519/23.04.2002 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2006

HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA cu privire la aprobarea Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2006 Nr.519 din 23.04.2002 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.59-61/607 din 02.05.2002 * * * Abrogat: 06.01.2006 Hotărîrea Guvernului nr.1406 din 30.12.2005 În scopul reabilitării şi dezvoltării sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor, asigurării cu apă potabilă de calitate a consumatorilor, soluţionării problemelor utilizării raţionale a resurselor acvatice şi protecţiei mediului înconjurător, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Programul de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2006 (se anexează). 2. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale de toate nivelurile, în comun cu agenţii economici din teritoriu, vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea programului nominalizat. 3. Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului va prezenta anual spre coordonare Ministerului Finanţelor propuneri pentru examinarea posibilităţii finanţării de la bugetul de stat a volumelor investiţiilor capitale, în conformitate cu priorităţile prevăzute în programul nominalizat. 4. Autorităţile administraţiei publice locale de toate nivelurile, în temeiul prevederilor programului menţionat, vor asigura: elaborarea şi aprobarea, în termen de 45 zile, a programelor teritorial-locale cu stipularea în ele a obiectivelor planificate spre construcţie; identificarea altor surse de finanţare, care să suplimenteze sumele alocate de la bugetul de stat şi cele locale; argumentarea anuală a necesităţii de mijloace financiare de la bugetul de stat. 5. Se stabileşte că: aducţiunile teritoriale şi instalaţiile de epurare vor fi construite preponderent din contul bugetului de stat, cu atragerea surselor de finanţare locale şi extrabugetare; reţelele de distribuţie şi canalizare - din mijloacele bugetelor autorităţilor administraţiei publice locale respective şi agenţilor economici din teritoriu; conductele de branşament şi racordările de canalizare - din contul mijloacelor agenţilor economici şi ale populaţiei; la construcţia aducţiunilor interraionale funcţia de beneficiar unic o va exercita Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, iar la construcţia celorlalte obiecte - autorităţile administraţiei publice locale de nivelul respectiv; sistemele de alimentare cu apă şi canalizare construite din contul bugetului de stat vor fi transmise, în modul stabilit, la balanţa autorităţilor administraţiei publice locale corespunzătoare; autorităţile administraţiei publice locale de toate nivelurile vor transmite, în bază de contract, sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare în gestiunea întreprinderilor specializate de exploatare, indiferent din care surse financiare au fost construite. 6. Elaborarea studiilor de fezabilitate privind investiţiile publice şi utilizarea conform destinaţiei a acestor investiţii se vor efectua în temeiul Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.711 din 19 decembrie 1996 "Despre organizarea licitaţiilor (tenderelor) privind proiectarea şi execuţia investiţiilor publice" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.12, art.44). 7. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Cancelariei de Stat a Republicii Moldova. Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile TARLEV Contrasemnată: Ministrul ecologiei, construcţiilor şi dezvoltării teritoriului Gheorghe Duca Ministrul finanţelor Zinaida Grecianîi Ministrul sănătăţii Andrei Gherman Ministrul justiţiei Ion Morei Chişinău, 23 aprilie 2002. Nr. 519. Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 519 din 23 aprilie 2002 PROGRAMUL de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2006 I. INTRODUCERE Asigurarea populaţiei cu apă potabilă constituie unul din factorii primordiali ai securităţii naţionale a ţării. Apa potabilă este un element necesar pentru activitatea vitală a populaţiei. De calitatea şi cantitatea ei, precum şi de alimentarea fără întreruperi cu apă, depinde starea sănătăţii şi nivelul sanitaro-epidemiologic al poporului, nivelul amenajării mediului ambiant, stabilitatea funcţionării serviciilor din sfera comunală şi socială. Alt factor primordial al activităţii vitale îl constituie sistemul calitativ şi dezvoltat de evacuare şi epurare a apelor reziduale, utilizarea deşeurilor cu micşorarea acţiunii lor asupra mediului înconjurător. Obiectivul trasat cu mai mult de 25 ani în urmă privind asigurarea centralizată a populaţiei cu apă nu este îndeplinit în fond: nu a fost atins nivelul necesar de fiabilitate (tehnic şi sanitaro-epidemiologic). În prezent peste 50% din populaţia ţării utilizează în scopuri potabile apa care nu corespunde exigenţelor sanitare. Continuă poluarea intensivă a bazinelor de apă cu ape reziduale neepurate şi meteorice, fapt ce conduce la înrăutăţirea calităţii apelor subterane. Din cauza degradării surselor de apă, precum şi a marilor negligenţe în activitatea de protecţie a apelor, tehnologiile tradiţionale de tratare a apei potabile şi apelor reziduale nu mai sînt eficiente. Finanţarea insuficientă cronică a dezvoltării conductelor de apă condiţionează reducerea permanentă a volumelor de reparaţie, de reconstrucţii şi reutilări tehnice, de completare a rezervelor de reactive, dezinfectante, utilaj şi materiale. Problema modernizării, reutilării tehnice şi dezvoltării sistemelor comunale de alimentare cu apă şi canalizare s-a transformat din problema tehnică în problemă financiar-economică. În ultimii ani s-au întreprins un şir de măsuri privind ameliorarea lucrărilor în acest sector al economiei naţionale. În stadiu de elaborare este "Schema complexă de alimentare cu apă şi evacuarea apelor în localităţile Republicii Moldova pînă în anul 2015". A avut loc licitaţia privind elaborarea documentaţiei de proiect şi deviz "Alimentarea cu apă a localităţilor din sudul Republicii Moldova". Se iau măsuri urgente pentru proiectarea şi construcţia conductelor de canalizare în mun. Soroca. Cu susţinerea instituţiilor internaţionale financiar-bancare au fost renovate 100 km reţele de apeduct în mun. Chişinău, reconstruite şi reparate apeductele într-un şir de localităţi rurale. Au fost create întreprinderi specializate "Apă-Canal" în oraşe şi municipii. Direcţia "Apă-Canal-Chişinău" s-a reorganizat în societate pe acţiuni. Se pregăteşte acţionarea altor întreprinderi "Apă-Canal". Programul modernizării sistemului de alimentare cu apă şi canalizare pînă în anul 2006 (în continuare - Program) determină obiectivele principale ale asigurării funcţionării stabile a complexului vizat. Pornind de la criteriul principal - "Apa este sănătatea omului", Programul este parte componentă a complexului de procese reciproc condiţionate de asanare a surselor de alimentare cu apă şi de majorare a fiabilităţii tehnice şi sanitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, reflectate în Planul naţional de acţiune pentru sănătate în relaţie cu mediul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 487 din 19 iunie 2001, ce include Programul "Apă şi Sănătate", în care este stipulată necesitatea elaborării unei politici de stat în domeniu şi sînt specificate unele acţiuni prioritare. Programul indică şi concretizează căile de soluţionare a problemelor expuse în direcţiile strategice ale dezvoltării social-economice a Republicii Moldova pînă în anul 2005, cuprinzînd 43 de localităţi (municipii şi oraşe), cu populaţia totală de circa 1 milion 500 mii locuitori şi 77 localităţi rurale cu populaţia totală de circa 237 mii locuitori. Scopurile principale ale Programului: creşterea bunăstării şi ocrotirea sănătăţii populaţiei; folosirea raţională a apei; protecţia mediului înconjurător; protecţia de poluare şi epuizare a surselor de alimentare cu apă; gestionarea raţională a investiţiilor capitale; ameliorarea calităţii serviciilor prestate consumatorilor; majorarea eficienţei economice a activităţii întreprinderilor sectorului de alimentare cu apă şi canalizare. Obiectivul principal al Programului îl constituie soluţionarea complexului de probleme reciproc condiţionate cu caracter organizaţional tehnic, economic şi juridic, asigurînd funcţionarea stabilă şi continuă a sistemelor comunale centralizate de alimentare cu apă şi canalizare. Luînd în considerare situaţia economică a Republicii Moldova, lucrările privind modernizarea şi dezvoltarea alimentării cu apă şi canalizării urmează a fi realizate în trei etape: etapa întîi - lucrări cu cheltuieli mici prevăzînd renovarea sistemelor existente; etapa a doua - modernizarea şi dezvoltarea pînă în anul 2006; etapa a treia - modernizarea şi dezvoltarea pînă în anul 2010. II. STAREA ACTUALĂ A SISTEMELOR ŞI INSTALAŢIILOR 1. Starea actuală a sistemelor şi instalaţiilor de alimentare cu apă Starea resurselor acvatice. Captările de apă Resursele acvatice ale Republicii Moldova reprezintă o reţea dezvoltată de rîuri cu lungimea de peste 16000 km, inclusiv cele mai mari rîuri Nistru - cu lungimea de 630 km şi Prut - cu lungimea de 695 km (pe teritoriul Republicii Moldova), avînd volumul scurgerii anuale de 13,6 km3, cu surse subterane (peste 6200 fîntîni arteziene). Conform datelor Ministerului Sănătăţii, alimentarea cu apă potabilă a localităţilor este asigurată: în proporţie de 30 % - din sursele de suprafaţă şi 70 % - din ape subterane. Populaţia rurală se alimentează exclusiv din ape subterane, iar populaţia urbană - în proporţie de 40 % - din rîul Nistru, 12 % - din rîul Prut, 3 % - din alte surse de suprafaţă şi 45 % - din ape subterane. Potrivit gradului de poluare, rîul Nistru este de clasa 2 - poluare moderată. Pe sectoare limitate, după oraşele amplasate de-a lungul rîurilor şi locurilor devărsărilor afluenţilor Reut şi Bîc, apa este de clasa 3, în amonte de or. Ungheni - de clasa 2, în aval - de clasa 3. Cauzele principale de poluare a apelor de suprafaţă sînt: lipsa staţiilor de epurare a apelor uzate sau funcţionarea nesatisfăcătoare a celor existente; scurgerile în caz de avarie la întreprinderi; spălarea îngrăşămintelor, pesticidelor şi altor poluanţi de pe teritoriul depozitelor, gunoiştilor neamenajate; aratul terenurilor în zonele de protecţie a bazinelor acvatice pînă la linia malului; evacuarea apelor meteorice neepurate. În ultimii ani se constată un proces de îmbunătăţire a calităţii apelor de suprafaţă ale rîurilor mari la indicatorii sanitaro-chimici şi o înrăutăţire la cei microbiologici. Apele subterane se caracterizează, în general, prin condiţii favorabile de formare a resurselor naturale, dar se observă înrăutăţirea calităţii apelor subterane conform unui şir de indici în urma acţiunii obiectelor gospodăriei urbane, lipsei controlului necesar şi exploatării, lipsei zonelor amenajate de protecţie sanitară. Mai mult de 50% din sursele subterane de apă, examinate în Program, nu corespund standardelor calităţii apei potabile şi se caracterizează printr-un conţinut de reziduu fix, duritate totală, fluor, fier, amoniac, hidrogen sulfurat, cloruri, sulfaţi etc. Majoritatea fîntînilor arteziene nu corespund exigenţelor tehnico-sanitare de exploatare, circa 50% nu funcţionează. Într-un şir de fîntîni arteziene s-a produs colmatarea mecanică, chimică, biologică a filtrelor ori nisiparea fîntînilor, ceea ce a condus la micşorarea debitului acestora. Randamentul sistemului (fîntînă - pompă) constituie 40-50%, fapt ce generează excese de consum al energiei electrice de 15-20%. Gradul de contorizare a apei distribuite din fîntînă nu depăşeşte 10-15%, ceea ce conduce la captarea necontrolată a apei. Tratarea apei Schemele tehnologice existente ale staţiilor de tratare a apelor de suprafaţă reprezintă un model clasic de epurare fizico-chimică şi dezinfectare cu instalaţii necesare pentru alimentarea cu apă potabilă. Este adoptată schema în următoarele două trepte de tratare a apei: coagularea apei cu limpezirea ulterioară a ei în decantoare orizontale, filtrare cu filtre rapide ( în mun. Edineţ, mun.Cahul, apeductul în grup Soroca-Bălţi); coagularea apei cu limpezire ulterioară printr-un strat de sediment în suspensie, filtrare cu filtre rapide (or. Briceni, mun. Ungheni, or. Leova, or. Cantemir). Dezinfectarea se efectuează prin clorurare. Instalaţii de tratare a apelor de spălare a filtrelor şi instalaţii de deshidratare şi utilizare a sedimentului staţiilor de epurare, în principal, lipsesc. Staţiile de tratare a apei funcţionează, însă, din cauza exploatării îndelungate, toate necesită reparaţie capitală şi modernizare, iar schemele tehnologice de tratare a apei - renovare. Majoritatea staţiilor de tratare a apei, construite cîndva cu un randament scontat, în prezent nu sînt încărcate, capacităţile lor au mari consumuri de energie şi necesită noi parametri de funcţionare, implementare a utilajului dispozitivelor care ar garanta o fiabilitate maximă în exploatare. Actualmente tratarea apelor subterane nu se efectuează, or, aceasta este problema principală în asigurarea populaţiei Republicii Moldova cu apă de calitate bună. Instalaţiile existente de clorurare, în general, nu corespund exigenţelor contemporane, avîndu-se în vedere protecţia aerului atmosferic, ceea ce prezintă pericol pentru viaţa nu numai a personalului de deservire, dar şi a populaţiei. Instalaţii, apeducte, reţele În oraşele Republicii Moldova se aplică două tipuri de scheme de alimentare cu apă: cu pompe direct în reţeaua de alimentare cu apă - schema cea mai energointensivă; cu pompe în rezervoarele de presiune sau în reţeaua cu contrarezervoare - schema cea mai economică. Conductele şi reţelele de alimentare cu apă construite din ţevi de oţel, fontă şi asbociment, exploatate timp de 20-25 ani, necesită renovare din cauza uzurii. Pierderile de apă potabilă constituie în medie 30%. În unele oraşe reţelele existente de alimentare cu apă au diametre mici, condiţionînd mari pierderi de presiune. Avînd o lungime insuficientă, ele nu alimentează în deplină măsură zonele noi construite. Procesele de biocoroziune, pătrunderea impurităţilor prin etanşările