1446/27.12.97 Legea bugetului pe anul 1998

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E A

bugetului pe anul 1998

nr. 1446-XIII  din  27.12.97

 (în vigoare 12.02.1998) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.10-11 art.52 din 12.02.1998

* * *

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Art.1. – (1) Bugetul consolidat pe anul 1998 se stabileşte la venituri în sumă de 2750 milioane lei, la cheltuieli în sumă de 3050 milioane lei, cu un deficit de 300 milioane lei, bazat pe volumul pronosticat al produsului intern brut de 10100 milioane lei.

(2) Volumul bazei monetare va atinge, la 1 ianuarie 1999, suma de 1261 milioane lei.

[Art.1 modificat prin Legea nr.209-XIV din 25.11.98]

Art.2. – (1) Bugetul de stat pe anul 1998 se aprobă la venituri în sumă de 2089,9 milioane lei, la cheltuieli în sumă de 2389,9 milioane lei, cu un deficit de 300 milioane lei.

(2) Sinteza bugetului de stat pe anul 1998 la venituri şi cheltuieli se prezintă în anexa nr.1.

(3) Cheltuielile prevăzute la bugetele de toate nivelurile reprezintă limite maxime care, la aprobarea şi executarea devizelor de cheltuieli, nu pot fi depăşite şi a căror modificare se va face în condiţiile legii. Contractarea de lucrări, servicii, bunuri şi efectuarea de cheltuieli se fac de către ordonatorii de credite (executorii de buget) numai cu respectarea prevederilor legale şi în cadrul limitelor aprobate.

(4) Se stabilesc ca prioritare: cheltuielile bugetare pentru onorarea angajamentelor aferente datoriei de stat, pentru plata salariilor, burselor, alimentaţiei, medicamentelor, energiei şi apei şi transferurile la bugetul asigurărilor sociale de stat şi la bugetele locale.

[Art.2 modificat prin Legea nr.209-XIV din 25.11.98]

[Art.2 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

Art.3. – (1) Pentru finanţarea deficitului bugetului de stat, vor fi utilizate mijloace din împrumuturile externe şi interne, inclusiv din resursele Băncii Naţionale a Moldovei.

(2) Banca Naţională a Moldovei va acorda Guvernului:

a) împrumuturi în sumă de 875 milioane lei, inclusiv echivalentul în lei la momentul convertirii al sumei de 51 milioane dolari S.U.A., care vor fi folosite pentru finanţarea deficitului bugetar şi pentru procurarea valutei străine din rezervele valutare ale statului în scopul achitării datoriei de stat externe;

b) împrumuturi, cu scadenţă în anul 1998, pentru acoperirea decalajului temporar de casă al bugetului de stat, creat de intrarea neregulată a veniturilor la buget, luînd în considerare limitele trimestriale stabilite în programul ei monetar.

[Art.3 modificat prin Legea nr.265-XIV din 24.12.98, în vigoare 30.12.1998]

[Art.3 în redacţia Legii nr.209-XIV din 25.11.98]

Art.4. – (1) Se stabileşte că datoria de stat internă, conform situaţiei de la 1 ianuarie 1999, nu va depăşi 1300 milioane lei, iar datoria de stat externă administrată de Guvern - 800 milioane dolari S.U.A.

(2) Se permite atragerea de împrumuturi de stat externe cu perioada de rambursare de pînă la 5 ani, în sumă de pînă la 30 milioane dolari S.U.A.

[Art.4 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

Art.5. – (1) Garanţiile de stat emise în anul 1998 la împrumuturile externe nu vor depăşi 17 milioane dolari S.U.A. – sumă a garanţiilor emise în favoarea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la creditul pentru reconstrucţia Aeroportului Internaţional Chişinău (9 milioane dolari S.U.A.) şi la creditul pentru extinderea creditării economiei naţionale şi dezvoltarea proprie a băncii, primit de către Banca Comercială "Moldova-Agroindbanc" S.A. (8 milioane dolari S.U.A.). Emiterea de garanţii de stat la împrumuturi interne este interzisă.

[Alin.1 art.5 în redacţia Legii nr.265-XIV din 24.12.98]

[Alin.1 art.5 în redacţia Legii nr.96-XIV din 16.07.98]

[Alin.2 art.5 abrogat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

(3) Nu se admite dezafectarea mijloacelor bugetare şi a celor provenite din împrumuturile interne şi externe pentru acordarea de credite agenţilor economici, cu excepţia cazurilor prevăzute în proiectele organismelor financiare internaţionale, conform acordurilor ratificate de Parlament.

(4) Nu pot fi emise garanţii de stat pentru împrumuturile externe, cu excepţia garanţiilor la împrumuturile acordate de organisme financiare internaţionale şi a cazurilor prevăzute de programe de stat, conform acordurilor ratificate de Parlament.

(5) Împrumuturile externe de stat sau cu garanţia statului primite în valută forte, cu excepţia celor în dolari S.U.A., vor fi exprimate în dolari S.U.A. la rata de schimb a Băncii Naţionale a Moldovei de la data primirii lor.

[Alin.6 art.5 abrogat prin Legea nr.209-XIV din 25.11.98]

Art.6. – (1) În cazul în care sumele prezentate de creditori Ministerului Finanţelor spre a fi plătite conform garanţiilor de stat la împrumuturi depăşesc sumele acumulate în fondul de risc şi veniturile la bugetul de stat la scadenţa creditului, achitarea se efectuează în mod eşalonat, începînd cu ziua imediat următoare după scadenţă, repartizîndu-se în acest scop cel mult 50 la sută din veniturile zilnice acumulate la buget.

(2) În cazul în care resursele fondului de risc sînt insuficiente pentru onorarea garanţiilor de stat la împrumuturi, Ministerul Finanţelor are dreptul să transfere în fondul de risc mijloace băneşti din veniturile încasate la buget sau din conturile extrabugetare, cu condiţia restabilirii lor ulterioare.

(3) În cazul acoperirii cu mijloace de la bugetul de stat a obligaţiunilor de plată garantate de stat şi neonorate ale agenţilor economici, bunurile pentru a căror procurare s-a acordat garanţie de stat trec în proprietatea statului.

Art.7. – Încasările de la distribuitorii de credite interne şi externe, dezafectarea mijloacelor bugetare pentru onorarea garanţiilor de stat şi restabilirea ulterioară a acestora la buget, precum şi acordarea de împrumuturi de la buget şi rambursarea acestora, se reflectă în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat la creditarea netă.

Art.8. – Impozitele, taxele şi alte încasări la bugetul de stat şi la bugetele locale se stabilesc conform anexei nr.2.

Art.9. – (1) Normativele defalcărilor din veniturile regularizatoare la bugetele locale se stabilesc conform anexei nr.3.

(2) Sumele defalcărilor din veniturile regularizatoare destinate bugetelor locale nu pot fi sustrase din contul separat al Trezoreriei Ministerului Finanţelor în alte scopuri.

[Art.9 completat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

Art.10. – (1) Se aprobă transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale în sumă de 288,1 milioane lei, conform anexei nr.4.

(2) Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale nu pot fi dezafectate de instituţiile financiare şi de alte instituţii în alte scopuri decît cele indicate în dispoziţiile de plată ale Ministerului Finanţelor.

Art.11. – (1) Se stabileşte că persoana care practică activitate de întreprinzător şi instituţia de stat din Republica Moldova care plăteşte pentru închirieri sau pentru alte tipuri de servicii, al căror cost se deduce în modul stabilit la art.24 din Codul fiscal, reţine şi varsă ca impozit pe venit o sumă egală cu 0,5 la sută din plata respectivă. În acelaşi mod se reţine şi se varsă impozitul de la alte plăţi ce reprezintă surse de venit impozabile, conform art.18 din Codul fiscal, efectuate în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor prevăzute la art.20, 88, 89 şi 91 din Codul fiscal.

(2) Orice plată efectuată de o persoană care practică activitate de întreprinzător şi de o instituţie de stat pentru închirieri sau pentru alte tipuri de servicii, a căror listă se aprobă de Guvern, cu excepţia plăţilor pentru proprietatea (activele) materială şi nematerială, se consideră plată, din care se reţine impozitul pe venit conform alin.(1).

(3) Nu se efectuează reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată, conform prezentului articol, din veniturile nerezidenţilor, indicate în art.91 din Codul fiscal.

(4) Se consideră venit sub formă de dobîndă prevăzut la art.24 alin.(6) din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal venitul sub formă de dobîndă de la depozitele bancare şi de la operaţiunile cu hîrtii de valoare de stat.

(5) Începînd cu 1 ianuarie 1998, cota impozitului pe venit pentru persoanele fizice, conform art.15 al Codului fiscal, se stabileşte:

- în mărime de 15 la sută din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 6000 lei;

- în mărime de 20 la sută din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 6000 lei şi nu depăşeşte suma de 10800 lei;

- în mărime de 32 la sută din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 10800 lei.

Art.12 – (1) În anul 1998, pentru finalizarea construcţiei de case în cooperativele de construcţie a locuinţelor, băncilor comerciale care au acordat pînă la 29 iulie 1994 credite preferenţiale pe termen lung cooperativelor de construcţie a locuinţelor înfiinţate pînă la 1 ianuarie 1993 a căror construcţie a fost începută pînă la această dată, precum şi băncilor comerciale care au acordat după 29 iulie 1994 astfel de credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor, specificate în anexa la Hotărîrea Parlamentului nr.209-XIII din 29 iulie 1994, în condiţiile prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.349 din 7 iunie 1993, băncilor comerciale care au acordat credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor, specificate în anexa la Hotărîrea Parlamentului nr.834-XIII din 16 mai 1996 în hotărîrile Parlamentului nr.1011-XIII din 23 octombrie 1996 şi nr.1588-XIII din 27 februarie 1998 în condiţiile prevăzute în aceste hotărîri, li se compensează venitul ratat, ca urmare a acordării de credite, prin micşorarea impozitului pe venit, ce urmează să fie vărsat la buget, cu venitul ratat diminuat cu suma impozitului pe acest venit ratat. Dacă impozitul ce se cuvine bugetului este mai mic decît venitul ratat compensabil, diferenţa se acoperă din mijloacele bugetului de stat reflectate la venituri. Analogic, se acoperă şi venitul ratat al băncilor comerciale, necompensat în anul 1997.

(2) În modul indicat la alin.(1), se acoperă băncilor comerciale pierderile aferente creditelor fără dobîndă sau creditelor preferenţiale acordate:

a) participanţilor la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova;

b) victimelor represiunilor politice din anii 1917-1990;

c) participanţilor la acţiunile de luptă din Afghanistan;

d) cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale din august 1994;

e) participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl;

f) participanţilor la cel de-al doilea război mondial;

j) familiilor cu 5 şi mai mulţi copii;

h) invalizilor nevăzători de gradul I şi II.

