1406/30.12.2005 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Programului de alimentare cu apă şi de canalizare

a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015

nr. 1406  din  30.12.2005

 (în vigoare 06.01.2006) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1-4 art.10 din 06.01.2006

* * *

Abrogat: 28.03.2014

Hotărîrea Guvernului nr.199 din 20.03.2014

În scopul restabilirii şi dezvoltării sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, prestării unor servicii de bună calitate consumatorilor, soluţionării problemelor ce ţin de utilizarea raţională şi păstrarea resurselor acvatice, protecţia mediului înconjurător, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015 (se anexează).

2. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi autorităţile administraţiei publice locale de toate nivelurile, în comun cu furnizorii serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare şi agenţii economici din teritoriu, vor întreprinde acţiuni concrete întru realizarea programului nominalizat, conform termenelor stabilite.

3. Agenţia pentru Dezvoltare Regională, la etapa elaborării proiectelor de bugete anuale şi a indicatorilor pentru Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu, va prezenta Ministerului Finanţelor propuneri privind întocmirea programelor de investiţii capitale pe beneficiari şi obiecte finanţate de la buget, reieşind din priorităţile programului în cauză.

4. Se propune autorităţilor administraţiei publice locale de toate nivelurile, în temeiul programului menţionat, să asigure:

elaborarea şi aprobarea, în termen de 6 luni, a programelor locale de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din teritoriul administrat, care vor fi coordonate cu autoritatea publică centrală de specialitate;

argumentarea anuală a necesarului de mijloace financiare ce urmează a fi alocate de la bugetul de stat;

atragerea altor mijloace financiare, inclusiv private, care să suplimenteze sumele alocate de la bugetul de stat şi de la cele locale.

5. Se stabileşte că finanţarea lucrărilor aferente obiectelor construite din nou se va efectua în modul următor:

sistemele magistrale interraionale de alimentare cu apă, canalizare şi staţiile de epurare a apelor uzate - preponderent din contul bugetului de stat, cu atragerea mijloacelor financiare locale şi externe;

reţelele de distribuţie a apei potabile şi cele de canalizare - din contul bugetelor locale şi din investiţiile agenţilor economici din teritoriu;

conductele de branşament la reţelele de alimentare cu apă şi racordurile de canalizare - din contul agenţilor economici şi al populaţiei.

6. Autorităţile administraţiei publice locale vor înfiinţa în toate localităţile în care funcţionează sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare structuri specializate pentru gestionarea şi exploatarea serviciilor respective, indiferent de sursele financiare din care au fost construite.

7. Elaborarea studiilor de fezabilitate şi încheierea contractelor de achiziţie publică de lucrări se vor efectua în temeiul Regulamentului cu privire la achiziţiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1123 din 15 septembrie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.204-207, art.1181).

8. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei pentru Dezvoltare Regională, care va raporta Guvernului despre mersul realizării ei de două ori pe an, către 20 iulie şi 15 decembrie.

9. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.519 din 23 aprilie 2002 "Cu privire la aprobarea Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2006" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.59-61, art.607).

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.1406 din 30 decembrie 2005

PROGRAMUL

de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor

din Republica Moldova pînă în anul 2015

I. INTRODUCERE

Asigurarea populaţiei cu apă potabilă de bună calitate constituie unul din factorii primordiali ai securităţii naţionale a ţării, ţinînd cont de faptul că cca 20% din morbidităţile înregistrate sînt provocate de calitatea necorespunzătoare a apei. Problema vizată este una dintre cele mai stringente cu care se confruntă societatea, fiind în permanenta atenţie a conducerii de vîrf a statului şi Guvernului.

Apa potabilă este un element indispensabil pentru activitatea vitală a populaţiei. De calitatea şi cantitatea ei, precum şi de alimentarea fără întreruperi cu apă depinde starea sănătăţii şi nivelul sanitaro-epidemiologic al poporului, amenajarea mediului ambiant, stabilitatea funcţionării serviciilor din sfera comunală şi socială.

Alt factor primordial al activităţii vitale îl constituie funcţionarea stabilă a sistemelor de evacuare a apelor uzate, utilizarea deşeurilor cu diminuarea impactului lor asupra mediului înconjurător.

Obiectivele trasate cu mai mult de 25 ani în urmă privind asigurarea centralizată a populaţiei cu apă nu sînt îndeplinite în fond - nu a fost atins nivelul necesar de fiabilitate (tehnic şi sanitaro-epidemiologic). În prezent, peste 50% din populaţia ţării utilizează în scopuri potabile apa care nu corespunde exigenţelor sanitare. Din cauza lacunelor existente în activitatea de protecţie a apelor, epurării sub nivel a apelor uzate continuă poluarea intensivă a bazinelor de apă, degradarea surselor de apă, fapt ce conduce la înrăutăţirea calităţii apelor subterane. Finanţarea insuficientă cronică a dezvoltării sistemelor de alimentare cu apă condiţionează reducerea permanentă a volumelor de reparaţie, reconstrucţii şi reutilări tehnice, de completare a rezervelor de reactive, dezinfectante, utilaj şi materiale.

Problema ce ţine de modernizarea, reutilarea tehnică şi dezvoltarea sistemelor comunale de alimentare cu apă şi canalizare s-a transformat din problemă tehnică în financiar-economică.

În ultimii ani au fost întreprinse un şir de măsuri privind ameliorarea lucrărilor în acest sector important al economiei naţionale.

