1451/30.12.2016 Hotărîre cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional 2016-2020 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului

statistic naţional 2016-2020 şi a Planului de acţiuni

privind implementarea acesteia

nr. 1451  din  30.12.2016

 (în vigoare 10.02.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 40-49 art. 97 din 10.02.2017

* * *

În conformitate cu prevederile Legii nr.112 din 2 iulie 2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.185-199, art.442), Legii nr.166 din 11 iulie 2012 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova 2020” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.245-247, art.791), cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr.412-XV din 9 decembrie 2004 cu privire la statistica oficială (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.1-4, art.8), cu modificările şi completările ulterioare, şi în scopul creării cadrului strategic, stabilirii acţiunilor prioritare de dezvoltare şi consolidare a capacităţilor sistemului statistic naţional, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Strategia de dezvoltare a sistemului statistic naţional 2016-2020, conform anexei nr.1;

2) Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional 2016-2020, conform anexei nr.2.

2. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi instituţiile publice vizate:

1) vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea integrală şi în termenele stabilite în Planul de acţiuni menţionat;

2) vor prezenta anual, pînă la 1 februarie a anului următor celui de referinţă, Biroului Naţional de Statistică informaţii privind rezultatele îndeplinirii activităţilor incluse în Planul de acţiuni nominalizat.

3. Biroul Naţional de Statistică:

1) va elabora raportul de monitorizare consolidat şi îl va prezenta anual, pînă la data de 31 martie, Consiliului pentru Statistică;

2) va prezenta Guvernului raportul de monitorizare şi, în termen de 30 de zile după aprobarea raportului de către Consiliului pentru Statistică, îl va publica pe pagina sa web oficială.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezenta hotărîre se va efectua în limitele alocaţiilor prevăzute în aceste scopuri în bugetele autorităţilor publice implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Biroului Naţional de Statistică.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.1451 din 30 decembrie 2016

STRATEGIA

de dezvoltare a sistemului statistic naţional

2016-2020

INTRODUCERE

Sistemul statistic naţional al Republicii Moldova, ca instituţie fundamentală a societăţii menită să asigure date şi informaţii statistice credibile, relevante, corecte, imparţiale şi oportune, necesare societăţii în ansamblul ei şi tuturor categoriilor de utilizatori de date statistice în parte, este chemat să sprijine procesele de formulare a politicilor şi opţiunilor pertinente, de cercetare şi dezbateri publice bazate pe statistici de calitate.

Statisticile de calitate sînt esenţiale pentru prezentarea unei imagini obiective asupra situaţiei economice şi sociale a ţării. Acestea permit comparaţii cu alte ţări şi reprezintă cheia pentru elaborarea eficientă a politicilor publice. Statisticile oficiale sînt esenţiale în identificarea categoriilor de oameni şi regiunilor aflate în cea mai dificilă situaţie şi cu cele mai mari necesităţi, precum şi în descrierea privind utilizarea resurselor ţării pentru îmbunătăţirea sănătăţii şi educaţiei, a economiei şi vieţii sociale în ansamblu.

Sistemul statistic naţional este cadrul cuprinzător al tuturor activităţilor statistice ce se desfăşoară în Republica Moldova, avînd Biroul Naţional de Statistică în calitate de principal producător de statistici oficiale şi de coordonator al Sistemului statistic naţional, incluzînd şi alţi producători de statistici oficiale care, împreună, contribuie la elaborarea şi promovarea statisticilor relevante, credibile şi necesare tuturor categoriilor de utilizatori de date statistice.

Strategia de dezvoltare a sistemului statistic naţional 2016-2020 reprezintă un ansamblu de obiective şi acţiuni prin care se urmăreşte, într-o concepţie coerentă şi integratoare, consolidarea capacităţilor producătorilor de statistici oficiale şi a Biroului Naţional de Statistică, sporirea gradului de armonizare la normele europene şi cele internaţionale, precum şi integrarea deplină a statisticii Republicii Moldova în sistemul statistic european.

Strategia constituie cadrul de consolidare instituţională, destinat construirii şi dezvoltării durabile a capacităţilor statisticii naţionale, prin asigurarea resurselor umane şi tehnologice, prin adoptarea practicilor manageriale moderne şi a standardelor statistice internaţionale.

Principalele rezultate strategice vizează:

1) statistica oficială aliniată la standardele de calitate internaţionale;

2) procesele şi serviciile statistice diversificate, dezvoltate şi consolidate;

3) datele şi informaţiile statistice eficient diseminate utilizatorilor;

4) sistemul statistic naţional consolidat sub aspect organizaţional, operaţional şi funcţional;

5) rolul consolidat de coordonator al Biroului Naţional de Statistică pentru sistemul statistic naţional.

Elaborarea Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional 2016-2020 porneşte de la stadiul actual al activităţii Biroului Naţional de Statistică coordonator al sistemului statistic naţional, de la misiunile şi sarcinile sale, conform normelor legale existente, baza viitoarelor obiective ale dezvoltării sale, în concordanţă cu cerinţele evoluţiei societăţii moldoveneşti.

Strategia este concepută şi structurată în concordanţă cu premisele strategice ale dezvoltării sistemului statistic naţional pînă în anul 2020. În acelaşi timp, perspectiva temporală de implementare a Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional se suprapune cu perspectiva şi viziunea multianuală a sistemului statistic european – Viziunea 2020 a Sistemului Statistic European şi cu Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”, ţinînd seama de obiectivele de dezvoltare a sistemului statisticii oficiale comunitare ale Uniunii Europene, precum şi de o serie de alte cerinţe informaţionale ale utilizatorilor interni şi externi.

Strategia a fost elaborată cu consultarea producătorilor de date statistice oficiale, deţinătorilor şi furnizorilor de date administrative, utilizatorilor de date statistice oficiale.

1. Descrierea situaţiei

Analiza retrospectivă asupra activităţii sistemului statistic al Republicii Moldova şi, în mod special, a activităţii Biroului Naţional de Statistică relevă faptul că statistica Republicii Moldova a înregistrat în perioada 2010-2015 progrese importante, mai ales raportînd rezultatele obţinute şi cererile de date statistice la resursele umane, materiale şi financiare disponibile.

Statistica Moldovei a menţinut la un nivel corespunzător şi a îmbunătăţit calitatea statisticilor produse, a asigurat datele statistice pentru satisfacerea cerinţelor utilizatorilor la termenele propuse în programele anuale de activităţi statistice, în condiţiile resurselor umane şi bugetare limitate.

Perspectiva atingerii obiectivelor strategice la orizontul anului 2020 are ca fundament activităţile desfăşurate de către Biroul Naţional de Statistică şi sistemul statistic naţional în contextul priorităţilor anilor anteriori (2005-2015). Obiectivele programului de dezvoltare strategică au fost stabilite luînd în calcul o serie de aspecte care au o importanţă strategică pentru evoluţia statisticilor oficiale, precum: armonizarea statisticii naţionale la standardele internaţionale, în special la cele europene, fapt absolut necesar în condiţiile respectării politicii statului de încadrare în organismele internaţionale şi aderare la Uniunea Europeană; cooperarea cu utilizatorii şi producătorii de date statistice; adaptarea proceselor statistice la cerinţele sistemului statistic naţional şi adecvarea instrumentelor metodologice. De asemenea, Biroul Naţional de Statistică a ţinut cont de raportul cost-eficienţă al statisticilor produse, asigurînd o concepţie coerentă şi raţională a priorităţilor statistice, în scopul utilizării optime a resurselor disponibile şi reducerii sarcinii de răspuns asupra respondenţilor. Astfel, programului de dezvoltare strategică al Biroului Naţional de Statistică pe anii 2012-2014 a inclus 31 de obiective, dintre care 16 au fost realizate integral, 8 implementate parţial, iar 7 obiective nu au fost realizate din cauza lipsei asistentei tehnice, de softuri licenţiate şi resurse umane şi financiare necesare. Realizarea în proporţie de 78% a obiectivelor trasate în cadrul programului de dezvoltare strategică a determinat Biroul Naţional de Statistică să-şi direcţioneze eforturile pentru trecerea la un nivel calitativ mai înalt comparativ cu perioada precedentă.

În contextul celor expuse trebuie de menţionat că Biroul Naţional de Statistică a înregistrat şi unele carenţe din perspectiva implementării programului de dezvoltare strategică care se referă, în general, la următoarele:

1) Deşi baza legislativă este asigurată prin Legea nr.412-XV din 9 decembrie 2004 cu privire la statistica oficială, Biroul Naţional de Statistică dispune de instrumente limitate în coordonarea activităţii celorlalţi producători de statistici oficiale, în special în ceea ce priveşte asistarea lor în aplicarea legii sus-numite şi a Codului de practici al statisticilor europene, precum şi în privinţa monitorizării constante a acestui proces. Astfel, suplimentar la obiectivele trasate pentru perioada 2016-2020, prezenta Strategie urmează să soluţioneze şi dificultăţile care nu au fost soluţionate prin intermediul programului de dezvoltare strategică 2012-2014, şi anume:

a) implementarea inconsistentă a Codului de practici al statisticilor europene în sistemul statistic naţional;

b) multiplicarea şi, uneori, dublarea eforturilor de colectare a datelor;

c) menţinerea unei sarcini de răspuns încă ridicate;

d) evaluarea inadecvată a calităţii datelor statistice;

e) extinderea sferei de acoperire a conturilor naţionale cu indicatori privind contul financiar, produsul regional brut;

f) calculul indicelui preţurilor în construcţii;

g) perfecţionarea domeniului statisticii turismului;

h) procesarea la termen a datelor recensămîntului populaţiei şi locuinţelor din 2014;

i) prognoza demografică etc.

2) Managementul calităţii statisticilor oficiale a fost asigurat şi implementat la nivel ocazional, fără a dispune de o abordare sistemică şi integrată.

Detalierea anuală a programului de dezvoltare strategică este materializată în programul lucrărilor statistice, elaborat şi organizat sub coordonarea Biroului Naţional de Statistică şi aprobat anual prin hotărîre de Guvern, care a fost susţinut cu regularitate de 35 de parteneri sectoriali cu profil divers de activitate, care au participat activ la acesta, asigurînd, astfel, integrarea informaţiilor şi datelor într-un sistem statistic organizat şi coordonat. Acest mod de colaborare şi organizare demonstrează necesitatea dezvoltării şi fortificării în continuare a sistemului statistic naţional. Cooperarea Biroului Naţional de Statistică cu partenerii sectoriali a asigurat cadrul metodologic şi tehnic de elaborare a indicatorilor statistici, care au fost puşi la dispoziţia tuturor categoriilor de utilizatori de date statistice, inclusiv Guvernului şi altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.

1.1. Contextul naţional

Republica Moldova s-a orientat spre realizarea obiectivelor care decurg din condiţiile asumate în cadrul Acordului de Asociere semnat cu Uniunea Europeană, ceea ce determină implicit şi începutul unei noi etape de dezvoltare a sistemului statistic naţional. Aceasta este marcată, pe de o parte, de continuarea procesului de armonizare a sistemului statistic naţional cu acquis-ul statistic comunitar şi, pe de altă parte, de obiectivele strategice şi ţintele de dezvoltare a ţării în următorii ani.

Semnificativ în acest sens este faptul că sistemul statistic naţional al Republicii Moldova s-a raliat, prin cadrul legal şi normele de funcţionare, prin iniţierea procesului de preluare şi aplicare a acquis-ului statistic comunitar (cadrul legal, sistemul de indicatori, metodologiile statistice etc.), la principiile fundamentale ale ONU cu privire la statistica oficială şi la Codul de practici al statisticilor europene.

Corespunzător, această Strategie vine să susţină toate politicile guvernamentale, cum ar fi, de exemplu, “Moldova 2020”, “Sănătate − 2020” şi “Învăţămînt − 2020”, dar şi alte politici sectoriale relevante la toate etapele de planificare, implementare, monitorizare şi evaluare. În acelaşi timp, aceasta va contribui la procesul de integrare a Agendei 2030 şi a obiectivelor de dezvoltare durabilă, şi, de asemenea, la adaptarea naţională, localizarea şi raportarea ulterioară a indicatorilor obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Obiectivele Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional urmăresc consolidarea şi fortificarea Biroului Naţional de Statistică şi sistemului statistic naţional, atît din punct de vedere instituţional, cît şi metodologic, şi sînt direcţionate, în general, spre implementarea şi aplicarea priorităţilor strategice ce reies din angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova şi din cerinţele şi condiţiile naţionale. Următoarele documente stau la baza principalelor priorităţi de dezvoltare stabilite:

1) Acordul de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte;

2) Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”;

3) Planul de acţiuni al Guvernului pentru 2016-2018;

4) Strategia naţională de dezvoltare regională pentru anii 2016-2020;

5) strategiile sectoriale în diverse domenii (economic, social, agricol etc.).

Solicitările interne şi externe de date şi informaţii statistice au reprezentat obiectivele de creştere continuă a posibilităţilor statisticii naţionale de a le face faţă. Ca o consecinţă, contextul şi problemele la nivel naţional determină astăzi direcţiile şi orientările necesare răspunsurilor adecvate pe care sistemul statistic naţional trebuie să le formuleze faţă de provocările cu care se va confrunta în următorii ani. Direcţiile de bază care stabilesc obiectivele, măsurile şi acţiunile ce vor trebui implementate în cadrul Strategiei şi în condiţiile specifice ale Republicii Moldova sînt următoarele:

1) consolidarea şi îmbunătăţirea cadrului legal de funcţionare şi operaţionalizare a sistemului statistic naţional care este necesar pentru a integra serviciile specifice ale statisticii oficiale şi a asigura implementarea rapidă a celor mai noi tehnologii informaţionale;

2) perfecţionarea cadrului legal care trebuie să prevadă principii şi reglementări pentru reproiectarea de fond a proceselor statistice şi îmbunătăţirea managementului la nivelul sistemului, în ansamblu, şi al fiecăruia dintre componentele lui;

3) diversificarea şi extinderea ariilor de acoperire ale statisticilor oficiale cu prioritate în domeniile care se încadrează în obiectivele strategice ale ţării prevăzute în strategia “Moldova 2020” şi în strategiile sectoriale (sănătate, educaţie, agricultură, mediu, energie, justiţie, ocuparea forţei de muncă, dezvoltarea regională etc.);

4) interesul sporit al utilizatorilor de date statistice faţă de sistemul statistic naţional privind asigurarea acestora cu date şi informaţii statistice obiective şi imparţiale cu privire la evoluţia economică şi socială a ţării, produse şi furnizate în timp util pentru a fi utilizate efectiv şi eficient;

5) dezvoltarea şi adoptarea unor metodologii şi surse noi de date statistice, inclusiv cu implementarea de măsuri privind creşterea gradului de integrare şi utilizare a surselor de date administrative şi a registrelor în procesul statistic, pentru a răspunde priorităţilor sociale şi economice;

6) necesitatea de a răspunde cerinţelor mediului economic şi financiar, antreprenorilor, analiştilor, mass-mediei şi ale publicului, în sens larg, de a dispune de date statistice relevante şi prompte în diverse domenii de interes public;

7) o sarcină de răspuns redusă pentru furnizorii de date (respondenţi) şi un echilibru între nevoia de informaţie statistică şi povara administrativă, pentru a crea o construcţie instituţională solidă şi flexibilă;

8) nevoia unui corp solid de profesionişti atraşi şi menţinuţi în sistemul statistic naţional şi cu o diversitate de specializări în: statistică, economie, matematică, sociologie, tehnologia informaţiei, administraţie publică şi management şi, nu în ultimul rînd, vorbitori de limbi de circulaţie internaţională (în special engleza).

