143/12.02.2018 Hotărîre pentru aprobarea Instrucţiunii cu privire la mecanismul de cooperare intersectorială pentru prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea copilului

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Instrucţiunii cu privire la mecanismul

de cooperare intersectorială pentru prevenirea primară

a riscurilor privind bunăstarea copilului

nr. 143  din  12.02.2018

 (în vigoare 16.02.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 48-57 art. 168 din 16.02.2018

* * *

În scopul executării art.20 lit.c) din Legea nr.140 din 14 iunie 2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.167-172, art.534), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Instrucţiunea cu privire la mecanismul de cooperare intersectorială pentru prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea copilului (se anexează).

2. Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării şi Ministerul Afacerilor Interne vor întreprinde măsurile ce se impun pentru implementarea Instrucţiunii cu privire la mecanismul de cooperare intersectorială pentru prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea copilului.

3. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura aplicarea Instrucţiunii nominalizate în procedurile de lucru interne.

4. Ministerele cu responsabilităţi în domeniu vor asigura, în limitele competenţelor, suportul metodologic şi coordonarea activităţilor de implementare şi monitorizare a acţiunilor de aplicare a Instrucţiunii menţionate.

5. Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale va face public anual, pînă la sfîrşitul semestrului I, raportul de monitorizare a aplicării Instrucţiunii nominalizate.

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.143 din 12 februarie 2018

INSTRUCŢIUNE

cu privire la mecanismul de cooperare intersectorială pentru

prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea copilului

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezenta Instrucţiune stabileşte mecanismul de cooperare intersectorială pentru prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea fiecărui copil.

2. Prezenta Instrucţiune valorifică rolul serviciilor universale, eficientizînd cooperarea intersectorială în domeniul protecţiei copilului prin centrarea pe prevenirea primară a riscurilor şi reducerea necesităţii intervenţiilor în conformitate cu Instrucţiunile privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.270 din 8 aprilie 2014.

3. Prevederile prezentei Instrucţiuni vizează modul de intervenţie şi cooperare a angajaţilor care activează în domeniile educaţiei, ocrotirii sănătăţii, asistenţei sociale şi ordinii publice pentru prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea copilului.

4. În sensul prezentei Instrucţiuni, noţiunile utilizate au următoarele semnificaţii:

1) bunăstarea copilului – satisfacerea necesităţilor copilului în toate domeniile importante pentru creşterea şi dezvoltarea armonioasă a acestuia, care îi asigură un început bun în primii ani de viaţă şi pregătire pentru realizări pe tot parcursul vieţii. Domeniile bunăstării copilului sînt:

a) siguranţă – protecţie de violenţă, neglijare, exploatare şi vătămare acasă, în instituţia de învăţămînt sau în comunitate;

b) sănătate – suport în adoptarea unui mod sănătos de viaţă şi acces la asistenţă medicală pentru atingerea standardelor de sănătate fizică şi mintală;

c) realizare – susţinere şi îndrumare în procesul de învăţare şi de dezvoltare a abilităţilor, încrederii şi respectului de sine acasă, în instituţia de învăţămînt şi în comunitate, în corespundere cu vîrsta şi potenţialul copilului;

d) îngrijire cu afecţiune – asigurare a unui mediu de creştere şi dezvoltare care oferă dragoste, susţinere şi încurajare şi care răspunde necesităţilor copilului;

e) activism – creare a oportunităţilor şi încurajarea participării în diverse activităţi în corespundere cu interesele, vîrsta şi potenţialul copilului care contribuie la o creştere şi dezvoltare armonioasă;

f) respect – recunoaştere a importanţei şi asigurare a dreptului fiecărui copil de a fi tratat cu stimă şi demnitate oricînd, indiferent de vîrstă, sex sau origine, indiferent de ceea ce a făcut sau nu a reuşit să facă; totodată, respectul presupune asigurarea condiţiilor necesare în care copilul să fie auzit şi să participe la luarea deciziilor ce îl vizează, în corespundere cu vîrsta şi potenţialul său;