[Art.12 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

Art.13. – (1) Mărfurile, serviciile originare din Federaţia Rusă şi din Republica Belarus, importate din aceste ţări, nu se supun taxei pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adăugată, care se evidenţiază aparte în documentele de decontare şi de însoţire, achitată la mărfurile, serviciile originare din Federaţia Rusă şi Republica Belarus, importate din aceste ţări şi folosite în Republica Moldova, se trece la decontările cu bugetul.

(1¹) Mărfurile, serviciile originare din Republica Moldova, procurate de la agenţii economici situaţi pe teritoriul republicii care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar nu se supun taxei pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adăugată pentru mărfurile (cu excepţia mărfurilor supuse accizelor), serviciile procurate, evidenţiată aparte în documentele de decontare şi de însoţire, se trece la decontările cu bugetul. Taxa pe valoarea adăugată achitată la locul de origine pentru mărfurile supuse accizelor se trece la costul mărfurilor comercializate şi nu se restituie de la buget.

(2) Mărfurile, serviciile exportate nu se supun taxei pe valoarea adăugată conform art.104 lit.a) din Codul fiscal, cu excepţia celor exportate în Federaţia Rusă şi Republica Belarus care se supun taxei pe valoarea adăugată pe principii generale.

(3) Mărfurile, serviciile produse de agenţii economici ai Republicii Moldova, precum şi cele importate anterior în republică, exportate în Federaţia Rusă şi Republica Belarus (inclusiv din însărcinarea întreprinderilor care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii) se supun taxei pe valoarea adăugată pe principii generale.

[Alin.4 art.13 abrogat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

(5) Mărfurile importate de persoane fizice pentru uz personal nu sînt impuse cu taxă pe valoarea adăugată. Lista unor astfel de mărfuri se aprobă de Guvern.

[Alin.6 art.13 abrogat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

(7) Importul temporar de valori de mărfuri şi materiale, cu excepţia recipienţilor de sticlă pentru producţia vinicolă şi de conserve, în scop de prelucrare, precum şi fără scop de prelucrare, importul de mărfuri pe teritoriul depozitelor vamale, precum şi importul şi comercializarea mărfurilor la magazinele "duty-free," tranzitul de mărfuri prin teritoriul republicii efectuate de agenţii economici ai Republicii Moldova nu se supun taxei pe valoarea adăugată, accizelor şi taxelor vamale. Departamentul Controlului Vamal va efectua un control riguros asupra respectării acestor regimuri.

[Art.13 modificat prin Legea nr.209-XIV din 25.11.98]

[Art.13 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

[Art.13 modificat prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

Art.14. – (1) Mărfurile (producţia) atît indigene, cît şi cele importate sînt supuse accizelor conform anexei nr.5.

(2) Plătitori de accize, în afară de cei menţionaţi în Legea nr.347-XIII din 27 decembrie 1994 cu privire la accize, sînt:

a) întreprinderile care comercializează mărfuri (producţie) supuse accizelor, dar achiziţionate fără accize sau care le utilizează pentru fabricarea de mărfuri (producţie) nesupuse accizelor, cu excepţia comercializării în republică a vinului brut şi tutunului nefermentat de către agenţii economici care au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar;

b) întreprinderile care comercializează mărfuri (producţie) supuse accizelor, achiziţionate de la populaţie (inclusiv în regim de consignaţie), precum şi fabricate de populaţie, dar pentru care nu s-au plătit accize;

[Lit.c) abrogată prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

d) persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător şi care importă mărfuri (producţie) supuse accizelor în volume ce depăşesc normele de consum personal stabilite în punctul 2 din nota la anexa nr.6.

(3) Plătitori de accize pentru producţia fabricată din materia primă a clientului (subiect al activităţii de întreprinzător, indiferent de faptul dacă are sau nu relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii, precum şi persoană fizică ce nu este subiect al activităţii de întreprinzător) sînt întreprinderile prelucrătoare.

(4) Plătitori de accize la mărfurile supuse accizelor cumpărate de la agenţi economici care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii sînt agenţii economici cumpărători.

[Art.14 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

Art.15. – Nu se supun accizelor:

a) spirtul şi tutunul importate pentru prelucrare şi producere de mărfuri supuse accizelor de către agenţi economici care au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii şi care dispun de secţii de fabricare şi/sau de îmbuteliere a producţiei alcoolice sau de secţii de fermentare a tutunului şi de fabricare a produselor din tutun în bază de licenţă;

b) articolele de giuvaergerie din metale şi pietre preţioase pentru completarea fondului de stat.

[Art.15 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

[Art.15 modificat prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

Art.16. – (1) Se stabileşte marcarea obligatorie cu timbre de control a votcii, lichiorurilor şi a altor băuturi spirtoase, a vinurilor din struguri şi din fructe şi pomuşoare, a vinurilor din struguri saturate cu dioxid de carbon, a divinurilor (coniacurilor), a produselor din tutun pentru comercializare pe teritoriul republicii.

(2) Votca, lichiorurile şi alte băuturi spirtoase, vinurile, divinurile (coniacurile), produsele din tutun fabricate şi comercializate pe teritoriul republicii se marchează cu timbre de control în timpul fabricării.

(3) Importul şi comercializarea mărfurilor (producţiei) enumerate la alin.(1) sînt permise de organele vamale dacă au fost marcate cu timbre de control de un model stabilit.

(4) Mărfurile care necesită marcarea cu timbre de control pot fi importate fără timbre de către persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător în volumele stabilite la punctul 2 din nota la anexa nr.6.

[Art.16 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

[Art.16 modificat prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

Art.17. – Se stabileşte marcarea obligatorie a articolelor din metale preţioase şi pietre preţioase fabricate în republică sau importate. Marcarea obligatorie a articolelor din metale şi pietre preţioase o efectuează Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

Art.18. – (1) Controlul asupra calculării şi vărsării la buget a taxei pe valoarea adăugată, a accizelor şi taxelor vamale la importul de mărfuri (producţie) îl exercită organele vamale. Organele Serviciului Fiscal de Stat efectuează controlul ulterior asupra calculării corecte şi vărsării integrale la buget a plăţilor indicate.

(2) Plata taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor la mărfurile (producţia) importate se efectuează concomitent cu plata taxelor vamale. Perfectarea regimurilor vamale nu se exercită fără achitarea plăţilor indicate.

(3) Departamentul Controlului Vamal, în baza acordurilor încheiate cu agenţi economici producători şi cu agenţi economici specializaţi în deservirea în agricultură care dispun de licenţe acordate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare, se autoriză să prelungească, cu cel mult 30 de zile, termenul de plată a taxei pe valoarea adăugată la importul, de către producători, al materiei prime (cu excepţia mărfurilor supuse accizelor), al materialelor şi articolelor de completare, al materialului săditor, al îngrăşămintelor minerale, al seminţelor de lucernă şi sfeclă de zahăr, de mazăre şi de soia, destinate implementării de noi tehnologii, al tineretului de o zi de toate speciile de păsări. Pentru importul, efectuat de agenţi economici, al cărbunelui şi păcurii, termenul plăţii taxei pe valoarea adăugată se va prelungi pînă la 60 de zile.

(4) Departamentul Controlului Vamal prezintă lunar Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pînă la data de 15 a lunii imediat următoare lunii gestionare, pe un formular stabilit de Ministerul Finanţelor, date despre importul şi exportul de bunuri efectuate de agenţi economici, despre circulaţia bunurilor prin depozitele vamale libere, despre sumele taxei pe valoarea adăugată şi ale accizelor calculate şi vărsate la buget, despre numărul timbrelor de control comercializate, despre prelungirea termenelor de efectuare a plăţilor şi despre scutirea de plată la buget.

[Art.18 completat prin Legea nr.209-XIV din 25.11.98]

[Art.18 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

[Art.18 modificat prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

Art.19. – Tariful vamal pentru mărfurile şi obiectele de import se stabileşte conform anexei nr.6.

Art.20. – (1) Impozitul funciar se stabileşte conform anexei nr.7.

(2) Persoanele juridice şi fizice care sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător prezintă organelor Serviciului Fiscal de Stat calculul impozitului funciar pînă la 1 iunie.

(3) Impozitul funciar se varsă în părţi egale la bugetele locale:

a) de întreprinderile agricole şi de alte persoane juridice, cu excepţia întovărăşirilor pomicole, pînă la 15 iulie,15 septembrie şi 15 noiembrie;

b) de întovărăşirile pomicole şi de persoanele fizice, pînă la 15 august şi 15 octombrie.

(4) În anul 1998, se suspendă acţiunea art.5, 6 şi 7, a alin.2 din art.11, a alin.4 din art.12, a alin.2 din art.14, a lit.a) din art.15 şi a anexelor 1, 2 şi 3 din Legea nr.1245-XII din22 decembrie 1992 cu privire la impozitul funciar şi modul de impozitare.

(5) Întreprinderilor agricole, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, inclusiv gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), producătoare şi furnizoare de lapte către întreprinderile de prelucrare din ţară, către instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sau din mijloacele proprii ale întreprinderilor şi către populaţie li se compensează 50 de bani pentru un kilogram de lapte din contul vărsării la buget a impozitului funciar, altor plăţi fiscale (cu excepţia penalităţilor şi sancţiunilor), rambursării creditelor bugetare (restante şi curente).

(6) Populaţiei care vinde lapte întreprinderilor de prelucrare din republică i se acordă o compensaţie de 50 de bani pentru un kilogram de lapte prin intermediul întreprinderilor prelucrătoare, care includ suma compensării în preţul de achiziţie a laptelui. Întreprinderilor prelucrătoare li se compensează, din contul vărsării la buget a plăţilor fiscale şi rambursării creditelor bugetare, 50 de bani pentru un kilogram de lapte colectat de la populaţie.

(7) Suma cu care compensarea depăşeşte plăţile la buget şi creditele bugetare se acoperă de la bugetul de stat prin intermediul bugetelor locale, rezultatele reflectîndu-se în executarea de casă a bugetului de stat.

(8) Sumele compensate întreprinderilor agricole şi populaţiei nu sînt supuse impozitului pe venit.

(9) Compensările prevăzute la alin.(5) şi (6) se efectuează conform calculelor trimestriale şi anuale, prezentate organelor teritoriale ale Serviciului Fiscal de Stat şi organelor financiare locale.

Art.21. – (1) Plătitori pentru apă sînt persoanele juridice, cu excepţia instituţiilor bugetare, şi persoanele fizice.

(2) Plata pentru apă se stabileşte conform anexei nr.8.

(3) Consumatorii care captează apă într-un volum mai mic de 2 mii metri cubi în lună efectuează plata de două ori pe an, pînă la 20 iulie anul curent şi pînă la 20 ianuarie anul următor.

