270/08.04.2014 Hotărîre cu privire la aprobarea Instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial

de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi

monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei,

neglijării, exploatării şi traficului

nr. 270  din  08.04.2014

 (în vigoare 18.04.2014) 

Monitorul Oficial nr.92-98 art.297 din 18.04.2014

* * *

Notă: Pe tot parcursul textului hotărârii şi al Instrucţiunilor, textul "Legea nr.140 din 14 iunie 2013", la orice formă gramaticală, se substituie cu textul "Legea nr.140/2013", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024

Notă: Pe tot parcursul textului hotărârii şi al Instrucţiunilor, textul "Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei" şi cuvintele "Ministerul Educaţiei", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale" şi, respectiv, cuvintele "Ministerul Educaţiei şi Cercetării", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.241 din 03.04.2024, în vigoare 05.04.2024

În scopul executării art.20 din Legea nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.167-172, art.534), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Instrucţiunile privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului (se anexează).

2. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii vor întreprinde măsurile ce se impun pentru implementarea Instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului.

3. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura aplicarea Instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului în procedurile de lucru interne.

4. Ministerele cu responsabilităţi în domeniu vor asigura, în limitele competenţelor atribuite, coordonarea activităţilor de implementare şi monitorizare a acţiunilor de aplicare a Instrucţiunilor aprobate.

5. Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii, anual, pînă la 15 martie, vor prezenta Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale rapoarte despre rezultatele implementării Instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului.

Aprobate

prin Hotărîrea Guvernului

nr.270 din 8 aprilie 2014

INSTRUCŢIUNILE

privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea,

referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale

victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentele Instrucţiuni stabilesc mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului (în continuare – mecanism intersectorial de cooperare) şi au drept subiecţi copiii aflaţi sau care se pot afla în situaţiile de risc enumerate în art.8 din Legea nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi.

Prezentele Instrucţiuni sunt elaborate în conformitate cu legislaţia familiei, legislaţia civilă, a muncii şi protecţiei sociale, legislaţia penală şi contravenţională.

[Pct.1 în redacţia Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

2. Prevederile prezentelor Instrucţiuni vizează angajaţii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai structurilor, instituţiilor şi serviciilor din cadrul sau subordonate acestora, care activează în domeniile asistenţă şi protecţie socială, educaţie, ocrotirea sănătăţii şi ordine publică, şi sunt obligaţi să colaboreze în scopul prevenirii, combaterii şi soluţionării cazurilor copiilor aflaţi în situaţii de risc prin aplicarea managementului de caz şi furnizarea serviciilor prin intermediul serviciilor sociale, educaţionale, psihologice, medicale, de ordine publică şi juridice, precum şi al serviciilor specializate.

[Pct.2 în redacţia Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

3. Autorităţile, structurile, instituţiile şi specialiştii cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului sunt obligaţi să aplice în activitatea lor de prevenire şi/sau soluţionare a cazurilor copiilor aflaţi în situaţii de risc şi a copiilor separaţi de părinţi prezentele Instrucţiuni şi Ghidul de aplicare practică a mecanismului de cooperare intersectorială, elaborat şi aprobat de autorităţile administraţiei publice centrale de resort.

[Pct.3 în redacţia Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

4. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne vor elabora şi aproba, în baza ordinului interministerial, Fişa de sesizare a cazului suspect de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic al copilului.

5. În sensul prezentelor Instrucţiuni, noţiunile principale utilizate au următoarele semnificaţii:

1) copil – persoană care nu a împlinit vîrsta de 18 ani şi nu are capacitatea de exerciţiu deplină;

2) copil aflat în situaţie de risc – copil în privinţa căruia, ca urmare a evaluării, se constată una sau mai multe din situaţiile prevăzute la art.8 al Legii nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi;

3) interesul superior al copilului – asigurarea condiţiilor adecvate pentru creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copilului, ţinînd cont de particularităţile individuale ale personalităţii lui şi de situaţia concretă în care acesta se află;

4) copil-victimă – copil, căruia, prin acţiuni sau inacţiuni i-au fost aduse daune morale, fizice sau materiale ca rezultat al violenţei, neglijării, exploatării, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale, traficului;

4¹) copil expus riscului de a comite infracţiuni – copil cu comportament ce reprezintă un risc social pentru sine şi pentru ceilalţi şi care atentează la valorile sociale ocrotite de lege, manifestat în repetate rânduri;

5) revictimizare – proces repetat de victimizare, care apare ca rezultat al intervenţiei neadecvate din partea instituţiilor sau specialiştilor în privinţa copiilor victime ale violenţei, neglijării, exploatării, traficului;

6) violenţă împotriva copilului – forme de rele tratamente aplicate de către părinţi/reprezentanţii legali/persoana în grija căreia se află copilul sau de către orice altă persoană, care produc vătămare actuală sau potenţială asupra sănătăţii acestuia şi îi pun în pericol viaţa, dezvoltarea, demnitatea sau moralitatea, care includ următoarele tipuri de violenţă:

a) violenţă fizică – vătămare intenţionată a integrităţii corporale ori a sănătăţii prin lovire, îmbrîncire, trîntire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, prin otrăvire, intoxicare, alte acţiuni cu efect similar;

b) violenţă sexuală – orice violenţă cu caracter sexual sau orice conduită sexuală ilegală, hărţuirea sexuală; orice conduită sexuală nedorită, impusă; obligarea practicării prostituţiei; orice comportament sexual ilegal în raport cu copilul, inclusiv prin mîngîieri, sărutări, pozare a copilului şi prin alte atingeri nedorite cu tentă sexuală; alte acţiuni cu efect similar;

c) violenţă psihologică – impunere a voinţei sau a controlului personal, provocare a stărilor de tensiune şi de suferinţă psihică prin ofense, luare în derîdere, înjurare, insultare, poreclire, şantajare, distrugere demonstrativă a obiectelor, prin ameninţări verbale, prin afişare ostentativă a armelor sau prin lovire a animalelor domestice; impunere a izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială; izolare de familie, de comunitate, de prieteni; interzicere a realizării profesionale, interzicere a frecventării instituţiei de învăţămînt; deposedare de acte de identitate; privare intenţionată de acces la informaţie; alte acţiuni cu efect similar;

d) violenţă spirituală – subestimare sau diminuare a importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, prin interzicere, limitare, luare în derîdere sau pedepsire a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase; impunere a unui sistem de valori personal inacceptabile, alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare;

e) violenţă economică – privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate; abuz de variate situaţii de superioritate pentru a sustrage bunurile copilului; interzicere a dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune; refuz de a susţine material copilul; impunere la munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, alte acţiuni cu efect similar;

7) trafic de copii – recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil în scop de exploatare, chiar dacă aceste acţiuni nu se realizează cu aplicarea vreunuia din mijloacele de constrîngere, prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de putere sau de situaţie de vulnerabilitate ori prin darea sau primirea de bani ori de beneficii de orice gen pentru a obţine consimţămîntul unei persoane care deţine controlul asupra unei alte persoane, în scopul exploatării acesteia;

8) neglijarea copilului – omisiunea sau ignorarea voluntară sau involuntară a responsabilităţilor privind creşterea şi educarea copilului, fapt care pune în pericol dezvoltarea lui fizică, mintală, spirituală, morală sau socială, integritatea lui corporală, sănătatea lui fizică sau psihică. Neglijarea poate lua următoarele forme:

a) neglijare alimentară – privarea copilului de hrană sau malnutriţia acestuia;

b) neglijare vestimentară – lipsa de îmbrăcăminte şi/sau de încălţăminte, în special a celor necesare pentru perioada rece a anului;

c) neglijare a igienei – nerespectarea normelor generale de igienă personală, condiţii de locuit insalubre, care ameninţă viaţa sau sănătatea copilului;

d) neglijare medicală – lipsa ori refuzul îngrijirilor medicale necesare pentru protecţia vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii copilului, neadresarea la medici în cazuri de urgenţă;

e) neglijare educaţională – refuzul încadrării copilului într-o instituţie şcolară, neşcolarizarea copilului;

f) neglijare emoţională – ignorarea problemelor psihoemoţionale ale copilului;

g) neglijare în supraveghere – punerea sau lăsarea copilului în condiţii ori circumstanţe în care lipsa de supraveghere poate conduce la îmbolnăvirea copilului, traumatismul copilului, exploatarea copilului sau decesul acestuia;

9) exploatarea prin muncă a copilului – munca ce prin natura sa sau prin condiţiile în care se exercită este susceptibilă de a dăuna sănătăţii, securităţii sau moralităţii copilului;

10) pericol iminent – circumstanţe care indică în mod cert asupra existenţei elementelor constitutive ale unei infracţiuni contra vieţii şi/sau sănătăţii copilului şi care au sau pot avea impact grav asupra integrităţii fizice şi/sau psihice a acestuia;

11) luarea copilului de la părinţi – procedură prin care copilul este separat de părinţi sau de persoanele în grija cărora acesta se află, efectuată în conformitate cu prevederile Legii nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi şi prezentei Instrucţiuni;

12) ordonanţă de protecţie – act legal prin care instanţa de judecată aplică măsuri de protecţie a victimei;