g) responsabilitate – încurajare şi sprijin în asumarea sarcinilor şi rolurilor active acasă, în instituţia de învăţămînt şi comunitate, capacitatea de autocontrol, înţelegerea şi respectarea normelor morale şi sociale, în corespundere cu vîrsta şi potenţialul copilului;

h) incluziune – acceptarea fiecărui copil, fără nicio diferenţiere, drept o persoană care poate avea o contribuţie valoroasă în familie şi comunitate, eliminarea inegalităţilor sociale, educaţionale, fizice şi economice şi acceptarea ca membru activ al comunităţii în care trăieşte şi învaţă, în corespundere cu vîrsta şi potenţialul copilului;

2) factori protectori ai familiei – elemente-cheie de consolidare a competenţelor parentale în vederea valorificării potenţialului familiei pentru asigurarea bunăstării copilului. Factorii protectori ai familiei sînt:

a) rezilienţă parentală – capacitate a părinţilor/persoanei în grija cărora/căreia se află copilul de a face faţă tensiunilor în familie, presiunilor economice şi altor factori de stres cotidian şi de a satisface necesităţile de creştere şi educare a copilului, inclusiv în situaţii de stres;

b) reţea socială de suport al familiei – dorinţa şi capacitatea părinţilor de a stabili relaţii sociale cu membrii comunităţii, de a participa la diferite activităţi din comunitate, de a solicita şi a obţine susţinere emoţională, sprijin informaţional, instrumental sau spiritual din partea membrilor comunităţii;

c) capacitate parentală pentru îngrijirea şi dezvoltarea copilului –competenţe parentale formate, dorinţa şi capacitatea de a învăţa despre îngrijirea şi educaţia copilului, cunoaşterea copilului propriu;

d) sprijin concret la necesitate – capacitatea părinţilor/persoanei în grija cărora/căreia se află copilul de a cunoaşte şi de a apela la ajutor în diferite situaţii de dificultate, experienţele de accesare a serviciilor şi de depăşire a barierelor în acest proces;

e) capacitate a părinţilor/persoanei în grija cărora/căreia se află copilul de a dezvolta competenţele emoţionale şi sociale ale copilului – capacitate de a stabili relaţii emoţionale cu copilul, de a exprima dragoste şi afecţiune faţă de copil, de a-l ajuta pe copil să îşi exprime emoţiile şi de a gestiona emoţiile acestuia;

3) intervenţie primară – acţiuni de suport oferite de către persoana desemnată copilului şi familiei din momentul apariţiei primelor semne de îngrijorare;

4) intervenţie primară specializată – acţiuni de suport oferite copilului şi familiei cu implicarea, de către persoana desemnată, a angajaţilor din cadrul serviciilor universale şi din cadrul altor autorităţi, structuri, instituţii cu competenţe în domeniul protecţiei copilului;

5) risc – combinare a probabilităţii şi consecinţelor producerii unor întîmplări nefavorabile asupra bunăstării copilului;

6) îngrijorare – stare de nelinişte apărută în procesul observării copilului, care indică asupra existenţei unor semne ce afectează unul sau mai multe domenii de bunăstare a acestuia;

7) persoană desemnată – angajat al serviciilor universale, care este în contact direct cu copilul şi familia lui, responsabil de observarea sistematică a bunăstării copilului, planificarea şi realizarea intervenţiei primare pentru prevenirea riscurilor privind bunăstarea copilului;

8) prevenire primară a riscurilor – ansamblu de măsuri de observare sistematică a bunăstării copilului, evaluare a îngrijorărilor referitoare la bunăstarea copilului, planificare şi realizare a acţiunilor pentru înlăturarea îngrijorărilor respective efectuate de către persoana desemnată şi, după caz, alţi specialişti prin intervenţii primare şi intervenţii primare specializate, conform prevederilor prezentei Instrucţiuni;

9) servicii universale – instituţii medico-sanitare publice care acordă asistenţă medicală primară şi instituţii de învăţămînt preşcolar, primar, secundar (ciclul I şi II) şi profesional tehnic;

10) coordonator – angajat al serviciilor universale care oferă suport persoanei desemnate, implică specialişti din alte autorităţi, instituţii, servicii, coordonează implementarea acţiunilor planificate pentru prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea copilului şi referă cazul la alte servicii.

