Prezenta lege transpune parţial (art.1–9, 12, 13, 15 şi anexa III) Directiva 2009/45/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 mai 2009 privind normele şi standardele de siguranţă pentru navele de pasageri, CELEX: 332009L0045, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 163 din 25 iunie 2009, astfel cum a fost rectificată ultima dată prin Regulamentul delegat (UE) 2022/1180 al Comisiei din 11 ianuarie 2022.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul legii

Obiectul prezentei legi îl constituie stabilirea cadrului normativ pentru introducerea unui nivel uniform de siguranţă a vieţii umane şi a bunurilor la bordul navelor de pasageri şi la bordul ambarcaţiunilor de pasageri de mare viteză, atunci când acestea sunt angajate în curse interne, precum şi stabilirea procedurilor de negociere la nivel internaţional în vederea armonizării normelor aplicabile navelor şi ambarcaţiunilor de pasageri angajate în curse internaţionale.

Articolul 2. Domeniul de aplicare

(1) Prezenta lege se aplică următoarelor nave şi ambarcaţiuni de pasageri, indiferent de pavilionul acestora, dacă sunt angajate în curse interne:

a) navelor noi de pasageri şi celor existente, cu o lungime mai mare sau egală cu 24 de metri;

b) ambarcaţiunilor de pasageri de mare viteză.

(2) Prezenta lege nu se aplică:

1) navelor de pasageri care sunt:

a) nave de război sau nave destinate transportului de trupe;

b) veliere;

c) nave care nu sunt propulsate prin mijloace mecanice;

d) nave care sunt construite din alt material decât oţelul sau un material echivalent şi care nu sunt reglementate de standardele aplicabile ambarcaţiunilor de mare viteză ori navelor cu sustentaţie dinamică;

e) nave din lemn de construcţie primitivă;

f) nave tradiţionale;

g) iahturi de agrement;

h) nave care navighează exclusiv în zonele portuare;

i) nave de servicii în larg sau nave de serviciu;

2) ambarcaţiunilor de pasageri de mare viteză care sunt:

a) ambarcaţiuni de război sau ambarcaţiuni destinate transportului de trupe;

b) ambarcaţiuni de agrement;

c) ambarcaţiuni care navighează exclusiv în zonele portuare;

d) ambarcaţiuni de servicii în larg.

Articolul 3. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

1. administraţia statului de pavilion – autorităţile competente ale statului al cărui pavilion are dreptul să îl arboreze nava sau ambarcaţiunea. În sensul prezentei legi, autoritatea centrală şi Agenţia Navală a Republicii Moldova sunt administraţia statului de pavilion a Republicii Moldova;

2. ambarcaţiune de servicii în larg – ambarcaţiune utilizată pentru transportul confortabil al personalului din sfera industrială, care nu desfăşoară la bordul ambarcaţiunii respective lucrări esenţiale pentru activitatea acesteia;

3. ambarcaţiune de pasageri de mare viteză – ambarcaţiune care poate transporta mai mult de 12 pasageri, de mare viteză, astfel cum este definită de regula X/1 din Convenţia SOLAS, cu excepţia navelor de pasageri angajate în curse interne în zone maritime din categoriile B, C şi D, în cazul în care:

a) volumul de apă dislocat, corespunzător liniei de plutire proiectate, este mai mic de 500 de metri cubi; şi

b) viteza maximă a acesteia, astfel cum este definită de regula 1.4.30 din Codul HSC 1994 şi de regula 1.4.38 din Codul HSC 2000, este mai mică de 20 de noduri;

4. autoritate centrală – organul central de specialitate în domeniul transportului naval, astfel cum este prevăzut în Codul navigaţiei maritime comerciale al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.599/1999;

5. Codul pentru navele de mare viteză – Codul internaţional pentru siguranţa navelor de mare viteză, inclus în Rezoluţia MSC.36(63) din 20 mai 1994 a Organizaţiei Maritime Internaţionale (Codul HSC 1994), sau Codul internaţional pentru siguranţa navelor de mare viteză din 2000, inclus în Rezoluţia MSC.97(73) din 5 decembrie 2000 a Organizaţiei Maritime Internaţionale (Codul HSC 2000), în versiunile actualizate ale acestora;

6. Convenţia SOLAS – Convenţia internaţională privind ocrotirea vieţii umane pe mare, adoptată la Londra la 1 noiembrie 1974, şi Protocolul la ea (SOLAS 74), adoptat la Londra la 11 noiembrie 1988, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr.185/2005, cu modificările ulterioare;

7. Convenţia internaţională privind liniile de încărcare – Convenţia internaţională asupra liniilor de încărcare, adoptată la Londra la 5 aprilie 1966, şi Protocolul la ea (LL 66), adoptat la Londra la 11 noiembrie 1988, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr.187/2005;

8. cursă internaţională – călătorie pe mare efectuată dintr-un port situat pe teritoriul Republicii Moldova spre un port situat în afara Uniunii Europene sau invers;

