1335/10.10.2002 Hotărîre despre aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea condiţiilor de muncă la locurile de muncă şi modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
despre aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea condiţiilor de muncă
la locurile de muncă şi modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru
care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru munca prestată
în condiţii nefavorabile
nr. 1335 din 10.10.2002
(în vigoare 31.10.2002)
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.146-148 art.1496 din 31.10.2002
* * *
În conformitate cu prevederile Legii salarizării nr.847-XV din 14 februarie 2002, Guvernul Republicii Moldova
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul cu privire la evaluarea condiţiilor de muncă la locurile de muncă şi modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile (se anexează).
2. Prezentul Regulament se aplică la stabilirea cuantumurilor sporurilor de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile de către toate întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile din sectorul real şi sectorul bugetar, indiferent de tipul de proprietate şi forma lor organizaţional-juridică.
3. Controlul respectării Regulamentului de către unităţile economice se pune în sarcina Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
| PRIM-MINISTRU | |
| AL REPUBLICII MOLDOVA | Vasile TARLEV |
| Contrasemnată: | |
| Ministrul muncii şi protecţiei sociale | Valerian Revenco |
| Ministrul justiţiei | Ion Morei |
Chişinău, 10 octombrie 2002. |
|
| Nr.1335. |
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.1335 din 10 octombrie 2002
REGULAMENTUL
cu privire la evaluarea condiţiilor de muncă la locurile de muncă şi modul
de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri
de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile
În scopul determinării corecte a cuantumurilor sporurilor pentru munca prestată în condiţii nefavorabile, se stabileşte următorul mod de evaluare a stării reale a condiţiilor de muncă la locurile de muncă şi de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporurile în cauză.
1. Evaluarea condiţiilor de muncă la locurile de muncă
1. Starea reală a condiţiilor de muncă se evaluează nemijlocit la locurile de muncă, la care se îndeplinesc lucrări prevăzute în listele ramurale de lucrări cu condiţii grele şi nocive, precum şi deosebit de grele şi deosebit de nocive, pentru care stabilesc sporuri de compensare.
2. Evaluarea stării reale a condiţiilor de muncă se efectuează în baza datelor atestării locurilor de muncă sau a măsurărilor instrumentale speciale ale nivelurilor factorilor mediului de producţie, care se reflectă în fişa condiţiilor de muncă la locul de muncă (în continuare - fişa condiţiilor de muncă), conform anexei nr.1.
Atestarea locurilor de muncă se efectuează de către o comisie numită de angajator, constituită din cel puţin trei persoane, care reprezintă angajatorul şi salariaţii şi care au pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
În cazurile cînd indicii stării reale a factorilor mediului de producţie sînt identici sau sub nivelul indicilor concentraţiei maximal admisibile (în continuare - CMA) şi sub nivelul orientativ admisibil (în continuare - NOA), în fişa condiţiilor de muncă (coloana 4) în dreptul factorului respectiv se pune o liniuţă.
[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.937 din 08.10.2010, în vigoare 15.10.2010]
3. Gradul de nocivitate a factorilor mediului de producţie şi de greutate a lucrărilor se stabileşte în puncte în corespundere cu Criteriile igienice de evaluare şi clasificare a condiţiilor de muncă conform factorilor nocivi şi de risc ai mediului de producere, greutăţii şi intensităţii procesului de muncă, expuse în anexa nr.2.
Numărul de puncte pentru fiecare factor se trece în fişa condiţiilor de muncă (coloana 5). Totodată, pentru estimarea influenţei factorului respectiv asupra stării condiţiilor de muncă, se va ţine cont de durata acţiunii lui pe parcursul zilei de muncă. Punctele stabilite în funcţie de gradul de nocivitate a factorilor şi de greutate a lucrărilor se rectifică după formula:
Xreal = Xst × T,
în care:
Xst reprezintă gradul de nocivitate a factorului sau de greutate a lucrărilor stabilite conform indicilor Evaluării criteriilor igienice şi clasificării condiţiilor de muncă conform factorilor nocivi şi de risc ai mediului de producere, gravitatea şi intensitatea procesului de muncă (P 2.2.755 - 99), care se înscriu în coloana 5 a fişei condiţiilor de muncă;
T - raportul dintre timpul acţiunii factorului respectiv şi durata zilei de muncă. Dacă durata acţiunii factorului constituie mai mult de 90 la sută din durata zilei de muncă, atunci T = 1.
Modul de evaluare a stării reale a condiţiilor de muncă este expus în anexa nr.3 la prezentul Regulament.
4. Întreprinderilor, care dispun de posibilităţi limitate pentru executarea măsurărilor instrumentale ale nivelurilor factorilor mediului de producţie, li se permite, ca excepţie, aplicarea metodei expres de estimare a stării condiţiilor de muncă după criteriile indicate în anexa nr.4 la prezentul Regulament.
5. Mărimile sporurilor de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile se stabilesc în funcţie de starea reală a condiţiilor de muncă în conformitate cu următoarea scară:
| Tipul lucrărilor | Xreal, puncte |
| Cu condiţii grele şi vătămătoare | 0,5 – 2,0 |
| 2,1 – 4,0 | |
| 4,1 – 6,0 | |
| Cu condiţii deosebit de grele şi deosebit de vătămătoare | 6,1 – 8,0 |
| 8,1 - 10,0 | |
| mai mult de 10,0 |
Mărimile concrete ale sporurilor se stabilesc în limitele negociate de partenerii sociali şi aprobate prin convenţia colectivă la nivel naţional şi ramural.
