Hotărâre nr. 145 din 12.11.2019

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

privind exprimarea votului de neîncredere Guvernului

nr. 145  din  12.11.2019

 (în vigoare 12.11.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 337 art. 475 din 13.11.2019

* * *

În temeiul art.106 din Constituţia Republicii Moldova, al art.116–118 din Regulamentul Parlamentului şi al art.13 din Legea cu privire la Guvern,

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.

Art.1. – (1) Se adoptă moţiunea de cenzură, exprimându-se vot de neîncredere Guvernului.

(2) Moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului se anexează.

Art.2. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării.

Anexă

la Hotărârea Parlamentului

nr.145 din 12 noiembrie 2019

Moţiune de cenzură

împotriva Guvernului Republicii Moldova

În luna iunie 2019, Guvernul, învestit în condiţii grele de incertitudine politică, a readus speranţele cetăţenilor în instituţiile statului. Cetăţenii au avut speranţa că administrarea treburilor statului va fi mai eficientă şi transformările spre bine nu se vor lăsa aşteptate. În loc să schimbe direcţia greşită spre care mergea ţara, actualul Guvern a devenit un cabinet care, prin inacţiunea sa pe diferite direcţii de activitate social-economică, dăunează intereselor actualei generaţii şi viitoarelor generaţii de cetăţeni.

Fracţiunea parlamentară a Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, plenar, a susţinut Guvernul Sandu în toate iniţiativele incluse în programul de activitate al cabinetului de miniştri. De asemenea, de fiecare dată, am atras atenţia asupra înrăutăţirii situaţiei sociale şi economice a ţării şi asupra faptului că unii miniştri care sunt responsabili de blocul economic şi blocul social nu fac faţă provocărilor existente.

O provocare importantă pentru majoritatea parlamentară şi Guvern a fost şi este reforma justiţiei şi scoaterea de sub influenţa politică a sistemului judecătoresc şi a organelor Procuraturii. În vederea atingerii acestui scop, în luna septembrie 2019, partidele care au constituit majoritatea parlamentară au semnat o înţelegere politică privind obiectivele tranzitorii ale Guvernului, Preşedinţiei şi ale Parlamentului, inclusiv ale fracţiunilor Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, “Partidului Acţiune şi Solidaritate, blocul ACUM” şi “ACUM PLATFORMA DA”.

În această înţelegere politică, la capitolul “justiţie şi combaterea corupţiei”, s-a ajuns la următoarele: “adoptarea modificărilor la Legea cu privire la Procuratură în formula convenită în vederea selectării unui Procuror General independent, incluzând:

1) preselecţia candidaţilor la funcţia de Procuror General care se efectuează de către comisia constituită de Ministerul Justiţiei, compusă din ministrul justiţiei, un fost procuror sau un fost judecător cu cel puţin 10 ani de experienţă în funcţie de judecător sau procuror, un expert internaţional cu vastă experienţă în procuratură sau în domeniul anticorupţie, un expert recunoscut sau profesor titular în domeniul dreptului, un reprezentant al societăţii civile; încă un expert naţional recunoscut va fi desemnat în comisie de către Preşedintele Parlamentului din Republica Moldova;

2) extinderea componenţei Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) cu 3 membri;

3) ajustarea prevederilor referitoare la vechimea necesară pentru candidaţii la funcţia de Procuror General;

4) instituirea unor temeiuri noi şi obiective de demitere a Procurorului General;

5) sistarea concursului iniţiat de CSP.”

Aceste angajamente au fost respectate de majoritatea parlamentară prin adoptarea unui proiect de lege privind modificarea Legii cu privire la Procuratură. Conform noilor prevederi ale legislaţiei, Ministerul Justiţiei a organizat concursul de preselecţie a candidaţilor la funcţia de Procuror General, unde au fost identificate 4 candidaturi. În final, ministra justiţiei a anulat, printr-un ordin, nereglementat de niciun act, propriul concurs de preselecţie a candidaţilor la funcţia de Procuror General, iar Guvernul, la data de 6 noiembrie 2019, şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pentru un alt proiect de modificare a Legii cu privire la Procuratură; şi asta în timp ce noua lege deja în vigoare era contestată la Curtea Constituţională sub aspectul constituţionalităţii sale, concursul fiind promovat fără a se aştepta decizia acestui organ şi fără a se aştepta opinia Comisiei de la Veneţia pe acest subiect delicat.

Noul proiect asumat pune în pericol grav independenţa Procuraturii şi politizează această instituţie. Guvernul Sandu a încălcat elementarele principii democratice inerente oricărei societăţi: a schimbat regulile jocului în timpul jocului, a ignorat toate bunele practici în domeniul desemnării unui Procuror General independent, a ignorat Constituţia ţării sale şi opinia Comisiei de la Veneţia (preferând să nu o aştepte), a substituit Parlamentul pe un subiect de un colosal interes public, evitând dezbateri publice, a ignorat principiul transparenţei decizionale şi consultarea societăţii şi, cel mai grav, în actuala conjunctură, a trădat încrederea partenerilor politici şi internaţionali de susţinerea cărora s-a bucurat fără rezerve, neconsultându-i demonstrativ.