1.2. Contextul internaţional şi european

Cooperarea internaţională în domeniul statisticii joacă un rol prioritar, reieşind din funcţiile statisticii de elaborare de date statistice în conformitate cu standardele internaţionale, în special cu cele ale Uniunii Europene, în condiţiile asigurării comparabilităţii lor. Aceasta presupune perfecţionarea continuă a metodelor statistice şi utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne şi prezentarea rezultatelor statistice către organismele internaţionale, în conformitate cu obligaţiile asumate de Republica Moldova. Importanţa colaborării internaţionale s-a făcut remarcată pe perioada de reformare graduală a statisticii naţionale şi este azi mecanismul de acţiune pentru soluţionarea necesităţii stringente a alinierii sistemului statistic naţional al Republicii Moldova la sistemul internaţional statistic, în mod deosebit, la sistemul statistic european.

În plan european, a fost elaborată Strategia de dezvoltare a sistemului statistic european, luînd în considerare atît necesităţile curente şi viitoare de dezvoltare a sistemului, cît şi situaţia generală la nivel european şi global. Evoluţia sistemului statistic european este condiţionată de necesitatea de a răspunde provocărilor viitorului, în care fenomenele specifice precum globalizarea, schimbările climatice, persistenţa crizei economice şi financiare şi alternanţa recesiunii economice cu perioadele de revigorare a creşterii devin din ce în ce mai frecvente, iar răspunsurile statisticii trebuie să susţină deciziile de nivel politic şi economic pentru prosperitatea economică şi socială.

Consolidarea cooperării în domeniul statistic al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană este confirmată prin documentul cadru de cooperare – Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi pe viitor se va axa pe: alinierea progresivă a sistemului statistic al Republicii Moldova la sistemul statistic al Uniunii Europene şi schimbul de experienţă dintre părţi cu privire la dezvoltarea know-how-ului statistic, pe consolidarea capacităţii profesionale şi manageriale a personalului statistic naţional pentru a facilita punerea în aplicare a standardelor statistice ale Uniunii Europene şi de a contribui la dezvoltarea sistemului statistic al Republicii Moldova, precum şi pe asumarea producerii unor statistici calitative şi operative cu privire la starea economică şi socială a Moldovei puse la dispoziţie pe plan internaţional şi naţional, cu aplicarea metodologiilor şi tehnologiilor statistice moderne.

În contextul noii agende globale de dezvoltare post-2015, transpunerea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă la nivel naţional presupune un efort comun din partea tuturor instituţiilor responsabile de elaborarea şi monitorizarea de politici, producătorilor de date statistice oficiale, deţinătorilor şi furnizorilor de date administrative, utilizatorilor de date la stabilirea indicatorilor de monitorizare şi evaluare a ţintelor naţionale. Acest proces reprezintă o provocare pentru sistemul statistic naţional, implicînd o abordare mult mai complexă, comparativ cu obiectivele de dezvoltare ale mileniului, nu doar prin faptul că în noua agendă sînt stabilite mai multe obiective şi indicatori de monitorizare la nivel global (17 obiective, 169 de ţinte şi 230 de indicatori), dar şi reieşind din necesitatea dezagregării unor indicatori statistici după diferite criterii, pentru a acoperi toate grupurile populaţiei care fac subiectul viitoarei agende. Rolul sistemului statistic naţional în monitorizarea ulterioară a obiectivelor de dezvoltare durabilă este crucial.

1.3. Analiza mediului intern şi extern (SWOT)

Evaluarea stadiului atins pînă în prezent de statistica naţională, performanţele realizate şi experienţele dobîndite, dar şi restanţele, provocările şi disfuncţionalităţile, precum şi oportunităţile de consolidare a performanţelor şi de depăşire a dificultăţilor, sînt prezentate în analiza mediului intern şi extern. Evaluarea s-a realizat pe baza analizei sistemului statistic naţional, a observării cadrului de funcţionare, a opiniilor, a punctelor de vedere şi a opţiunilor exprimate de personalul de conducere şi specialiştii Biroului Naţional de Statistică, de alţi producători de statistici oficiale, de principalii utilizatori de statistici oficiale, de reprezentanţi ai sectorului de cercetare şi dezvoltare.

Astfel, analiza mediului intern şi extern al sistemului statistic naţional a rezultat în constatarea următoarelor:

La elaborarea Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional au fost luate în considerare punctele tari ale sistemului statistic naţional, pentru a le consolida şi fortifica în continuare, dar şi pentru a exploata oportunităţile existente la moment şi a combate ameninţările identificate (exemplu: calitatea statisticilor de fortificat prin utilizarea asistenţei tehnice internaţionale în alinierea la standardele internaţionale sau introducerea managementului calităţii proceselor în statistică sau utilizarea surselor administrative de date statistice întru micşorarea presiunii informaţionale asupra respondenţilor şi satisfacerea cererii în creştere de date statistice pentru toate categoriile de utilizatori). În acelaşi timp, Strategia de dezvoltare a sistemului statistic naţional prevede acţiuni de eliminare sau îmbunătăţire a punctelor slabe, prin exploatarea oportunităţilor şi evitarea ameninţărilor (exemplu: dezvoltarea programelor de perfecţionare a statisticienilor – limitată actual din lipsă de resurse financiare – prin parteneriate cu societatea academică şi prin finanţare internaţională s.a.)

Informaţiile prezentate în analiza SWOT folosesc ca şi punct de pornire pentru obiectivele, măsurile şi acţiunile formulate mai jos în cadrul Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional.

Acestea reprezintă precondiţiile şi contextul în care procesul de elaborare a Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional, ca parte componentă a cadrului strategic naţional, are la bază continuitatea privind performanţele, provocările şi perspectivele curente şi viitoare ale Biroului Naţional de Statistică în special şi ale întregului sistem statistic în general.

2. Misiune, viziune şi valori

Misiunea sistemului statistic naţional

Sistemul statistic naţional, dezvoltat şi durabil, care colectează, procesează şi diseminează statistici oficiale obiective, credibile şi în timp util, necesare pentru fundamentarea/luarea politicilor/deciziilor, cercetarea, prognozarea şi informarea generală a societăţii.

Viziunea 2020

La orizontul anului 2020, sistemul statistic naţional, coordonat de Biroul Naţional de Statistică va funcţiona ca o structură integrată, coordonată, eficientă şi inovativă, aliniată cadrului legislativ privind statistica oficială şi Codului de practici al statisticilor europene.

Valorile sistemului statistic naţional

Realizarea misiunii şi viziunii sistemului statistic naţional va avea la bază un şir de valori care vor fi urmate de către statisticienii din ţară, pentru a asigura respectarea Codului de practici al statisticilor europene şi principiilor fundamentale ale statisticii oficiale:

1) producem date şi informaţii statistice de calitate şi utile, bazate pe independenţă profesională şi metodologii armonizate la standardele şi normele europene şi internaţionale;

2) diseminăm imparţial, echidistant şi în timp util date statistice obiective şi relevante către toţi utilizatorii;

3) funcţionăm cu personal profesionist, devotat principiilor şi normelor de funcţionare a statisticii oficiale într-un stat democratic;

4) colaborăm activ în cadrul sistemului statistic naţional şi cu sistemele statistice externe, răspunzînd necesităţilor utilizatorilor, optimizînd sarcina asupra respondenţilor de date şi eficientizînd procesele statistice;

5) sîntem transparenţi cu privire la funcţionarea şi evoluţia sistemului statistic naţional, la performanţele şi progresul înregistrat.

3. Direcţii prioritare, obiective, măsuri şi acţiuni

În vederea îndeplinirii misiunii şi viziunii asumate, Strategia de dezvoltare a sistemului statistic naţional este structurată pe două direcţii prioritare care au în componenţa lor cinci obiective strategice şi măsuri corespunzătoare fiecărui obiectiv. Măsurile sînt concretizate prin acţiuni ce se regăsesc în Planul de acţiuni. Toate acestea descriu modalitatea de lucru în cadrul sistemului statistic naţional pe fiecare direcţie prioritară şi acţiunile strategice necesare pentru a depăşi constrîngerile actuale şi a atinge viziunea formulată, actorii relevanţi şi responsabilităţile/contribuţiile acestora, rezultatele aşteptate şi impactul preconizat. Consolidînd parteneriate durabile între producătorii, furnizorii şi utilizatorii de date, îmbunătăţind capacităţile profesionale ale statisticienilor şi optimizînd procesele statistice, implementînd standarde de management al calităţii în statistică, promovînd cultura statistică în societate, se doreşte a ajunge la un sistem statistic naţional durabil, coordonat şi eficient.

Direcţia prioritară 1. Calitate îmbunătăţită a produselor şi serviciilor statistice

Cererea de informaţii de calitate în continuă creştere reprezintă o provocare a sistemului statistic naţional de a răspunde cerinţelor tuturor categoriilor de utilizatori cu produse şi servicii statistice îmbunătăţite, care să fie armonizate la standardele de calitate aplicate la nivel internaţional.

Obiectivele şi măsurile incluse în această direcţie prioritară au acţiuni transversale şi se aplică tuturor domeniilor statisticii oficiale, precum şi etapelor şi proceselor de producţie statistică, astfel încît rezultatul pe care sistemului statistic naţional îl vizează în orizontul de timp pentru care Strategia de dezvoltare este elaborată să contribuie la creşterea, în mod treptat, a gradului de încredere în datele statistice, de la nivelul actual considerat “satisfăcător” la un nivel de încredere “mediu”.

Implementarea acţiunilor acestei direcţii prioritare este responsabilitatea tuturor producătorilor de statistici oficiale care vizează:

1) relaţiile dintre producătorii de date care activează în cadrul sistemului statistic naţional, furnizorii de date şi informaţii primare şi utilizatorii de date;

2) accesul la datele şi informaţiile statisticilor oficiale;

3) criteriile de conformitate cu standardele Uniuni Europene privind statisticile oficiale – Codul de practici al statisticilor europene;

4) logistica (mijloacele tehnice) de colectare, procesare şi diseminare a datelor;

5) efortul de colectare de date primare pentru acelaşi indicator statistic şi sarcina de răspuns a respondenţilor (furnizorilor de date primare);

6) costul de producere a informaţiilor statistice;

7) soluţiile de promovare a produselor şi serviciilor statistice;

8) credibilitatea în statistică, respectiv în “brandul” statisticii oficiale;

9) comunicarea şi relaţionarea cu actorii implicaţi în procesul statistic.

Obiectivul 1.1. Statistica oficială aliniată la standardele de calitate internaţionale

Sistemul statistic naţional trebuie să furnizeze informaţii şi date de calitate, iar luarea de decizii pe bază de evidenţe să devină regula societăţii. Credibilitatea statisticilor oficiale ale Republicii Moldova actualmente este scăzută din cauza faptului că nu a fost evidenţiat, la nivelul tuturor actorilor implicaţi în procesul de producţie statistică, un standard de calitate la care aceştia sînt obligaţi să răspundă. Alinierea la standardele de calitate în statistică este o condiţie indispensabilă a îmbunătăţirii întregului sistem statistic naţional şi a confirmării faptului că procesele democratice de dezvoltare societăţii moldoveneşti sînt susţinute prin statistici oficiale calitative.

Alinierea la standardele de calitate permite asigurarea calităţii totale în statistica oficială, conform standardelor europene, iar aceasta este dezideratul urmărit pînă în anul 2020 prin documentarea tuturor proceselor, evaluarea etapelor şi elementelor componente ale calităţii (relevanţa, completitudinea, acurateţea, oportunitatea, operativitatea, coerenţa, claritatea, comparabilitatea). În acest mod, sistemul statistic naţional are în vedere eliminarea disfuncţionalităţilor şi asigurarea conformităţii cu normele internaţionale ale fluxului de producţie al statisticilor oficiale, astfel încît, la orizontul anului 2020, sistemul statistic naţional să fie funcţional şi comparabil, ca performanţe, cu sistemele similare utilizate în alte ţări recunoscute pentru calitatea statisticilor oficiale.

Indicator: În perspectiva anului 2020, procesele statisticilor naţionale oficiale ale Republicii Moldova să fie aliniate la standardele de calitate internaţionale pînă la un calificativ oficial recunoscut ca “mediu”, comparativ cu situaţia actuală, care plasează alinierea ca fiind în fază “incipientă”.

Trei măsuri principale trebuie să asigure atingerea rezultatelor corespunzătoare obiectivului de “Aliniere a statisticii oficiale la standardele de calitate”, pe care sistemul statistic naţional le vizează în orizontul de timp pentru care Strategia de dezvoltare este elaborată.

O serie de rezultate trebuie să fie obţinute de către sistemului statistic naţional în perioada 2016-2020 prin implementarea măsurilor expuse, respectiv:

1) cadrul organizatoric necesar pentru implementarea proceselor managementului calităţii şi a modelului generic al proceselor statistice creat la nivelul oficiului central de statistică;

2) satisfacerea utilizatorilor asupra calităţii datelor măsurată prin sondaje de opinie;

3) sistemul de rapoarte de calitate pentru principalele domenii statistice şi pentru toate anchetele şi lucrările statistice disponibil tuturor actorilor interesaţi ai sistemului statistic naţional;

4) elaborarea de metadate statistice pentru producători şi utilizatori;

5) bunele practici, dobîndite în privinţa îmbunătăţirii calităţii în statistică, diseminate către toate sectoarele şi domeniile în care s-a implementat sistemul;

6) evaluarea calităţii datelor şi proceselor statistice conform practicilor avansate ale ţărilor Uniunii Europene;

7) personalul din toate structurile organizatorice ale sistemului statistic naţional, Biroului Naţional de Statistică şi ale altor producători de date, instruit şi pregătit pentru însuşirea modalităţilor de evaluare a calităţii statistice.