[Pct.5 în redacţia Hot.Guv. nr.153 din 07.04.2015, în vigoare 10.04.2015]
6. Sporurile de compensare se stabilesc pentru locurile de muncă concrete în funcţie de rezultatele atestării lor şi se plătesc:
muncitorilor - pentru timpul real în care au prestat munci în condiţii nefavorabile;
altor categorii de angajaţi - pentru munca permanentă (nu mai puţin de 50 la sută din timpul de muncă) în condiţii nefavorabile.
2. Modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite
sporuri de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile
7. Listele-tip de lucrări cu condiţii grele şi nocive şi condiţii deosebit de grele şi deosebit de nocive pe ramurile economiei naţionale se aprobă de către Guvern, după consultarea partenerilor sociali.
Pînă la elaborarea şi aprobarea listelor-tip indicate, se vor aplica în continuare listele ramurale în vigoare, aprobate în anii 1985-1987 de către Comitetul de stat pentru muncă şi probleme sociale al U.R.S.S. şi Secretariatul Consiliului Central al Sindicatelor din U.R.S.S., cu modificările şi completările ulterioare.
8. În baza listelor-tip, în cadrul ramurilor economiei naţionale se elaborează liste de lucrări, care se coordonează cu partenerii sociali şi se legalizează în contractul colectiv de muncă (nivel ramural).
9. În baza listelor ramurale de lucrări şi în conformitate cu rezultatele atestării locurilor de muncă, unităţile economice elaborează listele locurilor de muncă şi ale lucrărilor concrete, pentru care se stabilesc sporuri la salariu pentru munca prestată în condiţii nefavorabile, cu indicarea mărimilor acestor sporuri conform punctului 5 al prezentului Regulament. Listele în cauză se aprobă de către conducătorii unităţilor de comun acord cu organul reprezentativ al salariaţilor, fapt ce se fixează în contractul colectiv de muncă. Listele se modifică anual în cazul raţionalizării locurilor de muncă şi ameliorării condiţiilor de muncă, iar sporurile la salariu se micşorează sau se anulează, după caz.
10. Listele ramurale de lucrări cu condiţii grele şi nocive şi condiţii deosebit de grele şi deosebit de nocive pot fi completate în modul stabilit, la propunerea unităţilor economice, cu lucrări suplimentare, apărute în urma implementării unor procese tehnologice noi, dacă pentru lucrările în cauză factorii nocivi ai mediului de producţie nu pot fi înlăturaţi nici prin mijloace tehnice moderne, nici prin alte metode.
|
Anexa nr.1 la Regulamentul cu privire la evaluarea condiţiilor de muncă la locurile de muncă şi modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile FIŞA condiţiilor de muncă la locul de muncă Întreprinderea _______________________________________________________________________________ Secţia de producţie __________________________________________________________________________ Sectorul de producţie ________________________________________________________________________ Locul de muncă nr.__________________________________________________________________________ Ocupaţia __________________________________________________________________________________ Numărul de locuri de muncă similare ___________________________________________________________ Numărul lucrătorilor _________________________________________________________________________ |
||||||
| Nr. d/o |
Factorii mediului de producţie | Normativul CMA, NOA |
Valorile reale ale factorilor |
Xsb, puncte |
T | Xreal, puncte |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| 1. | Substanţe chimice nocive (denumirea şi clasa de periculozitate), mg/m3 | |||||
| 2. | Substanţe nocive de natură biologică | |||||
| 3. | Praf (aerosoluri cu acţiune preponderent fibrogenă), mg/m3 | |||||
| 4. | Vibraţia cumulată, dB | |||||
| 5. | Vibraţia locală, dB | |||||
| 6. | Zgomot, dBA | |||||
| 7 | Infrasunet, dB lin. | |||||
| 8. | Ultrasunet, dB | |||||
| 9. | Radiaţii electromagnetice neionizante: | |||||
| Cîmp geomagnetic | ||||||
| Cîmp electrostatic | ||||||
| Cîmp magnetic permanent | ||||||
| Cîmpuri electrice cu frecvenţă industrială (50 Hz) | ||||||
| Emisii electromagnetice create de utilajul periferic video (displee) | ||||||
| Radiaţii în gama frecvenţelor radio | ||||||
| Radiaţii laser | ||||||
| Radiaţii ultraviolete | ||||||
| 10. | Radiaţii ionizante, W/m; mR/h | |||||
| 11. | Microclima: | |||||
| Temperatura aerului, °C | ||||||
| Umiditatea aerului, % | ||||||
| Indicatorul STM, °C | ||||||