13) interviu de protecţie – prima discuţie cu copilul realizată de către managerul de caz sau de către un alt specialist prezent la locul aflării copilului în procesul evaluării iniţiale, în cazul în care realizarea interviului de protecţie de către specialistul respectiv corespunde necesităţilor specifice şi interesului superior al copilului, în scopul stabilirii gradului de securitate a copilului şi informării acestuia despre drepturile sale, serviciile de asistenţă, măsurile de protecţie;

14) raport de evaluare psihologică – document întocmit de psiholog, care cuprinde descrierea particularităţilor individuale ale personalităţii beneficiarului, evaluarea stării lui în momentul beneficierii de asistenţă psihologică, prognosticul evoluţiei lui ulterioare şi recomandările privind rezolvarea problemelor psihologice şi/sau îmbunătăţirea stării emoţionale, cognitive şi sociale a acestuia;

15) persoană de încredere – persoană adultă din anturajul copilului în care copilul manifestă încredere, cu care este dispus să comunice şi căreia îi poate destăinui o situaţie în care se simte ameninţat sau în pericol;

16) prevenirea primară a situaţiilor de risc – acţiuni de sensibilizare cu privire la reducerea toleranţei la violenţă, neglijare, exploatare, trafic, adresate publicului larg;

17) prevenirea secundară a situaţiilor de risc – acţiuni care se adresează grupurilor cu risc crescut de a manifesta comportament violent sau grupurilor cu risc de victimizare cum ar fi: copii şi adolescenţi care trăiesc în familii cu violenţă, copii cu risc de abandon şcolar, cu absenteism din cauze familiale;

18) prevenirea terţiară a situaţiilor de risc – acţiuni care se adresează grupurilor afectate deja de violenţă, neglijare, exploatare, trafic, în scopul prevenirii recidivelor, sancţionarea sau recuperarea agresorilor, securitatea victimelor, recuperarea sau tratarea efectelor şi consecinţelor;

19) autoritate tutelară locală – primarii de sate (comune) şi oraşe;

20) autoritate tutelară teritorială – agenţia teritorială de asistenţă socială (prin intermediul structurilor teritoriale de asistenţă socială), Direcţia generală pentru protecţia drepturilor copilului din Chişinău, Direcţia principală a sănătăţii şi protecţiei sociale din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. În municipiile Chişinău şi Bălţi, autorităţile tutelare teritoriale exercită şi atribuţiile de autoritate tutelară locală, cu excepţia unităţilor administrativ-teritoriale autonome din componenţa acestora, în cadrul cărora atribuţiile de autoritate tutelară locală sunt exercitate de primarii unităţilor administrativ-teritoriale respective;

21) echipă multidisciplinară – grup convocat de specialistul în protecţia drepturilor copilului sau, în lipsa acestuia, de către asistentul social comunitar, compus din profesionişti din diferite domenii, cu atribuţii în protecţia copilului, care colaborează la prevenirea şi soluţionarea cazurilor de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic;

22) plan individual de asistenţă – document prin care se realizează planificarea serviciilor, a prestaţiilor şi a măsurilor de protecţie a copilului în baza evaluării complexe a acestuia şi a familiei sale;

23) plasament – măsură de protecţie a copilului separat de părinţi prin care se asigură condiţii pentru creşterea şi îngrijirea acestuia în servicii sociale de plasament;

24) plasament de urgenţă – plasamentul copilului a cărui viaţă sau sănătate sînt în pericol iminent, indiferent de mediul în care acesta se află, pentru o perioadă de pînă la 72 de ore;

25) plasament planificat – plasamentul copilului într-un serviciu social, pentru o perioadă determinată de timp, conform prevederilor planului individual de asistenţă;

26) manager de caz – specialistul în protecţia drepturilor copilului, iar în lipsa acestuia – asistentul social comunitar responsabil de coordonarea asistenţei şi furnizării de servicii sociale pentru copil şi familia acestuia. Rolul unui manager de caz este coordonarea evaluării nevoilor copilului şi familiei sale, dezvoltarea planului individual de asistenţă, prestarea serviciilor sociale şi monitorizarea progresului acestuia în vederea îmbunătăţirii vieţii copilului;

27) măsuri de protecţie a copilului expus riscului de a comite infracţiuni şi a copilului aflat în conflict cu legea – ansamblu de activităţi şi sprijin oferite copilului şi familiei/persoanei în grija căreia se află copilul, prin diverse tipuri de servicii şi forme de suport individualizat, în interesul superior al copilului, care să asigure drepturile şi bunăstarea copilului;

28) supraveghere specializată – măsură de menţinere în familie a copilului expus riscului de a comite infracţiuni sau a copilului aflat în conflict cu legea, cu condiţia respectării de către acesta şi de către reprezentantul/responsabilul legal al acestuia a unei sau mai multe obligaţii prevăzute în planul individual de asistenţă, realizat conform procedurii managementului de caz în domeniul protecţiei copilului, cum ar fi:

a) şcolarizarea în învăţământul general obligatoriu;

b) beneficierea de servicii sociale specializate în cadrul centrelor de zi;

c) participarea la cursuri de formare profesională sau alte măsuri active oferite de către subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în condiţiile legislaţiei;

d) urmarea unor cure de tratament, programe de consiliere sau de psihoterapie;

e) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legături cu anumite persoane, ca urmare a examinării cazului copilului, dacă se constată că influenţează negativ comportamentul copilului;

f) alte acţiuni relevante centrate pe necesităţile de suport ale copilului şi ale familiei acestuia (care pot fi de natură psihologică, medicală, socială, educaţională, juridică).

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.795 din 23.12.2025, în vigoare 29.12.2025]

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.241 din 03.04.2024, în vigoare 05.04.2024]

Capitolul II

PROCEDURILE INTERSECTORIALE

Secţiunea 1

Procedura de identificare, înregistrare şi

evaluare iniţială a cazurilor suspecte

[Denumirea secţiunii 1 modificată prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

6. Reprezentanţii instituţiilor de învăţământ, medico-sanitare, de asistenţă socială, culturale, de ordine publică, indiferent de tipul şi forma juridică de organizare a acestora, ai Inspectoratului de Stat al Muncii, ai altor autorităţi şi instituţii publice cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului sunt obligaţi:

1) să înregistreze sesizările persoanelor referitor la cazurile suspecte de violenţă, neglijare, exploatare, trafic al copilului şi/sau să se autosesizeze în situaţiile în care au identificat cazuri suspecte de violenţă, neglijare, exploatare, trafic al copilului (în continuare – caz suspect), aplicînd procedurile sectoriale;

2) să informeze imediat prin telefon autoritatea tutelară locală, iar în decurs de 24 ore să-i expedieze fişa de sesizare a cazului suspect de violenţă, neglijare, exploatare, trafic al copilului (în continuare – fişa de sesizare). Fişa de sesizare se completează cu datele deţinute în momentul identificării cazului suspect, în special, în baza informaţiilor obţinute de la sursa raportării cazului suspect. Informaţiile lipsă vor fi acumulate de către managerul de caz în cadrul evaluării iniţiale a cazului;

3) să informeze imediat suplimentar:

a) inspectoratul teritorial de poliţie/procuratura – în cazul în care cunosc ori suspectă că un copil este victimă a unei infracţiuni/contravenţii sau copilul este expus riscului de a comite infracţiuni sau se află în conflict cu legea;

b) serviciul de asistenţă medicală de urgenţă – în cazul în care sesizarea conţine informaţii privind existenţa pericolului iminent pentru viaţa sau sănătatea copilului, a tentativelor de suicid din partea copilului;

c) Inspectoratul de stat al muncii – în cazul în care sesizarea cazului suspect conţine informaţii privind utilizarea muncii copilului la lucrările cu condiţii de muncă grele, vătămătoare şi/sau periculoase, precum şi la lucrări care pot să aducă prejudicii sănătăţii sau integrităţii morale a copiilor;

d) în cazul în care sesizarea conţine informaţii privind copilul expus riscului de a comite infracţiuni sau copilul aflat în conflict cu legea, să informeze în termen de 3 zile lucrătoare suplimentar:

- centrul medicilor de familie/centrul de sănătate, după caz, centrul comunitar de sănătate mintală;

- instituţia de învăţământ în care este înscris copilul, după caz;

- biroul de probaţiune, după caz;

- oficiul teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat, după caz;

- alţi specialişti care lucrează cu şi pentru copii sau care, în virtutea funcţiei deţinute, posedă informaţii cu privire la cazurile suspecte de violenţă, neglijare, exploatare, trafic al copilului, privind cazul copilului expus riscului de a comite infracţiuni sau al copilului aflat în conflict cu legea.

La referirea cazului de poliţie sau de biroul de probaţiune, autoritatea tutelară locală sesizată solicită confirmarea/infirmarea că respectivul copil a săvârşit o faptă prevăzută de legislaţia penală sau contravenţională şi informaţii privind calitatea sa procesuală sau execuţională.