5. Obiectivele mecanismului de cooperare intersectorială pentru prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea copilului sînt:

1) consolidarea intervenţiei angajaţilor serviciilor universale pentru satisfacerea necesităţilor copilului;

2) asigurarea abordării holistice în observarea şi înlăturarea semnelor de îngrijorare în scopul îmbunătăţirii bunăstării copilului;

3) reducerea necesităţii intervenţiilor de protecţie prin acţiuni de prevenire primară;

4) valorificarea potenţialului familiei în creşterea şi dezvoltarea copilului.

Capitolul II

CADRUL INSTITUŢIONAL DE COOPERARE INTERSECTORIALĂ

ÎN PREVENIREA PRIMARĂ A RISCURILOR

PRIVIND BUNĂSTAREA COPILULUI

6. Cadrul instituţional este format din autorităţi, instituţii, servicii cu competenţe în domeniul protecţiei copilului.

7. Responsabilitatea primară pentru implementarea prezentei Instrucţiuni revine serviciilor universale, în mod special conducătorilor de instituţii, coordonatorilor şi persoanelor desemnate din cadrul acestora.

8. Conducătorul serviciului universal are următoarele atribuţii:

1) reflectă în regulamentul intern al instituţiei obligativitatea implementării prevederilor prezentei Instrucţiuni;

2) include atribuţiile persoanei desemnate şi ale specialistului coordonator în fişa postului angajaţilor vizaţi;

3) asigură informarea familiei/copilului (verbal) şi autorităţii tutelare locale (în scris) despre persoana desemnată a copilului;

4) asigură persoana desemnată cu setul necesar de instrumente pentru observare, evaluare, planificare şi raportare;

5) facilitează accesul persoanei desemnate, al coordonatorului la cursuri de instruire continuă;

6) asigură informarea angajaţilor referitor la prevederile prezentei Instrucţiuni pentru a identifica şi a transmite persoanelor desemnate îngrijorările privind bunăstarea copilului.

9. În cadrul serviciilor universale, persoana desemnată este responsabilă pentru observarea sistematică a bunăstării copilului, evaluarea, planificarea şi realizarea intervenţiei primare.

10. Persoana desemnată este stabilită în funcţie de vîrsta copilului, după cum urmează:

1) pentru copiii de vîrstă preşcolară, care nu sînt încadraţi în instituţii de educaţie timpurie (învăţămînt preşcolar), persoana desemnată este asistentul medicului de familie din cadrul instituţiei medico-sanitare publice la care se află în evidenţă;

2) pentru copiii de vîrstă preşcolară care sînt încadraţi în instituţii de educaţie timpurie (învăţămînt preşcolar), persoana desemnată este educatorul grupei din cadrul instituţiei de educaţie preşcolară;

3) pentru copiii de vîrstă şcolară care sînt încadraţi în instituţii de învăţămînt primar, învăţămînt secundar (ciclul I şi ciclul II) sau profesional tehnic, persoana desemnată este dirigintele de clasă/grupă din cadrul instituţiei de învăţămînt.