9. cursă internă – călătorie efectuată pe mare:

a) dintr-un port situat pe teritoriul Republicii Moldova cu întoarcere în acelaşi port sau într-un alt port din Republica Moldova;

b) spre un port al unui stat membru al Uniunii Europene sau invers;

10. determinare standard a temperaturii de aprindere – test în cadrul căruia probe de pereţi etanşi sau de punţi relevante sunt expuse într-un cuptor de testare la temperaturi care corespund aproximativ curbei standard timp-temperatură, în conformitate cu metoda de testare specificată în Codul internaţional din 2010 pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP 2010) în versiunea actualizată a acestuia;

11. GMDSS (Global Maritime Distress and Safety System) – Sistemul maritim global pentru Sinistre şi Siguranţă, astfel cum este prevăzut de capitolul IV din Convenţia SOLAS;

12. iaht de agrement sau ambarcaţiune de agrement – navă neangajată în activităţi comerciale, indiferent de modul de propulsie a acesteia;

13. înălţime la provă – astfel cum este definită de regula 39 din Convenţia internaţională privind liniile de încărcare;

14. înălţime semnificativă a valului – înălţimea medie a celei mai înalte treimi a înălţimii valului, observată într-o anumită perioadă;

15. lungime a unei nave – dacă nu este prevăzut în mod expres altfel, lungimea egală cu 96% din lungimea totală pe linia de plutire, aflată la o distanţă deasupra chilei egală cu 85% din cea mai mică înălţime de calcul măsurată de la vârful chilei, sau lungimea măsurată din exteriorul etravei până la axul cârmei pe linia de plutire, dacă valoarea din urmă este mai mare. La navele proiectate cu chila înclinată, linia de plutire pe care se măsoară lungimea trebuie să fie paralelă cu linia de apă de calcul;

16. material echivalent – aliaj de aluminiu sau de orice alt material incombustibil care, prin el însuşi sau datorită izolării prevăzute, menţine proprietăţi structurale şi de integritate echivalente proprietăţilor oţelului la sfârşitul expunerii aplicabile la determinarea standard a temperaturii de aprindere;

17. milă – 1852 de metri;

18. navă cu punte continuă – navă pentru care este prevăzută o punte continuă expusă la intemperii şi la apa mării, dotată cu mijloace permanente de închidere a tuturor deschiderilor din partea expusă la apă şi sub care toate deschiderile pe laturile navei sunt prevăzute cu mijloace permanente de închidere etanşă la intemperii.

Puntea continuă poate fi o punte etanşă la apă sau o structură echivalentă, formată dintr-o punte neetanşă la apă, acoperită de o structură etanşă de un nivel corespunzător de rezistenţă, capabilă să menţină etanşeitatea la intemperii şi prevăzută cu aparatură de închidere etanşă;

19. navă de pasageri – navă care poate transporta mai mult de 12 pasageri;

20. navă de pasageri ro-ro – navă care poate transporta mai mult de 12 pasageri, având spaţii de încărcare de tipul ro-ro (roll on/roll off) sau spaţii de categorie specială;

21. navă de serviciu – ambarcaţiune transportată la bordul unei nave, utilizată pentru transferul unui număr mai mare de 12 pasageri de la o navă de pasageri staţionară către ţărm şi pentru retur;

22. navă de servicii în larg – navă utilizată pentru transportul confortabil al personalului din sfera industrială care nu desfăşoară la bordul navei respective lucrări esenţiale pentru activitatea acesteia;

23. navă nouă – navă a cărei chilă a fost asamblată ori se afla la un stadiu similar de construcţie la data de 1 iulie 1998 sau ulterior acestei date. Stadiul similar de construcţie reprezintă faza la care:

a) începe o etapă de sine stătătoare de construcţie a unei anumite nave; şi

b) a început asamblarea navei respective, cuprinzând cel puţin 50 de tone sau 1% din masa estimată a întregului material de structură, dacă oricare dintre cele două valori este mai mică;

24. navă existentă – navă care nu este nouă;

25. navă tradiţională – orice tip de navă de pasageri cu valoare istorică, concepută înainte de anul 1965, precum şi copiile acestora, construite cu precădere din materiale originale, inclusiv cele concepute să încurajeze şi să promoveze aptitudinile şi navigaţia tradiţionale, care împreună reprezintă monumente culturale vii, operate conform principiilor navigaţiei şi tehnicii tradiţionale;

26. organizaţie recunoscută – organizaţie recunoscută de către Guvern care efectuează supravegherea respectării pe nave a convenţiilor internaţionale, astfel cum este prevăzut la art.7 alin.(4) din Codul navigaţiei maritime comerciale al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.599/1999;

27. pasager – orice persoană, cu excepţia:

a) căpitanului, membrilor echipajului şi altor persoane angajate ori care lucrează pe o navă, indiferent de atribuţiile acestora legate de activitatea navei; şi

b) copiilor cu vârsta mai mică de un an;