| Radiaţia termică, W/m2 | ||||||
| 12. | Iluminarea | |||||
| 13. | Greutatea muncii | |||||
| 14. | Intensitatea muncii | |||||
|
Suma valorilor factorilor mediului de producţie (∑ Xreal), puncte ______________________________________ Mărimea sporului de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile, în procente ______________ Mijloacele individuale şi colective de protecţie ____________________________________________________ __________________________________________________________________________________________ Regimul alimentar __________________________________________________________________________ Semnături: Conducătorul comisiei de atestare ______________________ Şef secţie (sector) ___________________________ Data completării ____________________________ |
||||||
|
Anexa nr.2 la Regulamentul cu privire la evaluarea condiţiilor de muncă la locurile de muncă şi modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile Criteriile igienice de evaluare şi clasificare a condiţiilor de muncă conform factorilor nocivi şi de risc ai mediului de producere, greutăţii şi intensităţii procesului de muncă I. Clasele condiţiilor de muncă în funcţie de conţinutul în aerul zonei de lucru al substanţelor chimice nocive (depăşirea CMA, ori) |
||||||
| Tipul substanţelor | Clasa condiţiilor de muncă | Clasa 4 - pericu- loase (extreme) (5 puncte) |
||||
| Clasa 31 - nocive | ||||||
| gradul 1 (1 punct) |
gradul 2 (2 puncte) |
gradul 3 (3 puncte) |
gradul 4 (4 puncte) |
|||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | |
| Substanţe nocive de clasa 1-2 de periculozitate, cu excepţia celor indicate mai jos | 1,1 - 3,0 | 3,1 - 6,0 | 6,1 - 10,0 | 10,1 - 20,0 | > 20,0 | |
| Substanţe nocive de clasa 3-4 de periculozitate, cu excepţia celor indicate mai jos | 1,1 - 3,0 | 3,1 - 10,0 | > 10,0 | |||
| Substanţe periculoase ce declanşează intoxicaţii acute: cu mecanism strict direcţionat de acţiune, cu acţiune iritantă | 1,1 - 2,0 | 2,1 - 4,0 | 4,1 - 6,0 | 6,1 - 10,0 | > 10,0 | |
| Substanţe cancerogene | 1,1 - 3,0 | 3,1 - 6,0 | 6,1 - 10,0 | > 10,0 | ||
| Alergeni | 1,1 - 3,0 | 3,1 - 10,0 | > 10,0 | |||
| Substanţe medicamentoase contra tumorilor, hormoni (estrogeni) | + | |||||
| Substanţe narcotice analgetice | + | |||||
|
1 Clasele 1 şi 2 (condiţii de muncă optime şi admisibile) nu sînt indicate în prezenta anexă. Concentraţiile maximal admisibile (CMA) ale substanţelor toxice şi nivelurile orientativ admisibile (NOA) ale factorilor nocivi se stabilesc în modul stabilit de regulile şi normele sanitare în conformitate cu Lista documentelor interstatale şi actelor normative sanitaro-epidemiologice ale ţărilor-membre ale Comunităţii Statelor Independente, ratificate prin hotărîrea Medicului şef sanitar de stat al Republicii Moldova nr.03-00 din 6 august 2001. + Indiferent de concentraţia substanţei nocive în aerul zonei de lucru, condiţiile de muncă se raportă la clasa indicată. * Depăşirea nivelului indicat pentru substanţele cu mecanism strict direcţionat de acţiune poate provoca intoxicaţii acute, inclusiv letale. II. Clasele condiţiilor de muncă în funcţie de conţinutul în aerul zonei de lucru al substanţelor nocive de natură biologică (depăşirea CMA, ori) |
||||||
| Tipul substanţelor | Clasa condiţiilor de muncă | Clasa 4 - pericu- loase (extreme) (5 puncte) |
||||
| Clasa 31 - nocive | ||||||
| gradul 1 (1 punct) |
gradul 2 (2 puncte) |
gradul 3 (3 puncte) |
gradul 4 (4 puncte) |
|||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | |
| Microorganisme - producători, preparate ce conţin celule vii şi spori de microorganisme | 1,1 - 3,0 | 3,1 - 10,0 | > 10,0 | |||
| Microorganisme patogene* | Infecţii deosebit de periculoase | + | ||||
| Agenţi ai altor boli infecţioase | + | |||||
|
* În cazul desfăşurării activităţii în instituţii medicale şi veterinare specializate şi în subdiviziunile şi gospodăriile specializate pentru vitele bolnave. Tipurile de lucrări din industria pielăriei şi cărnii, din sfera reparaţiei şi deservirii sistemelor de canalizare, la executarea cărora este posibil contactul cu microorganismele patogene, se atribuie la gradul 2, clasa 3. III. Clasele condiţiilor de muncă în funcţie de conţinutul în aerul zonei de lucru a aerosolurilor cu acţiune preponderent fibrogenă (AAPF) şi de încărcătura de praf asupra organelor respiratorii (cuantumul multiplu al depăşirii CMA şi a nivelului de control al încărcăturii de praf (NCÎP) |