Măsura 1.1.1. Introducerea sistemului de calitate în sistemul statistic naţional

Implementarea Strategiei susţine îmbunătăţirea serviciilor statistice furnizate de sistemul statistic naţional. Aceasta implică promovarea unor standarde superioare de calitate a datelor, precum şi reacţii prompte la cerinţele utilizatorilor. Îmbunătăţirea calităţii datelor se impune şi se realizează prin adoptarea în regim prioritar a standardelor de calitate (propuneri de a fi selectate din modelele de tip QAF, EFQM, TQM, ISO etc.). Implementarea treptată a standardelor de calitate determină o serie de rezultate care pe viitor, susţin şi satisfac nevoia de date statistice:

1) clasificatoare şi nomenclatoare folosite unitar de toţi producătorii de date din sistemul statistic naţional, deţinătorii şi furnizorii de date;

2) respectarea principiilor din Codul de practici al statisticilor europene aferente produselor statistice (relevanţă, acurateţe şi fiabilitate, promptitudine şi punctualitate, coerenţă şi comparabilitate, accesibilitate şi claritate) de către toţi producătorii de date din sistemul statistic naţional;

3) indicatori statistici relevanţi în domeniul economic şi social;

4) calendare de informare propuse pentru a face cunoscute publicului larg statisticile disponibile şi detaliile practice de obţinere şi accesare a informaţiilor la băncile de date şi la alte mijloace de difuzare a informaţiilor de către membrii sistemului statistic naţional;

5) acces la datele statistice oficiale şi metadatele disponibile şi oferire a expertizei vizînd interpretarea corectă a datelor şi microdatelor în condiţiile respectării confidenţialităţii datelor individuale, prezentarea de informaţii la nivel de microdate pentru cercetări ştiinţifice, potrivit cadrului legal;

6) organizarea bibliotecii electronice a conţinutului informaţional statistic.

Activitatea statistică la nivelul sistemului statistic naţional a tuturor membrilor acestuia (producători de date statistice, deţinători de date administrative sau operatori de date statistice) actualmente este neformalizată. Constatarea este înregistrată ca un punct slab al sistemului statistic naţional în analiza funcţională. Strategia de dezvoltare a sistemului statistic naţional, pentru atingerea rezultatului vizat, pînă în anul 2020, abordează ca prioritate adoptarea şi implementarea sistemului integrat al calităţii proceselor statistice.

Indicator: Procesele statistice aliniate la standardele internaţionale de calitate pînă în anul 2020.

Calitatea produselor şi serviciilor statistice trebuie să crească prin implementarea acţiunilor prevăzute în cadrul acestei măsuri pentru: introducerea politicii în domeniul calităţii statisticii, a sistemului (standardului) propriu-zis de calitate şi a instrumentelor şi procedurilor aferente managementului calităţii – planul de calitate. Toate ministerele, instituţiile şi agenţiile care sînt parte a sistemului statistic naţional trebuie să fie implicate şi responsabile pentru colaborarea în pregătirea şi implementarea acţiunilor.

Politica de calitate se întemeiază pe standardele internaţionale în domeniu, pe cerinţele naţionale prevăzute în lege şi pe angajamentul personalului statistic de respectare a structurilor, proceselor şi procedurilor necesare urmăririi continue a calităţii în statistica oficială. Punerea în aplicare a politicii de calitate se realizează prin selectarea şi asumarea unui standard de calitate care se adaptează la specificul Republicii Moldova şi prin elaborarea şi implementarea unui plan de calitate pe componente, etape şi structuri ale modelului asumat de managementul sistemului statistic naţional.

Măsura 1.1.2. Optimizarea proceselor de producţie statistică

Activitatea de producţie statistică desfăşurată în Republica Moldova se confruntă cu o serie de neajunsuri, aşa cum au fost acestea observate în procesul de evaluare: accesul limitat la datele administrative; conţinutul şi formatul datelor din sursele de date administrative nu corespund necesităţilor statistice, inclusiv disponibilitatea redusă a datelor în format electronic, precum şi efectuarea de activităţi similare de colectare a datelor, independente, în cadrul autorităţilor publice, cu un consum de resurse nejustificat. Toate acestea concluzionează o problemă de organizare a fluxurilor şi a lucrărilor statistice, respectiv unele procese de producţie statistică conţin etape şi faze de lucru care trebuie optimizate la nivelul sistemului statistic naţional.

Statistica oficială a Republicii Moldova realizează ocazional optimizare în cadrul proceselor statistice pentru anumite activităţi sau componente ale procesului (colectare, diseminare). Pentru atingerea rezultatului vizat, pînă în anul 2020, măsura vizează optimizarea regulată (continuă) a proceselor statistice care, în ansamblul de măsuri combinate la nivelul obiectivului, contribuie la atingerea rezultatului acestuia.

Indicator: Frecvenţa acţiunilor de optimizare a proceselor de producţie în cadrul sistemului statistic naţional să fie “continuă – cu o regularitate minimă anuală” pînă în anul 2020, faţă de “ocazional” în momentul actual.

Calitatea produselor şi serviciilor statistice trebuie să crească prin implementarea acţiunilor prevăzute în cadrul acestei măsuri privind: procesele de tip recurent (repetitive în procesul de producţie), recensămintele şi cercetările statistice prin sondaj, precum şi procesele de producţie conexe (de suport) şi de stocare a datelor. Gradul de încărcare a respondenţilor să fie redus prin colectarea de indicatori relevanţi şi adaptaţi scopului cercetărilor statistice, iar sursele de date administrative să fie utilizate pentru:

1) actualizarea registrelor statistice;

2) producerea indicatorilor statistici;

3) micşorarea presiunii informaţionale asupra respondenţilor statistici;

4) îmbunătăţirea calităţii datelor statistice.

Toate ministerele, instituţiile şi agenţiile care sînt parte a sistemului statistic naţional să fie implicate şi responsabile pentru colaborarea în pregătirea şi implementarea acţiunilor.

Procesele recurente să fie optimizate conform standardelor internaţionale pe care sistemul statistic naţional le va adopta în perioada 2016-2020 şi să vizeze utilizarea echilibrată a datelor administrative şi a cercetărilor statistice prin sondaj, pentru a îmbunătăţi şi a conecta fluxul de date din surse administrative cu cel obţinut din surse de date deschise, cum ar fi, de exemplu, sursele de date administrative accesate prin intermediul platformei guvernamentale de interoperabilitate MConnect.

Procesele de producţie suport au în vedere dezvoltarea şi actualizarea instrumentelor folosite pentru producerea de date statistice.

Sistemul de stocare în bănci de date are ca scop susţinerea consolidării capacităţilor tehnice pentru stocarea datelor statistice, sistematizarea modului de constituire al seriilor de date, armonizarea sistemului de metadate.

Necesitatea raportării datelor statistice la hărţile geografice impune dezvoltarea Sistemului Informaţional Geografic. În cadrul Biroului Naţional de Statistică, implementarea Sistemului Informaţional Geografic presupune crearea şi dezvoltarea infrastructurii de date spaţiale statistice în conformitate cu Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE).

Măsura 1.1.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii tehnologiei informaţionale şi de comunicaţii a sistemului statistic naţional

Elaborarea şi realizarea documentelor de politici solicită o cantitate crescîndă de informaţie statistică relevantă, generînd necesitatea elaborării noilor informaţii statistice, prezentarea datelor statistice într-o formă mai accesibilă şi facilă pentru utilizatori. Acestea pot fi obţinute numai dacă producătorii informaţiei statistice oficiale posedă infrastructuri moderne de tehnologii informaţionale şi de comunicaţii şi utilizează metode şi tehnologii moderne de colectare, prelucrare, stocare şi diseminare a informaţiei statistice.

Sistemul statistic naţional are în componenţa sa mulţi producători de date şi deţinători de date administrative care utilizează o structură informaţională eterogenă, care include echipament, sisteme operaţionale, sisteme de gestiune a bazelor de date şi soft aplicativ, cu grad de uzură morală şi fizică cuprins între 1 şi 15 ani. Considerat ca un punct slab al sistemului statistic naţional, componenta de tehnologii informaţionale şi de comunicaţii este azi esenţială pentru dezvoltarea domeniilor statisticii şi a calităţii proceselor acesteia. Sistemul statistic naţional trebuie să se dezvolte în conformitate cu normele şi cerinţele tehnologice moderne şi să susţină dezvoltarea unui sistem informaţional automatizat integrat, care să permită colectarea, prelucrarea, stocarea şi diseminarea informaţiei statistice oficiale.

În cadrul sistemului statistic naţional tehnologia informaţională şi de comunicaţii este utilizată nu numai pentru operaţiuni de producţie statistică (colectarea datelor, prelucrarea de chestionare, tratarea şi analiza datelor sondajului, tabele, compilarea statistică, producţia de statistici ciclice şi sectoriale etc.), dar şi pentru management şi schimb de date cum ar fi:

1) asigurarea accesului la infrastructura de comunicaţii pentru oficiile teritoriale (regionale) de statistică;

2) crearea de servicii electronice şi digitizarea datelor statistice (interoperabilitate);

3) digitizarea serviciilor prestate de Biroul Naţional de Statistică;

4) creşterea abilităţii forţei de muncă a sectorului statistic în utilizarea soluţiilor tehnologiei informaţionale şi de comunicaţii;

5) utilizarea platformelor MCloud şi MConnect.

Pentru atingerea rezultatului vizat, pînă în anul 2020, este necesară o măsură de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii tehnologiei informaţionale şi de comunicaţii a sistemului statistic naţional care să capaciteze şi resursele financiare necesare şi să realizeze sinergii cu strategiile de tehnologie informaţională şi de comunicaţii din Republica Moldova.

Corespunzător, revizuirea conceptului sistemului informaţional integrat, care a fost deja elaborat de către Biroul Naţional de Statistică, ar fi un pas spre armonizarea şi integrarea tuturor activităţilor începînd cu planificarea, colectarea, procesarea, analiza, diseminarea şi finalizînd cu depozitarea datelor statistice. Acest sistem asigură, de asemenea, suportul serviciilor transversale, cum ar fi: metadatele, cadrele de eşantionare, organizarea cercetărilor statistice, datele geospaţiale şi administrarea conţinutului, bazele de date de lucru şi depozitele de date. Design-ul şi implementarea acestui sistem trebuie să fie pe cît de flexibile şi treptate, pe atît de extinse şi măsurabile.

Indicator: Nivelul de modernizare a sistemului tehnologic informaţional şi de comunicaţii al sistemului statistic naţional considerat “ridicat” (gradul de automatizare a proceselor statistice de 80%) pînă în anul 2020.

Dezvoltarea (extinderea) şi modernizarea infrastructurii tehnologiei informaţionale şi de comunicaţii a sistemului statistic naţional se realizează prin acţiunile ce ţin de elaborarea, actualizarea şi implementarea Planului de dezvoltare a tehnologiei informaţionale şi de comunicaţii al sistemului statistic naţional şi corelarea cu Programul strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.710 din 20 septembrie 2011 cu privire la aprobarea şi priorităţile naţionale propuse de Centrul de e-Guvernare al Republicii Moldova, precum şi prin acţiunile de adaptare a sistemelor tehnologiei informaţionale şi de comunicaţii pentru guvernanţă întru creşterea performanţei activităţilor realizate de sistemul statistic naţional şi Biroul Naţional de Statistică.

Obiectivul 1.2. Produsele şi serviciile statistice diversificate, dezvoltate şi consolidate

Sistemul statistic naţional trebuie să furnizeze, prin mijloacele şi capacităţile sale, informaţii şi date statistice necesare dezvoltării societăţii moldoveneşti în toate domeniile vieţii sociale, economice, culturale şi de colaborare internaţională. Republica Moldova este parte a unui sistem economic şi social regional şi internaţional, iar deciziile de dezvoltare au nevoie de statistici credibile şi, mai ales, comparabile.

Comparabilitatea datelor, ca o componentă a calităţii, este limitată în cadrul sistemului statistic naţional din cauza capacităţii reduse a statisticii de a reacţiona la modificările şi schimbările ce se produc în viaţa economică şi socială, precum şi din cauza timpului îndelungat necesar pentru adaptarea la schimbările socioeconomice şi indisponibilitatea unor produse statistice. Acest mod de asigurare cu statistici comparabile, întîrziat în timp şi adaptat anevoios, poziţionează sistemul statistic naţional ca fiind reactiv la schimbări şi nu proactiv, iar rolul statisticii de a oferi informaţii pentru luarea de decizii pe bază de evidenţe este îndeplinit parţial. În acelaşi context, strategiile de dezvoltare ale domeniilor economice şi sociale, elaborate de ministere şi aprobate de către Guvern se construiesc şi trebuie să se bazeze pe date statistice şi să prevadă dezvoltarea componentelor de statistică sectorială pentru luarea de decizii în baza evidenţelor.

La nivelul întregii societăţi există date administrative suficiente care să susţină elaborarea de produse şi lucrări statistice comparabile cu cerinţele ONU şi/sau EUROSTAT. O serie de instituţii dispun de capacităţi de asumare a rolului de producător de date statistice oficiale. În acest mod, produsele şi serviciile statistice sînt diversificate, cuprinzătoare şi relevante, oportune şi asigurate la nivelul cerinţelor utilizatorilor de date statistice şi cu respectarea calităţii asumate prin standardele internaţionale.

Indicator: În perspectiva anului 2020, gradul de satisfacere cu produse şi servicii statistice comparabile cu standardele internaţionale creşte treptat de la nivelul actual de “satisfăcător” la nivelul “mediu”.

Patru măsuri principale dedicate principalelor categorii de statistici asigură atingerea rezultatelor corespunzătoare obiectivului de “Consolidare, dezvoltare şi diversificare a produselor şi serviciilor statistice”, pe care sistemul statistic naţional le vizează în orizontul de timp pentru care Strategia de dezvoltare este elaborată.