Cu susţinerea instituţiilor internaţionale financiar-bancare au fost renovate peste 100 km reţele de apeduct în mun.Chişinău, renovat apeductul Bădraji-Edineţ, precum şi reţelele orăşeneşti şi de distribuţie în or.Călăraşi, reconstruite şi reparate apeductele într-un şir de localităţi rurale, cum sînt: Сhircăieşti, Borceag, Stăuceni, Baccealia, Hiliuţi, Feteşti, Cneazevca, Mihailovca, Alexeevca, Marchet, Oneşti, Negrea, Pervomaiscoe, Strîmbeni, Surchiceni, Negurenii Noi, Ţibirica, Pituşca, Pociumbăuţi şi altele.

Au fost create întreprinderi specializate prestatoare de servicii de alimentare cu apă şi canalizare, subordonate autorităţilor administraţiei publice locale.

Programul de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015 (în continuare - Program) include obiectele principale şi strategia de asigurare a funcţionării stabile a sistemelor şi complexelor din domeniul vizat.

Programul este parte componentă a unui complex de procese reciproc condiţionate de asanare a surselor de alimentare cu apă şi de majorare a fiabilităţii tehnice şi sanitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, reflectate în Planul naţional de acţiune pentru sănătate în relaţie cu mediul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.487 din 19 iunie 2001, ce include Programul „Apă şi Sănătate”, în care este stipulată necesitatea elaborării unei politici de stat în domeniu şi sînt specificate unele acţiuni prioritare, în Programul Naţional „Satul Moldovenesc” şi în alte acte normative.

Prezentul Program inserează şi concretizează căile de soluţionare a problemelor expuse în direcţiile strategice ale dezvoltării social-economice a Republicii Moldova pînă în anul 2015, cuprinzînd 43 de localităţi urbane (municipii şi oraşe) cu populaţia totală de circa 1 mil. 500 mii locuitori şi 556 localităţi rurale (comune şi sate), cu populaţia totală de circa 2 mil. 100 mii locuitori.

Obiectivul de bază al Programului rezidă în soluţionarea unui complex de probleme reciproc condiţionate, cu caracter organizaţional, tehnic, economic şi juridic, soluţionarea cărora va asigura funcţionarea stabilă şi continuă a sistemelor comunale centralizate şi descentralizate de alimentare cu apă şi canalizare.

Scopurile principale ale Programului sînt următoarele:

contribuirea la creşterea bunăstării şi ocrotirea sănătăţii populaţiei;

folosirea raţională a apei;

protecţia mediului înconjurător;

protecţia de poluare şi epuizare a surselor de alimentare cu apă;

gestionarea raţională a investiţiilor capitale;

ameliorarea calităţii serviciilor prestate consumatorilor;

sporirea eficienţei economice a activităţii întreprinderilor din sectorul de alimentare cu apă şi canalizare;

reducerea, pînă în anul 2015, cu 50% a populaţiei (cca 1,0 mil. locuitori) care nu are acces la sursele de apă sigură.

Ţinînd cont de situaţia economică a Republicii Moldova, lucrările privind modernizarea şi dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare propuse urmează a fi realizate în trei etape:

etapa întîi - lucrări cu cheltuieli mici, prevăzînd renovarea sistemelor existente, în baza argumentărilor studiilor de fezabilitate, pînă în anul 2008;

etapa a doua - modernizarea şi dezvoltarea, pînă în anul 2009;

etapa a treia - modernizarea şi dezvoltarea, pînă în anul 2015.

II. STAREA ACTUALĂ A SISTEMELOR ŞI INSTALAŢIILOR

1. Starea actuală a sistemelor şi instalaţiilor de alimentare cu apă

Starea resurselor acvatice. Captările de apă

Resursele acvatice ale Republicii Moldova reprezintă o reţea dezvoltată de rîuri, cu lungimea de peste 16000 km, inclusiv cele mai mari Nistru - cu lungimea de 630 km şi Prut - cu lungimea de 695 km (pe teritoriul Republicii Moldova), avînd un debit anual de 13,6 km³, şi surse subterane (peste 6200 fîntîni arteziene). În republică funcţionează 541 sisteme de alimentare cu apă, dintre care numai 46% corespund exigenţelor igienice şi 3% dispun de autorizaţii necesare pentru funcţionare.

Drept sursă tradiţională de alimentare cu apă potabilă a localităţilor din Republica Moldova au servit totdeauna apele subterane. Construcţia fîntînilor arteziene a permis asigurarea cu apă a unei părţi neînsemnate din populaţie. Doar 17% din locuitorii de la sate sînt asiguraţi cu sisteme centralizate de alimentare cu apă, ceilalţi folosesc apă din fîntîni şi izvoare. Pe teritoriul republicii fîntînile tradiţionale, adică apele freatice, vor rămîne încă mult timp principalele surse pentru alimentarea cu apă potabilă. În prezent, în calitate de surse descentralizate de alimentare cu apă, se folosesc circa 150 mii fîntîni, care utilizează apele freatice, a căror calitate, în majoritatea cazurilor, este nesatisfăcătoare din cauza conţinutului mărit de nitraţi, sulfaţi, cloruri, sodiu, mineralizare şi duritate înaltă.

În ultimii ani, s-a înregistrat pretutindeni o creştere a conţinutului de nitraţi şi a mineralizării apelor freatice, ceea ce a avut impact asupra calităţii apelor din fîntîni.

Cel mai mare pericol îl prezintă poluarea cu nitraţi, cauzată de starea sanitară nefavorabilă a teritoriului, constatată în 76% din fîntîni şi 50% din izvoare.

Sînt inutilizabile, în calitate de sursă de apă potabilă, peste 83% din fîntîni şi 50% din izvoare.