necalitative, oscilaţiile presiunii în reţea, deconectările repetate ale energiei electrice cauzează, în principal, poluarea secundară a apei la transportare. Mai puţin de 50% din localităţi au capacităţi de acumulare corespunzătoare exigenţelor, în celelalte cazuri volumul rezervoarelor este insuficient. Construcţia rezervoarelor ar asigura continuitatea alimentării cu apă în volumele necesare. Captarea, alimentarea şi consumul apei nu sînt contorizate în măsură deplină. Starea actuală a sistemelor şi instalaţiilor de canalizare Sistemele comunale centralizate de canalizare se exploatează în 42 de localităţi urbane. Capacitatea de proiect a acestor sisteme constituie 675 mii m3/24h, lungimea reţelelor - 1,7 mii km. Dezvoltarea sistemului de canalizare s-a realizat în baza unor proiecte elaborate cu 20 ani în urmă, care s-au învechit şi necesită renovare cu luarea în considerare a stării efective a reţelelor şi instalaţiilor. Schemele tehnologice ale staţiilor de epurare a apelor reziduale se împart în două grupe: grupa întîi - epurarea mecanică şi biologică fără epurarea deplină a apelor reziduale (43% din staţiile de epurare); grupa a doua - epurarea mecanică şi biologică cu epurare deplină în iazurile biologice. Epurarea biologică a apelor reziduale se efectuează cu filtre biologice (12% din staţiile de epurare) şi în aerotancuri. Clorurarea se efectuează cu aparate învechite, care nu mai sînt fiabile în exploatare. Capacitatea faptică totală a staţiilor de epurare este în prezent de 300 mii m3/24h. Din cauza exploatării de lungă durată 100 km de reţele urmează a fi renovate, 20 km - construite din nou. Actualmente se află în funcţiune 100 staţii de pompare, trei dintre care sînt în stare de avarie (mun.Hînceşti, mun. Ungheni şi or. Basarabeasca). În 10 localităţi apele reziduale se pompează la staţiile de epurare ale altor departamente şi oraşe. Staţiile de epurare şi pompare nu sînt încărcate în măsură deplină, necesită modernizare schemele tehnologice şi renovare - instalaţiile de pompare şi refulare a aerului, cu scopul reducerii cheltuielilor pentru energia electrică, deoarece cota energiei electrice în suma totală a cheltuielilor de exploatare constituie în medie 34%. La staţiile de epurare nu se respectă tehnologia epurării din cauza neuniformităţii scurgerilor, decontării energiei electrice. S-a schimbat şi componenţa apelor uzate, 75% revenind apelor menajere. În multe cazuri exploatarea sistemelor comunale este nesatisfăcătoare din cauza calificării joase a angajaţilor şi lipsei mijloacelor calitative de control. În prezent în stare de avarie se află staţiile de epurare din or. Şoldăneşti (staţiile de epurare de la fabrica articolelor de beton armat). Fără a fi epurate, apele reziduale se scurg în rîul Ciorna. În or. Otaci lipseşte sistemul de colectare centralizată a scurgerilor. Apele reziduale de la clădirile cu canalizare se scurg în haznale. Staţiile de epurare de la fabrica articolelor de beton armat, amplasată în zona de protecţie a rîului Nistru, necesită reconstrucţie urgentă. Epurarea apelor reziduale în mun. Soroca se realiza pe teritoriul Ucrainei, ceea ce în prezent este imposibil şi de aceea este necesară construirea urgentă a unei staţii de epurare. La momentul actual, graţie utilizării capacităţii de rezervă a staţiei, există posibilitatea reconstrucţiei tuturor complexelor de canalizare fără înrăutăţirea situaţiei ecologice. III. REZERVELE DE EXPLOATARE A APELOR SUBTERANE PENTRU MUNICIPIILE ŞI ORAŞELE DIN REPUBLICA MOLDOVA Pe teritoriul Republicii Moldova au o răspîndire largă următoarele orizonturi şi complexe acvifere: 1. Apele subterane ale straturilor acvifere aluviale cuaternare (alQIV) în văile rîurilor Nistru şi Prut. 2. Apele subterane ale straturilor acvifere pontice - N2p. 3. Apele subterane ale straturilor acvifere nedezmembrate ale meoticului şi sarmatului superior (NiS3 - m). 4. Orizontul acvifer al sarmatului mediu (NiS2). 5. Complexul acvifer al baden-sarmatului inferior (N1S1+b3). 6. Orizontul acvifer al sarmatului inferior şi mediu (N1S1+2). 7. Apele subterane ale complexului acvifer cretacic-silurian (K2S+S). 8. Apele subterane ale straturilor acvifere vend- recifale (V1+R3). În prezentul capitol este expusă caracteristica cantitativă şi calitativă a apelor subterane în baza rezultatelor evaluării regionale a apelor subterane ale teritoriului dintre Nistru şi Prut, efectuată de Direcţia geologie a R.S.S.M. În 1977, cu luarea în considerare a rezultatelor prospecţiunilor hidrogeologice detaliate, efectuate de Direcţia geologie a R.S.S.M. în diferiţi ani (Asociaţia de Stat "AGeoM"). Rezervele exploataţionale ale apelor subterane au fost calculate pentru durata de exploatare de 27-28 ani (10/4 în 24h). Un şir de captări de apă pe teritoriul dintre Nistru şi Prut din Republica Moldova deja funcţionează pe baza rezervelor exploataţionale neaprobate, adică termenul de amortizare al captărilor de apă a expirat. În legătură cu aceasta, la asemenea captări de apă (Mitocul Nou, Tuzora, Ceadîr-Lunga, Anenii Noi, Micăuţi, Sîngerei, Făleşti, Gura Căinarului, Criuleni, Taraclia, Teleneşti, Căuşeni, Nisporeni, Ştefan Vodă, Briceni, Edineţ, Drochia) este necesară reevaluarea rezervelor şi reaprobarea lor. Captările de apă amplasate pe malul rîului Nistru şi rîului Prut pot să funcţioneze fără limitarea duratei de exploatare (mun. Soroca, or. Rezina, or. Otaci, or. Leova, mun. Ungheni). Pe teritoriile localităţilor examinate cantitatea totală a rezervelor exploataţionale ale apelor subterane, conform tuturor categoriilor şi în toate orizonturile acvifere, constituie 667,69 mii m3/24h. În raport calitativ, apele subterane pe teritoriul Republicii Moldova se divizează în 3 categorii: care corespund integral GOST-ului 2874-82 "Voda pitievaia", corespund condiţionat şi nu corespund. Apele subterane care corespund condiţionat conţin aşa componenţi cum sînt duritatea totală, reziduu sec, fier total în valori mai mari decît normele GOST-ului 2874-82, dar sînt în limitele permise de organele de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat. În majoritatea lor apele subterane de profunzime nu corespund GOST-ului 2874-82 "Voda pitievaia" după concentraţia de reziduu fix, fluor, hidrogen sulfurat, duritate totală, fier total etc. şi necesită ori amestec cu alte ape, ori tratare corespunzătoare şi aducerea conţinutului la exigenţele GOST-ului. Din cantitatea totală a rezervelor exploataţionale ale apelor subterane din teritoriul localităţilor examinate ale Republicii Moldova, cota celor care corespund GOST-ului constituie 295,54 mii m3/24h, adică 44%, celelalte nu corespund GOST-ului. Distribuirea rezervelor exploataţionale ale apelor subterane pe judeţe ---------------------------------------------------------------------- Judeţe | Cantitatea | Corespund, condi-| Nu corespund | totală | ţional corespund | (mii m3/24h) | (mii m3/24h) | (mii m3/24h) | ---------------------------------------------------------------------- 1. Edineţ 65,05 45,15 19,9 2. Soroca 86,85 75,85 11,0 3. Bălţi 139,65 44,9 94,75 4. Tighina 39,6 12,0 27,6 5. Ungheni 37,58 - 37,58 6. Chişinău 90,14 59,8 30,34 7. U.T.A. Găgăuzia 53,5 10,0 43,5 8. Lăpuşna 58,31 41,53 16,78 9. Cahul 19,8 8,7 11,1 10. Orhei 81,61 58,51 23,1 ÎN TOTAL 672,09 356,44 315,65 ---------------------------------------------------------------------- Indicii calitativi ale apelor subterane ---+-----------+-------------------------------------------------------- Nr.| Judeţe | Necorespunderea apelor subterane GOST-lui 2874-82 d/o| | "Voda pitievaia", conform indicilor de mai jos ---+-----------+-------------------------------------------------------- 1 | 2 | 3 ---+-----------+-------------------------------------------------------- 1. Edineţ Fluor (F) (de la 2,40 pînă la 3,15 mg/l) Duritate totală (pînă la 17 mg-ecv/l) Rezidiu fix (pînă 1,7 g/l sulfaţi - 800 mg/l) 2. Soroca Duritate totală (5-7 mg/l) Duritate totală (pînă 10 mg-ecv/l) 3. Bălţi Reziduu fix (1,5-3,0 g/l), turbulenţă (>5 mg/l) Sulfaţi (526-760 mg/l) Fluor (F=1,90-21,0 mg/l) Duritate totală (8,0-10,0 mg-ecv/l) Fier sumar (0,4-9,8 mg/l) 4. Tighina Fluor (F=1,3-3,3 mg/l), turbulenţă (>5 mg/l) H2S (2,5-8,0 mg/l), fier (0,5-1,0 mg/l) Culoare (pînă la 45 grade) 5. Ungheni Fier sumar (0,96-15 mg/l) Fluor (<0,5 pînă 9,1 mg/l) Duritate totală (10,16-16,0 mg-ecv/l) Sulfaţi (689-974 mg/l) Reziduu fix (1,5-2,2 g/l) H2S (2-10 mg/l), nitriţi (pînă la 3,0 mg/l) Magniu (pînă la 0,3 mg/l) 6. Chişinău Fluor (0,2-0,38 mg/l) şi F=1,5-6,7 mg/l Duritate totală (10,5-12,7 mg-ecv/l) 7. U.T.A. Reziduu fix (1,3-1,6 mg/l) Găgăuzia Fluor (2,6-6,6 mg/l) H2S (3,0-5,0 mg/l) Culoare (30-100 grade) Fier sumar (1,88-2,5 mg/l) Amoniu (pînă la 2,4 mg/l) 8. Lăpuşna Fluor - de la 0,12-0,28 pînă 4,1-8,0 mg/l Turbulenţă (>5mg/l) Culoare (40-50 grade), fier (pînă la 2,0 mg/l) Duritate totală - pînă la 16,98 mg-ecv/l (or.Leova) 9. Cahul Fluor (1,3-5,0 mg/l), turbulenţă (>5 mg/l) Reziduu fix (1,5-4,2 g/l) Metan (pînă la 3,3 sm/3/l Cloruri (906-1886 mg/l) 10. Orhei Duritate totală (10,46-13,3 mg-ecv/l) Fluor (<0,5 mg/l) Amoniu (7,0-9,0 mg/l) - captare de apă or.Teleneşti ------------------------------------------------------------------------ IV. DIRECŢIILE PRINCIPALE DE MODERNIZARE ŞI DEZVOLTARE A SISTEMELOR COMUNALE CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE Direcţiile principale de modernizare şi dezvoltare a sistemelor comunale centralizate de alimentare cu apă ---+--------------------------------+------------+-------------------+-------- Nr.| Acţiunile trasate | Rezultat | Eficienţa | Note d/o| | scontat | programului | ---+--------------------------------+------------+-------------------+-------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 ---+--------------------------------+------------+-------------------+-------- I. Restabilirea şi modernizarea Perfecţiona- Atingerea scopului Lucrări sistemelor existente rea funcţio- cu cheltuieli capi- cu chel- nării siste- tale minime. tuieli melor exis- Cheltuirea raţiona- mici tente, con- lă a investiţiilor form exigen- capitale. ţelor actu- Reducerea cheltuie- ale lilor pentru lucră- rile de proiect 1. Reconstruirea captărilor de apă Renovarea şi Protecţia resurse- în funcţiune, prevăzînd schim- dezvoltarea lor acvatice contra Lucrări barea pompelor, utilajului, con- captărilor folosirii neraţio- cu chel- ductelor, armaturii, ermetizarea de apă. Asi- nale, epuizării şi tuieli fîntînilor (pentru sursele sub- gurarea ali- poluării. mici terane), amenajarea zonelor de mentării cu Majorarea fiabili- protecţie sanitară, în perimetru apă în volu- tăţii asigurării cu cu regim sever mele nece- apă a populaţiei sare. Pro- tecţia sur- selor de apă potabilă 2. Reechiparea staţiilor de pompa- Stabilirea Economia cheltuie- Lucrări re, implementarea utilajului şi parametrilor lilor de energie. cu chel- dispozitivelor care garantează noi de func- Majorarea fiabili- tuieli fiabilitatea maximă în exploa- ţionare. tăţii asigurării mici tare, a pompelor cu numărul de Reglarea populaţiei cu apă. rotaţie reglat al acţionărilor regimurilor electrice, utilizarea instala- optime de ţiilor pentru compensarea capa- funcţionare. cităţii reactive a sistemelor automate de reglare a presiunii şi debitului 3. Reconstrucţia rezervoarelor Mărirea re- Utilizarea eficien- Lucrări existente, asigurînd ermeti- zervelor de tă a rezervoarelor cu chel- citatea şi fiabilitatea sanitară apă potabilă de apă curată. tuieli igienică. Extinderea parcului Asigurarea consumu- mici de rezervoare. lui fără întreru- Moderni- peri a apei pota- zare şi bile extindere 4. Reconstrucţia, renovarea ape- Zonarea. Excluderea poluării Lucrări ductelor şi reţelelor de dis- Stabilirea repetate şi pierde- cu chel- tribuire, construcţia conducte- parametri- rilor de apă. tuieli lor din materiale de calitate lor noi de Economia resurselor mici înaltă cu termenul de exploatare funcţionare acvatice. de cel puţin 50 de ani. Reducerea cheluieli- Executarea măsurilor de prote- lor de energie elec- cţie contra coroziunii este trică pentru ridica- obligatorie. rea nivelului şi distribuirea apei. Asigurarea alimentă- rii fără întreruperi cu apă 5. Contorizarea instalaţiilor de Informaţia Economia resurselor Lucrări captare, alimentare şi distri- obiectivă acvatice cu chel- buire a apei, inclusiv a consu- privind can- tuieli matorilor individuali. titatea apei mici consumate şi peirderile neproductive 6. Renovarea utilajului tehnologic Perfecţiona- Protecţia aerului Lucrări şi instalarea ventilaţiei spe- rea funcţio- atmosferic cu chel- ciale în încăperile existente de nării con- tuieli clorurare form exigen- mici ţelor actuale II. Asigurarea calităţii necesare a apei potabile 1. Direcţiile principale de perfec- Ajustarea Asigurarea garan- Lucrări ţionare a tehnologiei tratării capacităţi- tată a populaţiei cu chel- apei potabile din sursele de su- lor din con- cu apă potabilă de tuieli prafaţă la staţiile de tratare tul separă- calitate. mici în funcţiune; rii liniei Economia cheltuie- a) decantoare orizontale (mun. tehnologice lilor de energie Edineţ, mun.Cahul, apeductul în necesare în grup Soroca-Bălţi): reutilarea clădirile camerelor hidraulice de flocula- existente re în camere mecanice, utilarea Perfecţio- cu module lamelare; înlocuirea narea fun- conductelor de colectare a apei cţionării limpezite cu colectare frontală conform în colectare dispersată; execu- exigenţe- tarea sistemului de hidroeva- lor actuale cuare a nămolurilor. b) decantoare suspensionale (mun.Ungheni, or.Leova, or.Can- temir): utilaj cu module lame- lare; c) filtre rapide: schimbarea materialelor de umplere a fil- trelor, instalarea sistemelor moderne de distribuire (drenaj), folosirea cărbunelui activat la ultimul stadiu de absorbire; d) schimbarea pompelor, utilaju- lui tehnologic, conductelor, armaturii; e) executarea sistemelor de automatică. 