(4) Consumatorii care captează apă într-un volum de la 2 mii la 30 mii metri cubi în lună efectuează plata o dată în trimestru, pînă la data de 20 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar.

(5) Consumatorii care captează apă într-un volum de peste 30 mii metri cubi în lună efectuează plata o dată în lună, pînă la data de 20 a lunii imediat următoare lunii gestionare.

Art.22. – (1) Plătitori pentru folosirea resurselor minerale sînt persoanele juridice, inclusiv străine, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care folosesc în activitatea lor resurse minerale extrase de ele din mediul natural.

(2) Plata pentru folosirea resurselor minerale se stabileşte conform anexei nr.9.

Art.23. – (1) Plătitori pentru lemnul eliberat pe picior din fondul silvic de stat sînt exploatatorii forestieri, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice.

(2) Plata pentru lemnul eliberat pe picior (venitul silvic) se stabileşte conform anexei nr.10.

Art.24. – (1) Cotele impozitului pe bunurile imobiliare se stabilesc conform anexei nr.11.

(2) Impozitul pe bunurile imobiliare ale întreprinderilor producătoare de producţie agricolă, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, este inclus în cotele impozitului funciar.

(3) Persoanele fizice plătesc impozitul pe bunurile imobiliare în părţi egale pînă la 15 august şi 15 octombrie.

(4) Autorităţile administraţiei publice locale sînt în drept să acorde persoanelor fizice înlesniri la plata impozitului pe bunuri imobile sau să amîne termenele lui de plată, în decursul anului calendaristic, în caz de boală îndelungată sau de deces al principalului deţinător de imobil din familie, fapt ce se confirmă prin certificat medical sau certificat de deces. Hotărîrea privind acordarea de înlesniri, emisă de autorităţile administraţiei publice locale, este prezentată în termen de 10 zile organelor Serviciului Fiscal de Stat.

[Art.24 completat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

Art.25. – (1) Plata pentru efectuarea procedurilor vamale se stabileşte în proporţie de 0,25 la sută din costul vamal al mărfurilor importate sau exportate.

(2) Pentru producţia fabricată la întreprinderile republicii din materia primă a clientului, plata pentru efectuarea procedurilor vamale se stabileşte în proporţie de 0,25 la sută din costul serviciilor prestate. Agenţii economici trebuie să încheie contracte cu Departamentul Controlului Vamal pentru importul de materie primă a clientului şi exportul de producţie finită fabricată din această materie primă a clientului.

(3) Mijloacele acumulate din perceperea plăţilor pentru procedurile vamale se vor utiliza la finanţarea activităţii Departamentului Controlului Vamal, conform unui deviz aprobat de Guvern.

(4) Încasarea şi utilizarea de către Departamentul Controlului Vamal a plăţii pentru procedurile vamale vor fi reflectate în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă trimestriale prezentate de acest departament.

Art.26. – (1) Accizele, taxa pe valoarea adăugată la mărfurile importate, alte taxe şi încasări din activitatea economică externă se varsă integral la bugetul de stat.

(2) Mijloacele obţinute de organele de specialitate ale administraţiei publice centrale şi de instituţiile subordonate acestora, precum şi de autorităţile administraţiei publice locale, prin eliberarea de autorizaţii şi licenţe pentru anumite activităţi se virează, respectiv, la bugetul de stat şi la bugetele locale, cu excepţia mijloacelor prevăzute la alin.(3) din prezentul articol şi la art.30 alin.(1) lit. a) şi d).

(3) Mijloacele obţinute prin eliberarea de autorizaţii (licenţe) pentru activităţi în transportul auto, pentru lucrări de construcţie, reparaţie şi întreţinere a drumurilor auto, precum şi de autorizaţii pentru transporturi rutiere internaţionale, se virează la contul Trezoreriei Ministerului Finanţelor spre a fi transferate în fondul rutier.

[Art.26 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

Art.27. – (1) În anul 1998, se scutesc:

1) de taxa pe valoarea adăugată:

a) volumul de comercializare:

- al energiei electrice livrate populaţiei, începînd cu 1 ianuarie 1998. Taxa pe valoarea adăugată plătită la procurarea şi comercializarea energiei electrice destinate populaţiei nu se include în preţul ei de cost şi se trece, în modul stabilit, la decontările cu bugetul;

- al producţiei finite de la depozitele societăţilor pe acţiuni "Cristal-Flor" (Floreşti), "Fabrica de Sticlă din Chişinău" şi "Glass Container Company" (Chişinău), conform situaţiei de la 1 ianuarie 1998. Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor efectuate pentru fabricarea producţiei date se trece la preţul de cost;

b) veniturile provenite din vînzarea gazului natural şi a gazului lichefiat. Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor efectuate pentru vînzarea acestei producţii se trece la preţul ei de cost;

c) serviciile comunale prestate populaţiei la asigurarea cu căldură, apă caldă şi apă potabilă, serviciile de canalizare. Taxa pe valoarea adăugată la materia primă, la materialele, combustibilul, la alte bunuri şi servicii folosite la prestarea genului respectiv de servicii nu se include în preţul lor de cost şi se trece, în modul stabilit, la decontările cu bugetul;

d) metalele şi pietrele preţioase, în orice formă şi stare, inclusiv deşeurile care conţin metale şi pietre preţioase, procurate şi comercializate de Vistieria de Stat;

e) lucrările de estimare a bunurilor imobiliare ale persoanelor fizice efectuate la comanda autorităţilor administraţiei publice locale şi lucrările ce ţin de autentificarea drepturilor deţinătorilor de teren;

f) tehnica de calcul destinată sistemului "Internet Medicine", importată de Fundaţia "Soros" Moldova pentru Centrul de Informaţie Medicală de pe lîngă Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "N.Testemiţanu";

g) importul de utilaj (cu excepţia biroticii, utilajului pentru businessul de joc şi de distracţie) şi de piese de schimb la el, de tehnică agricolă şi de piese de schimb la ea, al criblurii şi al restului de granit, al bitumului petrolier;

[Lit.h) abrogată prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

[Lit.h) modificată prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

i) lucrările îndeplinite la finalizarea construcţiei de case, conform listei aprobate de Guvern. Taxa pe valoarea adăugată aferentă materialelor de construcţie utilizate se trece la preţul de cost al construcţiei;

[Lit.j) abrogată prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

k) activitatea de redactare, editare şi executare poligrafică a producţiei de carte ce ţine de domeniile cultură, educaţie, ştiinţă şi învăţămînt, a publicaţiilor periodice (cu excepţia publicaţiilor cu caracter erotic, publicitar şi a celor din străinătate), volumul de comercializare al producţiei mijloacelor de informare în masă, al producţiei de carte ce ţine de domeniile cultură, educaţie, ştiinţă şi învăţămînt, serviciile de transport, încărcare, descărcare, transbordare a publicaţiilor periodice sus-numite. Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor efectuate la producţia enumerată şi la comercializarea ei se trece la preţul de cost al acesteia;

[Lit.l) abrogată prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98 de la intrarea ei în vigoare]

[Lit.l) introdusă prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

[Lit.m) abrogată prin nr.96-XIV din 16.07.98]

[Lit.m) introdusă prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

n) producţia atelierelor curative de producţie (de muncă) de pe lîngă spitalele de psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii în care muncesc persoane handicapate. Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor efectuate pentru producţia dată se trece la preţul ei de cost;

o) seminţele de elită şi super elită importate şi destinate înmulţirii şi implementării a noi tehnologii, cu excepţia celor destinate producerii în masă, precum şi animalele şi păsările de rasă, premixele proteico-vitamino-minerale importate de producători ai producţiei animaliere;

2) de vărsarea la buget a taxei pe valoarea adăugată:

[Lit.a),b),c) abrogate prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

d) întreprinderile Societăţii Orbilor la producţia fabricată de ele (conform listei întreprinderilor şi nomenclatorului producţiei aprobate de Guvern) dacă mijloacele respective nu vor fi utilizate la retribuirea muncii, dar vor fi îndreptate la dezvoltarea acestor întreprinderi.

e) producătorii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, pentru producţia din fitotehnie în formă naturală şi din zootehnie în formă de masă vie şi sacrificată. Suma taxei pe valoarea adăugată se evidenţiază în mod distinct în documentele de comercializare a producţiei menţionate. Suma taxei pe valoarea adăugată lăsată la dispoziţia întreprinderilor nu se supune impozitului pe venit;

3) de plata la buget a impozitului pe venit:

a) atelierele curative de producţie (de muncă) de pe lîngă spitalele de psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii în care muncesc persoane handicapate;

b) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;

c) întreprinderile penitenciarelor, dacă folosesc nu mai puţin de 70 la sută din venit pentru dezvoltarea producţiei;

d) băncile comerciale, în limitele sumei veniturilor ratate în urma recepţionării de la populaţie a plăţilor pentru buget;

e) veniturile încasate de întreprinderile din complexul termoenergetic în urma includerii în tarifele la resurse energetice a mijloacelor pentru acoperirea datoriilor în mărimea corespunzătoare cotei lor în suma totală a tarifelor;

4) de impozitul pe venit:

a) militarii, persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne din sistemul penitenciar şi din Serviciul de pompieri şi salvatori al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale – pe veniturile primite la locul serviciului de bază. Persoanele indicate nu pot transmite scutirea personală soţilor;

b) sportivii şi antrenorii – pe ajutorul financiar acordat de Comitetul Internaţional Olimpic;

c) persoanele juridice şi fizice – pe veniturile obţinute din procurarea, de pînă la 1 ianuarie 1999, a hîrtiilor de valoare de stat, indiferent de termenul răscumpărării lor;

d) persoanele fizice – pe ajutorul material primit din fondul Preşedintelui Republicii Moldova, din fondurile de rezervă al Guvernului şi ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi din contul mijloacelor sindicatelor, în conformitate cu regulamentele care prevăd acordarea acestor ajutoare;

5) de impozitul funciar:

a) instituţiile finanţate de la bugetul de stat şi de la bugetele locale;

b) întreprinderile penitenciarelor;

c) pentru terenurile pe care este amplasat fondul de locuinţe, pentru loturile de pe lîngă casă în limita normelor stabilite:

- persoanele care au atins vîrsta de 60 de ani – bărbaţii şi de 55 de ani – femeile, invalizii de gradul I şi II, alte persoane inapte pentru muncă, invalizii de gradul III participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl. Categoriile de persoane indicate sînt scutite de impozit dacă nu locuiesc împreună cu membri ai familiei apţi pentru muncă. În scopul acordării înlesnirilor fiscale menţionate, la categoria "alte persoane inapte pentru muncă" sînt atribuiţi copiii de pînă la 16 ani inclusiv, persoanele care satisfac serviciul militar în termen, elevii şi studenţii din instituţiile de învăţămînt (frecvenţa de zi) cu perioada de studii de peste un an;

- familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia, familiile care au copii invalizi;

d) întreprinderile şi organizaţiile Societăţii Orbilor;

e) persoanele fizice care au suferit în urma alunecărilor de teren.