28. persoane cu mobilitate redusă – persoane care întâmpină anumite dificultăţi în utilizarea transportului public, inclusiv persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilităţi, persoanele cu deficienţe senzoriale şi utilizatorii de scaune cu rotile, femeile însărcinate şi persoanele care însoţesc copiii mici;

29. reparaţii, modificări şi transformări de importanţă majoră – oricare dintre următoarele:

a) orice schimbare care modifică substanţial dimensiunile unei nave;

b) orice schimbare care modifică substanţial capacitatea de transport de pasageri a unei nave;

c) orice schimbare care modifică substanţial durata de exploatare a unei nave;

d) orice conversie a oricărui tip de navă în navă de pasageri;

30. statul portului – statul din portul căruia sau către portul ori porturile căruia o navă sau o ambarcaţiune, care arborează alt pavilion decât cel al statului respectiv, efectuează curse interne;

31. velier – navă propulsată cu vele, chiar dacă este dotată cu propulsie mecanică pentru scopuri auxiliare şi de urgenţă;

32. zonă maritimă – orice zonă maritimă sau rută maritimă stabilită în conformitate cu art.4. La aplicarea prevederilor referitoare la radiocomunicaţii, zonele maritime sunt cele definite de regula 2 din capitolul IV al Convenţiei SOLAS;

33. zonă portuară – zonă, alta decât o zonă maritimă, determinată de către statul în jurisdicţia căreia se află, care se extinde până la cele mai îndepărtate instalaţii portuare permanente, care fac parte integrantă din sistemul portuar, sau până la limitele definite de caracteristici geografice naturale, care protejează un estuar sau o zonă adăpostită similară.

Capitolul II

CATEGORIILE ZONELOR MARITIME ŞI

CLASELE NAVELOR DE PASAGERI

Articolul 4. Categoriile zonelor maritime şi clasele navelor de pasageri

(1) Zonele maritime se împart în următoarele categorii:

a) zona A – zonă maritimă care se află în afara zonelor B, C şi D;

b) zona B – zonă maritimă ale cărei coordonate geografice nu depăşesc, în niciun punct, 20 de mile de la linia ţărmului, corespunzătoare înălţimii medii a fluxului, dar care se află în afara zonelor C şi D;

c) zona C – zonă maritimă ale cărei coordonate geografice nu depăşesc, în niciun punct, 5 mile de la linia ţărmului, corespunzătoare înălţimii medii a fluxului, dar care se află în afara zonei D, dacă aceasta există. Pentru zona C, probabilitatea ca înălţimea semnificativă a valului să depăşească 2,5 metri este mai mică de 10% într-o perioadă de un an, în cazul operării navelor pe tot parcursul anului, sau într-o perioadă specifică, în cazul operării sezoniere a navelor, precum operarea pe perioada verii;

d) zona D – zonă maritimă ale cărei coordonate geografice nu depăşesc, în niciun punct, 3 mile de la linia ţărmului, corespunzătoare înălţimii medii a fluxului. Pentru zona D, probabilitatea ca înălţimea semnificativă a valului să depăşească 1,5 metri este mai mică de 10% într-o perioadă de un an, în cazul operării navelor pe tot parcursul anului, sau într-o perioadă specifică, în cazul operării sezoniere, precum operarea pe perioada verii.

(2) Navele de pasageri se împart în următoarele clase, în funcţie de zona maritimă în care pot opera:

a) clasa A – navă de pasageri angajată în curse interne în zonele A, B, C şi D;

b) clasa B – navă de pasageri angajată în curse interne în zonele B, C şi D;

c) clasa C – navă de pasageri angajată în curse interne în zonele C şi D;

d) clasa D – navă de pasageri angajată în curse interne în zona D.

(3) În privinţa ambarcaţiunilor de pasageri de mare viteză se aplică categoriile definite la pct.1.4.10 şi 1.4.11 de la capitolul 1 din Codul HSC 1994 sau la punctele 1.4.12 şi 1.4.13 de la capitolul 1 din Codul HSC 2000.

(4) Armatorii navelor care arborează pavilionul Republicii Moldova au obligaţia de a se informa asupra categoriei zonelor maritime în care intenţionează să navigheze, precum şi asupra cerinţelor de siguranţă aplicabile, şi de a lua măsurile care se impun.

Articolul 5. Punerea în aplicare

(1) Navele de pasageri şi ambarcaţiunile de pasageri de mare viteză, noi sau existente, angajate în curse interne trebuie să respecte normele şi standardele de siguranţă stabilite de prezenta lege.

(2) Agenţia Navală a Republicii Moldova (în continuare – Agenţia Navală) nu poate interzice exploatarea, pentru motive care ţin de prezenta lege, a navelor de pasageri sau a ambarcaţiunilor de pasageri de mare viteză angajate în curse interne şi care respectă cerinţele prevăzute de prezenta lege, inclusiv cerinţele suplimentare impuse de către un stat membru al Uniunii Europene (în continuare – stat membru UE).

