1235/22.12.98 Hotărîre cu privire la Programul naţional de sănătate orală la copii pentru anii 1998-2007

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la Programul naţional de sănătate orală la

copii pentru anii 1998-2007

nr. 1235  din  22.12.98

 (în vigoare 14.01.1999) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.3-4 art.29 din 14.01.1999

* * *

Abrogat: 31.10.2012

Hotărîrea Guvernului nr.796 din 25.10.2012

În scopul ameliorării stării sănătăţii orale şi asistenţei stomatologice la copii, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional de sănătate orală la copii pentru anii 1998-2007 (se anexează).

2. Ministerul Sănătăţii:

în comun cu părţile interesate va prevedea mijloace financiare necesare pentru implementarea Programului nominalizat în limita alocaţiilor anuale prevăzute în bugetele respective;

va efectua controlul şi monitorizarea realizării Programului, informînd o dată la doi ani Guvernul despre rezultatele obţinute.

3. Organele administraţiei publice centrale şi locale vor asigura realizarea acţiunilor prevăzute de Program.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.1235 din 22 decembrie 1998

PROGRAMUL NAŢIONAL

de sănătate orală la copii pentru anii 1998-2007

I. ARGUMENTĂRI

Concepţia reformării sistemului asistenţei medicale în Republica Moldova în condiţii economice noi, orientată spre asistenţa medicală primară, acordă prioritate ocrotirii sănătăţii mamei şi copilului, accentuează sarcinile de prevenire a maladiilor şi propagarea unui mod sănătos de viaţă.

În condiţiile actuale, cînd principalele afecţiuni stomatologice sînt în creştere permanentă, tratarea cărora este deosebit de costisitoare, iar din buget nu sînt alocate resurse suficiente pentru acordarea asistenţei stomatologice copiilor, apare necesitatea prioritară a prevenirii acestor afecţiuni.

Prevenirea principalelor afecţiuni stomatologice asigură nu numai sănătatea orală, dar şi sănătatea întregului organism.

Măsurile de prevenire a afecţiunilor stomatologice trebuie efectuate în cadrul Programului naţional de sănătate orală la copii pentru anii 1998-2007 (în continuare – Programul).

II. SARCINILE PROGRAMULUI

1. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) a lansat următoarele obiective pentru programele naţionale de sănătate orală pe termen lung pînă în anul 2005:

lipsa cariei dentare la 50% copii de 5-6 ani;

intensificarea cariei dentare (suma dinţilor cariaţi, obturaţi şi extraşi) la copiii de 12 ani trebuie să fie mai mică de 3%;

la 85% copii pînă la 18 ani să nu fie extras nici un dinte permanent.

O.M.S. a lansat obiectivele enumerate mai sus pentru programele naţionale de sănătate orală realizate în decurs de cîteva decenii. Însă luînd în considerare faptul că în Moldova, începînd cu anul 1998, se prevede doar debutul realizării măsurilor preventive, unii indici din obiectivele primei etape de evaluare a Programului, diferă de obiectivele O.M.S.

2. Obiectivele etapei I de realizare a Programului în termen de 5 ani de la implementarea lui (1998-2002):

stoparea progresării (rata) cariei dentare cu 50% la copiii de 6 ani;

reducerea intensităţii cariei dentare la copiii de 12 ani de la 3,2% la începutul Programului pînă la 3%;

reducerea frecvenţei afecţiunilor parodonţiului la copii de la 62% la începutul Programului pînă la 40%;

micşorarea frecvenţei fluorozei la copii în localităţile cu concentraţia sporită a fluorului în apă potabilă de la 80,5% pînă la 70%.

3. Obiectivele etapei II de realizare a Programului (2003-2007):

lipsa cariei dentare la 40% copii de 5-6 ani;

intensificarea cariei dentare la copiii de 12 ani trebuie să fie mai mică de 3%;

la 70% copii pînă la 18 ani să nu fie nici un dinte permanent extras;

reducerea frecvenţei afecţiunilor parodonţiului la copii de la 40% la începutul Programului pînă la 20%;

reducerea frecvenţei fluorozei la copii în localităţile cu concentraţia sporită a fluorului în apa potabilă de la 70% pînă la 50%.

III. STRATEGIA PROGRAMULUI

4. Strategia Programului se bazează pe principiile elaborate şi adoptate de O.M.S. şi corespunde concepţiei actuale de prevenţie a afecţiunilor stomatologice şi particularităţilor geografice, socio-economice şi culturale ale Republicii Moldova.

5. Scopul principal al Programului constă în asigurarea sănătăţii copiilor prin intermediul prevenţiei principalelor afecţiuni stomatologice: cariei dentare, afecţiunilor parodonţiului, fluorozei etc. şi micşorării numărului de complicaţii.