Asemenea matrapazlâcuri politice nu pot fi tolerate. Deja Guvernul Sandu se face responsabil de eşecul total al reformei justiţiei; opinia Comisiei de la Veneţia practic a desfiinţat reforma propusă privind evaluarea judecătorilor şi restructurarea Curţii Supreme de Justiţie. Nu s-a făcut public raportul ODIHR prin care se critică dur reforma justiţiei, elaborată de actualul Minister al Justiţiei, fapt ce a dus la manipularea opiniei publice, în lipsa oricărei viziuni strategice previzibile.

Noul proiect de lege asumat de Guvern agravează şi mai mult situaţia dificilă în domeniul justiţiei. În loc să înveţe lecţia, Guvernul îşi asumă răspunderea pentru un alt proiect de lege de modificare a Legii cu privire la Procuratură, care ridică şi mai mari întrebări de constituţionalitate. Acest proiect de lege pune capăt eforturilor statului de a reforma Procuratura după un model european, deoarece se încearcă a se reveni la formula veche de desemnare a Procurorului General pe criterii politice. Dacă, până la adoptarea Legii nr.3/2016 cu privire la Procuratură, candidatura la funcţia de Procuror General era propusă de Preşedintele Parlamentului, formulă modificată pentru a exclude unele influenţe politice asupra Procurorului General, atunci astăzi Guvernul nu a găsit alte posibilităţi decât să revină la formula desemnării politice a unui candidat, dar de data aceasta – de către Prim-ministru.

Acest proiect de lege asumat de Guvern nu face altceva decât să ne arunce în trecut şi să readucă procuratura şi justiţia în ansamblu la cheremul clasei politice, al unor politicieni – preşedinţi de partide. Data de 6 noiembrie 2019 va rămâne în istoria justiţiei ca ziua în care s-a anunţat întoarcerea armelor împotriva Justiţiei. Am asistat în acea zi la anularea, contrar legii şi regulamentului, a concursului pentru selecţia candidaţilor la funcţia de Procuror General. Şi tot în aceeaşi zi, Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru un proiect de lege din start neconstituţional, un proiect prin care se doreşte ca viitorul Procuror General să devină marionetă în mâinile Prim-ministrului şi să execute comenzi şi mofturi politice.

Şi doamna Prim-ministru, şi ministra justiţiei au ales satisfacerea interesului particular politic în detrimentul interesului general al societăţii. Tentativa grosolană de a subordona politic Procuratura de către Prim-ministru dovedeşte o lipsă de respect faţă de ordinea constituţională. Prin acest proiect de lege asumat de Guvern se încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor executive şi judecătoreşti (Procuratura făcând parte din puterea judecătorească), principiu general consfinţit în Constituţia Republicii Moldova. Acest demers intervenţionist al Guvernului şi Prim-ministrului încalcă flagrant acordul de bună guvernare semnat de actorii politici din majoritatea parlamentară. Ca o consecinţă a acestei escrocherii politice, Guvernul care a încercat să subordoneze politic Procuratura trebuie demis.

Analizând cele expuse, concluzionăm:

1. Guvernul Sandu a demonstrat incapacitatea totală politică şi profesională de a rezolva problemele acumulate şi de a opri aprofundarea crizei în toate sferele vieţii societăţii.

2. Guvernul Sandu se face vinovat de eşecul reformei justiţiei.

3. Lipsa de profesionalism şi responsabilitate, prejudiciile aduse cetăţenilor Republicii Moldova, abandonarea intereselor naţionale, încercarea de a subordona politic Procuratura, încălcarea flagrantă a Constituţiei denotă o incapacitate a Prim-ministrului de a gestiona un guvern de coaliţie.

4. Toate acestea determină semnatarii prezentei moţiuni de cenzură să ceară demiterea Guvernului prin vot afirmativ acordat.

În această ordine de idei, în temeiul art.106 şi 106¹ din Constituţia Republicii Moldova, al prevederilor art.116–120 din Regulamentul Parlamentului, depunem moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului, în contextul angajării răspunderii în faţa Parlamentului asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.3/2016 cu privire la Procuratură, înregistrat la Parlament la data de 6 noiembrie 2019 cu numărul 252, şi exprimăm neîncrederea în Guvernul Republicii Moldova învestit.

Deputaţii:

Greceanîi Zinaida

Smirnov Eduard

Ceban Ion

Furculiţă Corneliu

Bolea Vasile

Dolinţă Alla

Ţîrdea Bogdat

Odnostalco Vladimir

Mizdrenco Vladimir

Jolnaci Alexandru

Răileanu Adela

Novac Grigore

Zabunov Ivan

Golovatiuc Vladimir

Pilipeţcaia Alla

Tatarlî Chiril

Burduja Petru

Cuneţchi Tatiana

Suhodolski Alexandr

Para Gheorghii

Nesterovschi Alexandr

Lozovan Irina

Koksal Ivanna

Evtodiev Vitalii

Lebedinschi Adrian

Labuneţ Anatolie

Lipskii Oleg

Usatîi Alexandr

Bologan Victor

Mudreac Radu

Savva Oleg

Darovannaia Alla

Teterea Oleg

Vartanean Gaic