(3) Agenţia Navală recunoaşte certificatele de siguranţă pentru ambarcaţiunile de pasageri de mare viteză şi alte acte conexe emise de către un stat membru UE, în cazul ambarcaţiunilor de mare viteză angajate în curse interne, şi certificatele de siguranţă pentru navele de pasageri, menţionate la art.11, emise de către un stat membru UE, în cazul navelor de pasageri străine angajate în curse interne.

(4) Echipamentele maritime care sunt conforme cu cerinţele stabilite de reglementarea tehnică pentru echipamentele respective, aprobată de către Guvern, sunt considerate conforme cu cerinţele prezentei legi.

Capitolul III

CERINŢE ŞI CONDIŢII SUPLIMENTARE DE SIGURANŢĂ

Articolul 6. Cerinţe privind siguranţa

(1) Pentru navele noi şi cele existente de clasele A, B, C şi D sunt stabilite următoarele cerinţe:

a) construcţia şi întreţinerea corpului navei, a maşinilor principale şi celor auxiliare, a instalaţiilor electrice şi celor automate trebuie să fie conforme cu standardele specificate în vederea clasificării în baza normelor unei organizaţii recunoscute sau în baza unor norme echivalente aplicate de Agenţia Navală în conformitate cu lit.b);

b) Agenţia Navală poate decide să aplice norme pe care le consideră echivalente cu normele şi procedurile unei organizaţii recunoscute cu condiţia că acestea au fost notificate Comisiei Europene şi statelor membre UE şi niciun stat membru UE sau Comisia Europeană nu obiectează în privinţa normelor respective;

c) se aplică prevederile capitolului IV, inclusiv sistemul GMDSS, şi ale capitolelor V şi VI din Convenţia SOLAS.

(2) Pentru navele noi de pasageri sunt stabilite:

1) cerinţe generale:

a) navele noi de pasageri de clasa A trebuie să respecte integral cerinţele Convenţiei SOLAS, precum şi cerinţele în domeniu specificate de prezenta lege; în cazul regulilor a căror interpretare este prevăzută de Convenţia SOLAS, aceasta este la latitudinea Guvernului, iar Agenţia Navală aplică cerinţele de siguranţă pentru navele de pasageri, aprobate de către Guvern;

b) navele noi de pasageri de clasele B, C şi D trebuie să respecte cerinţele din domeniu specificate de prezenta lege;

2) cerinţe privind linia de încărcare:

a) navele noi de pasageri cu lungimea de 24 de metri sau mai mare trebuie să respecte cerinţele Convenţiei internaţionale privind liniile de încărcare;

b) prin derogare de la prevederile lit.a), navele noi de pasageri de clasa D sunt scutite de cerinţa referitoare la înălţimea minimă la provă prevăzută de Convenţia internaţională privind liniile de încărcare;

c) navele noi de pasageri de clasele A, B, C şi D trebuie să fie prevăzute cu punte continuă.

(3) Pentru navele de pasageri existente sunt stabilite următoarele cerinţe:

a) navele de pasageri existente de clasa A trebuie să respecte cerinţele Convenţiei SOLAS pentru navele de pasageri, precum şi cerinţele în domeniu specificate de prezenta lege; în cazul regulilor a căror interpretare este prevăzută de Convenţia SOLAS, aceasta este la latitudinea Guvernului, iar Agenţia Navală aplică cerinţele de siguranţă pentru navele de pasageri, aprobate de către Guvern;

b) navele de pasageri existente de clasa B trebuie să respecte cerinţele în domeniu specificate de prezenta lege;

c) navele de pasageri existente de clasele C şi D trebuie să respecte cerinţele în domeniu specificate de prezenta lege, iar în cazul aspectelor care nu sunt reglementate de cerinţele menţionate – normele care sunt stabilite de Agenţia Navală şi care sunt echivalente cu cerinţele de siguranţă pentru navele de pasageri, aprobate de către Guvern, luând în considerare şi condiţiile locale de exploatare specifice zonelor maritime în care sunt notificate să opereze navele în cauză;

d) înainte ca navele de pasageri existente de clasele C şi D să poată fi angajate în curse interne regulate în statul portului, Agenţia Navală solicită acordul administraţiei statului portului respectiv privind normele în cauză;

e) dacă consideră că normele impuse de administraţia statului portului, potrivit lit.c) şi d), nu sunt rezonabile, Agenţia Navală notifică imediat Comisia Europeană cu privire la aceasta.