[Pct.6 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

6¹. În contextul mecanismului intersectorial de cooperare, persoana care deţine informaţia cu privire la cazul copilului aflat în situaţie de risc, până la transmiterea ei către alte persoane/instituţii, trebuie să se asigure că:

1) informaţia este relevantă funcţiei specialistului cu care intenţionează să coopereze;

2) deţine acordul copilului şi al părintelui/reprezentantului legal/ responsabilului legal al acestuia privind schimbul de informaţii care îi vizează, cu excepţia cazurilor în care lipsa sau obţinerea acordului poate genera pericol pentru viaţa şi sănătatea copilului sau ale altor persoane.

[Pct.6¹ introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

7. După primirea sesizării telefonice privind cazul suspect autoritatea tutelară locală dispune imediat efectuarea evaluării iniţiale a situaţiei copilului de către managerul de caz, indicînd, după necesitate, în dispoziţie specialiştii din domeniul ocrotirii sănătăţii, educaţiei, organelor de ocrotire a normelor de drept, care urmează să participe în procesul de evaluare iniţială.

8. Managerul de caz, efectuează evaluarea iniţială a cazului în scopul examinării sesizării:

1) imediat – în cazul în care în sesizare se conţin informaţii despre existenţa unui pericol iminent pentru copil;

2) în decurs de 24 ore în celelalte cazuri.

9. În cadrul evaluării iniţiale, se realizează interviul de protecţie cu copilul, ţinînd cont de vîrsta şi gradul lui de maturitate, pentru a constata, soluţiona nevoile imediate ale acestuia, implicînd, după caz, alţi specialişti pentru soluţionarea problemelor de sănătate, emoţionale, altor probleme de relevanţă majoră, inclusiv, în caz de necesitate, limitarea accesului presupusului abuzator la alţi copii. Interviul de protecţie este realizat de către unul dintre specialiştii care este desemnat de către membrii echipei multidisciplinare care inspiră copilului mai multă încredere.

10. În cazul recepţionării de către lucrătorul medical sau angajatul poliţiei din localitatea în care se află copilul a unei sesizări în care se conţin informaţii despre existenţa unui pericol iminent pentru copil, în lipsa temporară a autorităţii tutelare locale şi a managerului de caz, evaluarea iniţială, inclusiv interviul de protecţie sînt realizate de către specialistul care a recepţionat sesizarea în termenele prevăzute în pct.8 al prezentelor Instrucţiuni. Informaţia acumulată în procesul de realizare a evaluării iniţiale se transmite managerului de caz, în decurs de cel mult 48 ore.

11. Dacă în urma evaluării iniţiale a situaţiei copilului se confirmă că acesta este expus unei situaţii de risc, autoritatea tutelară locală dispune imediat luarea în evidenţă a copilului, deschiderea dosarului copilului şi realizarea managementului de caz, conform procedurii aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, indicând, în caz de necesitate, specialiştii din cadrul instituţiilor medico-sanitare, al instituţiilor de învăţământ, al organelor de asigurare a ordinii publice, care urmează să participe în procesul de evaluare complexă.

[Pct.11 în redacţia Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

12. Dacă informaţiile comunicate nu s-au confirmat în procesul evaluării iniţiale, însă s-au constatat alte probleme de ordin social, managerul de caz va instrumenta cazul, conform problemei identificate.

[Pct.12 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

13. Dacă informaţiile comunicate nu s-au confirmat şi nu au fost identificate alte probleme de ordin social, sesizarea se clasează, cu înregistrarea rezultatelor evaluării iniţiale în baza de date a beneficiarilor.

Secţiunea a 2-a

Procedura de asigurare a măsurilor urgente de protecţie a copilului în

cazul existenţei pericolului iminent pentru viaţa şi sănătatea acestuia

14. Dacă în urma evaluării iniţiale se constată pericol iminent pentru viaţa sau sănătatea copilului, autoritatea tutelară locală întreprinde următoarele măsuri urgente de protecţie a copilului:

1) solicită serviciul de asistenţă medicală urgentă şi/sau consultaţia, în cel mult 24 ore, a medicului de familie, care ulterior vor acţiona în conformitate cu procedura de intervenţie a lucrătorilor instituţiilor medico-sanitare în cazurile de violenţă, neglijare, exploatare, trafic al copilului;

2) informează Dispeceratul Inspectoratului teritorial de poliţie în vederea organizării deplasării la faţa locului a grupului operativ de urmărire penală, după caz şi a poliţistului de sector, pentru documentarea cazului, asigurarea securităţii copilului şi altor specialişti implicaţi, în cazul luării forţate a copilului de la părinţi sau de la alt reprezentant legal/responsabil legal al copilului.

[Pct.14 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

14¹. În cazul existenţei unor conflicte de interese între părinţi sau alţi reprezentanţi legali/responsabili legali ai copilului şi copil, interesele copilului sunt reprezentate de către autoritatea tutelară teritorială, care asigură implicarea, ghidarea şi consultarea copilului la luarea tuturor deciziilor, în funcţie de vârsta şi gradul său de maturitate.

[Pct.14¹ introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

15. Dacă pericolul iminent pentru viaţa şi sănătatea copilului este provocat din partea reprezentanţilor legali/responsabililor legali ai copilului, autoritatea tutelară locală, întreprinde următoarele măsuri de protecţie:

1) În cazul constatării acţiunilor din partea ambilor părinţi/unicului părinte sau din partea altui reprezentant legal/responsabilului legal al copilului care pun în pericol iminent viaţa şi sănătatea copilului:

a) dispune luarea copilului de la părinţi/alţi reprezentanţi legali/responsabili legali ai copilului, comunicînd acest fapt procurorului în decurs de 24 ore;

b) dispune plasamentul de urgenţă a copilului în familia rudelor sau a altor persoane cu care a stabilit relaţii apropiate (vecini, prieteni de familie) şi care doresc să primească/să ţină copilul pentru a-l creşte şi educa în familia lor, în baza cererii scrise a acestora, pornind de la necesitatea asigurării stabilităţii şi continuităţii în îngrijirea, creşterea şi educaţia copilului, ţinînd cont de identitatea sa etnică, religioasă, culturală şi lingvistică, sau în servicii de plasament de tip familial sau servicii de plasament de tip rezidenţial. Plasamentul de urgenţă se aplică pe o perioadă de 72 de ore, cu posibilitatea prelungirii termenului pînă la 45 zile, timp în care se va efectua evaluarea complexă a cazului;

c) înaintează, în termen de 3 zile lucrătoare, în instanţa de judecată o cerere privind luarea copilului de la părinţi fără decăderea din drepturi părinteşti sau privind decăderea acestora din drepturi.

2) Dacă s-a constatat că doar unul dintre părinţi/reprezentanţi legali sau responsabili legali manifestă comportament abuziv care prezintă pericol iminent pentru viaţa şi sănătatea copilului, există alţi membri adulţi ai familiei care manifestă comportament protector, autoritatea tutelară locală va depune o cerere în instanţa de judecată prin care solicită emiterea, în decurs de 24 ore a ordonanţei de protecţie a copilului victimă. Acordul părintelui care manifestă comportament protector nu este o condiţie obligatorie pentru depunerea cererii de aplicare a acestei măsuri de protecţie. Cererea privind emiterea ordonanţei de protecţie se depune la instanţa de judecată de la domiciliul/locul de aflare a copilului sau a agresorului, de la locul unde reprezentanţii legali ai copilului au solicitat asistenţă sau de la locul unde a avut loc actul de violenţă faţă de copil.

3) În cazul în care părintele/reprezentantul legal sau responsabilul legal care manifestă comportament protector, nu are soluţii pentru a asigura un spaţiu sigur copilului pînă la aplicarea ordonanţei de protecţie, autoritatea tutelară locală, în comun cu autoritatea tutelară teritorială, asigură plasamentul copilului împreună cu adultul.

4) În cazul în care copilul este identificat în stradă şi nu se cunoaşte locul aflării părinţilor/tutorelui/curatorului acestuia, autoritatea tutelară locală dispune plasamentul de urgenţă al copilului;

5) În cazul în care se constată că copilul expus riscului de a comite infracţiuni sau copilul aflat în conflict cu legea este lipsit de îngrijire şi supraveghere din partea părinţilor sau a altui reprezentant legal/responsabilului legal al acestuia, autoritatea tutelară locală dispune plasamentul de urgenţă al copilului.

[Pct.15 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

16. Dacă în urma evaluării iniţiale se constată existenţa unui pericol iminent pentru viaţa şi sănătatea copilului din partea angajaţilor serviciilor de tip familial sau de tip rezidenţial, instituţiilor medico-sanitare, autoritatea tutelară locală şi teritorială iau, de comun acord, decizia privind aplicarea măsurilor de protecţie pentru copil.

[Pct.16 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

17. Autoritatea tutelară locală asigură măsuri urgente de protecţie a copilului în cazul existenţei pericolului iminent pentru viaţa şi sănătatea acestuia, inclusiv în afara programului de lucru.

Secţiunea a 3-a

Procedura de solicitare a efectuării examinărilor specializate în

cazurile de violenţă, neglijare, exploatare, trafic al copilului

18. În scopul constatării şi/sau aprecierii gravităţii vătămării integrităţii corporale sau sănătăţii şi urmelor aplicării violenţei fizice şi/sau sexuale angajatul poliţiei sau reprezentantul legal al copilului solicită Centrului de medicină legale efectuarea expertizei medico-legale a copilului.

