la Hotărîrea Guvernului

nr.558 din 22 iulie 2011

MĂSURILE

a introducerii şi a răspîndirii în Republica Moldova

a viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului

[Anexa nr.11 abrogată prin Hot.Guv. nr.458 din 16.05.2018, în vigoare 18.05.2018]

Anexa nr.12

la Hotărîrea Guvernului

nr.558 din 22 iulie 2011

MĂSURILE PROVIZORII DE URGENŢĂ

pentru a preveni introducerea şi propagarea în Republica Moldova

a Gibberella circinata Nirenberg & O′Donnell

Măsurile provizorii de urgenţă pentru a preveni introducerea şi propagarea în Republica Moldova a Gibberella circinata Nirenberg & O′Donnell (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2007/433/CE din 18 iunie 2007 privind măsurile provizorii de urgenţă împotriva introducerii şi propagării în Comunitate a Gibberella circinata Nirenberg & O′Donnell, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 22 iunie 2007, L 161/66, pag.66.

1. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:

1) organism menţionat – Gibberella circinata Nirenberg & O′Donnell;

2) plante menţionate – orice plante din genul Pinus L. şi speciile Pseudotsuga menziesii, destinate plantării, inclusiv seminţe şi conuri pentru reproducere;

3) locul de producţie – orice locaţie sau lot de cîmpuri exploatate ca o singură unitate de producţie a plantelor; aceasta poate cuprinde locuri de producţie care sînt gestionate separat în scopuri fitosanitare sau o suprafaţă forestieră delimitată;

4) zonă demarcată – zonă contaminată şi zonă tampon;

5) zonă contaminată – zonă în care prezenţa organismului menţionat a fost confirmată şi care include toate plantele specificate prezentînd simptoamele provocate de organismul menţionat;

6) zonă tampon – zonă la o distanţă de cel puţin 1 km de zona contaminată;

7) norme internaţionale pentru măsuri fitosanitare – Standardul de referinţă (ISPM) nr.5 al Secretariatului Convenţiei Internaţionale de Protecţie a Plantelor (IPPC).

2. Introducerea şi propagarea în Republica Moldova a organismului menţionat sînt interzise.

3. Plantele menţionate pot fi introduse în ţară doar în cazul în care, provenind din alte ţări, sînt însoţite de certificatul fitosanitar care, la rubrica "Declaraţii suplimentare", atestă că ele:

1) provin dintr-un loc de producţie acceptat şi controlat de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, sau

2) au fost cultivate în permanenţă într-o ţară în care nu este cunoscut să fi apărut organismul menţionat, sau

3) au fost cultivate în permanenţă într-un loc de producţie într-o zonă indemnă, stabilită de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante. Numele zonei este indicat la rubrica "loc de origine", sau

4) provin dintr-un loc de producţie în care, pe parcursul controalelor oficiale efectuate în doi ani şi imediat în anul premergător exportului, nu au fost observate semne ale prezenţei organismului menţionat şi care a fost testat chiar înainte de export.

4. Plantele nominalizate, în momentul introducerii lor în ţară, sînt supuse inspecţiei şi, dacă este necesar, unui control care vizează detectarea prezenţei organismului menţionat şi declarate indemne.

5. Plantele nominalizate originare din Republica Moldova sau importate în conformitate cu punctele 3 şi 4 din prezenta anexă pot circula în interiorul ţării doar în cazul în care:

1) toate cele originare din Republica Moldova sau importate în ţară, cu excepţia cantităţilor reduse de plante care sînt destinate utilizării de către proprietar sau destinatar în scopuri necomerciale, cu condiţia să nu existe riscul propagării organismului menţionat, fiind însoţite de un paşaport fitosanitar, întocmit şi eliberat în conformitate cu prevederile Legii nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, sau

2) au fost cultivate în permanenţă sau de la introducerea lor în ţară într-un loc de producţie în care organismul menţionat nu este cunoscut, sau

3) au fost cultivate în permanenţă sau de la introducerea lor în ţară într-un loc de producţie dintr-o zonă indemnă, stabilită de către organizaţia naţională de protecţie din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante, sau

4) provin dintr-un loc de producţie în care, pe parcursul controalelor oficiale efectuate în ultimii doi ani şi în anul premergător circulaţiei, nu au fost observate semne ale prezenţei organismului menţionat care a fost testat chiar înainte de circulaţie.

6. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul pentru silvicultură, vor efectua controale oficiale anuale în scopul detectării prezenţei organismului menţionat sau a dovezilor privind contaminarea cu acest organism şi vor informa autoritatea publică centrală în domeniul agriculturi.

7. Delimitarea exactă a zonelor demarcate se va efectua în bază principiilor ştiinţifice solide, biologiei organismului menţionat şi vectorilor săi, nivelului de contaminare, perioadei anului şi răspîndirii specifice a plantelor menţionate.

8. În cazul în care mai multe zone tampon se suprapun sau sînt apropiate din punct de vedere geografic, se va stabili o zonă demarcată mai întinsă care să includă zonele demarcate relevante şi zonele situate între acestea.

9. În cazul în care se confirmă prezenţa organismului menţionat în afara zonei contaminate, delimitarea zonei demarcate va fi modificată conform rezultatelor monitorizării intensive a prezenţei acestui organism prin controale adecvate, iar măsurile luate în aceste zone vor avea drept scop eradicarea acestuia.

10. În cazul în care, pe baza controalelor anuale prevăzute la punctul 6 din prezenta anexă, organismul menţionat nu este depistat într-o zonă demarcată o perioadă de cel puţin doi ani consecutivi, zona respectivă încetează să mai existe, iar măsurile provizorii de urgenţă, prevăzute de prezentele Măsuri nu mai sînt necesare.

11. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturi, în cazul depistării organismului menţionat:

1) stabileşte lista zonelor demarcate;

2) notifică Secretariatul Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) informaţia privind rezultatele acestor controale, împreună cu lista zonelor demarcate şi modificările, după caz, ale măsurilor adoptate în scopul protejării împotriva introducerii şi răspîndirii organismului menţionat.

12. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui organism dăunător.

Anexa nr.13

la Hotărîrea Guvernului

nr.558 din 22 iulie 2011

MĂSURILE

privind combaterea veştejirii bacteriene a cartofului în Republica Moldova

[Anexa nr.13 abrogată prin Hot.Guv. nr.590 din 14.08.2023, în vigoare 14.10.2023]

[Anexa nr.13 introdusă prin Hot.Guv. nr.617 din 20.08.2013, în vigoare 06.09.2013]

Anexa nr.14

la Hotărîrea Guvernului

nr.558 din 22 iulie 2011

MĂSURILE

privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith)

Yabuuchi et al. în Republica Moldova

[Anexa nr.14 abrogată prin Hot.Guv. nr.590 din 14.08.2023, în vigoare 14.10.2023]

[Anexa nr.14 introdusă prin Hot.Guv. nr.617 din 20.08.2013, în vigoare 06.09.2013]

Anexa nr.15

la Hotărîrea Guvernului

nr.558 din 22 iulie 2011

MĂSURILE

privind combaterea rîiei negre a cartofului în Republica Moldova

[Anexa nr.15 abrogată prin Hot.Guv. nr.590 din 14.08.2023, în vigoare 14.10.2023]

[Anexa nr.15 introdusă prin Hot.Guv. nr.617 din 20.08.2013, în vigoare 06.09.2013]

Anexa nr.16

la Hotărîrea Guvernului

nr.558 din 22 iulie 2011

MĂSURI

privind combaterea tortricidelor la frunzele garoafelor

de grădină în Republica Moldova

[Anexa nr.16 abrogată prin Hot.Guv. nr.590 din 14.08.2023, în vigoare 14.10.2023]

[Anexa nr.16 introdusă prin Hot.Guv. nr.436 din 17.07.2015, în vigoare 24.07.2015]

Anexa nr.17

la Hotărîrea Guvernului

nr.558 din 22 iulie 2011

Notă: Pe tot parcursul textului anexei nr.17, cuvântul "Agenţie", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "autoritate competentă", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.347 din 11.06.2025, în vigoare 25.08.2025

[Anexa nr.17 introdusă prin Hot.Guv. nr.855 din 13.07.2016, în vigoare 15.07.2016]

MĂSURILE

de urgenţă pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii organismelor

dăunătoare Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris (Gentner),

Epitrix subcrinita (Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner)

Măsurile de urgenţă pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii organismelor dăunătoare Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris (Gentner), Epitrix subcrinita (Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner) (în continuare – Măsuri), transpun Decizia nr.2012/270/UE de punere în aplicare a Comisiei din 16 mai 2012 privind măsurile de urgenţă pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii în Uniune a Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris (Gentner), Epitrix subcrinita (Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 132 din 23 mai 2012.

Secţiunea 1.

Cerinţe privind importul tuberculilor de cartof

1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de acţiuni care trebuie întreprinse pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a organismelor dăunătoare Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris (Gentner), Epitrix subcrinita (Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner).

2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:

1) organisme specificate – organisme dăunătoare Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris (Gentner), Epitrix subcrinita (Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner) introducerea şi răspîndirea cărora pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă;

2) tuberculi de cartof – tuberculi de Solanum tuberosum L., inclusiv cei destinaţi plantării.

3. Tuberculii de cartof originari din alte ţări, în care unul sau mai multe dintre organismele specificate sînt cunoscute a fi prezente, se importă în Republica Moldova în cazul în care corespund cerinţelor specifice, prevăzute la pct.1 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri.

4. Tuberculii de cartof, la import sînt inspectaţi de către inspectorii posturilor de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră din cadrul Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate competentă), în conformitate cu pct.5 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri.

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.347 din 11.06.2025, în vigoare 25.08.2025] 

Secţiunea 2.

Cerinţe privind circulaţia tuberculilor de cartof

5. Tuberculii de cartof proveniţi din zone demarcate în Republica Moldova, stabilite conform cerinţelor pct.14 şi 15 din prezentele Măsuri, ambalaţi în aceste zone sau în unităţile menţionate la pct.12, vor fi puşi în circulaţie în interiorul ţării, în cazul în care îndeplinesc cerinţele prevăzute la pct.6 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri.

6. Tuberculii de cartof provenind dintr-o zona demarcată circulă din această zonă către o unitate de ambalare care îndeplineşte cerinţele prevăzute la pct.12 din prezentele Măsuri şi care se află în vecinătatea zonei demarcate respective, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor prevăzute la pct.7 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri. Tuberculii de cartof se depozitează în unitatea respectivă.

7. În situaţia prevăzută la pct.6 din prezentele Măsuri, inspectorii  autorităţii competente efectuează următoarele:

1) monitorizează prezenţa organismelor specificate în cadrul controalelor oficiale ale plantelor de cartof şi, dacă este cazul, ale altor plante-gazdă, inclusiv ale cîmpurilor în care sînt cultivate aceste plante, pe o rază de cel puţin 100 m în raza unităţilor de ambalare;

2) sensibilizează opinia publică, aflate în vecinătatea unităţilor de ambalare, despre riscul pe care îl reprezintă organismele specificate şi despre măsurile întreprinse în vederea prevenirii răspîndirii acestora în ţară.

8. Tuberculii de cartof importaţi în Republica Moldova, în conformitate cu cerinţele pct.3 şi 4 din prezentele Măsuri, în cazul în care sînt prezente unul sau mai multe dintre organismele specificate, se pun în circulaţie dacă îndeplinesc cerinţele specificate la pct.3 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri.

Secţiunea 3.

Cerinţe privind transportarea şi ambalarea tuberculilor de cartof

9. Vehiculele şi ambalajele utilizate pentru transportarea tuberculilor de cartof, care provin dintr-o zonă demarcată, înainte de aplicarea cerinţelor prevăzute la pct.6 subpct.2) din anexa nr.1 la prezentele Măsuri, sînt curăţate prin spălare cu apă şi dezinfestate. Dezinfestarea se efectuează conform prevederilor art.11 din Legea nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, în următoarele cazuri:

1) înainte de a circula în afara zonei demarcate;

2) înainte de a părăsi unitatea de ambalare, în conformitate cu prevederile pct.6 din prezentele Măsuri.

10. Utilajele utilizate pentru manipularea tuberculilor de cartof într-o unitate de ambalare, astfel cum se menţionează la pct.6 din prezentele Măsuri, sînt curăţate prin spălare cu apă şi dezinfestate după fiecare utilizare.

11. Resturile de sol şi alte deşeuri rezultate din executarea cerinţelor prevăzute la pct.5, 9 şi 10 din prezentele Măsuri, sînt eliminate astfel încît să asigure că organismele specificate nu se stabilesc sau răspîndesc în afara zonei demarcate.

Secţiunea 4.

Cerinţe privind unităţile de ambalare situate în afara zonelor

demarcate, monitorizarea organismelor specificate şi notificarea

12. Unităţile de ambalare situate în afara zonelor demarcate şi în care se manipulează tuberculi de cartof provenind din astfel de zone, precum se menţionează la pct.6 din prezentele Măsuri, îndeplinesc următoarele cerinţe:

1) sînt inspectate de către inspectorii fitosanitari ai  autorităţii competente înainte de ambalarea tuberculilor de cartof care provin din zone demarcate;

2) ţin evidenţa tuberculilor de cartof care provin din zone demarcate timp de 1 an de la data intrării tuberculilor în unitatea respectivă.

13. Inspectorii fitosanitari ai  autorităţii competente efectuează anual controale oficiale în scopul determinării prezenţei organismelor specificate pe tuberculii de cartof şi pe alte plante-gazdă, inclusiv pe terenurile cultivate cu cartof. Despre prezenţa sau apariţia suspectă a unui organism specificat, inspectorii fitosanitari informează imediat conducerea  autorităţii competente, iar anual, pînă la data de 30 aprilie, prezintă acesteia rapoarte privind rezultatele controlului.

Secţiunea 5.

Zone demarcate şi măsurile specifice pentru acestea

14. În cazul în care, inspectorii fitosanitari ai  autorităţii competente, în baza rezultatelor controalelor oficiale, sau în baza altor dovezi, confirmă prezenţa unui organism specificat pe teritoriul ţării, se întreprind măsuri de stabilire a zonei demarcate, care include zona infestată şi zona tampon, astfel cum este prevăzut în pct.1-5 din anexa nr.2 la prezentele Măsuri. Pentru zonele demarcate  autoritatea competentă întreprinde măsuri specifice prevăzute la pct.6 din anexa nr.2 la prezentele Măsuri.

15. În cazul în care  autoritatea competentă întreprinde măsuri în conformitate cu pct.14 din prezentele Măsuri, notifică imediat Secretariatul Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor lista zonelor demarcate, oferă informaţii privind delimitarea acestora, inclusiv hărţile care indică amplasarea lor, precum şi descrierea măsurilor efectuate în zonele demarcate.

Anexa nr.1

la Măsurile de urgenţă pentru prevenirea

introducerii şi răspîndirii organismelor

dăunătoare Epitrix cucumeris (Harris),

Epitrix similaris (Gentner), Epitrix

subcrinita (Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner)

Secţiunea 1.

Cerinţe specifice pentru import

1. Tuberculii de cartof importaţi din alte ţări, în care unul sau mai multe dintre organismele specificate sînt cunoscute ca fiind prezente, sînt însoţiţi de certificatul fitosanitar (în continuare – certificat), astfel cum este prevăzut la alin.(1) art.19 din Legea nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară. Certificatul, la rubrica "Declaraţie suplimentară", include informaţiile prevăzute la pct.2 şi 3 din prezenta anexă.

2. Certificatul cuprinde informaţiile menţionate la subpct.1) sau la subpct.2):

1) tuberculii de cartof au fost cultivaţi într-o zonă liberă de organisme dăunătoare, stabilită de către organizaţia naţională pentru protecţia plantelor, în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare;

2) tuberculii de cartof au fost spălaţi sau periaţi, astfel încît pe ei să nu rămînă mai mult de 0,1 % sol ataşat, sau, au fost supuşi unei metode echivalente în scopul obţinerii aceluiaşi rezultat, eliminării organismelor specificate şi pentru excluderea riscului răspîndirii acestora.

3. Certificatul cuprinde următoarele elemente:

1) informaţii care atestă că tuberculii de cartof sînt liberi de organismele specificate şi de oricare dintre simptomele acestora, nu conţin mai mult de 0,1 % sol ataşat, acestea fiind obţinute ca urmare a inspecţiei oficiale, efectuate imediat înainte de export;

2) informaţii care atestă că ambalajele, în care tuberculii de cartof sînt importaţi, sînt curate.

4. În cazul în care se comunică informaţiile prevăzute la pct.2 subpct. 1) la rubrica din certificat "Locul de origine", se indică denumirea zonei libere de organisme dăunătoare.

5. Tuberculii de cartof importaţi în condiţiile pct.1-4 ale prezentei anexe, se inspectează la punctele de intrare sau la punctele interne, în conformitate cu prevederile alin.(10) art.19 din Legea nr.228 din 23 septembrie 2010.

Secţiunea 2.

Condiţii de punere în circulaţie

6. Tuberculii de cartof care provin din zone demarcate din Republica Moldova, se pun în circulaţie din zona demarcată către alte zone care nu sînt demarcate în interiorul ţării, doar în cazul în care sînt îndeplinite următoarele condiţii:

1) sînt cultivaţi de către producători înregistraţi în conformitate cu prevederile art.24 al Legii nr.228 din 23 septembrie 2010 şi puşi în circulaţie de la depozite sau centre de expediere, înregistrate în condiţiile articolului menţionat;

2) sînt spălaţi sau periaţi astfel încît pe ei să nu rămînă mai mult de 0,1 % sol sau sînt supuşi unei metode echivalente aplicate în scopul obţinerii aceluiaşi rezultat, eliminării organismelor specificate şi pentru excluderea riscului răspîndirii acestora;

3) sînt ambalaţi în ambalaje curate;

4) sînt însoţiţi de paşaport fitosanitar, întocmit şi eliberat în conformitate cu prevederile art.29 şi 30 din Legea nr.228 din 23 septembrie 2010.

7. Punerea în circulaţie a tuberculilor de cartof către depozite, centre de expediere, unităţi de ambalare, astfel cum este menţionat la pct.6 din prezentele Măsuri necesită respectarea următoarelor condiţii, suplimentar celor menţionate la pct.6 subpct. 1) din prezenta anexă:

1) tuberculii de cartof sînt cultivaţi în cîmpuri supuse tratamentelor fitosanitare cu insecticide împotriva organismelor specificate, în fazele oportune de dezvoltare a acestora, pe parcursul perioadei de vegetaţie;

2) pînă la recoltare, în perioada de vegetaţie se efectuează inspecţii oficiale, prin care se constată lipsa organismelor specificate în respectivele cîmpuri;

3) producătorul informează în prealabil, inspectorul subdiviziunii teritoriale (municipale/raionale) a  autorităţii competente despre data planificării punerii în circulaţie a tuberculilor de cartof;

4) tuberculii de cartof sînt transportaţi la depozite, centre de expediere, unităţi de ambalare în vehicule închise sau în ambalaje curate şi închise, astfel încît să se asigure imposibilitatea răspîndirii organismelor specificate;

5) în timpul transportării către depozite, centre de expediere, unităţi de ambalare, tuberculii de cartof sînt însoţiţi de paşaport fitosanitar;

6) imediat, după sosirea la depozite, centre de expediere, unităţi de ambalare, tuberculii de cartof se supun tratamentului prevăzut la subpct. 2) pct.6 din prezenta anexă.