11. Persoana desemnată are următoarele atribuţii:

1) efectuează observări sistematice ale bunăstării copilului şi determină domeniile bunăstării care prezintă îngrijorare;

2) evaluează bunăstarea copilului în cazul existenţei îngrijorării/ îngrijorărilor;

3) planifică şi realizează acţiuni de intervenţie primară pentru prevenirea riscurilor privind bunăstarea copilului;

4) participă, conform solicitării coordonatorului, la realizarea acţiunilor de intervenţie primară specializată;

5) asigură completarea, păstrarea şi transmiterea fişelor de observare, evaluare şi planificare a bunăstării copilului;

6) generalizează anual datele privind implementarea Instrucţiunii şi prezintă raportul coordonatorului.

12. Persoana desemnată este profesionistul care deţine informaţii relevante despre situaţia copilului şi la care pot apela specialiştii altor autorităţi, instituţii, servicii pentru cooperare şi schimb de informaţii.

13. Responsabilitatea pentru coordonarea şi asigurarea realizării acţiunilor planificate pentru prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea copilului este atribuită coordonatorului, care poate fi:

1) medicul de familie – pentru asistentele medicale de familie;

2) directorul sau metodistul în instituţia preşcolară – pentru educatori;

3) directorul adjunct sau coordonatorul din instituţia de învăţămînt privind acţiunile de prevenire, identificare, raportare şi referire a copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului – pentru diriginţii de clasă/grupă.

14. Coordonatorul are următoarele atribuţii:

1) oferă suport şi acordă consultaţii persoanei desemnate în evaluarea, planificarea şi realizarea acţiunilor pentru prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea copilului;

2) facilitează implicarea specialiştilor din alte autorităţi, instituţii, servicii în procesul de evaluare, planificare şi realizare a acţiunilor de intervenţie primară specializată;

3) decide şi referă cazul copilului autorităţilor, instituţiilor, serviciilor de asistenţă medicală specializată, asistenţă socială, ordine publică, de asistenţă psihopedagogică.

15. În cazul absenţei temporare a persoanei desemnate sau coordonatorului, pentru perioada absenţei, atribuţiile acestora sînt delegate altor persoane de către coordonator şi, respectiv, conducătorul instituţiei.

Capitolul III

PROCEDURILE DE COOPERARE INTERSECTORIALĂ ÎN PREVENIREA

PRIMARĂ A RISCURILOR PRIVIND BUNĂSTAREA COPILULUI

Secţiunea 1

Observarea sistematică a bunăstării copilului

16. Observarea sistematică asupra bunăstării copilului este realizată de către persoana desemnată în corespundere cu prevederile punctului 10.

17. Persoana desemnată înregistrează observările sistematice în Fişa de observare a bunăstării copilului (în continuare – Fişă de observare), aprobată prin ordinul comun al ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale şi al ministrului educaţiei, culturii şi cercetării. În cazul în care, ca urmare a completării Fişei de observare, sînt identificate semne de îngrijorare privind bunăstarea copilului, persoana desemnată întreprinde acţiunile prevăzute la secţiunea a 2-a.

18. Periodicitatea completării Fişei de observare în sistemul de sănătate corespunde periodicităţii examinărilor efectuate conform standardelor de supraveghere a copiilor în condiţii de ambulator.

19. În instituţiile de învăţămînt general şi profesional tehnic, Fişa de observare se completează anual, de regulă, la sfîrşitul anului de studii.

20. Suplimentar la periodicitatea stabilită, Fişa de observare se completează la momentul apariţiei anumitor semne de îngrijorare privind bunăstarea copilului.

21. În cazul schimbării locului de trai/domiciliului sau a instituţiei de învăţămînt, atribuţiile persoanei desemnate vor fi preluate de către specialiştii responsabili de la noul loc de trai/domiciliu sau din cadrul noii instituţii de învăţămînt.

Secţiunea a 2-a

Evaluarea îngrijorărilor privind bunăstarea copilului

22. Evaluarea bunăstării copilului este realizată de către persoana desemnată, utilizînd Fişa de evaluare a bunăstării copilului (în continuare – Fişa de evaluare), aprobată prin ordinul comun al ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale şi al ministrului educaţiei, culturii şi cercetării.