2. Perfecţionarea metodei de coagu- lare, utilizarea coagulanţilor cu eficienţă înaltă: a) trecerea la livrarea sulfatu- Modernizarea Protecţia mediului Moderni- lui de aluminiu la staţia de gospodăriei înconjurător. zare şi epurare în formă de soluţie pre- de reactive, Ocrotirea sănătă- dezvol- gătită şi, în legătură cu acea- excluderea ţii personalului tare sta, examinarea chestiunii pri- depozitelor de deservire vind construcţia fabricii de de reactive pregătire a soluţiei coagulante; uscate şi rezervoare- lor de so- luţii b) efectuarea cercetărilor pri- Intensifica- Eficientizaera Moderni- vind folosirea reactivelor efi- rea floculă- funcţionării sta- zare şi ciente noi: coagulanţi - oxi- rii şi depu- ţiei de tratare a dezvol- clorură de aluminiu, polihidro- nerii sus- apei. tare clorură de aluminiu; pensiei coa- Asigurarea popu- gulate, re- laţiei cu apă po- ducerea con- tabilă de cali- sumului de tate. coagulant, micşorarea concentraţiei aluminiului rămas în apă, diminuarea ac- tivităţii co- rozionale a apei, îmbună- tăţirea stării apeductelor, reţelelor, pă- strarea pro- prietăţilor consumatoare ale apei la transportare c) elaborarea standardului de Moderni- stat privind utilizarea noilor zare şi coagulanţi şi floculanţi. dezvol- tare 3. Direcţiile principale de perfec- Utilizarea Protecţia aerului Moderni- ţionare a dezinfectării fiabile dezinfectan- atmosferic. zare şi în tehnologia pregătirii apei ţilor neperi-Păstrarea sănătă- dezvol- potabile: culoşi şi cu ţii populaţiei tare a) trecerea treptată de la uti- eficienţă lizarea clorului lichid la uti- înaltă lizarea dezinfectanţilor inofen- sivi cu eficienţă înaltă: pentru apele de suprafaţă - preozonarea şi clorurarea se- cundară în vederea dezinfectă- rii cu utilizarea dioxidului de clor; pentru apele subterane - ira- dierea cu raze ultrafiolete ori clorurarea în funcţie de capacitatea prizei de apă şi schemei utilizate; b) cercetarea domeniului ce Moderni- ţine de folosirea eficientă zare şi şi asigurarea pentru sănătatea dezvol- populaţiei, utilizarea dioxi- tare dului de clor în vederea dez- infectării apei potabile. 4. Proiectarea şi construcţia staţiilor de tratare a apelor subterane de productivitate mică, asigurînd pregătirea apei numai pentru necesităţile potabile în oraşe şi în unele localităţi rurale, care folo- sesc pentru alimentarea cu apă surse, calitatea apelor cărora prezintă pericol pentru sănă- tatea oamenilor (localităţile Costeşti, Rîşcani, Căuşeni, Căi- nari, Corneşti, Criuleni, Basa- rabeasca, Drochia, Nisporeni, Hînceşti) a) cercetarea şi adoptarea Păstrarea sănătă- Moderni- noilor tehnologii şi concepţii ţii populaţiei zare şi tehnice cu luarea în conside- dezvol- rare a condiţiilor Republicii tare Moldova: prelucrarea cu reactive şi de- cantare laminară; sisteme universale compacte membranate; b) crearea condiţiilor pentru: Reducerea Moderni- valorificarea producţiei în cheltuielilor zare şi serie a staţiilor de tratare a capitale pen- dezvol- apei potabile de tip container tru construc- tare în executare deplină de uzină; ţia sisteme- asigurarea populaţiei cu apă lor de trata- potabilă de o bună calitate. re a apei. Asigurarea calităţii apei conform norma- tivelor III.Realizarea Programului naţi- onal de valorificare a deşe- urilor de producţie şi mena- jere 1. Proiectarea şi construcţia Tratarea şi Economia resurse- Moderni- instalaţiilor de reutilizare utilizarea lor acvatice zare şi a apei după spălarea filtrelor apelor de spă- Protecţia mediu- dezvol- la staţiile în funcţiune de larea a filtre-lui înconjură- tare tratare a apei în localităţile lor tor Cahul, Edineţ, Ungheni, ora- şele Cupcini, Leova, Cantemir 2. Proiectarea şi construcţia in- Depozitarea, Protecţia mediu- Moderni- stalaţiilor de tratare a nă- deshidratarea lui înconjurător zare şi molurilor la staţiile de epu- şi utilizarea dezvol- rare a apei în localităţile nămolurilor tare Cahul,Edineţ-Cupcini, Ungheni, Cupcini, Leova, Cantemir, Chişinău ------------------------------------------------------------------------------- Direcţiile principale de modernizare şi dezvoltare a sistemelor comunale centralizate de canalizare ---+--------------------------------+------------+-------------------+-------- Nr.| Acţiunile trasate | Rezultat | Eficienţa | Note d/o| | scontat | programului | ---+--------------------------------+------------+-------------------+-------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 ---+--------------------------------+------------+-------------------+-------- I. Modernizarea şi reconstrucţia Îmbunătăţi- Atingerea scopului sistemelor existente rea nivelu- cu cheltuieli mini- lui de func- me. ţionare a sistemelor existente conform exi- genţelor actuale 1. Modernizarea staţiilor de pom- Stabilirea Economia cheltuie- pare, implementarea utilajelor, noilor para- lilor de energie, garantînd fiabilitate de ex- metri de ameliorarea condi- ploatare, automatizarea proce- funcţionare ţiilor de muncă, selor de producţie, instalarea şi analiză sporirea siguranţei dispozitivelor electronice de obiectivă ei. evidenţă tarifară a consumului de energie electrică, utiliza- rea pompelor cu turaţie varia- bilă, echiparea cu dispozitive de măsurare şi control. Proiectarea şi construcţia sta- ţiilor de pompare cu utiliza- rea pompelor submersibile. 2. Reconstrucţia, renovarea reţe- Analiza Protecţia mediului lelor, construcţia conductelor obiectivă şi înconjurător, fia- din materiale de calitate înal- optimizarea bilitatea sanitară tă cu termenul de exploatare regimului de a sistemului. cel puţin 50 de ani. funcţionare Executarea obligatorie a măsu- a sistemului rilor de protecţie contra coro- ziunii. Folosirea tehnologiei fără tranşe de reparaţie a conduc- telor. 3. Direcţiile principale de per- Majorarea Prevenirea poluării fecţionare a tehnologiei epură- fiabilităţii şi protecţia mediu- rii apelor reziduale: mecanice şi lui înconjurător. în tehnologia epurării mecanice: biologice a implementarea generaţiilor noi sistemelor de utilaj, a preaeraţiei şi de epurare a biocoagulării, neutralizarea apelor rezi- apelor reziduale; duale, redu- în tehnologia epurării bio- cerea chel- logice: tuielilor de utilizarea la aerotancuri a ti- energie, purilor noi de aeratoare cu bu- eficienti- le mici; zarea func- utilizarea purtătorilor cu bio- ţionării in- cenoză fixată; stalaţiilor extinderea utilizării aerofil- trelor şi biofiltrelor cu îm- plutură din mase plastice; folosirea unor procese efi- ciente de intensificare: majorarea concentraţiei nămolu- lui activ; crearea condiţiilor optime pentru vitalitatea microorganismelor nămolului ac- tiv; majorarea intensităţii transferului de mase; utilizarea aerotancurilor de adîncime mare; reconstrucţia decantoarelor etajate şi bazinelor de limpe- zire-fermentare în instalaţii compacte de epurare biologică. 4. În tehnologia epurării comple- Intensitatea Păstrarea şi pro- mentare: procesului tecţia mediului în- reutilarea iazurilor biologice de epurare conjurător în instalaţii bioinginerice. deplină. Asigurarea epurării de ioni de amo- niac, fos- faţi, bacte- rii Coli,ma- terie şi suspensie, ioni nitraţi 5. Proiectarea şi construcţia in- Asigurarea Reducerea cheltuie- stalaţiilor compacte de epurare funcţionării lilor exploataţio- cu epurare biologică în bio- conform exi- nale de energie, reactoare şi cu module biologi- genţelor ac- eficientizarea pro- ce de epurare complementară şi tuale cesului şi îmbună- tratarea nămolurilor. tăţirea calităţii epurării. 6. Implementarea globală a insta- laţiilor cu capacitate medie şi mică, în executare deplină de uzină. Construcţia staţiilor locale de epurare la întreprinderile in- dustriale în scopul utilizării apei recirculante în procesul de producţie. 7. În tehnologia tratării nămolu- Depozitarea, Îmbunătăţirea pro- rilor pe platformele de nămol: deshidrata- tecţiei mediului utilarea terenurilor cu drenaj rea şi uti- înconjurător, mări- orizontal avînd elemente verti- lizarea nă- rea sarcinii pe te- cale de filtrare; molurilor renurile de nămol. implementarea tehnologiei mo- derne de recultivare a terito- riilor ocupate de nămolurile staţiilor de epurare. 8. Direcţiile principale de per- Utilizarea Protecţia aerului fecţionare a dezinfectării dezinfectan- atmosferic. fiabile a apelor vizate. telor nepe- Trecerea treptată de la utili- riculoase zarea clorului lichid la utili- zarea hidroclorurii de natriu. II.Realizarea Programului naţional Protecţia mediului de valorificare a deşeurilor de înconjurător producţie şi menajerie 1. Efectuarea cercetărilor agro- Utilizarea Protecţia mediului tehnice ale nămolurilor la sta- nămolurilor, înconjurător ţiile de epurare cu scopul de- depunerilor terminării metodelor de utili- în calitate zare a lor în calitate de în- de îngrăşă- grăşăminte organice în agricul- mînt organic tură şi silvicultură, cu elabo- rarea proiectelor corespunză- toare. 2. Elaborarea documentaţiei de proiect (mun.Bălţi), executarea lucrărilor de construcţie în vederea deshidratării nămolu- rilor formate la staţia de epu- rare din mun.Chişinău. 3. Efectuarea investigaţiilor, Obţinerea elaborarea documentaţiei de biogazului proiect şi realizarea lucrări- cu utiliza- lor cu scopul obţinerii bioga- rea lui la zului la staţiile de epurare a producerea apelor reziduale. energiei electrice ------------------------------------------------------------------------------ V. VOLUMUL LUCRĂRILOR DE MODERNIZARE ŞI DEZVOLTARE A SISTEMELOR COMUNALE CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE ÎN ORAŞE ŞI MUNICIPII Volumul lucrărilor cu cheltuieli mici, modernizarea şi dezvoltarea sistemelor comunale centralizate de alimentare cu apă ---+----------------+-----+------+------------------------------------------+------------ Nr.| Denumirea |Popu-|Consum| Sursa de alimentare cu apă (mii m3/24h) | Staţii d/o| localităţii |laţia|de apă|------------------+-----------------------| de epurare | |(mii | (mii | De suprafaţă | Subterană |-----+------ | |oame-| m3/ |------+------+----|------+------+----+----|Pro- |Volu- | |ni) | 24h) |Total |inclu-|in- |Total |inclu-|in- |in- |duc- |mul | | | | |siv |clu-| |siv |clu-|clu-|tivi-|mo- | | | | |volu- |siv | |volu- |siv |siv |tatea|der- | | | | |mul |ex- | |mul |ex- |ne- |(mii |niză- | | | | |moder-|tin-| |moder-|tin-|ce- | m3/ |rii | | | | |niză- |de- | |niză- |de- |sită| 24h)| | | | | |rii |rea | |rii |rea |epu-| | | | | | | | | | | |rare| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | ---+----------------+-----+------+------+------+----+------+------+----+----+-----+------ 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 ---+----------------+-----+------+------+------+----+------+------+----+----+-----+------ Judeţul Bălţi 1 Mun.Bălţi 146,7 60,00 60,00 - - - - - - - - 2 Or.Costeşti 2,5 0,70 - - - 0,70 0,60 - 0,03 - - 3 Or.Făleşti 18,5 5,00 5,00 - 5,00 - - - - - - 4 Or.Glodeni 12,3 3,30 3,30 - - - - - - - - 5 Or.Rîşcani 13,7 3,60 - - - 3,60 1,20 - 0,16 - - 6 Or.Sîngerei 14,7 4,00 4,00 - 4,00 - - - - - - În total 208,4 76,60 72,30 - 9,00 4,30 1,80 - 0,19 - - pe judeţ Judeţul Tighina 7 Mun.Căuşeni 20,8 5,50 - - - 5,50 2,20 1,10 0,25 - - 8 Or.Căinari 4,5 1,20 - - - 1,20 0,25 0,75 0,05 - - 9 Or.Ştefan-Vodă 9,2 2,50 - - - 2,50 2,50 - - - - În total 34,5 9,20 - - - 9,20 4,95 1,85 0,30 - - pe judeţ Judeţul Edineţ 10 Mun.Edineţ 18,7 5,00 5,00 - - - - - - - - 11 Or.Cupcini 8,4 2,30 2,30 - - - - - - 32,00 8,00 12 Or.Briceni 9,6 2,60 - - - 2,60 0,75 1,60 - - - 13 Or.Donduşeni 10,6 3,00 - - - 3,00 3,00 - - - - 14 Or.Lipcani 6,3 1,70 - - - 1,70 0,80 - - - - 15 Or.Ocniţa 9,4 2,50 - - - 2,50 1,32 - - - - 16 Or.Otaci 7,3 2,00 - - - 2,00 - - - - - În total 70,3 19,10 7,30 - - 11,80 5,87 1,60 - - - pe judeţ Judeţul Ungheni 17 Mun.Ungheni 40,2 13,00 13,00 13,00 - - - - - 13,00 13,00 18 Or.Călăraşi 17,0 4,60 - - - 4,60 4,60 4,60 - - - 19 Or.Corneşti 2,8 0,70 - - - 0,40 0,40 - 0,03 - - 20 Or.Nisporeni 16,2 4,30 4,30 - 4,30 - - - - 5,00 4,30 În total 76,2 22,60 17,30 13,00 4,30 5,00 5,00 4,60 0,03 - - pe judeţ Judeţul Chişinău 21 Or.Anenii Noi 8,8 2,40 - - - 2,40 1,10 - 0,09 - - 22 Or.Criuleni 8,7 2,40 - - - 2,40 1,50 - 0,09 - - 23 Or.Ialoveni 13,6 3,60 - - - 18,00 18,00 - - - - 24 Or.Străşeni 20,3 5,40 - - - 5,40 5,40 - - - - În total 51,4 13,80 - - - 28,20 26,00 - 0,18 - - pe judeţ UTA Gagauzia 25 Mun.Comrat 25,6 5,00 - - - 5,00 - - - - - 26 Or.Ceadîr-Lunga 23,4 6,20 - - - 6,20 - 2,40 5,00 5,00 5,00 27 Or.Vulcăneşti 15,2 4,10 4,10 - 4,10 - - - - - - În total 64,2 15,30 4,10 - 4,10 11,20 - 2,40 5,00 - - pe judeţ Judeţul Lăpuşna 28 Mun.Hînceşti 18,5 4,90 - - - 4,90 4,90 - - - - 29 Or.Basarabeasca 13,1 3,50 - - - 3,50 1,20 1,44 0,13 - - 30 Or.Cimişlia 16,0 4,30 - - - 4,30 - - - - - 31 Or.Leova 11,5 3,10 3,10 3,10 - - - - - 3,60 3,10 În total 59,1 15,80 3,10 3,10 - 12,70 6,10 1,44 0,13 - - pe judeţ Judeţul Soroca 32 Mun.Soroca 39,0 12,00 12,00 - - - - - - - - 33 Or.Drochia 21,6 5,80 - - - 5,80 3,40 - 0,22 - - 34 Or.Floreşti 15,5 4,10 - - - 4,10 3,00 - - - - 35 Or.Mărculeşti 2,1 0,60 - - - 0,60 - - - - - În total 78,2 22,50 12,00 - - 10,50 6,40 - 0,22 - - pe judeţ Judeţul Cahul 36 Mun.Cahul 41,2 14,00 14,00 14,00 - - - - - 27,50 22,20 37 Or.Cantemir 6,6 1,80 1,80 1,80 - - - - - 3,00 1,80 În total 47,8 15,80 15,80 15,80 - - - - - - - pe judeţ Judeţul Taraclia 38 Mun.Taraclia 15,5 4,10 4,10 - 4,10 - - - - - - Judeţul Orhei 39 Mun.Orhei 37,2 11,00 - - - 11,00 - - - - - 40 Or.Rezina 13,9 3,70 - - - 3,70 0,66 1,85 - - - 41 Or.Şoldăneşti 7,6 2,10 - - - 2,10 - 2,10 - - - 42 Or.Teleneşti 8,6 2,30 2,30 - 2,30 - - - - - - În total 67,3 19,10 2,30 - 2,30 16,80 0,66 3,95 - - - pe judeţ 43 Mun.Chişinău 713,4 280,75 263,83 - - 16,92 - - - - - 44 Apeduct de grup - 96,80 96,80 - - - - - - 96,80 96,80 Soroca-Bălţi- Drochia-Rîşcani- Floreşti 45 Apeduct de grup - 6,30 6,30 - - - - - - - - Bălţi-Sîngerei- Teleneşti 46 Apeduct de grup - 5,00 5,00 - - - - - - - - Bălţi-Făleşti 47 Apeduct de grup - 10,00 - - - 10,00 - - - - - or.Călăraşi 48 Apeduct de grup - 22,20 22,20 - - - - - - 27,50 22,20 Cahul-Vulcă- neşti-Taraclia ----------------------------------------------------------------------------------------- Continuarea tabelei ---+----------------+------------------------------------------------------------------------------+----+----+------ Nr.