1349/11.11.2003 Hotărîre despre aprobarea Listei programelor de stat de cercetare-dezvoltare

Asigurarea competitivităţii produselor industriale în construcţia de maşini în baza inovaţiilor, Know-how, materialelor noi şi a tehnologiilor avansate

Starea actuală a procesului de dezvoltare industrială în Republica Moldova este determinată, în mare măsură, de destrămarea complexului industrial unic al fostei U.R.S.S. şi a sistemelor colective de gospodărire, precum şi de liberalizarea pieţei şi necompetitivitatea produselor industriale moldoveneşti pe piaţă, care, pe parcursul a cca. 20-30 de ani, au rămas practic neschimbate, adică neperformante. Sistemele de producţie au un nivel tehnic, tehnologic şi managerial depăşit. În acelaşi timp, fără producţia industrială orientată la necesităţile interne şi la export, dezvoltarea economică a Republicii Moldova va fi extrem de anevoioasă.

Costurile mari fac ca procesele inovaţionale de importanţă majoră, tehnologiile şi materialele noi să devină o prioritate şi o responsabilitate a ştiinţei şi a industriilor ţărilor dezvoltate. Însă şi ţările mici, cum ar fi Republica Moldova, pot contribui la îmbogăţirea patrimoniului intelectual global cu realizări performante, bazate pe elemente Know-how, invenţii şi inovaţii. Pe de altă parte, implementarea eficientă a tehnologiilor avansate în ţările mici necesită cercetări de ajustare, de adaptare la condiţiile produselor şi întreprinderilor concrete, crearea unei infrastructuri de asimilare şi implementare a inovaţiilor.

Crearea bazei ştiinţifice de constituire a unei reţele de întreprinderi industriale competitive, capabile să se includă în lanţul internaţional al schimbului de valori industriale, în cooperarea internă şi internaţională prin crearea unor sisteme tehnice performante, bazate pe invenţii şi inovaţii, prin elaborarea tehnologiilor noi şi implementarea rapidă a invenţiilor şi inovaţiilor, prin crearea unor sisteme performante de conversie a energiilor regenerabile, adaptate la condiţiile Republicii Moldova.

Asigurarea competitivităţii produselor industriale în domeniul construcţiei de maşini în baza îmbunătăţirii lor continue prin implementarea inovaţiilor, Know-how, materialelor noi şi tehnologiilor avansate.

Elaborarea şi implementarea:

- tehnologiilor noi bazate pe utilizarea pulberilor metalice şi a maselor plastice;

- mecanismelor de acţionare a complexului robotizat de extracţie a concreţiunilor feromanganice de pe fundul Oceanului Planetar;

- sistemelor de conversiune a energiilor regenerabile. Pregătirea bazei experimentale şi a potenţialului uman pentru participare la programele internaţionale de cercetare-dezvoltare.

Elaborarea:

- sistemelor submersibile de acţionare a complexului robotizat de extracţie a concreţiunilor feromanganice de pe fundul Oceanului Planetar;

- organelor de lucru eoliene eficiente la cadastrul de viteze ale vîntului specifice Republicii Moldova (v =3-5 m/s);

- minihidrocentralelor pentru conversia energiei cinetice a apei curgătoare din rîuri;

- generatoarelor electrice pentru surse neconvenţionale de energie.

Principii şi procedee tehnologice de diminuare a consecinţelor calamităţilor naturale (secetă, îngheţuri etc.) asupra plantelor de cultură

Procesul de încălzire globală a Terrei condiţionează trecerea diferitor mase de aer: arctice, polare, subtropicale, care, în perioade scurte de timp, favorizează alternări dese de temperatură şi umiditate cu valori extreme, provocînd pagube enorme economiei naţionale, îndeosebi ramurii agricole.