23. În cadrul evaluării, persoana desemnată stabileşte:

1) ce domenii ale bunăstării copilului sînt afectate şi care sînt cauzele;

2) dacă persoana desemnată dispune sau nu de toată informaţia necesară pentru a ajuta copilul;

3) ce poate face persoana desemnată şi instituţia pe care o reprezintă pentru a-l ajuta pe copil;

4) dacă este nevoie sau nu de sprijin din partea altor autorităţi, instituţii, servicii.

24. În procesul de evaluare, persoana desemnată discută cu copilul (conform vîrstei şi nivelului de înţelegere), părinţii/persoana în grija cărora/căreia se află copilul, profesioniştii din cadrul instituţiei pentru a acumula informaţii relevante privind bunăstarea copilului.

25. Ca urmare a evaluării, persoana desemnată face constatări cu privire la:

1) creşterea şi dezvoltarea: ce îi reuşeşte şi ce poate realiza copilul, calităţile copilului care determină obţinerea unor rezultate bune;

2) capacitatea părinţilor/persoanei în grija cărora/căreia se află copilul de a asigura bunăstarea copilului: ce îi reuşeşte familiei să facă pentru a crea condiţii necesare creşterii şi dezvoltării copilului şi/sau ce nu îi reuşeşte;

3) reţeaua de suport din comunitate: totalitatea persoanelor, serviciilor din comunitate (specialişti, instituţii) care oferă sau pot oferi sprijin familiei în îngrijirea şi educaţia copilului.

26. În urma evaluării, persoana desemnată ia una din următoarele decizii:

1) nu este necesar să se întreprindă acţiuni (îngrijorarea nu s-a confirmat);

2) este necesar să fie planificate acţiuni pentru prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea copilului.

Secţiunea a 3-a

Planificarea acţiunilor pentru prevenirea primară

a riscurilor privind bunăstarea copilului

27. Dacă în urma evaluării se confirmă îngrijorările şi necesitatea de a interveni conform deciziei luate potrivit punctului 26 subpunctul 2), persoana desemnată iniţiază completarea Fişei de planificare a acţiunilor pentru prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea copilului (în continuare – Fişa de planificare), aprobată prin ordinul comun al ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale şi al ministrului educaţiei, culturii şi cercetării.

28. Fişa de planificare include:

1) acţiunile care pot fi realizate de către persoana desemnată în cadrul instituţiei pe care o reprezintă, cu indicarea termenelor de realizare şi a rezultatelor obţinute;

2) acţiunile care pot fi realizate cu implicarea profesioniştilor din sectorul care îl reprezintă persoana desemnată;

3) acţiunile care pot fi realizate cu implicarea profesioniştilor din sectoarele asistenţă socială şi ordine publică.

29. Acţiunile din Fişa de planificare sînt îndreptate spre înlăturarea îngrijorărilor şi pun accent pe valorificarea potenţialului copilului, al familiei şi al reţelei de suport din comunitate.

30. Persoana desemnată stabileşte acţiunile din Fişa de planificare împreună cu coordonatorul, familia şi copilul, imediat după finalizarea evaluării.

31. În cazul necesităţii implicării profesioniştilor din alte servicii/sectoare, coordonatorul oferă suport în contactarea acestora şi facilitează convocarea echipei multidisciplinare în decurs de cel mult trei zile lucrătoare, a cărei componenţă poate fi revizuită sau completată.

32. În cazul în care, ca urmare a realizării acţiunilor din Fişa de planificare se constată că:

1) îngrijorarea/îngrijorările faţă de bunăstarea copilului a fost/au fost înlăturată(e) – copilul este reinclus în procesul de observare sistematică;

2) este necesară revizuirea acţiunilor din Fişa de planificare –coordonatorul, în cooperare cu persoana desemnată, convoacă echipa multidisciplinară;

3) îngrijorările/îngrijorările faţă de bunăstarea copilului nu a fost/au fost înlăturată(e) – coordonatorul referă cazul copilului spre soluţionare asistentului social comunitar.