Actualmente, 67% din apeductele existente în localităţile rurale nu corespund exigenţelor igienice, aflîndu-se în stare nesatisfăcătoare. Doar 20% din sursele subterane de alimentare cu apă, analizate în prezentul Program, din 77 localităţi rurale, au calitatea apei corespunzătoare exigenţelor normative şi pot fi folosite ca surse de alimentare centralizată cu apă menajer-potabilă. În celelalte surse, calitatea apei nu corespunde exigenţelor normative conform următorilor indici: reziduu fix, duritate generală, fluor, fier, cloruri, sulfaţi, culoare.

Cercetările efectuate de Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă relevă o dependenţă relativă a maladiilor specifice ale populaţiei de calitatea apei, mai ales în localităţile în care lipsesc sisteme centralizate de alimentare cu apă.

Conform datelor Ministerului Sănătăţii, alimentarea cu apă a localităţilor este asigurată: în proporţie de 30% - din sursele de suprafaţă şi 70% - din ape subterane. Populaţia rurală se alimentează exclusiv din ape subterane, iar populaţia urbană - în proporţie de 40% - din rîul Nistru, 12% - din rîul Prut, 3% - din alte surse de suprafaţă şi 45% - din ape subterane.

[Alin. modificat prin Hot.Guv. nr.462 din 24.03.2008, în vigoare 01.04.2008]

Potrivit gradului de poluare, rîul Nistru este de clasa 2 - poluare moderată, rîul Prut, în amonte de or.Ungheni - de clasa 2, în aval - de clasa 3.

Cauzele principale de poluare a apelor de suprafaţă sînt următoarele:

lipsa, în unele localităţi, a staţiilor de epurare a apelor uzate sau funcţionarea nesatisfăcătoare a celor existente şi evacuările de ape uzate neepurate;

scurgerile, în caz de avarie, la întreprinderi;

spălarea îngrăşămintelor, pesticidelor şi altor poluanţi de pe teritoriul depozitelor şi gunoiştilor neamenajate;

aratul terenurilor în zonele de protecţie a bazinelor acvatice pînă la linia malului;

evacuarea apelor meteorice neepurate.

În ultimii ani, se constată un proces de îmbunătăţire a calităţii apelor de suprafaţă ale rîurilor mari, conform indicatorilor sanitaro-chimici, şi o înrăutăţire - conform celor microbiologici.

Apele subterane de profunzime se caracterizează, în general, prin condiţii favorabile de formare a resurselor naturale, dar se înregistrează înrăutăţirea calităţii apelor subterane conform unui şir de indici în urma acţiunii obiectelor gospodăriei urbane, lipsei controlului necesar al exploatării acestora, lipsei zonelor amenajate de protecţie sanitară.

Peste 50% din fîntînile arteziene utilizate ca surse subterane de apă, examinate în Program, nu corespund standardelor privind calitatea apei potabile şi se caracterizează printr-un conţinut mărit de reziduu fix, duritate totală, fluor, fier, amoniac, hidrogen sulfurat, cloruri, sulfaţi etc.

Majoritatea fîntînilor arteziene nu corespund exigenţelor normativelor tehnico-sanitare de exploatare, nu se perfectează paşapoartele respective şi nu se fac măsurările necesare referitor la schimbarea debitelor acestora.

Într-un şir de fîntîni arteziene s-a produs colmatarea mecanică, chimică şi biologică a filtrelor ori nisiparea fîntînilor, ceea ce a condus la micşorarea debitului acestora.

Randamentul sistemului (fîntînă - pompă) constituie 40-50%, fapt ce generează majorarea consumului de energie electrică cu 15-20%.

Deşi, practic, toate fîntînile arteziene sînt înzestrate cu debitmetre, gradul de contorizare a apei distribuite din fîntîni nu depăşeşte 15-20%, ceea ce conduce la captarea necontrolată a apei şi risipa acesteia.

Tratarea apei. Instalaţii, apeducte, reţele

Schemele tehnologice existente ale staţiilor de tratare a apelor de suprafaţa reprezintă un model clasic de tratare fizico-chimică şi dezinfectare în instalaţii necesare pentru alimentarea cu apă potabilă de calitate.

După tratare, dezinfectarea apei se efectuează prin clorurare. În principiu, lipsesc instalaţiile de tratare a apelor pentru spălarea filtrelor şi instalaţiile de deshidratare şi utilizare a nămolului staţiilor de epurare. Staţiile de tratare a apei funcţionează, însă, din cauza exploatării îndelungate, toate necesită reparaţie capitală şi modernizare, iar schemele tehnologice de tratare a apei - renovare.

Majoritatea staţiilor de tratare a apei, a căror capacitate era calculată reieşind din volumul apei utilizate, în prezent nu sînt încărcate, capacităţile lor au mari consumuri de energie şi necesită noi parametri de funcţionare, implementare a utilajului şi dispozitivelor care ar garanta fiabilitate maximă în exploatare.

Apa din sursele existente, captată şi utilizată în scopuri potabile, nu este tratată în baza unor scheme tehnologice. În majoritatea cazurilor, apa din fîntînile arteziene nu estre supusă unor procedee de potabilizare, conform cerinţelor GOST 2874-82 „Apă potabilă” şi cerinţelor OMS referitor la calitatea apei potabile.

Instalaţiile existente de clorurare nu corespund, în general, exigenţelor contemporane, avîndu-se în vedere protecţia aerului atmosferic, ceea ce prezintă pericol pentru viaţa nu numai a personalului de deservire, dar şi a populaţiei.