Condiţiile stresogene pe teritoriul republicii se manifestă tot mai frecvent şi cu o intensitate sporită. Se constată aşa fenomene meteorologice nefavorabile ca: temperaturi sub- şi supraoptimale, îngheţuri timpurii de toamnă şi tîrzii de primăvară, ierni excesiv de severe sau excesiv de blînde, secetă şi arşiţă, ploi torenţiale şi inundaţii vaste, căderi masive de grindină, vînturi puternice, alunecări de teren şi altele.

Calamităţile naturale enumerate duc la scăderea considerabilă a productivităţii plantelor cultivate şi calităţii produselor agricole, la intensificarea procesului de degradare şi deşertificare, la activizarea eroziunii solurilor, la scăderea fertilităţii lor, la agravarea situaţiei ecologice.

Evidenţierea legităţilor formării, manifestării şi dirijării potenţialului de rezistenţă şi productivitate al plantelor.

Determinarea bazelor teoretice şi practice ale pronosticării şi reglării rezistenţei şi productivităţii plantelor.

Formularea de noi concepţii şi ipoteze.

Elaborarea metodelor de testare, principiilor şi procedeelor tehnologice de diminuare a consecinţelor secetei, îngheţurilor, arşiţei etc. asupra plantelor de cultură, în vederea valorificării potenţialului de productivitate şi rezistenţă al plantelor agricole, păstrării şi sporirii fertilităţii solului.

Obţinerea noilor date despre regimul de manifestare, intensitatea proceselor şi fenomenelor nefavorabile ale mediului, în scopul amplasării optime şi menţinerii productivităţii plantelor, sporirii fertilităţii solului, conservării biodiversităţii.

Evidenţierea circumstanţelor apariţiei şi evoluţiei situaţiilor geoecologice nefavorabile (secetă, îngheţuri, inundaţii, alunecări de teren, degradări ale solului etc.).

Aprofundarea cunoştinţelor privitor la mecanismul de funcţionare a sistemelor fiziologo-biochimice, genetice şi structurale în ontogeneza plantelor cultivate în condiţii de stres ecologic natural, estimarea rezistenţei plantelor şi selectarea genotipurilor, soiurilor şi hibrizilor rezistenţi la factorii abiotici nefavorabili.

Elaborarea şi implementarea unui complex de măsuri (metode, procedee, recomandări, tehnologii etc.), ştiinţific argumentate, de pronosticare a rezistenţei plantelor la factorii stresogeni, valorificarea rezistenţei şi a potenţialului genetic al soiurilor, hibrizilor, liniilor şi formelor de plante în vederea diminuării consecinţelor negative ale factorilor stresogeni ai mediului asupra procesului de producere.

Crearea soiurilor, hibrizilor, liniilor şi formelor de plante cu o rezistenţă sporită la fluctuaţiile climaterice şi de origine tehnogenă în baza tehnologiilor genetico-ameliorative fitotehnice netradiţionale.

Elaborarea tehnologiei de producere şi utilizare a surselor energetice regenerabile în baza materiei prime şi a deşeurilor agricole

Anual, în agricultură, biomasa de la toate culturile de cîmp, pomicole, viticole constituie 1,1-1,2 mil. tone sau 4,8 mil. MWh; băligarul şi reziduurile din zootehnie - 430 mii tone sau 1,7 mil. MWh. În total aceasta constituie 6,5 mil. MWh.

La Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Porumb şi Sorg (ICŞPS ) sînt create forme şi hibrizi unicali de sorg zaharat cu un potenţial biologic sporit, care asigură o recoltă de masă verde de pînă la 80-100 t/ha, cu conţinutul de zahăr în sucul din tulpini de 12-16%. Masa uscată obţinută constituie circa 30-35 t/ha.

Zahărul acumulat în tulpini (7-10 t/ha) asigură obţinerea a circa 2,5-3 t/ha de etanol tehnic, care poate fi folosit cu succes în calitate de activ biologic în componenţa benzinei cu cifra octanică scăzută, reducînd esenţial emisiile poluante în atmosferă.

