BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins

privind Inspectoratul de Stat al Muncii

Lege nr. 140 din 10.05.2001

Notițele mele

Fișa documentului

Lege

Lege nr. 140 din 10.05.2001 «Privind Inspectoratul de Stat al Muncii»

Versiunea din 20.05.2025

Tipul documentului
Lege
Număr
140
Data adoptării
10.05.2001
Autoritatea
PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E

privind Inspectoratul de Stat al Muncii

[Titlul modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]

nr. 140-XV  din  10.05.2001

 (în vigoare 01.01.2002) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.68-71 art.505 din 29.06.2001

* * *

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Inspectoratul de Stat al Muncii

(1) Inspectoratul de Stat al Muncii este autoritate administrativă în subordinea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi are sediu în municipiul Chişinău.

(2) Inspectoratul de Stat al Muncii exercită control de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, la persoane fizice care angajează salariaţi, precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, denumite în continuare angajatori.

(21) Controlul de stat prevăzut la alin.(2) exercitat asupra persoanelor care practică activitate de întreprinzător se planifică, se efectuează şi se înregistrează în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat în partea în care nu este reglementat de prezenta lege.

(22) Inspectoratul de Stat al Muncii exercită controlul de stat asupra activităţii agenţiilor private şi a intermediarilor nelicenţiaţi care realizează activitatea legată de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova în condiţiile prevăzute de Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj şi de alte acte normative.

(3) Inspectoratul de Stat al Muncii are personalitate juridică şi funcţionează în baza unui regulament aprobat de Guvern.

(4) În subordinea Inspectoratului de Stat al Muncii se află inspecţiile teritoriale de muncă, fără personalitate juridică, funcţionînd în fiecare unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea.

(5) Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Centrul Naţional Anticorupţie organizează activităţi de inspecţie în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă prin serviciile lor de specialitate, care au competenţă numai pentru structurile din subordine.

[Art.1 alin.(22) introdus prin Legea nr.137 din 16.07.2020, în vigoare 07.02.2021]

[Art.1 alin.(1),(2),(5) modificate prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Art.1 modificat prin Legea nr.245 din 15.11.2018, în vigoare 12.01.2019]

[Art.1 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.1 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]

[Art.1 modificat prin Legea nr.304 din 26.12.2012, în vigoare 05.03.2013]

[Art.1 modificat prin Legea nr.120 din 25.05.2012, în vigoare 01.10.2012]

[Art.1 modificat prin Legea nr.109 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]

[Art.1 modificat prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]

[Art.1 completat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

[Art.1 modificat prin Legea nr.268-XVI din 28.07.2006, în vigoare 08.09.2006]

[Art.1 completat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]

[Art.1 completat prin Legea nr.2-XV din 06.02.2003, în vigoare 07.03.2003]

Articolul 2. Prioritatea tratatelor internaţionale

Prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte au prioritate în raport cu normele prezentei legi.

OBIECTIVELE ŞI ATRIBUŢIILE INSPECTORATULUI DE STAT AL MUNCII

Articolul 3. Obiectivele

Obiectivele Inspectoratului de Stat al Muncii sînt următoarele:

a) asigurarea aplicării dispoziţiilor actelor legislative şi ale altor acte normative referitoare la condiţiile de muncă şi la protecţia salariaţilor în exercitarea atribuţiilor lor;

b) difuzarea informaţiilor despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă;

c) informarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale despre deficienţele legate de aplicarea legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.

[Art.3 lit.b),c) completate prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Art.3 modificat prin Legea nr.109 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]

[Art.3 modificat prin Legea nr.268-XVI din 28.07.2006, în vigoare 08.09.2006]

Articolul 4. Atribuţiile

(1) În îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art.3, Inspectoratul de Stat al Muncii are următoarele atribuţii:

a) controlează respectarea legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă;

b) cercetează, în modul stabilit de Guvern, accidente de muncă;

c) oferă, la solicitare, asistenţă metodologică în procesul de pregătire, instruire şi informare a angajatorilor şi salariaţilor, precum şi a altor persoane interesate în aplicarea legislaţiei în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă, inclusiv referitor la prevenirea şi combaterea hărţuirii sexuale la locul de muncă;

d) acordă, la solicitare, consultanţă gratuită angajatorilor şi salariaţilor pe domeniul de competenţă;

e) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.

(2) Inspectoratul de Stat al Muncii este în drept:

a) să solicite şi să primească de la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de la persoane juridice şi fizice informaţiile necesare exercitării atribuţiilor sale;

b) să constate contravenţii şi să încheie procese-verbale conform prevederilor Codului contravenţional al Republicii Moldova.