8. Tuberculii de cartof importaţi în ţară, în conformitate cu secţiunea 1 din prezenta anexă, din ţările în care este cunoscută prezenţa unui sau mai multor organisme specificate, se pun în circulaţie pe teritoriul ţării însoţiţi de paşaportul fitosanitar, astfel cum este prevăzut la pct.6 subpct. 4) din prezenta anexă.

Anexa nr.2

la Măsurile de urgenţă pentru prevenirea

introducerii şi răspîndirii organismelor

dăunătoare Epitrix cucumeris (Harris),

Epitrix similaris (Gentner), Epitrix subcrinita

(Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner)

Zonele demarcate şi măsurile specifice

1. Zonele demarcate constau din:

1) zona infestată – terenurile în care prezenţa unui organism specificat a fost confirmată, precum şi terenurile în care tuberculii de cartof contaminaţi au fost cultivaţi;

2) zona tampon – suprafaţă cu lăţime de cel puţin 100 de metri peste marginea zonei infestate; în cazul în care o parte dintr-un teren se află în perimetrul respectiv, întregul teren se include în zona tampon.

2. În cazul în care mai multe zone tampon se suprapun sau sînt apropiate din punct de vedere geografic, se stabileşte o zonă demarcată care include zona acoperită de zonele demarcate relevante şi zonele situate între acestea.

3. La stabilirea zonei infestate şi a zonei tampon,  autoritatea competentă ţine cont de principiile ştiinţifice, luînd în considerare următoarele elemente: biologia organismelor specificate, nivelul de infestare, distribuţia plantelor-gazdă, dovada stabilirii organismelor specificate, capacitatea organismelor specificate de a se răspîndi în mod natural.

4. În cazul în care se confirmă prezenţa unui organism specificat în afara zonei infestate, delimitarea zonei infestate şi a zonei tampon se revizuieşte şi se modifică în mod corespunzător.

5. În cazul în care, într-o zonă demarcată, în baza monitorizării efectuate conform pct.13 din prezentele Măsuri, organismul specificat nu a fost depistat pe o perioadă de doi ani consecutiv,  autoritatea competentă confirmă că acest organism nu mai este prezent în această zonă şi că zona nu mai este demarcată.

6. Măsurile specifice pentru zonele demarcate, cuprind următoarele:

1) măsuri de eradicare sau de limitare a răspîndirii organismelor specificate, tratamente şi dezinfectări, precum şi interdicţii privind plantarea plantelor-gazdă, în cazul în care este necesar;

2) monitorizarea în scopul determinării prezenţei organismelor specificate prin controale oficiale;

3) monitorizarea circulaţiei tuberculilor de cartof din zonele demarcate.

[Anexa nr.17 introdusă prin Hot.Guv. nr.855 din 13.07.2016, în vigoare 15.07.2016]

Anexa nr.18

la Hotărîrea Guvernului

nr.558 din 22 iulie 2011

MĂSURILE

de prevenire a introducerii şi răspîndirii în Republica Moldova a

Xylella fastidiosa (Wells et al.)

[Anexa nr.18 abrogată prin Hot.Guv. nr.590 din 14.08.2023, în vigoare 14.10.2023]

[Anexa nr.18 în redacţia Hot.Guv. nr.335 din 26.05.2017, în vigoare 02.06.2017]

[Anexa nr.18 introdusă prin Hot.Guv. nr.855 din 13.07.2016, în vigoare 15.07.2016]

Anexa nr.19

la Hotărârea Guvernului nr.558/2011

REGULAMENT

privind măsurile de prevenire a introducerii şi a răspândirii

în Republica Moldova a Xylella fastidiosa (Wells et al.)

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1201 al Comisiei din 14 august 2020 privind măsurile de prevenire a introducerii în Uniune şi a răspândirii în interiorul acesteia a Xylella fastidiosa (Wells et al.), CELEX: 32020R1201, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 269 din 17 august 2020, aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2130 al Comisiei din 2 decembrie 2021.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabileşte măsurile de prevenire a introducerii şi a răspândirii în Republica Moldova a Xylella fastidiosa (Wells et al.).

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noţiuni:

1) autoritate competentă – Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor;

2) organism dăunător specificat – Xylella fastidiosa (Wells et al.) şi oricare dintre subspeciile sale;

3) plante-gazdă – toate plantele destinate plantării, altele decât seminţele, aparţinând genurilor sau speciilor incluse în lista din anexa nr.1;

4) plante specificate – plante-gazdă destinate plantării, altele decât seminţele, aparţinând genurilor sau speciilor enumerate în anexa nr.2 şi cunoscute ca fiind susceptibile la subspecia specifică a organismului dăunător specificat;

5) zona demarcată – cuprinde o zonă infestată şi o zonă-tampon.

Zona infestată conţine, după caz:

a) toate plantele cunoscute ca fiind infestate de organismul dăunător în cauză;

b) toate plantele care prezintă semne sau simptome care indică o posibilă infestare cu respectivul organism dăunător;

c) toate celelalte plante susceptibile de a fi fost sau de a fi contaminate sau infestate de respectivul organism dăunător, inclusiv plantele susceptibile de a fi infestate din cauza că prezintă o susceptibilitate la acel organism dăunător şi se găsesc în imediata apropiere a plantelor infestate sau din cauza că au o sursă comună de producţie cu plantele infestate, dacă aceasta este cunoscută, sau din cauza că provin din plante infestate;

d) terenul, solul, cursurile de apă sau alte elemente infestate sau susceptibile de a fi infestate de organismul dăunător în cauză.

Zona-tampon este adiacentă zonei infestate şi o înconjoară pe aceasta.

Capitolul II

ANCHETE ANUALE VIZÂND PREZENŢA ORGANISMULUI DĂUNĂTOR

SPECIFICAT ŞI PLANURILE DE URGENŢĂ

3. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale privind plantele-gazdă în vederea depistării prezenţei organismului specificat pe teritoriul ţării sau supraveghează efectuarea acestor anchete.

4. Anchetele se efectuează în funcţie de nivelul de risc şi se desfăşoară în aer liber, inclusiv în câmpuri de culturi, livezi, podgorii, precum şi în pepiniere, magazine de grădinărit şi/sau în centre comerciale, arii naturale şi alte amplasamente relevante.

5. Aceste anchete constau în prelevarea de probe şi în testarea plantelor destinate plantării. Ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare utilizat, care trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 80 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de cel puţin 1 %.

6. Anchetele se efectuează în perioadele corespunzătoare ale anului, în ceea ce priveşte posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, ţinând cont de biologia acestuia şi a vectorilor săi, de prezenţa şi biologia plantelor-gazdă şi de informaţiile ştiinţifice şi tehnice privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa.

7. Prezenţa organismului dăunător specificat este monitorizată printr-un test molecular menţionat în anexa nr.3. În cazul rezultatelor pozitive depistate în alte zone decât cele demarcate, prezenţa organismului dăunător specificat se confirmă suplimentar printr-un test molecular pozitiv, menţionat în anexa respectivă, vizând diferite părţi ale genomului. Testele respective se efectuează pe acelaşi eşantion de plantă sau, dacă este adecvat pentru testul de confirmare moleculară utilizat, pe acelaşi extract de plantă.

8. Identificarea subspeciilor organismului dăunător specificat se efectuează pe fiecare specie de plantă depistată ca fiind infectată cu organismul dăunător specificat în zona demarcată în cauză. Această identificare se efectuează prin testarea moleculară menţionată la punctul 2 din anexa nr.3.

9. Autoritatea competentă, la solicitare, prezintă altor ţări sau grupuri de ţări rezultatele anchetelor care cuprind informaţii cu privire la locul în care au fost efectuate anchetele, calendarul anchetelor, plante, produsele vegetale sau la alte obiecte în cauză, la numărul de inspecţii şi de eşantioane prelevate şi constatarea prezenţei.

10. Guvernul aprobă un plan de urgenţă. Planul de urgenţă detaliază măsurile care trebuie luate pe teritoriul ţării cu privire la:

1) eradicarea organismului dăunător specificat, astfel cum se prevede la punctele 24-37;

2) deplasările pe teritoriul ţării a plantelor specificate, identificate în anexa nr.2, astfel cum se prevede la punctele 52-62;

3) controalele oficiale care urmează să fie efectuate în ceea ce priveşte deplasarea plantelor specificate pe teritoriul ţării şi intrarea plantelor-gazdă în ţară, astfel cum se prevede la punctele 70-77.

11. Planul de urgenţă include următoarele:

1) rolurile şi responsabilităţile autorităţilor implicate în execuţia planului, în cazul confirmării oficiale a prezenţei sau al existenţei unor suspiciuni cu privire la Xylella fastidiosa, precum şi ierarhia şi procedurile pentru coordonarea acţiunilor întreprinse de către autorităţile competente, de către alte autorităţi publice, de către persoanele fizice implicate, de către laboratoarele şi operatorii profesionişti, inclusiv coordonarea cu statele vecine, dacă este cazul;

2) accesul autorităţilor competente la spaţiile operatorilor şi ale persoanelor fizice;

3) accesul autorităţilor competente, dacă este necesar, la laboratoarele, echipamentele, personalul, expertiza externă şi resursele necesare, în vederea eradicării rapide şi eficiente sau, unde este cazul, în vederea izolării organismului dăunător prioritar în cauză;

4) măsurile care trebuie luate cu privire la informarea altor state, a operatorilor şi a publicului în ceea ce priveşte prezenţa Xylella fastidiosa şi măsurile luate împotriva acestuia, în cazul în care se confirmă oficial prezenţa sau există suspiciuni cu privire la aceasta;

5) modalităţile de înregistrare care atestă prezenţa Xylella fastidiosa;

6) evaluările disponibile, precum şi orice evaluare în ceea ce priveşte riscul prezentat de Xylella fastidiosa pentru teritoriul ţării;

7) măsurile de gestionare a riscurilor care urmează să fie luate cu privire la Xylella fastidiosa şi procedurile care trebuie urmate;

8) principiile pentru delimitarea geografică a zonelor demarcate;

9) protocoalele care descriu metodele de examinare vizuală, eşantionare şi testare în laborator;

10) principiile privind formarea profesională a personalului autorităţilor competente şi, dacă este cazul, al organismelor, autorităţilor publice, al laboratoarelor, al operatorilor, precum şi privind formarea altor persoane menţionate în subpunctul 1);

11) resursele minime care urmează a fi puse la dispoziţie şi procedurile de punere la dispoziţie a resurselor suplimentare respective în cazul confirmării sau al suspectării prezenţei Xylella fastidiosa;

12) normele care precizează în detaliu procedurile de identificare a proprietarilor plantelor care urmează să fie eliminate, de comunicare a ordinului de eliminare şi de acces la proprietăţile private.

12. Dacă este cazul, elementele menţionate la punctul 11 subpunctele 4)-10) se prezintă sub forma unor manuale de utilizare/ghiduri/proceduri.

Capitolul III

ZONELE DEMARCATE

13. În cazul în care prezenţa organismului dăunător specificat este confirmată oficial, autoritatea competentă stabileşte fără întârziere o zonă demarcată. În cazul în care se confirmă prezenţa uneia sau mai multor subspecii anume a/ale organismului dăunător specificat, autoritatea competentă poate să delimiteze o zonă doar în funcţie de subspecia respectivă. În cazul în care confirmarea prezenţei unei subspecii este în curs de desfăşurare, autoritatea competentă delimitează zona respectivă în ceea ce priveşte organismul dăunător specificat şi toate subspeciile sale posibile.

14. Zona în care se înregistrează infecţii trebuie să aibă o rază de cel puţin 50 m în jurul plantei depistate ca fiind infectată cu organismul dăunător specificat.

Zona-tampon trebuie să aibă următoarea lăţime:

1) cel puţin 2,5 km – în cazul unei zone în care se înregistrează infecţii, stabilită în scopul luării măsurilor de eradicare menţionate la punctele 24-37;

2) cel puţin 5 km – în cazul unei zone în care se înregistrează infecţii, stabilită în scopul luării măsurilor de izolare menţionate la punctele 38- 50.

15. Autoritatea competentă actualizează, publică şi notifică lista zonelor demarcate.

16. Prin derogare de la punctele 13-15, zona-tampon care înconjoară zona în care se înregistrează infecţii, stabilită în scopul eradicării, poate fi redusă la o lăţime de nu mai puţin de 1 km dacă există un nivel ridicat de încredere în faptul că prezenţa iniţială a organismului dăunător specificat nu a condus la răspândirea acestuia şi dacă au fost îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) toate plantele specificate situate în zona în care se înregistrează infecţii, indiferent de starea lor de sănătate, au fost eşantionate şi eliminate imediat;

2) în zona în care se înregistrează infecţii nu au fost depistate alte plante infectate cu organismul dăunător specificat din momentul aplicării măsurilor de eradicare, pe baza testelor oficiale efectuate cel puţin o dată în cursul anului, luând în considerare ultimele cercetări privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa;

3) s-a efectuat o anchetă cel puţin o dată în primul an ca urmare a identificării organismului dăunător specificat într-o zonă cu o lăţime de cel puţin 2,5 km în jurul zonei în care s-au înregistrat infecţii, arătând că nu s-a constatat prezenţa organismului dăunător specificat în zona respectivă. Autoritatea competentă prelevă şi testează eşantioane de la plantele-gazdă situate în zona respectivă. În acest scop şi ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare utilizat trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 90 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de cel puţin 1 %, ţinând cont de faptul că primii 400 m care înconjoară plantele infectate prezintă un risc mai mare în comparaţie cu alte părţi din zona respectivă;

4) în zona în care se înregistrează infecţii şi în imediata sa vecinătate nu a fost identificat niciun vector al organismului dăunător specificat din momentul aplicării măsurilor de eradicare pe baza testelor efectuate de două ori în timpul sezonului de zbor al vectorului şi în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare. Testele respective conduc la concluzia că răspândirea naturală a organismului dăunător specificat este exclusă.

17. La operarea modificărilor în conformitate cu punctul 16, autoritatea competentă actualizează datele de la punctul 15.

18. Prin derogare de la punctele 13-15, autoritatea competentă poate decide să nu stabilească imediat o zonă demarcată în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) există dovezi care arată că organismul dăunător specificat a fost introdus recent în zonă odată cu plantele pe care a fost depistat sau că organismul dăunător specificat a fost depistat într-un loc cu protecţie fizică împotriva vectorilor respectivului organism dăunător;

2) rezultatele activităţilor de inspecţie indică faptul că plantele respective au fost infectate înainte de introducerea lor în zona în cauză;

3) nu a fost detectat niciun vector al organismului dăunător specificat, pe baza testelor efectuate în vecinătatea respectivelor plante.

19. În cazul menţionat la punctul 18, autoritatea competentă:

1) efectuează, în zona în care a fost confirmată pentru prima dată prezenţa organismului dăunător specificat, o anchetă anuală, timp de cel puţin doi ani, pentru a stabili dacă alte plante au fost infectate şi dacă trebuie luate măsuri suplimentare;

2) notifică altor state justificarea deciziei de a nu stabili o zonă demarcată, precum şi rezultatele anchetei menţionate la subpunctul 1) de îndată ce sunt disponibile.

20. În cazul în care, pe baza anchetelor menţionate la punctele 31-34, organismul dăunător specificat nu este depistat într-o zonă demarcată timp de patru ani, delimitarea poate fi anulată. În astfel de cazuri, autoritatea competentă actualizează datele de la punctul 15.

21. Prin derogare de la punctul 20, în cazul în care autoritatea competentă a redus zona-tampon la o lăţime de nu mai puţin de 1 km în conformitate cu punctul 16, la fel, poate anula această zonă demarcată după 12 luni de la stabilirea sa iniţială, dacă sunt îndeplinite ambele condiţii de mai jos:

1) în urma măsurilor adoptate în conformitate cu punctul 16, se concluzionează cu un nivel ridicat de încredere că prezenţa iniţială a organismului dăunător specificat a fost un caz izolat, iar în zona demarcată respectivă nu a avut loc nicio răspândire;

2) cât mai aproape posibil de momentul anulării, au fost efectuate teste oficiale în zona demarcată, ţinând cont de cercetările privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa. În acest scop şi ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare utilizat trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 95 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de cel puţin 1 %.

22. În cazul în care o zonă demarcată este anulată în conformitate cu punctul 21, plantele specificate situate în zona demarcată stabilită anterior fac obiectul unor anchete intensive în decursul următorilor doi ani. În acest scop şi ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare utilizat trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 80 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de cel puţin 1 %.

23. În momentul anulării zonei demarcate după 12 luni de la identificarea sa iniţială, autoritatea competentă informează imediat alte ţări sau grupuri de ţări cu privire la motivele acestei anulări.

Capitolul IV

MĂSURI DE ERADICARE

24. Operatorii elimină imediat din zona infectată:

1) plantele infectate, cu certitudine, cu organismul dăunător specificat;

2) plantele care prezintă simptome şi indică o posibilă infecţie cu respectivul organism dăunător sau despre care se suspectează că sunt infectate cu acesta;

3) plantele care aparţin aceleiaşi specii ca planta infectată, indiferent de starea lor de sănătate;

4) plantele din alte specii decât planta infectată, care au fost depistate ca fiind infectate în alte părţi din zona demarcată;

5) plantele specificate, altele decât cele menţionate în subpunctele 3) şi 4), care nu au fost supuse imediat eşantionării şi testării moleculare şi în cazul cărora s-a constatat că sunt afectate de organismul dăunător specificat.

25. La eliminarea plantelor menţionate la punctul 24, operatorul ţine cont de toate măsurile de precauţie necesare şi organizează eliminarea pe baza nivelului de risc prezentat de respectivele plante.

26. Prin derogare de la punctul 24 subpunctele 2)-4), autoritatea competentă poate decide ca plantele individuale specificate, desemnate în mod oficial plante cu valoare istorică, să nu fie eliminate, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) plantele specificate în cauză sunt supuse inspecţiei, eşantionării şi testării anuale prin unul dintre testele moleculare enumerate în anexa nr.3 şi se confirmă faptul că nu sunt infectate cu organismul dăunător specificat;

2) zona respectivă sau plantele individuale specificate sunt supuse unor tratamente fitosanitare adecvate de combatere a populaţiei de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora. Aceste tratamente pot include metode chimice, biologice sau mecanice, ţinând cont de condiţiile pedoclimatice.

27. Posesorul plantelor, al produselor vegetale sau al altor obiecte aplică în zona infectată tratamente fitosanitare adecvate, de combatere a populaţiei de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora, conform dispoziţiilor autorităţii competente. Acesta aplică tratamentele respective înainte şi pe parcursul eliminării plantelor menţionate la punctul 24. Printre aceste tratamente se numără cele chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, ţinând cont de condiţiile pedoclimatice.

28. Posesorul plantelor, al produselor vegetale sau al altor obiecte aplică practici agricole pentru controlul populaţiei de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora, în zona infectată şi în zona-tampon, conform dispoziţiilor autorităţii competente. Se aplică aceste practici în perioada cea mai potrivită a anului, indiferent de eliminarea plantelor în cauză. Aceste practici includ tratamente chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, după caz, ţinând cont de condiţiile pedoclimatice.