Potenţialul energetic al unui hectar cultivat cu hibrizi de sorg zaharat constituie peste 340 mii MJ, ceea ce este echivalent cu 10 t de carburanţi convenţionali sau pînă la 6000 m³ de biogaz. Folosirea biocarburanţilor brichetaţi de pe un ha permite obţinerea a 50-55 mii kWh energie.

Utilizarea biomasei (deşeurilor) de hidrocarburanţi ar reduce anual importul cu 16 mil.$. Astfel, cultivarea numai a 50 mii hectare de sorg zaharat va crea posibilitatea obţinerii a 1,5 mil. tone biomasă uscată şi 150 mii tone de etanol care echivalează energetic cu 4,7 mil. MWh, ceea ce corespunde cu 400 ml m³ de gaz sau, după preţurile actuale de import, cu 32 mil. $.

Utilizarea materiei prime şi a deşeurilor agricole în scopul producerii surselor energetice regenerabile.

Crearea în economia republicii a unei noi ramuri - industria surselor energetice regenerabile.

Micşorarea esenţială a importului surselor energetice.

Reducerea preţurilor la resursele energetice.

Sporirea eficienţei utilizării bazei tehnico-materiale a industriei de prelucrare primă a strugurilor.

Obţinerea noilor produse alimentare şi a băuturilor.

Fertilizarea solului prin cultivarea sorgului zaharat.

Ameliorarea situaţiei ecologice din republică.

Elaborarea:

- tehnologiilor de prelucrare a deşeurilor pentru aducerea lor la condiţiile optime de utilizare;

- utilajului necesar pentru realizarea tehnologiilor elaborate de prelucrare a deşeurilor;

- schemelor tehnologice de cultivare - recoltare a sorgului zaharat, recomandărilor privind complexul de maşini pentru efectuarea acestor lucrări;

- tehnologiei de extragere a sucului din tulpinile de sorg, recomandărilor privind maşinile şi utilajele necesare, sarcinilor tehnice privind modernizarea şi confecţionarea lor;

- tehnologiei de fermentare şi obţinere a etanolului, selectarea, adaptarea sau elaborarea utilajului necesar;

- tehnologiei de obţinere a amestecurilor stabile de benzină şi etanol, propunerilor privind utilajul necesar;

- utilajelor de transformare a energiei biologice în energie electrică şi termică cu un randament nu mai mic de 0,7 de diferite capacităţi pentru diverse necesităţi;

- recomandărilor de utilizare a etanolului ca sursă energetică regenerabilă şi a utilajelor necesare;

- tehnologiilor de utilizare a sucului de sorg la fabricarea noilor produse alimentare şi băuturilor;

-  recomandărilor privind utilizarea deşeurilor de la extragerea sucului în alimentaţia animalelor;

-  recomandărilor privind utilizarea deşeurilor de la prelucrarea sorgului zaharat ca sursă de îngrăşăminte organice;

- cadrului normativ în domeniu.

Nanotehnologii, materiale noi multifuncţionale şi microsisteme electronice

Programul propus include o arie a investigaţiilor şi dezvoltării tehnologice interdisciplinare în baza căreia astăzi se formează tehnologiile de vîrf şi economia inovaţională bazată pe cunoaştere a ţărilor dezvoltate. Această arie extinsă, care practic cuprinde toate domeniile cercetărilor, se referă la studii, tehnologii, inginerie etc., ce operează la scara nanometrică de la 1-100 nm măcar pe una din dimensiunile sistemului, obiectului, structurii etc.

Scara nanometrică este nivelul unde se formează proprietăţile de bază ale lumii materiale, prin nanotehnologii deschizîndu-se cele mai vaste posibilităţi de organizare şi structurare nouă a materialelor şi elementelor cu proprietăţi şi funcţii necesare, inclusiv multifuncţionale şi inteligente. Impactul nanotehnologiilor asupra stării sănătăţii, bunăstării şi securităţii lumii în sec. al XXI-lea va fi nu mai puţin semnificativ decît influenţa combinată a antibioticelor, circuitelor integrate şi polimerilor.