||||||
| Substanţe nocive | Clasa condiţiilor de muncă | Clasa 4 - pericu- loase (extreme) (5 puncte) |
||||
| Clasa 31 - nocive | ||||||
| gradul 1 (1 punct) |
gradul 2 (2 puncte) |
gradul 3 (3 puncte) |
gradul 4 (4 puncte) |
|||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | |
|
Depăşirea CMA, ori |
||||||
| Concentraţia prafului | 1,1 - 2,0 | 2,1 - 5,0 | 5,1 - 10,0 | > 10,0 | ||
|
Depăşirea NCÎP, ori |
||||||
| Încărcătura de praf (ÎP)* | 1,1 - 2,0 | 2,1 - 5,0 | 5,1 - 10,0 | > 10,0 | ||
| Încărcătura de praf pentru prafurile cu acţiune fibrogenă pronunţată (CMA ≤ 1 mg/m3) şi prafurile cu conţinut de asbest | 1,1 - 1,5 | 1,6 - 3,0 | 3,1 - 5,0 | > 5,0 | ||
|
* Cu excepţia prafurilor cu acţiune fibrogenă pronunţată cu CMA 1 mg/m3, precum şi pentru prafurile cu conţinut de asbest. IV. Clasele condiţiilor de muncă în funcţie de nivelurile zgomotului, vibraţiei cumulate şi locale, infra - şi ultrasunetului la locul de muncă |
||||||
| Denumirea factorului, indicele, unitatea de măsură | Clasa condiţiilor de muncă | Clasa 4 - pericu- loase (extreme) (5 puncte) |
||||
| Clasa 31 - nocive | ||||||
| gradul 1 (1 punct) |
gradul 2 (2 puncte) |
gradul 3 (3 puncte) |
gradul 4 (4 puncte) |
|||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | |
| Depăşirea NOA | ||||||
| Zgomot | ||||||
| Nivelul echivalent al sunetului, dBA | 5 | 15 | 25 | 35 | > 35 | |
| Vibraţia locală | ||||||
| Nivelul echivalent corectat al vitezei de vibraţie, dB | 3 | 6 | 9 | 12 | > 12 | |
| Vibraţia cumulată | ||||||
| Nivelul echivalent corectat al vitezei de vibraţie, dB | 6 | 12 | 18 | 24 | > 24 | |
| Infrasunet | ||||||
| Nivelul total al presiunii sonore, dB lin | 5 | 10 | 15 | 20 | > 20 | |
| Ultrasunet în aer | ||||||
| Nivelul presiunii sonore în 1/3 benzi octavice de frecvenţă, dB | 10 | 20 | 30 | 40 | > 40 | |
| Ultrasunet de contact | ||||||
| Nivelul vitezei de vibraţie, dB | 5 | 10 | 15 | 20 | >20 | |
|
V. Clasele condiţiilor de muncă în funcţie de indicatorii microclimei pentru încăperile de producţie, indiferent de perioada anului, şi pentru teritorii deschise în perioada caldă a anului |
||||||
| Clasa condiţiilor de muncă | Clasa 4 - pericu- loase (extreme) (5 puncte) |
|||||
| Clasa 31 - nocive | ||||||
| gradul 1 (1 punct) |
gradul 2 (2 puncte) |
gradul 3 (3 puncte) |
gradul 4 (4 puncte) |
|||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | |
| Temperatura aerului, °C | • conform indicatorului STM (tab.5.1.) • conform temperaturii aerului pentru încăperile cu microclimă refrigerentă |
|||||
| Viteza de mişcare a aerului, m/s | • a fost luată în calcul la elaborarea indicatorului STM (tab.5.1.) • la evaluarea microclimei refrigerente se include în calitate de corecţie a temperaturii |
|||||
| Umiditatea aerului, % | conform indicatorului STM (tab.5.1) sau | |||||
| 14-10 | 10 | |||||
| Indicatorul STM, °C |
conform tabelului 5.1. |
|||||
| Radiaţia termică, W/m2*) | 1001-1500 | 1501-2000 | 2001-2500 | 2501-2800 | >2800 | |
|
* În diapazonul în care intensitatea radiaţiei termice constituie de la 141 pînă la 1000 W/m2, microclima în regim de încălzire se va evalua conform indicatorului STM. |
||||||
|
5.1. Clasele condiţiilor de muncă în funcţie de indicatorul STM* (°C) pentru încăperile de producţie cu microclimă în regim de încălzire, indiferent de perioada anului, şi pentru teritorii deschise în perioada caldă a anului |
||||||
| Categoria lucrărilor |
Consumul total de energie w/m2 |
Clasa condiţiilor de muncă | Clasa 4 - periculoase (extreme) (5 puncte) |
|||
| Clasa 31 - nocive | ||||||
| gradul 1 (1 punct) |
gradul 2 (2 puncte) |
gradul 3 (3 puncte) |
gradul 4 (4 puncte) |
|||
| Ia | 68 (58-77) | 26,5 - 26,6 | 26,7 - 27,4 | 27,5 - 28,6 | 28,7 - 31,0 | > 31,0 |
| Ib | 88 (78-97) | 25,9 - 26,1 | 26,2 - 26,9 | 27,0 - 27,9 | 28,0 - 30,3 | > 30,3 |
| IIa | 113 (98-129) | 25,2 - 25,5 | 25,6 - 26,2 | 26,3 - 27,3 | 27,4 - 29,9 | > 29,9 |
| IIb | 145 (130-160) | 24,0 - 24,2 | 24,3 - 25,0 | 25,1 - 26,4 | 26,5 - 29,1 | > 29,1 |
| III | 177 (161-193) | 21,9 - 22,2 | 22,3 - 23,4 | 23,5 - 25,7 | 25,8 - 27,9 | > 27,9 |
|
* Indicatorul STM (sarcina termică a mediului) reprezintă indicele integral empiric (exprimat în °C), care reflectă influenţa combinată a temperaturii aerului, vitezei mişcării lui, umidităţii şi radiaţiei termice asupra schimbului de căldură dintre om şi mediul înconjurător. 5.2. Clasele condiţiilor de muncă în funcţie de indicele temperaturii aerului (°C, limita inferioară) la lucrările executate în încăperi de producţie cu microclimă refrigerentă |