29. Posesorul distruge plantele şi părţile plantelor menţionate la punctul 24, astfel încât organismul dăunător specificat să nu se răspândească in situ (în mediul natural, la faţa locului) sau într-un amplasament din apropiere, desemnat în acest scop în zona infectată, sau la cea mai scurtă distanţă de amplasamentul respectiv, cu condiţia ca acele plante sau părţi ale plantelor să fie acoperite cu plasă împotriva vectorilor.

30. Posesorul poate distruge numai ramurile şi frunzişul şi să supună lemnul aferent tratamentului fitosanitar, astfel cum este prevăzut la punctul 27, doar la recomandarea expresă a autorităţii competente. Sistemul de rădăcini al acestor plante este fie îndepărtat, fie devitalizat, aplicându-se un tratament fitosanitar adecvat pentru a evita reapariţia.

31. În întreaga zonă demarcată, autoritatea competentă monitorizează, în perioadele cele mai potrivite, prezenţa organismului dăunător specificat prin anchete anuale, în conformitate cu punctele 6 şi 7.

32. În zonele în care se înregistrează infecţii, autoritatea competentă prelevă şi testează eşantioane de la plantele-gazdă, inclusiv de la plantele specificate care nu au fost eliminate în conformitate cu punctul 24. În acest scop şi ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 90 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de cel puţin 0,5%.

33. În zonele-tampon, autoritatea competentă prelevă şi testează eşantioane de la plantele-gazdă, precum şi de la alte plante care prezintă simptome care indică o posibilă infecţie sau despre care se suspectează că sunt infectate cu organismul dăunător respectiv. În acest scop şi ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 90 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de cel puţin 1%, ţinând cont de faptul că primii 400 m care înconjoară zonele infectate prezintă un risc mai mare.

34. Autoritatea competentă monitorizează prezenţa organismului dăunător specificat în vectorii din zona demarcată pentru a stabili riscul extinderii ulterioare prezentat de vectori şi pentru a evalua eficacitatea măsurilor de control fitosanitar aplicate în conformitate cu punctele 27 şi 28.

35. Autoritatea competentă ia orice altă măsură referitoare la eradicarea organismului dăunător specificat în conformitate cu standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare (în continuare – ISPM) nr.9 şi contribuie la aplicarea unei abordări integrate în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr.14.

36. Autoritatea competentă ia măsuri vizând orice particularitate sau complicaţie despre care se poate considera în mod rezonabil că ar putea împiedica, stânjeni sau întârzia eradicarea, în special măsuri legate de distrugerea adecvată a tuturor plantelor infectate sau suspectate a fi infectate sau legate de accesibilitatea locului în care se află acestea, de faptul că sunt proprietate publică sau privată sau de persoana sau entitatea responsabilă de acestea.

37. Autoritatea competentă efectuează investigaţiile corespunzătoare pentru a identifica originea infecţiei. Aceasta identifică plantele-gazdă asociate cu cazul de infecţie în cauză, inclusiv pe cele care au fost deplasate înainte de stabilirea zonei demarcate. Rezultatele acestor investigaţii se comunică statului/statelor din care provin respectivele plante, prin care respectivele plante au fost deplasate şi în care au ajuns respectivele plante.

Capitolul V

MĂSURI DE IZOLARE

38. Autoritatea competentă aplică, la necesitate, măsurile de izolare prevăzute la punctele 39-50, în loc de măsuri de eradicare, într-o zonă infectată.

39. Posesorul plantelor elimină toate plantele care au fost depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat în baza monitorizării menţionate la punctele 44 şi 45 şi a dispoziţiilor autorităţii competente.

Respectiva eliminare are loc imediat după identificarea oficială a prezenţei organismului dăunător specificat sau, dacă organismul dăunător specificat este depistat în afara sezonului de zbor al vectorului, eliminarea trebuie să aibă loc înainte de următorul sezon de zbor al vectorului. Se iau toate măsurile de precauţie necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat şi a vectorilor săi în cursul eliminării şi după eliminare.

40. Prin derogare de la punctul 39, autoritatea competentă poate decide, în scopuri ştiinţifice, să nu elimine plantele care s-au dovedit a fi infectate cu organismul dăunător specificat în locurile în care se găsesc plante cu valoare culturală şi socială deosebită, menţionate la punctul 44 subpunctul 2).

41. Posesorul plantelor aplică tratamente fitosanitare corespunzătoare de combatere a populaţiei de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora, pe plantele menţionate la punctul 39, înainte de îndepărtarea acestora, şi în jurul plantelor menţionate la punctul 40, toate plantele care au fost depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat, conform dispoziţiilor autorităţii competente. Printre aceste tratamente se numără cele chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, ţinând cont de condiţiile pedoclimatice.

42. În zonele menţionate la punctul 44, posesorul plantelor aplică practici agricole pentru controlul populaţiei de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora, în perioada cea mai potrivită a fiecărui an. Printre aceste practici se numără tratamentele chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, ţinând cont de condiţiile pedoclimatice.

43. Cel puţin în părţile zonei infectate, menţionate la punctul 44, autoritatea competentă prelevă şi testează imediat eşantioane în interiorul unei zone cu raza de 50 m în jurul plantelor depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat, de la următoarele plante:

1) toate plantele specificate care aparţin speciilor plantelor specificate depistate ca fiind infectate în aceeaşi zonă demarcată; şi

2) toate celelalte plante care prezintă simptome care indică o posibilă infecţie cu respectivul organism dăunător sau despre care se suspectează că sunt infectate cu acesta.

44. Autoritatea competentă monitorizează, în perioadele cele mai potrivite, prezenţa organismului dăunător specificat prin anchete anuale, ţinând cont de informaţiile privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa. Această monitorizare are loc cel puţin în următoarele părţi ale zonei în care se înregistrează infecţii:

1) pe o suprafaţă care măsoară cel puţin 5 km de la limita zonei în care se înregistrează infecţii cu zona-tampon;

2) în apropierea locurilor în care se găsesc plante cu valoare culturală şi socială deosebită, situate în afara zonei menţionate în subpunctul 1) şi desemnate în consecinţă de autoritatea competentă.

45. În acele părţi ale zonei în care se înregistrează infecţii, autoritatea competentă efectuează eşantionarea şi testarea speciilor de plante-gazdă depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat în zona demarcată, în conformitate cu punctul 7. În acest scop şi ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 90 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de cel puţin 0,7%. Autoritatea competentă prelevă şi testează eşantioane de la populaţia de vectori în vederea depistării prezenţei organismului dăunător specificat.

46. În zonele-tampon, autoritatea competentă prelevă şi testează eşantioane de la plantele-gazdă, precum şi de la alte plante care prezintă simptome care indică o posibilă infecţie cu organismul dăunător respectiv sau despre care se suspectează că sunt infectate cu acesta. În acest scop, ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare trebuie să poată identifica cu un grad de încredere de cel puţin 90 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de cel puţin 1%, ţinând cont de faptul că primii 400 m care înconjoară zonele infectate prezintă un risc mai mare.

47. Autoritatea competentă monitorizează prezenţa organismelor dăunătoare specificate în vectorii din părţile zonei în care se înregistrează infecţii menţionate la punctele 44 şi 45 şi în zona-tampon, pentru a determina riscul răspândirii în continuare prezentat de vectori şi pentru a evalua eficacitatea măsurilor de control fitosanitar aplicate în conformitate cu punctele 41 şi 42.

48. Posesorul plantelor, al produselor vegetale sau al altor obiecte, la faţa locului sau într-un loc apropiat desemnat în acest scop din zona în care se înregistrează infecţii, distruge plantele şi părţile plantelor depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat, într-un mod prin care să asigure că nu va avea loc răspândirea organismului dăunător specificat, sub supravegherea strictă a autorităţii competente.

49. Autoritatea competentă poate decide să limiteze distrugerea numai la ramuri şi frunziş şi să supună lemnul aferent unor tratamente fitosanitare adecvate, în conformitate cu punctul 41, în cazul în care concluzionează că plantele respective nu prezintă niciun risc de răspândire ulterioară a organismului dăunător specificat. Sistemul de rădăcini al acestor plante este fie îndepărtat, fie devitalizat, aplicându-se un tratament fitosanitar adecvat pentru a evita reapariţia.

50. Autoritatea competentă ia măsuri vizând orice particularitate sau complicaţie despre care se poate considera în mod rezonabil că ar putea împiedica, stânjeni sau întârzia izolarea, în special cele legate de distrugerea adecvată a tuturor plantelor infectate sau suspectate a fi infectate sau legate de accesibilitatea locului în care se află acestea, de faptul că sunt proprietate publică sau privată sau de persoana sau entitatea responsabilă de acestea.

Capitolul VI

PLANTAREA PLANTELOR SPECIFICATE ÎN ZONELE ÎN CARE SE ÎNREGISTREAZĂ

INFECŢII ŞI DEPLASĂRILE ACESTORA PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

51. Plantarea plantelor specificate în zonele în care se înregistrează infecţii se efectuează doar la permisiunea autorităţii competente şi doar în unul dintre următoarele cazuri:

1) plantele specificate sunt cultivate în locuri de producţie cu protecţie contra insectelor, care sunt indemne de organismul dăunător specificat şi de vectorii săi;

2) plantele specificate aparţin de preferinţă soiurilor considerate rezistente sau tolerante la organismul dăunător specificat şi sunt plantate în zonele în care se înregistrează infecţii, dar în afara zonei menţionate la punctul 44 subpunctul 1);

3) plantele specificate aparţin aceloraşi specii de plante care au fost testate şi considerate indemne de organismul dăunător specificat pe baza activităţilor de anchetă efectuate cel puţin în ultimii doi ani în conformitate cu punctele 31-34 şi sunt plantate în zonele în care se înregistrează infecţii stabilite în scopul eradicării.

52. Deplasarea, dintr-o zonă demarcată şi din zonele respective în care se înregistrează infecţii în zonele-tampon, a plantelor specificate care au fost cultivate într-un loc de producţie situat în zona demarcată respectivă, poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) plantele specificate au fost cultivate pe parcursul întregului lor ciclu de fertilizare într-un loc care a fost înregistrat în conformitate cu punctele 57-59 sau au fost prezente într-un astfel de loc cel puţin în ultimii trei ani;

2) pe parcursul perioadei de cultivare a plantelor specificate, nici prezenţa organismului dăunător specificat, nici cea a vectorilor săi nu au fost constatate în locul respectiv;

3) plantele specificate fac obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populaţiei de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menţine libere de vectorii organismului dăunător specificat. Printre aceste tratamente se numără, după caz, metode chimice, biologice sau mecanice eficiente, ţinând cont de condiţiile pedoclimatice;

4) plantele specificate sunt transportate prin zonele demarcate sau în interiorul acestora în containere sau ambalaje închise, asigurându-se faptul că infecţia cu organismul specificat sau cu oricare dintre vectorii săi nu poate avea loc;

5) cât mai aproape de momentul deplasării, plantele specificate au fost supuse unor teste moleculare vizând prezenţa organismului dăunător specificat pe baza unui test enumerat în anexa nr.3, folosind un plan de eşantionare care poate identifica cu o încredere de cel puţin 80% un nivel de prezenţă a plantelor infectate de 1%.

53. Deplasarea, dintr-o zonă demarcată şi din zonele respective în care se înregistrează infecţii în zonele-tampon, a plantelor specificate care nu au fost niciodată depistate ca fiind infectate în zona demarcată respectivă poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) plantele specificate au fost cultivate într-un loc care aparţine unui operator înregistrat;

2) plantele specificate aparţin unor specii de plante care au fost cultivate cel puţin o perioadă din viaţa lor într-o zonă demarcată şi, timp de trei ani de la înfiinţarea zonei demarcate, au făcut obiectul activităţilor de anchetă menţionate la punctele 31-34 şi 43-47 şi nu au fost niciodată depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat;

3) speciile plantelor specificate menţionate la subpunctul 2) sunt publicate pe pagina web oficială a autorităţii competente ca lista plantelor-gazdă care nu au fost constatate ca fiind infectate în zona demarcată specifică;

4) plantele specificate fac obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populaţiei de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menţine libere de vectorii organismului dăunător specificat. Aceste tratamente includ, după caz, metode chimice, biologice sau mecanice eficiente în funcţie de condiţiile pedoclimatice;

5) cât mai aproape posibil de momentul deplasării, loturile din plantele specificate au făcut obiectul inspecţiei de către autoritatea competentă şi al testării moleculare, utilizându-se un plan de eşantionare care poate identifica cu o încredere de cel puţin 95 % un nivel de prezenţă a plantelor infectate de 1%;

6) cât mai aproape posibil de momentul deplasării, loturile de plante specificate au făcut obiectul unor tratamente fitosanitare împotriva tuturor vectorilor organismului dăunător specificat.

54. Deplasarea, dintr-o zonă demarcată şi din zonele respective în care se înregistrează infecţii în zonele-tampon, a plantelor specificate care au fost cultivate in vitro (în condiţii de laborator) pe durata întregului ciclu de fertilizare in vitro în zona demarcată respectivă, poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1)plantele specificate au fost cultivate pe durata întregului lor ciclu de fertilizare într-un loc care a fost înregistrat în conformitate cu punctele 57-59;

2)plantele specificate au fost cultivate într-un container transparent, în condiţii de sterilitate, şi îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:

a) provin din seminţe;

b) au fost înmulţite, în condiţii de sterilitate, de la plantele-mamă originare din zone indemne de organismul dăunător specificat şi care au fost testate şi considerate indemne de organismul dăunător specificat;

c) au fost înmulţite, în condiţii de sterilitate, de la plantele-mamă care au fost cultivate într-un loc care îndeplineşte condiţiile prevăzute la punctul 52 şi care au fost testate şi considerate indemne de organismul dăunător specificat utilizându-se un plan de eşantionare care poate identifica, cu o încredere de cel puţin 95 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de 1 %;

3)plantele specificate sunt transportate prin zonele demarcate în containere, în condiţii de sterilitate care exclud posibilitatea de infecţie cu organismul dăunător specificat prin vectorii săi.

55. Deplasarea, dintr-o zonă demarcată şi din zonele respective în care se înregistrează infecţii în zonele-tampon destinate plantării, altele decât seminţele, a plantelor aflate în repaus vegetativ din genul Vitis care au fost cultivate o parte din viaţa lor în zona demarcată respectivă şi sunt enumerate ca plante specificate pentru acea zonă demarcată, poate fi permisă numai atunci dacă sunt îndeplinite condiţiile de mai jos:

1) plantele au fost cultivate într-un loc care aparţine unui operator înregistrat;

2) cât mai aproape posibil de momentul deplasării, plantele au fost supuse unui tratament adecvat prin termoterapie într-o instalaţie de tratare, în cursul căruia plantele aflate în repaus vegetativ sunt imersate timp de 45 de minute în apă încălzită la 50°C.

56. Deplasarea, în zonele în care se înregistrează infecţii, în zonele-tampon şi din zonele-tampon către zonele respective în care se înregistrează infecţii, a plantelor specificate care au fost cultivate cel puţin o parte din viaţa lor într-o zonă demarcată poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) plantele specificate au fost cultivate într-un loc care aparţine unui operator înregistrat;

2) locul respectiv face obiectul eşantionării şi testării de către autoritatea competentă, pentru determinarea prezenţei organismului dăunător specificat;

3) rezultatele inspecţiei anuale şi ale testării unui eşantion reprezentativ confirmă absenţa organismului dăunător specificat;

4) plantele specificate fac obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populaţiei de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menţine libere de vectorii organismului dăunător specificat. Printre aceste tratamente se numără, după caz, metode chimice, biologice sau mecanice eficiente, ţinând cont de condiţiile pedoclimatice;

5) operatorii solicită persoanei care primeşte respectivele plante să semneze o declaraţie conform căreia aceste plante nu vor fi deplasate din zonele respective.

57. Autoritatea competentă este în drept să înregistreze un loc de producţie numai în sensul punctelor 52 şi 54 dacă se îndeplinesc următoarele condiţii:

1) operatorul este înregistrat în conformitate cu prevederile cadrului legal de reglementare a măsurilor de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor;

2) locul de producţie a fost declarat ca loc protejat fizic/zonă liberă de virus împotriva organismului dăunător specificat şi a vectorilor săi;

3) locul de producţie a făcut anual obiectul a cel puţin două inspecţii de către autoritatea competentă, efectuate la cele mai potrivite momente.

58. În cazul în care, în timpul inspecţiilor anuale, autoritatea competentă depistează prezenţa organismului dăunător specificat sau daune aduse protecţiei fizice menţionate la punctul 57 subpunctul 2), aceasta suspendă temporar deplasarea plantelor specificate în afara zonelor demarcate în cauză şi din zona infectată respectivă în zonele-tampon.

59. Autoritatea competentă întocmeşte şi actualizează o listă cu toate locurile înregistrate în conformitate cu punctul 57. Aceasta transmite lista respectivă altui stat/altor state imediat după întocmirea sau actualizarea acesteia.

60. Plantele specificate care nu au fost niciodată cultivate într-o zonă demarcată pot fi deplasate doar dacă au fost cultivate într-un loc care îndeplineşte următoarele condiţii:

1) aparţine unui operator înregistrat şi face obiectul inspecţiei anuale efectuate de autoritatea competentă;

2) este supus, în funcţie de nivelul de risc, eşantionării şi testării pentru a se constata prezenţa organismului dăunător specificat, folosindu-se un test prezentat în anexa nr.3 şi ţinând cont de informaţiile privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa.

61. Prin derogare de la punctul 60, plantele destinate plantării, altele decât seminţele din speciile Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. şi Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb, pot fi deplasate pentru prima dată pe teritoriul Republicii Moldova doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) au fost cultivate într-un loc care este supus inspecţiei anuale şi fac dovada acestui lucru;

2) locul respectiv face obiectul eşantionării şi testării pentru a se constata prezenţa organismului dăunător specificat, ţinând cont de informaţiile privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa şi utilizându-se un plan de eşantionare care poate identifica, cu o încredere de cel puţin 80 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de 1 %.

62. Plantele-mamă prebază sau materialul prebază definite/definit în Norma privind producerea, controlul, certificarea şi comercializarea materialului de înmulţire şi de plantare fructifer, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.415/2013, care aparţin speciilor Juglans regia L., Olea europaea L., Prunus amygdalus Batsch, P. amygdalus x P. persica, P. armeniaca L., P. avium (L.) L., P. cerasus L., P. domestica L., P. domestica x P. salicina, P. dulcis (Mill.) D.A. Webb, P. persica (L.) Batsch, şi P. salicina Lindley, care au fost cultivate în afara zonelor demarcate şi care şi-au petrecut cel puţin o parte din perioada lor de viaţă în afara spaţiilor protejate împotriva insectelor pot fi deplasate numai dacă sunt însoţite de un certificat fitosanitar şi dacă este îndeplinită condiţia ca în cel mai scurt interval posibil înainte de deplasarea lor au făcut obiectul inspecţiei vizuale, al prelevării de eşantioane şi al testării moleculare pentru depistarea prezenţei organismului dăunător specificat, efectuate în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare.

63. Plantele menţionate la punctele 52-62 pot fi deplasate pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă sunt însoţite de un paşaport fitosanitar, în conformitate cu prevederile cadrului legal de reglementare a măsurilor de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor.