6. Programul include următoarele proiecte:

educaţia sanitară;

igiena orală;

raţionalizarea alimentaţiei;

fluorizarea (pentru copii care locuiesc în localităţile cu concentraţia scăzută a fluorului în apa potabilă);

sigilarea fisurilor pentru prevenirea cariei dentare;

optimizarea concentraţiei fluorului în apa potabilă din localităţile cu concentraţii înalte de fluor (mai mult de 1,5 mg/l).

IV. DESCRIEREA PROIECTELOR

7. Educaţia sanitară:

susţinerea microcursurilor de sănătate orală cu demonstrarea materialelor ilustrative în şcoli şi în instituţiile preşcolare;

difuzarea emisiunilor televizate şi radiofonice şi demonstrarea filmelor de popularizare şi cu desene animate, clipurilor video cu mesaj educativ-sanitar;

distribuirea îndrumarelor, planşelor şi agendelor, cărţilor cu poveşti pe teme de prevenire a afecţiunilor orale – copiilor, femeilor gravide, părinţilor, pedagogilor din şcoli şi grădiniţe de copii;

realizarea concursului naţional şi a expoziţiei de desene, organizarea concursurilor, victorinelor, seratelor cu tematică preventivă;

chestionarea populaţiei pentru determinarea eficienţei educaţiei sanitare a pedagogilor, părinţilor şi copiilor;

distribuirea îndrumarelor şi agendelor cu mesaj educativ-sanitar populaţiei din localităţile cu concentraţie sporită de fluor în apa potabilă.

8. Igiena orală:

însuşirea tehnicii corecte de periaj în colectivităţile de copii;

asigurarea copiilor orfani şi din familiile socialmente vulnerabile cu remedii de igienă orală din contul resurselor extrabugetare;

controlul efectuării igienei orale de către medic sau individual de către copii, cu ajutorul comprimatelor, cu substanţe relevante pentru vizualizarea plăcii bacteriene.

9. Raţionalizarea alimentaţiei:

Programul naţional alimentaţia copiilor pe anii 1998-2003 prevede:

ameliorarea raţiei alimentare apropiate de necesităţile fiziologice ale copiilor în colectivităţile de copii (grădiniţe de copii, şcoli etc.);

asigurarea reducerii consumului produselor de patiserie, glucidelor din raţia alimentară în colectivităţile de copii datorită majorării consumului de fructe, legume, sucuri, produse lactate.

10. Optimizarea concentraţiei de fluor în apa potabilă în localităţile cu un conţinut sporit de fluor în apa potabilă (mai mare de 1,5 mg/l):

determinarea concentraţiei fluorului în toate sursele de apă potabilă;

selectarea şi folosirea apei potabile din surse cu concentraţii joase a fluorului pentru copiii pînă la vîrsta de 14 ani;

amestecarea apelor cu concentraţie sporită şi joasă de fluor înainte de consumare,

substituirea, după posibilităţi, a apei potabile cu conţinut sporit de fluor cu lapte, sucuri, apă minerală îmbuteliată;

excluderea sau micşorarea consumului de alimente, ce conţin o cantitate mai înaltă de fluor (ceaiul concentrat, carnea grasă, peştele de mare ş.a.);

deplasarea în timpul verii a preşcolarilor şi şcolarilor pînă la 14 ani în localităţile cu concentraţii joase de fluor în apa potabilă.

11. Fluorarea:

administrarea endogenă a preparatelor, care conţin fluor, preşcolarilor şi femeilor gravide (în localităţile cu concentraţia fluorului în apa potabilă mai joasă de 0,5 mg/l);

aplicarea preparatelor care conţin fluor pentru profilaxia cariei dentare la copii.

12. Sigilarea fisurilor dentare cu scopul profilaxiei cariei dentare la copiii de la 6 pînă la 14 ani.

V. PREGĂTIREA ŞI RECICLAREA CADRELOR

13. Pentru realizarea prezentului Program se planifică implicarea medicilor stomatologi şi a asistentelor medicale din cabinetele stomatologice.

Pregătirea medicilor stomatologi: programul universitar la profilaxia afecţiunilor stomatologice include prelegeri şi lucrări practice – 132 ore, stagiul practic – 72 ore, pregătirea postuniversitară (rezidenţiat) include 144 ore la profilaxia afecţiunilor stomatologice.

Luînd în considerare experienţa ţărilor în care timp de cîteva decenii se realizează programe de prevenţie a afecţiunilor stomatologice, cu scopul reciclării cadrelor pentru efectuarea măsurilor de prevenţie în cadrul Programului este necesară organizarea cursurilor suplimentare de reciclare a medicilor stomatologi pediatri, medicilor stomatologi, pediatrilor şi asistentelor medicale din cabinetele stomatologice care activează în reţeaua primară, în şcoli, policlinici municipale ş.a.