| Denumirea | Instalaţii, apeducte, reţele |Ame-|Ame-|Con- d/o| localităţii |-------------+-------------------+-----------------+-------------------+------|na- |na- |ser- | | Studii | Rezervoare de | Apeducte (km) | Reţele urbane |Dispo-|ja- |ja- |varea | | de pompare | acumulare (m3) | | (km) |zitive|rea |rea |fîntî- | |---+----+----|-----+------+------|-----+------+----|------+------+-----|pentru|zo- |zo- |nilor | |To-|in- |in- |Total|inclu-|inclu-|Total|inclu-|in- |Total |inclu-|in- |evi- |ne- |ne- |(buc.) | |tal|clu-|clu-| |siv |siv | |siv |clu-| |siv |clu- |denţa |lor |lor | | | |siv |siv | |volu- |extin-| |volu- |siv | |volu- |siv |consu-|pro-|pro-| | | |vo- |ex- | |mul |derea | |mul |ex- | |mul |pînă |mului |tec-|tec-| | | |lu- |tin-| |moder-| | |moder-|tin-| |moder-|în |de apă|ţiei|ţiei| | | |mul |de- | |niză- | | |niză- |de- | |niză- |anul |(buc.)|sa- |sa- | | | |mo- |rea | |rii | | |rii |rea | |rii |2006 | |ni- |ni- | | | |der-| | | | | | | | | | | |tare|tare| | | |ni- | | | | | | | | | | | | a | a | | | |ză- | | | | | | | | | | | |fîn-|ins-| | | |rii | | | | | | | | | | | |tî- |ta- | | | | | | | | | | | | | | | |ni- |la- | | | | | | | | | | | | | | | |lor |ţii-| | | | | | | | | | | | | | | (buc.)lor | | | | | | | | | | | | | | | | |(ha)| ---+----------------+---+----+----+-----+------+------+-----+------+----+------+------+-----+------+----+----+------ 1 | 2 | 14| 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 ---+----------------+---+----+----+-----+------+------+-----+------+----+------+------+-----+------+----+----+------ Judeţul Bălţi 1 Mun.Bălţi 5 1 1 51000 - 20000 130,0 15,0 65,0 246,0 75,0 25,0 16000 - - - 2 Or.Costeşti 8 6 - 1000 500 500 - - - 6,0 3,0 1,5 625 12 0,6 5 3 Or.Făleşti 1 1 - 12500 100 12400 - - - 41,4 22,0 5,0 4625 21 2,1 21 4 Or.Glodeni - - - 2800 400 2400 - - - 22,4 13,0 5,0 3075 - 1,6 - 5 Or.Rîşcani 17 8 1 3500 3000 500 4,5 - - 37,0 18,0 5,0 2740 16 1,7 - 6 Or.Sîngerei - - - 5000 - 5000 - - - 30,0 21,0 5,0 2940 9 6,3 9 În total - - - - - - - - - - - - - - - - pe judeţ Judeţul Tighina 7 Mun.Căuşeni 11 5 2 6400 3400 3000 6,0 - 6,0 91,5 30,0 10,0 5200 10 1,4 - 8 Or.Căinari 6 1 3 2000 2000 - - - - 40,5 12,0 3,0 1125 6 0,2 - 9 Or.Ştefan-Vodă 8 8 - 2200 2000 200 6,0 2,0 - 19,5 6,0 2,0 2300 7 0,7 - În total - - - - - - - - - - - - - - - - pe judeţ Judeţul Edineţ 10 Mun.Edineţ - - - 2000 2000 - - - - 18,0 9,0 3,0 3740 8 0,2 8 11 Or.Cupcini 4 3 1 15000 - - 36,0 - - 40,0 12,0 3,0 1680 19 0,6 19 12 Or.Briceni 12 4 6 2000 - 2000 - - - 10,6 6,0 3,0 1920 11 0,8 - 13 Or.Donduşeni 7 7 - 5600 4600 1000 9,7 9,7 - 24,3 12,0 3,0 2650 10 0,6 5 14 Or.Lipcani 7 3 - 1000 - 1000 - - - 29,2 15,0 3,0 1260 6 0,8 - 15 Or.Ocniţa 13 8 - 3500 - - 7,0 2,0 0,5 25,0 12,0 2,0 1880 14 - 4 16 Or.Otaci 6 1 - 2000 500 1500 - - - 9,0 4,0 2,0 1460 9 1,2 4 În total - - - - - - - - - - - - - - - - pe judeţ Judeţul Ungheni 17 Mun.Ungheni 2 2 - 6000 - - 17,0 4,0 - 37,0 8,0 4,0 4000 - - - 18 Or.Călăraşi 2 2 - 9000 5000 4000 - - - 50,0 15,0 5,0 3400 23 1,8 23 19 Or.Corneşti 4 4 - 1700 750 850 4,0 4,0 - 6,0 4,0 2,0 560 2 3,4 - 20 Or.Nisporeni 3 3 - 8000 4000 4000 8,4 - - 25,0 15,0 5,0 3240 7 2,1 7 În total - - - - - - - - - - - - - - - - pe judeţ Judeţul Chişinău 21 Or.Anenii Noi 7 3 - 1550 750 500 5,2 1,5 - 61,6 30,0 15,0 1760 6 0,4 - 22 Or.Criuleni 8 5 - 2000 2000 - - - - 53,2 16,0 3,0 1740 6 0,4 - 23 Or.Ialoveni 2 - 1 6000 6000 - 4,8 3,6 1,2 25,0 8,0 4,0 2176 - 1,5 - 21 22 21 24 Or.Străşeni - - - 13000 - - - - - 53,2 16,0 5,0 4060 - - - În total - - - - - - - - - - - - - - - - pe judeţ UTA Gagauzia 25 Mun.Comrat 14 - 1 7900 1300 1000 17,8 - 2,4 81,9 38,0 6,0 5120 22 1,0 22 26 Or.Ceadîr-Lunga 16 1 5 3000 - - 26,0 - 2,0 21,4 21,4 21,4 4680 13 - - 27 Or.Vulcăneşti 1 - 1 4000 2000 2000 - - - 44,2 25,2 5,0 3040 27 0,7 27 În total - - - - - - - - - - - - - - - - pe judeţ Judeţul Lăpuşna 28 Mun.Hînceşti 12 12 - 4700 1000 - 12,6 6,2 - 117,0 35,0 5,0 3700 8 - - 29 Or.Basarabeasca 17 6 6 3200 - 2000 - - - 30,0 9,0 3,0 2620 16 1,0 - 30 Or.Cimişlia 11 2 - 5075 - 550 - - - 27,0 13,5 3,0 3200 7 0,4 4 31 Or.Leova 3 3 - 4200 - 3000 1,0 - - 30,0 9,0 4,0 2300 - 0,9 - În total - - - - - - - - - - - - - - - - pe judeţ Judeţul Soroca 32 Mun.Soroca 1 1 - 6500 - - 13,0 3,0 - 38,0 8,0 4,0 4000 - - - 33 Or.Drochia 17 10 - 5800 5000 - 8,0 - - 83,0 25,0 5,0 4320 14 0,4 - 34 Or.Floreşti 7 5 - 4700 4500 - 12,0 - - 28,0 9,0 3,0 3100 25 0,4 20 35 Or.Mărculeşti - - - 1000 - - - - - 7,0 3,5 1,5 420 - - - În total - - - - - - - - - - - - - - - - pe judeţ Judeţul Cahul 36 Mun.Cahul 4 4 - 7000 - - 29,0 6,0 - 78,3 25,8 5,0 4000 - - - 37 Or.Cantemir 2 2 - 2500 - - 2,8 - 2,8 10,6 3,0 1,5 1320 7 - 7 În total - - - - - - - - - - - - - - - - pe judeţ Judeţul Taraclia 38 Mun.Taraclia 2 2 - 5200 2000 2200 2,3 - 2,3 57,8 40,0 5,0 3100 9 2,5 9 Judeţul Orhei 39 Mun.Orhei 26 10 - 6500 - - 65,0 16,0 - 44,0 10,0 5,0 4000 - - - 40 Or.Rezina 19 4 9 7000 - 2000 - - - 28,0 6,0 3,0 2780 18 1,5 - 41 Or.Şoldăneşti 10 1 5 1300 600 700 6,0 - 6,0 13,5 11,0 3,0 1520 8 1,6 - 42 Or.Teleneşti 2 - 2 2450 - 1550 - - - 22,0 12,0 5,0 1720 5 2,5 5 În total - - - - - - - - - - - - - - - - pe judeţ 43 Mun.Chişinău 159 5 - 224000 - 50000 309,0 200,0 - 1348,0 200,0 200,0 22500 138 43,3 67 44 Apeduct de grup 6 3 2 4000 - - 147,0 - - - - - - - - - Soroca-Bălţi- Drochia-Rîşcani- Floreşti 45 Apeduct de grup 1 - 1 20000 - 20000 58,9 - 58,9 - - - - - - - Bălţi-Sîngerei- Teleneşti 46 Apeduct de grup 1 - 1 - - - 26,7 - 26,7 - - - - - - - Bălţi-Făleşti 47 Apeduct de grup 11 6 5 200 - 200 47,8 10,0 47,8 - - - - 11 - - or.Călăraşi 48 Apeduct de grup 4 1 3 - - - 90,2 - 90,2 - - - - - - - Cahul-Vulcă- neşti-Taraclia Volumul modernizării şi dezvoltării sistemelor centralizate de canalizare ---+-------------+--------------------------+-----------------+----------------- Nr.| Denumirea |Popu-| Staţii de epurare | Staţii de pompa-| Reţele de cana- d/o| localităţii |laţia| |re a apelor uzate| lizare (km) | |(mii | | (buc.) | | |oame-|-------+-----+------|-----+-----+-----|-----+-----+----- | | ni) |Produc-|Eva- |Tip de|Total|Moder|Dez- |Total|Moder|Dez- | | |tivita-|cua- |lucră-|(buc)|niza-|vol- |(buc)|niza-|vol- | | | tea |rea | ri | |rea |tarea| |rea |tarea | | | (mii |(mii | | |(buc)|(buc)| |(buc)|(buc) | | |m3/24h)|m3/ | | | | | | | | | | |24h) | | | | | | | ---+-------------+-----+-------+-----+------+-----+-----+-----+-----+-----+----- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 ---+-------------+-----+-------+-----+------+-----+-----+-----+-----+-----+----- Judeţul Bălţi 1. Mun.Bălţi 146,7 60,0 32,3 --- 6 6 1 139,0 10,3 2. Or.Costeşti 2,5 1,1 0,6 Moder- - 6,0 0,5 nizare 3. Or.Făleşti 18,5 11,0 4,10 Moder- 2 2 -- 23,0 -- -- nizare 4. Or.Glodeni 12,3 -- -- --- 3 3 -- 16,5 -- -- 5. Or.Rîşcani 13,7 2,4 3,00 Moder- 2 2 -- 17,5 3,0 nizare 6. Or.Sîngerei 14,7 0,6 3,30 Moder- -- 4,2 2,4 nizare În total pe judeţ Judeţul Ti- ghina 7. Mun.Căuşeni 20,3 6,0 4,6 Moder- 4 4 -- 44,5 2,0 nizare 8. Or.Căinari 4,5 0,8 1,0 Moder- 2 2 -- 8,3 3,0 nizare 9. Or.Ştefan- 9,2 1,5 1,0 Moder- -- 24,6 8,0 Vodă nizare În total pe judeţ Judeţul Edi- neţ 10. Mun.Edineţ 18,7 20,0 4,10 Moder- 4 4 -- 50,4 2,0 nizare 11. Or.Cupcini 8,4 1,90 12. Or.Donduşeni 10,6 2,4 2,40 Moder- 1 1 -- 11,2 0,3 nizare 13. Or.Lipcani 6,3 0,40 1,40 --- 1 1 -- 3 1,0 14. Or.Ocniţa 9,4 0,4 2,10 --- 1 1 -- 3,1 1,0 15. Or.Otaci 7,3 1,4 1,70 --- 1 1 -- 6,0 6,0 16. Or.Briceni 9,6 10,0 2,10 Moder- 1 1 -- 26,5 4,0 nizare În total pe judeţ Judeţul Un- gheni 17. Mun.Ungheni 40,2 15,0 8,90 Moder- 1 1 -- 60,8 1,0 nizare 18. Or.Călăraşi 17,0 7,2 3,80 Moder- 1 1 -- 34,3 7,0 nizare 19. Or.Corneşti 2,8 1,1 0,6 --- 1 1 -- 3,0 1,0 20. Or.Nisporeni 16,2 1,2 3,6 Moder- 2 1 -- 6,8 1,0 nizare În total pe judeţ 21. Mun.Chişinău 713,4 446,0 156,95 Moder- 21 20 -- 656,3 nizare Judeţul Chi- şinău 22. Or.Anenii Noi 8,8 7,7 2,0 Moder- 3 3 -- 99,5 3,0 nizare 23. Or.Criuleni 8,7 -- 2,0 --- 1 1 -- 23,9 3,0 24. Or.Ialoveni 13,6 -- 3,0 --- 1 1 -- 10,0 3,0 25. Or.Străşeni 20,3 -- 4,50 --- 1 1 -- 31,7 3,0 În total pe judeţ U.T.A. Găgă- uzia 26. Mun.Comrat 25,6 5,7 4,2 Moder- 1 1 -- 17,0 3,0 nizare 27. Or.Ceadîr- 23,4 6,9 5,2 Moder- 3 3 -- 12,0 4,0 Lunga nizare 28. Or.Vulcăneşti 15,2 3,8 3,4 Moder- 3 3 -- 17,6 3,0 nizare În total pe judeţ Judeţul Lă- puşna 29. Mun.Hînceşti 18,5 3,7 4,1 Moder- 2 1 1 14,3 3,0 nizare 30. Or.Basara- 13,1 1,40 2,9 Moder- 5 4 1 6,3 2,0 1,0 beasca nizare 31. Or.Cimişlia 16,0 6,5 3,6 Moder- 2 2 -- 24,0 2,0 nizare 32. Or.Leova 11,5 4,7 2,6 Moder- 2 2 -- 19,0 5,0 nizare În total pe judeţ Judeţul Soro- ca 33. Mun.Soroca 39,0 8,6 Const- rucţie nouă 34. Or.Drochia 21,6 3,5 4,8 Moder- 3 3 -- 23,3 3,0 nizare 35. Or.Floreşti 15,5 5,3 3,4 Moder- 2 2 -- 12,0 4,0 3,0 nizare În total pe judeţ Judeţul Cahul 36. Mun.Cahul 41,2 13,7 9,10 Moder- 3 3 -- 49,5 7,0 nizare 37. Or.Cantemir 6,6 3,5 1,5 Moder- 1 1 -- 8,9 3,0 nizare În total pe judeţ Judeţul Ta- raclia 38. Mun.Taraclia 15,5 6,9 3,4 Moder- 4 4 -- 13,4 0,5 nizare Judeţul Orhei 39. Mun.Orhei 37,0 10,0 8,2 Moder- 3 3 -- 58,0 9,0 nizare 40. Or.Rezina 13,9 -- 3,10 Const- 1 1 -- 27,0 -- 2,0 rucţie nouă 41. Or.Şoldăneşti 7,6 -- 1,7 Const- 2 2 -- 8,8 0,7 1,0 rucţie nouă 42. Or.Teleneşti 40,2 3,1 1,9 Moder- 2 2 -- 7,7 1,0 nizare În total pe judeţ În total 972,6 103,0 19,7 ---+-------------+-----+-------+-----+------+-----+-----+-----+-----+-----+----- VI. VOLUMUL INVESTIŢIILOR CAPITALE PENTRU MODERNIZAREA ŞI DEZVOLTAREA SISTEMELOR COMUNALE CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE ÎN ORAŞE ŞI MUNICIPII Volumul lucrărilor cu cheltuieli mici, modernizarea şi dezvoltarea sistemelor comunale centralizate de alimentare cu apă ----+-----------------+----------------------------------------+-------- Nr. | Localităţi şi |Volumul investiţiilor capitale (mii lei)| Note d/o | apeducte în |-----------+-------------+--------------| | grup |lucrări cu |modernizare | modernizare | | |cheltuieli |şi dezvolta- |şi dezvoltare | | |mici 2002- |re pînă în |în perspectivă| | |2004 |anul 2006 | 2007-2010 | ----+-----------------+-----------+-------------+--------------+-------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 ----+-----------------+-----------+-------------+--------------+-------- Judeţul Bălţi 1. Mun.Bălţi 7120 36944 41769 2. Or.Costeşti 2014 2623 643 3. Or.Făleşti 1699 6851 8620 4. Or.Glodeni 393 5007 4056 5. Or.Rîşcani 3234 6668 6592 6. Or.Sîngerei 240 7705 4050 În total pe judeţ 14700 65798 65730 Judeţul Tighina 7. Mun.Căuşeni 3828 7978 12141 8. Or.Căinari 1147 4664 3859 9. Or.Ştefan-Vodă 5031 3131 2028 În total pe judeţ 10006 15773 18028 Judeţul Edineţ 10. Mun.Edineţ 669 2121 3042 11. Or.Briceni 1752 13505 1286 12. Or.Cupcini 2462 3493 5758 13. Or. Donduşeni 10912 2580 3856 14. Or.Lipcani 1436 3676 5145 15. Or.Ocniţa 4267 1410 4288 16. Or.Otaci 1236 3743 857 În total pe judeţ 22734 30528 24235 Judeţul Ungheni 17. Mun.Ungheni 600 27847 3342 18. Or.Călăraşi 1709 6219 5071 19. Or.Corneşti 2617 3269 696 20. Or.Nisporeni 4217 12130 5071 În total pe judeţ 9143 49465 14180 Judeţul Chişinău 21. Or.Anenii Noi 2760 8047 6431 22. Or.Criuleni 1823 3710 5574 23. Or.Ialoveni 12978 3539 2028 24. Or.Străşeni 600 4425 5578 În total pe judeţ 18161 19721 19611 U.T.A. Găgăuzia 25. Mun.Comrat 760 6507 13720 26. Or.Ceadîr-Lunga 1404 11481 7174 27. Or.Vulcăneşti 509 6234 10243 În total pe judeţ 2673 24222 31137 Judeţul Lăpuşna 28. Mun.Hînceşti 7923 3135 15212 29. Or.Basarabeasca 1358 10613 3052 30. Or.Cimişlia 1039 2819 5324 31. Or.Leova 2263 6597 2949 În total pe judeţ 12583 23164 26537 Judeţul Soroca 32. Mun.Soroca 600 5273 3342 33. Or.Drochia 4560 4052 10141 34. Or.Floreşti 2246 2122 3042 35. Or.Mărculeşti 60 588 857 În total pe judeţ 7466 12035 17382 Judeţul Cahul 36. Mun.Cahul 590 15422 12086 37. Or.Cantemir 2659 3054 2418 În total pe judeţ 3249 18476 14504 Judeţul Taraclia 38. Mun.Taraclia 1002 4623 15506 Judeţul Orhei 39. Mun.Orhei 1915 2953 5071 40. Or.Rezina 2868 11540 1521 41. Or.Şoldăneşti 654 10658 3430 42. Or.Teleneşti 216 7534 3549 În total pe judeţ 5653 32685 13571 43. Mun.Chişinău 19750 168050 145000 44. Apeduct în grup So- - 6530 200601 roca-Bălţi-Drochia- Rîşcani-Floreşti 45. Apeduct în grup - 2663 53255 Bălţi-Sîngerei-Te- leneşti 46. Apeduct în grup - 1225 24502 Bălţi-Făleşti 47. Apeduct în grup - 29000 35209 or.Călăraşi 48. Apeduct în grup Cahul-Vulcăneşti- 5200 103793 - Taraclia Total: 132320 607750 718988 În total pînă la 740070 anul 2006, inclusiv elabo- 3700 rări ştiinţifice, de investigaţie şi normative ----+-----------------+-----------+-------------+--------------+-------- Notă: În rubrica tabelului "Modernizarea şi dezvoltarea în perspectivă 2007-2010" sînt indicate volumele tranzitorii ale obiectelor de construcţie în anii 2002-2006. Distribuirea investiţiilor capitale 2002-2006, conform sistemelor de alimentare cu apă ----------------------------------------------------------------------- Nr.|Judeţe,apeducte în grup|Volumul | 2002 | 2003| 2004| 2005 | 2006 d/o| |investi- | | | | | | |ţiilor | | | | | | |capitale | | | | | | |(mii lei)| | | | | ----------------------------------------------------------------------- 1. Judeţul Bălţi 14700 8050 6650 - - - 65798 - 1400 16100 20125 28173 2. Judeţul Tighina 10006 3867 3867 2272 - - 15773 - - 2883 6445 6445 3. Judeţul Edineţ 22734 7989 7989 6756 - - 30528 - - 3896 13316 13316 4. Judeţul Ungheni 9143 5861 3282 - - - 49465 - 2579 11722 14652 20512 5. Judeţul Chişinău 18161 5682 5682 6797 - - 19721 - - 779 9471 9471 6. U.T.A. Găgăuzia 2673 2673 - - - - 24222 - 2690 5396 6724 9412 7. Judeţul Lăpuşna 12583 5362 5362 1859 - - 23164 - - 5290 8937 8937 8. Judeţul Soroca 7466 2925 2925 1616 - - 12035 - - 2285 4875 4875 9. Judeţul Cahul 3249 2173 1076 - - - 18476 - 1097 4345 5431 7603 10. Judeţul Taraclia 1002 563 439 - - - 4623 - 124 1125 1406 1968 11. Judeţul Orhei 5653 3834 1819 - - - 32685 - 2015 7668 9585 13417 12. Mun. Chişinău 19750 19750 - - - - 168050 - 18486 38469 46290 64805 13. Apeduct în grup Soroca- - - - - - - Bălţi -Drochia-Rîşcani- 6530 - - - 1959 4571 Floreşti 14. Apeduct în grup Bălţi- - - - - - - Sîngerei-Teleneşti 2663 - - - 799 1864 15. Apeduct în grup Bălţi- - - - - - - Făleşti 1225 - - - 368 857 16. Apeduct în grup Micăuţi- - - - - - - Străşeni-Călăraşi 29000 - 2889 5906 8063 12142 17. Apeduct în grup Cahul- 5200 5200 - - - - Vulcăneşti-Taraclia 103793 - 16598 21799 27248 38148 Total 740070 73929 86969 146963 185694 246516 ----------------------------------------------------------------------- Volumul modernizării şi dezvoltării sistemelor centralizate de canalizare ----------------------------------------------------------------------- Nr.