În cazul plantelor specificate menţionate la punctul 56, se aplică următoarele condiţii suplimentare:

1) în cazul în care sunt deplasate numai în interiorul zonelor în care se înregistrează infecţii, se include indicaţia "Zonă infectată – XYLEFA" lângă codul de trasabilitate;

2) în cazul în care sunt deplasate în interiorul zonei-tampon sau din zona-tampon către zona în care se înregistrează infecţii, se include indicaţia "Zonă-tampon şi zonă infectată – XYLEFA" lângă codul de trasabilitate.

Capitolul VII

INTRODUCEREA ÎN REPUBLICA MOLDOVA

A PLANTELOR-GAZDĂ

64. Plantele-gazdă care provin dintr-o altă ţară în care se cunoaşte că organismul dăunător specificat nu este prezent pot fi introduse în Republica Moldova numai în cazul în care se îndeplinesc următoarele condiţii:

1) autoritatea naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine a comunicat în scris autorităţii competente că organismul dăunător specificat nu este prezent în ţară, în baza inspecţiei, a prelevării de probe şi a testării moleculare, utilizându-se un test dintre cele enumerate în anexa nr.3, şi în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsurile fitosanitare. Ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 80 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate la nivel naţional de cel puţin 1 %;

2) plantele-gazdă sunt însoţite de un certificat fitosanitar care atestă la rubrica "Declaraţie suplimentară", că organismul dăunător specificat nu există în ţară;

3) plantele-gazdă au fost cultivate în locuri supuse inspecţiilor anuale, efectuate de autoritatea naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine şi, în funcţie de nivelul de risc, au fost supuse eşantionării şi testării enumerate în anexa nr.3, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului, în ceea ce priveşte posibilitatea depistării organismului dăunător specificat;

4) plantele destinate plantării, altele decât seminţele, de Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. şi Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb au fost cultivate în locuri supuse inspecţiilor anuale, efectuate de autoritatea naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine, precum şi eşantionării şi testării enumerate în anexa nr.3, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce priveşte posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, utilizându-se un plan de eşantionare care poate identifica cu o încredere de cel puţin 80 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de 1 %;

5) la intrarea în Republica Moldova, plantele-gazdă au fost verificate de autoritatea competentă în conformitate cu punctele 75-77 şi nu s-a constatat prezenţa organismului dăunător specificat.

65. Plantele-gazdă care provin dintr-o altă ţară cu prezenţa cunoscută a organismului dăunător specificat, inclusiv din zonele enumerate în anexa nr.4, pot fi introduse în Republica Moldova doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) plantele-gazdă provin dintr-o zonă care a fost declarată indemnă de organismul dăunător specificat de către autoritatea naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsurile fitosanitare şi cu anchetele oficiale bazate pe prelevarea de probe şi testare, utilizându-se un test enumerat în anexa nr.3. Ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare utilizat poate să identifice, cu un grad de încredere de cel puţin 80 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de cel puţin 1 %;

2) autoritatea naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine a comunicat în scris autorităţii competente denumirea zonei respective;

3) plantele-gazdă sunt însoţite de un certificat fitosanitar care menţionează, la rubrica "Locul de origine", că plantele-gazdă în cauză şi-au petrecut întreaga viaţă în zona menţionată la subpunctul 1), cu trimitere specifică la denumirea zonei respective;

4) plantele-gazdă au fost cultivate într-un loc care face obiectul inspecţiilor anuale efectuate de autoritatea competentă naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine şi, în funcţie de nivelul de risc, au fost supuse eşantionării şi testării enumerate în anexa nr.3, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce priveşte posibilitatea depistării organismului dăunător specificat;

5) plantele destinate plantării, altele decât seminţele, de Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. şi Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb au fost cultivate într-un loc care face obiectul inspecţiilor anuale efectuate de autoritatea competentă naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine şi au fost supuse eşantionării şi testării enumerate în anexa nr.3, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce priveşte posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, utilizându-se un plan de eşantionare care poate identifica, cu o încredere de cel puţin 80 % un nivel de prezenţă a plantelor infectate de 1 %;

6) la intrarea în Republica Moldova, plantele-gazdă au fost verificate de autoritatea competentă în conformitate cu punctele 75-77 şi nu s-a constatat prezenţa organismului dăunător specificat.

66. Plantele-gazdă care provin dintr-o altă ţară cu prezenţă cunoscută a organismului dăunător specificat pot fi introduse în Republica Moldova doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

1) plantele-gazdă provin dintr-un loc de producţie care a fost înregistrat ca fiind indemn de organisme dăunătoare de autoritatea naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine, în conformitate cu punctele 68 şi 69;

2) autoritatea competentă naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine a comunicat în scris autorităţii competente lista cu locurile de producţie indemne de organisme dăunătoare, inclusiv amplasarea lor pe teritoriul ţării;

3) plantele-gazdă sunt însoţite de un certificat fitosanitar care atestă următoarele:

a) la rubrica "Declaraţie suplimentară", că plantele-gazdă au fost produse pe durata întregului ciclu de fertilizare în unul sau mai multe locuri înregistrate ca fiind indemne de organisme dăunătoare de către autoritatea competentă naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine, în conformitate cu punctele 68 şi 69, şi că plantele-gazdă au fost transportate în containere sau ambalaje închise, asigurându-se imposibilitatea infectării cu organismul dăunător specificat prin intermediul vectorilor săi;

b) la rubrica "Locul de origine", numele sau codul locului (locurilor) de producţie indemne de organisme dăunătoare;

4) la intrarea în Republica Moldova, plantele-gazdă au fost verificate de autoritatea competentă în conformitate cu punctele 75-77 şi nu s-a constatat prezenţa organismului dăunător specificat.

67. Plantele-gazdă care provin dintr-o ţară în care organismul dăunător specificat este cunoscut ca fiind prezent şi au fost cultivate in vitro pe durata întregului ciclu de fertilizare pot fi introduse în Republica Moldova doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) plantele-gazdă îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:

a) provin din seminţe;

b) au fost înmulţite, în condiţii de sterilitate, de la plantele-mamă care şi-au petrecut toată viaţa într-o zonă neafectată de organismul dăunător specificat şi care au fost testate şi considerate indemne de organismul dăunător specificat;

c) au fost înmulţite, în condiţii de sterilitate, de la plantele-mamă care au fost cultivate într-un loc ce îndeplineşte condiţiile punctelor 68 şi 69 şi care au fost testate şi considerate indemne de organismul dăunător specificat;

2) plantele-gazdă au fost cultivate într-un loc de producţie care a fost înregistrat ca indemn de organisme dăunătoare de către autoritatea competentă naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine, în conformitate cu punctele 68 şi 69;

3) autoritatea naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine a comunicat în scris autorităţii competente lista cu locurile de producţie indemne de organisme dăunătoare, inclusiv amplasarea lor pe teritoriul ţării;

4) plantele-gazdă sunt însoţite de un certificat fitosanitar care atestă următoarele:

a) la rubrica "Declaraţie suplimentară", că plantele-gazdă au fost produse in vitro pe durata întregului ciclu de fertilizare în unul sau mai multe locuri înregistrate ca fiind indemne de organisme dăunătoare de către autoritatea competentă naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine, în conformitate cu punctele 68 şi 69, şi că plantele-gazdă au fost transportate în containere sau ambalaje închise, asigurându-se că nu poate avea loc nicio infecţie cu organismul dăunător specificat sau cu oricare dintre vectorii săi cunoscuţi;

b) la rubrica "Locul de origine", numele sau codul locului de producţie indemn de organisme dăunătoare.

Capitolul VIII

ÎNREGISTRAREA LOCURILOR DE PRODUCŢIE

CA INDEMNE DE ORGANISME DĂUNĂTOARE

68. Un loc de producţie înregistrat este recunoscut ca indemn de organisme dăunătoare numai dacă sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) locul de producţie este declarat de autoritatea naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine ca loc cu protecţie contra insectelor, indemn de organismul dăunător specificat şi de vectorii săi, în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare;

2) locul de producţie a făcut obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populaţiei de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului, pentru a le menţine libere de vectorii organismului dăunător specificat. Aceste tratamente includ metode chimice, biologice sau mecanice eficiente în funcţie de condiţiile pedoclimatice;

3) locul de producţie face anual obiectul a cel puţin două inspecţii de către autoritatea competentă naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine, efectuate la cele mai potrivite momente;

4) cât mai aproape de momentul deplasării, plantele-gazdă care provin din locul de producţie fac obiectul unor teste moleculare pentru depistarea prezenţei organismului dăunător specificat, utilizând un test menţionat în anexa nr.3, şi un plan de eşantionare care poate identifica, cu un nivel de încredere de cel puţin 90 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de 1 %.

69. În cazul în care, pe parcursul inspecţiilor anuale, autoritatea naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine depistează prezenţa organismului dăunător specificat sau daune care compromit condiţiile de protecţie împotriva insectelor, a locului de producţie indemn de organisme dăunătoare, suspendă temporar deplasarea plantelor-gazdă.

Capitolul IX

CONTROALE OFICIALE PRIVIND DEPLASAREA PLANTELOR SPECIFICATE PE TERITORIUL

REPUBLICII MOLDOVA ŞI A PLANTELOR-GAZDĂ ÎNSPRE REPUBLICA MOLDOVA

70. Autoritatea competentă efectuează controale oficiale sistematice vizând plantele specificate deplasate în afara unei zone demarcate sau dintr-o zonă în care se înregistrează infecţii într-o zonă-tampon.

71. Aceste controale se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, cel puţin în amplasamente, inclusiv drumuri, aeroporturi şi porturi, unde plantele-gazdă sunt mutate din zonele în care se înregistrează infecţii în zone-tampon sau în alte părţi ale teritoriului Republicii Moldova.

72. Aceste controale includ un control al documentelor şi o verificare a identităţii plantelor specificate.

73. Controalele respective se efectuează indiferent de originea declarată a plantelor specificate, de situaţia proprietarului sau de persoana sau entitatea responsabilă de ele.

74. În cazul în care controalele respective arată că nu sunt îndeplinite condiţiile de la punctele 52-56, autoritatea competentă va dispune acţiuni de distrugere imediată a plantelor neconforme, la faţa locului sau într-un loc apropiat. Respectiva acţiune se efectuează luând toate măsurile de precauţie necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat, precum şi a oricăror vectori purtaţi de planta respectivă în cursul eliminării şi după eliminare.

75. Toate transporturile de plante-gazdă introduse în Republica Moldova dintr-o altă ţară sunt verificate oficial la punctul de intrare în Republica Moldova sau la locul de destinaţie, stabilit în conformitate cu prevederile cadrului legal de reglementare a măsurilor de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor.

76. În cazul plantelor-gazdă care provin din zonele în care se cunoaşte că există organismul dăunător specificat, autoritatea competentă va efectua o inspecţie, constând în prelevarea de probe şi testarea lotului plantelor specificate, pentru a confirma absenţa organismului dăunător specificat, pe baza unui plan de eşantionare care poate identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 80 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de 1 %, cu respectarea ISPM nr.31.

77. Punctul 76 nu se aplică plantelor-gazdă care au fost cultivate pe durata întregului ciclu de fertilizare in vitro şi sunt transportate în containere transparente şi în condiţii de sterilitate.

Capitolul X

ACTIVITĂŢI DE COMUNICARE

78. Autoritatea competentă pune la dispoziţia publicului larg, a călătorilor, a operatorilor şi a operatorilor de transport internaţional informaţii cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat pentru teritoriul Republicii Moldova. Aceste informaţii sunt prezentate sub forma unor campanii de sensibilizare publicate pe pagina web oficială a autorităţii competente.

79. În cadrul zonelor demarcate, autoritatea competentă ia măsuri de sensibilizare a publicului cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat şi la măsurile adoptate pentru a preveni introducerea şi răspândirea sa în ţară. Autoritatea competentă se asigură că publicul larg, călătorii şi operatorii relevanţi sunt la curent cu delimitarea zonei demarcate, a zonei în care se înregistrează infecţii şi a zonei-tampon şi informează operatorii relevanţi cu privire la măsurile care trebuie luate împotriva vectorului, astfel cum sunt prevăzute la punctele 27, 28, 41 şi 42.

Capitolul XI

DISPOZIŢII FINALE

80. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă transmite, după caz, Guvernului un raport privind măsurile luate în cursul anului precedent, în conformitate cu punctele 3-9, 13-15, 16-19, 24-51 şi 70-74 şi privind rezultatele acestor măsuri.

Rezultatele anchetelor efectuate în conformitate cu punctele 31-34 şi 43-47 în zonele demarcate se elaborează utilizând modelele prevăzute în anexele nr.5 şi nr.6.

81. Până la data de 31 decembrie a fiecărui an, autoritatea competentă transmite Guvernului, după caz, un plan prin care se stabilesc măsurile care trebuie luate în anul următor conform punctelor 3-9, 13-15, 16-19, 24-51 şi 70-74. Acest plan stabileşte perioada planificată a fiecărei măsuri, termenele de punere în aplicare a măsurilor şi bugetul alocat pentru toate măsurile.

82. Atunci când se justifică prin evoluţia riscului fitosanitar respectiv, autoritatea competentă adaptează măsurile necesare şi actualizează, în consecinţă, planul menţionat la punctul 81.

83. Autoritatea competentă informează imediat autorităţile naţionale ale altor state responsabile de protecţia plantelor cu privire la orice identificare oficială a prezenţei organismului dăunător specificat în locurile menţionate la punctul 44 subpunctul 1).

Anexa nr.1

la Regulamentul privind

măsurile de prevenire a introducerii şi

a răspândirii în Republica Moldova

a Xylella fastidiosa (Wells et al.)

LISTA

cu plantele cunoscute ca fiind susceptibile la una sau la mai multe

subspecii ale organismului dăunător specificat (plante-gazdă)

Acacia

Acer

Adenocarpus lainzii

Albizia julibrissin Durazz.

Alnus rhombifolia Nutt.

Amaranthus retroflexus L.

Ambrosia

Ampelopsis arborea (L.) Koehne

Ampelopsis brevipedunculata (Maxim.) Trautv.

Ampelopsis cordata Michx.

Anthyllis hermanniae L.

Artemisia

Asparagus acutifolius L.

Athyrium filix-femina

Baccharis

Brassica

Calicotome spinosa (L.) Link

Calicotome villosa (Poiret) Link

Callicarpa americana L.

Callistemon citrinus (Curtis) Skeels

Calluna vulgaris (L.) Hull

Carya

Catharanthus roseus

Celtis occidentalis L.

Cercis canadensis L.

Cercis occidentalis Torr.

Cercis siliquastrum L.

Chamaecrista fasciculata (Michx.) Greene

Chenopodium album L.

Chionanthus

Chitalpa tashkentensis T. S. Elias & Wisura

Cistus

Citrus

Clematis cirrhosa L.

Coelorachis cylindrica (Michx.) Nash Coffea

Conium maculatum L.

Convolvulus cneorum L.

Coprosma repens A.Rich.

Coronilla

Cyperus eragrostis Lam.

Cytisus

Digitaria

Diospyros kaki L.f.

Diplocyclos palmatus (L.) C. Jeffrey

Dodonaea viscosa (L.) Jacq.

Echium plantagineum

Elaeagnus angustifolia L.

Encelia farinosa A. Gray ex Torr.

Eremophila maculata (Ker Gawler) F. von Müller.

Erigeron

Erodium moschatum (L.) L′Hérit.

Erysimum hybrids

Euphorbia chamaesyce L.

Euphorbia terracina L.

Euryops chrysanthemoides (DC.) B.Nord

Euryops pectinatus (L.) Cass.

Fagus crenata Blume

Fallopia japonica (Houtt.) Ronse Decr.

Fatsia japonica (Thunb.) Decne. & Planch.

Ficus carica L.

Fortunella

Frangula alnus Mill.

Fraxinus

Genista

Ginkgo biloba L.

Gleditsia triacanthos L.

Grevillea juniperina Br.

Hebe

Helianthus

Helichrysum

Heliotropium europaeum L.

Hemerocallis

Hevea brasiliensis (Willd. ex A.Juss.) Müll.Arg.

Hibiscus

Humulus scandens (Lour.) Merr.

Ilex aquifolium L.

Ilex vomitoria Sol. ex Aiton

Iva annua L.

Jacaranda mimosifolia D. Don

Juglans

Juniperus ashei J. Buchholz

Koelreuteria bipinnata Franch.

Lagerstroemia

Laurus nobilis L.

Lavandula

Lavatera cretica

Ligustrum lucidum L.

Liquidambar styraciflua L.

Lonicera implexa

Lonicera japonica Thunb.

Lupinus aridorum

Lupinus villlosus

Magnolia grandiflora L.

Mallotus paniculatus (Lam.) Müll.Arg.

Medicago arborea L.

Medicago sativa L.

Metrosideros

Mimosa

Modiola caroliniana (L.) G. Don

Morus

Myoporum insulare R. Br.

Myrtus communis L.

Nandina domestica Murray

Neptunia lutea (Leavenw.) Benth.

Nerium oleander L.

Olea

Osteospermum ecklonis DC.

Osteospermum fruticosum (L.) Norl.

Parthenocissus quinquefolia (L.) Planch.

Paspalum dilatatum Poir.

Pelargonium

Perovskia abrotanoides

Persea americana Mill.

Phagnalon saxatile (L.) Cass.

Phillyrea angustifolia L.

Phillyrea latifolia L.

Phlomis fruticosa L.

Phoenix

Pinus taeda L.

Pistacia vera L.

Plantago lanceolata L.

Platanus

Pluchea odorata (L.) Cass.

Polygala grandiflora

Polygala myrtifolia L.

Prunus

Psidium

Pteridium aquilinum

Pyrus

Quercus

Ratibida columnifera (Nutt.) Wooton & Standl.

Rhamnus

Rhus

Robinia pseudoacacia L.

Rosa

Rubus

Ruta chalepensis

Salvia mellifera Greene

Salvia officinalis

Salvia rosmarinus

Sambucus

Santolina chamaecyparissus L.

Santolina magonica

Sapindus saponaria L.

Sassafras

Setaria magna Griseb.

Solidago fistulosa Mill.

Solidago virgaurea L.

Sorghum halepense (L.) Pers.

Spartium

Stewartia pseudocamellia

Strelitzia reginae Aiton

Streptocarpus

Symphyotrichum divaricatum (Nutt.) G.L.Nesom

Teucrium capitatum L.

Trifolium repens L.

Ulex

Ulmus

Vaccinium

Vinca

Vitis

Westringia fruticosa (Willd.) Druce

Westringia glabra R.Br.

Xanthium strumarium L.

Anexa nr.2

la Regulamentul privind

măsurile de prevenire a introducerii şi

a răspândirii în Republica Moldova

a Xylella fastidiosa (Wells et al.)

LISTA

plantelor cunoscute ca fiind susceptibile la subspecii specifice ale

organismului dăunător specificat (plante specificate)

1. Plante specificate susceptibile la Xylella fastidiosa subspecia fastidiosa

Acer

Ambrosia artemisiifolia L.

Calicotome spinosa (L.) Link

Cercis occidentalis Torr.

Cistus monspeliensis L.

Citrus sinensis (L.) Osbeck

Coffea

Erysimum

Genista lucida L.

Juglans regia L.

Lupinus aridorum

Magnolia grandiflora L.

Medicago sativa L.

Metrosideros

Morus

Nerium oleander L.

Pluchea odorata (L.) Cass.

Polygala myrtifolia L.