[Pct.18 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

19. La solicitarea organului de urmărire penală, autoritatea tutelară locală participă la procedura de efectuare a examinării medico-legale şi la primele audieri ale copilului, în cazul în care copilul nu are reprezentant legal sau dacă acestuia i se retrage din start calitatea de reprezentant legal.

20. La solicitarea organului de urmărire penală de a audia copilul în regim de urgenţă în calitate de victimă sau martor privind circumstanţele violenţei, autoritatea tutelară locală va contribui în măsura posibilităţilor la asigurarea condiţiilor de desfăşurare a audierii copilului, inclusiv pregătirea copilului pentru participarea la această acţiune procesuală, în vederea prevenirii revictimizării copilului.

21. În cazul în care copilul supus violenţei, neglijării, exploatării şi traficului sau oricărei alte situaţii de risc a suferit traume psihice, angajatul poliţiei sau reprezentantul legal al copilului solicită Centrului de Medicină Legală efectuarea expertizei psihiatrico-legale.

[Pct.21 în redacţia Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

22. În cazul în care se suspectă sau s-a confirmat că copilul este supus unei situaţii de risc, autoritatea tutelară locală solicită efectuarea raportului de evaluare psihologică, în vederea constatării existenţei semnelor/ consecinţelor situaţiei de risc în care s-a aflat copilul, de către psihologi cu specializare şi experienţă în domeniu. Raportul este utilizat de echipa multidisciplinară în calitate de suport pentru identificarea soluţiilor optime pentru copil. Raportul se prezintă inclusiv la etapa de urmărire penală sau cercetare judecătorească.

[Pct.22 în redacţia Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

23. Raportul de evaluare psihologică se realizează în condiţiile Legii nr.103/2025 cu privire la exercitarea profesiei de psiholog.

[Pct.23 în redacţia Hot.Guv. nr.795 din 23.12.2025, în vigoare 29.12.2025]

24. Expertiza medico-legală şi psihiatrico-legală a copilului, efectuarea raportului de evaluare psihologică a copilului, la solicitarea autorităţilor tutelare, angajaţilor poliţiei şi, după caz, a reprezentanţilor legali ai copilului sau a apărătorilor acestuia, se efectuează în limitele mijloacelor prevăzute anual în bugetele respective.

[Pct.24 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

Secţiunea a 4-a

Procedura de evaluare complexă şi asistenţă în cazurile de violenţă,

neglijare, exploatare, trafic al copilului

25. După deschiderea dosarului în condiţiile pct.11, managerul de caz împreună cu echipa multidisciplinară efectuează, în termen de cel mult 10 zile, evaluarea complexă a cazului.

[Pct.25 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

26. În urma evaluării complexe a cazului, managerul de caz, în comun cu specialiştii care participă la evaluare, întocmeşte planul individual de asistenţă, care conţine:

1) determinarea şi prioritizarea acţiunilor necesare de a fi întreprinse;

2) distribuirea sarcinilor între membrii echipei multidisciplinare şi prestatorii de servicii sociale;

3) stabilirea intervalului de timp rezonabil pentru realizarea fiecărei acţiuni.

[Pct.26 modificat prin Hot.Guv. nr.241 din 03.04.2024, în vigoare 05.04.2024]

27. Ca urmare a evaluării complexe a cazului, autoritatea tutelară locală, în comun cu autoritatea tutelară teritorială, întreprinde, după caz, una dintre următoarele acţiuni în vederea asigurării spaţiului protector copilului:

1) menţinerea copilului în familie;

2) reintegrarea copilului în familie;

3) plasamentul planificat al copilului, sau, după caz, menţinerea copilului în plasamentul planificat.

[Pct.27 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

27¹. Autoritatea tutelară teritorială, după instrumentarea cazului, dispune, după caz, stabilirea, pentru o perioadă de până la 6 luni, a următoarelor măsuri destinate protecţiei copiilor expuşi riscului de a comite infracţiuni sau a copiilor aflaţi în conflict cu legea:

1) supravegherea specializată;

2) plasamentul în servicii sociale specializate;

3) plasamentul în servicii sociale cu specializare înaltă;

4) alte măsuri, programe şi servicii complementare.

[Pct.27¹ introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

28. Managerul de caz însoţeşte copilul la serviciul social în care urmează a fi plasat.

29. Prestatorul serviciului social la care a fost referit copilul recepţionează actele personale ale acestuia şi extrasul din dosarul managementului de caz, care sunt păstrate cu respectarea regimului de confidenţialitate şi securitate a prelucrării datelor cu caracter personal.

[Pct.29 în redacţia Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

30. Managerul de caz coordonează şi monitorizează intervenţiile în baza planului individual de asistenţă, cu implicarea, după caz, a echipei multidisciplinare, a reprezentanţilor legali/responsabililor legali ai copilului şi a autorităţii tutelare teritoriale/locale.

[Pct.30 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

31. Planul individual de asistenţă este revizuit la necesitate, dar nu mai rar decât o dată la două luni, în cazul copilului expus riscului de a comite infracţiuni sau al copilului aflat în conflict cu legea, iar în celelalte cazuri ale copiilor aflaţi în situaţie de risc – nu mai rar decât o dată la şase luni. Planul individual de asistenţă este consultat cu copilul, căruia i se asigură explicaţii în funcţie de vârsta şi gradul lui de maturitate, iar opinia copilului este consultată la toate etapele managementului de caz.

[Pct.31 în redacţia Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

32. În cazul în care pe parcursul evaluării complexe/implementării planului individual de asistenţă se constată pericol iminent pentru viaţa sau sănătatea copilului, autoritatea tutelară locală declanşează procedura de asigurare a măsurilor urgente de protecţie a copilului, conform prevederilor prezentelor Instrucţiuni.

32¹. La nivel local, procesul de evidenţă, intervenţie şi monitorizare a copiilor expuşi riscului de a comite infracţiuni sau a copiilor aflaţi în conflict cu legea se realizează de către profesionişti, conform domeniilor de gestiune:

1) în cadrul instituţiilor de învăţământ – de către persoana desemnată din cadrul acestora;

2) în cadrul instituţiilor medico-sanitare – de către medicul de familie, care vizează familiile cu copii cu probleme de sănătate mintală şi cei afectaţi de comportamente adictive;

3) în raza localităţii/localităţilor din gestiune – de către specialistul în protecţia drepturilor copilului din cadrul primăriei, iar în lipsa acestuia, de către asistentul social comunitar;

4) în cadrul biroului de probaţiune – de către consilierul de probaţiune specializat în lucrul cu copiii, care vizează evidenţa copiilor subiecţi ai probaţiunii, specificaţi în art.3 din Legea nr.8/2008 cu privire la probaţiune;

5) în cadrul inspectoratelor de poliţie teritoriale – de către angajatul responsabil de domeniul siguranţei copiilor.

Reprezentanţii instituţiilor specificate în subpct. 1), 2), 4) şi 5) informează specialistul în protecţia drepturilor copilului din cadrul autorităţii tutelare locale sau, în lipsa acestuia, asistentul social comunitar despre luarea în evidenţă a copiilor subiecţi ai prezentelor Instrucţiuni, pentru a fi evaluaţi prin prisma oportunităţii acordării măsurilor de asistenţă, şi vor prezenta, lunar sau la necesitate, informaţii relevante cu privire la modificările comportamentale ale copilului, conform domeniilor gestionate.

[Pct.32¹ introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

32². În cazul copilului expus riscului de a comite infracţiuni sau al copilului aflat în conflict cu legea, până la etapa stabilirii uneia dintre măsurile menţionate la pct.27¹, autoritatea tutelară locală prezintă autorităţii tutelare teritoriale, în termen de 10 zile lucrătoare, evaluarea complexă a situaţiei copilului, care va conţine inclusiv o informaţie narativă privind mediul familial şi social al copilului, comportamentul copilului, interesele, activităţile în care este implicat, situaţia şcolară, cercul de prieteni şi factorii care influenţează sau pot influenţa conduita acestuia, problemele cu care se confruntă, starea sănătăţii copilului, alte informaţii relevante, concluziile şi recomandările specialiştilor.

[Pct.32² introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

32³. După recepţionarea şi examinarea evaluării complexe a situaţiei copilului, autoritatea tutelară teritorială solicită preşedintelui Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate convocarea acesteia în vederea examinării solicitării şi a emiterii avizului privind oportunitatea stabilirii a uneia dintre măsurile prevăzute la pct.27¹.

[Pct.32³ introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

32⁴. La stabilirea uneia dintre măsurile destinate copiilor expuşi riscului de a comite infracţiuni sau copiilor aflaţi în conflict cu legea, autoritatea tutelară teritorială ia în considerare, după caz:

1) vârsta şi gradul de maturitate al copilului;

2) particularităţile în dezvoltarea fizică şi psihică a copilului;

3) mediul în care a crescut şi a trăit copilul;

4) mediul familial;

5) mediul social în care se află;

6) situaţia şcolară a copilului;

7) dificultăţile de ordin social şi individual, inclusiv dificultăţile psihoemoţionale cu care se confruntă copilul;

8) problemele de sănătate, dependenţele cu impact criminogen;

9) condiţiile care au favorizat săvârşirea faptei prevăzute de legislaţia penală sau cea contravenţională;

10) gradul de pericol social al faptei săvârşite de copil;

11) atitudinea faţă de fapta săvârşită şi consecinţele acesteia;

12) riscul săvârşirii/săvârşirii repetate de către copil a unei fapte prevăzute de legislaţia penală sau cea contravenţională;

13) alte circumstanţe.