Rezultatele indirecte care vor fi obţinute de către sistemul statistic naţional în perioada 2016-2020 prin implementarea măsurilor expuse cuprind:

1) procesele statistice într-un domeniu social/economic, uniformizate integral;

2) acorduri noi încheiate cu partenerii pentru folosirea surselor administrative de date în scopuri statistice;

3) modalităţi procedurale şi un sistem eficient de informare constituite cu privire la orice modificări ale conceptului structurii, metodelor şi tehnicilor folosite în construcţia surselor administrative;

4) politici de revizuire a datelor în scopul asimilării de către utilizatori a modificării periodice a datelor, ca urmare a unor circumstanţe legate de procesul statistic elaborat şi aprobat pentru identificarea de noi surse de date, schimbări în clasificări, metodologii noi, alinieri la standardele internaţionale;

5) statistici regionale pe diverse domenii dezvoltate în mod continuu.

Totodată, cadrul strategic naţional de monitorizare şi evaluare, necesităţile de raportare faţă de comunitatea internaţională determină un necesar de date adiţionale pentru anumite grupuri vulnerabile de populaţie, dar şi a statisticilor care traversează orizontal celorlalte domenii ale statisticii, precum statistica sexelor şi statistica regională.

Măsura 1.2.1. Dezvoltarea statisticii macroeconomice

Măsurarea indicatorilor statistici din domeniul preţurilor, contextul politicii monetare şi de supraveghere macro-economică, ca instrument indispensabil solicitat la nivel naţional, internaţional, dar în special la nivel european, precum şi a statisticilor conturilor naţionale, comerţului exterior de mărfuri şi servicii în conformitate cu recomandările ONU si EUROSTAT, reprezintă o prioritate a sistemului statistic naţional.

Pentru atingerea rezultatului vizat, pînă în anul 2020 dezvoltarea statisticii macroeconomice reprezintă o prioritate a Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional şi vizează producerea de date statistice de calitate pentru a sprijini dezvoltarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor economice naţionale şi îmbunătăţirea statisticilor în domeniile de bază.

Indicator: În anul 2020, indicatorii statisticii macroeconomice (indicatorii statistici de bază din conturile naţionale, statisticii preţurilor, statisticii comerţului exterior de mărfuri şi servicii) sînt disponibili şi comparabili cu indicatorii EUROSTAT/ONU.

Statistica macroeconomică se dezvoltă şi se diversifică prin implementarea acţiunilor prevăzute în cadrul acestei măsuri dedicate fiecărui domeniu:

1) statistica conturilor naţionale;

2) statistica preţurilor;

3) statistica comerţului exterior de mărfuri şi servicii.

Astfel, sistemul statistic al Republicii Moldova se aliniază la demersul şi ritmul de elaborare şi diseminare a principalilor indicatori macroeconomici în termene reale, pentru a putea determina gradul de stabilitate al preţurilor la nivel naţional, rezultatele politicilor monetare (determinate de Banca Naţională a Moldovei), precum şi al inflaţiei şi al indicilor de preţ, necesari pentru evaluarea competitivităţii naţionale si internaţionale.

Ministerele cu specific economic, Banca Naţională a Moldovei, instituţiile şi agenţiile care sînt parte a sistemului statistic naţional şi au atribuţii în sectoarele economiei sînt implicate şi responsabile pentru colaborarea în pregătirea şi implementarea acţiunilor pentru obţinerea datelor statistice relevante şi corecte la nivel naţional şi comparabile la nivel internaţional.

Măsura 1.2.2. Dezvoltarea statisticii agricole şi a mediului înconjurător

În economia Republicii Moldova agricultura ocupă un loc important: terenurile agricole ocupă 3/4 din suprafaţa totală a terenurilor ţării; în agricultură activează 1/3 din totalul populaţiei ocupate a ţării; exportul producţiei de origine agricolă constituie circa 1/2 din totalul exportului.

În prezent statistica agriculturii este centralizată în cadrul Biroului Naţional de Statistică, în afară de statistica fondului funciar care se realizează de către Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru. Statistica agriculturii include diferite domenii, cum ar fi: cultura plantelor, sectorul zootehnic, baza tehnico-materială a agriculturii, activitatea financiar-economică a exploataţiilor agricole, sectorul agrimediu.

Politicile de mediu promovate de Ministerul Mediului şi implementate de inspecţiile sale subordonate sînt azi în strînsă corelare cu sectorul agricol, iar la nivel naţional, strategia de mediu tratează cu interes sectorul de informaţii publice şi date statistice pentru ca acestea să fie aliniate la acordurile şi convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Pentru atingerea rezultatului vizat, pînă în anul 2020 se susţine perfecţionarea sistemului de colectare şi procesare a datelor şi de elaborare a calculelor statistice în domeniul agriculturii şi mediului.

Indicator: În anul 2020 indicatorii statistici de bază privind agricultura, indicatorii statistici de bază privind mediul sînt disponibili şi comparabili cu indicatorii EUROSTAT/ONU.

Măsura determină diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii datelor din domeniul statisticii agricole şi de mediu în contextul prevederilor “Strategiei globale a perfecţionării statisticilor agricole şi rurale”, precum si în conformitate cu legislaţia de mediu în vigoare şi cu necesităţile utilizatorilor.

În scopul decentralizării statisticii agriculturii, se examinează posibilitatea transferului unor sarcini în domeniul statisticii agricole, existente în prezent în portofoliul Biroului Naţional de Statistică, către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, utilizînd potenţialul ministerului. Dezvoltarea statisticii de mediu continuă în cadrul creării şi dezvoltării sistemului naţional de informare ecologică ca parte componentă a sistemului comun de informare ecologică în regiunea Europei de Est, în cadrul Parteneriatului de Vecinătate, cu implicarea Ministerului Mediului şi a inspecţiilor sale subordonate, în strînsă colaborare cu Biroul Naţional de Statistică şi membrii sistemului statistic naţional.

Măsura 1.2.3. Dezvoltarea statisticii întreprinderilor

Cadrul de dezvoltare al societăţii moldoveneşti este strîns legat de procesele de globalizare. Fenomenele globale de natură socială şi economică (migraţia, criza economică) produc efecte asupra mediului intern al societăţii, respectiv asupra componentelor de dezvoltare economică ale acesteia – întreprinderile. În era tehnologică, întreprinderea este dependentă de inovare, de surse de energie ieftine şi de forţă de muncă specializată, iar deciziile strategice de dezvoltare sînt dependente de informaţii statistice despre piaţa şi evoluţia pe structuri de date a indicatorilor statisticii privind activitatea întreprinderilor.

Statistica actuală este limitată în capacitatea de a pune la dispoziţie informaţii relevante pentru luare de decizii pe bază de evidenţe în domeniul întreprinderilor, al energiei, al cercetării şi inovării. Emiterea de politici publice în domeniul economico-social presupune şi dezvoltarea statisticii întreprinderilor pentru furnizarea de servicii şi produse specializate, necesare sectoarelor enumerate.

În contextul acestei strategii şi în conformitate cu definiţiile curente ale EUROSTAT, din cadrul statisticii întreprinderilor fac parte:

1) statistica pe termen lung a întreprinderilor (statistica structurală, statistica privind producţia industrială, statistica construcţiilor, statistica comerţului interior);

2) statistica pe termen scurt a întreprinderilor (pentru activităţile din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă);

3) statistica energeticii (statistica pe termen lung şi scurt, preţurile la energie, balanţa energetică);

4) statistica transporturilor (de mărfuri şi pasageri);

5) statistica tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (electronice şi poştale);

6) statistica turismului.

Pentru atingerea rezultatului vizat, pînă în anul 2020 este necesar de dezvoltat în continuare statistica întreprinderilor, în corespundere cu prevederile standardelor internaţionale.

Indicator: În 2020, indicatorii statistici pe termen lung şi pe termen scurt ai activităţii întreprinderilor, indicatorii statistici în domeniul energiei, cercetării şi inovării, turismului, transporturilor, tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor sînt elaboraţi în conformitate cu metodologiile internaţionale (EUROSTAT/ONU) şi în corespundere cu cerinţele naţionale pentru elaborarea şi monitorizarea documentelor de politici.

Măsura aduce îmbunătăţirea proceselor generale de producţie statistică: colectarea, prelucrarea şi diseminarea statisticii întreprinderilor, datorită armonizării cadrului metodologic şi metodelor utilizate conform cerinţelor Uniunii Europene, precum şi reducerea sarcinii informaţionale asupra respondenţilor statistici, ca urmare a trecerii de la cercetările exhaustive la cele selective, utilizării datelor administrative, în scopul reducerii numărului/frecvenţei cercetărilor statistice şi solicitărilor de date, precum şi a substituirii metodelor clasice de colectare a datelor pe suport de hîrtie cu metodele de colectare on-line.

Dezvoltarea statisticii întreprinderilor este implementată în parteneriat cu organele administraţiei publice, deţinători ai surselor de date administrative (Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională de Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Ministerul Transporturilor, Autoritatea Aeronautică Civilă, Agenţia Turismului, Serviciul Fiscal de Stat, Casa Naţională de Asigurări Sociale, Ministerul Justiţiei etc.) necesare pentru producerea, diversificarea şi îmbunătăţirea statisticii întreprinderilor.

[Măsura 1.2.3 modificată prin Hot.Guv. nr.522 din 06.07.2017, în vigoare 14.07.2017]

Măsura 1.2.4. Dezvoltarea statisticilor sociale

Unul dintre obiectivele de bază ale Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova 2020” este reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea nivelului de bunăstare a populaţiei. Monitorizarea şi evaluarea impactului politicilor sociale şi economice necesită o abordare complexă în dezvoltarea tuturor domeniilor statisticii sociale, precum statistica populaţiei, demografiei şi migraţiei, statistica educaţiei, sănătăţii, pieţei muncii, protecţia socială, calitatea vieţii, justiţie, cultură şi alte statistici, care asigură cadrul informaţional necesar pentru reflectarea schimbărilor din societate. De asemenea, aceste sectoare sînt şi cele mai dificil de reformat, din cauza implicaţiilor sociale şi bugetare pe termen lung pe care deciziile politice şi de guvernare le au şi din cauza predictibilităţii efectelor asupra societăţii care sînt greu de estimat.

Strategiile sectoriale elaborate de ministere susţin dezvoltarea statisticilor şi produselor statistice necesare utilizatorilor şi decidenţilor pentru luarea deciziilor informate şi documentate. Sectoarele sociale sînt esenţiale în relaţiile viitoare ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, fapt ce este menţionat şi in Acordul de Asociere şi care vor primi asistenţă tehnică şi financiară în viitor în baza statisticilor oficiale puse la dispoziţie de membrii sistemului statistic naţional. În acest sens, sînt necesare asigurări clare că produsele şi statisticile oficiale sînt suficiente pentru informarea partenerilor externi, dar şi compatibile în evaluarea datelor şi informaţiilor furnizate cu cerinţele internaţionale şi EUROSTAT.

Îmbunătăţirea statisticii sociale este implementată în parteneriat cu ministerele şi agenţiile care sînt responsabile de sectoarele sociale ale ţării, respectiv Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Culturii etc., precum şi instituţiile subordonate acestora, care deţin sau prelucrează date şi informaţii cu caracter statistic şi care participă la sistemul statistic naţional. În acest context, o acţiune comună pentru Brioul Naţional de Statistică şi ministere este elaborarea unui program şi a condiţiilor legale, tehnice şi procedurale de transfer şi schimb de date şi informaţii, precum şi explorarea surselor administrative pentru producerea de indicatori noi şi reducerea poverii asupra respondenţilor.

Statistica oficială este prezentă cu rapoarte şi lucrări statistice, dar acestea nu acoperă integral cererea sporită faţă de indicatorii statistici în domeniul social pentru elaborarea de politici publice în domeniile sociale.

Datele administrative disponibile, datorită instrumentarului existent (recensăminte, date administrative privind populaţia, registre ale asigurărilor de sănătate sau de asistenţă socială), dezvoltat prin intermediul resurselor bugetare naţionale, dar şi prin asistenţa tehnică şi financiară internaţională (programele de asistenţă de la Banca Mondială pentru reforma sănătăţii, pentru reforma sectorului de asistenţă socială sau pentru educaţie; programele Uniunii Europene), reprezintă surse valoroase ce se vor exploata şi dezvolta pe viitor, în colaborare cu ministerele şi agenţiile cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu.

Pentru atingerea rezultatului vizat, pînă în anul 2020, se impune dezvoltarea domeniilor statisticii care vizează producerea de date statistice de calitate pentru a sprijini dezvoltarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor politicilor sociale naţionale.

Indicator: În 2020, indicatorii statistici de bază ai populaţiei, demografiei şi migraţiei internaţionale, indicatorii statistici de bază ai pieţei muncii, indicatorii de bază din domeniul statisticii educaţiei, statisticii sănătăţii, condiţiilor de viaţă sînt elaboraţi conform metodologiilor internaţionale şi cerinţelor naţionale necesare pentru elaborarea şi monitorizarea documentelor naţionale de politici, disponibili şi comparabili cu indicatorii EUROSTAT/ONU.

Implementarea acţiunilor pentru îmbunătăţirea statisticilor sociale determină o serie de beneficii şi rezultate pe termen lung, precum:

1) procesul de colectare a datelor în domeniul social este armonizat şi îmbunătăţit între partenerii sistemului statistic naţional;

2) paralelismele se elimină şi scade sarcina pentru unităţile raportoare;

3) metodologiile aplicate privind statistica forţei de muncă, a sănătăţii şi securităţii în muncă sînt conforme cu standardele internaţionale din domeniu şi normele europene;

4) estimările pentru indicatorii de sărăcie şi excluziune socială devin compatibile cu cerinţele internaţionale.

Concomitent cu implementarea măsurii, Brioul Naţional de Statistică continuă proiectele începute în anii precedenţi şi susţine cu toate resursele finalizarea şi diseminarea rezultatelor recensămîntului populaţiei şi al locuinţelor 2014, pentru estimarea, pe baza rezultatelor recensămîntului populaţiei şi al locuinţelor din 2014, a numărului populaţiei Republicii Moldova şi recalcularea indicatorilor demografici, pentru perioada 2004-2014.