6) de impozitul pe bunurile imobiliare:

a) instituţiile finanţate de la bugetul de stat şi de la bugetele locale;

b) întreprinderile penitenciarelor;

c) obiectele de menire social-culturală de la balanţa agenţilor economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, nefolosite în activitatea de întreprinzător;

d) obiectele de protecţie civilă;

e) misiunile diplomatice – pentru bunurile imobiliare puse la dispoziţia lor pe bază de reciprocitate, fără plata chiriei;

f) organizaţiile religioase – pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de cult;

g) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;

h) Calea Ferată din Moldova, dacă foloseşte suma impozitului calculat pentru procurarea de material rulant;

i) persoanele care au atins vîrsta de 60 de ani – bărbaţii şi de 55 de ani – femeile, invalizii de gradul I şi II, alte persoane inapte pentru muncă, invalizii de gradul III participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl. Categoriile de persoane indicate sînt scutite de impozit dacă nu locuiesc împreună cu membri ai familiei apţi pentru muncă. În scopul acordării înlesnirilor fiscale menţionate, la categoria "alte persoane inapte pentru muncă" sînt atribuiţi copiii de pînă la 16 ani inclusiv, persoanele care satisfac serviciul militar în termen, elevii şi studenţii din instituţiile de învăţămînt (frecvenţa de zi) cu perioada de studii de peste un an;

j) familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia, familiile care au copii invalizi;

k) întreprinderile şi organizaţiile Societăţii Orbilor;

l) persoanele fizice care au suferit în urma alunecărilor de teren;

7) de plăţile pentru:

a) apele subterane extrase din subsol concomitent cu minereurile sau extrase pentru prevenirea (lichidarea) acţiunilor dăunătoare ale acestor ape;

b) apa folosită în apărarea împotriva incendiilor;

c) apa captată din izvoarele de suprafaţă şi din cele subterane pentru alimentarea cu apă potabilă şi menajeră;

d) apele de suprafaţă utilizate la creşterea peştelui;

e) apa consumată – întreprinderile organizaţiilor obşteşti ale invalizilor, organizaţiile de binefacere;

8) de taxa de stat – cetăţenii care apelează la instanţele judecătoreşti în probleme ce ţin de atribuirea cotei de teren echivalent şi a cotei-părţi valorice (părţii de avere);

9) de taxa pe valoarea adăugată, de taxele vamale şi de plata pentru procedurile vamale – mărfurile (lucrările, serviciile) importate sau achiziţionate pe teritoriul republicii, din contul creditelor şi granturilor acordate Guvernului Republicii Moldova sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organisme financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului Republicii Moldova) destinate realizării proiectelor respective, conform listei aprobate de Guvern. Taxa pe valoarea adăugată achitată de furnizorii autohtoni la mărfurile (lucrările, serviciile) produse de ei şi scutite de taxă în conformitate cu prezentul punct nu se trece la decontările cu bugetul, dar se include în preţul lor de cost;

10) de taxa pe valoarea adăugată şi de taxele vamale la utilaj şi la alte bunuri materiale importate pentru activitatea de producţie – Compania de Explorare a Resurselor Naturale "Redeco" L.T.D. din S.U.A., conform condiţiilor Acordului de concesiune privind prospecţiunea şi explorarea resurselor de petrol şi gaze;

11) de taxa pe valoarea adăugată şi de taxele vamale – autoturismele importate comercializate pe piaţa internă;

12) de taxa pe valoarea adăugată, de taxele vamale, de plata aferentă procedurilor vamale la importul de utilaj şi echipament primite în formă de donaţii de la Comitetul Internaţional Olimpic în scopul pregătirii lotului naţional pentru participare la Jocurile Olimpice de la Sydney – Comitetul Naţional Olimpic;

13) de vărsarea la buget a impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător, a taxei pe valoarea adăugată şi a plăţii pentru extragerea materialelor de construcţie inerte – Societatea pe Acţiuni "Mina din Chişinău", dacă utilizează mijloacele respective la realizarea măsurilor de preîntîmpinare a inundării excavaţiilor miniere;

[Pct.14,15 abrogate prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

17) de taxa pe valoarea adăugată pentru mărfurile produse şi serviciile prestate şi de plăţile pentru folosirea resurselor minerale – întreprinderile penitenciarelor. Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor efectuate pentru producerea mărfurilor şi prestarea serviciilor se trece la preţul de cost;

18) de taxa vamală:

[Lit.a) abrogată prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

b) întreprinderile Societăţii Orbilor – pentru materialele (materiale plastice şi articole din material plastic; hîrtie şi carton; articole din pastă de celuloză, de hîrtie sau carton; carton gofrat şi articole din acesta; saci şi pungi pentru ambalat mărfuri; aparate de iluminat şi părţile lor; lămpi pentru reclame luminoase şi articole similare) importate în scopul utilizării lor în procesul de producţie la întreprinderile date;

19) de taxa pe valoarea adăugată, de taxele vamale, de plata pentru procedurile vamale – elementele de granit, precum şi echipamentul, importate de către Departamentul construcţii capitale al Primăriei mun.Chişinău, necesare pentru edificarea memorialului "Templul Suferinţei", închinat victimelor conflictului din anul 1992 din raioanele de est ale republicii.

(2) Mijloacele lăsate la dispoziţia agenţilor economici pentru scopuri concrete, în cazul folosirii lor cu o altă destinaţie decît cea stabilită la alin.(1), se ridică integral la bugetul respectiv.

(3) Băncile comerciale care efectuează creditarea pe termen lung a agenţilor economici în vederea finanţării investiţiilor capitale destinate proiectării, elaborării, însuşirii şi implementării tehnicii şi tehnologiilor noi, precum şi reprofilării şi retehnologizării procesului de producţie, sădirii şi înnoirii plantaţiilor multianuale, achiziţionării şi punerii la maturare a alcoolului pentru divinuri (coniacuri) şi a vinului brut pentru producerea vinurilor clasice saturate cu dioxid de carbon şi a vinurilor de calitate superioară sînt scutite cu 50 la sută de impozitul pe venitul obţinut din creditele acordate pe un termen de 2-3 ani şi cu sută la sută de impozitul pe venitul obţinut din creditele acordate pe un termen de peste 3 ani.

(4) Băncile comerciale care vor acorda credite întreprinderilor agricole, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, pe un termen mai mare de 1 an cu o rată a dobînzii care depăşeşte cu cel mult 5 puncte rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei sînt scutite cu 50 la sută de impozitul pe venitul obţinut din aceste credite.

[Alin.5, 6 abrogate prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

[Alin.6 introdus prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

(7) Volumul de comercializare al pîinii şi al altor produse de panificaţie, al laptelui şi al produselor lactate se va impune cu taxa pe valoarea adăugată de 8 la sută. Întreprinderilor de panificaţie, de prelucrare a laptelui a căror sumă a taxei pe valoarea adăugată achitată furnizorilor pentru mărfurile (serviciile) utilizate la fabricarea produselor menţionate depăşeşte suma taxei pe valoarea adăugată la comercializarea lor, diferenţa li se restituie de la buget.

[Art.27 modificat prin Legea nr.209-XIV din 25.11.98]

[Art.27 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

[Art.27 modificat prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

Art.28. – (1) În anul 1998, se acceptă spre restituire sumele plătite ca taxă pe valoarea adăugată la mărfurile şi serviciile destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi altor misiuni asimilate lor în Republica Moldova, precum şi folosinţei individuale a membrilor personalului diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor misiuni şi a membrilor familiei care locuiesc împreună cu ei, în cazul în care costul unei astfel de cumpărături depăşeşte 200 dolari S.U.A. Restituirea se efectuează conform documentelor a căror vechime de la eliberare nu depăşeşte un an.

(2) Nu sînt pasibile de restituire sumele plătite ca taxă pe valoarea adăugată de către membrii personalului diplomatic al misiunilor diplomatice şi altor misiuni asimilate lor la procurarea, pentru uz personal, de produse alimentare (inclusiv de băuturi alcoolice, nealcoolice şi de produse din tutun), de benzină şi motorină, la închirierea de locuinţă şi la plata lucrărilor de întreţinere a acesteia, la plata serviciilor de telecomunicaţie, serviciilor hoteliere şi alimentaţiei publice, a lucrărilor de reparare şi întreţinere a autovehiculelor personale.

[Art.28 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

Art.29. – (1) Veniturile obţinute de Societatea pe Acţiuni "Termocom", conform rezultatelor activităţii din anii 1997-1998, din diferenţa de tarife la energia termică se transferă trimestrial, pînă la 25 aprilie, 25 iulie, 25 octombrie şi 25 decembrie, la bugetul de stat în mărimea stabilită de Guvern.

(2) Veniturile indicate la alin.(1) se repartizează Asociaţiei Republicane de Producţie "Termocomenergo" pentru acoperirea cheltuielilor neasigurate cu venituri proprii, conform rezultatelor activităţii din anii 1997-1998. În lipsă de mijloace disponibile, Ministerul Finanţelor este în drept să efectueze compensări între Societatea pe Acţiuni "Termocom" şi Asociaţia Republicană de Producţie "Termocomenergo" prin livrări de materiale, utilaje şi virare de mijloace băneşti necesare activităţii de bază a Asociaţiei Republicane de Producţie "Termocomenergo", în temeiul unor documente care să justifice astfel de acţiuni.

(3) Rezultatele acţiunilor indicate la alin.(1) şi (2) se reflectă în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat.

Art.30. – (1) Se lasă pentru anul 1998 la dispoziţia:

a) Institutului Naţional de Farmacie al Ministerului Sănătăţii 60 la sută din mijloacele provenite din eliberarea autorizaţiilor de folosire a producţiei medicale pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a fi utilizate la finanţarea programelor de investigaţii tehnico-ştiinţifice şi experimentale, de elaborare a unor noi medicamente, tehnicii medicale moderne, articolelor şi materialelor de uz medical, la finanţarea lucrărilor de expertiză, de creare a unei baze de date informaţionale automatizate, la procurarea de utilaj pentru acest institut la organizarea şi participarea la forurile practico-ştiinţifice naţionale şi internaţionale în problemele cercetării, standardizării, înregistrării şi controlului medicamentelor;

b) Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor 30 la sută din sumele încasate real ale plăţilor calculate suplimentar la buget şi Departamentului control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor 30 la sută din sumele încasate real la buget ca rezultat al reviziilor şi controalelor, pentru a fi utilizate la stimularea materială a colaboratorilor şi consolidarea bazei tehnico-materiale a acestor organe, conform devizelor de cheltuieli aprobate de Guvern;

c) Ministerului Justiţiei 50 la sută din amenzile (destinate vărsării la buget) aplicate de instanţele judecătoreşti în cauzele administrative şi penale, pentru a fi utilizate la consolidarea bazei lor tehnico-materiale, la plata serviciilor comunale şi chiriei;

d) Agenţiei Naţionale pentru Reglementarea în Energetică mijloacele provenite din eliberarea de licenţe şi din încasarea de taxe anuale plătite de titularii de licenţe pentru activităţi în energetică, spre a fi utilizate la întreţinerea sa;

e) Ministerului Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale 50 la sută din mijloacele provenite de la eliberarea tuturor tipurilor de licenţe pentru utilizarea lor la întreţinerea Direcţiei de autorizare, atestare şi certificare.