[Pct.32⁴ introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

32⁵. Măsurile prevăzute la pct.27¹, stabilite în privinţa copilului expus riscului de a comite infracţiuni sau a copilului aflat în conflict cu legea, se aplică de către autoritatea tutelară locală în colaborare cu autoritatea tutelară teritorială conform planului individual de asistenţă, până când situaţia/problema va fi soluţionată. Prestatorul de servicii/măsuri de intervenţie stabilite în interesul superior al copilului va furniza periodic managerului de caz responsabil de monitorizarea implementării planului individual de asistenţă, desemnat de către autoritatea tutelară teritorială, note informative actualizate despre acţiunile întreprinse.

[Pct.32⁵ introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

32⁶. La şedinţa de revizuire a planului individual de asistenţă, în funcţie de rezultatele aplicării măsurii instituite în privinţa copilului expus riscului de a comite infracţiuni sau a copilului aflat în conflict cu legea, autoritatea tutelară teritorială decide prelungirea termenului de aplicare a măsurii, stabilirea unei alte măsuri, inclusiv suplimentarea sau anularea măsurii. Revizuirea planului individual de asistenţă a copilului este efectuată periodic de către managerul de caz în comun cu membrii echipei multidisciplinare, la un interval nu mai mare de două luni, precum şi la necesitate.

[Pct.32⁶ introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

32⁷. Dispoziţia privind prelungirea termenului de aplicare a măsurii se emite înainte de expirarea termenului măsurii respective.

[Pct.32⁷ introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

32⁸. Prelungirea termenului de aplicare a măsurilor destinate copiilor expuşi riscului de a comite infracţiuni sau copiilor aflaţi în conflict cu legea, modificarea măsurilor stabilite şi anularea acestora se efectuează conform dispoziţiei autorităţii tutelare teritoriale, cu avizul autorităţii tutelare locale şi numai în baza avizului pozitiv al Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate.

[Pct.32⁸ introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

33. Dacă se înregistrează progrese durabile în dinamica cazului, managerul de caz, în colaborare cu autoritatea tutelară teritorială, închide cazul şi scoate de la evidenţă copilul în baza dispoziţiei autorităţii tutelare locale.

[Pct.33 completat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

Secţiunea a 5-a

Procedura de documentare şi evidenţă a cazurilor de violenţă,

neglijare, exploatare şi trafic al copilului

34. Cazurile suspecte sînt înregistrate în fişa de sesizare de către specialiştii din cadrul instituţiilor de învăţămînt, medico-sanitare, culturale, organelor de ocrotire a normelor de drept şi de asistenţă socială, indiferent de forma juridică de organizare, inspectoratului de stat al muncii, altor autorităţi şi instituţii publice cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului.

[Pct.34 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

35. Fiecare autoritate sau instituţie menţionată la pct.34 ţine evidenţa fişelor de sesizare, cu indicarea datei şi orei înregistrării, datei şi orei expedierii, specialistului care a expediat sesizarea şi specialistului care a recepţionat-o.

[Pct.35 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

36. Autoritatea tutelară locală asigură înregistrarea în rubricile speciale din Registrul de evidenţă a copiilor aflaţi în situaţie de risc a sesizărilor cazurilor suspecte (inclusiv recepţionate telefonic), fişele de sesizare recepţionate sau întocmite în urma autosesizării, precum şi datele privind managementul de caz al copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului.

[Pct.36 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

37. Dosarul copilului victimă a violenţei, neglijării, exploatării şi traficului este întocmit de managerul de caz şi ţinut la evidenţă de autoritatea tutelară locală.

38. Dosarul copilului conţine:

1) fişa de sesizare;

2) evaluarea iniţială a situaţiei copilului;

3) evaluarea complexă a situaţiei copilului şi/sau evaluarea complexă a situaţiei familiei;

4) planul individual de asistenţă a copilului şi/sau planul individual de asistenţă a familiei copilului;

5) dispoziţiile şi avizele autorităţii tutelare locale şi teritoriale;

6) avizele echipelor multidisciplinare;

7) documentele referitoare la situaţia sociojuridică a copilului şi familiei acestuia (acte medicale, hotărâri judecătoreşti, rapoarte de expertiză medico-legală, rapoarte de evaluare psihologică, actele procesuale prin care s-au aplicat măsuri de constrângere faţă de abuzator, declaraţii ale copilului, părinţilor/ reprezentanţilor sau responsabililor legali ai acestuia, precum şi ale altor persoane/autorităţi/instituţii cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului, care pot oferi informaţii relevante, caracteristici şcolare);

8) fişele de monitorizare a implementării planului individual de asistenţă;

9) fişele de revizuire a planului individual de asistenţă;

10) fişa de transfer al cazului, după caz;

11) fişa de închidere a dosarului.

[Pct.38 în redacţia Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

Secţiunea a 6-a

Procedura de organizare instituţională a activităţilor de prevenire

a cazurilor de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic al copilului

39. Conducătorii instituţiilor medico-sanitare, de educaţie, organelor de ocrotire a normelor de drept, protecţie a drepturilor copilului şi de asistenţă socială, indiferent de forma juridică de organizare, inspectoratul de stat al muncii, altor autorităţi şi instituţii publice cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului sînt obligaţi:

1) să stipuleze în regulamentele de activitate, contractele de muncă şi în fişele de post ale angajaţilor, obligativitatea sesizării cazurilor de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic al copilului;

2) să aducă la cunoştinţa angajaţilor, anual, prevederile prezentelor Instrucţiuni;

3) să pună la dispoziţia angajaţilor formulare-tip, registre, precum şi să asigure la nivelul fiecărei instituţii implementarea prezentelor Instrucţiuni;

4) să acorde suport în organizarea activităţilor de informare a copiilor şi părinţilor, a altor reprezentanţi legali/responsabililor legali ai copilului, a membrilor comunităţii privind modul de sesizare a situaţiilor de risc în care se poate afla un copil, precum şi cadrul normativ în domeniu;

5) să pună la dispoziţia copiilor informaţii, mijloace şi instrumente, inclusiv care asigură anonimatul, specifice vîrstei şi gradului de maturitate al acestora, pentru a raporta situaţiile de risc în care se poate afla un copil din partea semenilor şi adulţilor.

[Pct.39 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

40. Autorităţile tutelare teritoriale şi locale promovează activităţi de prevenire şi identificare timpurie a copiilor expuşi riscului de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic, prin:

1) organizarea activităţilor de prevenire primară a situaţiilor de risc în rândul copiilor, ţinându-se cont de particularităţile de vârstă şi de capacităţile de dezvoltare, precum şi în rândul părinţilor/altor reprezentanţi legali/responsabililor legali ai copilului;

2) organizarea activităţilor de prevenire secundară a situaţiilor de risc în care se poate afla un copil, care se adresează grupurilor cu risc crescut de a manifesta comportament violent sau grupurilor cu risc de victimizare, cum ar fi: copii şi adolescenţi care trăiesc în medii familiale violente, copii care prezintă absenteism nemotivat frecvent şi risc de abandon şcolar, copii expuşi riscului de a comite infracţiuni sau copii aflaţi în conflict cu legea;

3) organizarea activităţilor de prevenire terţiară a situaţiilor de risc adresate grupurilor afectate deja, în scopul prevenirii recidivelor, sancţionării sau recuperării agresorilor, securităţii victimelor, recuperării sau tratării efectelor şi consecinţelor;

4) monitorizarea situaţiei familiilor defavorizate, în care se produc conflicte familiale, pentru a putea sesiza evoluţia relaţiilor interpersonale şi starea psihoemoţională din cadrul familiei;

5) monitorizarea copiilor plasaţi în diverse servicii sociale;

6) informarea copiilor în situaţie de risc şi familiile acestora despre asistenţa socială de care pot beneficia;

7) informarea subdiviziunii teritoriale a Poliţiei cu privire la cazurile copiilor aflaţi în situaţie de risc şi ale familiilor acestora ce necesită implicarea Poliţiei, conform competenţelor stabilite de lege, precum şi despre asistenţa socială de care aceştia beneficiază.