Prunus

Psidium

Rhamnus alaternus L.

Rubus rigidus Sm.

Rubus ursinus Cham. & Schldl.

Ruta chalepensis

Salvia rosmarinus

Sambucus

Spartium junceum L.

Streptocarpus

Teucrium capitatum L.

Ulmus americana L.

Vaccinium corymbosum

Vinca

Vitis

2. Plante specificate susceptibile la Xylella fastidiosa subspecia multiplex

Acacia

Acer griseum (Franch.) Pax

Acer pseudoplatanus L.

Acer rubrum L.

Adenocarpus lainzii

Alnus rhombifolia Nutt.

Ambrosia

Ampelopsis cordata Michx.

Anthyllis hermanniae L.

Artemisia

Asparagus acutifolius L.

Athyrium filix-femina

Baccharis halimifolia L.

Calicotome spinosa (L.) Link

Calicotome villosa (Poir.) Link

Callistemon citrinus (Curtis) Skeels

Calluna vulgaris (L.) Hull

Carya

Celtis occidentalis L.

Cercis canadensis L.

Cercis occidentalis Torr.

Cercis siliquastrum L.

Chionanthus

Cistus

Clematis cirrhosa L.

Convolvulus cneorum L.

Coprosma repens A. Rich.

Coronilla

Cytisus

Dodonaea viscosa (L.) Jacq.

Echium plantagineum

Elaeagnus angustifolia L.

Encelia farinosa Gray ex Torr.

Erigeron

Erodium moschatum

Euryops chrysanthemoides (DC.) B.Nord.

Euryops pectinatus (L.) Cass.

Fallopia japonica (Houtt.) Ronse Decr.

Ficus carica L.

Frangula alnus Mill.

Fraxinus

Genista

Ginkgo biloba L.

Gleditsia triacanthos L.

Grevillea juniperina Br.

Hebe

Helianthus

Helichrysum

Hibiscus syriacus

Ilex aquifolium L.

Iva annua L.

Koelreuteria bipinnata Franch.

Lagerstroemia

Laurus nobilis L.

Lavandula

Lavatera cretica

Liquidambar styraciflua L.

Lonicera

Lupinus aridorum

Lupinus villosus Willd.

Magnolia grandiflora L.

Medicago arborea L.

Medicago sativa L.

Metrosideros

Myrtus communis L.

Nerium oleander

Olea

Osteospermum ecklonis (DC.) Norl.

Pelargonium

Perovskia abrotanoides

Phagnalon saxatile (L.) Cass.

Phillyrea angustifolia L.

Phillyrea latifolia

Phlomis fruticosa L.

Pistacia vera L.

Plantago lanceolata L.

Platanus

Polygala grandiflora

Polygala myrtifolia L.

Prunus

Pteridium aquilinum

Quercus

Ratibida columnifera (Nutt.) Wooton & Standl.

Rhamnus

Robinia pseudoacacia L.

Rosa

Rubus

Salvia mellifera Greene

Salvia officinalis

Salvia rosmarinus

Sambucus

Santolina chamaecyparissus L.

Santolina magonica

Sapindus saponaria L.

Solidago virgaurea L.

Spartium

Strelitzia reginae Aiton

Ulex

Ulmus

Vaccinium

Vinca

Westringia fruticosa Guerin.

Xanthium strumarium L.

3. Plante specificate care sunt susceptibile la Xylella fastidiosa subspecia pauca

Acacia

Amaranthus retroflexus L.

Asparagus acutifolius L.

Catharanthus roseus (L.) G. Don

Chenopodium album L.

Cistus albidus L.

Cistus creticus L.

Citrus

Coffea

Dodonaea viscosa (L.) Jacq.

Eremophila maculata (Ker Gawler) F. von Müller.

Erigeron

Euphorbia chamaesyce L.

Euphorbia terracina L.

Grevillea juniperina Br.

Hebe

Heliotropium europaeum L.

Hibiscus

Laurus nobilis L.

Lavandula

Myoporum insulare Br.

Myrtus communis L.

Nerium oleander L.

Olea europaea L.

Osteospermum fruticosum (L.) Norl.

Pelargonium

Phillyrea latifolia L.

Pistacia vera

Polygala myrtifolia L.

Prunus

Rhamnus alaternus L.

Salvia rosmarinus

Spartium junceum L.

Ulex parviflorus

Vinca minor L.

Westringia fruticosa (Willd.) Druce

Westringia glabra Br.

Anexa nr.3

la Regulamentul privind

măsurile de prevenire a introducerii şi

a răspândirii în Republica Moldova

a Xylella fastidiosa (Wells et al.)

TESTE

pentru identificarea prezenţei Xylella fastidiosa şi a subspeciilor sale

1. Teste pentru depistarea şi identificarea prezenţei Xylella fastidiosa

1) PCR în timp real conform Harper et al., 2010 (şi erratum 2013);

2) Amplificare izotermă mediată în buclă (LAMP) pe baza primerilor dezvoltaţi de Harper et al., 2010 (şi erratum 2013);

3) PCR în timp real conform Ouyang et al., 2013;

4) PCR convenţional conform Minsavage et al., 1994.

2. Teste moleculare pentru identificarea subspeciilor de Xylella fastidiosa

1) Tipizare de tip MLST (Multi Locus Sequence Typing) conform Yuan et al., 2010, prin care se determină toate subspeciile;

2) PCR conform Hernandez-Martinez et al., 2006, prin care se determină subspeciile fastidiosa, multiplex şi sandyi;

3) PCR conform Pooler & Hartung, 1995, prin care se determină subspecia pauca.

Anexa nr.4

la Regulamentul privind

măsurile de prevenire a introducerii şi

a răspândirii în Republica Moldova

a Xylella fastidiosa (Wells et al.)

ZONELE

din Uniunea Europeană în care se înregistrează

infecţii cu Xylella fastidiosa şi în care se aplică măsuri de izolare

1. Zona în care se înregistrează infecţii în Italia

Zona în care se înregistrează infecţii în Italia include următoarele zone:

1) provincia Lecce;

2) provincia Brindisi

3) localităţi situate în provincia Taranto:

Avetrana;

Carosino;

Crispiano;

Faggiano;

Fragagnano;

Grottaglie;

Leporano;

Lizzano;

Manduria;

Martina Franca;

Maruggio;

Monteiasi;

Montemesola;

Monteparano;

Pulsano;

Roccaforzata;

San Giorgio Ionico;

San Marzano di San Giuseppe;

Sava;

Statte;

Taranto;

Torricella;

4) localitate situată în provincia Bari:

Locorotondo.

2. Zona în care se înregistrează infecţii în Franţa

Zona în care se înregistrează infecţii în Franţa include Regiunea Corsica.

3. Zona în care se înregistrează infecţii în Spania

Zona în care se înregistrează infecţii în Spania include Comunitatea Autonomă a Insulelor Baleare.

Anexa nr.5

la Regulamentul privind măsurile de prevenire a introducerii şi

a răspândirii în Republica Moldova a Xylella fastidiosa (Wells et al.)

 Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe statistici

*Sistemul de gestionare a informaţiilor pentru controalele oficiale.

Instrucţiuni de completare a modelului

Se explică ipotezele proiectului anchetei. Rezumaţi şi justificaţi:

1) populaţia-ţintă, unitatea epidemiologică şi unităţile de inspecţie;

2) metoda de depistare şi sensibilitatea metodei;

3) factorul (factorii) de risc, cu indicarea nivelurilor de risc, a riscurilor relative corespunzătoare şi a proporţiei populaţiei de plante-gazdă.

Pentru coloana 1: se indică denumirea ariei geografice, numărul focarului sau orice informaţie care permite identificarea zonei demarcate (în continuare –ZD) în cauză şi data la care a fost stabilită.

Pentru coloanele 2 şi 3: se indică dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei, precum şi orice actualizare relevantă.

Pentru coloana 4: se indică abordarea: Eradicare (E), Izolare (I). Se adaugă numărul de rânduri care sunt necesare, în funcţie de numărul de ZD şi abordările aplicate acestor zone.

Pentru coloana 5: se indică zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, adăugând numărul de rânduri care sunt necesare. Zona în care se înregistrează infecţii/infestări (în continuare – ZI) sau zona-tampon (în continuare – ZT), utilizând rânduri separate. După caz, se indică zona din ZI în care a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 5 km adiacenţi ZT, în jurul pepinierelor etc.), utilizând rânduri separate.

Pentru coloana 6: se indică locurile de anchetă, utilizând mai multe rânduri dacă este cazul. Se raportează anchetele efectuate în pepiniere în rânduri separate. Dacă utilizaţi opţiunea "altele", vă rugăm să specificaţi locul:

1. Spaţii deschise (zonă de producţie):

1.1. teren (arabil, păşune);

1.2. livadă/vie;

1.3. pepinieră;

1.4. pădure;

2. Spaţii deschise (altele):

2.1. grădini private;

2.2. locuri publice;

2.3. arie de conservare;

2.4. plante sălbatice în alte arii decât ariile de conservare;

2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, magazin de grădinărit etc.);

3. Spaţii închise fizic:

3.1. seră;

3.2. loc privat, altul decât serele;

3.3. loc public, altul decât serele;

3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, magazin de grădinărit).

Pentru coloana 7: se indică lunile din an în care au fost efectuate anchetele.

Pentru coloana 8: se indică populaţia-ţintă aleasă, specificând, după caz, lista cu speciile-gazdă şi zona acoperită. Populaţia-ţintă este definită ca ansamblul unităţilor de inspecţie. Pentru zonele agricole, dimensiunea populaţiei este definită, de obicei, în hectare, dar poate fi exprimată şi în loturi, câmpuri, sere etc. Se justifică alegerea făcută în ipotezele de bază din coloana 23 "Observaţii". Se indică unităţile de inspecţie care au făcut obiectul anchetei. "Unitate de inspecţie" înseamnă plante, părţi de plante, bunuri, materiale, vectori ai organismelor dăunătoare care au fost examinate pentru identificarea şi depistarea organismelor dăunătoare.

Pentru coloana 9: se indică unităţile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, indicând descrierea acestora şi unitatea de măsură. "Unitate epidemiologică" înseamnă o zonă omogenă în care interacţiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă şi factorii şi condiţiile abiotice şi biotice ar crea aceleaşi condiţii epidemiologice în cazul apariţiei organismului dăunător. Unităţile epidemiologice sunt subdiviziuni ale populaţiei-ţină, omogene din punct de vedere epidemiologic şi includ cel puţin o plantă-gazdă. În anumite cazuri, întreaga populaţie de plante-gazdă dintr-o regiune/zonă/ţară poate fi definită ca unitate epidemiologică. Acestea pot fi zone urbane, păduri, grădini de trandafiri, ferme sau hectare. Alegerea trebuie să fie justificată în ipotezele de bază.

Pentru coloana 10: se indică metodele utilizate în cursul anchetei, inclusiv numărul de activităţi în fiecare caz. Dacă informaţiile pentru o anumită coloană nu sunt disponibile, se indică prin N/A.

Pentru coloana 11: se indică o estimare a eficienţei eşantionării. Eficienţa eşantionării înseamnă probabilitatea selectării părţilor infectate dintr-o plantă infectată. În cazul vectorilor, este eficienţa metodei de a captura un vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona de efectuare a anchetei. În cazul solului, este eficienţa de a selecta un eşantion de sol care conţine un organism dăunător, atunci când acesta este prezent în zona de efectuare a anchetei.

Pentru coloana 12: "Sensibilitatea metodei" înseamnă probabilitatea unei metode de a depista în mod corect prezenţa organismului dăunător. Sensibilitatea metodei este definită ca probabilitatea ca rezultatul testului să fie pozitiv pentru o plantă-gazdă cu adevărat pozitivă. Este produsul dintre eficienţa eşantionării (şi anume, probabilitatea de a selecta părţi de plantă infectată dintr-o plantă infectată) şi sensibilitatea diagnosticului (caracterizată prin inspecţia vizuală şi/sau testul de laborator utilizate în procesul de identificare).

Pentru coloana 13: se indică factorii de risc în rânduri diferite, utilizând numărul de rânduri necesare. Pentru fiecare factor de risc se indică nivelul de risc, riscul relativ corespunzător şi proporţia populaţiei de plante-gazdă.

Pentru coloana B: se indică detaliile anchetei. Dacă informaţiile pentru o anumită coloană nu se aplică, indicaţi prin N/A. Informaţiile care urmează să fie indicate în aceste coloane se referă la informaţiile incluse în coloana 10 "Metode de depistare".

Pentru coloana 19: se indică numărul de eşantioane care au avut rezultate pozitive, negative sau nedeterminate. "Nedeterminat" include acele eşantioane analizate pentru care nu s-a obţinut un rezultat din cauza anumitor factori (de exemplu, sub nivelul de detecţie, eşantion neprelucrat-neidentificat, vechi etc.).

Pentru coloana 20: se indică notificările de focare ale anului în care a avut loc ancheta. Numărul de notificare al focarului nu trebuie să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că rezultatul este unul dintre cazurile menţionate în prevederile legale privind organismele dăunătoare plantelor. În acest caz, se indică motivul pentru care nu aţi furnizat această informaţie în coloana 21 "Observaţii".

Pentru coloana 21: se indică sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în ISPM nr.31. Această valoare a nivelului de încredere obţinut în ceea ce priveşte absenţa organismului dăunător este calculată pe baza performanţei inspecţiei (şi/sau a eşantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei şi prevalenţa proiectului.

Pentru coloana 22: se indică prevalenţa proiectului pe baza unei estimări anterioare anchetei a prevalenţei reale probabile a organismului dăunător pe teren. Prevalenţa proiectului se stabileşte ca obiectiv al anchetei şi corespunde compromisului făcut de persoanele responsabile de gestionarea riscurilor între riscul prezenţei organismului dăunător şi resursele disponibile pentru anchetă.

 

Anexa nr.6

la Regulamentul privind măsurile de prevenire a introducerii şi

a răspândirii în Republica Moldova a Xylella fastidiosa (Wells et al.)

 Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor efectuate pentru

insectele care sunt vectori ai Xylella fastidiosa

Instrucţiuni de completare a modelului

Pentru coloana 1: se indică denumirea ariei, numărul focarului sau orice informaţie care permite identificarea zonei demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită.

Pentru coloana 2: se indică: Eradicare (E), Izolare (I). Se adaugă numărul de rânduri care sunt necesare în funcţie de numărul de ZD şi abordările aplicate acestor zone.

Pentru coloana 3: se indică zona din ZD în care a fost efectuată ancheta. Zona în care se înregistrează infecţii/infestări (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. După caz, se indică zona din ZI în care a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 5 km, în jurul pepinierelor etc.).

Pentru coloana 4: se indică lista cu speciile de vectori ale organismului dăunător indicat în prima coloană, utilizând un rând separat pentru fiecare vector.

Pentru coloana 5: se indică numai dacă este cazul.

Pentru coloana 6: se indică tipul metodei de capturare a vectorului. Dacă sunt utilizate mai multe metode pentru acelaşi vector, se indică datele în rânduri separate.

Pentru coloana 7: se indică numărul de capcane sau alte metode de capturare, utilizând rânduri separate pentru fiecare metodă.

Pentru coloana 8: se indică când au fost verificate capcanele sau alte metode de capturare (de exemplu, o dată pe săptămână, o dată pe lună, de patru ori pe an etc.).

Pentru coloana 9: se indică lunile din an în care sunt verificate capcanele.

Pentru coloana 10: se indică numărul de eşantioane colectate (un eşantion poate conţine mai mulţi vectori).

Pentru coloana 11: se indică numărul total de vectori capturaţi. Se include numai numărul de vectori de interes, fără capturile colaterale.

Pentru coloana 13: se indică numărul de eşantioane de vectori analizate pentru organismul dăunător, în cazul în care un eşantion este compus din mai mulţi vectori.

Pentru coloana 16: numărul de eşantioane nedeterminate, şi anume eşantioane analizate, dar pentru care, din cauza anumitor factori, nu au fost raportate rezultate (de exemplu, sub nivelul de detecţie etc.).

[Anexa nr.19 introdusă prin Hot.Guv. nr.590 din 14.08.2023, în vigoare 14.10.2023]

Anexa nr.20

la Hotărârea Guvernului nr.558/2011

REGULAMENT

de stabilire a unor măsuri vizând izolarea prezenţei Aleurocanthus

spiniferus (Quaintance) la anumite zone demarcate

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1927 al Comisiei din 11 octombrie 2022 de stabilire a unor măsuri vizând izolarea prezenţei Aleurocanthus spiniferus (Quaintance) la anumite zone demarcate, CELEX: 32022R1927, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 265 din 10 octombrie 2022, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/589 din 20 februarie 2024.

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

1. Prezentul Regulament stabileşte măsurile pentru izolarea prezenţei Aleurocanthus spiniferus (Quaintance) în zonele demarcate, unde eradicarea sa nu este posibilă.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noţiuni:

2.1. organism dăunător specificat – organismul dăunător Aleurocanthus spiniferus (Quaintance);

2.2. plante specificate – următoarele plante destinate plantării: Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf., şi hibrizii lor, Ceratonia siliqua L., Cercis siliquastrum L., Clematis vitalba L., Cotoneaster Medik., Crategus L., Cydonia oblonga L., Diospyros kaki L., Eriobotrya japonica (Thunb.) Lindl., Ficus carica L., Hedera L., Magnolia L., Malus Mill., Melia L., Mespilus germanica L., Myrtus communis L., Parthenocissus Planch., Photinia Lindley., Prunus cerasus L., Prunus laurocerasus L., Psidium guajava L., Punica granatum L., Pyracantha M. Roem., Pyrus L., Rosa L., Vitis L., Wisteria Nutt., altele decât seminţele, polenul şi culturile de ţesuturi;

2.3. zonă demarcată pentru izolare – zonă menţionată în anexa nr.1, de unde organismul dăunător specificat nu poate fi eradicat;

2.4. fişă de supraveghere fitosanitară – Fişă de supraveghere fitosanitară a Aleurocanthus spiniferus şi a Aleurocanthus woglumi, întocmită de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor;

2.5. unitate de inspecţie – plante, părţi de plante, mărfuri, materiale, vectori ai organismului dăunător care au fost analizaţi pentru identificarea şi depistarea organismelor dăunătoare;

2.6. unitate epidemiologică – zonă omogenă în care interacţiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă şi factorii şi condiţiile abiotice şi biotice ar determina aceeaşi situaţie epidemiologică, dacă organismul dăunător ar fi prezent;

2.7. sensibilitatea metodei – probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezenţa organismului dăunător.

Secţiunea a 2-a

Stabilirea zonelor demarcate şi a măsurilor pentru

izolarea organismului dăunător specificat

3. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate competentă) stabileşte zonele demarcate pentru izolarea prezenţei organismului dăunător specificat, constând într-o zonă infestată şi o zonă-tampon, cu o lăţime de cel puţin 2 km, care înconjoară zona infestată.

4. În zonele infestate, autoritatea competentă asigură faptul că se ia(u) una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

4.1. controlul biologic, cum ar fi parazitoizii, al organismului dăunător specificat;

4.2. tratamentele adecvate împotriva organismului dăunător specificat;

4.3. tăierea şi distrugerea părţilor plantelor specificate infestate cu organismul dăunător specificat, după aplicarea tratamentelor prevăzute la subpct.4.2;

4.4. plasarea capcanelor vizând organismul dăunător specificat şi, în cazul în care organismul dăunător specificat este capturat, aplicarea unor tratamente adecvate.