Conform schemei existente de captare şi pompare a apei subterane pentru satisfacerea necesităţilor populaţiei în apă potabilă, precum şi ale obiectelor industriale din ţară, în funcţie de amplasarea localităţii faţă de sursă şi de nivelurile de altitudine, se utilizează următoarele sisteme:

cu pompare direct în reţeaua de alimentare cu apă - schema cea mai energointensivă;

cu pompare în rezervoare de presiune sau în reţeaua cu contrarezervoare - o schemă mai economă.

Conductele şi reţelele de alimentare cu apă, confecţionate din ţevi de oţel, fontă şi asbociment, exploatate timp de 35-40 ani, necesită renovare din cauza uzurii avansate şi pierderilor mari de apă, care constituie cca 35-40%, iar în unele localităţi ating cota de 55-60%.

În unele oraşe reţelele existente de alimentare cu apă au diametre mici, condiţionînd mari pierderi de presiune în legătură cu necesitatea dezvoltării acestora. În alte localităţi, însă, din cauza micşorării volumului de apă consumat reţelele cu diametre mari conduc la înrăutăţirea calităţii apei.

Procesele de biocoroziune şi pătrunderea impurităţilor prin etanşările de calitate inadecvată, oscilaţiile presiunii în reţea, deconectările repetate ale energiei electrice cauzează, în principal, poluarea secundară a apei la transportare.

Mai puţin de 50% din localităţi au capacităţi de acumulare corespunzătoare exigenţelor, în celelalte cazuri volumul rezervoarelor este insuficient pentru alimentarea fără întreruperi a locuitorilor cu apă.

Construcţia rezervoarelor ar asigura continuitatea alimentării cu apă în volumele necesare. Captarea, alimentarea şi consumul apei nu sînt contorizate în măsură deplină.

Starea actuală a sistemelor şi instalaţiilor de canalizare

Sistemele comunale centralizate de canalizare se exploatează în 74 de localităţi urbane şi 126 localităţi rurale. Capacitatea de proiect a acestor sisteme constituie 767 mii m³/24h, lungimea reţelelor - 2,07 mii km.

Sistemele de canalizare existente în localităţile din Republica Moldova au fost realizate în baza unor proiecte şi scheme de dezvoltare a teritoriului şi de amplasare în zonele economice a obiectelor economiei naţionale, a întreprinderilor industriale, a forţelor de producţie, a schemelor de folosire complexă a resurselor de apă, care, actualmente, şi-au pierdut actualitatea şi necesită reactualizare, conform schemelor complexe corectate şi noilor planuri generale de dezvoltare a localităţilor.

Schemele tehnologice ale staţiilor de epurare a apelor uzate se împart în două grupe:

grupă întîi - epurarea mecanică şi biologică fără epurarea completă a apelor uzate (43% din staţiile de epurare);

grupa a doua - epurarea mecanică şi biologică cu epurare completă în iazurile biologice. Epurarea biologică a apelor uzate se efectuează cu filtre biologice (12% din staţiile de epurare) şi în aerotancuri.

După epurare, clorurarea apelor deversate se efectuează cu aparate învechite, care nu sînt fiabile în exploatare.

În prezent, capacitatea reală totală a staţiilor de epurare este de 727,3 mii m³/24h, iar volumul apelor uzate colectate (în anul 2004) a constituit doar cca 200 mii m³/24h. Din cauza exploatării de lungă durată, 100 km de reţele urmează a fi renovate, 20 km - construite din nou.

Actualmente, se află în funcţiune 100 staţii de pompare a apelor uzate, trei dintre care sînt în stare de avarie (oraşele Hînceşti, Ungheni şi Basarabeasca). În 10 localităţi apele uzate se pompează la staţiile de epurare ale altor oraşe.

Staţiile de epurare şi pompare nu sînt încărcate în măsură deplină, de aceea se impune modernizarea schemelor tehnologice, iar instalaţiile de pompare şi refulare a aerului necesită renovare cu scopul reducerii cheltuielilor pentru energia electrică, deoarece cota energiei electrice în suma totală a cheltuielilor constituie în medie 34%. La staţiile de epurare nu se respectă tehnologia epurării din cauza neuniformităţii debitului apelor uzate şi deconectării frecvente a energiei electrice. S-a schimbat şi componenţa apelor uzate, 75% revenind apelor menajere. În multe cazuri exploatarea sistemelor comunale este nesatisfăcătoare din cauza nivelului redus de calificare al specialiştilor angajaţi şi lipsei mijloacelor adecvate de control.

În perioada 2002-2004 au fost implementate proiecte pentru restabilirea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în 144 localităţi urbane şi rurale. Costul lucrărilor s-a cifrat la 247,5 mil.lei.

III. REZERVELE DE EXPLOATARE A APELOR SUBTERANE

DE PROFUNZIME ŞI CALITATEA LOR

Pe teritoriul Republicii Moldova au o răspîndire largă următoarele orizonturi şi complexe acvifere:

1. Apele subterane ale straturilor acvifere aluviale cuaternare (alQ_IV) în văile rîurilor Nistru şi Prut.

2. Apele subterane ale straturilor acvifere pontice - N₂p.

3. Apele subterane ale straturilor acvifere nedezmembrate ale meoticului şi sarmatului superior (N_iS₃ -m).

4. Orizontul acvifer al sarmatului mediu (N_iS₂).

5. Complexul acvifer al baden-sarmatului inferior (N₁S₁+b₃).

6. Orizontul acvifer al sarmatului inferior şi mediu (N₁S₁+2).

7. Apele subterane ale complexului acvifer cretacic-silurian (K₂S+S).

8. Apele subterane ale straturilor acvifere vend-recifale (V₁+R₃).

Conform datelor Asociaţiei de Stat „AGeoM”, rezervele apelor subterane, la 1 ianuarie 2005, constituiau:

Rezervele exploataţionale ale apelor subterane au fost calculate pentru durata de exploatare de 27-28 ani (104/24h).