Măsura 1.2.5. Îmbunătăţirea nivelului de dezagregare a indicatorilor socioeconomici (indicatorii naţionali localizaţi pentru raportarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, statistica gender, statistica regională)

Obiectivele de dezvoltare durabilă vin să substituie obiectivele de dezvoltare a mileniului, cele opt ţinte pe care lumea s-a angajat să le atingă pînă în anul 2015. Obiectivele de dezvoltare a mileniului, adoptate în 2000, au avut ca scop eradicarea sărăciei, foamei, bolilor, inegalităţii de gen şi accesul la apă şi canalizare. Atît la nivel global, cît şi naţional, au fost atinse progrese, cu toate acestea, sărăcia nu a fost eradicată complet. Totuşi, această experienţă a demonstrat importanţa unei agende şi eforturi unificate din partea tuturor. Astfel, în perioada 25-27 septembrie 2015, toate cele 193 de state membre ale Naţiunilor Unite au adoptat un plan pentru atingerea unui viitor mai bun pentru toţi – stabilind o cale pentru următorii 15 ani pentru a pune capăt sărăciei extreme, pentru a lupta cu inegalitatea şi nedreptatea şi pentru a proteja planeta noastră. La baza Agendei 2030 stau obiectivele de dezvoltare durabilă, care definesc clar lumii ce ne dorim – este valabil pentru toate ţările şi nici una nu este lăsată deoparte. Similar cu celelalte ţări, Republica Moldova şi-a asumat angajamente privind implementarea Agendei 2030.

Noua agendă de dezvoltare durabilă a lumii pînă în anul 2030 stabileşte 17 obiective de dezvoltare durabilă, ce au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016 şi care necesită acţiuni colective, la toate nivelurile, prin stabilirea de parteneriate cu societatea civilă, sectorul privat, agenţiile de dezvoltare internaţionale, organizaţiile filantropice, pentru a aborda provocările perioadei actuale şi pentru a susţine o abordare integrată a dezvoltării durabile, pentru a aborda inegalităţile şi discriminarea, ca element central în realizarea imperativului general de “a nu lăsa pe nimeni în urmă”.

Transpunerea obiectivelor de dezvoltare durabilă la nivel naţional numită “adaptare naţională” presupune, de asemenea, un efort comun din partea tuturor (autorităţilor, statisticienilor, comunităţii) la inventarierea situaţiei, stabilirea indicatorilor de monitorizare şi evaluare a ţintelor naţionale.

Agenda 2030 consideră ca elemente de importanţă critică consolidarea instituţională a oficiilor naţionale de statistică pentru utilizarea cît mai largă a tuturor surselor de date posibile şi explorarea de noi tehnologii şi abordări inovative, cu sprijinul şi expertiza mediului academic, a sectorului privat şi a societăţii civile, care încurajează inovaţia, ca abordare şi/sau instrument, în producerea datelor statistice. În acest context, se impune un exerciţiu vast de cartografiere a ecosistemului de date care ar fundamenta acţiunile ulterioare în vederea implementării Agendei 2030 în Republica Moldova şi atingerii indicatorilor naţionali relevanţi. Luînd în consideraţie experienţa şi capacitatea instituţională, Biroul Naţional de Statistică în comun cu Cancelaria de Stat şi alţi producători de statistici oficiale îşi propun elaborarea unei foi de parcurs care ar veni să formalizeze şi să sistematizeze exerciţiul de naţionalizare şi localizare, iar apoi şi de monitorizare şi raportare a indicatorilor relevanţi pentru cele 17 obiective de dezvoltare durabilă.

Indicator: În 2020, Biroul Naţional de Statistică, împreună cu alţi producători de statistici oficiale, precum şi deţinători de surse de date administrative, vine să monitorizeze şi să raporteze pentru Agenda 2030, în baza indicatorilor adaptaţi la nivel naţional şi localizaţi în documentele relevante de politici naţionale şi sectoriale.

În acelaşi timp, trebuie menţionat şi faptul că Agenda 2030 este un efort amplu, transversal pentru toate intervenţiile naţionale şi sectoriale, respectiv, dezvoltarea şi monitorizarea indicatorilor trebuie examinate în cadrul tuturor obiectivelor prezentei Strategii şi nu doar a acţiunilor ce ţin în mod direct de elaborarea foii de parcurs. Pe de altă parte, succesul acţiunilor în această privinţă depinde în mare măsură de capacitatea de unificare şi direcţionare a eforturilor tuturor actorilor implicaţi, dar şi de rolul de coordonare a întregului sistem statistic naţional pe care Brioul Naţional de Statistică doreşte să îl consolideze.

Obiectivul 1.3. Datele şi informaţiile statistice eficient diseminate şi utilizate în societate

Efortul pentru măsurile care contribuie la îmbunătăţirea calităţii datelor statistice, la diversificarea produselor şi serviciilor trebuie susţinut de interesul utilizatorilor pentru statistici oficiale. La nivelul sistemului statistic naţional sînt observate o serie de puncte slabe ce afectează accesul la informaţii în timp util, dar şi interesul utilizatorilor pentru statistici.

Conform Sondajului de opinie privind gradul de satisfacere a utilizatorilor cu date statistice, din 2012, principala constatare a studiului care implică drept urmare şi limitele cercetărilor în domeniu, ţine de neomogenitatea utilizatorilor în sensul nevoilor de date, gradul de detaliere solicitat şi chiar nivelul de pregătire în domeniul operării cu date statistice. Conform sondajului efectuat, se constată că Brioul Naţional de Statistică, ca furnizor de date statistice, comparativ cu alte surse, este poziţionat ca lider la acest capitol, fiind nominalizat de circa 85% de utilizatori ca sursă de statistici utilizate. Ţinînd cont de alte surse nominalizate care nu produc statistici, ci le preiau (precum mass-media, reţele de socializare), se admite că poziţionarea reală a Brioului Naţional de Statistică este şi mai înaltă.

Gradul de încredere în veridicitatea datelor statistice produse de Brioul Naţional de Statistică este destul de înalt, peste 90% din respondenţi în cadrul studiului au acordat aprecieri pozitive la acest capitol. Pe domenii statistice variaţia nivelului de încredere este diferită, însă pe ultimele locuri din listă se plasează domeniile “sensibile”, precum nivelul de trai, protecţia socială, justiţia, statistica salarizării.

Metadatele sînt destul de intens consultate de utilizatori, acestea fiind considerate utile de majoritatea acestora. Totodată, peste jumătate dintre respondenţi exprimă obiecţii la claritatea metadatelor. În cadrul studiului, respondenţii au remarcat necesitatea ca în explicaţiile metodologice să se accentueze anumite posibile lacune ale datelor, în special la subiectele sensibile, asupra cărora planează îndoieli privind ponderea semnificativă a aspectelor neoficiale, cum ar fi, de exemplu, migraţia, angajarea în cîmpul muncii, salariul, produsul intern brut etc.

Studiul a evidenţiat o cerere pentru sporirea volumului de suport analitic pentru datele statistice publicate, deoarece utilizatorii nu sînt suficient de versaţi în interpretare sau că indicatorii individuali nu spun nimic despre cauzalitatea evoluţiei fenomenelor pe care le reflectă aceşti indicatori.

La capitolul comparabilitate nu sînt evidenţiate probleme majore, totuşi o treime din utilizatori consideră că datele oferite de Brioul Naţional de Statistică sînt “parţial comparabile” cu datele din alte ţări. Necesitatea în comparabilitate, expusă de respondenţi, variază foarte mult pe domenii.

Datele studiului confirmă o disponibilitate sporită a utilizatorilor pentru a fi instruiţi în cadrul unor programe de instruire privind domeniile de aplicare şi modul de utilizare a datelor statistice. Fiecare al doilea participant la studiu şi-a declarat interesul faţă de eventuale instruiri.

Aceste instruiri însă trebuie să ţină cont de diversitatea beneficiarilor ca necesităţi. Unii beneficiari necesită instruiri privind modul de citire, interpretare a datelor şi corelaţiile care pot fi făcute între diferite date disponibile, cum mai uşor să fie accesate aceste date etc. Alţii, în special cei cu o experienţă mai mare de utilizare a datelor, sînt interesaţi în metodologii şi discuţii constructive cu reprezentanţii Brioului Naţional de Statistică, recomandări privind modul de calcul al anumitor indicatori, comparabilitatea cu datele disponibile din alte ţări etc.

Este de remarcat gradul de satisfacţie sporit de unele sesiuni de instruiri în acest sens deja realizate, în special în rîndul jurnaliştilor.

Lacunele sistemului statistic naţional, precum reacţia întîrziată şi timpul îndelungat pentru adaptare la schimbările socio-economice ale statisticii oficiale, corelate cu situaţia societăţii în care activează statistica, unde avem un nivel scăzut al culturii pentru datele şi informaţiile statistice, pot determina scăderea încrederii utilizatorilor în datele statistice.

Condiţia esenţială pentru dezvoltarea sistemului statistic naţional este demonstrarea necesităţii acestuia, respectiv, a utilizării statisticilor pentru toate acţiunile societăţii. Astfel, statisticile trebuie să ajungă în timp util la societate şi să fie accesibile pentru o masă cît mai mare de utilizatori, care le pot utiliza în folosul lor şi al societăţii. Revoluţia tehnologică şi mobilitatea utilizatorilor, desfiinţarea graniţelor de comunicare şi posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de colaborare şi schimb de informaţii pot compensa neajunsurile sistemului statistic naţional şi determina o creştere continuă a utilizării datelor statistice în luarea de decizii informate pentru societate.

Date şi informaţii statistice eficient diseminate şi utilizate de o societate educată statistic pentru dezvoltarea socioeconomică şi culturală a ţării este obiectivul urmărit pînă în anul 2020. Acest obiectiv se realizează prin diseminarea către publicul larg şi utilizatorii informaţi şi pregătiţi în folosirea datelor şi a volumului de informaţii colectat, prelucrat, structurat pe teme socioeconomice şi stocat, folosind toate mijloacele on-line disponibile la moment, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, facilităţile multimedia, canalele mass-media şi standardele de diseminare predefinite.

Indicator: În perspectiva anului 2020, gradul de utilizare a informaţiilor statistice în luarea deciziilor publice creşte de la stadiul “ocazional” la “permanent”.

Două măsuri principale asigură atingerea rezultatelor corespunzătoare obiectivului de “Date şi informaţii statistice eficient diseminate şi utilizate”, pe care sistemul statistic naţional le vizează în orizontul de timp pentru care Strategia de dezvoltare este elaborată şi demonstrează că diseminarea este fundamentală, pentru că justifică resursele şi eforturile alocate producţiei statistice şi demonstrează capacitatea sistemului statistic naţional şi a managementului acestuia de a-şi îndeplini misiunea.

Utilizarea instrumentelor şi tehnologiilor moderne de diseminare a datelor, colaborarea şi cooperarea cu actorii implicaţi în sistemul statistic naţional, precum şi cu Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Centrul de e-Guvernare constituie premise bune pentru a susţine şi dezvolta e-Statistica, ca parte componentă a proiectului de guvernanţă e-Transformare.

Obiectivul va fi considerat îndeplinit dacă datele şi informaţiile statistice sînt apreciate de către beneficiari şi utilizatori, iar termenele de diseminare sînt respectate conform cu termenele şi bunele practici internaţionale (punctualitatea) şi dacă nevoia de eficientizare a activităţii sectoarelor societăţii pune accentul pe informaţii statistice ca un rezultat al dezvoltării unei culturi a statisticii.

O serie de rezultate indirecte vor fi obţinute de către sistemul statistic naţional în perioada 2016-2020 prin implementarea măsurilor expuse în cadrul prezentului obiectiv, respectiv:

1) concordanţa între principiul obiectivităţii şi relevanţei informaţiei statistice cu cel al imparţialităţii şi tratării nediscriminatorii a tuturor categoriilor de utilizatori de date statistice asigurată;

2) Biroul Naţional de Statistică, ca unitate de diseminare centrală, fortificat întru eficientizarea şi profesionalizarea acestor activităţi;

3) metadatele pentru utilizatori armonizate şi aliniate cu cele folosite pe plan internaţional;

4) accesul comunităţii ştiinţifice la informaţia statistică, inclusiv la microdate asigurat/facilitat prin mecanisme adecvate;

5) cultura statistică pentru susţinerea proceselor de luare a deciziilor informate stimulată în rîndul funcţionarilor şi al personalului membrilor şi partenerilor sistemului statistic naţional.

Măsura 1.3.1. Îmbunătăţirea diseminării datelor şi accesul la datele statistice

Diseminarea informaţiilor statistice şi accesul la toate informaţiile statistice, care nu încalcă principiile fundamentale ale statisticii oficiale, şi anume principiul de confidenţialitate, prevăzut şi în Codul de practici al statisticilor europene, întregeşte procesul de producţie statistică şi asigură îndeplinirea misiunii statisticii, aceea de a pune la dispoziţie tuturor categoriilor de utilizatori date statistice obiective, credibile şi în timp util, necesare pentru fundamentarea/luarea politicilor/deciziilor, cercetare, prognozare şi informare generală a societăţii. În activitatea statisticii moldoveneşti sînt observate o serie de probleme: întîrzieri în publicarea datelor statistice privind recensămintele şi anchetele; lipsa unor metodologii de comunicare şi diseminare de date între deţinătorii de date administrative şi Brioul Naţional de Statistică; diseminarea de date statistice pe canale paralele, ce distorsionează atenţia şi percepţia utilizatorilor asupra statisticii; exploatarea limitată a tehnologiilor informaţionale pentru eficientizarea diseminării, precum şi o pregătire limitată a personalului statistic, respectiv o atenţie scăzută acordată tehnicilor şi marketingului diseminării datelor statistice. Toate aceste probleme afectează interesul utilizatorului de date statistice şi nevoia de date statistice oficiale.

Statistica oficială a Republicii Moldova are un ecart de diseminare a datelor care depăşeşte practicile EUROSTAT, iar pentru atingerea rezultatului vizat, măsura se referă la implementarea cu succes a politicilor de diseminare a datelor statistice, care în ansamblul de măsuri combinate la nivelul obiectivului contribuie la atingerea rezultatului acestuia.

Indicator: Ecartul termenelor de diseminare a datelor statistice se reduce la 25% pînă în anul 2020 faţă de situaţia actuală (35% comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene) – conformarea la Standardul Special de Diseminare a Datelor PLUS al Fondului Monetar Internaţional.

Acţiunile propuse în cadrul măsurii asigură, prin implementarea lor, o serie de rezultate pe termen lung, precum: îmbunătăţirea diseminării şi comunicării cu diferite categorii de utilizatori de date statistice; diseminarea datelor în conformitate cu gradul de reprezentativitate determinat prin anchetele statistice; respectarea calendarului emiterii publicaţiilor statistice; întărirea tehnicilor de diseminare în unităţile de producţie; îmbunătăţirea relaţiilor dintre utilizatorii statisticilor şi unităţile care produc.