[Pct.40 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

41. Instituţiile medico-sanitare promovează activităţi de depistare timpurie a copiilor expuşi riscului de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic, precum şi de prevenire a riscurilor, prin:

1) organizarea activităţilor de prevenire primară a situaţiilor de risc în rândul copiilor, ţinându-se cont de particularităţile de vârstă şi de capacităţile de dezvoltare ale acestora, precum şi în rândul părinţilor/altor reprezentanţi legali/responsabili legali ai copiilor (activităţi nonformale pentru copii privind informarea despre modul sănătos de viaţă, prevenirea consumului de alcool, droguri şi alte substanţe nocive, consecinţele acestor consumuri, sporirea accesului copiilor la servicii de sănătate prietenoase acestora, sprijinul şi medierea în relaţiile cu familia şi comunitatea; desfăşurarea activităţilor de informare, educare şi comunicare pentru copii, tineri, părinţi/alţi reprezentanţi legali/responsabili legali ai copilului şi profesionişti, în limitele competenţelor funcţionale; oferirea consilierii individuale şi de grup copiilor; desfăşurarea activităţilor de prevenire a violenţei în familie, în societate şi în şcoală; alte activităţi relevante);

2) monitorizarea şi evaluarea de către medicii de familie/asistenţii medicali de familie a copiilor în situaţie de risc, prin realizarea vizitelor la domiciliu;

3) consultarea părinţilor/altor reprezentanţi legali/responsabililor legali ai copilului, viitorilor părinţi în vederea identificării necesităţilor de îngrijire adecvată a copiilor, prevenirii violenţei, neglijării, exploatării şi traficului.

[Pct.41 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

42. Conducătorii instituţiilor medico-sanitare sînt responsabili pentru activităţile de prevenire, identificare, raportare, referire şi asistenţă în cazurile de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic.

43. Instituţiile de învăţămînt preşcolar, primar, secundar, artistic şi sportiv, mediu de specialitate, instituţiile rezidenţiale de orice tip promovează activităţi de prevenire şi de identificare timpurie a copiilor expuşi riscului de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic, prin:

1) acordarea suportului în organizarea activităţilor de prevenire primară a situaţiilor de risc în rîndul copiilor, ţinîndu-se cont de particularităţile de vîrstă şi de capacităţile de dezvoltare, precum şi în rîndul părinţilor/altor reprezentanţi legali/responsabililor legali ai copiilor;

1¹) informarea despre modul de viaţă sănătos, beneficiile practicării activităţilor de educaţie fizică şi sport, elaborarea şi implementarea programelor de mentorat, de prevenire a tulburărilor de comportament, de prevenire a violenţei, a bullyingului, a abuzului în mediul online, a conflictelor în mediul educaţional, a programelor de dezvoltare a competenţelor prosociale, a abilităţilor de comunicare, relaţionare şi adaptare la situaţiile solicitante ale vieţii, de rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor, gestionare a situaţiilor conflictuale, depăşire a situaţiilor de criză şi risc; implicarea copiilor în activităţi şcolare/extraşcolare, care pun în valoare interesele, capacităţile şi potenţialul acestora, în acţiuni de voluntariat, secţii sportive, cercuri şi cluburi pe interese, ateliere de creaţie; implementarea programelor de educaţie parentală; organizarea, în clasele în care îşi fac studiile copiii din categoriile copiilor expuşi riscului de a comite infracţiuni sau ale copiilor aflaţi în conflict cu legea, a lecţiilor/instruirilor tematice în scop informativ şi educativ, cu participarea reprezentanţilor Poliţiei, ai instituţiilor medicale, ai altor specialişti relevanţi, referitoare la fenomenul violenţei, delicvenţei şi consecinţele care se produc în cazul încălcării normelor de drept, al săvârşirii de către copil a acţiunilor antisociale sau al aflării în conflict cu legea; oferirea suportului în obţinerea unei calificări profesionale, asigurarea de consiliere profesională/vocaţională;

2) asigurarea securităţii încăperilor, terenurilor şi locurilor aferente instituţiei de învăţămînt.

[Pct.43 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

44. Directorii/managerii instituţiilor de învăţămînt şi a celor rezidenţiale desemnează o persoană din rîndul membrilor administraţiei instituţiei în calitate de coordonator al activităţilor de prevenire, identificare, raportare, referire şi asistenţă în cazurile de violenţă faţă de copii (în continuare – coordonator).

45. În vederea prevenirii şi identificării timpurii a copiilor expuşi situaţiilor de risc, angajaţii poliţiei întreprind următoarele acţiuni: cartografiază zonele cu risc criminogen crescut, asigură supravegherea crescută a acestor zone şi colectează informaţii cu privire la riscuri de comitere a infracţiunilor şi contravenţiilor, participă la orele de informare în scop educativ, organizate de către instituţiile de învăţământ, precum şi la unele şedinţe tematice, organizate de către consiliile raionale/municipale pentru tineret, privind fenomenul violenţei, delicvenţei şi consecinţele care se produc în cazul încălcării normelor de drept, al săvârşirii de către copil a acţiunilor antisociale sau al aflării în conflict cu legea; efectuează lucrul de prevenire a comiterii repetate a actelor de violenţă în familie/în societate; asigură vizitarea şi monitorizarea în cooperare cu membrii echipei multidisciplinare a familiilor care prezintă diverse riscuri pentru copii şi informează membrii familiei despre cadrul normativ în domeniul protecţiei copilului; exercită măsuri de prevenţie generală (verificarea diverselor locuri unde se pot aduna copiii pentru consum de alcool/droguri/alte substanţe nocive); realizează alte activităţi relevante.

[Pct.45 în redacţia Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

45¹. În vederea combaterii situaţiilor de vulnerabilitate a copiilor expuşi riscului de a comite infracţiuni sau a copiilor aflaţi în conflict cu legea, sunt elaborate şi implementate programe, măsuri şi servicii sociale specializate şi cu specializare înaltă.

[Pct.45¹ introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

Capitolul III

PROCEDURI SECTORIALE

Secţiunea 1

Procedura de instrumentare de către angajaţii poliţiei a cazurilor de violenţă,

neglijare, exploatare şi trafic al copilului

46. Angajaţii poliţiei identifică şi/sau se autosesizează despre cazurile suspecte, în baza sesizărilor recepţionate din partea părinţilor/altor reprezentanţi legali/responsabililor legali ai copilului, specialiştilor care lucrează cu copiii (inclusiv specialişti în protecţia drepturilor copilului, asistenţi sociali, pedagogi, psihologi, medici/asistenţi medicali, jurişti, inspectori de muncă etc.), oricăror altor persoane din comunitate, parvenite prin telefon, fax, mass-media, reţeaua Internet, alte surse de informare.

[Pct.46 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

47. Sesizările, plângerile, denunţurile, autodenunţurile şi autosesizările privind situaţiile de risc ale copilului se înregistrează conform prevederilor legale şi actelor normative în domeniu. Totodată, informaţia este transmisă conform pct.6 subpct. 1) şi 2).

[Pct.47 în redacţia Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

48. Împreună cu alţi membri ai echipei multidisciplinare, angajaţii poliţiei participă la evaluarea iniţială a cazului prin examinarea circumstanţelor, întocmeşte procesul-verbal de cercetare la faţa locului, iar în cazul:

1) Constatării pericolului iminent pentru viaţa şi sănătatea copilului:

a) asigură securitatea victimelor prin eliminarea situaţiei de pericol (reţinerea agresorului, evacuarea victimei/lor);

b) raportează imediat informaţia serviciilor de gardă a Inspectoratului teritorial de poliţie, care este înregistrată conform prevederilor legale şi actelor normative în domeniu.

2) În cazul constatării unui caz de violenţă sau neglijare, care nu prezintă pericol iminent pentru viaţa şi sănătatea copilului, iar situaţia este de risc şi necesită investigaţie suplimentară, prezintă informaţia la dispeceratul teritorial de poliţie, care este înregistrat conform prevederilor legale şi actelor normative în domeniu.

49. Împreună cu alţi membri ai echipei multidisciplinare, angajaţii poliţiei, conform competenţelor stabilite de lege, participă la evaluarea complexă a cazului, acumulează materialele necesare şi prezintă Inspectoratului teritorial de poliţie/instanţei de judecată procesul-verbal pentru aplicarea măsurilor de constrîngere faţă de bănuiţii abuzatori.

50. Angajaţii poliţiei, conform competenţelor stabilite de lege, participă la întocmirea şi realizarea planului individual de asistenţă, conform pct.26 al prezentelor Instrucţiuni, asumîndu-şi responsabilităţi, conform competenţei, după cum urmează:

1) monitorizează, în cooperare cu membrii echipei multidisciplinare, situaţia copilului şi familiei acestuia în vederea prevenirii situaţiilor repetate de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic pînă la soluţionarea definitivă a cazului;

2) monitorizează respectarea de către abuzator/agresor a prevederilor ordonanţei de protecţie şi respectarea măsurii preventive de arest la domiciliu;

3) asigură evidenţa nominală a abuzatorilor/agresorilor;

4) cooperează cu echipa multidisciplinară în vederea asigurării participării unui pedagog/psiholog/psihopedagog la procedurile legale de audiere, expertize în care este implicat copilul;

5) asigură protecţia victimelor violenţei în familie şi supraveghează executarea ordonanţei de protecţie;

6) în cadrul examinării cauzelor penale/contravenţionale privind copiii, reprezentanţii organelor de ocrotire a normelor de drept vor stabili în mod obligatoriu următoarele circumstanţe:

a) vârsta copilului;

b) dacă copilul se simte în siguranţă şi dacă sunt necesare intervenţii pentru asigurarea măsurilor urgente de protecţie şi, în caz de necesitate, vor asigura referirea acestuia către serviciile de asistenţă medicală de urgenţă;

c) persoanele de încredere din anturajul copilului (prieteni, rude, vecini, pedagogi, psihologul şcolar, conducătorul unei activităţi extraşcolare/unui cerc, preot) de la care ar putea fi obţinută mai multă informaţie, precum şi reţelele de suport (rude, vecini, prieteni de familie) cărora copilul le poate fi încredinţat în cazul necesităţii aplicării de către autoritatea tutelară locală a măsurii de plasament de urgenţă;

d) dacă este informat copilul, ţinând cont de vârsta şi gradul de maturitate a acestuia, despre drepturile pe care le are, măsurile de protecţie propuse şi despre serviciile de suport care urmează a-i fi acordate;

e) dacă reprezentantul legal/responsabilul legal al copilului a fost informat despre infracţiunea/contravenţia comisă de copil, respectându-se dreptul acestuia la apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale copilului la fiecare etapă procedurală de audiere a copilului;

f) influenţa adulţilor sau a altor copii asupra copilului expus riscului de a comite infracţiuni sau a copilului aflat în conflict cu legea;

g) cauzele şi condiţiile care au contribuit la săvârşirea infracţiunii.

