Prezenta lege reglementează elaborarea şi promovarea politicii de stat în sfera cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice (denumită în cele ce urmează sferă cercetare-dezvoltare), precum şi relaţiile dintre subiecţii cercetării-dezvoltării, autorităţile administraţiei publice şi beneficiarii de rezultatele activităţii din această sferă, stabileşte rolul statului în stimularea cercetării-dezvoltării ca prioritate naţională pentru asigurarea unei dezvoltări economice durabile, creşterii bunăstării şi calităţii vieţii.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Legislaţia privind sfera cercetare-dezvoltare

Baza normativă privind sfera cercetare-dezvoltare se constituie din prezenta lege şi din alte acte normative.

Articolul 2. Noţiuni

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:

a) cercetare-dezvoltare - activităţi de cercetare ştiinţifică şi de dezvoltare tehnologică, luate în ansamblu;

b) cercetare ştiinţifică - activitate de cercetare fundamentală şi de cercetare aplicativă, avînd drept componente principale investigaţia ştiinţifică, tehnologia ştiinţifică, produsul ştiinţific şi serviciul ştiinţific;

c) cercetare fundamentală - activitate orientată spre dobîndirea de noi cunoştinţe ştiinţifice, spre formularea şi verificarea de noi ipoteze şi teorii;

d) cercetare aplicativă - activitate orientată spre lărgirea cunoştinţelor şi spre utilizarea de cunoştinţe noi în crearea de noi tehnologii, procese, produse şi servicii sau în îmbunătăţirea lor;

e) dezvoltare tehnologică - activitate de transformare a rezultatelor cercetării ştiinţifice în planuri, scheme şi documentaţii, de materializare a lor în noi procese, produse şi servicii sau de perfecţionare a celor existente pentru a răspunde în mod direct cererii de pe piaţă, incluzînd şi activităţi de inginerie şi proiectare tehnologică, activităţi de fabricare a unui model experimental, realizînd dezvoltarea, transferul şi aplicarea rezultatelor cercetării în economie şi societate;

f) politică de stat în sfera cercetare-dezvoltare - totalitate de acţiuni ale statului îndreptate spre realizarea unor probleme ştiinţifice şi tehnologice;

g) comandă de stat - însărcinare dată de Guvern în vederea realizării unui program de stat în sfera cercetare-dezvoltare;

h) program de stat - set de teme de stat, de proiecte de cercetare-dezvoltare care au legătură între ele şi prin care se urmăreşte implementarea politicii de stat în sfera cercetare-dezvoltare;

i) temă de stat - compartiment al programului de stat, cadru de referinţă al unei necesităţi, al unei sau mai multor discipline în sfera cercetare-dezvoltare, al unui sector ori al unui domeniu al societăţii pentru care se pot defini proiecte;

j) proiect de cercetare-dezvoltare - set de reguli, obiective şi activităţi prevăzute spre a fi realizate într-o perioadă determinată şi în limitele mijloacelor alocate;

k) expertiză - evaluare a programelor, temelor, proiectelor, executorilor lor şi a rezultatelor cercetării ştiinţifice;

l) expert independent - persoană juridică sau fizică avînd cunoştinţe, pricepere şi specializare într-un anumit domeniu şi reprezentîndu-se pe sine;

m) monitorizare - supraveghere, măsurare şi verificare sistematică a unei activităţi din punctul de vedere al performanţelor şi al eficienţei folosirii resurselor umane, materiale şi financiare, precum şi concepere de măsuri adecvate pentru atingerea obiectivelor stabilite;

n) cofinanţare - finanţare în comun a cercetării-dezvoltării prin cooperarea statului, agenţilor economici şi a donatorilor;

o) instituţie afiliată - instituţie alăturată unei alte instituţii, între care se stabilesc raporturi de subordonare şi/sau de colaborare.

Articolul 3. Politica de stat în sfera cercetare-dezvoltare

(1) Sfera cercetare-dezvoltare este o prioritate naţională.