Un şir de captări de apă în teritoriul dintre Nistru şi Prut din Republica Moldova deja funcţionează pe baza rezervelor exploataţionale neaprobate, adică termenul de amortizare al captărilor de apă a expirat. În legătură cu aceasta, conform datelor Asociaţiei de Stat „AGeoM”, este necesar de a reaproba rezervele exploataţionale la peste 40 captări de apă (Mitocul Nou, Ceadîr-Lunga, Anenii Noi, Micăuţi, Sîngerei, Făleşti, Gura Căinarului, Criuleni, Taraclia, Teleneşti, Căuşeni, Nisporeni, Ştefan Vodă, Briceni, Edineţ, Drochia).

Captările de apă amplasate pe malul rîului Nistru şi rîului Prut pot să funcţioneze fără limitarea duratei de exploatare (oraşele Soroca, Rezina, Otaci, Leova şi Ungheni).

În raport calitativ, apele subterane pe teritoriul Republicii Moldova se divizează în 3 categorii: care corespund integral GOST 2874-82 "Apă potabilă", corespund convenţional şi nu corespund cerinţelor normative.

Apele subterane care corespund convenţional standardului includ în conţinutul lor atare componenţi cum sînt: reziduu fix, fier total, duritate totală, cu valori mai mari decît normele stabilite, dar care sînt în limitele permise de Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice.

În majoritatea lor, apele subterane de profunzime nu corespund GOST 2874-82 "Apă potabilă" prin concentraţia de reziduu fix, fluor, hidrogen sulfurat, duritate totală, fier total etc. şi necesită ori amestec cu alte ape, ori tratare corespunzătoare şi aducerea conţinutului componenţilor la exigenţele normative.

Principalele probleme în ceea ce priveşte calitatea apelor subterane sînt următoarele:

conţinutul mărit de fluor (16 mg/l) - în raioanele Glodeni, Făleşti, Ungheni, Călăraşi, Hînceşti, Căuşeni, Criuleni, Nisporeni şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri);

conţinutul de natriu (200-560 mg/l) şi amiac (2-10 mg/l) - în toate zonele;

conţinutul de stronţiu (7-14 mg/l) - în or.Orhei şi mun.Chişinău;

conţinutul de hidrogen sulfurat (3-20 mg/l) - în raioanele Ungheni, Hînceşti şi Căuşeni, mun.Chişinău şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri);

conţinutul de fier (1-2,5 mg/l) - în mun.Bălţi, raioanele Făleşti, Edineţ, Sîngerei şi Cahul.

[Cap.III modificat prin Hot.Guv. nr.384 din 12.05.2010, în vigoare 21.05.2010]

IV. DIRECŢIILE PRINCIPALE

DE MODERNIZARE ŞI DEZVOLTARE A SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE

CU APĂ ŞI CANALIZARE, EFECTUATE CU CHELTUIELI MICI

Direcţiile principale de modernizare şi dezvoltare a sistemelor comunale

centralizate de alimentare cu apă

Direcţiile principale de modernizare şi dezvoltare a

sistemelor comunale centralizate de canalizare

V. Volumul lucrărilor de modernizare şi dezvoltare a sistemelor

comunale centralizate de alimentare cu apă şi canalizare în localităţile urbane

Restabilirea şi dezvoltarea sistemelor comunale centralizate de alimentare cu apă

Notă:

În coloniţa tabelei "Modernizarea şi dezvoltarea în anii 2007-2010" se indică, cu titlu de informare, volumele transmisibile ale obiectelor de construcţii din anii 2002-2006.

Tipul de lucrări pentru renovarea sistemelor centralizate de canalizare

VI. VOLUMUL INVESTIŢIILOR CAPITALE PENTRU MODERNIZAREA ŞI

DEZVOLTAREA SISTEMELOR COMUNALE CENTRALIZATE DE

ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE ÎN LOCALITĂŢILE URBANE

Lucrările de modernizare şi dezvoltare a sistemelor centralizate de alimentare cu apă

Lucrările de modernizare şi dezvoltare a sistemelor centralizate de canalizare

VII. AMELIORAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APĂ

ŞI CANALIZARE ÎN LOCALITĂŢILE RURALE

Selectarea criteriilor şi stabilirea etapelor de asigurare a populaţiei rurale cu apă potabilă

Asigurarea populaţiei cu apă potabilă se prevede a fi realizată în trei etape:

etapa întîi - livrarea apei potabile populaţiei reieşind din necesitatea fiziologică a omului de 6 l/om în 24h - anii 2005-2009; inventarierea fîntînilor, stabilirea surselor de poluare şi lichidarea fîntînilor poluate; curăţirea, reparaţia, asigurarea zonelor de protecţie a fîntînilor în conformitate cu normele în vigoare - anii 2005-2007;

etapa a doua - construcţia sistemelor centralizate de alimentare cu apă - anii 2007-2015.