5. În cazul în care prezenţa organismului dăunător specificat a fost confirmată oficial în zona-tampon, se aplică art.17 şi 18 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor în continuare – Legea nr.422/2023).

6. În zonele demarcate pentru izolare, autorităţile competente sensibilizează publicul cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat şi la măsurile adoptate pentru a preveni răspândirea sa ulterioară în afara zonelor respective.

6.1. Autoritatea competentă informează publicul larg şi operatorii profesionişti cu privire la delimitarea zonei demarcate pentru izolare.

Secţiunea a 3-a

Anchete

7. Autoritatea competentă efectuează anchetele prevăzute la pct.8 şi 9, ţinând cont de informaţiile menţionate în fişa de supraveghere fitosanitară.

8. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale bazate pe riscuri pentru depistarea prezenţei organismului dăunător specificat în zonele de pe teritoriul Republicii Moldova despre care se ştie că în interiorul lor organismul dăunător specificat nu este prezent, dar unde s-ar putea stabili.

9. În zonele-tampon din zonele demarcate pentru izolare, autoritatea competentă efectuează anchete anuale, astfel cum se menţionează la art.19 alin.(1) din Legea nr.422/2023, pentru a depista prezenţa organismului dăunător specificat.

10. Anchetele includ:

10.1. examinări vizuale, la momente adecvate, pentru a depista organismul dăunător specificat sau simptomele prezenţei acestuia;

10.2. plasarea capcanelor;

10.3. eşantionarea şi testarea, în cazul în care plantele prezintă simptome sau se suspectează infestarea lor cu organismul dăunător specificat.

11. Anchetele trebuie să fie mai amănunţite decât anchetele menţionate la pct.8, cu un număr mai mare de examinări vizuale şi de capcane, după caz, de eşantionări şi de testări.

Secţiunea a 4-a

Raportare

12. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă publică pe site-ul său web oficial şi comunică, la solicitare, autorităţilor naţionale din domeniu ale statelor vecine rezultatele anchetelor efectuate în anul calendaristic precedent, în conformitate cu:

12.1. pct.8, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexele la Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr.140/2024 cu privire la anchetele pentru organismele dăunătoare de carantină şi organismele dăunătoare prioritare;

12.2. pct.9 şi 10, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa nr.2.

13. Autoritatea competentă publică anexa nr.1 pe site-ul său web oficial, cu scopul de a informa importatorii şi publicul larg despre zonele infestate, pentru a preveni introducerea şi răspândirea produselor de origine vegetală potenţial purtătoare a organismului specificat.

[Anexa nr.20 introdusă prin prin Hot.Guv. nr.347 din 11.06.2025, în vigoare 25.08.2025] 

Anexa nr.21

la Hotărârea Guvernului nr.558/2011

REGULAMENT

privind măsurile temporare de prevenire a introducerii, circulaţiei,

răspândirii, multiplicării şi eliberării Meloidogyne graminicola

(Golden & Birchfield) pe teritoriul Republicii Moldova

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1372 al Comisiei din 5 august 2022 privind măsurile temporare de prevenire a introducerii, circulaţiei, răspândirii, multiplicării şi eliberării Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) pe teritoriul Uniunii, CELEX: 32022R1372, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 206 din 8 august 2022.

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

1. Prezentul Regulament stabileşte normele pentru prevenirea introducerii, circulaţiei, răspândirii, multiplicării şi eliberării Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) pe teritoriul Republicii Moldova.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noţiuni:

2.1. organism dăunător specificat – organismul dăunător Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield);

2.2. plante specificate – plante destinate plantării, altele decât seminţele, cu rădăcini, aparţinând speciei Oryza sativa L., şi care au fost cultivate în sol;

2.3. plante-gazdă – plante destinate plantării, cu rădăcini, aparţinând genurilor şi speciilor enumerate în anexa nr.1, şi care au fost cultivate în sol;

2.4. plante-gazdă spontane – plante-gazdă care apar în locurile de producţie fără să fi fost plantate;

2.5. seminţe specificate – seminţe de plante din specia Oryza sativa L.;

2.6. obiecte specificate – utilaje, unelte, vehicule şi echipamente personale care au fost utilizate pentru activităţi legate de plantarea, tratarea sau recoltarea plantelor-gazdă;

2.7. zonă demarcată – zonă formată dintr-o zonă infestată şi o zonă-tampon şi care este stabilită în momentul depistării organismului dăunător specificat;

2.8. zonă infestată – zonă în care pe terenul sau terenurile cultivate cu plante din specia Oryza sativa L.:

2.8.1. toate plantele-gazdă sunt cert infestate cu organismul dăunător specificat;

2.8.2. toate plantele-gazdă prezintă simptome care indică o posibilă infestare cu organismul dăunător specificat;

2.8.3. toate celelalte plante sunt suspectate a fi infestate sau sunt infestate cu organismul dăunător specificat, inclusiv plantele predispuse să fie infestate din cauza sensibilităţii lor la organismul dăunător respectiv şi a proximităţii lor faţă de plantele specificate infestate sau plantele cultivate din acestea;

2.8.4. terenul, solul sau alte elemente sunt infestate sau susceptibile de a fi infestate cu organismul dăunător specificat;

2.9. zonă-tampon – zonă cu o lăţime de cel puţin 100 m, care înconjoară zona infestată;

2.10. metoda culturilor-capcană – metoda prin care anumite plante specificate sunt plantate temporar pe un teren infestat pentru a prinde organismul dăunător specificat, fiind apoi îndepărtate şi distruse, în scopul protejării altor plante specificate de pe acelaşi teren împotriva organismukui dăunător respectiv.

3. Organismul dăunător specificat nu se introduce, nu circulă, nu se deţine, nu se multiplică sau nu se eliberează pe teritoriul Republicii Moldova.

Secţiunea a 2-a

Stabilirea unor zone demarcate

4. În cazul în care prezenţa organismului dăunător specificat pe teritoriul Republicii Moldova este confirmată, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate competentă) stabileşte imediat o zonă demarcată.

5. Dacă prezenţa organismului dăunător specificat este confirmată în zona-tampon, autoritatea competentă revizuieşte imediat şi modifică în consecinţă delimitarea zonei infestate şi a zonei-tampon.

6. Autoritatea competentă actualizează şi publică pe site-ul său web oficial lista zonelor demarcate cu privire la numărul şi poziţia zonelor demarcate stabilite pentru organismul dăunător specificat şi notifică altor ţări, conform art.18 alin.(6) din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor (în continuare – Legea nr.422/2023).

7. În cazul în care, pe baza anchetelor menţionate la pct.12-15, organismul dăunător specificat nu este depistat într-o zonă demarcată timp de trei ani consecutivi, zona demarcată respectivă poate fi eliminată. În astfel de cazuri, autoritatea competentă acţionează în conformitate cu art.19 alin.(4) din Legea nr.422/2023.

Secţiunea a 3-a

Măsuri de eradicare

8. În scopul eradicării organismului dăunător specificat, autoritatea competentă aplică în zona (zonele) delimitată (delimitate) următoarele măsuri:

8.1. plantele specificate din zona infestată se îndepărtează şi se distrug de pe terenurile din apropierea terenurilor de recoltare. Plantele specificate se distrug la faţa locului sau într-un loc din apropriere desemnat în acest scop în zona infestată, astfel încât să se asigure faptul că organismul dăunător specificat nu se răspândeşte;

8.2. seminţele specificate nu se însămânţează, iar plantele-gazdă nu se plantează în zona infestată;

8.3. plantele-gazdă spontane se elimină în mod regulat;

8.4. pe terenurile din zona infestată se aplică metoda culturilor-capcană sau alte metode care împiedică organismul dăunător să îşi încheie ciclul de viaţă;

8.5. plantele specificate care sunt utilizate pentru metoda culturilor-capcană se distrug în termen de cinci săptămâni de la plantare;

8.6. obiectele specificate care au fost utilizate într-o zonă infestată se curăţă de sol şi de resturi vegetale înainte de a fi mutate pe terenurile învecinate. În timpul curăţării, se evită dispersarea reziduurilor în afara terenului infestat.

Secţiunea a 4-a

Măsuri de izolare şi sensibilizare

9. În zonele demarcate, similar zonelor demarcate din anexa nr.2, autoritatea competentă va aplica cumulativ următoarele măsuri în scopul izolării organismului dăunător specificat în zonele respective şi al prevenirii răspândirii acestuia în afara zonelor respective:

9.1. seminţele specificate pot fi însămânţate, iar plantele specificate pot fi plantate numai dacă s-a aplicat una dintre următoarele măsuri fitosanitare:

9.1.1. metoda culturilor-capcană, prin care plantele specificate sunt distruse în termen de cinci săptămâni de la plantare;

9.1.2. rotaţia culturilor cu plante care nu sunt gazde sau cu plante-gazde cultivate din genul Brassica L. sau din speciile Allium cepa L., Glycine max (L.) Merr., Hordeum vulgare L., Panicum miliaceum L., Sorghum bicolor (L.) Moench, Triticum aestivum L. şi Zea mays L., utilizate pentru producţia de bulbi, legume sau seminţe destinate utilizatorilor finali, altele decât cele utilizate pentru plantare;

9.2. plantele-gazdă spontane se elimină în mod regulat;

9.3. obiectele specificate care au fost utilizate pe terenul infestat se curăţă de sol şi de resturi vegetale înainte de a fi mutate pe terenurile învecinate. În timpul curăţării, se evită dispersarea reziduurilor în afara terenului infestat.

10. Dacă rezultatele anchetei demonstrează o prezenţă mai mare a organismului dăunător specificat, autoritatea competentă aplică măsurile menţionate la pct.8 în zonele demarcate respective.

11. În ceea ce priveşte zona (zonele) demarcată (demarcate) în care au fost aplicate măsurile de eradicare şi de izolare menţionate la pct.8-10, autoritatea competentă organizează campanii de sensibilizare a publicului cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat şi la măsurile adoptate pentru a preveni răspândirea acestuia în afara zonelor demarcate.

11.1. Autoritatea competentă asigură faptul că publicul larg şi operatorii relevanţi sunt la curent cu delimitarea zonei (zonelor) demarcate, a zonei infestate şi a zonei-tampon.

11.2. Autoritatea competentă publică anexa nr.2 pe site-ul său web oficial, în scopul de a informa importatorii şi publicul larg despre zonele infestate, pentru a preveni introducerea şi răspândirea produselor de origine vegetală, potenţial purtătoare a organismului specificat.

Secţiunea a 5-a

Anchete privind organismul dăunător specificat

12. Autoritatea competentă efectuează anchete oficiale anuale pentru a depista prezenţa organismului dăunător specificat pe plantele-gazdă de pe teritoriul său, acordând prioritate anchetelor privind plantele specificate. Anchetele respective trebuie să se bazeze pe riscuri.

12.1. Autoritatea competentă, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, publică pe site-ul său web oficial şi comunică, la solicitare, autorităţilor naţionale din domeniu ale statelor vecine rezultatele anchetelor efectuate în afara zonelor demarcate, pe baza modelelor menţionate în anexa nr.1 la Regulamentul privind formatul rapoartelor şi instrucţiunile privind modul de completare a acestora pentru rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor şi formatul programelor multianuale de anchetă, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr.140/2024 cu privire la anchetele pentru organismele dăunătoare de carantină şi organismele dăunătoare prioritare.

13. În zonele demarcate, autoritatea competentă monitorizează evoluţia prezenţei organismului dăunător specificat. Autoritatea competentă, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, generalizează rezultatele anchetelor efectuate utilizând modelul prevăzut în anexa nr.3.

14. Anchetele constau în examinări vizuale ale plantelor-gazdă, eşantionarea plantelor-gazdă simptomatice şi, după caz, a plantelor-gazdă asimptomatice aflate în apropierea plantelor-gazdă simptomatice, precum şi a solului. Sistemul radicular al plantelor eşantionate se verifică pentru depistarea prezenţei galelor determinate de organismul dăunător specificat.

15. Eşantioanele de sol se prelevă în apropierea plantelor-gazdă simptomatice. Se prelevă eşantioane de sol la o adâncime de 20-25 cm. Pe terenurile aflate sub supraveghere, eşantioanele de sol se prelevă dintr-un dreptunghi care să acopere întregul teren, iar distanţa de prelevare trebuie să nu depăşească 20 m lungime şi 5 m lăţime. Dimensiunea eşantionului este de 500 ml până la o suprafaţă totală de 1 ha.

Secţiunea a 6-a

Circulaţia plantelor specificate, a solului, a seminţelor specificate şi a obiectelor specificate

16. Se interzice circulaţia plantelor specificate în afara zonelor demarcate.

17. Se interzice circulaţia pe teritoriul zonelor demarcate sau în afara acestora a solului în care au fost cultivate plante specificate în ultimii trei ani.

18. Circulaţia seminţelor specificate pe teritoriul zonelor demarcate sau în afara acestora este permisă numai în cazul în care seminţele sunt lipsite de sol şi de resturi vegetale.

19. Circulaţia obiectelor specificate în afara zonelor demarcate este permisă numai în cazul în care ele sunt curăţate şi constatate ca fiind lipsite de sol.

Secţiunea a 7-a

Introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a plantelor specificate şi a seminţelor specificate

20. Plantele specificate şi seminţele specificate pot fi introduse în Republica Moldova numai dacă autoritatea competentă sau operatorii profesionişti aflaţi sub supravegherea oficială a autorităţii competente îndeplinesc cumulativ următoarele cerinţe:

20.1. plantele specificate care au fost produse într-un loc indemn de organismul dăunător sau într-un teren de producţie indemn de organismul dăunător sunt inspectate oficial la locul sau pe terenul de producţie respectiv, la momentul cel mai potrivit pentru detectarea simptomelor de infecţie în timpul ultimului ciclu complet de vegetaţie, înainte de export, şi sunt declarate indemne de organismul dăunător specificat;

20.2. au fost efectuate inspecţii oficiale la momentul cel mai potrivit pentru depistarea simptomelor de infecţie în timpul ultimului ciclu complet de vegetaţie înainte de export, într-o zonă cu o lăţime de cel puţin 100 m şi care înconjoară locul sau terenul de producţie menţionat la subpct.20.1;

20.3. toate plantele specificate din zona care înconjoară locul indemn de organismul dăunător sau terenul de producţie indemn de organismul dăunător care au prezentat simptome de infecţie în timpul inspecţiilor respective au fost distruse imediat;

20.4. plantele specificate sunt însoţite de un certificat fitosanitar care include, în conformitate cu art.71 alin.(2) din Legea nr.422/2023, la rubrica "Declaraţie suplimentară", una dintre următoarele declaraţii:

20.4.1. "Organizaţia naţională pentru protecţia plantelor de origine a plantelor specificate a recunoscut această ţară ca fiind indemnă de organismul dăunător specificat, în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare.";

20.4.2. "Plantele specificate provin dintr-o zonă indemnă de organismul dăunător, stabilită în ceea ce priveşte organismul dăunător specificat de organizaţia naţională pentru protecţia plantelor din altă ţară în care se situează zona în cauză, în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare. Numele zonei indemne de organismul dăunător se include în certificatul fitosanitar la rubrica "Locul de origine".";

20.4.3. "Plantele specificate au fost produse într-un loc indemn de organismul dăunător sau într-un teren de producţie indemn de organismul dăunător, stabilit în ceea ce priveşte organismul dăunător specificat de organizaţia naţională pentru protecţia plantelor din ţara în cauză, în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare (Cerinţe pentru stabilirea locurilor indemne de organisme dăunătoare şi a siturilor de producţie indemne de organisme dăunătoare. ISPM nr.10 (1999), Roma, IPPC, FAO 2016)";

20.5. certificatul fitosanitar care însoţeşte seminţele specificate include, la rubrica "Declaraţie suplimentară", informaţia că seminţele sunt lipsite de sol şi de resturi vegetale.

21. Plantele specificate importate în Republica Moldova care, la inspecţia vizuală, prezintă simptome de infestare cu organismul dăunător specificat sunt supuse eşantionării şi testării de către autoritatea competentă pentru a identifica prezenţa organismului dăunător respectiv, conform art.22 alin.(4) din Legea nr.422/2023.

[Anexa nr.21 introdusă prin prin Hot.Guv. nr.347 din 11.06.2025, în vigoare 25.08.2025] 

Anexa nr.22

la Hotărârea Guvernului nr.558/2011

REGULAMENT

de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii şi a răspândirii în Republica Moldova

a Fusarium circinatum Nirenberg & O′Donnell (denumită anterior Gibberella circinata)

Prezentul Regulament transpune Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2032 a Comisiei din 26 noiembrie 2019 de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii şi a răspândirii în Uniune a Fusarium circinatum Nirenberg & O′Donnell (denumită anterior Gibberella circinata) şi de abrogare a Deciziei 2007/433/CE, CELEX: 32019D2032, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 313 din 4 decembrie 2019.

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

1. Prezentul Regulament stabileşte măsurile de prevenire a introducerii şi a răspândirii în Republica Moldova a Fusarium circinatum Nirenberg & O′Donnell.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noţiuni:

2.1. organism specificat – Fusarium circinatum Nirenberg & O′Donnell 1998;

2.2. plante specificate – plante care aparţin genului Pinus L. şi speciilor Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco;

2.3. loc de producţie – orice sediu sau lot de câmpuri exploatate ca o singură unitate de producţie ori agricolă sau o suprafaţă forestieră desemnată pentru producerea sau recoltarea de seminţe ale plantelor specificate;

2.4. material de ambalaj din lemn – material de ambalaj din lemn sub formă de casete, de cutii, de lăzi, de bidoane şi de alte ambalaje similare, de paleţi, de boxpaleţi şi de alte platforme de încărcare, de suporturi de paleţi, de dunaje, indiferent dacă sunt sau nu în uz efectiv în transportul de obiecte de orice natură, cu excepţia lemnului brut cu o grosime de 6 mm sau mai mică, a lemnului prelucrat obţinut cu ajutorul cleiului, al căldurii şi al presiunii sau cu ajutorul unei combinaţii a acestor metode, precum şi a dunajului de susţinere a transporturilor de lemn, care este fabricat din lemn de acelaşi tip şi de aceeaşi calitate ca şi lemnul transportat şi care îndeplineşte aceleaşi cerinţe fitosanitare ale Republicii Moldova cu cele îndeplinite de lemnul transportat.

Secţiunea a 2-a

Acţiuni ce trebuie desfăşurate în caz de depistare a organismului

specificat sau de suspectare a prezenţei acestuia

3. Orice persoană care suspectează prezenţa organismului specificat sau care are cunoştinţă de aceasta informează imediat autoritatea competentă şi îi furnizează toate informaţiile cu privire la prezenţa sau la prezenţa suspectată a organismului specificat.

4. Autoritatea competentă înregistrează imediat aceste informaţii în mod oficial.

5. În cazul în care autoritatea competentă a fost informată cu privire la prezenţa sau la suspiciunea prezenţei organismului specificat, se vor întreprinde toate măsurile necesare pentru a confirma prezenţa sau suspiciunea prezenţei respective.

6. Autoritatea competentă asigură faptul că orice persoană care are sub control plante, produse vegetale sau lemn din speciile de plante specificate sau lemn de conifere (Pinales) care ar putea fi infectate cu organismul specificat este informată imediat cu privire la prezenţa sau la suspiciunea prezenţei organismului specificat, precum şi la măsurile care trebuie întreprinse.