[Art.4 alin.(1) completat prin Legea nr.74 din 31.03.2023, în vigoare 20.05.2025]

[Art.4 alin.(1) în redacţia Legii nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Art.4 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.4 modificat prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]

[Art.4 modificat prin Legea nr.131-XVIII din 23.12.2009, în vigoare 12.02.2010]

[Art.4 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

[Art.4 modificat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]

Articolul 5. Colaborarea cu alte organe, instituţii şi organizaţii

Inspectoratul de Stat al Muncii, în realizarea obiectivelor sale, colaborează cu alte organe, instituţii şi organizaţii care desfăşoară activităţi similare, cu patronatele şi sindicatele. Modalităţile de colaborare se stabilesc de comunul acord al părţilor.

[Art.5 modificat prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Art.5 completat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

ORGANIZAREA INSPECTORATULUI DE STAT AL MUNCII

Articolul 6. Structura organizatorică

Structura şi numărul de salariaţi ai Inspectoratului de Stat al Muncii se stabilesc de către Guvern.

Articolul 7. Personalul Inspectoratului de Stat al Muncii

(1) Inspectoratul de Stat al Muncii este condus de un director, numit în funcţie de demnitate publică şi eliberat din funcţie de demnitate publică, în condiţiile legii, de către Guvern, la propunerea ministrului.

(2) Personalul Inspectoratului de Stat al Muncii, inclusiv al inspecţiilor teritoriale de muncă, se formează din inspectori de muncă şi din alţi specialişti, care sînt funcţionari publici, al căror statut le asigură stabilitate în funcţie şi independenţă faţă de orice schimbare guvernamentală şi orice influenţă neprevăzută din afară, precum şi din personal auxiliar. În funcţia de inspector de muncă se angajează persoane cu studii superioare în domeniul ingineriei şi activităţi inginereşti, al dreptului sau al economiei.

(3) Încadrarea în Inspectoratul de Stat al Muncii se va face, în modul stabilit de legislaţie, numai pe baza aptitudinilor candidaţilor de a îndeplini sarcinile care le vor fi puse în seamă.

(4) Inspectorul de muncă este subordonat numai şefului ierarhic şi, în exerciţiul funcţiunii, se supune numai legii.

(5) Nu se admite nici un fel de amestec în activitatea inspectorilor de muncă ce le-ar impune exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor.

[Art.7 alin.(1) în redacţia Legii nr.327 din 09.11.2023, în vigoare 22.11.2023]

[Art.7 alin.(2) completat prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Art.7 modificat prin Legea nr.140 din 27.07.2018, în vigoare 17.08.2018]

[Art.7 completat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]

DREPTURI, OBLIGAŢII, INCOMPATIBILITĂŢI ŞI RĂSPUNDERI

[Denumirea cap.IV completată prin Legea nr.355 din 22.12.20222, în vigoare 31.12.2022]

Articolul 8. Drepturile inspectorului de muncă

(1) În exerciţiul funcţiunii, inspectorul de muncă, la prezentarea legitimaţiei de serviciu, este în drept:

a) să pătrundă liber, la orice oră din zi sau din noapte, fără informarea prealabilă a angajatorului, în locurile de muncă, în încăperile de serviciu şi de producţie;

b) să solicite şi să primească de la angajator actele şi informaţiile necesare controlului;

c) să solicite şi să primească, în limitele competenţei, declaraţii de la angajatori şi salariaţi;

d) să ceară lichidarea imediată sau într-un anumit termen a abaterilor constatate de la dispoziţiile actelor legislative şi ale altor acte normative referitoare la condiţiile de muncă şi la protecţia salariaţilor în exercitarea atribuţiilor lor;

d1) să verifice, la nivel de unitate, reglementarea procedurilor de prevenire şi combatere a discriminării şi hărţuirii sexuale la locul de muncă, precum şi aplicarea de către angajator a măsurilor de prevenire şi combatere a cazurilor de discriminare şi hărţuire sexuală la locul de muncă;

[Lit.e) abrogată prin Legea nr.131-XVIII din 23.12.2009, în vigoare 12.02.2010]

[Lit.f) abrogată prin Legea nr.25 din 20.02.2025, în vigoare 17.04.2025]

g) să sesizeze organele de ocrotire a normelor de drept şi organele de licenţiere cu privire la depistarea încălcărilor legislaţiei în domeniul migraţiei în scop de muncă, în special privind cazurile de trafic de fiinţe umane şi de muncă forţată în străinătate, precum şi practicarea nelicenţiată a activităţii legate de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova;

h) să facă copii, înregistrări foto sau video ale documentelor ori ale altor obiecte purtătoare de informaţii, inclusiv înregistrări foto sau video ale faptelor constatate în cadrul controlului efectuat.