[Pct.50 completat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

[Pct.50 modificat prin Hot.Guv. nr.241 din 03.04.2024, în vigoare 05.04.2024]

50¹. Instituţiile de drept/ofiţerul de sector informează lunar managerul de caz (specialistul în protecţia drepturilor copilului, iar în lipsa acestuia – asistentul social comunitar) care instrumentează cazul despre acţiunile realizate cu copiii expuşi riscului de a comite infracţiuni sau cu copiii aflaţi în conflict cu legea şi despre efectele acestora, conform procedurii managementului de caz.

[Pct.50¹ introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

50². La eliberarea copilului din instituţia penitenciară, inspectoratul de poliţie teritorial, după informarea de către instituţia penitenciară despre acest fapt, în aceeaşi zi asigură informarea preliminară despre eliberarea copilului din instituţia penitenciară a autorităţii tutelare teritoriale de la domiciliul copilului, care va realiza măsurile de integrare în familia biologică/extinsă sau va decide asupra formei de protecţie a copilului, după caz.

[Pct.50² introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

Secţiunea a 2-a

Procedura de intervenţie a lucrătorilor instituţiilor medico-sanitare

în cazurile de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic al copilului

51. Orice lucrător al instituţiilor medico-sanitare este obligat să comunice orice caz suspect sau confirmat de violenţă, neglijare, exploatare, trafic al copilului conducătorului instituţiei medico-sanitare în care activează.

52. Conducătorul instituţiei medico-sanitare:

1) raportează cazurile suspecte sau confirmate de violenţă sexuală, vătămări corporale, neglijare, forme grave de exploatare a copilului din partea lucrătorilor instituţiei, părinţilor/altor reprezentanţi legali/responsabililor legali ai copilului şi altor persoane, conform procedurilor stabilite în prezentele Instrucţiuni;

2) soluţionează în cadrul instituţiei cazurile de violenţă fizică, psihologică, între copii;

3) în funcţie de forma violenţei sau în cazul copilului aflat în altă situaţie de risc, convoacă un grup de specialişti din cadrul instituţiei pentru examinarea/soluţionarea cazului, care stabileşte cine va comunica separat cu copilul, elaborând un plan de intervenţie (fără prezenţa copilului) în cadrul instituţiei pentru toate părţile implicate în cazul de violenţă sau în cazul copilului aflat în altă situaţie de risc, inclusiv pentru părinţii copilului/alţi reprezentanţi legali/responsabilii legali ai copilului, consultând acţiunile planificate cu copilul şi reprezentanţii legali ai acestuia. La elaborarea şi implementarea acţiunilor planificate, după caz, pot fi implicaţi şi alţi specialişti din afara instituţiei medico-sanitare, precum şi alte servicii sociale primare sau specializate;

4) asigură efectuarea, în cel mult 24 ore, a consultării copilului victimă sau a copilului aflat în altă situaţie de risc în scopul depistării simptomelor de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic al copilului;

5) asigură asistenţă medicală de urgenţă copilului victimă a violenţei în corespundere cu simptoamele şi patologia identificată, conform Protocoalelor Clinice Naţionale şi standardelor medicale, aprobate de Ministerul Sănătăţii;

6) deleagă, la solicitarea autorităţii tutelare, un medic specialist din cadrul instituţiei pentru a participa la evaluarea sesizării, elaborarea şi/sau implementarea planului individual de asistenţă;

7) permite comunicarea altor persoane cu copilul victimă spitalizat, doar cu acordul reprezentantului legal al acestuia;

8) asigură completarea documentaţiei medicale;

9) acordă asistenţă medicală şi reabilitare psihosocială, oferă servicii de consiliere medicală şi psihologică, examinare şi testare medicală gratuite.

[Pct.52 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

53. În cazurile de violenţă faţă de copil comise de către personalul medical sau alţi lucrători ai instituţiei medico-sanitare suplimentar acţiunilor întreprinse conform pct.6, conducătorul instituţiei informează Ministerul Sănătăţii. În cazul municipiului Chişinău se informează subdiviziunea responsabilă de domeniul sănătăţii a Consiliului Municipal, iar aceasta, la rîndul său, informează Ministerul Sănătăţii.

[Pct.53 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

54. Lucrătorii instituţiei medico-sanitare care cunosc că conducătorul instituţiei a sesizat instituţiile cu atribuţii în protecţia copilului privind cazul suspect nu vor divulga/comunica acest fapt părinţilor/persoanelor în grija cărora se află copilul, suspecţi de comiterea acţiunilor de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic, pînă nu va fi garantată siguranţa copilului.

[Pct.54 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

55. Copilul aflat în situaţie de risc care necesită îngrijiri/asistenţă medicală nu va fi lăsat în supravegherea persoanei suspecte de săvîrşirea acţiunilor de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic. În acest scop:

1) dacă copilul necesită îngrijiri medicale complexe, acesta se spitalizează, iar medicul acţionează conform pct.6;

2) dacă copilul nu necesită spitalizare, medicul sesizează imediat autoritatea tutelară.

[Pct.55 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

56. Conducătorul instituţiei medico-sanitare informează părinţii/alţi reprezentanţi legali/responsabilii legali ai copilului despre cazul de violenţă în care este implicat copilul şi despre planul terapeutic.

[Pct.56 în redacţia Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

57. Pentru evidenţa şi monitorizarea cazului este îndeplinită documentaţia medicală, aprobată de Ministerul Sănătăţii. Documentaţia medicală în original este păstrată în instituţia medico-sanitară şi nu se eliberează părinţilor/altor reprezentanţi legali/responsabililor legali ai copilului.

[Pct.57 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

58. Conducătorul instituţiei medico-sanitare monitorizează starea generală a sănătăţii copilului şi procedura de preluare a cazului de către autoritatea tutelară şi/sau asistentul social comunitar.

Secţiunea a 3-a

Procedura de intervenţie a lucrătorilor instituţiilor de învăţămînt în

cazurile de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic al copilului

59. Orice lucrător al instituţiei de învăţămînt care deţine informaţie despre un act de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic este obligat să intervină pentru a-l stopa sau să solicite ajutor în cazul în care nu poate interveni de sine stătător.

60. Orice angajat al instituţiei de învăţămînt este obligat să completeze fişa de sesizare a cazului suspect si să transmită informaţia directorului instituţiei sau coordonatorului.

[Pct.60 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

60¹. Instituţiile de învăţământ referă cazurile suspecte ale copiilor care, din diferite motive, sunt marginalizaţi sau excluşi în procesul accederii şi realizării unui program de educaţie obligatoriu, pentru evaluare la structura teritorială de asistenţă psihopedagogică; informează lunar managerul de caz (specialistul în protecţia drepturilor copilului, iar în lipsa acestuia – asistentul social comunitar) care instrumentează cazul despre acţiunile realizate cu copiii subiecţi ai prezentelor Instrucţiuni şi impactul acestora, conform procedurii managementului de caz.

[Pct.60¹ introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

61. Directorul instituţiei de învăţămînt sau coordonatorul:

1) raportează cazurile suspecte sau confirmate de violenţă sexuală, vătămări corporale, neglijare, forme grave de exploatare a copilului din partea angajaţilor instituţiei, părinţilor/altor reprezentanţi legali/responsabililor legali ai copilului şi altor persoane, conform procedurilor prezentelor Instrucţiuni;

2) soluţionează în cadrul instituţiei cazurile de violenţă fizică, psihologică, între copii sau în care sunt implicaţi copiii.

[Pct.62 completat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

62. În cazurile de violenţă, exploatare, trafic al copilului, comise de cadrele didactice sau de alt personal al instituţiei de învăţămînt, suplimentar acţiunilor întreprinse conform pct.61 subpct.1), directorul/coordonatorul informează Direcţia generală învăţămînt, tineret şi sport, care, la rîndul ei, informează Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

[Pct.62 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

63. În cazurile prevăzute la pct.61 subpct.1) directorul instituţiei:

1) desemnează, la solicitarea verbală sau scrisă a autorităţii tutelare, un angajat al instituţiei pentru a participa la evaluarea sesizării, elaborarea şi/sau implementarea planului individual de asistenţă;

2) desemnează, la solicitarea organelor de urmărire penală şi de drept, o persoană de încredere pentru copil care să-l asiste în cadrul procedurilor legale;

3) eliberează, la solicitarea autorităţii tutelare, documentele copilului pentru a fi transferat temporar în altă instituţie de învăţămînt, în cazul aplicării unei forme de protecţie/măsurilor urgente de protecţie a copilului, în condiţiile pct.15 sau, după caz, în condiţiile pct.27¹, ce implică schimbarea domiciliului copilului.