Cursurile de recilcare a stomatologilor includ 60 ore, a asistentelor medicale – 120 ore.

VI. PLANUL DE LUCRU PE ETAPE

14. Luînd în considerare situaţia social-economică creată şi limitarea resurselor financiare alocate din buget pentru asistenţa medicală copiilor, este raţional ca evaluarea Programului să includă două etape:

etapa I – programul minim în perioada de tranziţie în 1998-2002;

etapa II – de realizare optimă în 2003-2007.

Volumul măsurilor de prevenţie, numărul cadrelor medicale implicate şi sursele alocate din buget la etapa I şi II diferă.

Promovarea etapei I şi II se va efectua la nivel naţional, de grup şi individual.

Realizarea etapei I a Programului la nivel naţional

15. Educaţia sanitară:

includerea orelor de sănătate orală în programul şcolar şi în instituţiile preşcolare;

asigurarea difuzării emisiunilor televizate şi radiofonice cu mesaj educativ-sanitar;

editarea şi multiplicarea îndrumarelor şi agendelor pe teme de prevenţie a afecţiunilor orale pentru femeile gravide, pedagogi din şcoli şi grădiniţe de copii*;

editarea şi multiplicarea cărţilor cu poveşti, ilustratelor, îndrumarelor pentru copii cu mesaj educativ-sanitar*;

realizarea concursului naţional şi a expoziţiei de desene şi organizarea concursurilor, victorinelor, seratelor cu tematica prevenţiei afecţiunilor orale;

editarea şi multiplicarea chestionarelor pentru determinarea eficienţei educaţiei sanitare a pedagogilor, părinţilor şi copiilor în număr de 43200 (raportul 1:100 locuitori);

editarea şi multiplicarea diferitelor planşe ilustrate cu mesaj educativ-sanitar în ajutorul stomatologului şi igienistului dentar în număr de 624 exemplare (pentru 176 stomatologi-pediatri şi 448 medici stomatologi din reţeaua primară);

editarea şi multiplicarea îndrumarelor şi agendelor cu mesaj educativ-sanitar pentru locuitorii localităţilor cu concentraţia sporită a fluorului în apa potabilă*.

__________________

* Cîte 10 îndrumare şi agende pentru fiecare instituţie de învăţămînt şi curativ-profilactică pentru copii (numărul total 42400 exemplare).

16. Igiena orală:

organizarea sălilor sau a ungheraşelor de igienă orală în policlinicile raionale şi municipale, în cabinetele medicale, în şcoli şi grădiniţe de copii;

asigurarea controlului asupra efectuării igienei orale de către medic sau individual de către copii, cu folosirea comprimatelor cu substanţe relevante pentru vizualizarea plăcii bacteriene;

asigurarea producerii comprimatelor cu substanţe relevante pentru vizualizarea plăcii bacteriene în Centrul Farmaceutic al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu".

17. Raţionalizarea alimentaţiei.

Prezentul Program prevede:

ameliorarea raţiei alimentare apropiate de necesităţile fiziologice ale copiilor în colectivităţile de copii (grădiniţe de copii, şcoli etc.);

asigurarea micşorării consumului produselor de patiserie, glucidelor din raţia alimentară în colectivităţile de copii, datorită majorării consumului de fructe, legume, sucuri, produse lactate.

18. Optimizarea concentraţiei fluorului în apa potabilă în localităţile cu un conţinut sporit de fluor în apa potabilă (mai mare de 1,5 mg/l):

asigurarea determinării concentraţiei fluorului în toate sursele de apă potabilă;

întrebuinţarea apei potabile din surse cu concentraţii joase de fluor pentru copiii pănă la vîrsta de 14 ani;

amestecarea apelor cu concentraţie mărită şi joasă de fluor înainte de consumare;

substituirea, după posibilităţi, a apei potabile cu conţinut sporit de fluor cu lapte, sucuri, apă minerală îmbuteliată;

excluderea sau micşorarea consumului alimentelor cu un conţinut înalt de fluor (ceaiul concentrat, carnea grasă, peştele de mare etc.);

deplasarea în timpul verii a preşcolarilor şi şcolarilor pînă la 14 ani în localităţile cu concentraţii joase de fluor în apa potabilă.

19. În scopul profilaxiei cariei dentare medicii stomatologi vor fi asiguraţi cu materiale (recomandate de O.M.S.) pentru sigilarea fisurilor.

Pentru asigurarea condiţiilor de realizare a etapei II a prezentului Program este necesară determinarea periodică a concentraţiei fluorului în toate sursele de apă potabilă în fiecare localitate din Moldova. Această sarcină revine centrelor de igienă şi epidemiologie.