Pieţele produselor nanotehnologice în diferite sectoare deja se estimează la mărimi de peste 100 miliarde dolari SUA, crescînd vertiginos cu o rată de 30-90% anual. Este important că pentru produsele, tehnologiile etc., ce rezultă din această arie a investigaţiilor cota resurselor materiale şi energetice se reduce foarte mult, iar factorul intelectual devine preponderent, or, aceasta este oportun pentru republica noastră.

Nanotehnologiile asigură capacitatea de creare a produselor cu proprietăţi considerabil îmbunătăţite. În prezent, numai operînd la scară nanometrică se pot dezvolta materiale noi, cu funcţii combinate, materiale inteligente, ce se adaptează cu succes la condiţiile de funcţionare, se pot crea microansambluri, microdispozitive etc., care ar fi capabile să monitorizeze şi să influenţeze procesele, fenomenele, inclusiv celula din lumea vie.

Elaborarea tehnologiilor noi pentru materiale micro- şi nanostructurate, realizarea de microsisteme integrate, instrumente miniaturizate şi transferul acestora către sfera de producere.

Dezvoltarea de noi materiale multifuncţionale, compuşi supramoleculari, membrane nanostructurate, materiale nanocompozite, inclusiv nanocompoziţi anorganic-organici etc.

Utilizarea tehnologiilor şi materialelor nanometrice pentru elaborarea de noi produse ştiinţifice şi industriale în cele mai diverse domenii, inclusiv micro-optoelectronica modernă;

Crearea unui centru naţional pentru excelenţă în nanotehnologii, materiale şi produse noi multifuncţionale, cu o subdiviziune de consultanţă în domeniul nanomaterialelor, nanostructurilor, nanotehnologiilor, produselor şi dispozitivelor pe baza lor.

Pregătirea cadrelor de înaltă calificare în nanotehnologii şi ştiinţa nanomaterialelor, susţinerea activităţilor integrate de educaţie, cercetare şi inovare pentru dezvoltarea sectorului de importanţă majoră a economiei - tehnologiile de vîrf şi produsele inteligente.

Asimilarea tehnologiilor noi de obţinere a materialelor compozite şi nanoporoase, compuşi supramoleculari şi cordinativi cu calităţi multifuncţionale pentru confecţionarea diferitor produse cum ar fi: catalizatori, filtre, materiale bioactive, sorbenţi.

Dezvoltarea tehnologiilor de obţinere prin umplere, depunere electrochimică etc. a materialelor nanocompozite ordonate cu proprietăţi performante legate de îmbinarea proprietăţilor optimale pe diferite direcţii ale materialelor şi explorării fenomenelor de cuantificare dimensională.

Asimilarea procedeelor noi de fabricare a nano- şi micropulberilor, nanoclasterilor, inclusiv supramoleculari, şi, prin sinteza lor din microorganisme, cu utilizare în farmaceutică, industria chimică şi alimentară, energetica hidrogenului.

Dezvoltarea tehnologiilor de nanoînvelişuri şi nanoacoperiri, inclusiv cu proprietăţi mecanice performante.

Elaborarea tehnologiilor de formare a nanostructurilor metalice, semiconductoare, oxidice şi semimetalice de dimensionalitate redusă (bi-, uni- şi zero dimensionale) cu noi proprietăţi şi calităţi performante pentru diferite utilizări.

Elaborarea şi confecţionarea noilor dispozitive micro-optoelectronice: celule solare, diode luminescente şi laseri, fotodiode pentru comunicaţii optice, senzori de radiaţie electromagnetică, senzori de gaze poluante, microtraductori de temperatură şi alte mărimi neelectrice, microdispozitive termoelectrice şi de conversie a energiei.