||||||
| Categoria lucrărilor |
Consumul total de energie w/m2 |
Clasa condiţiilor de muncă | Clasa 4 - periculoase (extreme) (5 puncte) |
|||
| Clasa 31 - nocive | ||||||
| gradul 1 (1 punct) |
gradul 2 (2 puncte) |
gradul 3 (3 puncte) |
gradul 4 (4 puncte) |
|||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| Ia | 68 (58-77) | 18 | 16 | 14 | 12 | |
| Ib | 88 (78-97) | 17 | 15 | 13 | 11 | |
| IIa | 113 (98-129) | 14 | 12 | 10 | 8 | |
| IIb | 145 (130-160) | 13 | 11 | 9 | 7 | |
| III | 177 (161-193) | 12 | 10 | 8 | 6 | |
|
Notă. În cazul sporirii vitezei de circulaţie a aerului cu 0,1 m/s faţă de cea optimală, temperatura aerului urmează să fie mărită cu 0,2 °C. 5.3. Clasele condiţiilor de muncă în funcţie de indicele temperaturii aerului (°C, limita inferioară) pentru teritorii deschise în perioada rece a anului şi în încăperi reci (care nu au încălzire) |
||||||
| Zona climaterică |
Izolaţia termică a îmbrăcămintei °C Vt/m2 |
Clasa condiţiilor de muncă | Clasa 4 - periculoase (extreme) (5 puncte) |
|||
| Clasa 31 - nocive | ||||||
| gradul 1 (1 punct) |
gradul 2 (2 puncte) |
gradul 3 (3 puncte) |
gradul 4 (4 puncte) |
|||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| III | 0,51 | -21,3 | -23 | -26 | -37 | < -37 |
|
VI. Clasele condiţiilor de muncă în funcţie de parametrii mediului de lumină al încăperilor de producere |
||||||
| Clasa condiţiilor de muncă | Clasa 4 - periculoase (extreme) (5 puncte) |
|||||
| Clasa 31 - nocive | ||||||
| gradul 1 (1 punct) |
gradul 2 (2 puncte) |
gradul 3 (3 puncte) |
gradul 4 (4 puncte) |
|||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | |
| Iluminare naturală | ||||||
| Coeficientul luminozităţii naturale (CLN) | 0,1 - 0,6 | < 0,1 | ||||
| Iluminare artificială: | ||||||
| Luminozitatea suprafeţei de lucru (E, lc) pe categoriile de lucrări vizuale: | I-IV, VII | 0,5 En - < En | < 0,5 En | |||
| V, VI, VIII-XIV | < En | |||||
| Indicele de orbire (P, unităţi relative) | > Pn | |||||
| Sclipire reflectată | Prezentă | |||||
| Coeficientul de pulsaţie a luminozităţii (Kp, %) | > Kpn | |||||
| Strălucirea luminoasă (L, cd/m2) | < Ln | |||||
| Repartizarea neuniformă a strălucirii luminoase (C, unităţi relative) | < Cn | |||||
|
VII. Clasele condiţiilor de muncă în funcţie de acţiunea radiaţiilor electromagnetice neionizante 1. Cîmpuri şi emisii electromagnetice |
||||||
| Clasa condiţiilor de muncă | Clasa 4 - periculoase (extreme) (5 puncte) |
|||||
| Clasa 31 - nocive | ||||||
| gradul 1 (1 punct) |
gradul 2 (2 puncte) |
gradul 3 (3 puncte) |
gradul 4 (4 puncte) |
|||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | |
| Depăşirea NOA, ori | ||||||
| Cîmp geomagnetic | ≤ 5 | ≤ 10 | ≤ 50 | > 50 | ||
| Cîmp electrostatic | ≤ 3 | ≤ 5 | ≤ 10 | > 10 | ||
| Cîmp magnetic permanent | ≤ 5 | ≤ 10 | ≤ 100 | > 100 | ||
| Cîmpuri electrice cu frecvenţă industrială (50 Hz) | ≤ 3 | ≤ 5 | ≤ 10 | > 10 | > 40 | |
| Emisii electromagnetice create de utilajul periferic video (displee) al maşinilor de calcul | ≤ 5 | ≤ 10 | ≤ 50 | > 50 | ||
| Radiaţii electromagnetice în gama frecvenţelor radio: | ||||||
|
0,01 - 0,03 MHz |
≤ 3 | ≤ 5 | ≤ 10 | > 10 | ||
|
0,03 - 3,0 MHz |
≤ 3 | ≤ 5 | ≤ 10 | > 10 | ||
|
3,0 - 30,0 MHz |
≤ 3 | ≤ 5 | ≤ 10 | > 10 | ||
|
30,0 - 300,0 MHz |
≤ 3 | ≤ 5 | ≤ 10 | > 10 | > 50 | |
|
300,0 MHz - 300,0 GHz |
≤ 3 | ≤ 5 | ≤ 10 | > 10 | > 50 | |
|
2. În gama optică laser şi ultravioletă |
||||||
| Clasa condiţiilor de muncă | ||||||
| Clasa 31 - nocive | Clasa 4 - periculoase (extreme) (5 puncte) |
|||||
| gradul 1 (1 punct) |
gradul 2 (2 puncte) |
gradul 3 (3 puncte) |
gradul 4 (4 puncte) |
|||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | |
| Radiaţia laser | ≤ NOA2 | < 10 NOA2 | < 102NOA2 | < 103 NOA2 | > 103NOA2 | |
| Radiaţia ultravioletă | În cazul prezenţei surselor de producere УФ-A, УФ-B, УФ-C, W/m2 | > IAR | ||||
| În cazul prezenţei surselor de radiaţie ultravioletă cu destinaţie curativă (УФ-A), m W/m2 | < 9 | |||||
|
VIII. Clasele condiţiilor de muncă în funcţie de indicii greutăţii procesului de muncă |
|||
| Clasa condiţiilor de muncă | |||
| Admisibile (sarcina fizică medie) |
Clasa 3 - nocive (muncă grea) | ||
| gradul 1 (1 punct) |
gradul 2 (2 puncte) |
||
| 1 | 2 | 3 | 4 |
1. Sarcina fizică dinamică (unităţi de muncă mecanică externă într-un schimb, kgm) |