[Art.8 alin.(1) completat prin Legea nr.74 din 31.03.2023, în vigoare 20.05.2025]

[Art.8 alin.(1) modificat, alin.(11) abrogat prin Legea nr.25 din 20.02.2025, în vigoare 17.04.2025]

[Art.8 alin.(1) completat prin Legea nr.137 din 16.07.2020, în vigoare 07.02.2021]

[Art.8 alin.(1) modificat, alin.(11) introdus prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Art.8 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.8 completat prin Legea nr.230 din 23.09.2016, în vigoare 28.10.2016]

[Art.8 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]

[Art.8 modificat prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]

[Art.8 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

[Art.8 completat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]

Articolul 81. Măsurile aplicate în urma controlului de stat

În cazul în care în cadrul controlului efectuat de către organul de control se constată încălcări în ceea ce priveşte respectarea actelor normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, inspectorul emite prescripţii şi/sau recomandări, aplică sancţiuni şi/sau măsuri restrictive în modul şi în limitele stabilite de prezenta lege şi de Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

[Art.81 introdus prin Legea nr.25 din 20.02.2025, în vigoare 17.04.2025]

Articolul 9. Obligaţiile şi răspunderea inspectorului de muncă

(1) Inspectorul de muncă este obligat:

a) să se călăuzească în activitatea sa de legislaţie;

b) să păstreze confidenţialitate asupra sursei oricărei reclamaţii care semnalizează încălcarea dispoziţiilor actelor legislative şi ale altor acte normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă şi să nu dezvăluie angajatorului faptul că respectivul control a fost efectuat în urma unei reclamaţii;

c) să păstreze confidenţialitate, conform legislaţiei, asupra informaţiilor care reprezintă secrete de stat sau secrete comerciale şi care i-au devenit cunoscute în exerciţiul funcţiunii;

d) să fie obiectiv şi imparţial, să nu se manifeste în calitate de mediator sau arbitru în soluţionarea conflictelor de muncă;

e) să nu aibă nici un fel de interes, direct sau indirect, legat de angajatorii care se află sub incidenţa controlului său.

(2) Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a atribuţiilor, inspectorul de muncă poartă răspundere în modul stabilit de legislaţie.

[Art.9 alin.(1) modificat prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Art.9 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.9 modificat prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]

[Art.9 modificat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]

Articolul 91. Incompatibilităţi pentru inspectorul de muncă

(1) Inspectorului de muncă i se interzice să fondeze servicii externe private de protecţie şi prevenire, societăţi comerciale care prestează servicii de consultanţă pentru afaceri şi management sau orice alte servicii conexe, precum şi să activeze sau să aibă orice interes personal în cadrul acestora.

(2) Situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin.(1) urmează să înceteze în termen de o lună de la data apariţiei acestora. Dacă nu a eliminat situaţia de incompatibilitate în termenul prevăzut, inspectorul de muncă este destituit din funcţie.

(3) Persoana care, în ultimii 5 ani, a fondat entităţi specificate la alin.(1), a activat sau a deţinut orice interes personal în cadrul acestora nu poate activa în funcţii de conducere sau de execuţie în domeniul controlului privind respectarea legislaţiei din domeniul muncii şi securităţii şi sănătăţii în muncă.

Notă: Se declară neconstituţional art.91 alin.(3) conform Hot.Curţii Constituţionale nr.3 din 01.04.2025, în vigoare 01.04.2025

[Art.91 în redacţia Legii nr.112 din 26.05.2023, în vigoare 02.07.2023]

[Art.91 introdus prin Legea nr.355 din 22.12.20222, în vigoare 31.12.2022]

Articolul 10. Obligaţiile subiecţilor supuşi controlului

Subiecţii supuşi controlului au următoarele obligaţii:

a) să asigure inspectorului de muncă acces liber, la orice oră din zi sau din noapte, la locurile de muncă, în încăperile de producţie şi de serviciu pentru efectuarea inspecţiei;

b) să prezinte documentele şi să dea informaţiile solicitate de inspectorul de muncă în timpul efectuării inspecţiei;

c) să asigure realizarea măsurilor stabilite de inspectorul de muncă în urma controlului.