Elaborarea, tirajarea şi deservirea tehnicii medicale cu destinaţie chirurgicală, fizioterapeutică şi stomatologică

Actualmente în Republica Moldova majoritatea absolută a aparatajului medical este uzat atît fizic cît şi moral, iar o parte considerabilă provine din ajutoarele umanitare, fiind fabricat de diverşi producători care nu au nici un angajament de garanţie. Deci, problema dotării, deservirii şi reparaţiei aparatajului medical este de o deosebită acuitate. În plus, la moment instituţiile medicale nu au în state personal tehnic-ingineresc pentru deservirea curentă sau reparaţiile mărunte ale utilajului exploatat.

Din cele menţionate reiese că, indubitabil, este oportună organizarea producerii şi deservirii cu forţele proprii cel puţin a unei părţi din utilajul medical necesar. În primul rînd ne referim la aparatajul pentru fabricarea căruia în Republica Moldova există premise ştiinţifico-tehnice, specialişti calificaţi şi capacităţi de producere. În plus, o asemenea abordare favorizează:

- extinderea posibilităţilor reparării şi modernizării aparatajului existent;

- posibilitatea instruirii personalului medical pentru exploatarea utilajului medical autohton;

- posibilitatea monitorizării pieţei mondiale de tehnică medicală şi aprecierea obiectivă a nomenclatorului de tehnică medicală, a cărei producere cu forţele proprii este recomandabilă. Considerăm că este foarte necesară susţinerea din partea statului a unui proiect de transfer tehnologic, care ar prevedea organizarea producerii în Republica Moldova a implantelor metalice, necesare la osteosinteză şi a aparatelor de fixare externă (tip Ilizarov).

Elaborarea noilor dispozitive medicale, organizarea producerii şi deservirii utilajului medical necesar.

Elaborarea metodelor universale noi de tratament direcţionat al obiectelor medico - biologice - metoda informaţională de rezonanţă undulară prin intermediul undelor electromagnetice de lungime milimetrică de intensitate joasă atermică, bazată pe dispozitive electronice - informative unicale.

Implementarea direcţiei fundamental - aplicative cu principii noi, metodelor şi utilajului original ce pot asigura nivelul înalt competitiv al elaborărilor pe piaţă internă şi externă.

Producerea coagulatorului în plasmă de argon şi electrotermic, instalaţiilor pentru corecţia automată a regimului termic al pacientului şi a pătucurilor cu încălzire reglată pentru copiii născuţi prematur, implantelor metalice (titan) pentru osteosinteză, fixatoarelor externe (tip Ilizarov), dispozitivelor medicale stomatologice.

Noi metode de diagnostică şi tratament direcţionat în baza acţiunii radiaţiei milimetrice coerente asupra obiectelor medico-biologice

Evidenţierea influenţei expresive universale a undelor electromagnetice de lungimi milimetrice (UEM) sau de frecvenţă extrem de înaltă (FEÎ), (30-300 GHz), de intensitate joasă (de la 1 mcW/cm² pînă la 10 mcW/cm²) atermică asupra activităţii vitale a organismelor vii este una din cele mai surprinzătoare descoperiri.

Elaborarea şi implementarea noilor metode de tratament direcţionat în medicină, biologie şi micro-biologie.

Elaborarea şi producerea dispozitivelor respective de iradiere şi recepţie de uz rural, inclusiv de familie, şi a complexelor sofisticate pentru centrele orăşeneşti şi republicane de importanţă naţională.

Elaborarea şi producerea dispozitivilor discrete de iradiere şi a dispozitivelor complexe cu eficienţă sporită şi diapazon larg aplicativ, precum şi a aparatelor destinate înregistrării interacţiunii radiaţiei electromagnetice cu obiectele vii, pentru diagnostică, terapie şi profilactică.