|||
| 1.1. În cazul sarcinii regionale (cu participarea preponderentă a muşchilor mîinilor şi zonei umărului) şi a deplasării greutăţii la distanţa de pînă la 1 m: | |||
|
pentru bărbaţi |
pînă la 5000 | pînă la 7000 | peste 7000 |
|
pentru femei |
pînă la 3000 | pînă la 4000 | peste 4000 |
| 1.2. În cazul sarcinii globale (cu participarea muşchilor mîinilor, corpului, picioarelor): | |||
| 1.2.1. În cazul deplasării greutăţii la distanţa de la 1 m pînă la 5 m: | |||
|
pentru bărbaţi |
pînă la 25000 | pînă la 35000 | peste 35000 |
|
pentru femei |
pînă la 15000 | pînă la 25000 | peste 25000 |
| 1.2.2. În cazul deplasării greutăţii la o distanţă mai mare de 5 m: | |||
|
pentru bărbaţi |
pînă la 46000 | pînă la 70000 | peste 70000 |
|
pentru femei |
pînă la 28000 | pînă la 40000 | peste 40000 |
2. Masa greutăţii ridicate şi mutate manual (kg) |
|||
| 2.1. Ridicarea şi deplasarea (unică) a greutăţii în alternare cu altă muncă (pînă la 2 ori pe oră): | |||
|
pentru bărbaţi |
pînă la 30 | pînă la 35 | peste 35 |
|
pentru femei |
pînă la 10 | pînă la 12 | peste 12 |
| 2.2. Ridicarea şi deplasarea (unică) a greutăţii permanent în decursul schimbului de muncă: | |||
|
pentru bărbaţi |
pînă la 15 | pînă la 20 | peste 20 |
|
pentru femei |
pînă la 7 | pînă la 10 | peste 10 |
| 2.3. Masa însumată a greutăţilor deplasate în fiecare oră a schimbului: | |||
| 2.3.1. De pe suprafaţa de lucru: | |||
|
pentru bărbaţi |
pînă la 870 | pînă la 1500 | peste 1500 |
|
pentru femei |
pînă la 350 | pînă la 700 | peste 700 |
| 2.3.2. De pe podea: | |||
|
pentru bărbaţi |
pînă la 435 | pînă la 600 | peste 600 |
|
pentru femei |
pînă la 175 | pînă la 350 | peste 350 |
3. Mişcări productive şablon (numărul într-un schimb) |
|||
| 3.1. În cazul sarcinii locale (cu participarea muşchilor palmei şi degetelor): | pînă la 40000 | pînă la 60000 | peste 60000 |
| 3.2. În cazul sarcinii regionale (cu participarea preponderentă a muşchilor mîinilor şi zonei umărului) | pînă la 20000 | pînă la 30000 | peste 30000 |
4. Sarcina statică (mărimea sarcinii statice pe parcursul unui schimb în cazul menţinerii greutăţii sau depunerii efortului, kgs.s) |
|||
| 4.1. Cu o singură mînă: | |||
|
pentru bărbaţi |
pînă la 36000 | pînă la 70000 | peste 70000 |
|
pentru femei |
pînă la 22000 | pînă la 42000 | peste 42000 |
| 4.2. Cu ambele mîini: | |||
|
pentru bărbaţi |
pînă la 70000 | pînă la 140000 | peste 140000 |
|
pentru femei |
pînă la 42000 | pînă la 84000 | peste 84000 |
| 4.3. Cu participarea muşchilor corpului şi picioarelor: | |||
|
pentru bărbaţi |
pînă la 100000 | pînă la 200000 | peste 200000 |
|
pentru femei |
pînă la 60000 | pînă la 120000 | peste 120000 |
5. Poziţia de lucru |
|||
| 5. Poziţia de lucru |
Aflarea periodică pînă la 25% din durata schimbului, în poziţie incomodă (lucru cu întoarcerea torsului, plasarea incomodă a membrelor etc.) şi/sau în poziţie fixată (imposibilitatea schimbării poziţiei reciproce a diferitor părţi ale corpului una faţă de alta). |
Aflarea periodică pînă la 50% din durata schimbului în poziţie incomodă şi/sau fixată; aflarea în poziţie forţată (în genunchi, ghemuit pe vine etc.) pînă la 25% din durata schimbului. |
Aflarea periodică mai mult de 50% din durata schimbului în poziţie incomodă şi/sau fixată; aflarea în poziţie forţată (în genunchi, ghemuit pe vine, etc.) mai mult de 25% din durata schimbului. |
6. Aplecări ale corpului |
|||
| 6. Aplecări ale corpului (forţate, mai mult de 30 grade), numărul aplecărilor într-un schimb | 51-100 | 101-300 | peste 300 |
7. Deplasarea în spaţiu, condiţionată de procesul tehnologic, km |
|||
| 7.1. Pe orizontală | pînă la 8 | pînă la 12 | peste 12 |
| 7.2. Pe verticală | pînă la 4 | pînă la 8 | peste 8 |
|
IX. Clasele condiţiilor de muncă în funcţie de indicii intensităţii procesului de muncă |
||
| Indicatorii intensităţii procesului de muncă |
Clasa condiţiilor de muncă | |
| Clasa 3 - condiţii nocive | ||
| Muncă intensă | ||
| Gradul 1 (1 punct) | Gradul 2 (2 puncte) | |
| 1 | 2 | 3 |
1. Efortul intelectual |
||
| 1.1. Conţinutul muncii | Soluţionarea unor probleme complexe cu selectarea după algoritmi cunoscuţi (aplicarea în procesul muncii a unui set de instrucţiuni) | Activitate euristică (creativă), care necesită soluţionarea algoritmului, dirijarea personală în situaţii complicate |