[Art.10 modificat prin Legea nr.137 din 16.07.2020, în vigoare 07.02.2021]

[Art.10 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

Articolul 11. Răspunderi

(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea prevăzută de lege.

(2) Constituie contravenţie şi se sancţionează în condiţiile legii:

a) împiedicarea, în orice mod, de către angajator a inspectorului de muncă de a-şi exercita funcţia în limitele drepturilor prevăzute la art.8;

b) refuzul angajatorului de a îndeplini, în termenele stabilite, măsurile obligatorii dispuse de inspectorul de muncă, în limitele drepturilor prevăzute la art.8.

(3) Măsurile luate de inspectorul de muncă pot fi contestate în modul stabilit de legislaţie.

[Art.11 alin.(2) modificat prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Art.11 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

MODUL, CONDIŢIILE DE EFECTUARE A CONTROLULUI DE STAT

[Cap.IV1 (art.111-112) în redacţia Legii nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Cap.IV1 (art.111-114) introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]

Articolul 111. Modul de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă

(1) Controlul de stat asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă reprezintă totalitatea acţiunilor organizate şi realizate de Inspectoratul de Stat al Muncii sub formă de verificare, evaluare şi/sau analiză la faţa locului şi/sau prin solicitare directă de la angajatori prin poştă, inclusiv prin poşta electronică, sau prin telefon de a prezenta documentaţia şi alte informaţii pe care aceştia, în virtutea legii, sunt obligaţi să le posede.

(2) Controlul de stat asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă se efectuează conform Legii nr.131/2012 privind controlul de stat.

(3) Controlul de stat asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă are următoarele scopuri:

a) verificarea modului în care angajatorii respectă actele normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă;

b) verificarea modului în care agenţiile private care desfăşoară activitate legată de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova respectă actele normative din domeniul migraţiei în scop de muncă;

c) acordarea ajutorului consultativ şi metodologic angajatorului şi agenţiilor private care desfăşoară activitate legată de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova în identificarea căilor de aplicare eficientă a legislaţiei şi de prevenire a încălcărilor, a căilor de lichidare a încălcărilor în cazul constatării acestora, precum şi a căilor de conformare la prevederile legale.

(4) Controlul asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă se realizează prin control planificat sau prin control inopinat.

(5) Controlul planificat se efectuează în conformitate cu Planul anual al controalelor, elaborat şi înregistrat conform Legii nr.131/2012 privind controlul de stat.

(6) Planul anual al controalelor se întocmeşte de către Inspectoratul de Stat al Muncii în baza metodologiei de planificare a controalelor, aprobată de Guvern, şi se înregistrează în Registrul de stat al controalelor până la data de 1 decembrie a anului precedent anului calendaristic la care se referă planul controalelor. La elaborarea planului anual al controalelor se ia în considerare Programul de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii, aprobat de directorul Inspectoratului de Stat al Muncii după coordonarea cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

(7) Controlul inopinat reprezintă controlul exercitat în afara planului anual al controalelor şi se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat.

[Art.111 în redacţia Legii nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Art.111 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.111 modificat prin Legea nr.230 din 23.09.2016, în vigoare 28.10.2016]

[Art.111 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]

[Art.111 introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]

Articolul 112. Condiţiile de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă

(1) Controlul de stat asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă se efectuează în baza listelor de verificare, aprobate conform rigorilor stabilite de Guvern.

(2) Controlul de stat asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă se efectuează în temeiul delegaţiei de control emise de directorul Inspectoratului de Stat al Muncii.

(3) Inspectorul de muncă poate solicita angajatorului sau, în lipsa acestuia, persoanei care îl înlocuieşte să-i acorde sprijin, asigurând:

a) numirea unei persoane responsabile de prezentarea documentelor necesare controlului, de asistarea şi însoţirea inspectorului, pe durata efectuării controlului, la locurile de muncă, în încăperile de serviciu, de producţie şi auxiliare;

b) punerea la dispoziţie a unei încăperi de serviciu, a mijloacelor de comunicaţie, a transportului în limita spaţiului unităţii supuse controlului.

(4) Pe durata efectuării controlului, inspectorul de muncă se protejează de pericolele cu caracter general prin aplicarea măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat al Muncii şi cu echipamente individuale de protecţie, oferite de Inspectoratul de Stat al Muncii. În caz de necesitate, cere angajatorului să-i acorde echipament individual de protecţie şi de lucru, adecvat riscurilor specifice unităţii la care poate fi expus în procesul controlului.