| Denumirea localităţii |Volumul investiţiilor| Note d/o| | capitale | | |---------------------| | |2002-2006 |2007-2010 | | |(mii lei) |(mii lei) | ---|--------------------------------|----------|----------|------------ 1 | 2 | 3 | 4 | 5 ----------------------------------------------------------------------- Judeţul Bălţi 1. Mun. Bălţi 21768 8884 2. Or. Costeşti 720 3. Or. Făleşti 1148 4. Or. Glodeni 459 5. Or. Rîşcani 2414 1000 6. Or. Sîngerei 1980 3000 În total pe judeţ 28489 12884 Judeţul Tighina 7. Mun. Căuşeni 1448 3000 8. Or. Căinari 504 9. Or. Ştefan Vodă 2500 În total pe judeţ 4452 3000 Judeţul Edineţ 10. Mun. Edineţ 3640 6000 11. Or. Cupcini 12. Or. Donduşeni 843 13. Or. Lipcani 550 500 14. Or. Ocniţa 700 800 15. Or. Otaci 3807 2234 16. Or. Briceni 2500 2000 În total pe judeţ 12040 11534 Judeţul Ungheni 17. Mun. Ungheni 4250 5000 18. Or. Călăraşi 2564 3000 19. Or. Corneşti 50 20. Or. Nisporeni 800 În total pe judeţ 7664 8000 21. mun. Chişinău 166400 Judeţul Chişinău 22. Or. Anenii Noi 1899 3000 23. Or. Criuleni 1653 24. Or. Ialoveni 3866 3000 25. Or. Străşeni 1653 3000 În total pe judeţ 9071 9000 U.T.A. Găgăuzia 26. Mun. Comrat 1876 1000 27. Or. Ceadîr-Lunga 2323 1000 28. Or. Vulcăneşti 1876 1000 În total pe judeţ 6075 3000 Judeţul Lăpuşna 29. Mun. Hînceşti 4360 30. Or. Basarabeasca 2706 31. Or. Cimişlia 1500 1000 32. Or. Leova 4120 În total pe judeţ 12686 1000 Judeţul Soroca 33. Mun. Soroca 21500 34. Or. Drochia 1876 1000 35. Or. Floreşti 3980 1000 În total pe judeţ 27356 2000 Judeţul Cahul 36. Mun. Cahul 4100 2716 37. Or. Cantemir 1500 În total pe judeţ 5600 2716 Judeţul Taraclia 38. Mun. Taraclia 1809 Judeţul Orhei 39. Mun. Orhei 10373 40. Or. Rezina 6500 41. Or. Şoldăneşti 2192 42. Or. Teleneşti 1564 În total pe judeţ 20629 În total, 302271 53134 inclusiv elaborările şti- 1500 inţifice, de investigaţie şi normative ------------------------------------------------------------------------ Notă: În rubrica "Volumul investiţiilor capitale" sînt indicate volumele tranzitorii ale obiectelor de construcţie în anii 2002-2006. Distribuirea investiţiilor capitale în anii 2002-2006 conform sistemelor de canalizare ----------------------------------------------------------------------- Nr.| Judeţe şi municipii | Volumul | 2002 | 2003 | 2004 | 2005| 2006 d/o| |investiţi| | | | | | |ilor ca- | | | | | | | pitale | | | | | | |(mii lei)| | | | | ----------------------------------------------------------------------- 1. Judeţul Bălţi 28489 2489 4000 5500 7000 9500 2. Judeţul Tighina 4452 452 450 900 1300 1350 3. Judeţul Edineţ 12040 1204 1200 2400 3600 3636 4. Judeţul Ungheni 7664 766 766 1532 2300 2300 5. Judeţul Chişinău 9071 907 900 1800 2764 2700 6. U.T.A. Găgăuzia 6075 607 607 1220 1841 1800 7. Judeţul Lăpuşna 12686 1266 1300 2600 3760 3760 8. Judeţul Soroca 27356 1356 7000 10000 8000 1000 9. Judeţul Cahul 5600 560 560 1200 1680 1600 10. Judeţul Taraclia 1809 180 189 360 540 540 11. Judeţul Orhei 20629 1000 5000 7500 5500 1629 12. Mun. Chişinău 166400 20400 44000 44000 38000 20000 Total 302271 31187 65972 79012 76285 49815 ----------------------------------------------------------------------- VII. AMELIORAREA ALIMENTĂRII CU APĂ ŞI CANALIZĂRII ÎN LOCALITĂŢILE RURALE Trecerea în revistă a stării surselor de alimentare cu apă Drept sursă tradiţională de alimentare cu apă potabilă a localităţilor din Republica Moldova au servit totdeauna apele subterane. Construcţia fîntînilor arteziene a permis asigurarea cu apă a unei părţi neînsemnate din populaţie. Numai 17% din locuitorii de la sate sînt asiguraţi cu sisteme centralizate de alimentare cu apă. Ceilalţi folosesc fîntînile şi izvoarele. Pe teritoriul republicii fîntînile tradiţionale, adică apele freatice, vor rămîne încă timp îndelungat surse de bază pentru alimentarea cu apă potabilă. În prezent în calitate de surse descentralizate de alimentare cu apă sînt folosite circa 150 mii fîntîni, care exploatează apele freatice, a căror calitate, în majoritatea cazurilor, este nesatisfăcătoare din cauza conţinutului mărit de nitraţi, sulfaţi, cloruri, sodiu, mineralizare înaltă şi duritate. În ultimii ani a avut loc pretutindeni o creştere a conţinutului de nitraţi şi a mineralizării apelor freatice, ceea ce s-a reflectat asupra calităţii apelor din fîntîni. Cel mai mare pericol îl reprezintă poluarea cu nitraţi, cauzată de starea sanitară nefavorabilă a teritoriului, menţionată în 76% din fîntîni şi 50% din izvoare. Sînt inutilizabile, în calitate de sursă de apă potabilă, peste 83% din fîntîni şi 50% din izvoare. În momentul de faţă 67% din apeductele localităţilor rurale nu corespund exigenţelor igienice, aflîndu-se în stare nesatisfacătoare. 20% din sursele subterane de alimentare cu apă, examinate în cadrul Programului, pentru 77 localităţi rurale au calitatea apei corespunzătoare exigenţelor normative şi pot fi folosite ca surse de alimentare centralizată cu apă menajer-potabilă. În celelalte surse calitatea apei nu corespunde exigenţelor normative conform următorilor indici: reziduu fix, duritate generală, fluor, fier, cloruri, sulfaţi, culoare. În localităţile cu surse de apă de calitate nesatisfăcătoare se înregistrează cel mai jos nivel de asigurare a populaţiei cu apă potabilă. Explorările efectuate de Centrul naţional ştiinţifico-practic de medicină preventivă relevă o anumită dependenţă a maladiilor specifice ale populaţiei de calitatea apei, mai ales în localităţile în care lipseşte sistemul colectiv de alimentare cu apă. Selectarea criteriilor şi etapelor de asigurare a populaţiei rurale cu apă potabilă În Program sînt relevate trei grupe de localităţi rurale, asigurate cu apă potabilă conform următoarelor criterii: grupa întîi - cele mai nefavorabile localităţi din punctul de vedere al calităţii şi cantităţii apei potabile şi acţiunea ei asupra sănătăţii populaţiei; grupa a doua - localităţile incluse în Programul de alimentare cu apă a sudului Republicii Moldova; grupa a treia - localităţile cu posibilităţi tehnice de conectare la apeductele în grup. Asigurarea populaţiei cu apă potabilă se prevede a fi realizată în trei etape: etapa întîi - livrarea apei potabile populaţiei cu asigurarea necesităţii fiziologice a omului de 6 l/om în 24h - anii 2002-2006; inventarierea fîntînilor, stabilirea surselor poluării şi lichidarea fîntînilor poluate: curăţirea, reparaţia, asigurarea zonelor de protecţie a fîntînilor în conformitate cu normele în vigoare - anii 2002-2004; etapa a doua - construcţia sistemelor centralizate de alimentare cu apă - anii 2003-2006. În localităţile rurale în care lipsesc surse de apă potabilă se prevede construcţia unor sisteme de alimentare centralizată cu apă pentru nevoile sociale, în scopul satisfacerii necesităţilor igienice ale omului, asigurării curăţeniei în încăperi, îmbunătăţirii stării sanitare a localităţii, satisfacerii necesităţilor zootehnice (alimentarea şi adăparea animalelor, întreţinerea cuvenită). Sistemul de distribuţie al apeductului poate fi compus din linii magistrale cu rezervoare ori castel de apă şi o reţea de distribuţie cu puncte speciale de branşare a consumatorilor şi evidenţa consumului de apă. În perspectivă reţelele pot fi extinse; etapa a treia - construcţia, în caz necesitate, a staţiilor de tratare a apelor subterane cu capacităţi mici în executare deplină de uzină - anii 2007-2010. Concomitent cu măsurile din cadrul Programului, va continua construcţia şi reconstrucţia apeductelor finanţate de Fondul de investiţii sociale din Republica Moldova (au fost date în exploatare 10 obiecte, se află în curs de construcţie şi proiectare 13 obiecte). Măsuri privind evacuarea şi epurarea apelor reziduale Asigurarea populaţiei de la sate cu sisteme centralizate de alimentare cu apă necesită epurarea apelor reziduale şi prelucrarea sedimentului. În prezent complexele existente în localităţile rurale de epurare a apelor uzate nu funcţionează (este deconectată alimentarea cu energie electrică, utilajul este demontat), deşi consumatori de apă există. Din această cauză fiecare gospodărie privată, organizaţie (spitale, şcoli şi grădiniţe de copii) soluţionează individual problemele ce ţin de canalizare. Starea haznalelor, transferarea complexului zootehnic din gospodărie colectivă în gospodărie privată prezintă un pericol serios de poluare a surselor de alimentare cu apă. În prima etapă (anii 2002-2006) ameliorarea stării în sectorul canalizării se va realiza prin soluţionarea următoarelor probleme: implementarea sistemelor de colectare centralizată şi de prelucrare a scurgerilor de canalizare, construcţia unor sisteme noi de canalizare şi modernizarea celor existente pentru localităţile rurale, în care starea actuală din sectorul comunal prezintă un risc serios pentru sănătatea populaţiei (este vorba de localităţile cu populaţia de peste 4,5 mii oameni) şi pentru localităţile amplasate în zona de protecţie a rîurilor Prut şi Nistru; pentru celelalte localităţi cu volumul scurgerilor de la 10 do 150 m3/24 h se prevede organizarea transportului special pentru transportarea scurgerilor la staţiile de deversare ale instalaţiilor de epurare urbane apropiate şi ale complexelor restabilite rurale de epurare a apelor reziduale. Alimentarea cu apă a celor mai nefavorabile localităţi rurale sub aspectul calităţii apei potabile şi morbidităţii populaţiei -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |Popu-|Con- | Sursa de alimentare cu apă | Instalaţii, reţele | | |laţia|sum |-----------------------------------|------------------------------------| | |(mii |de |Staţia de pompare|Sta- |Sta- |Livra|In- |In- |Rezer|Tur- |Sta-|Ape-|Volu| | |oa- |apă |de asupra fîntî- |ţia |ţia |rea |sta-|sta-|voare|nuri |ţie |duc-|mul | | |meni)|(mii | nii arteziene |de |de |apei |la- |la- |de a-|de |de |te, |in- | | | |m3/ |-----------------|trata|pompa|pota-|ţia |ţia |cumu-|cap- |pom-|re- |ves-| Nr.|Denumirea| |24h) |Total|inclu|inclu|re a |re de|bile |bac-|de |lare |tare |pa- |ţe- |tiţi| Note d/o|locali- | | |(buc/|siv |siv |apei |asup-|cu |te- |clo-|(buc/|(buc/|re |le |ilor| | tăţi | | |m3/ |moder|extin|(m3/ |ra |tran-|ri- |ru- |m3) |m3) |in- |(km)|capi| | | | |24h) |niza-|derea|24h) |fîntî|sport|ci- |ra- | | |ter-| |tale| | | | | |rea |(buc |pers-|nii |auto |dă |re | | |me- | |(mii| | | | | |(buc |m3/ |pecti|arte-|şi a-|(buc)(buc) | |dia-| |lei)| | | | | |m3/ |24h) |va a-|ziene|limen| | | | |re | | | | | | | |24h) | |nilor| |tarea| | | | |(buc) | | | | | | | | |2007-| |cu | | | | | | | | | | | | | | |2010 | |apă | | | | | | | | | | | | | | | | |din | | | | | | | | | | | | | | | | |fîn- | | | | | | | | | | | | | | | | |tîni | | | | | | | | | | | | | | | | |(m3/ | | | | | | | | | | | | | | | | |24h) | | | | | | | | ---|---------|-----|-----|-----|-----|-----|-----|-----|-----|----|----|-----|-----|----|----|----|----------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16| 17 | 18 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Judeţul Bălţi 1 Balatina 4,744 0,340 1/100 - 1/100 2 340 30,0 - - - 2/50 1 4,0 1600 Alimenta- 1/350 1/350 rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi sociale 2 Cuhneşti 3,174 0,240 1/100 - 1/100 2 240 20,0 - - - 2/50 1 5,0 1700 Alimenta- 1/350 1/350 rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi sociale 3 Sărata 3,008 0,220 2/250 2/250 - 2 220 20,0 - - - 2/50 - 3,0 1200 Alimenta- Veche rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi sociale 4 Taxobeni 1,454 0,110 2/150 - 2/150 2 110 10,0 - - - 1/50 - 3,0 3000 Alimenta- rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi sociale 5 Risipeni 1,221 0,09 - - - - - 8,0 - - - 1/50 - - 300 Alimenta- rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi sociale Total 13,601 88,0 7800 Judeţul Tighina 6 Cîrnăţe- 1,455 0,110 2/150 2/150 - 2 110 10,0 - - - 1/50 - 3,0 1200 Alimenta- nii Noi rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi sociale 7 Tarac- 4,733 0,340 2/350 2/350 - 2 340 30,0 - - - 2/50 1 6,0 1500 Alimenta- lia rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi sociale 8 Chir- 3,452 0,250 2/250 2/250 - 2 250 23,0 - - - 2/50 1 4,0 1200 Alimenta- căieşti rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi sociale Total 9,64 63,0 3900 Judeţul Edineţ 9 Brătuşeni 5,283 0,380 1/100 - 1/100 3 - - - 1 2/50 2/50 1 7,0 4300 Alimenta- 2/300 2/300 rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi menajer- potabile 10 Văratic 1,679 0,120 2/150 - 2/150 2 120 10,0 - - - 1/50 - 3,0 3000 Alimenta- rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi sociale 11 Trinca 2,954 0,210 3/120 3/120 - 3 210 20,0 - - - 2/50 - 3,0 1300 Alimenta- rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi sociale 12 Ario- 2,070 0,150 2/150 - 2/150 2 - - 2 - 2/50 1/50 1 4,0 3000 Alimenta- neşti rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi menajer- potabile Total 11,986 30,0 1160 0 Judeţul Ungheni Captare de izvor 13 Zberoaia 1,877 0,140 1/140 - - 1 - - 1 - - 2/50 1 8,0 700 Alimenta- rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi menajer- potabile 14 Pîrliţa 4,581 0,330 3/170 2/170 - 3 - - - 1 2/250 - 2 8,0 1500 Alimenta- rea cu apă centrali- zată pen- tru nece- sităţi me- najere-po- tabile.Fi- nalizarea construc- ţiei 15 Nişcani 1,891 0,140 2/140 1/140 1/140 2 140 13,0 - - - 1/50 - 3,0 2200 Alimenta- rea cu apă centrali- zată pen- tru nece- sităţi so- ciale Total 8,349 13,0 4400 Mun. Chişinău 16 Budeşti 4,054 0,290 2/300 1/300 1/300 2 - - 1 - - 1/50 - 2,0 2200 Alimenta- rea cu apă centrali- zată pen- tru nece- sităţi me- najere-po- tabile Total: 2200 Judeţul Chişinău 17 Lozova 6,312 0,450 3/250 3/250 - 3 450 40,0 - - - 2/50 - 3,0 1300 Alimenta- rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi sociale 18 Ruseştii 5,106 0,370 2/400 2/400 - 2 - - 2 - - 2/50 1 5,0 1200 Alimenta- Noi rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi menajer- potabile Total 11,418 40,0 2500 Judeţul Lăpuşna 19 Cotul- 1,687 0,120 2/120 - 2/120 2 120 10,0 - - - 1/50 - 3,0 3000 Alimenta- Morii rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi sociale 20 Leuşeni 2,453 0,180 3/100 - 3/100 3 180 16,0 - - - 1/50 - 8,0 4000 Alimenta- rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi sociale 21 Cărpi- 10,622 0,770 2/300 2/300 - 2 470 30,0 2 - - 2/50 - 3,0 2000 Alimenta- neni rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi sociale Captare de izvor 5/300 - - 5 - - - 1 - - 1 3,0 1200 Alimenta- rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi menajer- potabile Total 14,762 56,0 1020 0 Judeţul Soroca 22 Vasil- 2,284 0,160 2/160 - 2/160 2 - - 2 - 2/50 1/50 1 5,0 3000 Alimenta- cău rea cu apă centrali- zată pen- tru nece- sităţi me- najer-po- tabile Branşare la apeductul din s.Drochia-or.Drochia 23 Chet- 5,820 0,420 - - - - - 38,0 - 1 - 2/50 1 10,0 1100 Alimenta- rosu rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi sociale, în pers- pectiva branşării la apeduc- tul din or. Drochia Total: 8,104 38,0 4100 Judeţul Cahul 24 Ţiganca 1,827 0,130 2/130 - 2/130 2 - - 2 - - 1/50 - 3,0 3000 Alimenta- rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi menajer- potabile Total 3000 Judeţul Orhei 25 Bieşti 1,448 0,110 2/110 2/110 - 2 - - 2 - - 1/50 - 3,0 1200 Alimenta- rea cent- ralizată cu apă pentru ne- cesităţi menajer- potabile În total:85,189 5090 0 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Volumul modernizării şi dezvoltării sistemului de alimentare cu apă din surse subterane Finalizarea Programului de alimentare cu apă a sudului Republicii Moldova ---+-----------+--------+-------+----------------------------------+-----------------------------------------+------- Nr.