(2) Rezultatele acţiunilor prevăzute la alin.(1) vor fi reflectate în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă trimestriale prezentate de ministerele respective şi de agenţia nominalizată.

[Art.30 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

[Art.30 modificat prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

Art.31. – (1) Ministerul Afacerilor Externe este în drept să folosească pentru finanţarea misiunilor diplomatice mijloacele obţinute din prestarea de servicii consulare peste hotare în limita cheltuielilor pentru întreţinerea acestora aprobate la bugetul de stat.

(2) Taxele consulare încasate pe teritoriul Republicii Moldova se utilizează de către Ministerul Afacerilor Externe pentru întreţinerea Direcţiei generale consulare şi Serviciului Protocol Diplomatic de Stat, pentru întreţinerea şi consolidarea bazei tehnico-materiale a ministerului şi pentru deplasări în interes de serviciu, conform unui deviz aprobat de Guvern.

(3) Ministerul Finanţelor, în baza dărilor de seamă trimestriale ale Ministerului Afacerilor Externe asupra veniturilor şi utilizării lor, va reflecta în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat operaţiunile efectuate conform alin.(1) şi (2). Ministerul Afacerilor Externe va prezenta darea de seamă privind încasarea şi utilizarea taxelor consulare pe trimestrul IV pînă la 25 decembrie 1998.

[Art.31 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

[Art.31 modificat prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

Art.32. – (1) Din încasările totale ale accizelor la benzină şi motorină, 20 la sută, dar nu mai mult de 48,7 milioane lei, se virează în fondul rutier, 3,5 şi 1,5 la sută se transferă respectiv primăriilor municipiilor Chişinău şi Bălţi. Mijloacele transferate primăriilor municipiilor Chişinău şi Bălţi se vor reflecta în executarea de casă a bugetului de stat ca transferuri cu destinaţie specială alocate bugetelor locale de la bugetul de stat.

(2) La calcularea plăţilor în fondul rutier, se aplică taxele prevăzute la anexele nr.12-15.

(3) Mijloacele provenite din majorarea taxei de eliberare a licenţelor pentru producerea, păstrarea şi comercializarea producţiei alcoolice se vor acumula la un cont special al Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare pentru finanţarea viticulturii. Rezultatele acestor operaţiuni se vor reflecta în executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă trimestriale prezentate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare.

[Art.32 modificat prin Legea nr.209-XIV din 25.11.98]

[Aart.32 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

Art.33. – (1) Pronosticul defalcărilor la bugetul de stat din impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător, din taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse în ţară şi din accizele la mărfurile indigene sînt prevăzute la anexa nr.16. Din sumele respective, 40 la sută sînt pronosticate pentru semestrul întîi, iar 60 pentru semestrul al doilea.

(2) Sumele totale încasate la bugetul de stat peste indicii prevăzuţi la anexa nr.16 se distribuie între bugetul de stat şi bugetele locale în proporţie de 50 la sută, cu recalcularea conform rezultatelor anuale şi atribuirea la relaţiile reciproce între bugetul de stat şi bugetele locale.

Art.34. – Ministerul Finanţelor va efectua defalcări, în proporţie de 20 la sută din sumele încasate la bugetul de stat ca rezultat al prevenirii şi depistării contravenţiilor financiare, al reparării prejudiciilor cauzate, la fondurile speciale pentru stimularea lucrătorilor organelor Ministerului Securităţii Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului Controlului Vamal, Serviciului Fiscal de Stat şi Departamentului control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor, conform Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1046-XIII din 18 decembrie 1996.

Art.35. – Mijloacele extrabugetare ale instituţiilor finanţate de la bugetele locale se reflectă în partea de venituri şi în partea de cheltuieli a bugetelor respective.

Art.36. – (1) Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, inclusiv cele financiare şi de asigurări, care au pe teritoriul republicii filiale, prezintă pentru acestea din urmă dări de seamă fiscale şi plătesc, la bugetul local de la reşedinţa acestora impozitele şi taxele lor, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată şi accizelor.

(2) Întreprinderile care au pe teritoriul republicii filiale (subunităţi) transferă la bugetul local de la reşedinţa filialelor (subunităţilor) partea impozitului pe venit calculată proporţional cu numărul de salariaţi ai filialei (subunităţii).

[Art.36 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

Art.37. – (1) Persoanele juridice care au în capitalul social cotă-parte din patrimoniul statului transferă, pînă la 1 iulie 1998, la bugetul de stat dividendele calculate potrivit rezultatelor activităţii din anul 1997, în baza hotărîrii adunării generale, în conformitate cu structura fondului statutar.

(2) Încasările din vînzarea patrimoniului instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile urmează să fie vărsate integral la bugetul respectiv.

(3) Impozitul privat se percepe în cuantum de un procent din valoarea bunurilor – proprietate de stat – procurate, inclusiv din valoarea acţiunilor.

(4) Veniturile de la privatizarea şi vînzarea obiectelor din patrimoniul de stat, şi anume:

a) din vînzarea acţiunilor statului se varsă integral la bugetul de stat;

b) din vînzarea obiectelor, inclusiv a construcţiilor nefinalizate, se varsă în proporţie de 75 la sută la bugetul de stat şi de 25 la sută la bugetul local;

c) din vînzarea obiectelor fondului de imobile nelocuibile arendate pînă la 1 ianuarie 1997 se varsă în proporţie de 25 la sută la bugetul de stat şi de 75 la sută la bugetul local;

d) din vînzarea locuinţelor de stat către cetăţeni se varsă integral la bugetul local.

(5) În cazul în care veniturile prevăzute la alin.(1) şi (4) nu sînt vărsate în termen la buget, organele Serviciului Fiscal de Stat percep prin executare silită plăţile respective, aplicînd o penalitate în conformitate cu art.39 alin.(1).

(6) Mijloacele obţinute de întreprinderile Centrului Republican de Coordonare a Conversiunii Întreprinderilor din Complexul Radioelectronic din vînzarea fondurilor fixe neutilizate în procesul de producţie (clădiri, instalaţii, mijloace de transport, utilaj, construcţii nefinalizate) şi a obiectelor de menire social-culturală incluse în capitalul social, cu excepţia instituţiilor preşcolare, rămîn integral la dispoziţia acestor întreprinderi. 50 la sută din aceste mijloace se repartizează la finanţarea programelor centrului, aprobate de Guvern, şi 50 la sută la stingerea datoriilor acestor întreprinderi faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi a datoriilor pentru consumul de energie electrică, termică şi consumul de apă.

(7) Veniturile obţinute prin privatizare ce urmează a fi vărsate la buget se reduc cu cel mult 5 la sută pentru acoperirea cheltuielilor de pregătire a întreprinderilor către privatizare, de organizare a licitaţiilor şi a concursurilor, în baza devizului aprobat de Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi de Ministerul Finanţelor.

[Art.37 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

Art.38. – (1) În anul 1998, mijloacele încasate la bugetul asigurărilor sociale de stat se acumulează pe un cont aparte al Trezoreriei Ministerului Finanţelor. Dezafectarea mijloacelor de la bugetul asigurărilor sociale de stat în scopurile prevăzute în bugetul de stat nu se admite.

(2) Administrarea defalcărilor la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează de către organele Serviciului Fiscal de Stat în conformitate cu drepturile acordate acestor organe şi cu răspunderea contribuabililor pentru nerespectarea legislaţiei fiscale.

Art.39. – (1) De la 1 ianuarie 1998, pentru reţinerea vărsării în sistemul bugetar a impozitelor, taxelor şi altor plăţi (cu excepţia creditelor acordate de Ministerul Finanţelor), se stabileşte o penalitate în proporţie de 0,1 la sută din suma neachitată în termen pentru fiecare zi de întîrziere. Prevederile prezentului alineat nu se extind asupra reţinerii plăţii la buget a impozitului pe venit.

(2) Întreprinderilor şi organizaţiilor care execută lucrări şi prestează servicii pentru instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sau care valorifică investiţii capitale finanţate de la buget nu li se calculează penalităţi pentru decontările întîrziate cu bugetul proporţional datoriilor pentru aceste lucrări şi servicii. Întreprinderile şi organizaţiile menţionate nu vor calcula penalităţi instituţiilor bugetare pentru neefectuarea în termen a plăţilor la lucrări şi servicii. Întreprinderile sectorului energetic şi ale gospodăriei locativ-comunale nu-şi vor calcula reciproc penalităţi pentru neachitarea în termen pentru resursele energetice consumate şi serviciile comunale prestate proporţional datoriilor instituţiilor bugetare faţă de acestea. Penalităţile calculate instituţiilor bugetare, întreprinderilor sectorului energetic şi gospodăriei locativ-comunale conform situaţiei de la 1 ianuarie 1998 nu se vor aplica.

(3) Agenţilor economici care îşi onorează datoriile faţă de buget prin livrări de producţie către furnizorii de resurse energetice şi de gaze, în conformitate cu hotărîrile Guvernului, nu li se aplică, din momentul expedierii producţiei, penalităţi pentru neachitare în termen cu bugetul.

(4) Pentru anul 1998, se suspendă, în baza unor acorduri încheiate între întreprinderile agricole, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, inclusiv gospodăriile ţărăneşti (de fermier) producătoare, şi autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, plata restanţelor la bugetele de toate nivelurile, înregistrate conform situaţiei de la 1 octombrie 1997, la impozitul funciar şi la taxa pe valoarea adăugată, precum şi a restanţelor la defalcările la bugetul asigurărilor sociale de stat, fără aplicarea ulterioară a penalităţilor, cu condiţia efectuării necondiţionate de către contribuabilii nominalizaţi a plăţilor curente din perioada stabilită.