(4) Pentru ambarcaţiunile de pasageri de mare viteză sunt stabilite următoarele cerinţe:

1) ambarcaţiunile de pasageri de mare viteză construite sau care fac obiectul unor reparaţii, modificări şi transformări de importanţă majoră efectuate la 1 ianuarie 1996 sau după această dată trebuie să respecte cerinţele aferente regulilor X/2 şi X/3 din Convenţia SOLAS, cu excepţia următoarelor situaţii:

a) dacă li s-a montat chila sau dacă se aflau la un stadiu de construcţie similar nu mai târziu de luna iunie a anului 1998;

b) dacă livrarea şi darea în exploatare au avut loc nu mai târziu de luna decembrie a anului 1998; şi

c) dacă respectă integral cerinţele Codului de siguranţă pentru navele cu sustentaţie dinamică (Codul DSC), inclus în Rezoluţia A.373(X) din 14 noiembrie 1977 a Organizaţiei Maritime Internaţionale, în versiunea actualizată a acestuia;

2) ambarcaţiunile de pasageri de mare viteză care sunt construite înainte de data de 1 ianuarie 1996 şi care îndeplinesc cerinţele Codului pentru navele de mare viteză îşi continuă activitatea certificată în temeiul acestui cod;

3) construcţia şi întreţinerea ambarcaţiunilor de pasageri de mare viteză şi a echipamentelor acestora trebuie să respecte normele de clasificare a ambarcaţiunilor de pasageri de mare viteză ale unei organizaţii recunoscute sau normele echivalente aplicate de Agenţia Navală în conformitate cu pct.4);

4) aplicarea unor norme echivalente cu normele şi procedurile unei organizaţii recunoscute se admite doar cu condiţia că acestea au fost notificate Comisiei Europene şi statelor membre UE şi niciun stat membru UE sau Comisia Europeană nu obiectează în privinţa normelor respective.

(5) Reparaţiile, modificările şi transformările de importanţă majoră, precum şi echipările şi dotările aferente acestora, ale navelor noi şi celor existente trebuie să respecte cerinţele referitoare la navele noi specificate la alin.(2) pct.1). Modificările aduse unei nave care au ca scop unic realizarea unui standard mai performant, în vederea sporirii nivelului de siguranţă, nu sunt considerate modificări de importanţă majoră.

Articolul 7. Cerinţe de stabilitate

Navele de pasageri ro-ro de clasa C ale căror chile au fost puse sau care s-au aflat la un stadiu similar de construcţie la data de 1 octombrie 2004 sau după această dată, precum şi toate navele de pasageri ro-ro de clasele A şi B trebuie să respecte cerinţele de stabilitate specifice pentru navele de pasageri ro-ro, aprobate de către Guvern.

Articolul 8. Cerinţe de siguranţă pentru persoanele cu mobilitate redusă

(1) Armatorii se asigură că persoanele cu mobilitate redusă dispun de acces în condiţii de siguranţă pe toate navele de pasageri de clasele A, B, C şi D şi pe toate ambarcaţiunile de pasageri de mare viteză care sunt utilizate în transportul public, în cazul navelor la care chila a fost pusă sau care se aflau la un stadiu similar de construcţie la data de 1 octombrie 2004 sau ulterior acestei date, potrivit orientărilor menţionate la alin.(3).

(2) În scopul modificării navelor de pasageri de clasele A, B, C şi D şi a ambarcaţiunilor de pasageri de mare viteză utilizate în transportul public, în cazul navelor la care chila a fost pusă sau care se aflau la un stadiu similar de construcţie înainte de data de 1 octombrie 2004, Agenţia Navală aplică orientările menţionate la alin.(3) în mod judicios şi fezabil din punct de vedere economic.

(3) Aplicarea orientărilor se efectuează în conformitate cu circulara MSC/Circ. 735 din 24 iunie 1996 a Organizaţiei Internaţionale Maritime şi ţine de aspecte privind:

a) accesul pe navă: navele trebuie construite şi echipate astfel încât o persoană cu mobilitate redusă să se poată îmbarca şi debarca cu uşurinţă şi în siguranţă şi să dispună de acces între punţi fără a fi asistată sau cu ajutorul rampelor, ascensoarelor sau lifturilor. Indicaţiile privind căile de acces în cauză sunt afişate la celelalte puncte de acces pe navă şi în alte locuri de pe navă;

b) semnalizarea: indicatoarele prezente pe o navă pentru a ajuta pasagerii trebuie să fie accesibile şi uşor de citit de către persoanele cu mobilitate redusă şi să fie amplasate în puncte-cheie;

c) mijloacele de comunicare a mesajelor: operatorul navei trebuie să deţină, la bordul navei, mijloace vizuale şi verbale pentru a face anunţuri, precum cele privind întârzierile, modificările de orar şi serviciile de la bordul navei, pentru persoanele cu diferite forme de mobilitate redusă;

d) alarma: sistemul de alarmă şi butoanele de alarmă trebuie să fie concepute astfel încât să fie accesibile şi să îi alerteze pe toţi pasagerii cu mobilitate redusă, inclusiv persoanele cu deficienţe senzoriale sau de învăţare;

e) cerinţele suplimentare privind mobilitatea în interiorul navei: balustradele, coridoarele şi pasajele, căile de acces şi uşile trebuie să permită deplasarea unei persoane într-un scaun cu rotile. Ascensoarele, punţile pentru vehicule, saloanele pentru pasageri, cabinele şi băile trebuie să fie concepute astfel încât să fie accesibile, în mod rezonabil şi proporţional, persoanelor cu mobilitate redusă.