Măsura 1.3.2. Promovarea culturii statistice la nivelul utilizatorilor

Statisticile oficiale şi datele administrative existente la nivelul Republicii Moldova sînt insuficient folosite în luarea deciziilor. Cerinţele actuale impuse de parteneriatele internaţionale la care Republica Moldova este parte şi, mai ales, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, oferă o oportunitate autorităţilor publice naţionale de utilizare în cunoştinţă de cauză a datelor statistice şi exercită o presiune asupra societăţii de dezvoltare a capabilităţilor în cunoaşterea proceselor de luare a deciziilor pe bază de statistici şi evidenţe.

În ansamblul societăţii este observată o nevoie clară pentru dezvoltarea culturii statistice, constatare din Acordul de Asociere şi din studiul privind situaţia statisticii în Republica Moldova, iar pentru atingerea rezultatului obiectivului, măsura vizează promovarea culturii statistice pentru a susţine procesele de luare a deciziilor informate şi stimularea la nivelul societăţii a dorinţei pentru informaţie statistică şi evidenţe care, alături de diseminare şi acces la datele statistice, contribuie la atingerea rezultatului.

Indicator: Numărul utilizatorilor de statistici oficiale creşte către anul 2020 cu 30% comparativ cu cel actual.

Acţiunile propuse în cadrul măsurii susţin prin implementare îmbunătăţirea proceselor de luare a deciziilor la nivel administrativ şi politic, determinarea nevoilor de statistici în baza cerinţelor utilizatorilor şi diversificarea produselor statistice, îmbunătăţirea diseminării şi comunicării cu utilizatorii de date statistice. Membrii sistemului statistic naţional, comunitatea ştiinţifică, instituţiile publice de formare continuă a funcţionarilor publici, mass-media şi societatea civilă sînt parte şi trebuie să se implice în acest proces de promovare a culturii statistice, a căilor şi mijloacelor de asigurare a culturii statistice pentru reprezentanţi ai mass-media, ai autorităţilor şi ai altor factori de decizie şi utilizatori de date statistice. Acţiunile se implementează cu concursul acestora şi parteneriate de colaborare cu planuri de acţiuni comune ce se stabilesc în perioada de implementare a Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional 2016-2020. Măsura are în vedere cultura statistică pentru a susţine procesele de luare a deciziilor informate şi stimularea la nivelul societăţii a apetenţei pentru bază statistică şi evidenţe. Iniţiativele care susţin măsura sînt:

1) iniţierea de acţiuni pe bază de program vizînd promovarea utilizatorilor de date şi a diferitelor altor grupuri interesate pentru promovarea statisticii ca ştiinţă teoretică şi aplicată şi ca domeniu administrativ;

2) organizarea de cursuri, simpozioane şi acţiuni cu mediul academic şi alte instituţii pentru utilizatorii statisticii;

3) folosirea paginii web a Brioului Naţional de Statistică, www.statistica.md pentru atragerea de susţinători;

4) formarea de cursuri de iniţiere pentru politicieni, societatea civila, mass-media, alte grupuri de specialişti interesate.

Direcţia prioritară 2. Cadrul instituţional al sistemului statistic naţional consolidat

Reformele din administraţia publică necesită un sistem statistic naţional viabil şi dinamic, antrenînd o paletă largă de participanţi sectoriali. Astăzi, sistemul menţine cu dificultate ritmul accelerat al nevoii de informare cu date statistice relevante, corecte şi diseminate în timp util factorilor de decizie. Eficienţa activităţilor sistemului statistic naţional a devenit o provocare continuă în ultimii ani, dată fiind dinamica crescută a reformelor şi a legislaţiei, dar şi modul neuniform şi lipsit de coordonare consistentă de dezvoltare a produselor şi lucrărilor statistice, toate acestea fiind direct dependente şi de situaţia, în continuă deteriorare, privitor la remunerare, fluctuaţie, dezvoltare de abilităţi.

Modul de dezvoltare a capabilităţilor membrilor sistemului statistic naţional, inclusiv de producere a datelor administrative şi de iniţiere a lucrărilor statistice, a depins definitoriu de resursele şi alocaţiile bugetare disponibile şi acordate ministerelor şi agenţiilor. În cazul Brioului Naţional de Statistică, coordonatorul sistemului statistic naţional, bugetul alocat anual în cadrul bugetului de stat, a avut aproximativ aceeaşi valoare nominală în ultimii 6 ani, fiind insuficient pentru componentele majore, precum dezvoltarea resurselor umane şi a infrastructurii tehnologiei informaţionale şi de comunicaţii, dezvoltarea şi modernizarea statisticii naţionale, includerea unor lucrări statistice noi, necesare conform acquis-ului comunitar sau la cererea utilizatorilor. Competiţia pentru resurse umane şi bugetare în cadrul administraţiei publice a determinat o slabă coordonare şi colaborare în cadrul sistemului statistic naţional, ceea ce a demonstrat că actualul cadru legal şi instituţional este necesar de a fi îmbunătăţit.

Necesitatea unei concepţii noi în planul cooperării interne, cu participarea a cît mai multe ministere şi agenţii guvernamentale capabile să contribuie la promovarea şi revigorarea statisticii oficiale moldoveneşti, a fost observată în decursul anilor şi menţionată în rapoartele de analiză şi de evaluare, efectuate de partenerii Brioului Naţional de Statistică, şi este impusă, în primul rînd, de obiectivele sistemului statistic naţional de însuşire şi implementare treptată a sistemului statistic european.

Obiectivele şi măsurile subsumate acestei direcţii prioritare au acţiune directă asupra sistemului statistic naţional şi se aplică tuturor membrilor acestuia pe componenta organizaţională a structurilor de statistică. Rezultatele corespunzătoare direcţiei prioritare, pe care sistemul statistic naţional le vizează în orizontul de timp pentru care Strategia de dezvoltare este elaborată, contribuie la creşterea treptată a gradului de încredere în sistemul statistic naţional, de la nivelul actual considerat “scăzut” la nivelul “mediu” în perspectiva anului 2020.

Implementarea acţiunilor acestei direcţii prioritare este responsabilitatea tuturor membrilor sistemului statistic naţional menţionaţi in strategie. Îmbunătăţirile aduse sistemului statistic naţional se concretizează în:

1) întărirea rolului şi funcţiilor sistemului statistic naţional şi revigorarea acestuia;

2) intensificarea parteneriatului între producătorii de statistici oficiale cu coordonarea Brioului Naţional de Statistică;

3) reducerea sarcinii de răspuns asupra respondenţilor;

4) utilizarea intensă a surselor de date administrative în scopuri statistice;

5) stimularea dezvoltării de statistici departamentale produse de ministere şi alte autorităţi publice;

6) distribuirea optimizată de sarcini şi obţinerea de economii/reduceri a risipei de resurse pentru sarcini şi rezultate similare;

7) susţinerea din partea Guvernului a alocării corespunzătoare de resurse financiare şi umane;

8) generalizarea şi operaţionalizarea prin mecanisme adecvate a principiilor Codului de practici al statisticilor europene;

9) fortificarea managementului resurselor umane şi a formării continue a corpului de statisticieni;

10) crearea locurilor de muncă atractive în sistemul statistic naţional;

11) stabilirea priorităţilor şi acţiunilor comune de cooperare şi conlucrare între Biroul Naţional de Statistică şi alţi producători sau participanţi la statistica oficială;

12) definirea clară şi punerea în practică a mandatului Brioului Naţional de Statistică ca coordonator al sistemului statistic naţional.

Obiectivul 2.1. Sistemul statistic naţional consolidat sub aspect organizaţional, operaţional şi funcţional

Eficienţa utilizării resurselor existente pentru obţinerea de produse şi servicii statistice calitative şi conforme cu nevoile utilizatorilor şi decidenţilor publici şi politici este o cerinţă dependentă de implementarea cadrului legal şi instituţional al sistemului statistic naţional. Acest cadru legal şi instituţional este considerat a fi insuficient perfectat şi neaplicat corespunzător. În cadrul sistemului statistic naţional trebuie să existe o stabilire clară, bine structurată şi organizată a rolului, poziţiei şi locului fiecărui participant în operaţionalizarea şi funcţionarea sistemului, precum şi a modalităţilor şi mecanismelor de interrelaţionare şi colaborare cu autorităţi şi agenţii din afara sistemului statistic naţional.

Asigurarea continuităţii şi sustenabilităţii procesului statistic presupune consolidarea componentelor sistemului statistic naţional referitoare la guvernanţă şi politici publice, organizare, proceduri şi metodologii, resurse umane, financiare, comunicare, precum şi mecanisme de control. În acest mod, membrii sistemului statistic naţional au în vedere punerea în practică a măsurilor şi acţiunilor Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional pentru eliminarea disfuncţionalităţilor şi consolidarea organizării şi funcţionării statisticii, astfel încît, la orizontul anului 2020, sistemul statistic naţional să fie funcţional integral şi comparabil, ca performanţe, cu sistemele similare utilizate în alte ţări recunoscute pentru calitatea statisticilor oficiale.

Indicator: În perspectiva anului 2020 reglementările de organizare, operaţionalizare şi funcţionare ale sistemului statistic naţional puse în practică pînă la un nivel evaluat ca fiind “integral” comparativ cu situaţia actuală considerată ca fiind “parţial”.

Trei măsuri asigură atingerea rezultatelor corespunzătoare obiectivului de “Consolidarea organizării, operaţionalizării şi funcţionării sistemului statistic naţional”, pe care le vizăm în orizontul de timp pentru care Strategia de dezvoltare este elaborată.

Rezultatele obţinute ca urmare a implementării măsurilor şi acţiunilor acestui obiectiv constau în:

1) legislaţia cu privire la statistica oficială revizuită;

2) organizarea sistemului statistic naţional cu respectarea principiilor bunei guvernanţe, conform cărora rolurile de decizie sînt separate de cele de execuţie, în scopul de a evita conflictul de interese;

3) resurse umane suficiente şi pregătite pentru funcţionarea sistemului statistic naţional;

4) resurse financiare alocate pentru sistemul statistic naţional şi pentru colaborarea cu noii producători de date statistice;

5) un Plan de acţiuni de implementare a Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional asumat de toţi partenerii şi membrii sistemului statistic naţional.

Măsura 2.1.1. Consolidarea politicilor publice şi coordonarea statisticii

De la adoptarea Principiilor Fundamentale ale Statisticii Oficiale şi a revizuirii Legii statisticii europene (Regulamentul nr.223/2009 privind statisticile europene), independenţa profesională a statisticii oficiale este recunoscută ca fiind una dintre condiţiile esenţiale de asigurare a unei bune guvernanţe.

Guvernanţa în statistică presupune, în aceeaşi măsură, respectarea integrală a obligaţiilor reieşite din cadrul legal de către toţi membrii sistemului statistic naţional, funcţionarea continuă şi cu directă implicare în procesele de conducere a statisticii a Consiliului pentru statistică, precum şi existenţa şi utilizarea unor mecanisme de consultare cu referire la statistica oficială, situaţie care nu este pe deplin conformă în organizarea statisticii din Republica Moldova.

Procesul evolutiv al societăţii solicită o adaptare a statisticii la noile mecanisme de management, de guvernanţă corporativă şi de integrare a resurselor în procesele de producţie şi funcţionare, specifice sistemului statistic naţional pentru eficienţă şi eficacitate. Sînt necesare ajustări privind politicile publice în statistică, corelate cu Principiile Fundamentale ale Statisticii Oficiale şi actualizarea legislaţiei, atribuirea rolurilor şi responsabilităţilor în cadrul sistemului statistic naţional, precum şi planificarea sistematică şi coerentă a activităţilor statistice.

Pentru atingerea rezultatului vizat, pînă în anul 2020, Strategia de dezvoltare a sistemului statistic naţional abordează ca prioritate adoptarea şi implementarea guvernanţei corporative în statistică.

Indicator: Gradul de adaptare a conceptelor managementului statisticii naţionale la buna guvernanţă de 75%, comparativ cu 60% actual.

Managementul instituţional susţinut prin mecanismele de funcţionare adoptate de organele consultative – Consiliul pentru statistică şi cele decizionale – directorul general al Biroului Naţional de Statistică, gestionarea proceselor statistice desfăşurate în cadrul sistemului statistic naţional şi Biroului Naţional de Statistică devin mai eficiente, transparente şi predictibile şi se bazează pe bune practici internaţionale, precum:

1) revizuirea politicilor publice şi a cadrului legal privind statistica oficială;

2) planificarea sistematică şi coerentă a activităţilor statistice;

3) responsabilizarea membrilor sistemului statistic naţional şi reprezentarea în relaţiile interne şi externe.

Toate ministerele, instituţiile şi agenţiile care sînt parte a sistemului statistic naţional sînt implicate şi responsabile pentru colaborarea în pregătirea şi implementarea acţiunilor.

Potrivit reglementărilor prevăzute în Regulamentul nr.223/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile administrative nu se pot implica în procesul statistic prin intervenţii decizionale sau de altă natură, acestea fiind exclusiv de competenţa conducătorilor oficiilor naţionale de statistică. În schimb, sprijinirea acestor criterii la nivelul corespunzător al conducerii Republicii Moldova reprezintă un pas decisiv spre conformitatea statisticii naţionale cu standardele internaţionale, din acest motiv revizuirea politicilor publice şi a cadrului legal privind statistica se vor concentra pe aceste valori. Planificarea sistematică şi coerentă a activităţilor statistice creează premisele succesului în implementarea acestora şi este determinat de consultarea tuturor partenerilor în procesul de planificare şi de implicare, intervenţia şi contribuţia acestora la implementare, precum şi a altor parteneri/colaboratori din afara sistemului statistic naţional. Rolul statisticii în viaţa publică şi în procesul de luare a deciziilor este recunoscut, urmînd a fi întărit pe viitor, ca şi o consecinţă directă şi primordială a Strategiei.

Rezultatele vizate în urma implementării acţiunilor prevăzute de măsură se concentrează pe:

A. Reglementări ale cadrului legal care prevăd:

1) politica alinierii la normele şi standardele statisticii europene privind independenţa profesională a Biroului Naţional de Statistică şi altor producători de statistici oficiale:

a) întărirea rolului de coordonator al Biroului Naţional de Statistică în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului statistic naţional;

b) lărgirea accesului producătorilor de date statistice oficiale la surse de date administrative, în vederea utilizării acestora în scopuri statistice;

2) politica asigurării managementului calităţii în sistemul statistic naţional;

3) politica de asigurare a protecţiei confidenţialităţii datelor individuale;

4) politica de reducere a sarcinii de răspuns a respondenţilor de date primare;

5) politica de revizuire justificată şi programată a rezultatelor provizorii sau estimărilor preliminare;

6) politica de comunicare, în condiţii de transparenţă şi vizibilitate, a proceselor statistice desfăşurate în cadrul activităţilor sistemului statistic naţional;

7) politica de cooperare şi colaborare pe plan intern şi extern.