În localităţile rurale în care lipsesc surse de apă potabilă se prevede construcţia unor sisteme de alimentare centralizată cu apă pentru nevoile sociale, în scopul satisfacerii necesităţilor igienice ale omului, asigurării curăţeniei în încăperi, îmbunătăţirii stării sanitare a localităţii, precum şi satisfacerii necesităţilor zootehnice (alimentarea, adăparea şi întreţinerea adecvată a animalelor). Sistemul de distribuţie a apei poate fi compus din linii magistrale cu rezervoare ori castel de apă şi o reţea de distribuţie cu puncte speciale de branşare a consumatorilor şi evidenţa consumului de apă. În perspectivă reţelele pot fi extinse;

etapa a treia - construcţia, în caz de necesitate, a staţiilor de tratare a apelor subterane cu capacităţi mici, executate în totalitate de uzină - anii 2007-2010.

Concomitent cu măsurile stipulate în prezentul Program, va continua construcţia şi reconstrucţia apeductelor finanţate de Fondul de Investiţii Sociale din Moldova (au fost date în exploatare 28 obiecte, se află în curs de construcţie şi proiectare 13 obiecte).

Măsuri privind evacuarea şi epurarea apelor uzate

Asigurarea populaţiei de la sate cu sisteme centralizate de alimentare cu apă necesită colectarea şi epurarea apelor uzate, precum şi prelucrarea sedimentului. În prezent, complexele de epurare a apelor uzate existente în localităţile rurale nu funcţionează (este deconectată alimentarea cu energie electrică, utilajul este demontat), deşi consumatori de apă există.

Din această cauză fiecare gospodărie privată, instituţie (spitale, şcoli şi grădiniţe de copii) soluţionează individual problemele ce ţin de canalizare, construind sisteme descentralizate de colectare şi evacuare a apelor uzate. Starea deplorabilă a haznalelor, transformarea complexului zootehnic din gospodărie colectivă în gospodărie privată prezintă un pericol serios de poluare a surselor de alimentare cu apă. În prima etapă (anii 2006-2009), ameliorarea situaţiei ce s-a creat în sectorul canalizării necesită soluţionarea următoarelor probleme:

organizarea evacuării apelor uzate prin sisteme centralizate de canalizare, cu epurarea lor în staţii de epurare în localităţile rurale cu un număr al populaţiei de peste 4,5 mii locuitori şi pentru localităţile amplasate în zona de protecţie a apelor rîurilor Prut şi Nistru, prin construcţia de staţii, acolo unde acestea lipsesc, modernizarea şi reconstrucţia celor existente;

colectarea apelor uzate în rezervoare speciale, cu transportarea lor ulterioară la staţiile de epurare existente, în localităţile cu un volum al apelor uzate evacuate de 10-50 m³/24 h.

Volumul investiţiilor capitale pentru construcţia, modernizarea şi dezvoltarea

sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în localităţile rurale

Ţinînd cont de finanţarea insuficientă a lucrărilor ce ţin de dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi colectare a apelor uzate în localităţile rurale în perioada de referinţă, ameliorarea situaţiei create este posibilă prin îmbunătăţirea în continuare a calităţii apelor folosite din fîntîni.

Fîntînile poluate vor fi închise, iar construcţia fîntînilor noi se va efectua cu respectarea legislaţiei în vigoare.

În scopul alimentării cu apă potabilă de calitate a populaţiei din localităţile rurale, conform normei de 6 l/om în 24h, în perioada 2006-2009 se prevede:

Conform prezentului Program, în localităţile rurale în care nu se planifică construcţia staţiilor de epurare a apelor uzate, se prevede extinderea parcului de transport auto specializat pentru transportarea apelor uzate la staţiile de epurare în funcţiune ale oraşelor şi satelor.

Pentru ameliorarea situaţiei ce s-a creat în localităţile rurale, se impune:

crearea unor structuri specializate în prestarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare, exploatarea sistemelor centralizate, subordonate primăriilor;

elaborarea în fiecare localitate a unui program local de acţiuni în vederea aducerii în bunăstare a fîntînilor şi a izvoarelor în baza schemelor aprobate;

cercetarea tuturor surselor de apă fiabile, amplasate în zonele de consum şi în afara hotarelor zonelor populate, elaborînd scheme de amplasare a fîntînilor de captare şi a izvoarelor;

înzestrarea cu apometre a tuturor utilizatorilor de apă din sistemele centralizate;

crearea zonelor de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apă;

stabilirea tarifelor pentru apa consumată din sistemele comunale, care ar acoperi cheltuielile de întreţinere;

încheierea contractelor între operatorii de exploatare din localităţile rurale şi întreprinderile specializate de alimentare cu apă şi canalizare din oraşe privind deservirea, repararea sistemelor centralizate, precum şi asigurarea cu apă potabilă din alte surse;

completarea parcului de transport auto specializat cu unităţi pentru aducerea apei şi curăţirea haznalelor în localităţile rurale.

VIII. PERFECŢIONAREA BAZEI NORMATIVE-JURIDICE ŞI INSTITUŢIONALE

A ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERILOR DE ALIMENTARE

CU APĂ ŞI CANALIZARE

În perioada 2006-2009 va continua reorganizarea şi perfecţionarea structurii instituţionale a întreprinderilor din ramură, în scopul perfecţionării activităţii serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare.

Se prevede:

reorganizarea tuturor întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizare în asociaţii comerciale, funcţionînd în bază de contract cu consumatorul şi proprietarul infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare;

elaborarea şi aprobarea Listei întreprinderilor de alimentare cu apă potabilă (obiecte deosebit de importante ale activităţii vitale), care pot fi concesionate în modul stabilit;

crearea societăţilor pe acţiuni, în care pachetul de control al acţiunilor aparţine statului, pentru efectuarea construcţiei şi exploatării ulterioare a apeductelor interraionale;

includerea în sfera de activitate a întreprinderilor a deservirii sistemelor interioare de alimentare cu apă şi canalizare ale fondului locativ în bază de contract încheiat cu întreprinderile de gestionare a fondului locativ, asociaţiile de locatari şi proprietarii caselor individuale;

crearea pe lîngă Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă a unui sistem de informaţie a populaţiei privind calitatea apei potabile şi educarea unei atitudini grijulii a consumatorilor faţă de sursele de apă;

elaborarea sau modificarea actelor legislative din domeniu, conform listei specificate în tabelul nr.1.