| Denumirea |Popula- |Consum | Suprafaţa de alimentare cu apă | Instalaţii, reţele |Volumul d/o|localităţii|ţia (mii|de apă |--------------------+-----+-------|-----+-----+------+-------+-------+------|inves- | |oameni) |(mii |Staţia de pompare de|Orga-|Alimen-|Ins- |Ins- |Rezer-|Turnuri|Staţie |Reţele|tiţii- | | |m3/24h)|asupra fîntînii ar- |niza-|tare cu|tala-|tala-|voare |de cap-|de pom-|(km) |lor ca- | | | | teziene |rea |apă po-|ţia |ţia |de a- |tare |pare | |pitale | | | |------+------+------|peri-|tabilă |bac- |de |cumu- |(buc./ |inter- | |(mii | | | |Total |inclu-|inclu-|met- |din bu-|teri-|clo- |lare |m3) |mediare| |lei) | | | |(buc./|siv mo|siv |rului|vete |cidă |rura-|(buc./| |(buc.) | | | | | |m3/h) |derni-|dez- |I al |(buc./ |(buc)|re |m3) | | | | | | | | |zarea |volta-|zonei|m3/h) | |(buc)| | | | | | | | | |(buc./|rea |de | | | | | | | | | | | | |m3/h) |(buc./|pro- | | | | | | | | | | | | | |m3/h) |tec- | | | | | | | | | | | | | | |ţie | | | | | | | | | | | | | | |sani-| | | | | | | | | | | | | | |tară | | | | | | | | ---+-----------+--------+-------+------+------+------+-----+-------+-----+-----+------+-------+-------+------+------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 ---+-----------+--------+-------+------+------+------+-----+-------+-----+-----+------+-------+-------+------+------- Judeţul Cahul - Zona din lunca Prutului 1 Văleni 3,20 0,23 3/5,7 - 3/5,7 3 - 3 - - 1/50 8,0 4370 2 Brînza 2,58 0,19 3/5,7 - 3/5,7 3 - 3 - - 1/50 - 7,0 3950 3 Colibaşi 5,80 0,42 4/7,5 2/7,5 2/7,5 4 - - 1 - 2/50 - 6,5 7550 4 Slobozia- 6,50 0,47 4/7,5 2/7,5 2/7,5 4 - - 1 - 2/50 - 4,0 2580 Mare 5 Cîşliţa 1,30 0,09 2/7,5 - 2/7,5 2 - 2 - - 1/25 - 4,5 1580 Prut 6 Giurgiu- 3,05 0,22 5/10 5/10 - 5 - 5 - - 1/50 3,0 1500 leşti Total 22,43 21530 U.T.A. Gă- găuzia 7 Dezghingea 6,10 0,44 4/7,5 - 4/7,5 4 - - 1 - 2/50 5,5 6500 8 Congaz 10,60 0,76 5/10,0 4/10,0 1/10,0 5 - - 1 2/200 - 11,5 9500 9 Avdarma 4,42 0,29 3/5,0 1/5,0 2/5,0 3 - 3 - - 2/50 3,0 3400 10 Joltai 2,15 0,14 2/10,0 1/10,0 1/10,0 2 - 2 - - 1/50 3,0 2750 11 Chiriet-Lun- 2,70 0,18 2/8,5 - 2/8,5 2 - 2 - - 1/50 3,0 3500 ga 12 Etulia 2,56 0,17 3/6,0 3/6,0 - 3 - 3 - - 1/50 3,0 3150 13 Baurci 7,80 0,56 5/10,0 3/10,0 2/10,0 5 - 5 - - 2/50 3,0 3900 14 Cişmichioi 5,60 0,40 7/3,0 4/3,0 3/3,0 7 - - 1 - 2/50 8,5 6700 15 Bugeac 2,00 0,13 1/10,0 1/10,0 - 1 - 1 - - 1/50 2,0 1500 16 Chirsova 7,50 0,54 7/5,0 - - 7 7/5,0 7 - - - 2,0 5800 17 Cazaclia 6,60 0,48 6/5,0 1/5,0 - 6 5/5,0 6 - - - - 2,0 6460 18 Svetlîi 2,55 0,17 3/5,0 - - 3 3/5,0 3 - - - - 1,0 1640 19 Cotovscoie 0,98 0,07 2/5,0 - - 2 2/5,0 2 - - - - 2,0 1520 20 Alexeevca 0,46 0,03 2/5,0 - - 2 2/5,0 2 - - - - 2,0 1520 21 Beşghioz 3,53 0,23 4/5,0 - - 4 4/5,0 4 - - - - 3,0 1360 22 Feraponti- 1,10 0,07 2/12,0 2/12,0 - 2 - 2 - - 1/25 - 2,0 600 evca 23 Chioselia- 0,80 0,05 2/4,0 1/4,0 1/4,0 2 - 2 - - 1/25 - 2,0 700 Rusă 24 Beşalma 4,60 0,30 3/7,5 3/7,5 - 3 - 3 - - 2/50 - 2,0 1270 25 Gaidar 4,60 0,33 5/5,0 - - 5 5/5,0 5 - - - - 1,5 2020 26 s.Tomai 5,40 0,39 3/10,0 1/10,0 2/10,0 3 - 3 - - 2/50 - 3,0 3370 Total 82,05 67160 În total 104,48 88690 ---+-----------+--------+-------+------+------+------+-----+-------+-----+-----+------+-------+-------+------+------- Volumul dezvoltării sistemelor de alimentare cu apă potabilă din apeducte în grup ---+-----------+--------+-------+-------------------------------------------+----------------------------- Nr.| Denumirea |Popula- |Consum | Sursa de alimentare cu apă |Reţele şi instalaţii |Volumul d/o|localităţii|ţia (mii|de apă |-------------------------------------------|------+-------+------|inves- | |oameni) |(mii | De suprafaţă | Subterană |Rezer-|Turnuri|Reţele|tiţii- | | |m3/24h)|---------------------|---------------------|voare |de cap-|(km) |lor ca- | | | |Lungi-|Staţie|Insta- |Lungi-|Staţie|Insta- |de a- |tare | |pitale | | | |mea a-| de |laţie |mea a-| de |laţie |cumu- |(buc./ | | (mii | | | |peduc-|pompa-|de de- |peduc-|pompa-|de de- |lare |m3) | | lei) | | | |tului |re in-|zinfec-|tului |re in-|zinfec-|(buc./| | | | | | |(km) |terme-|tare |(km) |terme-|tare |m3) | | | | | | | |diară |(buc.) | |diară |(buc.) | | | | | | | | |(buc.)| | |(buc.)| | | | | ---+-----------+--------+-------+------+------+-------+------+------+-------+------+-------+------+------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 ---+-----------+--------+-------+------+------+-------+------+------+-------+------+-------+------+------- Apeductul în grup Cahul-Vulcăneşti-Taraclia Judeţul Cahul 1 Lebedenco 1,0 0,072 0,7 --- 1 --- --- --- --- 1/25 2,0 750 2 Pelinei 2,3 0,166 0,25 --- 1 --- --- --- --- 1/50 3,0 750 3 Sadîc 0,1 0,007 0,25 --- 1 --- --- --- --- 1/25 0,5 500 4 Găvănoasa 1,4 0,1 0,50 --- 1 --- --- --- --- 1/25 2,0 750 5 Ursoaia 1,5 0,11 1,25 --- 1 --- --- --- --- 1/25 2,0 750 6 Vladimirovca 0,4 0,03 0,50 --- 1 --- --- --- --- 1/25 1,0 700 7 Nicolaevca 0,9 0,065 0,50 --- 1 --- --- --- --- 1/25 2,0 750 8 Cotihana 1,4 0,1 2,0 --- 1 --- --- --- --- 1/25 2,0 750 9 Moscovei 3,1 0,223 0,25 --- 1 --- --- --- --- 1/50 3,0 750 10 Lopăţica 0,9 0,065 0,25 --- 1 --- --- --- --- 1/25 2,0 750 Total 7200 Judeţul Taraclia 11 Hagichioi 0,3 0,022 0,25 --- 1 --- --- --- --- 1/25 0,5 500 12 Hîrtop 0,43 0,031 0,25 --- 1 --- --- --- --- 1/25 1,0 700 13 Balabanu 0,93 0,067 0,25 --- 1 --- --- --- --- 1/25 1,0 700 14 Albota de Jos 0,79 0,056 2,0 --- 1 --- --- --- --- 1/25 2,0 750 Total 2650 U.T.A. Găgăuzia 15 Carbalia 0,61 0,04 6,5 --- 1 --- --- --- --- 1/25 1,0 180 16 Copceac 8,9 0,641 7,0 1 1 --- --- --- 2/150 --- 4,0 3900 Total 4080 În total 24,96 13930 Apeduct în grup Micăuţi-Străşeni-Călăraşi Judeţul Chişinău 1 Micăuţi 2,74 0,190 --- --- --- --- --- --- --- --- 3,0 700 2 Logăneşti 0,31 0,075 --- --- --- 0,50 --- 1 --- 1/25 0,5 500 3 Ratuş 1,50 0,366 --- --- --- 1,50 --- 1 --- 2/50 2,0 750 4 Drăsliceni 2,05 0,141 --- --- --- 2,50 1 1 --- 2/50 3,0 900 5 Roşcani 1,72 0,083 --- --- --- 1,50 --- 1 --- 1/25 3,0 750 6 Sereţ 6,09 0,292 --- --- --- 3,50 1 1 --- 2/50 4,0 900 7 Rassvet 0,376 0,018 --- --- --- 0,50 --- 1 --- 1/25 1,0 700 8 Bîcovăţ 3,500 1,000 --- --- --- 0,50 1 1 2/150 --- 2,0 1100 Total 6300 Judeţul Ungheni 9 Petuşca 3,67 0,176 --- --- --- 4,00 1 1 --- 2/50 3,5 900 Total 900 În total 21,956 7200 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Volumul modernizării şi dezvoltării sistemelor de canalizare a localităţilor rurale ---+-------------+------+-----+------------+-----------------+--------------+-----+---------- Nr.| Denumirea |Popu- |Eva- | Staţie | Staţii de | Reţele de |Volu-| Note d/o| localităţii |laţia |cua- | de epurare | pompare apelor | canalizare |mul | | |(mii |rea | | de canalizare | (km) |in- | | |oame- |ape- |-----+------|-----+-----+-----|----+----+----|ves- | | |ni) |lor |Pro- |Tipul |Total|Mo- |Ex- |To- |Mo- |Ex- |ti- | | | |rezi-|duc- |lucră-|(buc)|der- |tin- |tal |der-|tin-|ţii- | | | |duale|tivi-|rii | |niza-|derea|(km)|ni- |de- |lor | | | |(mii |tatea| | |rea |(buc)| |za- |rea |capi-| | | |m3/ |(mii | | |(buc)| | |rea |(km)|tale | | | |24h) | m3/ | | | | | |(km)| |(mii | | | | | 24h)| | | | | | | | lei)| | | | | | | | | | | | | | ---+-------------+------+-----+-----+------+-----+-----+-----+----+----+----+-----+---------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 ---+-------------+------+-----+-----+------+-----+-----+-----+----+----+----+-----+---------- Localităţile rurale cu criterii igienice nefavorabile Judeţul Bălţi 1 Balatina 4,74 0,34 --- Const- --- --- 1 --- --- 4 2200 Staţii de rucţie epurare nouă compacte Judeţul Edineţ 2 Brătuşeni 5,28 0,38 --- --- 1 1 --- 1,5 1,5 1700 Judeţul Chişinău 3 Lozova 6,31 0,45 --- Const- --- --- 1 --- --- 7 2300 Staţii de rucţie epurare nouă compacte 4 Ruseştii Noi 5,106 0,37 --- Const- --- --- 1 --- --- 6 2200 rucţie nouă 5 Budeşti 4,054 0,29 0,125 Moder- 2 2 --- 6 4 --- 2200 nizare 6 Bîcovăţ 3,5 1,00 1,00 Resta- 2 2 --- 0,5 0,2 --- 440 bilire şi mo- derni- zare Total: 7140 Judeţul Lăpuşna 7 s.Leuşeni 2,45 0,18 --- --- --- --- 1 --- --- 3 2200 8 s.Cărpineni 10,62 0,77 1,50 Finali- --- --- 2 --- --- 7 3700 zarea const- rucţiei 9 Cotul Morii 1,687 0,12 --- Const- --- --- --- --- --- 1 400 Instalaţii rucţie bioingi- nouă nerice Total: 6300 Judeţul Soroca 10 Vasilcău 2,284 0,16 --- Const- --- --- --- --- --- 1 480 Instalaţii rucţie bioingi- nouă nerice 11 Chetrosu 5,82 0,42 --- Const- --- --- 1 --- --- 6 2200 rucţie nouă Total: 2680 Judeţul Tighina 12 Taraclia 4,733 0,34 --- Const- --- --- 1 --- --- 4 2200 Staţii de rucţie epurare nouă compacte Judeţul Ungheni 13 s.Pîrliţa 4,581 0,33 --- Const- --- --- 1 --- --- 4 2200 Staţii de rucţie epurare nouă compacte Programul de alimentare cu apă a sudului Moldovei Satele din lunca Prutului Judeţul Cahul 14 Colibaşi 5,80 0,42 --- Const- --- --- 1 --- --- 5 2200 rucţie nouă 15 Slobozia Mare 6,50 0,47 --- Const- --- --- 1 --- --- 3 2300 rucţie nouă Total: 4500 U.T.A.Găgăuzia 16 Dezghingea 6,10 0,44 0,40 Resta- 1 1 --- 7 4 --- 726 bilire şi mo- derni- zare 17 Congaz 10,60 0,76 0,72 Resta- 2 2 --- 11 2 --- 1000 bilire şi mo- derni- zare 18 Chirsova 7,50 0,54 0,87 Resta- 1 1 --- 7 2 --- 860 bilire şi mo- derni- zare 19 Cazaclia 6,60 0,48 0,20 Resta- 1 1 --- 7 3 --- 1300 bilire şi mo- derni- zare 20 Tomai 5,40 0,39 0,40 Resta- 1 1 --- 6 3 --- 726 bilire şi mo- derni- zare Total: 4612 În total: 109,66 8,65 33532 -------------------------------------------------------------------------------------- Avînd în vedere complexitatea finanţării sistemului de asigurare cu apă potabilă şi utilizării apelor reziduale în localităţile rurale în perioada examinată, ameliorarea situaţiei create se va baza pe folosirea în continuare a apelor din fîntîni. Fîntînile poluate se lichidează, construcţia fîntînilor noi se va efectua conform proiectelor standard şi schemelor aprobate. Pentru grupa întîi de localităţi rurale (apa potabilă necalitativă), în scopul alimentării cu apă potabilă, conform normei de 6 l/om în 24h, în perioada anilor 2002-2006 se prevede: ------------------------------------------------------------------------ Nr.| Judeţe | Reconstrucţia şi | Achiziţionarea d/o| | construcţia fîntî-| transportului | | nilor | special | |-------------------|------------------ | | unităţi | mii lei | unităţi | mii lei ------------------------------------------------------------------------ 1 Bălţi 60 500 2 200 2 Tighina 50 400 2 200 3 Edineţ 60 500 1 100 4 Ungheni 40 350 1 100 5 Chişinău 60 500 1 100 6 Lăpuşna 70 600 2 200 7 Soroca 40 350 1 100 8 Cahul 10 100 - - 9 Orhei 10 100 - - Total: 3400 10 1000 ------------------------------------------------------------------------ În cadrul Programului, pentru localităţile rurale în care nu se planifică construcţia staţiilor de epurare a apelor de canalizare, se prevede extinderea parcului autotransportului special de S.A.""Apă-Canal" în vederea transportării apelor reziduale la staţiile de deversare ale oraşelor şi satelor cu staţii de epurare. ------------------------------------------------------------------------ Nr.