[Pct.63 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

[Pct.63 modificat prin Hot.Guv. nr.241 din 03.04.2024, în vigoare 05.04.2024]

64. În cazurile prevăzute la pct.61 subpct.1) coordonatorul:

1) în funcţie de forma de violenţă, convoacă un grup de specialişti din cadrul instituţiei, pentru examinarea cazului, membrii căruia stabilesc cine va comunica separat cu copilul (copiii), după care elaborează un plan de intervenţie (fără prezenţa copilului) în cadrul instituţiei pentru toate părţile implicate în cazul de violenţă, inclusiv pentru părinţii copilului/alţi reprezentanţi legali/responsabilii legali ai copilului, consultând planul de intervenţie cu copilul şi reprezentanţii legali/responsabilii legali ai acestuia. La elaborarea şi implementarea planului de intervenţie, la necesitate, sunt implicaţi şi alţi specialişti din afara instituţiei de învăţămînt, precum şi alte servicii sociale primare sau specializate;

2) informează părinţii/alţi reprezentanţi legali/responsabilii legali ai copilului despre cazul de violenţă în care este implicat copilul şi despre planul de intervenţie elaborat;

3) ţine evidenţa cazurilor examinate în cadrul instituţiei în registru separat;

4) monitorizează, în baza planurilor de intervenţie, efectele acţiunilor de prevenire şi protecţie, întreprinse atît de instituţie, cît şi de alte servicii.

[Pct.64 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

65. Lucrătorii instituţiei de învăţămînt care cunosc că conducătorul/ coordonatorul a sesizat instituţiile cu atribuţii în protecţia copilului privind cazul suspect nu vor divulga/comunica acest fapt părinţilor/tutorilor/persoanei în grija căreia se află copilul, suspecţi de comiterea acţiunilor de abuz, pînă nu va fi garantată siguranţa copilului.

[Pct.65 modificat prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

Secţiunea a 4-a

Procedura de intervenţie a lucrătorilor biroului de probaţiune

în cazul copilului expus riscului de a comite infracţiuni

sau al copilului aflat în conflict cu legea

[Secţiunea a 4-a (pct.66-74) introdusă prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

66. Probaţiunea în privinţa copiilor se desfăşoară ţinându-se cont de obligaţia respectării interesului superior al copilului şi având scopul protecţiei temporare a copilului aflat în dificultate, al socializării şi reintegrării acestuia în familia biologică, familia extinsă şi în comunitate. Acţiunile de probaţiune în privinţa copiilor se vor axa pe:

1) asigurarea procesului de reabilitare psihosocială şi pedagogică a copilului, psihopedagogică a personalităţii copilului aflat în conflict cu legea penală;

2) abordarea fiecărui caz în mod individual şi cu atenţie sporită, ţinând cont de particularităţile personale şi ale vârstei;

3) stabilirea şi menţinerea relaţiilor cu autorităţile tutelare locale/teritoriale şi cu prestatorii de servicii sociale;

4) monitorizarea situaţiei pre- şi postintegratoare a copilului în familie;

5) dezvoltarea capacitaţii familiei şi comunităţii de a asigura şi a promova respectarea drepturilor copilului în vederea prevenirii situaţiilor de dificultate pentru copil.

[Pct.66 introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

67. În cadrul desfăşurării activităţilor de probaţiune cu copiii aflaţi în conflict cu legea, personalul organelor de probaţiune vor antrena autoritatea tutelară locală/teritorială, aceasta fiind parte a echipei multidisciplinare.

[Pct.67 introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

68. Consilierul de probaţiune informează lunar managerul de caz (specialistul în protecţia drepturilor copilului, iar în lipsa acestuia – asistentul social comunitar) care instrumentează cazul despre acţiunile realizate cu copiii aflaţi în conflict cu legea şi impactul acestora, conform procedurii managementului de caz şi acţiunilor stipulate în plan.

[Pct.68 introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

69. La scoaterea din evidenţă a copilului subiect al probaţiunii, biroul de probaţiune informează preliminar autoritatea tutelară teritorială de la domiciliul copilului, în vederea asigurării evidenţei, intervenţiei şi monitorizării cazului.

[Pct.69 introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

70. La eliberarea copilului din instituţia penitenciară, aceasta din urmă asigură informarea despre acest fapt cu 7 zile înainte de eliberarea copilului din instituţia penitenciară a Inspectoratului de poliţie teritorial de la locul de trai al copilului.

[Pct.70 introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

71. În situaţiile menţionate la pct.69 şi 70, biroul de probaţiune şi administraţia centrului de detenţie realizează şi prezintă autorităţii tutelare teritoriale de la locul de trai al copilului şi Inspectoratului de poliţie un raport de evaluare a riscului de a comite repetat o infracţiune/contravenţie de către copilul vizat şi acţiunile realizate în vederea pregătirii copilului pentru eliberarea din detenţie.

[Pct.71 introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

72. În funcţie de riscul evaluat de a comite repetat o infracţiune/ contravenţie, menţionat în pct.71, completat de imposibilitatea integrării copilului în familia biologică/extinsă, autoritatea tutelară teritorială de la locul de trai al copilului aplică prevederile pct.32³.

[Pct.72 introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

73. În cazul schimbării locului de trai al familiei copilului în altă localitate, împreună cu raportul privind evaluarea situaţiei copilului, în care este stabilită o măsură de protecţie conform pct.27¹ subpct. 1) şi 4), managerul de caz transferă dosarul către autoritatea tutelară locală din localitatea respectivă, care va aplica prevederile prezentelor Instrucţiuni.

[Pct.73 introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

74. Autoritatea tutelară locală asigură monitorizarea situaţiei copilului expus riscului de a comite infracţiuni sau a copilului aflat în conflict cu legea, în privinţa căruia sunt aplicate măsuri şi servicii de protecţie şi întocmeşte, lunar sau la necesitate, rapoarte privind situaţia copilului. Rapoartele întocmite de autoritatea tutelară locală se prezintă la autoritatea tutelară teritorială în termen de 3 zile de la data întocmirii.

[Pct.74 introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

Capitolul IV

MECANISMUL DE COORDONARE LA NIVEL CENTRAL A POLITICILOR

ŞI PRACTICILOR DE LUCRU PENTRU PROTECŢIA COPIILOR EXPUŞI

RISCULUI DE A COMITE INFRACŢIUNI ŞI A COPIILOR

AFLAŢI ÎN CONFLICT CU LEGEA

[Cap.IV (pct.75-79) introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

75. În vederea prevenirii şi combaterii situaţiilor de vulnerabilitate ale copiilor expuşi riscului de a comite infracţiuni şi ale copiilor aflaţi în conflict cu legea, la nivel de politici, pe lângă Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale se creează Consiliul consultativ pentru protecţia copiilor expuşi riscului de a comite infracţiuni şi a copiilor aflaţi în conflict cu legea (în continuare – Consiliu).

[Pct.75 introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

76. Misiunea Consiliului este de a monitoriza şi de a asigura implementarea mecanismului intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi ale traficului, în scopul asigurării protecţiei şi promovării drepturilor copiilor expuşi riscului de a comite infracţiuni şi a copiilor aflaţi în conflict cu legea.

[Pct.76 introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

77. Consiliul are următoarele obiective:

1) consolidarea parteneriatului între autorităţile responsabile care au în competenţă prevenirea, protecţia, sprijinul şi intervenţia în cazul copiilor expuşi riscului de a comite infracţiuni sau a copiilor aflaţi în conflict cu legea;

2) examinarea cazurilor individuale şi a măsurilor aplicate copiilor expuşi riscului de a comite infracţiuni sau a copiilor aflaţi în conflict cu legea;

3) examinarea problemelor întâmpinate în cadrul cooperării intersectoriale şi identificarea soluţiilor optime pentru consolidarea mecanismului intersectorial de cooperare;

4) înaintarea propunerilor referitoare la îmbunătăţirea cadrului normativ privind copiii expuşi riscului de a comite infracţiuni sau copiii aflaţi în conflict cu legea.

[Pct.77 introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

78. Din componenţa Consiliului fac parte reprezentanţi ai Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, ai Ministerului Sănătăţii, ai Ministerului Justiţiei, ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ai Inspectoratului Naţional de Probaţiune, ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, ai Inspectoratului General al Poliţiei, ai Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ai Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat, reprezentanţi ai societăţii civile, precum şi ai Avocatului Poporului pentru Drepturile Copilului.

[Pct.78 introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]

79. În activitatea sa, Consiliul poate invita şi alţi experţi naţionali sau internaţionali, în funcţie de caz.

[Pct.79 introdus prin Hot.Guv. nr.541 din 24.07.2024, în vigoare 22.08.2024]