Articolul 9. Condiţii suplimentare de siguranţă, echivalenţe, măsuri de excepţie şi măsuri de salvare

(1) În cazul în care cerinţele de siguranţă aplicabile trebuie îmbunătăţite în anumite situaţii din cauza unor condiţii locale specifice şi dacă necesitatea respectivă este justificată, Agenţia Navală, urmând procedura prevăzută la alin.(4), aprobă măsuri de îmbunătăţire a cerinţelor de siguranţă pentru un termen stabilit.

(2) Agenţia Navală este în drept să aprobe, cu respectarea procedurii prevăzute la alin.(4), măsuri care să permită aplicarea unor echivalenţe pentru anumite cerinţe specifice ale prezentei legi, cu condiţia ca eficacitatea acestora să fie cel puţin egală cu cea a cerinţelor respective.

(3) Agenţia Navală este în drept să aprobe, cu condiţia că nu există o reducere a nivelului de siguranţă şi cu respectarea procedurii prevăzute la alin.(4), măsuri de excepţie, care trebuie întreprinse de nave în anumite condiţii specifice prevăzute de prezenta lege, pentru efectuarea escalei într-un port situat pe teritoriul Republicii Moldova.

(4) Agenţia Navală notifică şi consultă, în prealabil, autoritatea centrală cu privire la măsurile pe care intenţionează să le aprobe, oferind suficiente detalii pentru a se confirma că nivelul de siguranţă este menţinut la un grad corespunzător. Măsurile respective se aprobă prin ordinul directorului Agenţiei Navale şi se publică pe site-ul web oficial al acesteia. Măsurile în cauză se aplică tuturor navelor de pasageri de aceeaşi clasă sau ambarcaţiunilor care funcţionează în aceleaşi condiţii specificate, fără vreo discriminare legată de pavilionul, naţionalitatea sau locul de stabilire al operatorului lor.

(5) Agenţia Navală notifică Comisiei Europene măsurile pe care intenţionează să le aprobe, oferind suficiente detalii pentru a se confirma că nivelul de siguranţă este menţinut la un grad corespunzător.

(6) În cazul în care Agenţia Navală consideră că o navă de pasageri sau o ambarcaţiune de pasageri de mare viteză care efectuează escala într-un port situat pe teritoriul Republicii Moldova, deşi respectă prevederile prezentei legi, prezintă un pericol grav pentru siguranţa persoanelor, a bunurilor sau a mediului, aceasta restricţionează operarea navei respective sau impune măsuri suplimentare de siguranţă până la înlăturarea pericolului respectiv.

(7) În condiţiile prevăzute de alin.(6), Agenţia Navală informează, în termen de 3 zile şi cu prezentarea tuturor motivelor întemeiate care au stat la baza deciziei:

a) autoritatea centrală;

b) Comisia Europeană şi alte state relevante.

Capitolul IV

INSPECTAREA ŞI CERTIFICAREA

Articolul 10. Inspectarea

(1) Navele de pasageri care arborează pavilionul Republicii Moldova sunt supuse următoarelor inspecţii:

a) inspecţie iniţială, efectuată înainte ca nava să fie dată în exploatare sau înregistrată;

b) inspecţie periodică, efectuată o dată la 12 luni; şi

c) inspecţii suplimentare, efectuate în cazul deţinerii informaţiilor/indiciilor, determinate în baza probelor aflate în posesia Agenţiei Navale, privind existenţa situaţiilor de avarie, a incidentelor sau a încălcării grave a cerinţelor de siguranţă.

(2) Fiecare ambarcaţiune de pasageri de mare viteză care arborează pavilionul Republicii Moldova şi căreia îi este aplicabil Codul pentru navele de mare viteză şi/sau Codul DSC este supusă inspecţiilor prevăzute de codurile respective, cu emiterea certificatelor aferente.

(3) În vederea emiterii certificatului de siguranţă pentru navele de pasageri se aplică procedurile şi orientările relevante referitoare la inspecţii, prevăzute de Rezoluţia A.997(25) a Organizaţiei Maritime Internaţionale privind "Orientările referitoare la inspecţiile desfăşurate în temeiul sistemului armonizat de inspecţii şi certificare, 2007", cu modificările ulterioare, sau se aplică procedurile destinate realizării aceluiaşi obiectiv.

(4) Inspecţiile menţionate la alin.(1) şi (2) se efectuează exclusiv de către inspectorii din cadrul Agenţiei Navale, inspectorii din cadrul unei organizaţii recunoscute sau de către inspectorii statului membru UE autorizat, cu scopul de a verifica dacă se respectă toate cerinţele aplicabile prevăzute de prezenta lege.

(5) În cazul în care se constată că nava nu corespunde cerinţelor prevăzute de prezenta lege, se stabileşte procedura de remediere a neconformităţilor.

(6) Costurile inspecţiilor menţionate la alin.(1) se stabilesc în conformitate cu metodologia aprobată de către Guvern în acest sens.