| 1.2. Perceperea semnalelor (informaţiei) şi analiza lor | Perceperea semnalelor cu compararea ulterioară a valorilor reale ale parametrilor cu valorile lor nominale. Determinarea finală a valorilor reale ale parametrilor. | Perceperea semnalelor cu evaluarea ulterioară în complex a parametrilor interdependenţi. Evaluarea activităţii de producere în ansamblu. |
| 1.3. Repartizarea funcţiilor după nivelul de complexitate a sarcinii | Prelucrarea, verificarea şi controlul îndeplinirii sarcinii | Controlul şi munca prealabilă de repartizare a sarcinilor altor persoane |
| 1.4. Natura muncii îndeplinite | Munca în condiţiile deficitului de timp | Munca în condiţiile deficitului de timp şi de informaţie,care implică o responsabilitate sporită pentru rezultatul final |
2. Eforturi senzoriale |
||
| 2.1. Durata observării concentrate (în % faţă de durata schimbului) | 51 - 75 | peste 75 |
| 2.2. Densitatea semnalelor (luminoase, sonore) şi a comunicărilor în medie pe ora de muncă | 176 - 300 | peste 300 |
| 2.3. Numărul obiectelor de producţie supravegheate concomitent | 11 - 25 | peste 25 |
| 2.4. Mărimea obiectului distinct (la o distanţă de la ochii lucrătorului pînă la obiectul distinct nu mai mare de 0,5 m) în mm cu durata observării concentrate (% faţă de durata schimbului) | 1 - 0,3 mm - peste 50% mai mică de 0,3 mm - 25-50% |
mai mică de 0,3 mm - peste 50% |
| 2.5. Lucrul cu aparate optice (microscoape, lupe etc.) cu durata observării concentrate (% faţă de durata schimbului) | 51-75 | peste 75 |
| 2.6. Urmărirea ecranelor utilajului periferic video (ore/schimb): | ||
| - în cazul reprezentării informaţiei alfa-numerice; | 3-4 | peste 4 |
| - în cazul prezentării grafice a informaţiei | 5-6 | peste 6 |
| 2.7. Solicitarea analizorului auditiv (în cazul necesităţii de producţie de a percepe vorbirea sau semnalele diferenţiate) | Claritatea cuvintelor şi semnalelor în proporţie de la 70% pînă la 50%. Sînt prezente perturbaţii pe fondul cărora vorbirea se aude la o distanţă de pînă la 2 m | Claritatea cuvintelor şi semnalelor - sub 50%. Sînt prezente perturbaţii pe fondul cărora vorbirea se aude la o distanţă de pînă la 1,5 m |
| 2.8. Solicitarea coardelor vocale (sumarul orelor vorbite pe săptămînă) | 20-25 | peste 25 |
3. Încărcătura emoţională |
||
| 3.1. Nivelul responsabilităţii pentru rezultatul propriei activităţi. Gravitatea erorii. | Poartă răspundere pentru calitatea funcţională a muncii de bază (sarcinii). Eroarea implică reparaţii prin eforturile suplimentare ale colectivului în ansamblu (grup, brigadă etc.) | Poartă răspundere pentru calitatea funcţională a producţiei finite, lucrului, sarcinii în ansamblu. Eroarea se soldează cu deteriorarea utilajului, întreruperea procesului tehnologic şi poate periclita viaţa. |
| 3.2. Nivelul de risc pentru viaţa personală | Posibil | |
| 3.3. Nivelul responsabilităţii pentru siguranţa altor persoane | Posibil | |
4. Monotonia sarcinilor |
||
| 4.1. Numărul elementelor (procedeelor) necesare pentru realizarea unei sarcini simple sau în operaţiile repetate multiplu | 5 - 3 | Mai puţin de 3 |
| 4.2. Durata (în sec.) îndeplinirii unor sarcini de producţie simple sau a operaţiilor repetate | 24 - 10 | Mai puţin de 10 |
| 4.3. Timpul acţiunilor active (în % faţă de durata schimbului). În restul timpului - supravegherea mersului procesului de producţie | 9 - 5 | 4 şi mai puţine |
| 4.4. Monotonia ambianţei de producţie (timpul supravegherii pasive a procesului tehnologic în % faţă de durata schimbului) | 81 - 90 | Peste 90 |
5. Regimul de muncă |
||
| 5.1. Durata reală a timpului de muncă | 10 - 12 ore | peste 12 ore |
| 5.2. Munca în schimburi | Munca în trei schimburi (munca în schimb de noapte) | Regimul de schimburi neregulate pe timp de noapte |
| 5.3. Pauze reglementate şi durata lor | Pauzele nu sînt reglementate şi durata lor este insuficientă - pînă la 3% din timpul de muncă | Pauze nu se acordă |
|
X. Evaluarea condiţiilor de muncă în cazul ionizării aerului şi lucrului cu substanţe radioactive şi cu surse de radiaţie ionizată Măsurarea nivelului de ionizare a aerului se efectuează în încăperile de producţie, spaţiul aerian al cărora este supus unei purificări speciale, prevăzute de regulamentul tehnologic, acolo unde sînt surse de ionizare a aerului (emiţătoare UF), la locurile de muncă ale operatorilor de utilaj periferic video, la locurile de muncă ale personalului substaţiilor şi liniilor de tensiune înaltă de curent continuu cu tensiune ultraînaltă. Factorul se evaluează în conformitate cu "Normele sanitaro-igienice ale nivelurilor admisibile de ionizare a aerului în încăperile de producere şi în localurile publice". În cazul depăşirii numărului maxim admisibil şi/sau nerespectării numărului minim necesar de ioni în aer şi a indicelui polarităţii, condiţiile de muncă la acest factor se raportă la gradul 1 clasa 3. În cazul lucrului cu substanţe radioactive, cu surse de radiaţie Roentgen şi cu alte surse de radiaţie ionizată, la depăşirea NOA condiţiile de muncă se raportă la gradul 4 clasa 3 şi la clasa 4. |