Secţiunea a 4-a

Schimbul de informaţii şi documente

33. Toate informaţiile despre copil şi familie sînt prelucrate conform prevederilor normative privind protecţia datelor cu caracter personal.

34. Persoana desemnată, înainte de a face schimbul de informaţii cu alţi specialişti, trebuie să se asigure că:

1) informaţia este relevantă funcţiei specialistului cu care intenţionează să coopereze;

2) are acordul copilului/părintelui/persoanei în grija căruia/căreia se află copilul privind schimbul de informaţii care îi vizează, cu excepţia cazurilor în care obţinerea acordului poate genera pericol pentru viaţa şi sănătatea copilului.

35. Fişele de observare, evaluare şi planificare sînt incluse şi se păstrează în dosarul personal al copilului, deţinut de serviciile universale (carnetul medical, dosarul personal al elevului).

36. În cazul în care copilul trece în evidenţa altei instituiţii din cadrul serviciilor universale (cu excepţia copiilor care absolvesc instituţia de învăţămînt general sau profesional tehnic), persoana desemnată este obligată să transmită (personal sau prin scrisoare recomandată) fişele de observare, evaluare şi planificare ale copilului conducătorului instituţiei respective în termen de 10 zile calendaristice.

37. La absolvirea instituţiei de învăţămînt secundar (ciclul I şi ciclul II) sau profesional tehnic (sau la împlinirea de către copil a vîrstei de 18 ani înainte de absolvirea instituţiei de învăţămînt respective), în cazul copiilor în privinţa cărora au fost planificate şi realizate intervenţii primare specializate, persoana desemnată este obligată să transmită (personal sau prin scrisoare recomandată) copiile fişelor de observare, evaluare şi planificare autorităţii tutelare teritoriale de la locul de trai al copilului în termen de 30 de zile calendaristice.

Capitolul IV

PROCEDURA DE RAPORTARE

38. Coordonatorul transmite anual raportul instituţiei cu privire la cazurile de prevenire primară a riscurilor privind bunăstarea copilului:

1) pînă la data de 15 februarie a anului curent, Asociaţiei medicale teritoriale/Centrului medicilor de familie – în cazul specialiştilor din domeniul medical;

2) pînă la data de 20 iunie a anului curent, organului local de specialitate în domeniul învăţămîntului – în cazul specialiştilor din domeniul educaţional.

39. Asociaţia medicală teritorială/Centrul medicilor de familie şi, respectiv, organul local de specialitate în domeniul învăţămîntului transmit autorităţii tutelare teritoriale raportul consolidat privind cazurile de prevenire primară a riscurilor privind bunăstarea copilului pînă pe data de 20 februarie şi, respectiv, 30 iunie a anului curent.

40. Autorităţile tutelare teritoriale prezintă Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale raportul generalizat cu privire la cazurile de prevenire primară a riscurilor privind bunăstarea copilului pînă la 1 august a anului curent.

41. Modelele raportului instituţiei, raportului consolidat, raportului generalizat sînt aprobate prin ordinul comun al ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale şi al ministrului educaţiei, culturii şi cercetării.

42. Se recomandă coordonatorilor din cadrul serviciilor universale, precum şi instituţiilor menţionate la punctul 39 să efectueze anual analiza rapoartelor instituţiei, rapoartelor consolidate/generalizate privind cazurile de prevenire primară a riscurilor privind bunăstarea copilului şi să întreprindă măsurile necesare pentru:

1) îmbunătăţirea şi/sau dezvoltarea serviciilor/activităţilor de suport pentru copii şi părinţi/persoana în grija cărora/căreia se află copilul, în scopul contribuţiei la bunăstarea copilului;

2) facilitarea schimbului de experienţă şi bune practici între persoanele desemnate, coordonatori, instituţii, în scopul eficientizării implementării prezentei Instrucţiuni.