Realizarea etapei II a Programului la nivel naţional

20. Etapa II de realizare a Programului include măsurile enumerate la etapa I, cu corectarea şi perfectarea lor conform situaţiei create după realizarea etapei I.

Pe parcursul realizării etapei II a Programului, în afară de măsurile descrise la etapa I, se planifică efectuarea următoarelor activităţi:

Educaţia sanitară:

editarea îndrumarelor şi agendelor cu mesaj educativ-sanitar pentru fiecare copil şi femeie gravidă;

turnarea filmelor de popularizare şi cu desene animate, a videoclipurilor cu mesaj educativ-sanitar;

editarea şi multiplicarea posterelor, desenelor, schemelor, diapozitivelor, placardelor, confecţionarea mulajelor, jucăriilor cu mesaj educativ-sanitar pentru diferite grupuri de populaţie şi diferite vîrste;

ilustrarea caietelor şcolare cu desene avînd mesaj educativ-sanitar;

organizarea concursurilor televizate şi radiofonice, spectacolelor cu mesaj educativ-sanitar;

asigurarea medicilor şi igieniştilor cu aparataj necesar pentru demonstrarea filmelor, diapozitivelor etc.

Igiena orală:

amenajarea sălilor de igienă în toate instituţiile preşcolare şi şcoli, policlinici, consultaţii pentru femei etc.

Fluorizarea:

aplicarea remediilor de prevenţie ce conţin fluor (fluide, geluri, comprimate, pelicule adezive) produse în Centrul Farmaceutic al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu";

administrarea endogenă a preparatelor preşcolarilor şi femeilor gravide, produse în Centrul Farmaceutic al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" (în localităţile cu apă potabilă cu un conţinut de fluor pînă la 0,5 mg/dm3).

VII. MANAGEMENTUL PROGRAMULUI

21. La nivel naţional se creează un Comitet de coordonare a proiectului, în componenţa căruia sînt incluşi reprezentanţii:

Ministerului Sănătăţii;

Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei;

Ministerului Finanţelor;

Ministerului Economiei şi Reformelor;

Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Igienă şi Epidemiologie din Republica Moldova;

Societăţii ştiinţifice a stomatologilor din Republica Moldova;

Oficiului european O.M.S., Belgia, DDS Bart Dopheide.

22. În comitetele locale de coordonare a proiectului se prevede includerea persoanelor responsabile în fiecare raion, numite cu scopul cercetării problemelor stomatologice ale populaţiei, elaborării programului local de sănătate orală, controlului şi determinării eficienţei realizării proiectelor.

23. Asigurarea informaţională va fi efectuată prin intermediul Centrului organizatorico-metodic informaţional computerizat de sănătate orală pe baza Spitalului clinic republican pentru copii "E. Coţaga", în componenţa căruia vor intra colaboratorii catedrei stomatologie pediatrică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu".

24. Pentru asigurarea lucrului Centrului organizatorico-metodic informaţional de sănătate orală, pe parcursul perioadei de realizare a proiectelor este necesar:

VIII. COORDONAREA PROGRAMULUI

25. Programul a fost coordonat cu Programul naţional "Dezvoltarea asistenţei primare şi consolidarea managementului sanitar" şi alte programe medicale: Programul naţional "Alimentaţia copiilor" pe anii 1998-2003, Programul "Fortificarea asistenţei medico-genetice" şi Hotărîrea Consiliului sanitaro-epidemiologic al Ministerului Sănătăţii din 23 iulie 1997.

IX. MONITORINGUL ŞI EVALUAREA PROGRAMULUI

26. Monitoringul Programului va fi efectuat luînd în considerare indicii de bază, recomandaţi de O.M.S. pentru aprecierea eficacităţii programelor de sănătate orală pe termen lung, cu analiza anuală a nivelului obţinut şi a măsurilor respective necesare pentru optimizarea evaluării proiectului.

27. Pentru aprecierea eficienţei Programului vor fi aplicaţi următorii indici:

frecvenţa cariei dentare;

intensitatea cariei dentare (după indicile co; COA+co; COA);

rata cariei dentare (majorarea intensităţii cariei într-un anumit interval de timp);

indicile de igienă orală: (OHI-S);

indicii de stare a sănătăţii ţesuturilor parodonţiului şi de necesitate a tratamentului (CPITN, PMA);

frecvenţa fluorozei dentare, a hipoplaziilor etc.

X. BUGETUL PROGRAMULUI

28. Se planifică realizarea Programului din contul bugetelor locale şi cu susţinerea financiară a formaţiunilor şi organizaţiilor neguvernamentale (Oficiului european al O.M.S.; companiei Procter & Gamble; Fundaţiei SOROS).