||
|
Anexa nr.3 la Regulamentul cu privire la evaluarea condiţiilor de muncă la locurile de muncă şi modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile Exemplu de evaluare a stării reale a condiţiilor de muncă la locurile de muncă În rezultatul atestării locurilor de muncă din sectorul de producţie nr.5 al uzinei s-a stabilit că la unele locuri de muncă conţinutul aerosolului substanţelor de clasa 3 de periculozitate depăşeşte CMA pînă la 5 ori. Nivelul zgomotului în producţie depăşeşte NOA pînă la 15 dBA. Temperatura aerului la aceste locuri de muncă se menţine la nivelul de 27°C. Lucrătorii se află în condiţii de concentraţie sporită de aerosol şi de temperatură ridicată a aerului 460 min ori 96% din durata schimbului de lucru (celelalte 4% din timp ei se relaxează în camera de odihnă cu microclimă normală). În condiţii cu un nivel ridicat de zgomot lucrătorii se află 360 min. ori 75% din durata schimbului (în restul timpului mecanismele generatoare de zgomot nu funcţionează). În baza acestor date se determină starea reală a condiţiilor de muncă la locurile de muncă pe factori, ţinînd cont de clasificarea igienică a muncii şi de segmentul de timp în care sînt executate lucrări în condiţiile sus-indicate pe durata schimbului de lucru de 480 min:
Suma totală a valorilor Xreal constituie: ∑ Xreal = 2 + 1,5 + 2 = 5,5 puncte. Conform scării indicate în pct.1.5. al regulamentului, în cazul dat mărimea sporului de compensare va constitui 35% din salariul minim sau salariul tarifar pentru categoria I de calificare. În acelaşi mod se efectuează calculul ∑ Xreal şi al mărimii sporului de compensare în cazul aplicării metodei de evaluare expres a condiţiilor de muncă. |
|
Anexa nr.4 la Regulamentul cu privire la evaluarea condiţiilor de muncă la locurile de muncă şi modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile Criteriile de evaluare expres a stării condiţiilor de muncă |
|||
| Factorii | Descrierea situaţiei de producţie | ||
| 1 punct | 2 puncte | 3 puncte*) | |
| Substanţe chimice nocive | a) Aerul se poluează cu substanţe de clasele 1-2 de periculozitate**. Ventilaţia se face prin aspiraţie generală sau locală | Aerul se poluează cu substanţe de clasele 1-2 de periculozitate. Ventilaţia prin aspiraţie lipseşte | |
| b) Aerul la locul de muncă este poluat cu substanţe de clasele 3-4 de periculozitate, ventilaţia prin aspiraţie lipseşte | |||
| Praf | a) Aerul se poluează cu praf, ce conţine SiO2. Ventilaţia se face prin aspiraţie | Aerul se poluează cu praf ce conţine SiO2, în lipsa ventilaţiei prin aspiraţie | |
| b) Aerul se poluează cu praf ce nu conţine SiO2, în lipsa ventilaţiei prin aspiraţie | |||
| Vibraţia | Lucrul cu instrumentul ce produce vibraţia cel mult jumătate din durata schimbului de muncă | Lucrul cu instrumentul ce produce vibraţia mai mult de jumătate din durata schimbului de muncă | |
| Temperatura aerului (efectivă echivalentă) la locul de muncă din încăpere, °C |
Peste mărimile maximal admisibile în perioada caldă a anului sau mai jos de mărimile maximal admisibile în perioada rece a anului |
||
| Cu pînă la 4° | Cu pînă la 8° | ||
|
* 3 şi mai multe puncte se acordă numai în baza măsurărilor instrumentale. ** Aburi şi (sau) gaze, aerosoli sau amestec de aburi şi aerosoli. Note: 1. Pentru determinarea gradului de nocivitate (punctelor) a condiţiilor de muncă la factorii zgomot, iluminare, radiaţie infraroşie, radiaţie ionizantă şi radiaţie neionizantă nu se aplică metoda evaluării expres a condiţiilor de muncă. Aceşti factori se evaluează doar prin măsurări instrumentale. 2. La evaluarea gradului de gravitate şi intensitate a muncii se foloseşte criteriile, indicate în anexa nr.2. 3. În cazul evaluării expres, fişa condiţiilor de muncă la locul de muncă (anexa nr.1) se perfectează la fel ca şi în cazul măsurărilor instrumentale ale factorilor mediului de producere. |
|||