Secţiunea a 3-a

Anchetele ce vizează prezenţa organismului specificat

7. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale în vederea depistării prezenţei organismului specificat. Nu este nevoie ca aceste anchete să fie efectuate în cazul în care se concluzionează fără echivoc că organismul specificat nu se poate instala sau răspândi pe teritoriul ţării, având în vedere condiţiile sale ecoclimatice sau absenţa speciilor-gazdă.

8. Aceste anchete îndeplinesc următoarele condiţii:

8.1. se efectuează de către organismul oficial responsabil sau sub supravegherea oficială a organismului oficial responsabil;

8.2. constau în examinări vizuale şi, în cazul oricărei suspiciuni de infecţie cu organismul specificat, în prelevări de eşantioane şi în efectuarea de teste;

8.3. se bazează pe principii tehnice şi ştiinţifice şi sunt efectuate pe parcursul anului din punctul de vedere al posibilităţii de a depista organismul specificat prin inspecţie vizuală, prin prelevare de eşantioane şi prin testare.

Secţiunea a 4-a

Stabilirea zonelor demarcate

9. În cazul în care prezenţa organismului specificat este confirmată, autoritatea competentă demarchează de îndată o zonă în conformitate cu pct.10.

10. Zona demarcată cuprinde:

10.1. o zonă infestată în care prezenţa organismului specificat a fost confirmată şi care include toate plantele cunoscute ca fiind infectate sau care prezintă semne ori simptome care indică o posibilă infectare sau care ar fi putut fi ori ar putea să fie contaminate sau infectate cu organismul specificat;

10.2. o zonă-tampon care înconjoară zona infestată, cu o lăţime de cel puţin 1 km în jurul ei.

În cazul în care mai multe zone-tampon se suprapun sau sunt apropiate din punct de vedere geografic, se stabileşte o zonă demarcată mai mare care să includă zonele demarcate şi zonele situate între ele.

Delimitarea exactă a zonei infestate şi a zonei-tampon se bazează pe principii ştiinţifice, pe biologia organismului specificat, pe nivelul de infestare şi pe distribuţia plantelor specificate în zona în cauză.

11. Dacă prezenţa organismului specificat este confirmată în zona-tampon, delimitarea zonei infestate şi a zonei-tampon se revizuieşte imediat şi se modifică în mod corespunzător.

12. În cazul în care, pe baza anchetelor menţionate la pct.7, organismul specificat nu este depistat într-o zonă demarcată timp de doi ani consecutivi, demarcarea poate fi anulată. În astfel de cazuri, autoritatea competentă informează, după caz, alte ţări cu privire la anularea demarcării.

13. Autoritatea competentă adaptează zona demarcată în mod corespunzător în cazul în care acest lucru este justificat de evoluţia riscului fitosanitar respectiv, astfel cum este descris la pct.10-12. Autoritatea competentă comunică adaptarea respectivă şi altor state, la solicitare, conform acordurilor bilaterale.

14. Prin derogare de la pct.9, autoritatea competentă poate decide să nu stabilească o zonă demarcată în cazul în care există dovezi că prezenţa organismului specificat este izolată şi că acesta nu s-a instalat în zonă, precum şi că răspândirea organismului specificat nu este posibilă având în vedere condiţiile în care au fost cultivate sau depozitate plantele specificate, precum şi lemnul, scoarţa izolată sau materialele de ambalaj din lemn din speciile de plante specificate sau de conifere.

15. În cazul menţionat la pct.14, autoritatea competentă:

15.1. întreprinde măsuri imediate pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului specificat şi a exclude posibilitatea răspândirii acestuia, precum şi distrugerea oricărui material infectat;

15.2. efectuează anchete periodice şi adecvate timp de cel puţin doi ani pentru a stabili dacă au fost infectate şi alte plante decât cele pe care organismul specificat a fost depistat prima oară. Aceste anchete se efectuează într-o zonă cu o lăţime de cel puţin 1 km în jurul zonei infestate;

15.3. întreprinde orice altă măsură care poate contribui la eradicarea organismului specificat, ţinând cont de Standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) nr.9 (Ghid pentru programele de eradicare a dăunătorilor. ISPM Nr.9 (1998), Roma, IPPC, FAO 1998) şi aplicând o abordare integrată în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr.14 (Utilizarea măsurilor integrate într-o abordare sistemică pentru managementul riscului dăunătorilor. ISPM Nr.14 (2002), Roma, IPPC, FAO 2017);

15.4. notifică, după caz, celorlalte ţări justificarea deciziei de a nu stabili o zonă demarcată, precum şi rezultatele anchetelor menţionate la subpct.15.2 de îndată ce sunt disponibile.

Secţiunea a 5-a

Măsurile de eradicare în zona demarcată

16. Autoritatea competentă aplică următoarele măsuri în zona demarcată:

16.1. eliminarea imediată a plantelor cunoscute ca fiind infectate cu organismul specificat şi a plantelor care prezintă simptome care indică o infecţie posibilă cu acesta sau despre care se suspectează că sunt infectate cu organismul respectiv;

16.2. eliminarea plantelor specificate pe o rază de 100 m în jurul plantelor infestate;

16.3. orice altă măsură care poate contribui la eradicarea completă a organismului specificat, ţinând cont de ISPM nr.9 şi aplicând o abordare integrată în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr.14;

În sensul subpct. 16.1 şi 16.2, eliminarea include distrugerea plantelor, îndepărtarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a rădăcinilor, respectând o distanţă de cel puţin 50 cm faţă de colet, precum şi a resturilor de scoarţă.

17. Prin derogare de la pct.16, nu este necesar să fie eliminate plantele specificate de la care s-au prelevat eşantioane şi care au fost testate în sensul pct.7 şi 8 şi confirmate ca nefiind infectate cu organismul specificat.

18. Autoritatea competentă efectuează investigaţiile corespunzătoare pentru a identifica originea infecţiei. Aceasta stabileşte traseul plantelor specificate, precum şi al lemnului şi al scoarţei izolate care provin de la plantele specificate sau de la conifere (Pinales) şi care sunt asociate cu cazul de infecţie respectiv, inclusiv al celor care au circulat înainte să fie stabilită zona demarcată. Rezultatele unor astfel de investigaţii se comunică şi altor state, la solicitare, conform acordurilor bilaterale, precum şi ţărilor în care au circulat plantele.

Secţiunea a 6-a

Circulaţia plantelor specificate

19. Plantele specificate destinate plantării pot circula pe teritoriul ţării numai dacă acestea sunt însoţite de un paşaport fitosanitar.

20. Paşaportul fitosanitar se eliberează pentru plantele specificate destinate plantării dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:

20.1. plantele au fost crescute în întreaga lor viaţă sau de la introducerea lor în ţară într-un loc de producţie aflat în afara unei zone demarcate;

20.2. plantele provin dintr-un loc de producţie, inclusiv din vecinătatea acestuia cu o rază de cel puţin 1 km în jurul lui, în care, pe parcursul inspecţiilor anuale oficiale efectuate timp de doi ani înainte ca plantele să circule, nu s-a observat niciun simptom asociat cu organismul specificat, iar plantele au fost testate anterior circulaţiei pe baza unui eşantion reprezentativ pentru fiecare lot, constatându-se că organismul specificat este absent.

21. Plantele specificate, altele decât cele destinate plantării, pot circula dintr-o zonă infestată într-o zonă-tampon şi dintr-o zonă demarcată spre restul teritoriului ţării numai dacă sunt însoţite de un paşaport fitosanitar.

21.1. Paşaportul fitosanitar se eliberează numai dacă plantele provin dintr-un loc de producţie, inclusiv din vecinătatea acestuia cu o rază de cel puţin 1 km în jurul lui, în care, pe parcursul inspecţiilor anuale oficiale efectuate timp de doi ani înainte ca plantele să circule, nu s-a observat niciun simptom asociat cu organismul specificat, iar plantele au fost testate anterior circulaţiei pe baza unui eşantion reprezentativ pentru fiecare lot, constatându-se că organismul specificat este absent.

22. Prin derogare de la pct.19, orice persoană care acţionează în scopuri care nu se încadrează în activitatea sa comercială, în activitatea sa profesională sau în ocupaţia sa şi care achiziţionează plante specificate destinate plantării pentru uz personal, nu are nevoie de un paşaport fitosanitar pentru circulaţia acestora.

23. Totuşi, derogarea de la pct.22 nu se aplică circulaţiei dintr-o zonă infestată într-o zonă-tampon şi dintr-o zonă demarcată spre restul teritoriului ţării.

Secţiunea a 7-a

Circulaţia anumitor tipuri de lemn şi de scoarţă

izolată în exteriorul zonelor demarcate

24. Următoarele materiale pot circula dintr-o zonă infestată într-o zonă-tampon şi dintr-o zonă demarcată înspre restul teritoriului ţării numai dacă sunt însoţite de un paşaport fitosanitar:

24.1. lemnul provenit de la plantele specificate, cu excepţia materialelor de ambalaj din lemn;

24.2. lemnul de conifere (Pinales) sub formă de aşchii, de particule, de rumeguş, de şpanuri, de deşeuri forestiere şi de resturi obţinute integral sau parţial de la aceste conifere;

24.3. scoarţa izolată provenită de la conifere (Pinales).

25. Paşaportul fitosanitar se eliberează doar în cazul în care materialul respectiv a fost supus unui tratament termic adecvat pentru a atinge o temperatură minimă de 56°C timp de cel puţin 30 de minute fără întrerupere în întreaga masă lemnoasă.

26. Lemnul care urmează să fie tratat în conformitate cu pct.24 poate circula în exteriorul zonei demarcate numai în următoarele condiţii:

26.1. în zona demarcată nu există disponibilă nicio unitate adecvată de tratare;

26.2. tratamentul este efectuat în cea mai apropiată unitate de tratare din afara zonei demarcate care are capacitatea de a realiza un astfel de tratament;

26.3. transportul este realizat sub controlul autorităţii competente şi în vehicule închise care asigură prevenirea dispersării lemnului şi a răspândirii organismului specificat.

Secţiunea a 8-a

Circulaţia materialelor de ambalaj din lemn în exteriorul zonelor demarcate

27. Lemnul de conifere sub formă de materiale de ambalaj din lemn poate circula dintr-o zonă infestată într-o zonă-tampon şi dintr-o zonă demarcată spre restul teritoriului ţării numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

27.1. constă în lemn decojit, astfel cum este specificat în Standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) nr.15;

27.2. este supus unuia dintre tratamentele aprobate, astfel cum este specificat în anexa I la ISPM nr.15;

27.3. se vor întreprinde măsuri fitosanitare conform principiilor de gestionare a riscurilor de dăunători conform anexei nr.2 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor (în continuare – Legea nr.422/2023).

Secţiunea a 9-a

Introducerea în Republica Moldova a plantelor specificate

28. Plantele specificate pot fi importate pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă sunt însoţite de certificatul la care se face referire la art.76 din Legea nr.422/2023, care cuprinde următoarele menţiuni la rubrica "Declaraţie suplimentară":

28.1. au fost crescute întreaga lor viaţă într-o ţară în care organismul specificat este absent;

28.2. au fost crescute întreaga lor viaţă într-o zonă indemnă de organismul specificat, stabilită de către autoritatea naţională fitosanitară, în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare;

28.3. provin dintr-un loc de producţie, inclusiv de pe o rază de cel puţin 1 km în jurul acestuia, în care, pe parcursul inspecţiilor oficiale efectuate timp de doi ani înainte ca plantele să fie deplasate, nu s-a observat niciun simptom asociat cu organismul specificat, iar plantele au fost eşantionate şi testate imediat înaintea exportării acestora, pe baza unui eşantion reprezentativ pentru fiecare lot, iar rezultatele acestor teste arată că organismul specificat este absent.

Secţiunea a 10-a

Introducerea în Republica Moldova a anumitor tipuri de lemn şi de scoarţă izolată

29. Lemnul provenit de la plantele specificate, sub altă formă decât cele de aşchii, de particule, de rumeguş, de şpanuri, de deşeuri forestiere şi de resturi, precum şi scoarţa izolată obţinută integral sau parţial de la respectivele plante, sub altă formă decât cea de material de ambalaj din lemn, care provin din alte ţări pot fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă sunt însoţite de certificatul la care se face referire la art.76 din Legea nr.422/2023.

30. Certificatul fitosanitar cuprinde una dintre următoarele menţiuni la rubrica "Declaraţie suplimentară":

30.1. lemnul sau scoarţa izolată provine dintr-o ţară indemnă de organismul specificat, stabilită de către autoritatea naţională fitosanitară în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare;

30.2. lemnul sau scoarţa izolată provine dintr-o zonă indemnă de organismul specificat, stabilită de către autoritatea naţională fitosanitară în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare;

30.3. lemnul sau scoarţa izolată a fost supus(ă) unui tratament termic adecvat pentru a se atinge o temperatură minimă de 56°C timp de cel puţin 30 de minute fără întrerupere în întreaga masă lemnoasă; tratamentul termic se evidenţiază prin aplicarea marcajului "HT" pe lemn sau pe orice ambalaj, în conformitate cu practicile în vigoare, precum şi pe certificat.

31. Lemnul de conifere (Pinales), sub altă formă decât cea de aşchii, de particule, de rumeguş, de şpanuri, de deşeuri forestiere şi de resturi, precum şi scoarţa izolată obţinută integral sau parţial de la aceste conifere cu provenienţă din import pot fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă sunt însoţite de certificatul la care se face referire la art.76 din Legea nr.422/2023.

32. Certificatul fitosanitar cuprinde una dintre următoarele menţiuni la rubrica "Declaraţie suplimentară":

32.1. lemnul sau scoarţa izolată provine dintr-o ţară indemnă de organismul specificat, stabilită de către autoritatea naţională fitosanitară în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare;

32.2. lemnul sau scoarţa izolată provine dintr-o zonă indemnă de organismul specificat, stabilită de către autoritatea naţională fitosanitară în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare;

32.3. lemnul sau scoarţa izolată a fost supus(ă) unui tratament termic adecvat pentru a se atinge o temperatură minimă de 56°C timp de cel puţin 30 de minute fără întrerupere în întreaga masă lemnoasă; tratamentul termic se evidenţiază prin aplicarea marcajului "HT" pe lemn sau pe orice ambalaj, în conformitate cu practicile în vigoare.

Secţiunea a 11-a

Controalele oficiale la introducerea în Republica Moldova a plantelor

specificate, precum şi a anumitor tipuri de lemn şi de scoarţă

izolată cu provenienţă din import

33. Toate transporturile de plante specificate, de lemn provenit de la plantele specificate, sub altă formă decât cea de materiale de ambalaj din lemn, precum şi cele de lemn de conifere (Pinales) sub formă de aşchii, de particule, de rumeguş, de şpanuri, de deşeuri forestiere şi de resturi, obţinute integral sau parţial de la aceste conifere, care sunt introduse în Republica Moldova din altă ţară despre care se cunoaşte că organismul specificat este prezent, se supun controalelor fitosanitare la punctul de intrare în Republica Moldova sau la locul de destinaţie, stabilite în conformitate cu pct.19 subpct. 3) din Regulamentul privind modul de trecere a frontierei de stat a mărfurilor supuse controlului de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.938/2018.

34. Controalele oficiale menţionate la pct.33 includ o inspecţie vizuală, precum şi, după caz, eşantionarea şi testarea lotului de plante, de produse vegetale sau de alte obiecte pentru a confirma absenţa organismului specificat.

[Anexa nr.22 introdusă prin prin Hot.Guv. nr.347 din 11.06.2025, în vigoare 25.08.2025] 

Anexa nr.23

la Hotărârea Guvernului nr.558/2011

REGULAMENT

de stabilire a măsurilor de prevenire a stabilirii şi a răspândirii pe

 teritoriul Republicii Moldova şi de eradicare a Pomacea (Perry)

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2013 al Comisiei din 23 iulie 2024 privind măsurile de prevenire a stabilirii şi răspândirii pe teritoriul Uniunii şi de eradicare a Pomacea (Perry) şi de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2012/697/UE, CELEX: 32024R2013, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L din 26 iulie 2024.

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

1. Prezentul Regulament stabileşte măsurile de prevenire a stabilirii şi răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova a Pomacea (Perry) şi măsurile de eradicare a acestuia.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noţiuni:

2.1. organism dăunător specificat – toate etapele vieţii genului Pomacea (Perry);

2.2. plante specificate – plante destinate plantării, altele decât seminţele, care pot creşte numai în apă dulce sau în sol saturat permanent cu apă dulce;

2.3. fişă de supraveghere fitosanitară – Fişă de supraveghere fitosanitară a Pomacea spp., întocmită de către autoritatea competentă;

2.4. unitate de inspecţie – plante, părţi de plante, mărfuri, materiale, vectorii pentru organismul dăunător care au fost analizaţi pentru identificarea şi depistarea organismelor dăunătoare;

2.5. unitate epidemiologică – zonă omogenă unde interacţiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă şi factorii şi condiţiile abiotice şi biotice ar determina aceeaşi situaţie epidemiologică dacă organismul dăunător ar fi prezent;

2.6. eficacitatea eşantionării – probabilitatea de a selecta părţi infectate dintr-o plantă infectată;

2.7. sensibilitatea metodei – probabilitatea ca o metodă să depisteze corect prezenţa organismului dăunător.

Secţiunea a 2-a

Efectuarea anchetelor pe teritoriul Republicii Moldova

3. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale bazate pe riscuri pentru a depista prezenţa organismului dăunător specificat în afara zonelor demarcate menţionate la pct.5-9, în zonele de pe teritoriul Republicii Moldova în care prezenţa organismului dăunător specificat nu este cunoscută, dar unde acesta s-ar putea instala, ţinând cont de informaţiile menţionate în fişa de supraveghere fitosanitară.

4. Anchetele constau în examinări vizuale, în momentele cele mai adecvate, pentru a depista organismul dăunător specificat, pe terenurile plantelor specificate şi în zonele umede naturale sau artificiale, cum ar fi râuri, lacuri, iazuri, canale de irigare.

Secţiunea a 3-a

Stabilirea zonelor demarcate

5. În cazul în care prezenţa organismului dăunător specificat este confirmată oficial, autoritatea competentă stabileşte, fără întârziere, o zonă demarcată care cuprinde:

5.1. o zonă infestată, inclusiv cel puţin zona situată pe o rază de 10 m în jurul locului în care s-a constatat prezenţa organismului dăunător specificat sau, în cazul în care organismul dăunător specificat este depistat pe un teren cultivat, întregul teren; şi

5.2. o zonă-tampon cu lăţimea de cel puţin 500 m în jurul zonei infestate.

6. Zona-tampon include numai cursurile de apă şi zonele saturate cu apă dulce. În cazul în care zona infestată include o parte a unui curs de apă, zona-tampon include acest curs de apă pe o lungime de cel puţin 1 000 m în aval şi 500 m în amonte de locul în care a fost depistat organismul dăunător specificat.

7. În cazurile în care zonele-tampon din diferite zone delimitate se suprapun, se stabileşte o nouă zonă demarcată, inclusiv zona acoperită de zonele infestate şi de zonele-tampon, pentru a se asigura o delimitare clară a zonei delimitate.