(5) Datoriile creditoare (datoriile de bază, dobînzile şi penalităţile) înregistrate conform situaţiei de la 1 ianuarie 1998 ale întreprinderilor agricole, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, inclusiv ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) producătoare, faţă de Concernul de Stat "Arca-Moldova" şi de Concernul de Stat "Moldresurse" vor fi achitate în părţi egale în termen de 12 luni începînd cu 1 ianuarie 1999. Ministerul Finanţelor va reeşalona în această perioadă datoriile concernelor menţionate faţă de buget, inclusiv la creditele şi dobînzile aferente şi penalităţi.

[Alin.6 abrogat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

(7) Asociaţiei Ştiinţifice de Producţie "Porumbeni" pentru perioada 1 martie – 1 iunie 1998 i se acordă dreptul de utilizare temporară în proporţie de 50 la sută din suma impozitelor care urmează să fie achitate la buget, dar nu mai mult de 500 mii lei, în scopul pregătirii seminţelor hibride de porumb pentru comercializare. Onorarea plăţilor fiscale în perioada menţionată se efectuează în conformitate cu acordul semnat cu inspectoratul fiscal teritorial.

(8) Ministerului Finanţelor i se acordă dreptul să efectueze transmiterea datoriilor la plăţile în bugetul de stat şi în bugetele locale şi la creditele acordate de Ministerul Finanţelor de la Societatea pe Acţiuni "Tirex-Petrol", Concernul de Stat "Arca-Moldova" şi Compania "Agropetrol" gospodăriilor agricole – a datoriilor pentru carburanţi şi lubrifianţi, piese de schimb şi alte materiale necesare pentru reparaţia tehnicii agricole, primite de aceste gospodării în anul 1997 în conformitate cu articolul 31 alineatul (5) lit.e), f) şi g) din Legea bugetului de stat pe anul 1997, precum şi Asociaţiei Ştiinţifice de Producţie "Porumbeni" – datoriile gospodăriilor agricole faţă de bugetul de stat în mărimea datoriilor restante ale Asociaţiei Ştiinţifice de Producţie "Porumbeni" pentru seminţele hibride de porumb primite de la aceste gospodării.

[Alin.9, 10 abrogate prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98 de la intrarea lor în vigoare]

[Alin.9, 10 introduse prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

(11) Întreprinderile sectorului energetic şi ale gospodăriei locativ-comunale îşi anulează reciproc penalităţile calculate pentru neachitarea în termen pentru resursele energetice consumate şi serviciile comunale prestate, conform situaţiei de la 1 ianuarie 1998, în limita penalităţilor anulate de către acestea instituţiilor bugetare la data indicată.

(12) Consiliul creditorilor va îngheţa, pînă la 1 ianuarie 1999, cu achitarea eşalonată, în rate egale, în anii 1999-2001, datoriile la plăţile în bugetul de stat şi în bugetele locale:

a) ale întreprinderilor Concernului "Moldova-Gaz" S.A., ale Asociaţiei Republicane de Producţie "Termocomenergo", ale Societăţii pe Acţiuni "Termocom", ale Concernului de Stat "Apă-Canal" şi ale întreprinderilor fondate în urma reorganizării Companiei de Stat "Moldenergo" – în limitele datoriilor instituţiilor bugetare pentru resursele energetice consumate şi serviciile comunale prestate, conform situaţiei de la 1 ianuarie 1998;

b) ale întreprinderilor care se află în cicluri tehnologice şi de exploatare unice ale sistemului de alimentare a economiei republicii cu resurse energetice şi servicii comunale – în limitele depăşirii datoriilor instituţiilor bugetare conform situaţiei de la 1 ianuarie 1998, îngheţate de către întreprinderile Concernului "Moldova-Gaz" S.A., Asociaţiei Republicane de Producţie "Termocomenergo", Societăţii pe Acţiuni "Termocom", Concernului de Stat "Apă-Canal" şi de către întreprinderile fondate în urma reorganizării Companiei de Stat "Moldenergo", faţă de datoriile celor din urmă la plăţile în bugetul de stat şi în bugetele locale.

(13) Agenţilor economici care au depus documente pentru transferarea de pe un cont pe altul a plăţilor efectuate la buget, precum şi pentru transferarea la bugetele locale şi la bugetul asigurărilor sociale, în vederea achitării datoriilor la ele, a mijloacelor depuse de ei la bugetul de stat nu li se calculează penalitate la sumele respective pentru perioada aflării documentelor în executare.

[Art.39 modificat prin Legea nr.209-XIV din 25.11.98]

[Art.39 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

[Art.39 modificat prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

Art.40. – (1) Agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sînt obligaţi:

a) să indice codul fiscal în documentele primare şi în alte documente de evidenţă contabilă, al căror nomenclator se aprobă de către Departamentul Analize Statistice şi Sociologice, de comun acord cu Ministerul Finanţelor;

b) să indice în toate documentele privind efectuarea plăţilor la bugetul de stat, la bugetele locale şi la bugetul asigurărilor sociale de stat tipul plăţilor conform clasificaţiei bugetare;

c) la perfectarea documentelor privind operaţiunile economice şi financiare să utilizeze numai formularele de documente cu regim special, dacă utilizarea lor este prevăzută de acte normative.

(1¹) Banca Naţională a Moldovei, alte instituţii financiare, organele vamale primesc spre executare documentele, inclusiv cele de decontare, numai de la agenţii economici cărora le este atribuit cod fiscal şi numai dacă pe documente este indicat codul fiscal al acestor agenţi economici, iar în cazul achitării plăţilor la bugetul public naţional, şi codul acestor plăţi, conform clasificaţiei bugetare. Aceste instituţii vor verifica, în mod obligatoriu, autenticitatea codului fiscal, în conformitate cu baza de date a registrului fiscal, administrat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

(1²) Neexecutarea prevederilor alin.(1) lit.c) şi ale alin.(1¹) atrage, din partea organelor Serviciului Fiscal de Stat şi a Departamentului control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor, aplicarea de sancţiuni pecuniare de la 75 pînă la 100 salarii minime la fiecare caz de încălcare. Mijloacele obţinute din aplicarea de sancţiuni pecuniare se varsă la bugetul de stat.

(2) Veniturile obţinute de subiecţii activităţii de întreprinzător prin exagerarea preţului de cost al producţiei, a volumului de lucrări efectuate şi de servicii prestate, nerespectîndu-se actele normative ce reglementează formarea şi aplicarea preţurilor, indiferent de vechimea venitului ilicit, precum şi amenzile aplicate în cuantum echivalent acestor venituri, prin decizie a organelor abilitate cu drept de control, se percep la bugetul de stat.

(3) Dacă sînt depistate cazuri de comercializare a mărfurilor (producţiei) nemarcate cu timbre de control, organele Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului Controlului Vamal, Serviciului Fiscal de Stat şi Departamentului control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor sechestrează aceste mărfuri (această producţie) şi aplică agenţilor economici amenzi echivalente costului acestor bunuri la preţuri de piaţă. În caz de neachitare sau de imposibilitate a perceperii amenzii în termen de 5 zile lucrătoare, mărfurile (producţia) indicate se vînd, în contul stingerii amenzii, prin reţeaua comerţului cu amănuntul sau comision, ori în ordinea stabilită pentru comercializarea bunurilor sechestrate conform Legii nr.633-XIII din 10 noiembrie 1995 cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi, veniturile obţinute urmînd să fie vărsate la bugetul de stat.

(4) Organele abilitate cu drept de control aplică agenţilor economici care încalcă modul de marcare, evidenţă şi comercializare a articolelor din metale şi pietre preţioase sancţiuni pecuniare de la 100 la 150 salarii minime pentru fiecare caz de încălcare. Mijloacele obţinute din aplicarea sancţiunilor pecuniare se varsă la bugetul de stat.

[Alin.5 abrogat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

(6) Departamentul Controlului Vamal:

a) va asigura controlul asupra repatrierii bunurilor antrenate în operaţiunile schimbului de mărfuri şi a mijloacelor financiare obţinute din operaţiuni economice externe;

b) va organiza escortarea prioritară a mijloacelor de transport cu bunuri supuse accizelor şi altor impozite.

[Art.40 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

Art.41. – Începînd cu 1 ianuarie 1998:

a) Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei va îndrepta diferenţa dintre pensiile cuvenite şi pensiile plătite persoanelor internate în aziluri de bătrîni şi invalizi la întreţinerea instituţiilor menţionate. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în comun cu Ministerul Finanţelor, va stabili modul de transferare şi evidenţă a mijloacelor respective;

b) retribuirea muncii şi defalcările la bugetul asigurărilor sociale de stat în cadrul Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile se efectuează de la bugetul de stat. Alte cheltuieli pentru acest organ se finanţează, conform unui deviz aprobat de Guvern, din veniturile obţinute din prestarea de servicii cu plată. Depăşirea veniturilor încasate faţă de veniturile aprobate se va transfera trimestrial la bugetul de stat. Rezultatele acestor acţiuni vor fi reflectate în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă trimestriale prezentate de administraţia nominalizată.

Art.42. – (1) Se aprobă volumul investiţiilor capitale finanţate de la bugetul de stat în anul 1998 în sumă de 109 milioane lei, din care 43 9 milioane lei pentru achitarea datoriilor acumulate, în anii 1996-1997, la valorificarea investiţiilor capitale la obiectivele finanţate în conformitate cu anexa nr.18 la Legea bugetului pe anul 1997, cu Hotărîrea Parlamentului nr.1200-XIII din 29 mai 1997 şi cu anexa nr.4 la Legea nr.1406-XIII din 17 decembrie 1997 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 1997. Repartizarea alocaţiilor pe obiecte se va efectua de către Guvern în coordonare cu Comisia pentru buget şi finanţe a Parlamentului.

[Alin.2, 3 abrogate prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

(4) Sumele destinate finanţării cheltuielilor de construcţie pe obiecte concrete se transferă autorităţilor administraţiei publice locale pe al căror teritoriu se află obiectele, cu excepţia cazurilor în care obiectele sînt incluse în programe de stat.

(5) La solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, în anul 1998 poate fi efectuată, ca acţiune unică, compensarea cheltuielilor suportate de agenţii economici la executarea, din anii 1994-1997, a volumului de investiţii capitale în construcţia de obiective peste limitele alocaţiilor bugetare stabilite prin hotărîri ale Guvernului şi Parlamentului, precum şi compensarea cheltuielilor suportate din mijloacele proprii la construcţia, din anii 1994-1997, de şcoli, instituţii preşcolare, obiective de cultură şi sport, obiective ale ocrotirii sănătăţii, obiective de gazificare, obiective de telefonizare, drumuri şi reţele inginereşti a căror finanţare de la buget nu a fost prevăzută, dar care au fost incluse în programele de dezvoltare social-economică aprobate de consiliile raionale (municipale), prin stingerea datoriilor acestor agenţi economici, înregistrate conform situaţiei de la 1 ianuarie 1998, la plăţile la buget, precum şi a restanţelor la creditele acordate de Ministerul Finanţelor, la plata resurselor energetice şi combustibil, a bunurilor primite de la Concernul de Stat "Moldresurse", de la Concernul de Stat "Arca-Moldova", de la antreprenori şi subantreprenori, de la furnizori de materiale de construcţie. Cu suma compensărilor efectuate în contul datoriilor pentru resursele energetice şi combustibil se vor stinge datoriile furnizorilor de resurse energetice şi combustibil la plăţile la buget şi la creditele acordate de Ministerul Finanţelor sau acordate cu garanţie de stat. Compensările se vor reflecta în executarea de casă a bugetului de stat.