B. Management organizaţional:

1) armonizarea statisticilor naţionale la standardele internaţionale, în special ale Uniunii Europene;

2) îmbunătăţirea mecanismelor de implementare a cadrului legal revizuit;

3) cooperarea strînsă în cadrul sistemului statistic naţional, precum şi cooperarea membrilor sistemului statistic naţional cu deţinătorii şi furnizorii de date administrative;

4) gestionarea răspunsurilor la cererile de statistici venite din partea utilizatorilor fie la nivel central, teritorial sau internaţional;

5) susţinerea de către sistemul statistic naţional a unor relaţii principiale de colaborare şi cooperare cu autorităţi de decizie politică şi administrativă, alte instituţii publice şi private, mediul academic şi universitar;

6) reprezentarea internaţională a intereselor statisticii Republicii Moldova în cadrul organizaţiilor statistice internaţionale, cum ar fir, de exemplu, Comisia Statistică a ONU sau nonguvernamentale, ca, de exemplu, Institutul Internaţional de Statistică;

7) introducerea şi susţinerea unei politici sustenabile a resurselor umane ale sistemului statistic naţional.

Măsura 2.1.2. Fortificarea managementului resurselor umane în sistemul statistic naţional

Biroul Naţional de Statistică şi alţi producători de statistici oficiale deseori se confruntă cu o insuficienţă de personal calificat, faţă de statul de personal aprobat. Deficitul de personal devine critic în domeniile de profil ale statisticii, cît şi în domeniile de deservire, inclusiv tehnologiile informaţionale. Această situaţie este cauzată, atît de neatractivitatea salariilor din sistemul statistic, procedurile complexe ale legislaţiei de ocupare a unei funcţii publice vacante, blocajul prelungit de promovare a personalului, instabilitatea pe posturi a cadrelor tinere, cît şi de fluctuaţia mare a cadrelor, dificultăţile de angajare şi de motivare financiară a personalului calificat.

Fluctuaţia ridicată a personalului, îndeosebi a celor tineri, are cauze de ordin socioeconomic şi este necesar de adoptat măsuri de menţinere (motivare nefinanciară) şi promovare a tinerilor specialişti (din punct de vedere al carierei), conform performanţelor.

În acelaşi context, pregătirea profesională continuă în statistică este problematică în cadrul sistemului statistic naţional. Legislaţia în vigoare privind funcţia publică prevede posibilitatea instruirii fiecărui angajat al autorităţilor publice pe o perioadă suficient de lungă (minim 40 de ore anual), dar acţiunile de formare profesională continuă sînt limitate de resursele bugetare insuficiente. Din acest motiv, este oportun ca în domeniul statisticii să fie exploatate resursele şi propunerile de colaborare ale partenerilor externi, în cadrul proiectelor interne şi internaţionale la care Biroul Naţional de Statistică şi membrii sistemului statistic naţional sînt parte.

În scopul atingerii rezultatului vizat, Strategia de dezvoltare a sistemului statistic naţional are ca prioritate măsura fortificării managementului resurselor umane în statistică, pînă în anul 2020.

Indicator: Fluctuaţia de personal în sistemul statistic în anul 2020 scade pînă la 5%.

Funcţionarea în condiţii optime a sistemului statistic naţional şi îmbunătăţirea proceselor şi a produselor statistice depind fundamental de personal, de calificările şi pregătirea acestuia şi de activitatea lui în cadrul sistemului statistic naţional. Activităţile prevăzute în cadrul acestei măsuri sînt concentrate pe optimizarea şi dezvoltarea managementului de personal, cuprinzînd toate procesele şi procedurile administrative de recrutare, selectare, angajare, motivare, menţinere şi promovare în sistemul statistic naţional. De asemenea, activităţile prevăd dezvoltarea de competenţe şi expertiză specifică sectorului statistic – formare profesională iniţială, continuă, dar şi practică aplicată în procesele statistice, realizată în cadrul unui Centru de pregătire profesională în domeniul statisticii oficiale. Necesitatea creării acestei unităţi a fost stabilită în cadrul unui studiu de fezabilitate realizat de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în anul 2011 şi susţinut de către proiectul Uniunii Europene “Îmbunătăţirea statisticii regionale în Republica Moldova (STATREG)”. Crearea centrului are drept scop:

1) formarea profesională continuă, prin sistemul educaţional al personalului din serviciile de statistică;

2) elaborarea, testarea metodologiilor şi instrumentelor de cercetare în statistică;

3) elaborarea studiilor analitice privind situaţia sistemului statistic naţional şi a strategiilor, programelor, planurilor ce ţin de dezvoltarea acestuia;

4) instruirea utilizatorilor de date statistice;

5) efectuarea activităţilor de documentare, cercetare şi instruire, asistenţă tehnică sau consultanţă pe obiective specifice activităţilor la cererea instituţiilor publice sau private, naţionale sau externe, a persoanelor fizice ş.a.

Cadre înalt calificate capabile să asigure implementarea noilor standarde de activitate în statistică pot fi formate şi menţinute în cadrul programului de creştere profesională pentru specialiştii statisticieni, atît din Biroul Naţional de Statistică, cît şi din alte autorităţi publice, ca activitate de bază a unui Centru de instruire în domeniul statisticii. Doar în cadrul unei astfel de structuri ar fi posibilă elaborarea programelor de instruire a statisticienilor adaptate la planul de armonizare a statisticii naţionale la standardele europene şi mondiale. Aceste programe ar include instruiri tematice în funcţie de specializarea profesională a statisticienilor, nivelul lor profesional (nou-veniţi, avansaţi), avînd drept scop de bază informarea despre introducerea noilor indicatori şi metodologii de cercetare statistică, elaborarea şi testarea acestora, aplicarea soft-urilor specializate de prelucrare a datelor statistice.

Adiţional, una dintre cauzele, care generează imposibilitatea utilizării corecte, uniforme şi competente a datelor statistice, este şi lipsa sistemului integrat de instruire în domeniul de referinţă pentru specialiştii nestatisticieni (autorităţi publice centrale şi locale, antreprenori, alţi consumatori de statistici), această sarcină putînd fi preluată/cumulată de centrul de instruire menţionat, avînd în calitate de traineri specialişti statisticieni, şi avînd ca rezultat un dialog şi o conlucrare mai bună între producătorii şi utilizatorii de date.

Rezultatele obţinute susţin asigurarea cadrului naţional de acces şi absorbţie a know-how-ului statistic pentru cît mai multe domenii statistice şi pregătirea adecvată a personalului, stabilitatea personalului specializat în statistică, menţinerea şi îmbunătăţirea performanţelor colectivului salariat, care trebuie să fie în mod permanent la curent cu procesele şi metodele de lucru în statistică şi cu activităţile practice de soluţionare a sarcinilor ce le revin. Implicarea tuturor membrilor sistemului statistic naţional în implementarea activităţilor este obligatorie şi determină succesul măsurii şi a susţinerii cu personal calificat pe termen lung în sistemul statistic.

Statisticienii susţin declaraţia de viziune, misiune şi valori ale sistemului statistic naţional. Stabilirea ca prioritate a asigurării şi respectării poziţiei statisticii oficiale ce funcţionează în cadrul serviciului public, depinde esenţial de recunoaşterea rolului în plan social al statisticianului, garanţia indispensabilă a funcţionalităţii pe termen lung a sistemului statistic naţional. Rezultatele urmărite de Strategia de dezvoltare a sistemului statistic naţional sînt:

1) susţinerea cu personal calificat în sistemul statistic naţional şi stabilirea politicilor şi modalităţilor pentru recrutare, angajare, motivare şi perfecţionare profesională a statisticienilor;

2) atragerea în sistem a tinerilor specialişti bine pregătiţi şi competenţi, cu cunoştinţe teoretice profunde, angajaţi pe o bază durabilă;

3) asigurarea condiţiilor de know-how şi expertiză internaţională în domeniul statisticii;

4) garantarea stabilităţii locului de muncă prin acţiuni motivaţionale şi atractive pentru toate categoriile de specialişti în cadrul sistemului statistic naţional, în special prin întreprinderea acţiunilor de sensibilizare a organelor competente vizînd asigurarea condiţiilor de salarizare ale statisticienilor echivalente cu cele din ministere.

Măsura 2.1.3. Finanţarea susţinută şi sustenabilă a activităţilor statistice

Finanţarea statisticii oficiale reprezintă o obligaţie legală a statului pentru serviciile şi produsele realizate de către sistemul statistic naţional. Asigurarea activităţilor Biroului Naţional de Statistică din contul alocaţiilor bugetare stabilite în cadrul bugetar pe termen mediu este orientată spre sporirea eficienţei şi eficacităţii programelor de cheltuieli şi direcţionarea mijloacelor bugetare limitate la soluţionarea, în special a problemelor stringente.

În perioada 2010-2014, bugetul alocat Biroului Naţional de Statistică pentru prestarea serviciilor statistice şi furnizarea produselor specializate în statistică a fost subdimensionat, în valoare nominală fiind aproximativ acelaşi an de an, ceea ce a dus la amînarea implementării de reforme şi proiecte de îmbunătăţire a activităţii statisticii. Fonduri suplimentare au fost alocate pentru acţiuni concrete sau lucrări statistice de anvergură, precum recensămintele, dar nevoia de resurse financiare nu a acoperit integral şi componenta operaţională a sistemului statistic naţional (resurse umane suplimentare, pregătire continuă, infrastructură informaţională, infrastructură fizică, dezvoltarea şi modernizarea statisticii naţionale, includerea unor lucrări statistice noi etc.).

Utilizarea eficientă a resurselor financiare şi considerarea unui buget bazat pe performanţă nu a fost o preocupare pentru membrii sistemului statistic naţional, atît timp cît resursele au fost suficiente doar pentru asigurarea funcţionării curente în condiţii minimale a statisticii.

Oportunităţile deschise Republicii Moldova prin acordurile de cooperare internaţională, cum ar fi Acordul de Asociere, parteneriatul cu Banca Mondială pentru dezvoltarea sectoarelor economice şi sociale, precum şi programele de colaborare şi sprijin pentru dezvoltarea statisticii trebuie explorate şi exploatate pentru finanţarea statisticii în pregătirea de proiecte şi programe pe termen mediu şi lung (transpunerea acquis-ului în statistică – Compendiumul cerinţelor statistice elaborat de către EUROSTAT), dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi a tehnologiei informaţionale şi de comunicaţii, introducerea managementului calităţii în procesele statistice, formarea continuă integrată a personalului cu atribuţii statistice din sistemul statistic naţional etc.

Pentru atingerea rezultatului vizat, pînă în anul 2020, Strategia de dezvoltare a sistemului statistic naţional propune corelarea nemijlocită între creşterea volumului de informaţii şi date statistice solicitate de societate, în ansamblu, şi asigurarea printr-o finanţare susţinută public şi sustenabilă a eforturilor umane şi materiale implicate în procesul de elaborare al datelor statistice.

Indicator: Resursele financiare necesare pentru realizarea planurilor operaţionale ale Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional asigurate integral pînă în anul 2020 faţă de o alocare parţială (88%) actuală.

Definirea modificărilor şi îmbunătăţirilor propuse pentru procesele şi produsele statistice determină gestionarea resurselor financiare în mod echilibrat şi transpunerea acestora în finanţarea dezvoltării de statistici. Acţiunile propuse în cadrul măsurii susţin elaborarea de programe de finanţare multianuale justificate vizînd costurile crescînde la capitolele de personal, materiale şi investiţii pentru modernizarea infrastructurii, condiţionate de creşterea volumului şi calităţii de date şi informaţii statistice. Este responsabilitatea membrilor sistemului statistic naţional de a susţine cu justificări necesitatea şi oportunitatea proiectelor propuse spre finanţare, dar un rol important în acest proces îl va avea Biroul Naţional de Statistică, alături de Ministerul Finanţelor, în coordonare directă cu reprezentanţii Cancelariei de Stat a Guvernului.

Obiectivul 2.2. Rolul consolidat de coordonator pentru sistemul statistic naţional al Biroului Naţional de Statistică

Coordonarea sistemului statistic naţional este o sarcină dificilă şi consumatoare de resurse informaţionale, umane şi financiare. Autoritatea responsabilă de coordonarea unui sistem statistic naţional este, pe de o parte, împuternicită prin lege să realizeze această sarcină, pentru care alocă resursele umane şi metodologice necesare, dar, pe de altă parte, trebuie să aibă şi susţinere, şi recunoaştere în cadrul sistemului de către partenerii şi actorii interesaţi. Rolul de coordonator al sistemului statistic naţional presupus a fi realizat de către Biroul Naţional de Statistică a suferit pe parcursul ultimilor ani, mai ales din cauza reformelor administrative prin care Biroul Naţional de Statistică a fost poziţionat ca unitate a administraţiei publice centrale de rang inferior ministerelor, dar şi a prevederilor legislative care nu au fost actualizate şi nu au fost urmate de mecanisme clare de funcţionare şi coordonare a sistemului statistic naţional.

Poziţia Biroului Naţional de Statistică recunoscută prin lege şi de către partenerii nominalizaţi în cadrul sistemului statistic naţional, ca fiind coordonator formal al sistemului statistic naţional, deţinător al know-how-lui pentru realizarea de lucrări statistice, a fost asumată de acesta, dar sînt necesare confirmări legale suplimentare şi măsuri concrete de fortificare a rolului de coordonator în acest domeniu.

Realizarea de statistici oficiale în cadrul unui proces coordonat din punct de vedere metodologic şi tehnic de dezvoltare de capacităţi la membrii sistemului statistic naţional necesită desemnarea şi fortificarea poziţiei de coordonator al sistemului statistic naţional. Punerea în practică a măsurilor şi acţiunilor Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional pentru consolidarea rolului de coordonator al sistemului statistic naţional, prevăd ca în orizontul anului 2020, Biroul Naţional de Statistică să fie recunoscut cu performanţe de coordonare în domeniu, similare cu alte ţări membre EUROSTAT, recunoscute pentru calitatea statisticilor oficiale.

Indicator: În perspectiva anului 2020 gradul de apreciere a activităţii Biroului Naţional de Statistică ca coordonator al sistemului statistic naţional, validat de Consiliul pentru statistică evaluat la nivelul “bine” comparativ cu situaţia actuală, considerat “neevaluat”.