Articolul 11. Certificatul de siguranţă al navei de pasageri

(1) Toate navele de pasageri, noi şi existente, care arborează pavilionul Republicii Moldova şi care îndeplinesc cerinţele prezentei legi deţin certificat de siguranţă al navei de pasageri, în conformitate cu prezenta lege.

(2) Forma certificatului de siguranţă al navei de pasageri se aprobă de către Guvern şi conţine cel puţin următoarele informaţii:

a) caracteristicile navei;

b) datele privind inspecţiile efectuate;

c) termenul de valabilitate;

d) anexa, care să cuprindă lista echipamentelor.

(3) Costurile emiterii certificatului de siguranţă al navei de pasageri se stabilesc în conformitate cu metodologia aprobată de către Guvern în acest sens.

(4) Pentru ambarcaţiunile de pasageri de mare viteză care respectă cerinţele Codului pentru navele de mare viteză, Agenţia Navală emite un certificat de siguranţă al navelor de pasageri de mare viteză şi un permis de operare a navelor de mare viteză, în conformitate cu prevederile codului respectiv. Agenţia Navală poate delega responsabilităţile prevăzute de prezentul alineat organizaţiilor recunoscute.

(5) Pentru ambarcaţiunile de pasageri de mare viteză care respectă cerinţele Codului DSC, Agenţia Navală emite un certificat de construcţie şi echipament pentru nave cu sustentaţie dinamică şi un permis de operare a navelor cu sustentaţie dinamică, în conformitate cu prevederile Codului DSC. Agenţia Navală poate delega responsabilităţile prevăzute de prezentul alineat organizaţiilor recunoscute.

(6) Modul de solicitare, eliberare şi retragere/anulare a permisului de operare a ambarcaţiunilor de mare viteză şi a permisului de operare a navelor cu sustentaţie dinamică se aprobă de către Agenţia Navală, în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat.

(7) Înainte de a emite un permis de operare pentru ambarcaţiunile de pasageri de mare viteză care efectuează curse interne în statul portului, Agenţia Navală convine cu administraţia statului portului în cauză asupra tuturor condiţiilor operaţionale aferente exploatării navei în statul respectiv. Agenţia Navală înscrie toate condiţiile respective în permisul de operare corespunzător.

(8) Măsurile suplimentare de siguranţă, măsurile privind aplicarea echivalenţelor şi măsurile de excepţie aplicate navelor sau ambarcaţiunilor în temeiul art.9 alin.(1)–(3) se înscriu în certificatul corespunzător al navei sau al ambarcaţiunii.

Articolul 12. Condiţii specifice la emiterea şi retragerea certificatului de siguranţă al navei de pasageri

(1) Pentru emiterea certificatului de siguranţă al navei de pasageri, armatorul depune o cerere în forma liberă, însoţită de următoarele documente:

a) certificatul de naţionalitate;

b) procesul-verbal de control al navei de pasageri întocmit de Agenţia Navală/raportul organizaţiei recunoscute, care să ateste conformitatea navei respective;

c) după caz, informaţii suplimentare pentru analizarea tuturor aspectelor privind examinarea navei, în scopul determinării corespunderii navei din punctul de vedere al siguranţei;

d) dovada achitării serviciilor privind emiterea certificatului de siguranţă al navei de pasageri.

(2) Modul de solicitare, eliberare şi retragere/anulare a certificatului de siguranţă al navei de pasageri se aprobă de către Guvern.

(3) Certificatul de siguranţă al navei de pasageri se emite după efectuarea inspecţiei iniţiale în conformitate cu art.10 alin.(1) lit.a).

(4) Certificatul de siguranţă al navei de pasageri se emite pentru un termen de cel mult 12 luni. Termenul de valabilitate a certificatului este prelungit, la solicitare, pentru o perioadă de graţie, menţionată în certificat, de cel mult o lună de la data expirării termenului în cauză. Dacă s-a prelungit termenul de valabilitate, perioada nouă de valabilitate a certificatului de siguranţă al navei de pasageri începe să curgă la data expirării certificatului înainte de prelungire.

(5) Emiterea unui nou certificat de siguranţă al navei de pasageri are loc după efectuarea inspecţiei periodice în conformitate cu art.10 alin.(1) lit.b).

(6) Prin derogare de la prevederile art.4 alin.(2¹) din Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, la emiterea certificatului de siguranţă al navei de pasageri nu se aplică principiul aprobării tacite.

(7) Emiterea certificatului de siguranţă al navei de pasageri se respinge în cazul în care documentele specificate la alin.(1) sunt incomplete sau lipsesc.

(8) Dacă în urma efectuării unei inspecţii suplimentare în conformitate cu art.10 alin.(1) lit.c) se constată că deţinătorul certificatului de siguranţă al navei de pasageri nu respectă normele şi standardele de siguranţă stabilite de prezenta lege, Agenţia Navală retrage certificatul respectiv, cu consemnarea neconformităţilor în procesul-verbal de control.