(6) Ministerul Economiei şi Reformelor, Ministerul Finanţelor şi autorităţile administraţiei publice locale sînt în drept să decidă în comun asupra stingerii unor datorii istorice (la impozite şi taxe, la penalităţi şi amenzi, calculate pentru neefectuarea plăţilor fiscale şi netransferate la bugetul de stat şi la bugetele locale), iar în cazul insuficienţei acestora, şi asupra stingerii creditelor primite de la Ministerul Finanţelor, inclusiv a dobînzilor la ele şi a penalităţilor calculate, de agenţii economici care au încheiat acorduri-memorandum cu Consiliul Creditorilor şi de agenţii economici cărora le-a fost deschisă procedura falimentului prin aplicarea procedurii de reorganizare sau prin deschiderea procedurii concursuale, conform planurilor aprobate de comitetele creditorilor ale agenţilor economici respectivi, prin cumpărare de către stat a obiectivelor de menire social-culturală, comunală şi a obiectivelor de protecţie civilă care se află la balanţa agenţilor nominalizaţi. Estimarea costului obiectelor date se efectuează conform valorii de bilanţ din ultima dare de seamă contabilă. Veniturile obţinute de agenţii economici în urma comercializării obiectelor în cauză nu se supun impozitului pe venit şi taxei pe valoarea adăugată. Rezultatele acestor operaţiuni se vor reflecta în executarea de casă a bugetului respectiv.

[Alin.7 abrogat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

[Alin.8 exclus prin Legea nr.209-XIV din 25.11.98]

(9) Se stabileşte că, în cazul cînd agentul economic aflat în procedura falimentului prin aplicarea procedurii de reorganizare sau prin deschiderea procedurii concursuale varsă plăţile restante la bugetul de stat (impozite, penalităţi, amenzi), 50 la sută din sumele încasate vor fi lăsate la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale de la reşedinţa agentului economic, din care 25 la sută se vor încasa la bugetul comunei (satului) şi 25 la sută la bugetul raionului. Încasarea mijloacelor respective pentru municipiile Chişinău şi Bălţi se stabileşte în proporţie de 30 la sută.

[Art.42 modificat prin Legea nr.209-XIV din 25.11.98]

[Art.42 modificat prin Legea nr.187-XIV din 06.11.98]

[Art.42 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

[Art.42 modificat prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

Art.43. – (1) Se aprobă, în componenţa bugetului de stat, fondul pentru susţinerea producătorilor şi a întreprinzătorilor în sumă de 37,3 milioane lei, din care 27,3 milioane lei pentru finanţarea viticulturii; 1,2 milioane lei pentru compensarea parţială a dobînzii la creditele primite în anii 1997-1998 de la băncile comerciale şi de la Corporaţia de Finanţare Rurală la rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei; 1,5 milioane lei pentru susţinerea financiară şi materială a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) în conformitate cu Legea nr.131-XIII din 2 iunie 1994 a viei şi vinului şi cu Legea nr.728-XIII din 6 februarie 1996 cu privire la pomicultură; 6,6 milioane lei pentru a se acorda Companiei de Leasing "Tehagroleasing" credite cu rata anuală a dobînzii de 5 la sută, pe un termen de 5 ani de la data acordării, pentru a se procura tehnică agricolă de la Societatea pe Acţiuni "Tracom" (în sumă de 6 milioane lei) şi de la Societatea pe Acţiuni "Agromaşina" (în sumă de 0,6 milioane lei) pentru a o livra către producătorii agricoli; 0,7 milioane lei pentru compensarea totală sau parţială a costului seminţelor şi a materialului săditor procurat de la organizaţii specializate.

(2) Utilizarea mijloacelor din fondul menţionat la alin.(1) se va efectua în baza unui regulament, aprobat de Parlament.

[Alin.3 abrogat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98 de la intrarea lui în vigoare]

[Alin.3 introdus prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

(4) Se autoriză Ministerul Finanţelor să suporte, din contul încasărilor totale la bugetul de stat, cheltuieli în sumă de 2,8 milioane dolari S.U.A. pentru onorarea obligaţiilor prevăzute în Hotărîrea Parlamentului nr.1244-XIII din 10 iulie 1997. Suma menţionată se va perfecta în formă de credit tehnic Companiei de Leasing "Tehagroleasing" cu rata anuală a dobînzii de 5 la sută pe un termen de 5 ani de la data acordării.

(5) Se prelungeşte pentru anul 1998 acţiunea punctului 1 litera a) din Regulamentul repartizării şi utilizării mijloacelor bugetare alocate în anul 1997 pentru susţinerea gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1313-XIII din 25 iulie 1997, extinzînd-o şi asupra gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) cărora le-au fost acordate creditele respective în anul 1997 pînă la intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 1997. Cheltuielile respective se efectuează din contul alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat pe anul 1998 pentru susţinerea gospodăriilor ţărăneşti (de fermier).

[Art.43 modificat prin Legea nr.209-XIV din 25.11.98]

[Art.43 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

[Art.43 modificat prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

Art.44. – (1) Cheltuielile pentru exploatarea lacurilor de acumulare, a instalaţiilor hidrotehnice şi antiinundaţie, a luncilor inundabile se finanţează de la bugetul de stat, în limitele stabilite pentru aceste scopuri.

(2) Aprovizionarea agenţilor economici cu apă pentru irigare se va efectua contra plată, pe bază de contract, de către Concernul Republican pentru Gospodăria Apelor "Apele Moldovei". Agenţii economici se autoriză să plătească o parte din suma stabilită de contract în contul plăţii pentru apă datorate bugetului (din calculul de 90 bani pentru 10 m3 de apă).

[Art.44 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

Art.45. – Plata pensiilor militarilor care au satisfăcut serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi familiilor acestora se efectuează prin Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Securităţii Naţionale şi Ministerul Justiţiei.

Art.46. – (1) Se stabileşte că unele servicii medicale vor fi prestate contra plată în bază de regulament şi tarife elaborate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Economiei şi Reformelor şi Ministerul Finanţelor. Veniturile încasate de unităţile medico-sanitare în urma prestării contra plată a serviciilor medicale se acumulează separat, la un cont extrabugetar, nu se impozitează şi se utilizează, în primul rînd pentru asigurarea acordării acestor servicii, precum şi la întreţinerea şi funcţionarea unităţilor medico-sanitare.

(2) Ministerul Sănătăţii se autorizează să centralizeze, în procesul executării bugetului, mijloacele prevăzute în devizele de cheltuieli ale unităţilor medico-sanitare finanţate de la bugetul de stat în vederea procurării, pe bază de tender, a medicamentelor şi articolelor de uz medical pentru unităţile medico-sanitare şi pentru bolnavii care suferă de maladii incurabile.

[Art.46 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

Art.47. – Reparaţia pagubelor pricinuite persoanelor fizice prin acţiunile incorecte ale organelor de anchetă sau ale celor judiciare se face de la bugetul de stat în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti, aceste sume urmînd să fie reflectate în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat.

Art.48. – (1) Compensarea veniturilor ratate prin acordarea de înlesniri în transportul feroviar, transportul aerian şi în transportul auto pe rutele interurbane şi internaţionale se efectuează de la bugetul de stat, iar în transportul auto pe rutele urbane şi suburbane – de la bugetele locale.

(2) Compensarea veniturilor ratate de Compania de Stat "Air-Moldova" în urma acordării de înlesniri în transportul aerian categoriilor de persoane cu acest drept se va efectua prin stingerea datoriei companiei faţă de bugetul de stat, în limita a 1 milion lei, suma respectivă urmînd să fie reflectată în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat.

Art.49. – Instituţiile preşcolare şi alte obiecte de menire social-culturală care se află la balanţa agenţilor economici se vor finanţa, cu asentimentul acestora, de la bugetele locale în limita devizelor de cheltuieli aprobate de autorităţile administraţiei publice locale.

Art.50. – Cheltuielile de compensare a diferenţei de preţuri la combustibil (cărbune, lemne, gaz) şi energie electrică, folosite de categoriile populaţiei care beneficiază de înlesniri, precum şi alte cheltuieli de ordin local pentru protecţia socială, vor fi suportate de la bugetele locale.

Art.51. – Pînă la adoptarea legii cu privire la asigurările obligatorii de stat şi la stabilirea tarifelor de asigurare a militarilor, colaboratorilor din Serviciul pompieri şi salvatori al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, a judecătorilor şi procurorilor şi a altor persoane care, conform legislaţiei, sînt supuse asigurării de stat obligatorii, despăgubirile de asigurare se plătesc la prezentarea documentelor necesare cu avizul Serviciului de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

[Art.52 abrogat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

Art.53. – (1) Pentru consolidarea bazei tehnico-materiale a organelor afacerilor interne şi pentru stimularea materială a colaboratorilor acestor organe antrenaţi în acţiuni de combatere a criminalităţii, corupţiei şi de asigurare a ordinii publice, Ministerului Afacerilor Interne i se creează un fond special din contul amenzilor aplicate de poliţia rutieră, al impozitelor, taxelor şi altor plăţi (cu excepţia taxei de stat) calculate de Departamentul informaţie şi documentare a populaţiei al Ministerului Afacerilor Interne pentru a fi vărsate la buget, conform anexei nr.17.

(2) Ministerul Finanţelor va efectua defalcări Ministerului Afacerilor Interne în proporţie de 70 la sută din sumele încasate la bugetul de stat a amenzilor şi altor sancţiuni administrative aplicate de către colaboratorii organelor afacerilor interne (cu excepţia amenzilor aplicate de poliţia rutieră), din veniturile de la realizarea bunurilor fără stăpîn şi din veniturile de la activitatea ilicită de întreprinzător, depistate de organele afacerilor interne. Mijloacele respective vor fi utilizate la achitarea datoriilor la plata compensaţiilor băneşti în schimbul raţiei alimentare şi indemnizaţiilor unice pentru anii 1994-1997.

(3) Rezultatele operaţiunilor efectuate conform alineatelor (1) şi (2) vor fi reflectate în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă trimestriale ale Ministerului Afacerilor Interne.