În cadrul realizării prezentului Program va derula un proces stabil de perfecţionare a bazei normative în domeniul gospodăriei apelor şi se vor efectua un şir de cercetări.

Obiectivele principale ale acestor lucrări sînt următoarele:

ajustarea normelor şi regulilor în vigoare la cele europene şi internaţionale. Graţie optimizării consumului de apă, normele consumului de apă vor fi stabilite la nivelul celor europene - 120-160 l/pers. în 24h şi va fi interzisă utilizarea apei potabile pentru irigarea teritoriilor şi zonelor verzi;

crearea unor condiţii adecvate pentru a stimula economisirea apei şi a energiei electrice, realizarea măsurilor de protecţie a apei, elaborarea şi aplicarea facilităţilor economice pentru întreprinderile industriale ecologic fiabile;

asigurarea fiabilităţii tehnice şi sanitaro-epidemiologice a sistemelor;

optimizarea regimurilor de funcţionare a sistemelor şi staţiilor de pompare;

implementarea tehnologiilor avansate, utilizarea utilajului şi materialelor moderne, executate în totalitate, de uzine:

utilizarea instalaţiilor individuale şi colective pentru tratarea suplimentară a apei folosite în scopuri alimentare în localităţile nefavorabile, ca măsură temporară pentru îmbunătăţirea urgentă a condiţiilor vitale ale populaţiei;

elaborarea normativelor privind calitatea apelor uzate, evacuate în bazinele de apă, asigurarea echilibrului dintre nivelul exigenţelor şi posibilităţile economiei naţionale, excluderea prevalării indicilor de calitate ai apelor uzate epurate asupra indicilor de calitate ai apei potabile, corespunderea indicilor calităţii apelor uzate limitelor testărilor prin metode tradiţionale ale controlului de laborator;

inventarierea şi aprobarea rezervelor de ape subterane;

efectuarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi elaborări tehnice privind producerea biogazului şi utilizarea nămolurilor în calitate de îngrăşăminte organice.

Lista actelor normative şi studiilor ştiinţifice care urmează a fi elaborate pînă în anul 2009 este specificată în tabelul nr.2.

În perioada de referinţă se impune efectuarea unui complex de măsuri privind ameliorarea activităţii financiare a întreprinderilor comunale de alimentare cu apă şi canalizare.

Se prevede:

a trece, pînă în anul 2009 la prestarea serviciilor comunale de alimentare cu apă şi canalizare doar în bază de contract încheiat direct cu consumatorii, stipulînd drepturile şi obligaţiile părţilor;

a finaliza, pînă în anul 2009, contorizarea integrală a consumatorilor de apă, a obţine acumularea în volum de 100% a plăţilor ce urmează a fi achitate de consumatori, sporind exigenţele faţă de răuplatnici;

a atrage, prin proiecte investiţionale, din toate sursele de finanţare, mijloace extrabugetare pentru realizarea Programului, precum şi:

de la bugetul de stat - cel puţin 10%;

de la bugetele locale - 15-20%;

a scuti veniturile obţinute în procesul exploatării sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare de impozitul pe profit în decursul duratei de achitare, pentru a rambursa în termen creditele acordate.

IX. MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Sistemele şi instalaţiile de alimentare cu apă şi canalizare constituie obiecte de protecţie a mediului şi, totodată, surse potenţiale de poluare a mediului. De aceea, la proiectarea, construcţia şi exploatarea lor, este necesar să fie respectate un şir de condiţii, care ar permite reducerea la minimum a impactului negativ al numitelor obiective asupra mediului înconjurător.

Măsuri privind folosirea raţională şi protecţia resurselor acvatice

Măsurile în cauză contribuie la prevenirea poluării bazinelor acvatice şi folosirea raţională a resurselor de apă, argumentarea schemelor adoptate de alimentare cu apă, evacuarea şi epurarea apelor uzate, avînd drept scop perfecţionarea:

tehnologiilor cu consum sporit de apă prin înlocuirea lor cu tehnologii avînd un consum mic sau care exclud utilizarea apei;

sistemelor de alimentare cu apă, cu utilizarea maximă a schemelor circulante şi fără scurgeri;

controlului asupra consumului de apă;

normelor şi normativelor privind consumul de apă;

tehnologiilor de tratare a apei, cu utilizarea reactivelor şi dezinfectanţilor eficienţi;

metodelor de epurare a apelor uzate, care ar asigura micşorarea conţinutului substanţelor nocive sub nivelul concentraţiei maxime admisibile (CMA);

schemelor de evacuare organizată şi a metodelor de epurare a apelor meteorice;

contorizării volumului apelor uzate evacuate;

implementării tehnologiilor, cu utilizarea recirculaţiei apei;

controlului analitic al surselor de apă în sectoarele în amonte şi în aval de apele reziduale în receptorii naturali.

Propuneri privind prevenirea scurgerilor de avarie ale apelor uzate

În scopul prevenirii situaţiilor de avarie se impune:

instalarea conductelor duble pentru debranşarea la timp a tronsoanelor avariate;

utilizarea utilajului şi conductelor rezistente la coroziune şi abraziune, provocate de substanţele lichide agresive;

construirea rezervoarelor pentru acumularea scurgerilor de avarie şi apelor uzate;

îndiguirea terenurilor şi zonelor de amplasare a instalaţiilor tehnologice la care sînt posibile scurgeri de avarie ale apelor uzate;

elaborarea şi coordonarea schemelor de acţiune în situaţii de avarie.