(2) Politica de stat în sfera cercetare-dezvoltare este o parte componentă a politicii social-economice a Republicii Moldova, stabileşte obiectivele, principiile şi mecanismul activităţii statului în această sferă.

(3) Statul elaborează politica în sfera cercetare-dezvoltare şi o promovează stabilind cadrul ei normativ, asigurînd baza instituţional-organizatorică şi social-economică, contribuind prin măsuri şi mijloace la cercetare-dezvoltare.

Articolul 4. Principalele obiective ale politicii de stat în sfera cercetare-dezvoltare

Principalele obiective ale politicii de stat în sfera cercetare-dezvoltare sînt:

a) asigurarea dezvoltării durabile a ţării, bunăstării şi calităţii vieţii în baza realizărilor obţinute prin cercetare-dezvoltare;

b) asigurarea competitivităţii producţiei şi crearea a noi locuri de muncă;

c) ocrotirea sănătăţii populaţiei, creşterea nivelului educaţional, intelectual şi spiritual al societăţii;

d) stimularea dezvoltării sferei cercetare-dezvoltare prin diversificarea tipurilor de proprietate şi formelor juridice de organizare ale subiecţilor cercetării-dezvoltării.

Articolul 5. Principiile fundamentale ale politicii de stat în sfera cercetare-dezvoltare

Politica de stat în sfera cercetare-dezvoltare se promovează pe următoarele principii fundamentale:

a) afirmarea rolului cercetării-dezvoltării ca forţă motrice a progresului social-economic;

b) separarea activităţilor conceptuale, executive şi de expertiză;

c) asigurarea transparenţei;

d) organizarea activităţii în direcţiile prioritare de dezvoltare a sferei cercetare-dezvoltare în funcţie de priorităţile social-economice ale ţării;

e) concentrarea mijloacelor alocate de stat şi a altor mijloace pe direcţiile prioritare ale cercetării-dezvoltării;

f) evaluarea şi selectarea prin concurs a programelor de stat, a temelor şi a proiectelor de cercetare-dezvoltare;

g) caracterul raţional al integrării sferei cercetare-dezvoltare din ţară în circuitul internaţional;

h) îmbinarea cercetării-dezvoltării cu activităţi social-economice, culturale şi didactice;

i) acordarea dreptului la risc motivat în cercetare-dezvoltare.

Articolul 6. Funcţiile statului de promovare a politicii în sfera cercetare-dezvoltare

Statul garantează funcţionarea şi dezvoltarea sferei cercetare-dezvoltare prin:

a) asigurarea bazei normative, formelor instituţionale şi organizatorice ale activităţii în sfera cercetare-dezvoltare, a condiţiilor social-economice ale acestei activităţi;

b) finanţarea stabilă a dezvoltării potenţialului sferei cercetare-dezvoltare şi stimularea creării unei infrastructuri moderne a acesteia;

c) asigurarea pregătirii, perfecţionării şi reprofilării personalului de înaltă calificare al instituţiilor de cercetare-dezvoltare;

d) accesul liber al subiecţilor cercetării-dezvoltării la informaţiile tehnico-ştiinţifice şi de altă natură, cu excepţiile prevăzute de lege;

e) protecţia socială a personalului din sfera cercetare-dezvoltare;

f) protecţia proprietăţii intelectuale.

Articolul 7. Subiecţii politicii de stat în sfera cercetare-dezvoltare

Subiecţi ai politicii de stat în sfera cercetare-dezvoltare sînt:

a) autorităţile publice;

b) organele consultative specializate create pe lîngă autorităţile administraţiei publice;

c) subiecţii cercetării-dezvoltării.

Capitolul II

SUBIECŢII CERCETĂRII-DEZVOLTĂRII

Articolul 8. Subiecţii cercetării-dezvoltării

(1) Subiecţi ai cercetării-dezvoltării sînt persoanele juridice cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, persoanele fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini, precum şi întreprinderi individuale) care desfăşoară în teritoriul ei activităţi în sfera cercetare-dezvoltare în conformitate cu legea.