[Art.53 modificat prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

Art.54. – Ministerul Finanţelor se autorizează:

a) să achite, din contul şi în limita alocaţiilor aprobate şi neutilizate în anul 1997, datoriile creditoare înregistrate conform situaţiei de la 1 ianuarie 1998 în sfera cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicate, prevăzute în comanda de stat pe anul 1997, efectuate prin contract;

b) să efectueze, pînă la repartizarea mijloacelor aprobate în bugetul de stat pe anul 1998, finanţarea lunară a instituţiilor bugetare de cercetări ştiinţifice în proporţie de 1/12 din alocaţiile aprobate pentru anul 1997;

c) să redistribuie mijloacele aprobate la bugetul de stat pe anul 1998 în limitele unei ramuri (funcţii), în baza cerinţelor întemeiate ale ordonatorilor principali de credite;

d) să stingă datoriile bugetului de stat la finanţarea investiţiilor capitale din anii 1994-1997 prin compensări între bugetul de stat şi agenţii economici care au datorii la acest buget;

e) să acorde împrumuturi de la bugetul de stat autorităţilor administraţiei publice locale cu scadenţă la 25 noiembrie 1998;

f) să elibereze autorităţilor administraţiei publice locale garanţii pentru obţinerea de credite de la instituţiile financiare în vederea plăţii salariilor, defalcărilor în bugetul asigurărilor sociale de stat, achitărilor cu complexul termoenergetic şi procurării de cărbune;

g) să efectueze în limitele anului bugetar cheltuieli, pentru răscumpărarea hîrtiilor de valoare de stat, din mijloacele obţinute prin realizarea împrumuturilor interne de stat ulterioare şi dezafectarea temporară a mijloacelor bugetare;

[Lit.h),i) abrogate prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

j) să modifice, în cazul adoptării sau modificării de acte normative ce vizează organizarea administrativ-teritorială, relaţiile dintre bugetul de stat şi bugetele locale stabilite pe anul 1998;

k) să efectueze cheltuieli care ar satisface cerinţele la deschiderea procedurilor falimentare şi la iniţierea altor proceduri judiciare, inclusiv cheltuielile legate de efectuarea procedurilor judiciare pentru restabilirea mijloacelor de stat din contul încasărilor totale la bugetul de stat sau din contul sumelor real restabilite, alocaţiile respective reflectîndu-se în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat;

l) să finanţeze din contul încasărilor totale la bugetul de stat cheltuielile prevăzute în bugetul de stat pe anul 1997 pentru realizarea programului de contorizare în limitele soldului mijloacelor nefinanţate în acest scop;

[Lit.m) abrogată prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

[Lit.m) introdusă prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

n) să acorde Companiei de Leasing "Tehagroleasing" un credit de 5 milioane lei, pe un termen de 5 ani, cu rata anuală a dobînzii de 5 la sută, pentru a procura tractoare şi altă tehnică agricolă de la S.A."Tracom" (în sumă de 4 milioane lei), prin stingerea plăţilor curente la bugetul de stat ale acestei întreprinderi, iar în cazul insuficienţei lor, şi a datoriilor îngheţate şi reeşalonate la bugetul de stat conform acordului-memorandum încheiat între S.A."Tracom" şi Consiliul Creditorilor, şi de la S.A."Moldagrotehnica" (în sumă de 1 milion lei) prin stingerea plăţilor curente la bugetul de stat ale acestei întreprinderi;

o) să opereze modificări în repartizarea alocaţiilor prevăzute pentru întreţinerea autorităţilor publice, după aprobarea structurii, efectivului şi cheltuielilor pentru întreţinerea organelor reorganizate sau nou-create în baza Legii nr.32-XIV din 28 mai 1998 pentru modificarea Legii cu privire la Guvern;

p) să amîne pe anul 1999 restituirea către instituţiile bugetare a mijloacelor extrabugetare ale acestora, utilizate în anul 1998 la finanţarea cheltuielilor prioritare ale bugetului de stat.

[Art.54 modificat prin Legea nr.209-XIV din 25.11.98]

[Art.54 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

[Art.54 modificat prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

Art.55. – Banca Naţională a Moldovei:

a) va reînnoi contractele la creditele în sumă de 360,7 milioane lei acordate în anii 1993-1995, raportate la datoria de stat internă, convertindu-le în hîrtii de valoare de stat cu rată a dobînzii stabilite pentru deservirea lor în anul 1998;

b) va reînnoi contractele la creditele în sumă de144,5 milioane lei acordate în anii 1996-1997 cu garanţia hîrtiilor de valoare de stat, stabilind scadenţa pentru anul 1999;

c) va transfera pe parcursul anului 1998 la bugetul de stat, conform unor calcule prealabile, o parte din venit egală cu dobînda pe care Ministerul Finanţelor o plăteşte pentru serviciul creditelor;

d) va exercita controlul asupra încasării mijloacelor valutare din exportul de mărfuri în conturile întreprinderilor şi organizaţiilor rezidente, deschise la băncile comerciale ale Republicii Moldova.

[Art.55 modificat prin Legea nr.209-XIV din 25.11.98]

Art.56. – (1) Mijloacele dezafectate de instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sub formă de credite sau de ajutor financiar acordat persoanelor juridice şi persoanelor fizice, inclusiv cu titlu de filantropie şi de sponsorizare, se percep integral de la aceştia din urmă şi se varsă la bugetul respectiv fără a fi restabilite ulterior pe conturile creditorilor. În cazul în care, la momentul controlului, persoanele juridice şi persoanele fizice au restituit deja aceste mijloace bugetare, finanţarea curentă a instituţiilor menţionate se reduce cu suma mijloacelor dezafectate.

(2) De la persoanele juridice care au primit din partea instituţiilor bugetare mijloace cu titlu de credit sau de ajutor financiar se percepe în bugetul respectiv o plată, echivalentă cu rata medie a dobînzii bancare a băncii deservente a acestor persoane, pentru toată perioada de utilizare a mijloacelor menţionate. În cazul în care de aceste mijloace a beneficiat o persoană fizică, plata se percepe de la conducătorul instituţiei bugetare în mărimea ratei medii a dobînzii bancare a băncii deservente a instituţiei respective.

(3) Sancţiunile indicate la alin.(2) se aplică şi persoanelor juridice care au primit de la instituţiile bugetare mijloace financiare sub formă de plată prealabilă, inclusiv pentru mărfuri (lucrări, servicii), pe perioada care depăşeşte termenul prevăzut în contract, precum şi persoanelor juridice pentru care au fost rambursate, din contul bugetului, creditele bancare acordate cu garanţie de stat. Termenul, stipulat în contract, de onorare a obligaţiunilor persoanei juridice faţă de instituţia bugetară nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii mijloacelor bugetare la contul de decontări al persoanei juridice.

(4) Dacă Curtea de Conturi, Departamentul control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor, direcţiile şi secţiile Ministerului Finanţelor şi organele financiare locale depistează cazuri (indiferent de vechimea lor) de utilizare contrară destinaţiei a mijloacelor bugetare de către instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sau surplusuri de mijloace bugetare şi de bunuri ca urmare a denaturărilor din calculele de stabilire a necesarului de mijloace bugetare şi din evidenţa contabilă, Ministerul Finanţelor şi organele financiare locale sînt în drept să reducă cu suma respectivă volumul alocaţiilor aprobate la buget.

(5) În caz de nerambursare la scadenţă a împrumuturilor acordate bugetelor locale de la bugetul de stat, a împrumuturilor interne şi externe cu destinaţie specială acordate conform hotărîrilor Guvernului prin Ministerul Finanţelor, a dobînzilor aferente, precum şi a mijloacelor dezafectate de la bugetul de stat pentru stingerea creditelor bancare acordate cu garanţie de stat, Ministerul Finanţelor este în drept să perceapă în mod incontestabil, respectiv de la bugetul local şi de la agenţii economici, suma nerambursată. Achitarea datoriilor expirate aferente creditelor acordate de Ministerul Finanţelor se va efectua în următoarea succesiune: suma principală a creditului, dobînda, penalitatea.

(6) Agenţii economici care au faţă de instituţiile bugetare datorii cu termenul de prescripţie expirat varsă la bugetul respectiv sumele echivalente acestor datorii.

[Art.56 modificat prin Legea nr.209-XIV din 25.11.98]

[Art.56 completat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

Art.57. – Guvernul:

1) va repartiza destinatarilor mijloacele prevăzute la bugetul de stat pentru:

a) susţinerea financiară a redacţiilor revistelor "Noi", "Florile dalbe" şi "Alunelul";

b) editarea Monitorului Oficial al Republicii Moldova şi a actelor normative;

2) va prezenta Parlamentului, în termen de o lună, proiectele regulamentelor:

a) privind utilizarea mijloacelor din fondul de susţinere a producătorilor şi întreprinzătorilor;

b) privind crearea fondului de susţinere a proprietarilor pentru atribuirea cotei-părţi valorice ce le revine conform art.13 din Codul funciar;

c) privind folosirea de către autorităţile publice a automobilelor de serviciu;

3) pînă la 15 februarie 1998, va prezenta Parlamentului concepţia reformei sferei de cercetare – dezvoltare şi va repartiza mijloacele aprobate la bugetul de stat pentru cercetări ştiinţifice;

4) va stinge la scadenţă creditele acordate cu garanţie de stat agenţilor economici, informînd în prealabil Parlamentul.

[Art.57 modificat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

Art.58. – Autorităţile administraţiei publice locale ale raioanelor Căuşeni şi Anenii Noi vor ţine evidenţa executării bugetului satului Copanca şi a bugetului satului Varniţa.

Art.59. – În anul 1998, actele normative se aplică în măsura în care nu contravin prezentei legi.

Art.60. – Anexele nr.1-17 fac parte integrantă a prezentei legi.

Art.61. – Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepţia alineatelor (1), (2), (3) şi (4) ale articolului 13 care se vor aplica după 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Pînă la expirarea acestui termen, la importul mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) din ţările membre ale C.S.I. se aplică metoda calculării taxei pe valoarea adăugată utilizată în 1997 cu excepţia exportului.

[Art.61 completat prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98,]

[Art.61 completat prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

Notă: Vezi Legea nr.209-XIV din 25.11.98 "Privind rectificarea bugetului pe anul 1998" (Monitorul Oficial nr.116-118 din 30.12.98, art.709)

Notă: Vezi Legea nr.96-XIV din 16.07.98 "Privind rectificarea bugetului pe anul 1998" (Monitorul Oficial nr.74 din 08.08.98, art.505)

[Anexa nr.1 modificată prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

[Anexa nr.5 modificată prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

[Anexa nr.5 modificată prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

[Anexa nr.6 modificată prin Legea nr.209-XIII din 25.11.98]

[Anexa nr.6 modificată prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

[Anexa nr.6 modificată prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]

[Anexa nr.11 modificată prin Legea nr.1569-XIII din 26.02.98]