Articolul 13. Răspunderea juridică pentru încălcarea prevederilor legislaţiei

Armatorii şi comandanţii navelor de pasageri poartă răspundere civilă, contravenţională sau penală, după caz, pentru încălcarea prevederilor prezentei legi.

Articolul 14. Formalităţi de raportare şi control

(1) În scopul facilitării traficului maritim internaţional, navele de pasageri care au ca destinaţie un port situat pe teritoriul Republicii Moldova trebuie să îndeplinească formalităţile de raportare în conformitate cu regulamentul aprobat de către Guvern în acest sens.

(2) Agenţia Navală efectuează controlul privind statul portului, în conformitate cu regulamentul aprobat de către Guvern, la navele de pasageri şi la ambarcaţiunile de pasageri de mare viteză care arborează pavilionul unui stat şi se asigură că sunt respectate integral cerinţele prezentei legi la efectuarea escalei într-un port situat pe teritoriul Republicii Moldova.

Capitolul V

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 15. Intrarea în vigoare

(1) Prezenta lege intră în vigoare peste 18 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia prevederilor art.15 alin.(2), care intră în vigoare peste 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Prevederile art.6 alin.(3) lit.e) şi ale art.9 alin.(5) şi alin.(7) lit.b) se aplică de la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

(3) Guvernul, în termen de 18 luni de la data publicării prezentei legi, va asigura elaborarea şi aprobarea codurilor internaţionale şi a altor acte normative pentru implementarea prezentei legi.

(4) La data intrării în vigoare a prezentei legi se modifică unele acte normative, conform anexei.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Igor GROSU
Nr.136. Chişinău, 13 iunie 2025.

Anexă

Modificarea unor acte normative

1. Codul navigaţiei maritime comerciale al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.599/1999 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.1–4, art.2), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.1. Codul se completează cu articolul 27¹ cu următorul cuprins:

"Articolul 27¹. Cerinţele privind echipamentele maritime montate la bordul navelor

(1) Echipamentele maritime montate la bordul unei nave înregistrate sub pavilionul Republicii Moldova trebuie să îndeplinească cerinţele de proiectare, de construcţie şi de performanţă prevăzute de instrumentele internaţionale menţionate la art.3 din Legea nr.136/2025 privind normele şi standardele de siguranţă pentru navele de pasageri.

(2) Conformitatea echipamentelor maritime cu cerinţele menţionate la alin.(1) se demonstrează potrivit reglementării tehnice respective, aprobată de către Guvern, şi se atestă prin aplicarea marcajului "timona".

(3) Lista echipamentelor maritime pentru care se impune aplicarea marcajului "timona" se publică şi se actualizează prin ordinul conducătorului organului central de specialitate în domeniul transportului naval şi trebuie să corespundă listei similare publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(4) Marcajului "timona" îi sunt caracteristice principiile şi normele de aplicare a marcajului CE, prevăzute de Legea nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii.

(5) Prezentarea grafică şi dimensiunile marcajului "timona" se aprobă de către Guvern.

(6) Prin faptul că a aplicat sau a solicitat aplicarea marcajului "timona", producătorul atestă că îşi asumă responsabilitatea pentru conformitatea produsului cu toate cerinţele aplicabile."

1.2. La articolul 39 alineatul (1), litera j) va avea următorul cuprins:

"j) certificatul de siguranţă al navei de pasageri;".

2. Anexa nr.1 la Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.170–175, art.494), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

2.1. Compartimentul II:

la poziţia 41, în coloana 2, cuvintele "Certificat al întreprinderii de întreţinere tehnică" se substituie cu cuvintele "Certificat de autorizare al organizaţiei de întreţinere";

după poziţia 41 se introduc poziţiile 41¹–41³ cu următorul cuprins:

41¹	Certificat de autorizare al organizaţiei de management al continuităţii navigabilităţii	Autoritatea Aeronautică Civilă	Gratuit	Termen nelimitat
41²	Certificat de autorizare al organizaţiei de pregătire pentru întreţinere		Gratuit	Termen nelimitat
41³	Certificat de autorizare al organizaţiei cu privilegii combinate în materie de navigabilitate		Gratuit	Termen nelimitat

2.2. La compartimentul III, poziţiile 15 şi 16 se abrogă.

3. Legea nr.176/2013 privind transportul naval intern al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.238–242, art.672), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

3.1. După clauza de adoptare se introduce clauza de armonizare cu următorul cuprins:

"Prezenta lege transpune art.2 din Directiva 96/75/CE a Consiliului din 19 noiembrie 1996 privind sistemele de navlosire şi de stabilire a preţurilor în transportul naţional şi internaţional pe căile navigabile interioare în Comunitate, CELEX: 31996L0075, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 304 din 27 noiembrie 1996, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr.1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 septembrie 2003."

3.2. Capitolul I se completează cu articolul 4¹ cu următorul cuprins:

"Articolul 4¹. Contractele în domeniul transportului naval

În domeniul transportului naval intern şi al transportului naval internaţional, realizat pe căile navigabile interioare, contractele se încheie între părţile respective în mod liber."