(2) Subiecţilor cercetării-dezvoltării li se garantează libertatea creaţiei, dreptul la selectarea direcţiilor şi metodelor de activitate.

Articolul 9. Cercetătorul ştiinţific

(1) Unitatea primară în sfera cercetare-dezvoltare este cercetătorul ştiinţific, persoană care posedă calificarea, priceperea şi cunoştinţele necesare şi care le aplică cu profesionalitate.

(2) Criteriile de estimare a calificării şi modul de atestare a cercetătorului ştiinţific sînt stabilite în sistemul de stat de atestare a cadrelor ştiinţifice.

(3) Cercetătorul ştiinţific are dreptul să fie recunoscut autor al rezultatelor sale în cercetare-dezvoltare, să beneficieze de aceste rezultate, să participe la seminare, conferinţe, simpozioane, la alte foruri ştiinţifice, la activităţi de cooperare internaţională în sfera cercetare-dezvoltare, precum şi la concursuri pentru a obţine mijloace financiare din diferite surse.

(4) Cercetătorul ştiinţific este obligat să nu denatureze datele experimentale şi rezultatele cercetărilor, să efectueze numai în condiţii speciale cercetări care ar prejudicia viaţa şi sănătatea oamenilor, mediul ambiant.

(5) Cercetătorul ştiinţific se poate asocia, se poate angaja la o instituţie de cercetare-dezvoltare cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare în conformitate cu legislaţia.

Articolul 10. Instituţia de cercetare-dezvoltare

(1) Au dreptul să funcţioneze în calitate de instituţie de cercetare-dezvoltare persoanele fizice şi juridice cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, inclusiv asociaţiile de cercetători care desfăşoară activităţi în sfera cercetare-dezvoltare şi pregătesc cadre ştiinţifice de înaltă calificare.

(2) Instituţia de cercetare-dezvoltare este autonomă în:

a) stabilirea structurii sale şi a mecanismelor de funcţionare;

b) alegerea metodelor şi mijloacelor de activitate;

c) stabilirea relaţiilor contractuale cu persoane fizice şi juridice.

Articolul 11. Academia de Ştiinţe a Moldovei

(1) Academia de Ştiinţe a Moldovei este o instituţie de stat, cel mai înalt for ştiinţific din ţară, întruneşte în componenţa sa membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare, are calitate de persoană juridică, statut autonom şi funcţionează pe principii de autoadministrare. În cadrul ei funcţionează instituţii care efectuează cercetări ştiinţifice fundamentale, aplicative, desfăşoară activităţi de dezvoltare tehnologică şi pregătesc cadre ştiinţifice de înaltă calificare.

(2) Academia de Ştiinţe a Moldovei este responsabilă de formarea concepţiilor şi de impulsionarea activităţilor conceptuale vizînd dezvoltarea sferei cercetare-dezvoltare, participă la realizarea acestor concepţii şi contribuie la soluţionarea problemelor social-economice.

Articolul 12. Subiecţii cercetării-dezvoltării din învăţămîntul superior

În instituţiile de învăţămînt superior se pot desfăşura activităţi de cercetare-dezvoltare: în mod individual, în cadrul unor grupuri de creaţie, la catedre, în laboratoare, centre sau în instituţii subordonate sau afiliate lor care, în calitate de subiecţi ai cercetării-dezvoltării, participă la promovarea politicii de stat în această sferă.

Articolul 13. Subiecţii cercetării-dezvoltării la întreprinderi

(1) Se pot desfăşura activităţi în sfera cercetare-dezvoltare la întreprinderi cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare.

(2) Statul creează mecanisme economice de stimulare a întreprinderilor în care se desfăşoară activităţi în direcţiile prioritare ale cercetării-dezvoltării.