|Întreprinderile SA "Apă-Canal"|Numărul utilităţilor autotransport d/o| din oraşe | special | |------------------------------------- | | unităţi | mii lei ---|------------------------------|------------------|------------------ 1 | 2 | 3 | 4 ------------------------------------------------------------------------ 1 Glodeni 1 100 2 Făleşti 1 100 3 Căuşeni 1 100 4 Costeşti 1 100 5 Otaci 1 100 6 Nisporeni 1 100 7 Cantemir 1 100 8 Orhei 1 100 9 Comrat 1 100 10 Vulcăneşti 1 100 11 Alexandrerfeld 1 100 12 Cricova 1 100 13 Călăraşi 2 200 14 Ceadîr-Lunga 2 200 15 Congaz 2 200 16 Cahul 2 200 17 Taraclia 2 200 Total 22 2200 ------------------------------------------------------------------------ Pentru îmbunătăţirea situaţiei create în localităţile rurale, este necesar: a crea în sate agenţii de exploatare a sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare, subordonate primăriilor; a practica privatizarea sistemelor centralizate rurale de alimentare cu apă şi canalizare; a elabora în fiecare localitate un program local de acţiuni în vederea aducerii în bunăstare a fîntînilor, izvoarelor în baza unor scheme aprobate; a cerceta toate sursele de apă fiabile, amplasate în zonele de consum şi în afara hotarelor zonelor populate, elaborînd scheme de amplasare a fîntînilor de captare a izvoarelor; a echipa cu apometre toţi utilizatorii sistemelor centralizate; a crea zone de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apă; a stabili tarife progresive sau stabile pentru apa consumată din apeducte centralizate; a practica întocmirea contractelor între agenţiile rurale de exploatare şi S.A. "Apă-Canal" din oraşe privind deservirea şi repararea sistemelor centralizate, precum şi asigurarea cu apă potabilă adusă din altă parte; a completa parcul de transport auto specializat cu unităţi pentru aducerea apei şi curăţirea haznalelor în localităţile rurale. VIII. PERFECŢIONAREA BAZEI NORMATIV-JURIDICE ŞI INSTITUŢIONALE A ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERILOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE În perioada anilor 2002-2006 va continua reorganizarea şi perfecţionarea structurii instituţionale a branşei, deoarece aceste măsuri au un rol principal în dezvoltarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare. Se prevede: a reorganiza toate întreprinderile specializate ale S.A. "Apă-Canal" în asociaţii comerciale, funcţionînd în bază de contract cu consumatorul şi proprietarul infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare; a stabili modul de certificare a specialiştilor angajaţi în exploatarea sistemelor şi instalaţiilor de alimentare cu apă şi canalizare; a completa personalul administrativ şi tehnico-ingineresc al întreprinderilor S.A."Apă-Canal" cu specialişti de profil, deţinători ai certificatelor corespunzătoare; a elabora şi aproba Lista sistemelor de alimentare cu apă potabilă (obiecte deosebit de importante ale activităţii vitale), care aparţin exclusiv statului şi municipiilor. Celelalte obiecte se recomandă a fi privatizate de organizaţii comerciale în modul stabilit; a crea societăţi pe acţiuni corespunzătoare, pachetul de control al acţiunilor aparţinînd statului, pentru organizarea construcţiei şi exploatării ulterioare a apeductelor în grup, amplasate pe teritoriul diferitelor judeţe; a include în sfera de activitate a S.A. "Apă-Canal" deservirea sistemelor interioare de alimentare cu apă şi canalizare ale fondului locativ în bază de contract cu direcţiile cooperativelor comunale, asociaţiile de locatari şi proprietarii caselor individuale; a crea pe lîngă Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Centrul de gestiune delegată a gospodăriei de apeduct şi canalizare pentru elaborarea cadrului normativ, juridic şi legislativ şi pentru atragerea capitalului privat în alimentarea cu apă şi canalizare în bază de contract (concesiune, arendă, gestiune interesată ori delegată, întreprinderi mixte). Principiul de bază de selectare a investorului este metoda de concurs - licitaţie; a asigura susţinerea de către stat a activităţii Centrului de gestiune delegată; a desfăşura prin mass-media munca de lămurire privind necesitatea gestiunii delegate a gospodăriei de apeduct şi canalizare, prezentînd concomitent informaţii despre posibilele tarife în raport cu solvabilitatea consumatorilor de apă; a crea pe lîngă Centrul naţional ştiinţifico-practic de medicină preventivă un sistem de informaţie a populaţiei privind calitatea apei potabile alimentare şi educarea unei atitudini grijulii a consumatorilor faţă de sursele de apă; a elabora sau a modifica pînă în anul 2001 actele legislative din domeniu, conform listei specificate în tabelul nr.1. În perioada realizării prezentului Program se va derula un proces stabil de perfecţionare a bazei normative în domeniul gospodăriei apelor şi se vor efectua un şir de cercetări. Obiectivele principale ale acestor lucrări sînt următoarele: ajustarea normelor şi regulilor în viogoare la cele europene şi internaţionale. Graţie optimizării consumului de apă, normele consumului de apă vor fi stabilite la nivelul celor europene - 120-160 l/pers. în 24h şi va fi exclusă utilizarea apei potabile pentru irigarea teritoriilor şi zonelor verzi; crearea condiţiilor pentru a stimula economisirea apei, energiei electrice, executarea măsurilor de protecţie a apei, elaborarea şi aplicarea înlesnirilor economice pentru întreprinderile industriale ecologic fiabile; asigurarea fiabilităţii tehnice şi sanitaro-epidemiologice a sistemelor; optimizarea regimurilor de funcţionare a sistemelor şi staţiilor de pompare; implementarea tehnologiilor avansate, utilajului şi materialelor moderne şi, mai ales, executate complet de uzine. Utilizarea instalaţiilor individuale şi colective pentru tratarea suplimentară a apei folosite în scopuri alimentare în localităţile nefavorabile, ca măsură temporară pentru îmbunătăţirea urgentă a condiţiilor vitale ale populaţiei; elaborarea normativelor reale privind calitatea apelor reziduale evacuate în bazinele de apă, asigurarea echilibrului dintre nivelul exigenţelor şi posibilităţile economiei naţionale, excluderea prevalării indicilor calităţii apelor reziduale epurate asupra indicilor apei potabile, corespunderea indicilor calităţii apelor reziduale limitelor testărilor prin metode tradiţionale ale controlului de laborator; inventarierea şi aprobarea rezervelor de ape subterane; lucrări de cercetări ştiinţifice şi elaborări tehnice privind fabricarea biogazului şi utilizarea nămolurilor în calitate de îngrăşăminte organice. Lista actelor normative şi lucrărilor de cercetări ştiinţifice care urmează a fi elaborate pînă în anul 2006 se prezintă în tabelul nr.2. LISTA actelor legislative ce urmează a fi eliberate ori modificate pînă la anul 2006 ---+------------------------+-------------------------------------------- Nr.| Denumirea actelor | Scopul elaborării ori modificării d/o| legislative | ---+------------------------+-------------------------------------------- 1. Legea privind alimenta- Stabilirea bazelor juridice ale activităţii, rea cu apă şi canaliza- organizarea relaţiilor reciproce cu organe- rea le administraţiei publice locale, exigenţele de bază faţă de calitatea serviciilor pres- tate, bazele privatizării, evidenţei instru- mentale, politicii tarifare 2. Legea cu privire la con- Excluderea divergenţelor în ceea ce priveşte dominium şi la privati- plata pentru deservirea reţelelor interioare, zarea fondului locativ excluderea contractelor directe cu proprie- tarii apartamentelor şi reglementarea eviden- ţei instrumentale, în conformitate cu Legea privind energetica 3. Legea privind gestiona- Stabilirea exigenţelor faţă de atragerea ope- rea delegată în domeniul ratorilor privaţi în gestionarea gospodăriei serviciilor de alimenta- de apeduc şi reglementarea activităţii lor re cu apă şi canalizare de o instituţie independentă, modul de stabi- (cu anexarea unui set de lire a tarifelor pentru operatorii privaţi, contracte-tip şi regula- concesionari mente) 4. Legea privind plata ser- Exigenţele principale faţă de plată, modul viciilor comunale de încasare a datoriilor, debranşarea de la reţele a populaţiei şi altor consumatori, restructurizarea datoriilor 5. Regulamentul cu privire Stabilirea normativelor de evacuare a apelor la normativele de evacu- uzate conform unor indici concreţi la nive- are a apelor uzate în lul exigenţelor europene (România, Ucraina) sursele de apă în peri- oada anilor 2002-2003, pînă la emiterea Reguli- lor de protecţie a ape- lor de suprafaţă 6. Completări şi modificări Modificarea normelor în vigoare privind im- la Codul fisdcal pozitarea cheltuielilor pentru reparaţia re- ţelelor şi întreţinerea lor în bunăstare, combaterea curgerilor. Art. 27 al Codului fiscal urmează a fi modificat în partea ce ţine de sistemele de alimentare cu apă şi canalizare ------------------------------------------------------------------------- Tabelul nr. 2 Lista actelor normative şi lucrărilor de cercetări care urmează a fi elaborate pînă în anul 2006 ------------------------------------------------------------------------ Nr.| Denumirea actelor normative | Responsabil de ela- | Termenul d/o| | borare | de | | |executare ---|-----------------------------------|---------------------|---------- 1 | 2 | 3 | 4 ------------------------------------------------------------------------ 1 Reguli privind protecţia apelor de Ministerul Ecologiei, 2005 suprafaţă Construcţiilor şi De- zvoltării Teritoriu- lui 2 Reguli privind recepţia apelor re- Ministerul Ecologiei, 2004 ziduale în sistemele comunale de Construcţiilor şi De- canalizare zvoltării Teritoriu- lui 3 Normativ în construcţii, Alimenta- Ministerul Ecologiei, 2004 rea cu apă. Reţele şi instalaţii Construcţiilor şi De- exterioare zvoltării Teritoriu- lui, Universitatea Tehnică a Moldovei 4 Normativ în construcţii. Canaliza- Ministerul Ecologiei, 2003 rea. Reţele şi instalaţii exteri- Construcţiilor şi De- oare zvoltării Teritoriu- lui 5 Normativ în construcţii.Instalaţii Ministerul Ecologiei, 2006 interioare de alimentare cu apă şi Construcţiilor şi De- canalizare zvoltării Teritoriu- lui 6 Standardul de stat al calităţii Ministerul Sănătăţii, 2003 "Apă potabilă" Centrul naţional şti- inţifico -practic de medicină preventivă, Universitatea de Stat de Medicină şi Farma- cie "N. Testimiţanu" Departamentul Stan- dardizare şi Metrolo- gie, Academia de Şti- inţe a Moldovei 7 Contract tip de prestare a servi- Ministerul Ecologiei, 2002 ciilor de alimentare cu apă şi ca- Construcţiilor şi De- nalizare zvoltării Teritoriu- lui,Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică 8 Regulamentul privind exploatarea Ministerul Ecologiei, 2002 tehnică a sistemelor comunale de Construcţiilor şi De- alimentare cu apă şi canalizare zvoltării Teritoriu- lui 9 Elaborarea catalogului staţiilor Ministerul Ecologiei, 2004 de tratare a apelor potabile şi Construcţiilor şi De- reziduale, livrate complet de uzi- zvoltării Teritoriu- nă,recomandate pentru utilizare în lui Republica Moldova 10 Studierea nămolurilor la staţiile Ministerul Agricultu- 2004 de epurare cu scopul utilizării rii şi Industriei lor în calitate de îngrăşăminte Alimentare organice 11 Studierea şi elaborarea complexu- Universitatea Tehnică 2004 lui de obţinere a biogazului la a Moldovei staţiile de epurare a apelor rezi- duale 12 Inventarierea şi aprobarea rezer- Asociaţia de Stat 2003- velor de ape subterane "Ageom" 2006 13 Elaborarea programelor teritoriale Organele administraţi- 2002- de modernizare şi dezvoltare a si- ţiei publice locale 2003 stemelor comunale centralizate de alimentare cu apă şi canalizare 14 Elaborarea programelor tematice şi Universitatea Tehnică 2002- manualelor pentru organizarea sis- a Moldovei 2003 temului de perfecţionare profesio- nală a specialiştilor în tratarea apei şi epurarea apelor reziduale 15 Elaborarea concepţiiloir de pro- Ministerul Ecologiei, Perma- iectare tip la nivelul exigenţelor Construcţiilor şi De- nent contemporane pentru urgentarea zvoltării Teritoriu- procesului de modernizare şi dez- lui voltare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare 16 Efectuarea cercetărilor ştiinţifi- Academia de Ştiinţe a 2003- ce,elaborarea Standardului de stat Moldovei, Departamen- 2004 privind folosirea reactivelor efi- tul Standardizare şi ciente noi de tratare a apei Metrologie 17 Elaborarea recomandărilor de folo- Ministerul Ecologiei, 2003- sire a dioxidului de clor pentru Construcţiilor şi De- 2004 dezinfectarea apei potabile în zvoltării Teritoriu- proiectarea şi exploatarea siste- lui, Universitatea melor de alimentare cu apă Tehnică a Moldovei 18 Organizarea cursurilor de perfec- Universitatea Tehnică Perma- ţionare a inginerilor specialişti a Moldovei nent în sistemele de alimentare cu apă şi canalizare 19 Elaborarea Regulamentului privind Ministerul Ecologiei, 2003- fiabilitatea şi stabilirea surse- Construcţiilor şi De- 2004 lor şi sistemelor de alimentare cu zvoltării Teritoriu- apă în condiţii de situaţii excep- lui,Departamentul Si- ţionale tuaţii Excepţionale ------------------------------------------------------------------------ Notă: Costul elaborărilor este de 0,5% din volumul total de investiţii capitale şi constituie 7 mil.lei. Finanţarea este prevăzută în general din bugetul de stat, cu atragerea concomitentă a mijloacelor financiare din programele şi fondurile internaţionale. În perioada examinată este necesară efectuarea unui complex de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii financiare a organizaţiilor comunale de alimentare cu apă şi canalizare. Se prevede: a elabora în decursul anului 2002 modul de restructurare şi lichidare a creanţelor în domeniu şi a stabili termene reale şi stricte de realizare, precum şi mecanismele de relaţii cu consumatorii bugetari, compensarea tarifelor pentru populaţia cu venituri mici; a finaliza pînă în anul 2006 contorizarea deplină a consumatorilor de apă, a acumula 100% din plăţile ce urmează a fi achitate de consumatori, a spori exigenţele faţă de neplătitori, a elabora o hotărîre de Guvern privind achitările pentru apa consumată, prevăzînd sancţiuni juridice pentru plăţi achitate cu întîrziere; în conformitate cu Legea privind apa potabilă (art.7, pct.2) a înainta în decursul anului 2002 propuneri spre examinare în Parlament privind stabilirea unor înlesniri fiscale în funcţie de fiabilitatea ecologică, precum şi a unor înlesniri vamale pentru importarea utilajului, materialelor şi reactivelor; a atrage prin toate mijloacele în proiectele investiţionale surse extrabugetare şi a aduce prin gestionare delegată nivelul finanţării: de la bugetul republican - cel mult de 10%; de la bugetele locale - 15-20%; a scuti veniturile obţinute în procesul exploatării sistemelor de alimentare cu apă şi canalizaţie de impozitul pe profit, în decursul duratei de achitare pentru a rambursa în termen creditele investite; a reorganiza politica tarifară prin: elaborarea unei baze metodologice unice pentru determinarea şi reglarea tarifelor în funcţie de dinamica generală a preţurilor şi componenţa investiţiilor; excluderea finanţării încrucişate; stabilirea în fiecare municipiu şi judeţ a unor tarife unice pentru toţi consumatorii cu evidenţa categoriei sursei de alimentare cu apă, cantităţii şi calităţii apei; asigurarea către anul 2003 a trecerii la plată conform următoarelor tarife stabile "progresive": minim - pentru consumul volumelor de apă necesare pentru viaţă, independent de asigurarea materială; majorat esenţial - în caz de depăşire a normelor minime; de stimulare - pentru economisirea apei de către consumator; asigurarea publicităţii procesului de