Măsuri privind protecţia apelor subterane

În scopul protecţiei apelor subterane se preconizează următoarele măsuri:

evacuarea eficientă a apelor meteorice de pe teritoriile întreprinderilor şi localităţilor;

ridicarea artificială a cotelor de nivel ale teritoriului inundabil;

crearea ecranelor impermeabile şi perdelelor de etanşare;

obturarea fîntînilor care nu mai funcţionează sau conservarea lor;

respectarea strictă a limitelor aprobate de utilizare a apei, micşorarea volumului de captare a apei;

amenajarea şi respectarea zonelor sanitare de protecţie;

organizarea observărilor de regim asupra nivelului şi calităţii apelor subterane;

evidenţa consumului de ape subterane.

Zonele şi fîşiile de protecţie a apei

Una din măsurile principale de protecţie a apei contra poluării şi epuizării bazinelor acvatice este delimitarea zonelor de protecţie şi a fîşiilor de protecţie din preajma bazinului.

Zona de protecţie a obiectului acvatic este teritoriul adiacent acvatoriului pentru care se stabileşte un regim special de folosire.

În limitele zonei de protecţie a bazinului acvatic pe malurile obiectului se evidenţiază o fîşie de protecţie a apei de lîngă mal, utilizarea căreia este strict limitată.

Pentru sursele de alimentare cu apă potabilă se creează suplimentar o zonă de protecţie sanitară în baza proiectului de amenajare a prizei de apă.

X. REALIZAREA PROGRAMULUI

Pentru realizarea prezentului Program se prevăd următoarele investiţii capitale:

municipii şi oraşe - 4097561 mii lei, inclusiv:

alimentarea cu apă - 2516961 mii lei;

canalizarea - 1580600 mii lei;

localităţile rurale - 1066998 mii lei, inclusiv:

alimentare cu apă - 713549 mii lei;

canalizarea - 353449 mii lei

Total - 5164559 mii lei.

Acoperirea cheltuielilor pentru realizarea prezentului Program şi achitarea dobînzii aferente creditelor se efectuează din contul:

plăţilor consumatorilor, asigurate prin colectări în volum de 100%;

creditelor preferenţiale.

Termenul de rambursare a creditului este de 10-12 ani.

Realizarea programului de contorizare a debitelor şi consumurilor de apă, inclusiv la consumatorii individuali, va permite reducerea cheltuielilor pentru exploatarea sistemelor şi acumularea mijloacelor financiare.

Coordonarea lucrărilor ce ţin de implementarea Programului, determinarea direcţiilor prioritare şi obiectelor, controlul asupra utilizării conform destinaţiei a mijloacelor investite sînt puse în seama Agenţiei pentru Dezvoltare Regională, în comun cu Ministerul Finanţelor.

Direcţiile prioritare de implementare şi selectarea obiectelor şi localităţilor ţin de componenţa Agenţiei pentru Dezvoltare Regională în comun cu Ministerul Sănătăţiişi organizaţiile neguvernamentale de profil.

[Alin. modificat prin Hot.Guv. nr.462 din 24.03.2008, în vigoare 01.04.2008]

Realizarea Programului se va efectua paralel în trei direcţii:

perfecţionarea bazei legislative şi normative, cercetări ştiinţifice, acţionare şi privatizare;

elaborarea proiectelor, desfăşurarea licitaţiilor privind construcţia tuturor obiectelor din cadrul Programului, executarea concretă a lucrărilor;

crearea, în localităţile în care funcţionează sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, a serviciilor municipale specializate pentru gestionarea şi exploatarea sistemelor respective.

Lucrările de modernizare şi dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în localităţile urbane se propune a fi executate în două etape:

etapa întîi - lucrări cu cheltuieli mici:

reconstrucţia captărilor de apă în funcţiune;

amenajarea zonelor de protecţie sanitară în perimetrul de regim sever;

reconstrucţia rezervoarelor pentru optimizarea funcţionării sistemului şi alimentarea garantată cu apă în caz de situaţii excepţionale;

contorizarea mai rapidă a consumurilor;

etapa a doua :

extinderea captărilor de ape subterane;

construcţia staţiilor de capacitate mică de tratare a apelor subterane pentru potabilizarea apei;

construcţia staţiilor de pompare şi a instalaţiilor de dezinfectare cu utilizarea utilajului modern;

extinderea numărului de rezervoare;

reconstrucţia tronsoanelor deteriorate ale reţelelor prin utilizarea unor materiale moderne, cu un termen de exploatare de cel puţin 50 ani;

modernizarea staţiilor de tratare a apei potabile şi a celor de epurare a apelor uzate, ajustînd capacităţile lor la volumele de evacuare a apelor;

reconstrucţia tronsoanelor deteriorate ale reţelelor de canalizare.

Asigurarea populaţiei rurale cu apă potabilă se prevede a fi realizată în trei etape:

etapa întîi - livrarea apei către populaţie, în scopuri exclusiv potabile, prin transportarea ei în recipiente sau reconstrucţia şi construcţia fîntînilor de mină;

etapa a doua - construcţia sistemelor centralizate de alimentare cu apă;

etapa a treia - construcţia (în caz de necesitate) staţiilor de tratare a apelor subterane, cu capacităţi mici, executate în totalitate de uzină.