Capitolul III

ELABORAREA ŞI PROMOVAREA POLITICII DE STAT

ÎN SFERA CERCETARE-DEZVOLTARE

Articolul 14. Atribuţiile Parlamentului

Parlamentul:

a) adoptă acte legislative care reglementează organizarea şi funcţionarea sferei cercetare-dezvoltare;

b) aprobă direcţiile prioritare ale cercetării-dezvoltării;

c) aprobă volumul mijloacelor alocate de la bugetul de stat pentru cercetare-dezvoltare;

d) ratifică acordurile internaţionale privind cooperarea în sfera cercetare-dezvoltare.

Articolul 15. Atribuţiile Guvernului

Guvernul:

a) organizează elaborarea proiectelor de acte legislative pentru sfera cercetare-dezvoltare şi le înaintează spre examinare Parlamentului;

b) creează structuri pentru elaborarea şi promovarea politicii de stat în sfera cercetare-dezvoltare, supraveghează activitatea acestora;

c) aprobă proiectul direcţiilor prioritare ale cercetării- dezvoltării, strategia şi programele de stat în această sferă;

d) stabileşte modul de finanţare a sferei cercetare-dezvoltare şi aprobă repartizarea alocaţiilor bugetare prevăzute pentru această sferă;

e) creează, reorganizează şi lichidează instituţii publice de cercetare-dezvoltare, organizează şi stimulează formarea unei infrastructuri moderne a sferei cercetare-dezvoltare;

f) elaborează politica de stat în domeniul pregătirii şi atestării cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare şi asigură promovarea acestei politici;

g) creează mecanismele economice de stimulare a cercetării- dezvoltării şi de utilizare a rezultatelor ei;

h) coordonează activităţile subiecţilor politicii de stat în domeniul colaborării ştiinţifice şi tehnico-ştiinţifice internaţionale;

i) încheie acorduri interguvernamentale de colaborare în sfera cercetare-dezvoltare şi reprezintă statul în organizaţiile ştiinţifice şi tehnico-ştiinţifice internaţionale;

j) decernează premii în domeniul ştiinţei şi tehnicii;

k) exercită în sfera cercetare-dezvoltare alte împuterniciri date prin lege.

Articolul 16. Autoritatea administrativă publică centrală în sfera cercetare-dezvoltare

(1) Autoritatea administrativă publică centrală în sfera cercetare-dezvoltare se stabileşte prin Legea cu privire la Guvern.

(2) Autoritatea administrativă publică centrală în sfera cercetare-dezvoltare este Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (denumit în continuare Consiliu) din cadrul Guvernului.

(3) Consiliul este constituit din 23 de membri: preşedinte, vicepreşedinte şi secretar, 6 reprezentanţi din partea ministerelor şi Comisiei Superioare de Atestare, 6 din partea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 5 din partea instituţiilor de învăţămînt superior şi 3 din partea întreprinderilor în cadrul cărora se efectuează cercetarea-dezvoltarea.

(4) Consiliul este format din savanţi notorii în ţară şi străinătate, care reprezintă domeniile principale ale ştiinţei.

(5) Consiliul activează în baza unui regulament, coordonat cu Comisia parlamentară pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt şi mijloace de informare în masă şi aprobat de Guvern.

(6) Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Consiliului sînt numiţi de Guvern pe un termen de 4 ani.

(7) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului sînt propuşi de autorităţile respective şi se aprobă de Guvern.

(8) Consiliul reînnoieşte o dată în 4 ani cel puţin 1/3 din componenţa sa.

(9) Consiliul este persoană juridică, are sigiliu şi cont în bancă.

(10) Consiliul dispune de un aparat administrativ al cărui buget se formează în conformitate cu legislaţia.