formare a tarifelor pentru a cîştiga încrederea consumatorului de servicii. IX. MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR Sistemele şi instalaţiile de apeduct şi canalizare sînt obiecte de protecţie a mediului şi, în acelaşi timp, surse potenţiale de poluare a mediului. De aceea la proiectarea, construirea şi exploatarea lor este necesar să fie respectate un şir de măsuri, care ar permite reducerea la minimum a acţiunii negative a numitelor obiecte asupra mediului înconjurător. Măsuri privind folosirea raţională şi protecţia resurselor acvatice Măsurile prevăd prevenirea poluării bazinelor acvatice şi folosirea raţională a resurselor de apă, argumentarea schemelor adoptate de alimentare cu apă, evacuarea şi epurarea apelor reziduale, fiind orientate spre perfecţionarea: tehnologiilor cu un consum sporit de apă prin schimbarea lor cu tehnologii cu un consum mic sau care exclud utilizarea apei; sistemelor de alimentare cu apă cu utilizarea maximă a schemelor circulante şi fără scurgeri; controlului asupra consumului de apă; normelor şi normativelor privind consumul de apă; tehnologiilor de tratare a apei cu utilizarea reactivelor şi dezinfectanţilor eficienţi; metodelor de epurare a apelor, care ar asigura micşorarea conţinutului substanţelor nocive sub nivelul concentraţiei maxime admisibile (CMA); schemelor de evacuare organizată şi metodelor de epurare a apelor meteorice; contorizării evacuărilor apelor reziduale; implementării tehnologiilor cu utilizarea recirculaţiei apei; controlului analitic al surselor de apă în sectoarele amonte şi aval de evacuările de canalizare. Propuneri privind prevenirea scurgerilor de avarie ale apelor reziduale Pentru prevenirea situaţiilor de avarie sînt necesare: instalarea conductelor duble pentru debranşarea la timp a tronsonului avariat; utilizarea utilajului şi conductelor rezistente la coroziunea şi abraziunea provocate de mediile lichide agresive; construirea rezervoarelor pentru acumularea scurgerilor de avarie şi apelor reziduale; îndiguirea terenurilor şi zonelor de amplasare a instalaţiilor tehnologice, la care sînt posibile scurgeri de avarie ale apelor reziduale; elaborarea şi coordonarea schemelor de acţiune în situaţii de avarie. Măsuri privind protecţia apelor subterane Pentru protecţia apelor subterane se preconizează următoarele măsuri: evacuarea eficientă a apelor meteorice de pe teritoriile întreprinderilor şi localităţilor; ridicarea artificială a cotelor de nivelment al teritoriului; crearea ecranelor impermeabile şi perdelelor de etanşare. obturarea fîntînilor care nu mai funcţionează sau conservarea lor; respectarea strictă a limitelor la apă, adoptarea măsurilor privind micşorarea captării apei; amenajarea şi respectarea zonelor sanitare de protecţie; organizarea observărilor regulate de regim asupra nivelului şi calităţii apelor subterane; evidenţa consumului apelor subterane. Măsuri de protecţie a gospodăriei piscicole Pentru prevenirea daunelor posibile şi menţinerea rezervelor de peşte sînt necesare următoarele măsuri: amplasarea sistemelor de evacuare pe terenuri îndepărtate de sectoarele bazinelor acvatice de apă, unde peştii depun icre; echiparea instalaţiilor de captare a apei în bazinele acvatice cu destinaţie piscicolă cu dispozitive de protecţie a peştelui; asigurarea epurării apelor reziduale şi pluviale pînă la nivelul concentraţiei maxim admisibile (CMA) pentru bazinele gospodăriei piscicole; selectarea tehnologiilor lucrărilor de construcţie pe acvatoriul bazinelor acvatice şi teritoriul aferent, conform exigenţelor normativelor de protecţie a gospodăriei piscicole. Zonele şi fîşiile de protecţie a apei Una din măsurile principale de protecţie a apei contra poluării şi epuizării bazinelor acvatice este delimitarea zonelor de protecţie şi a fîşiilor de protecţie din preajma bazinului. Zona de protecţie a obiectului acvatic este teritoriul aferent acvatoriului pentru care se stabileşte un regim special de folosire. În limitele zonei de protecţie a bazinului acvatic pe malurile obiectului se evidenţiază o fîşie de protecţie a apei de lîngă mal, utilizarea căreia este strict limitată. Pentru sursele de alimentare cu apă potabilă, se creează suplimentar o zonă de protecţie sanitară în baza proiectului de amenajare a prizei de apă. În volumul total de investiţii capitale (1243223 mii lei) pentru măsurile de protecţie a mediului se prevăd următoarele investiţii capitale: alimentarea cu apă - 76940 mii lei; canalizarea - 220092 mii lei. X. REALIZAREA PROGRAMULUI Pentru realizarea Programului pe perioada anilor 2002-2006 se prevăd următoarele investiţii capitale: municipii şi oraşe - 1042371 mii lei: alimentarea cu apă - 740100 mii lei; canalizarea - 302270 mii lei; localităţile rurale - 200852 mii lei: alimentarea cu apă - 165120 mii lei, canalizarea - 35732 mii lei. Surse investiţionale planificate pentru oraşe şi municipii: (mii lei) ------------------------------------------------------------------------ Nr.| Sursa finanţării |Alimentarea|Canalizarea| Total d/o| | | | ------------------------------------------------------------------------ 1 Bugetele de toate nivelurile 180000 20000 200000 2 Creditele organizaţiilor fi- 336600 187900 524500 nanciare internaţionale 3 Cota parte a industriei 150000 60000 210000 4 Finanţarea în cadrul gestionă- 73500 34370 107870 rii delegate În total: 740100 302270 1042370 inclusiv elaborările ştiinţi- 3700 1500 5200 fice, de investigaţie şi nor- mative ------------------------------------------------------------------------ Distribuirea investiţiilor capitale pentru oraşe şi municipii pe ani: (mii lei) ------------------------------------------------------------------------ Nr.| Denumirea serviciului | Total | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 d/o| | | | | | | ------------------------------------------------------------------------ 1 Alimentarea cu apă 740100 73934 86975 146970 185700 246521 2 Canalizarea 302271 31187 65972 79012 76285 49815 3 Total: 1042371 105121 152947 225982 261985 296336 4 inclusiv finanţare de 200000 20000 30000 40000 50000 60000 la buget ------------------------------------------------------------------------ Surse investiţionale planificate pentru localităţile rurale: (mii lei) ------------------------------------------------------------------------ Nr.| Sursele de finanţare |Alimentarea cu apă|Canalizarea| Total d/o| | | | ------------------------------------------------------------------------ 1 Bugetele de toate nivelu- 41280 8932 50212 rile 2 Credite bancare, mijloa- 49530 10720 60250 cele programelor şi fon- durilor internaţionale 3 Capital privat 57790 12510 70300 4 Încasări de la populaţie 16520 3570 20090 În total: 165120 35732 200852 ----------------------------------------------------------------------- Acoperirea cheltuielilor cu luarea în calcul a celor exploataţionale şi achitarea dobînzii pentru credit se realizează din contul: plăţilor consumatorilor, asigurate prin colectări de 100%; implementării tarifelor "progresive" stabile, care includ componenta investiţională; creditelor preferenţiale cu dobînda anuală de 4-5%; stabilirii termenului de rambursare a creditului în 10-12 ani; executării urgente a Programului de implementare a evidenţei instrumentale la captarea apei, alimentarea şi consumul apei, inclusiv contorizarea consumatorilor individuali. Coordonarea lucrărilor privind implementarea Programului, determinarea direcţiilor prioritare şi obiectelor, controlul asupra folosirii mijloacelor investite conform destinaţiei le efectuează Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, în comun cu Ministerul Sănătăţii, organizaţiile neguvernamentale de profil. Stabilirea direcţiilor prioritare de implementare, selectarea obiectelor şi localităţilor le vor execută Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, în comun cu Ministerul Sănătăţii. În perioada anilor 2002-2006 realizarea Programului se va efectua paralel în trei direcţii: 1) perfecţionarea bazei legislative şi normative, cercetări ştiinţifice, acţionare şi privatizare; 2) crearea în anul 2002 a Centrului de gestionare delegată şi organizarea lucrărilor de asigurare a condiţiilor economice, financiare şi legislative pentru gestionarea delegată, atrăgînd în baza ei credite şi investiţii ale capitalului privat; 3) elaborarea proiectelor, desfăşurarea licitaţiilor privind construcţia tuturor obiectelor din cadrul Programului, executarea concretă a lucrărilor. Executarea lucrărilor de modernizare şi dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în oraşe şi municipii se propune a fi realizate în două etape: etapa întîi - lucrări cu cheltuieli mici: reconstrucţia captărilor de apă în funcţiune; amenajarea zonelor de protecţie sanitară în perimetru de regim sever; reconstrucţia parcului de rezervoare pentru optimizarea funcţionării sistemului şi alimentarea garantată cu apă în caz de situaţii excepţionale; contorizarea mai rapidă a consumurilor; etapa a doua: extinderea captărilor de ape subterane; construcţia staţiilor de tratare a apelor subterane de capacitate mică; construcţia staţiilor de pompare şi a instalaţiilor de dezinfectare cu utilizarea utilajului modern; extinderea parcului de rezervoare; reconstrucţia tronsoanelor deteriorate ale reţelelor prin utilizarea unor materiale moderne cu un termen de exploatare de cel puţin de 50 de ani; modernizarea instalaţiilor de epurare ale reţelei de alimentare cu apă şi de canalizare, ajustînd capacităţile lor la volumele de evacuare a apelor; renovarea utilajului în staţiile de pompare a apelor uzate; reconstrucţia tronsoanelor deteriorate ale reţelelor de canalizare. Asigurarea populaţiei din localităţile rurale cu apă potabilă se prevede a fi realizat în trei etape: etapa întîi - livrarea apei către populaţie, în scopuri exclusiv potabile, prin transportarea ei în recipiente, reconstrucţia şi construcţia fîntînilor; etapa a doua - construcţia sistemelor centralizate de alimentare cu apă; etapa a treia - construcţia (în caz de necesitate) a staţiilor de tratare a apelor subterane cu capacităţi mici, executate complet de uzină. Obiecte şi măsuri prioritare ---+------------------------+-----------------------+-----------+--------- Nr.| Denumirea de obiecte | Criteriile |Volumul in-| Termenul d/o| şi măsuri | de determinare |vestiţiilor| de rea- | | |capitale | lizare | | |(mii lei) | ---+------------------------+-----------------------+-----------+--------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 ---+------------------------+-----------------------+-----------+--------- Alimentarea cu apă 1 Executarea lucrărilor în 132320, in- 2002-2004 fiecare dintre cele 43 clusiv pen- localităţi urbane cu tru mun. cheltuieli mici: Chişinău - reconstrucţia captări- 19750 şi lor de apă existente, pentru mun. inclusiv renovarea pom- Bălţi - pelor de asupra fîntîni- 7120 lor arteziene (cca 100 un.); amenajarea zonelor sanitare în perimetrul 1 (cca 350 un.); reechiparea, staţiilor de pompare, inclusiv re- novarea pompelor (cca 150 un.); desfăşurarea licita- ţiei între firmele pro- ducătoare de pompe; ermetizarea parcului de rezervoare; contorizarea sisteme- lor de consum al apei, inclusiv a consumatori individuali (76470 con- toare); modernizarea tehnolo- giilor de tratare a apei potabile, staţiilor de epurare în funcţiune fă- ră întreruperea ciclului de producţie 2 Reconstrucţia reţelelor 168050 2002-2006 şi instalaţiilor de ape- duct în mun.Chişunău 3 Reconstrucţia reţelelor 36944 2002-2006 şi instalaţiilor de ape- duct în mun.Bălţi 4 Apeduct în grup Cahul- Finalizarea Programului 151303 2002-2005 Vulcăneşti-Taraclia de ameliorare a alimen- tării cu apă a locali- tăţilor din sudul Re- publicii Moldova. Cali- tatea apei în sursele subterane existente, epuizarea orizonturi- lor acvifere (or.Vulcă- neşti). Nivelul de mor- biditate a populaţiei (mun.Cahul şi or.Tarac- lia). Asigurarea cu apă potabilă a 96860 de lo- cuitori, inclusiv la sate - 24960 5 Sistemul de alimentare Calitatea apei în sursa 16347 2003-2006 cu apă a or.Nisporeni subterană existentă, nivelul de morbiditate a populaţiei, asigura- rea cu apă potabilă a 16200 locuitori 6 Apeductul în grup pînă Calitatea apei în sur- 41953 2003-2006 la or. Călăraşi (schema sele subterane existen- obiectul alimentării cu apă se te (or.Călăraşi). Epui- trece determină la stadiul de zarea orizonturilor ac- 2007-2010 prefezabilitate) vifere (or.Călăraşi). Nivelul de morbiditate a populaţiei, asigura- rea cu apă potabilă a 17000 locuitori din or. Călăraşi Canalizarea 7 Staţia de epurare a ape- lor reziduale: mun.Soroca Lipsa staţiilor de epu- 21500 2002-2004 rare. Epurarea scurge- rilor s-a efectuat pe teritoriul Ucrainei or.Rezina Apele reziduale se pom- 6500 2003-2006 pează la staţiile de epurare din or.Rîbniţa. or.Şoldăneşti Staţiile de epurare 2192 2003-2006 sînt în stare de avarie 8 Reconstrucţia staţiilor de pompare a apelor uza- te şi a conductelor sub presiune: or.Hînceşti Stare de avarie 3520 2003-2005 or.Basarabeasca Stare de avarie 2706 2002-2004 or.Ungheni Stare de avarie 3553 2003-2006 mun.Bălţi Finalizarea construc- 21768 2002-2004 ţiei 9 Restabilirea şi const- Lipsa sistemului cent- 3807 2003-2005 rucţia reţelelor de ca- ralizat de colectare a nalizare în or.Otaci scurgerilor de canali- zare 10 Instalaţii de prelucrare Programul naţional de 12800 2001-2005 a sedimentelor la sta- utilizare a deşeurilor ţiile de epurare în mun. de producţie şi consum Chişinău -------------------------------------------------------------------------- Organizarea şi desfăşurarea licitaţiei privind proiectarea şi realizarea proiectelor apeductelor în grup: Soroca-Bălţi-Drochia-Rîşcani-Floreşti; Bălţi-Sîngerei-Teleneşti; Bălţi-Făleşti. În perioada de pînă în anul 2006 este necesară examinarea şi proiectarea a 50% din reţelele interioare urbane de apeduct şi canalizare cu scopul reconstrucţiei lor pînă în anul 2010. Tot în această perioadă urmează a fi elaborată documentaţia de proiect şi deviz privind instalaţiile de reutilizare a apelor de spălare a filtrelor şi de prelucrare a sedimentelor la staţiile de tratare a apei cu scopul construcţiei lor pînă în anul 2010.