8. În cazul în care se constată prezenţa organismului dăunător specificat în zona-tampon, delimitarea zonei infestate şi a zonei-tampon se modifică în consecinţă.

9. În zonele demarcate, autoritatea competentă sensibilizează publicul cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat şi la măsurile adoptate pentru a preveni răspândirea sa în continuare în afara zonelor respective. Autoritatea competentă se asigură că publicul larg şi operatorii profesionişti cunosc delimitarea zonelor demarcate.

10. Prin derogare de la pct.5, autoritatea competentă poate alege să nu desemneze o zonă demarcată dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

10.1. organismul dăunător specificat a fost depistat în una dintre următoarele situaţii:

10.1.1. un corp de apă izolat (de exemplu, iaz, lac);

10.1.2. un teren de producţie care este izolat fizic de corpurile de apă înconjurătoare;

10.1.3. un corp de apă natural în care, din cauza temperaturilor scăzute, organismul dăunător specificat nu se poate stabili;

10.2. există dovezi că organismul dăunător specificat nu a scăpat din locul în care a fost depistat;

10.3. există dovezi că este o prezenţă izolată care nu este de aşteptat să ducă la instalarea organismului dăunător specificat;

10.4. nu există nicio conexiune de apă care să permită răspândirea naturală a organismului dăunător specificat între locul depistării şi mediul natural în cazurile descrise la subpct. 10.1.1 şi 10.1.2;

10.5. în cazul în care există un sistem de eliminare în corpul de apă, sistemul respectiv a fost curăţat pentru a se asigura absenţa organismului dăunător specificat.

11. În cazul în care se aplică derogarea prevăzută la pct.10, autoritatea competentă:

11.1. va întreprinde măsuri pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului dăunător specificat şi pentru a exclude posibilitatea răspândirii acestuia;

11.2. identifică originea infestării şi investighează, în măsura posibilităţilor, căile asociate prezenţei organismului dăunător specificat;

11.3. sensibilizează publicul cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat; şi

11.4. efectuează examinări vizuale în locul în care a fost depistat organismul dăunător specificat şi în împrejurimile acestuia, timp de cel puţin doi ani după depistare, pentru a asigura absenţa organismului dăunător specificat în cazurile descrise la subpct. 10.1.1 şi 10.1.2.

Secţiunea a 4-a

Măsuri de eradicare şi anchete anuale în zonele demarcate

12. Măsurile de eradicare includ următoarele:

12.1. îndepărtarea şi distrugerea organismului dăunător specificat;

12.2. monitorizarea intensă pentru depistarea prezenţei organismului dăunător specificat prin inspecţii bianuale, în special în zona-tampon;

12.3. un protocol de igienă pentru toate utilajele utilizate pentru agricultură şi acvacultură, care pot intra în contact cu organismul dăunător specificat şi care pot să îl răspândească;

12.4. un protocol de igienă pentru toate echipamentele destinate activităţilor nautice şi ambarcaţiunilor, inclusiv plasele de pescuit, care rămân fixe în zona delimitată;

12.5. o combinaţie de tratamente împotriva organismului dăunător specificat şi gestionarea apei, inclusiv secarea parcelelor, a lacurilor artificiale, a iazurilor şi a canalelor de irigare, în zonele în care acest lucru este aplicabil.

13. În zonele demarcate, autoritatea competentă efectuează anchete anuale, astfel cum se menţionează la art.19 alin.(1) din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, pentru a depista prezenţa organismului dăunător specificat, ţinând cont de informaţiile menţionate în fişa de supraveghere fitosanitară.

14. Anchetele respective constau în:

14.1. examinări vizuale, în momentele cele mai adecvate, pentru a depista organismul dăunător specificat, pe terenurile plantelor specificate şi în zonele umede naturale sau artificiale, cum ar fi râuri, lacuri, iazuri, canale de irigare; şi

14.2. eşantionarea şi testarea, în cazul depistărilor sau al suspiciunii cu privire la depistarea organismului dăunător specificat.

15. Demarcarea menţionată la pct.5-9 poate fi anulată dacă, pe baza anchetelor menţionate la pct.13-14, organismul dăunător specificat nu a fost depistat în zona demarcată timp de cel puţin patru ani consecutivi.

16. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă transmite, după caz, statelor vecine rezultatele anchetelor efectuate în anul calendaristic precedent, în conformitate cu:

16.1. pct.3 şi 4, în afara zonelor demarcate, în cursul anului calendaristic precedent, utilizând modelele prevăzute în anexa nr.1 la Regulamentul privind formatul rapoartelor şi instrucţiunile privind modul de completare a acestora pentru rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor şi formatul programelor multianuale de anchetă, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr.140/2024 cu privire la anchetele pentru organismele dăunătoare de carantină şi organismele dăunătoare prioritare;

16.2. pct.13 şi 14, în zonele demarcate, în cursul anului calendaristic precedent, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexă.

[Anexa nr.23 introdusă prin prin Hot.Guv. nr.347 din 11.06.2025, în vigoare 25.08.2025] 

Anexa nr.24

la Hotărârea Guvernului nr.558/2011

REGULAMENT

de stabilire a cerinţelor fitosanitare la introducerea în Republica Moldova a

lemnului tăiat decojit de Quercus L. provenind din Statele Unite ale Americii

Prezentul Regulament transpune Decizia de punere în aplicare a Comisiei 2013/780 din 18 decembrie 2013 de prevedere a unei derogări de la articolul 13 alineatul (1) punctul (ii) din Directiva 2000/29/CE a Consiliului în ceea ce priveşte lemnul tăiat decojit de Quercus L., Platanus L. şi Acer saccharum Marsh. provenind din Statele Unite ale Americii, CELEX: 32013D0780, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 346 din 20 decembrie 2013, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/2004 a Comisiei din 14 noiembrie 2016.

1. Prezentul Regulament stabileşte cerinţele fitosanitare la introducerea în Republica Moldova a lemnului tăiat decojit de Quercus L. provenind din Statele Unite ale Americii.

2. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate competentă) permite introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a lemnului tăiat decojit de Quercus L. provenind din Statele Unite ale Americii care se încadrează în clasificarea la unul dintre codurile din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172/2014, fără a fi însoţit de un certificat fitosanitar, cu condiţia că lemnul importat îndeplineşte condiţiile stabilite în anexă.

3. Autoritatea competentă informează Comisia Uniunii Europene, la cerere, în cazul în care s-a făcut uz de derogarea prevăzută la pct.2.

În cazul în care s-a făcut uz de derogare, autoritatea competentă, înainte de data de 15 iulie a fiecărui an, generează un raport referitor la numărul de transporturi importate în anul anterior în temeiul pct.2, precum şi un raport detaliat al tuturor cazurilor de interceptare după cum se menţionează la pct.4.

4. Autoritatea competentă informează, la solicitare, alte ţări sau grupuri de ţări, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data interceptării fiecărui transport care este introdus pe teritoriul Republicii Moldova în temeiul pct.2 şi care nu este în conformitate cu condiţiile stabilite în anexă.

5. Autoritatea competentă solicită autorităţii naţionale pentru protecţia plantelor din ţara de origine să îi furnizeze informaţiile tehnice necesare care să îi permită autorităţii competente să evalueze funcţionarea Programului de certificare a uscării în cuptor a lemnului tăiat de esenţă tare pentru construcţii.

[Anexa nr.24 introdusă prin prin Hot.Guv. nr.347 din 11.06.2025, în vigoare 25.08.2025] 

Anexa nr.25

la Hotărârea Guvernului nr.558/2011

REGULAMENT

de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii şi a răspândirii în

Republica Moldova a Anoplophora glabripennis (Motschulsky)

Prezentul Regulament transpune Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/893 a Comisiei din 9 iunie 2015 privind măsurile pentru prevenirea introducerii şi răspândirii în Uniune a Anoplophora glabripennis (Motschulsky), CELEX: 32015D0893, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 146 din 11 iunie 2015.

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

1. Prezentul Regulament stabileşte măsurile de prevenire a introducerii şi răspândirii în Republica Moldova a Anoplophora glabripennis (Motschulsky), precum şi a eradicării sau izolării acesteia, în cazul în care se constată prezenţa acesteia pe teritoriul ţării.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noţiuni:

2.1. plante specificate – plante destinate plantării, cu diametrul tulpinii de minimum 1 cm în zona cea mai dezvoltată a tulpinii, cu excepţia seminţelor, din speciile Acer spp., Aesculus spp., Alnus spp., Betula spp., Carpinus spp., Cercidiphyllum spp., Corylus spp., Fagus spp., Fraxinus spp., Koelreuteria spp., Platanus spp., Populus spp., Salix spp., Tilia spp. şi Ulmus spp.;

2.2. lemn specificat – lemn obţinut integral sau parţial din plante specificate, care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

2.2.1. este lemn în sensul noţiunii "produse vegetale" definită la art.2 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, cu excepţia materialului de ambalaj din lemn, inclusiv lemn care nu şi-a păstrat suprafaţa rotundă naturală; şi

2.2.2. astfel cum este enumerat în Legea nr.172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor:

2.3. material de ambalaj din lemn specificat – material de ambalaj obţinut integral sau parţial din plante specificate;

2.4. loc de producţie – orice spaţiu sau mai multe câmpuri exploatate ca o singură unitate de producţie sau agricolă;

2.5. organism specificat – organismul dăunător Anoplophora glabripennis (Motschulsky);

2.6. plante-gazdă – plante care aparţin speciilor enumerate în anexa nr.1.

Secţiunea a 2-a

Importul plantelor specificate şi lemnului specificat

3. În ceea ce priveşte importurile originare din alte ţări în care organismul specificat este cunoscut ca fiind prezent, plantele specificate pot fi introduse în Republica Moldova numai dacă îndeplinesc următoarele condiţii:

3.1. sunt conforme cu cerinţele specifice de import prevăzute la pct.1 secţiunea 1 din anexa nr.2;

3.2. la intrarea în Republica Moldova sunt verificate de către autoritatea competentă, în conformitate cu pct.2 secţiunea 1 din anexa nr.2, pentru depistarea prezenţei organismului specificat şi nu a fost depistat niciun simptom al organismului în cauză.

4. În ceea ce priveşte importurile originare din alte ţări în care organismul specificat este cunoscut ca fiind prezent, lemnul specificat poate fi introdus în Republica Moldova numai dacă îndeplineşte următoarele condiţii:

4.1. respectă cerinţele specifice de import prevăzute la pct.1 şi 2 secţiunea a 2-a din anexa nr.2;

4.2. la intrarea în Republica Moldova este verificat de către autoritatea competentă în conformitate cu pct.3 secţiunea a 2-a din anexa nr.2 pentru depistarea prezenţei organismului specificat şi nu a fost depistat niciun simptom al organismului în cauză.

Secţiunea a 3-a

Circulaţia plantelor specificate, a lemnului specificat şi a materialului

de ambalaj din lemn specificat în Republica Moldova

5. Plantele specificate originare din ariile delimitate stabilite în conformitate cu pct.13-16 pot circula în Republica Moldova numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct.1 secţiunea a 3-a din anexa nr.2.

6. Plantele specificate care nu au fost crescute în ariile delimitate, dar sunt introduse în aceste arii, pot circula în Republica Moldova numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct.3 secţiunea a 3-a din anexa nr.2.

7. Plantele specificate importate, în conformitate cu pct.3, din alte ţări în care organismul specificat este cunoscut ca fiind prezent, pot circula în Republica Moldova numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct.4 secţiunea a 3-a din anexa nr.2.

8. Lemnul specificat originar din ariile delimitate stabilite în conformitate cu pct.13-16 poate circula în Republica Moldova numai dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute la pct.1-5 secţiunea a 4-a din anexa nr.2.

9. Lemnul specificat care şi-a păstrat parţial sau integral suprafaţa rotundă care nu este originar din ariile delimitate, dar este introdus în aceste arii, poate circula în Republica Moldova numai dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute în la pct.1 şi pct.3-5 secţiunea a 4-a din anexa nr.2.

10. Materialul de ambalaj din lemn specificat originar din ariile delimitate stabilite în conformitate cu pct.13-16 poate circula în Republica Moldova numai dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute în secţiunea a 5-a din anexa nr.2.

Secţiunea a 4-a

Controale privind organismul specificat

11. Autoritatea competentă desfăşoară controale oficiale anuale pentru determinarea prezenţei organismului specificat şi a dovezilor de infestare cu acest organism a plantelor-gazdă pe teritoriul ţării.

12. Fără a aduce atingere art.9 alin.(1) şi (2) şi art.17 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, autoritatea competentă notifică statelor vecine, după caz, rezultatele controalelor până la data de 30 aprilie a fiecărui an.

Secţiunea a 5-a

Ariile delimitate

13. În cazul în care rezultatele controalelor menţionate la pct.11 confirmă prezenţa organismului specificat într-o anumită arie sau dacă există dovezi ale prezenţei respectivului organism obţinute prin alte mijloace, autoritatea competentă stabileşte imediat o arie delimitată, alcătuită dintr-o zonă infestată şi o zonă-tampon, în conformitate cu secţiunea 1 din anexa nr.3.

14. Prin derogare de la pct.13, autoritatea competentă poate să nu stabilească arii delimitate, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct.1 secţiunea a 2-a din anexa nr.3. În acest caz, autoritatea competentă întreprinde măsurile prevăzute la pct.2 din respectiva secţiune.

15. Autoritatea competentă întreprinde, în ariile delimitate, măsurile prevăzute în secţiunea a 3-a din anexa nr.3.

16. Autoritatea competentă stabileşte calendarul pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la pct.14 şi 15.

Secţiunea a 6-a

Raportarea măsurilor

17. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă transmite Comisiei Europene şi statelor Uniunii Europene, după caz, un raport care cuprinde o listă actualizată a tuturor ariilor delimitate stabilite în conformitate cu pct.13-16, inclusiv informaţii privind descrierea şi localizarea lor prin intermediul unor hărţi care le delimitează, precum şi măsurile pe care le-au întreprins sau intenţionează să le întreprindă autoritatea competentă.

18. În cazul în care autoritatea competentă decide să nu stabilească o arie delimitată în conformitate cu pct.14, raportul include date şi elemente care justifică această decizie.

19. În cazul în care autoritatea competentă decide, în conformitate cu pct.3 şi 4 secţiunea a 3-a din anexa nr.3, să aplice măsuri de împiedicare a răspândirii organismului în locul măsurilor de eradicare, se informează, după caz, statele vecine cu privire la decizia respectivă, precizând motivele sale.

[Anexa nr.25 introdusă prin prin Hot.Guv. nr.347 din 11.06.2025, în vigoare 25.08.2025] 

Anexa nr.26

la Hotărârea Guvernului nr.558/2011

Măsurile de control pentru

Diabrotica virgifera virgifera Le Conte în Republica Moldova

Prezentele Măsuri transpun Recomandarea Comisiei nr.63 din 6 februarie 2014 privind măsurile pentru controlul Diabrotica virgifera virgifera Le Conte în regiuni ale Uniunii în care se confirmă prezenţa sa, CELEX: 32014H0063, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 38 din 7 februarie 2014.

1. Prezentele Măsuri stabilesc măsurile de control în zonele în care se confirmă prezenţa Diabrotica virgifera virgifera Le Conte (în continuare – Diabrotica), în Republica Moldova.

2. În sensul prezentelor măsuri se aplică următoarea noţiune:

control – reducerea densităţii populaţiei de dăunători la un nivel care nu cauzează pierderi economice semnificative, pentru a asigura o producţie de porumb sustenabilă din punct de vedere economic.

3. În zonele Republicii Moldova în care s-a confirmat prezenţa Diabrotica, producătorii agricoli trebuie să ia în considerare principiile generale ale gestionării integrate a dăunătorilor, prevăzute în anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.42/2020 pentru aprobarea Cerinţelor privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar, pentru controlul acestui dăunător.

4. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate competentă) trebuie să se asigure că recomandările caracteristice pentru anumite culturi sau sectoare referitoare la gestionarea integrată a dăunătorilor vizând Diabrotica, elaborate de alte instituţii de cercetare, adresate fermierilor cultivatori de porumb şi utilizatorilor profesionişti de produse fitosanitare, sunt în conformitate cu normele privind utilizarea corectă a produselor fitosanitare, astfel cum se menţionează la art.34 din Legea nr.403/2023 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare şi pentru modificarea unor acte normative.

5. Metodele biologice, fizice şi alte metode nechimice sustenabile ar trebui preferate metodelor chimice, dacă cele dintâi asigură un control satisfăcător al dăunătorilor. Prin urmare, controlul Diabrotica de către utilizatorii profesionişti ar trebui să se realizeze sau să fie sprijinit prin intermediul următoarelor măsuri:

5.1. rotaţia culturilor;

5.2. utilizarea agenţilor de control biologic;

5.3. adaptarea datei de semănare a porumbului, pentru evitarea suprapunerii procesului de germinare a seminţelor cu eclozarea larvelor;

5.4. curăţarea utilajelor agricole şi eliminarea plantelor spontane de porumb, precum şi alte măsuri de igienă.

6. Rotaţia culturilor va fi prioritară, deoarece se ia în considerare eficacitatea înaltă a metodei în controlul Diabrotica şi avantajele asupra mediului, precum şi alte beneficii agronomice pe termen mai lung.

7. Toate măsurile prezentate la pct.5 trebuie însoţite de monitorizarea prezenţei Diabrotica pentru a identifica necesitatea şi momentul potrivit pentru luarea unor măsuri de protecţie. Autoritatea competentă trebuie să se asigure că monitorizarea eficientă a populaţiei de Diabrotica se realizează cu ajutorul unor metode şi instrumente disponibile. Este necesară stabilirea la nivel naţional a unor valori-limită fundamentate ştiinţific pentru populaţia de Diabrotica, întrucât acestea constituie elemente esenţiale ale procesului decizional vizând punerea în aplicare a oricăror măsuri de control.

8. În conformitate cu pct.44 subpct. 3) din Cerinţele privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.42/2020, autoritatea competentă asigură utilizatorii profesionişti de produse fitosanitare cu informaţii şi cu instrumente pentru monitorizarea Diabrotica.

9. Autoritatea competentă asigură, astfel cum se prevede la pct.44 subpct. 3) din Cerinţele privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.42/2020, serviciile de consiliere privind gestionarea integrată a dăunătorilor, precum şi furnizează recomandări privind controlul Diabrotica tuturor utilizatorilor profesionişti de produse fitosanitare. Autoritatea competentă instituie, de asemenea, măsuri pentru a-i încuraja pe utilizatorii profesionişti să pună în aplicare recomandări caracteristice pentru anumite culturi sau sectoare menţionate la pct.4.

10. Autoritatea competentă asigură accesul tuturor utilizatorilor profesionişti de produse fitosanitare la sesiuni de formare pe tema controlului sustenabil al Diabrotica. Dispoziţiile din prezenta Măsură trebuie să facă parte din formarea asigurată de către autoritatea competentă în temeiul pct.16 din Hotărârea Guvernului nr.42/2020 pentru aprobarea Cerinţelor privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar.

11. Selectarea programelor de cercetare şi dezvoltare tehnologică la ameliorarea culturii de porumb se va axa pe controlul sustenabil al Diabrotica.

[Anexa nr.26 introdusă prin prin Hot.Guv. nr.347 din 11.06.2025, în vigoare 25.08.2025]