(11) Consiliul:

a) elaborează şi promovează strategia dezvoltării sferei cercetare-dezvoltare;

b) formează mecanismele economice de promovare a politicii de stat în sfera cercetare-dezvoltare;

c) identifică direcţiile prioritare ale cercetării-dezvoltării;

d) organizează elaborarea programelor de stat, a programelor ştiinţifice şi tehnico-ştiinţifice internaţionale, precum şi a mecanismelor de realizare a acestora;

e) organizează expertiza în cercetare-dezvoltare şi asigură transparenţa ei;

f) stabileşte proporţiile investigaţiilor ştiinţifice în funcţie de finanţarea bugetară;

g) elaborează mecanismele de monitorizare şi stimulare a implementării rezultatelor programelor de stat de cercetare-dezvoltare şi de formare a pieţelor de produse ale cercetării-dezvoltării;

h) organizează evaluarea potenţialului naţional de cercetare-dezvoltare şi elaborarea pronosticului dezvoltării acestei sfere;

i) promovează politica de păstrare, amplasare raţională şi dezvoltare a potenţialului intelectual, patrimoniului şi infrastructurii din sfera cercetare-dezvoltare;

j) prezintă Guvernului avize asupra stării cercetării-dezvoltării;

k) exercită alte funcţii stabilite de legislaţie.

Articolul 17. Consiliul consultativ de expertiză în sfera cercetare-dezvoltare

(1) Pe lîngă autoritatea administrativă publică centrală în sfera cercetare-dezvoltare, se instituie un consiliu consultativ de expertiză în scopul organizării şi coordonării activităţilor de expertiză în această sferă.

(2) În componenţa consiliului consultativ de expertiză intră savanţi notorii (inclusiv cadre didactice universitare), specialişti de vază în domeniul cercetării aplicative şi al dezvoltării, aleşi prin concurs, precum şi reprezentanţi ai beneficiarilor de rezultatele cercetării-dezvoltării.

(3) În consiliul consultativ de expertiză nu pot fi alese persoane cu funcţii în autorităţile publice şi nici conducători de instituţii de cercetare-dezvoltare.

Articolul 18. Atribuţiile altor organe de specialitate

(1) Atribuţiile organelor de specialitate în sfera cercetare-dezvoltare se stabilesc de Guvern.

(2) Ministerele, departamentele, alte autorităţi administrative:

a) participă la promovarea politicii de stat în sfera cercetare-dezvoltare;

b) elaborează propuneri asupra direcţiilor prioritare, programelor de stat şi asupra proiectelor de cercetare-dezvoltare;

c) creează şi reorganizează instituţii de stat de cercetare-dezvoltare subordonate şi le coordonează activitatea;

d) stimulează colaborarea interdepartamentală a instituţiilor de cercetare-dezvoltare;

e) coordonează elaborarea şi executarea programelor de stat în domeniile de care sînt responsabile.

Articolul 19. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale

Autorităţile administraţiei publice locale:

a) participă la elaborarea şi promovarea politicii de stat în sfera cercetare-dezvoltare sub aspect regional;

b) participă la finanţarea de la bugetele locale a programelor şi proiectelor regionale de cercetare-dezvoltare;

c) participă la crearea instituţiilor de cercetare-dezvoltare finanţate de la bugetele locale;

d) promovează politica de implementare a tehnologiilor avansate şi de stabilire a relaţiilor de cooperare cu/între subiecţii cercetării-dezvoltării din instituţiile şi întreprinderile din teritoriu.

Articolul 20. Direcţiile prioritare ale cercetării-dezvoltării

(1) Politica de stat în sfera cercetare-dezvoltare prevede concentrarea resurselor şi organizarea activităţii în direcţiile prioritare ale cercetării-dezvoltării.

(2) Direcţiile prioritare ale cercetării-dezvoltării se identifică în funcţie de tendinţele de pe plan internaţional, de potenţialul naţional, de pronosticul dezvoltării social-economice.

Articolul 21. Programele de stat

(1) Programele de stat sînt forma principală de promovare a politicii de stat în sfera cercetare-dezvoltare.

(2) Programele de stat se elaborează în funcţie de direcţiile prioritare ale cercetării-dezvoltării. Lista programelor de stat, modul elaborării şi realizării lor se aprobă de către Guvern.

(3) Programele de stat şi proiectele de cercetare-dezvoltare, inclusiv de cercetare fundamentală care se realizează prin finanţare instituţională, obţin, după aprobarea lor de către Guvern, statut de comandă de stat.