Elaborarea metodelor de monitorizare a stării funcţionale a organismului uman pentru proiectarea şi producerea de noi dispozitive medico - biologice.

Tratarea şi valorificarea deşeurilor din industria vinicolă a Republicii Moldova şi obţinerea produselor noi

În Republica Moldova enologia este una din cele mai principale ramuri ale economiei naţionale. Anual în procesul de vinificaţie are loc acumularea continuă a diverselor tipuri de deşeuri. Din cauza lipsei de informare, persistă ideea poluării minime a mediului de către industria vinicolă în comparaţie cu alte industrii. Însă, conform datelor existente, o singură întreprindere de prelucrare a strugurilor cu un volum de 10 mii tone aruncă anual împreună cu apele reziduale substanţe organice conform indicilor CBO - 19,9t, indicilor CCO - 60,2t, substanţe nedizolvabile - 15,6t, substanţe minerale - 7,4t, compuşi ai fosforului - 0,2t. Potrivit calculelor Institutului Naţional de Ecologie, indicii acestui prejudiciu corespund cu cei ai unui oraş cu 37 mii de locuitori, iar pagubele de pe urma poluării mediului constituie 1,5 ml lei/an. Luînd în consideraţie că în Republica Moldova funcţionează zeci de asemenea uzine, este posibil de calculat impactul total.

Astăzi, cînd economia în tranziţie nu permite valorificarea largă a deşeurilor, este binevenită studierea noilor tehnologii, proceselor de prelucrare şi valorificare a lor, deoarece produsele secundare vinicole reprezintă 20-24% din cantitatea materiei prime iniţiale. Gestionarea corectă a multor deşeuri vinicole ar permite nu numai protejarea mediului înconjurător, ci ar putea determina obţinerea unui venit economic şi rezolvarea parţială a problemei sociale - crearea noilor locuri de muncă. Aceasta se referă şi la ramura vitivinicolă, deoarece în rezultatul prelucrării produselor secundare vinicole s-ar obţine suplimentar alcool etilic, acid tartric, ulei din seminţe, coloranţi alimentari, polifenoli, aminoacizi, pectine pentru industria alimentară etc.

Acidul tartric ar putea fi folosit în industria alimentară ca adaos în gemuri şi marmelade (3g/kg), în pudra de cacao (5 g/kg), în maioneză (5g/kg), în concentrate de tomate pentru menţinerea pH-ului la valoarea de 4,3, în conserve de pere, căpşuni etc.; la acidularea vinului tînăr, lichiorului etc.; în industria de panificaţie, industria farmaceutică, industria fotochimică, la vopsirea ţesăturilor pentru menţinerea îndelungată a culorii, la vopselele pentru metale, în calitate de reactiv la diferite analize chimice; în industria electrotehnică - se utilizează pe larg în această ramură mai ales sărurile acidului tartric, datorită proprietăţilor piro- şi piezoelectrice, proprietăţi de a forma cîmp electroacustic şi a fonurilor de ecou.

Elaborarea şi implementarea tehnologiilor de prelucrare a deşeurilor vinicole pentru obţinerea unor produse noi, competitive pe piaţa internă şi externă: acid tartric, uleiuri vegetale, polifenoli, coloranţi, substanţe farmaceutice, adsorbanţi şi biogaz ca sursă de energie alternativă.

Extinderea bazei de materie primă din contul utilizării raţionale a deşeurilor industriale pentru dezvoltarea noilor tehnologii şi crearea noilor locuri de muncă; dezvoltarea businessului şi crearea pe această cale a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Elaborarea şi implementarea noilor tehnologii ecologic pure, eficiente, cu consum redus de energie şi materie, care ar asigura protecţia mediului ambiant şi îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei.

Elaborarea produselor noi, cu preţ mai accesibil, necesare populaţiei, incluzînd produse alimentare ecologic pure, preparate farmaceutice, sorbenţi ş.a.