[Art.112 în redacţia Legii nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Art.112 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.112 modificat prin Legea nr.230 din 23.09.2016, în vigoare 28.10.2016]

[Art.112 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]

[Art.112 introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]

Articolul 113. Procedura de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii

[Art.113 abrogat prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Art.113 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.113 modificat prin Legea nr.230 din 23.09.2016, în vigoare 28.10.2016]

[Art.113 completat prin Legea nr.201 din 28.07.2016, în vigoare 09.09.2016]

[Art.113 completat prin Legea nr.71 din 14.04.2016, în vigoare 27.05.2016]

[Art.113 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]

[Art.113 introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]

Articolul 114. Modul şi condiţiile de eliberare a avizelor privind introducerea în fabricaţie a prototipurilor noi de echipamente tehnice şi echipamente individuale de protecţie şi de lucru

[Art.114 abrogat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.114 introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]

Articolul 115. Constatarea prin metode şi surse indirecte a achitării salariului sau a altor plăţi fără reflectarea acestora în evidenţa contabilă

(1) La verificarea respectării interdicţiilor legale de achitare a salariului sau a altor plăţi fără reflectarea acestora în evidenţa contabilă, pentru stabilirea faptului achitării salariului sau a altor plăţi fără reflectarea acestora în evidenţa contabilă, inspectorul de muncă aplică metode şi surse indirecte în baza următorilor indicatori:

a) salariul mediu în întreprindere pentru salariaţi cu activitate similară, cu excepţia salariilor managementului de top;

b) salariul mediu pe sector pentru salariaţi cu activitate similară sau salariul specificat în convenţia colectivă la nivel de ramură şi/sau contractul colectiv de muncă aplicabile;

c) informaţii obţinute în urma schimbului de date cu autorităţile publice;

d) alte informaţii stabilite de Guvern.

(2) Inspectoratul de Stat al Muncii sesizează Serviciul Fiscal de Stat imediat, dar nu mai târziu de 10 zile de la data constatării faptelor menţionate, pentru întreprinderea măsurilor de conformare benevolă sau forţată"

[Art.115 introdus prin Legea nr.355 din 22.12.20222, în vigoare 31.12.2022]

ASIGURAREA INSPECTORATULUI DE STAT AL MUNCII. RAPOARTELE

Articolul 12. Asigurarea

(1) Inspectoratul de Stat al Muncii este finanţată de la bugetul de stat.

(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor asigura Inspectoratul de Stat al Muncii cu încăperi, mijloace de transport, de comunicare, birotică, tehnică de prelucrare automată a informaţiilor, cu mobilier funcţional, cu alte dotări necesare realizării obiectivelor prevăzute la art.3.

[Art.12 alin.(2) modificat prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]

Articolul 13. Rapoartele

(1) Inspectoratul de Stat al Muncii, în termen de 6 luni de la expirarea anului de gestiune, elaborează şi publică pe pagina sa web oficială şi pe pagina web oficială a Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale raportul anual privind propria activitate.

(2) Raportul anual privind activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii se referă la:

a) cadrul normativ privind competenţa Inspectoratului de Stat al Muncii;

b) informaţiile despre personalul Inspectoratului de Stat al Muncii;

c) datele analitice privind angajatorii supuşi controlului şi numărul de salariaţi ai acestora, inclusiv numărul salariaţilor cu dizabilităţi;

d) datele analitice ale controalelor efectuate;

e) datele analitice privind încălcările depistate ale legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, inclusiv în domeniul prevenirii şi combaterii hărţuirii sexuale, şi privind sancţiunile aplicate;"

f) statisticile accidentelor de muncă constatate şi îmbolnăvirilor profesionale;

g) alte aspecte ale activităţii în domeniul raporturilor de muncă, al securităţii şi sănătăţii în muncă.

[Art.13 alin.(21) abrogat prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]

(3) Inspectoratul de Stat al Muncii, în termen de 3 luni de la data publicării raportului anual privind activitatea sa, va prezenta directorului general al Biroului Internaţional al Muncii o copie de pe acest raport.

[Art.13 alin.(2) modificat prin Legea nr.74 din 31.03.2023, în vigoare 20.05.2025]

[Art.13 alin.(1) în redacţie nouă, alin.(2),(3) modificate prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Art.13 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.13 completat prin Legea nr.201 din 28.07.2016, în vigoare 09.09.2016]

[Art.13 modificat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 14.

Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2002.

Articolul 15.

Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi:

va prezenta Parlamentului propuneri în vederea aducerii legislaţiei în conformitate cu prezenta lege;

va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;

va adopta acte normative care vor asigura executarea prezentei legi.