Articolul 22. Expertiza

(1) Selectarea programelor de stat, a temelor şi a proiectelor de cercetare-dezvoltare, precum şi a executorilor, se face prin concurs, în baza unei expertize transparente, efectuate cu participarea comunităţii ştiinţifice, inclusiv a secţiilor academice şi a consiliilor ştiinţifice ale instituţiilor de cercetare-dezvoltare, conform unui regulament elaborat de autoritatea administrativă publică centrală în sfera cercetare-dezvoltare.

(2) Expertiza rezultatelor cercetării-dezvoltării se efectuează de către experţi independenţi.

Articolul 23. Finanţarea cercetării-dezvoltării

(1) Sursele de finanţare a cercetării-dezvoltării sînt următoarele:

a) alocaţiile de la bugetul de stat, stabilite anual;

b) mijloacele financiare obţinute pe bază de contract, donaţiile, alte forme de sponsorizare;

c) mijloacele extrabugetare obţinute de instituţiile de cercetare-dezvoltare prin prestare de servicii contra plată;

d) mijloacele obţinute în urma scutirilor sau reducerilor de taxe pentru comercializarea rezultatelor cercetării-dezvoltării.

(2) Alocaţiile de la bugetul de stat se utilizează pentru:

a) efectuarea cercetărilor fundamentale, de prospectivă conform direcţiilor prioritare ale cercetării-dezvoltării;

b) finanţarea temelor şi a proiectelor de cercetare-dezvoltare din cadrul programelor de stat selectate prin concurs şi al programelor instituţionale;

c) finanţarea instituţională a întreţinerii şi dezvoltării infrastructurii sferei cercetare-dezvoltare, pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare.

(3) Finanţarea cercetării-dezvoltării se efectuează la toate articolele în strictă conformitate cu planurile de finanţare aprobate.

(4) Statul asigură majorarea finanţării de la bugetul său a activităţii de cercetare-dezvoltare pînă la unu la sută din produsul intern brut.

(5) Se realizează prin cooperare proiecte de cercetare-dezvoltare cu condiţia cofinanţării de la bugetul de stat şi din mijloacele agenţilor economici cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare.

Articolul 24. Asigurarea informaţională a cercetării-dezvoltării

(1) Politica de stat în sfera cercetare-dezvoltare prevede asigurarea funcţionării unui sistem de informare tehnico-ştiinţifică prin:

a) crearea unei baze de date despre cercetarea-dezvoltarea din ţară şi din străinătate;

b) procurarea de literatură şi de documentaţie tehnico-ştiinţifică, inclusiv străină;

c) asigurarea accesului la fondurile informaţionale internaţionale.

(2) Subiecţii cercetării-dezvoltării au dreptul la liberul schimb de informaţii, cu excepţia restricţiilor specificate de lege.

Articolul 25. Politica de personal în sfera cercetare-dezvoltare Politica de personal este o componentă prioritară a politicii de stat în sfera cercetare-dezvoltare, prevede creşterea potenţialului ştiinţific şi intelectual al societăţii, dezvoltarea spiritului creator, propagarea culturii ştiinţifice, sporirea prestigiului muncii de cercetare ştiinţifică prin stimularea acesteia în funcţie de rezultatele obţinute, de complexitatea şi de calitatea lucrărilor executate.

Articolul 26. Cooperarea internaţională Statul susţine dezvoltarea colaborării ştiinţifice şi tehnico-ştiinţifice a subiecţilor cercetării-dezvoltării din Republica Moldova cu omologii lor din străinătate conform legislaţiei ţării.

Capitolul IV

DISPOZIŢII TRANZITORII

Articolul 27

(1) Guvernul, în termen de 6 luni, va pune actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.

(2) Pînă la aducerea în concordanţă cu prezenta lege, actele normative se aplică în măsura în care nu contravin acesteia.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Dumitru DIACOV
Chişinău, 29 iulie 1999.
Nr. 557-XIV.