Trei măsuri asigură atingerea rezultatelor corespunzătoare obiectivului de “Consolidare a rolului Biroului Naţional de Statistică de coordonator al sistemului statistic naţional”, pe care le vizăm în orizontul de timp pentru care strategia de dezvoltare este elaborată.

Rezultatele obţinute ca urmare a implementării măsurilor acestui obiectiv vor fi:

1) conducătorii şi coordonatorii sistemului statistic naţional responsabilizaţi cu privire la rolul şi funcţiile pe care le au in sistemul statistic naţional;

2) sarcina de răspuns redusă asupra respondenţilor statistici;

3) dezvoltarea de statistici departamentale produse de ministere şi alte autorităţi publice stimulată;

4) distribuirea de sarcini între membrii sistemului statistic naţional optimizată;

5) noi membri atraşi în procesul de elaborare de statistici oficiale în cadrul sistemului statistic naţional;

6) reorganizarea Biroului Naţional de Statistică şi a unităţilor sale teritoriale.

Măsura 2.2.1. Optimizarea/redefinirea atribuţiilor şi funcţiilor sistemului statistic naţional

Structura actuală a sistemului statistic naţional este caracterizată ca fiind neadaptată la cadrul legal şi instituţional, fiind insuficient de perfectată/îmbunătăţită, conform analizei SWOT. Şi aceasta nu din cauza unor lipsuri în cadrul legal cu privire la statistică, ci ca urmare a nerespectării prevederilor legale a atribuţiilor descrise prin lege pentru o parte din producătorii de date statistice sau deţinătorii de date administrative sau partenerii sistemului statistic naţional, care nu îşi asumă în mod responsabil acţiuni dedicate statisticii.

Optimizarea atribuţiilor şi funcţiilor sistemului statistic naţional este una dintre măsurile importante, prin care rezultatul vizat la nivel de obiectiv, în perspectiva anului 2020, are în vedere cerinţele adresate sistemului statistic naţional şi posibilităţile de optimizare şi dezvoltare ale acestuia, în contextul perspectivelor de reformă administrativă a Republicii Moldova.

Indicator: Nivelul de implementare a prevederilor legale cu privire la structura şi atribuţiile membrilor sistemului statistic naţional, considerat “ridicat”, în perspectiva anului 2020, comparativ cu situaţia actuală considerat “scăzut”/“neevaluat”.

Implementarea acţiunilor din cadrul măsurii conduc la asigurarea unui echilibru raţional şi funcţional între structurile centrale şi teritoriale ale Biroului Naţional de Statistică şi ale membrilor sistemului statistic naţional, la exploatarea oportunităţii şi a caracteristicii pozitive a sistemului statistic naţional, de existenţă a unei reţele teritoriale, precum şi la obţinerea de economii/reduceri ale risipei de resurse pentru sarcini şi rezultate similare, efectuate fără coordonare şi consultare în cadrul sistemului statistic naţional.

La implementarea acţiunilor, responsabilitatea revine în primul rînd Biroului Naţional de Statistică, dar şi membrilor sistemului statistic naţional, care participă activ şi susţinut în cadrul structurilor de definire a atribuţiilor şi de optimizare a structurii sistemului statistic naţional. Structura sistemului statistic naţional influenţează într-o manieră vizibilă şi edificatoare modul cum urmează să funcţioneze sistemul statistic naţional la orizontul 2020.

Măsura 2.2.2. Coordonarea sistemului statistic naţional de către Biroul Naţional de Statistică, ca serviciu de interes general

Performanţele realizate în anii precedenţi (2010-2015) privind lucrările şi produsele statistice puse la dispoziţia utilizatorilor au fost considerate de multe ori neimportante sau nu au primit aprecieri în spaţiul public. Această situaţie este urmare a lipsei de susţinere la nivelul Guvernului cu privire la coordonarea integrată a statisticii oficiale şi a implementării unor măsuri comune de coordonare şi colaborare între partenerii sistemului statistic naţional, dar şi considerării statisticii ca fiind un domeniu de importanţă mai mică în categoria serviciilor puse la dispoziţie de către stat din banii contribuabililor.

Considerarea statisticii ca un serviciu public de interes general, impune la nivelul Guvernului, ca măsură obligatorie, stabilirea şi întărirea rolului Biroului Naţional de Statistică în calitate de coordonator al sistemului statistic naţional.

Indicator: Nivelul de coordonare metodologică şi tehnică asigurat de Biroul Naţional de Statistică în cadrul sistemului statistic naţional este apreciat “corespunzător” în perspectiva anului 2020, faţă de situaţia actuală cînd nu există referire la acest aspect.

Acţiunile prevăzute în cadrul măsurii susţin, prin implementarea, definirea şi operaţionalizarea atribuţiilor pe care Biroul Naţional de Statistică le realizează pentru întărirea rolului de coordonator al sistemului statistic naţional, prin dezvoltarea funcţiei de coordonare tehnico-metodologică, pentru dezvoltarea şi aplicarea împreună cu toţi membrii sistemului statistic naţional a conceptelor metodologice şi a criteriilor şi principiilor statisticii în cadrul sistemului statistic naţional şi, de coordonare strategică, pentru implementarea acţiunilor specificate în cadrul Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional, monitorizarea şi raportarea rezultatelor obţinute de sistemul statistic naţional în cadrul acesteia.

Rezultatele proiectate vizează consolidarea mecanismelor de guvernanţă prin revigorarea Consiliului pentru statistică prevăzut în Legea cu privire la statistica oficială şi implicarea efectivă a acestuia, corespunzător statutului său, la examinarea cu rol consultativ a strategiilor, programelor de dezvoltare, a acţiunilor de mare amploare, precum recensămintele populaţiei şi locuinţelor şi altele, asumarea rolului de mecanism eficient la sporirea credibilităţii şi prestigiului sistemului statistic naţional, la promovarea culturii statisticii, la apărarea şi susţinerea statisticii oficiale a ţării faţă de orice fel de implicare şi efect a factorilor externi asupra mediului şi activităţii statistice.

Măsura 2.2.3. Determinarea şi recunoaşterea producătorilor de date statistice

Sistemul statistic naţional dispune azi de acces la date administrative, resurse informaţionale apreciabile, tehnică şi infrastructură informatică minimă, specialişti statisticieni care activează în cadrul Biroului Naţional de Statistică şi alte autorităţi centrale, dar care nu sînt distribuite în funcţie de nevoia de servicii şi produse statistice şi sînt utilizate într-o mică măsură pentru producţia de date statistice. În lipsa unor decizii asumate de conducătorii membrilor sistemului statistic naţional care dispun de infrastructură informaţională şi capacităţi umane şi financiare pentru ca unităţile pe care le conduc să furnizeze date administrative sau să realizeze lucrări statistice, o mare sarcină şi încărcătură de lucrări şi servicii revine Biroului Naţional de Statistică.

Această supraaglomerare cu sarcini care ar putea fi realizate de către unităţile pregătite pentru aceste lucrări din ministere şi agenţii, determină o suprasolicitare a resurselor umane ale Biroului Naţional de Statistică peste capacităţile existente şi, în consecinţă, o calitate mai redusă a statisticilor din punctul de vedere al criteriilor aplicabile ale statisticii oficiale conform Codului de practici al statisticilor europene.

Obţinerea rezultatului vizat la nivel de obiectiv, în perspectiva anului 2020, impune ca măsură determinarea şi certificarea membrilor sistemului statistic naţional care, prin aplicarea metodelor şi conceptelor de producţie statistică elaborate de Biroul Naţional de Statistică, prin consolidarea capacităţii şi respectarea Codului de practici al statisticilor europene, se califică a fi producătorii de statistici oficiale.

Indicator: În perspectiva anului 2020, 10% din indicatorii statistici sînt produşi de alţi producători de date statistice cuprinse în publicaţiile emise de către Biroul Naţional de Statistică.

Acţiunile prevăzute în cadrul măsurii susţin, prin implementare, sporirea rolului sectorului statistic în ansamblu în societate, exercitat prin sistemul statistic naţional, şi delegarea de împuterniciri prin intermediul cadrului legal unor ministere şi eventual agenţii de a se prezenta ca producători de date statistice oficiale. Acţiunile propuse susţin în cadrul sistemului statistic naţional, sub coordonarea Biroului Naţional de Statistică, crearea unei reţele de alţi producători de statistici oficiale naţionale, care se va baza pe o nouă concepţie de abordare strategică, implicînd elaborarea, monitorizarea şi evaluarea produselor statistice, orientate spre conformitate şi compatibilitate cu standardele internaţionale.

4. Mecanisme de implementare, măsurare, monitorizare şi evaluare a Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional 2016-2020

Etapele de implementare a Strategiei sînt reflectate în Planul de acţiuni al Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional 2016-2020 şi programele lucrărilor statistice anuale care preiau şi detaliază obiectivele şi acţiunile prevăzute, asigurîndu-le cadrul necesar de monitorizare (etape, termene, responsabilităţi, asigurarea resurselor şi mijloacelor şi evaluarea rezultatelor prin rapoarte). Astfel, în programul anual de lucrări statistice aprobat anual de Guvern se preconizează să fie incluse toate lucrările statistice, inclusiv şi lucrările elaborate în afara Biroului Naţional de Statistică, de către alţi producători de statistici oficiale. Totodată, nivelul de realizare a unuia dintre cele mai importante elemente ale activităţii statistice, şi anume calitatea statistică şi managementul calităţii în statistică, este asigurat prin evaluarea racordării la măsurile întreprinse de către Uniunea Europeană prin documentele de bază şi prin deciziile Comisiei (EUROSTAT), preluarea şi implementarea acţiunilor cu caracter comun de către sistemul statistic naţional, respectiv Biroul Naţional de Statistică.

La implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional participă atît Biroul Naţional de Statistică, în calitate de producător de statistici oficiale şi coordonator al sistemului statistic naţional, cît şi ministerele, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, care îşi asumă statutul de producători de statistici oficiale, precum şi cele care contribuie la realizarea programelor statistice în baza acordurilor de colaborare încheiate cu Biroul Naţional de Statistică. Responsabil de elaborarea rapoartelor de progres, monitorizare şi evaluare este Biroul Naţional de Statistică.

4.1. Mecanisme de implementare

Planificarea activităţilor sistemului statistic naţional este structurată în mai multe niveluri şi include:

1) Strategia de dezvoltare a sistemului statistic naţional, elaborată pentru o perioadă de 5 ani şi vizează activitatea întregului sistem statistic naţional;

2) Planul de acţiuni multianual pentru sistemul statistic naţional, care include activităţi întru realizarea strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional;

3) Planul anual de acţiuni, întru realizarea strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional;

4) Programul anual al lucrărilor statistice care include toate lucrările statistice care urmează să fie elaborate de Biroul Naţional de Statistică şi alţi producători de statistici oficiale, aprobat de Guvern;

5) Programul trimestrial de activitate a aparatului central şi oficiilor teritoriale de statistică ale Biroului Naţional de Statistică.

Fiecare subdiviziune a Biroului Naţional de Statistică, precum şi membrii sistemului statistic naţional au atribuţii concrete în implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional 2016-2020 care, de asemenea, se regăsesc în toate planurile de acţiuni anuale şi în programele lucrărilor statistice anuale. Planurile de acţiuni se elaborează şi se aprobă în prima lună a fiecărui an şi cuprind acţiunile restante sau nerealizate, revizuite şi reprogramate, constatate în urma raportului anual de monitorizare, precum şi cele planificate în Strategia de dezvoltare a sistemului statistic naţional 2016-2020 pentru anul pentru care se emite planul de acţiuni. Planul anual de acţiuni este corelat cu bugetul anual astfel încît să fie asigurate mijloacele de implementare necesare realizării activităţilor şi îndeplinirii indicatorilor de rezultat.

Biroul Naţional de Statistică este responsabil de procesul de monitorizare şi evaluare a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional 2016-2020. La solicitarea Biroului Naţional de Statistică, ministerele, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi instituţiile publice vizate din cadrul sistemului statistic naţional, prezintă, anual, informaţii privind rezultatele realizării obiectivelor/acţiunilor incluse în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei.

Biroul Naţional de Statistică elaborează, anual, raportul de monitorizare şi îl prezintă Colegiului Biroului Naţional de Statistică spre examinare şi aprobare, cu prezentarea ulterioară Guvernului.

Biroul Naţional de Statistică elaborează raportul de evaluare intermediară a realizării Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional 2016-2020 în I trimestru al anului 2018. Acesta indică atît realizările, cît şi eşecurile privind implementarea Planului de acţiuni şi atingerea rezultatelor anuale (indirect a obiectivelor Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional). Raportul de evaluare este o analiză mai detaliată decît monitorizarea, deoarece de această dată se identifică şi cauzele/factorii care au influenţat succesul sau insuccesul realizării în vederea propunerii de măsuri corective mai substanţiale pentru anul următor. Totodată, procesul de evaluare identifică aspecte ale obiectivelor realizate în anul precedent şi acele aspecte care urmează să fie planificate pentru anul următor. În acest sens, raportul de evaluare prezintă baza pentru planificarea activităţilor pentru anii viitori.

Raportul la fel poate indica necesitatea modificării obiectivelor/acţiunilor Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional în cazul schimbării circumstanţelor.

Evaluarea finală a Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional 2016-2020 este realizată de Biroul Naţional de Statistică în I semestru al anului 2021 şi serveşte drept bază pentru elaborarea următoarei Strategii. Scopul acestei evaluări este identificarea nivelului de realizare a obiectivelor Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional, impactul ca urmare a realizării acestora. Totodată, evaluarea finală include analiza contribuţiei generale a Biroului Naţional de Statistică, ministerelor şi altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi instituţiile publice vizate la realizarea scopului Strategiei, prin realizarea obiectivelor acesteia şi recomandări pentru Strategia următoare.

Evaluarea finală a Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional include rezultatul consultărilor interne şi externe în vederea obţinerii opiniei celor din exterior, precum şi asigurării unei evaluări mai obiective şi imparţiale. La fel pot fi implicaţi şi experţi din exterior pentru a contribui la raportul de evaluare finală.

Răspunderea

Biroul Naţional de Statistică, în calitate de coordonator al sistemului statistic naţional, îşi asumă un proces de implementare responsabil într-un mod transparent a obiectivelor strategice şi este susţinut de membrii sistemului statistic naţional cu responsabilităţi pe domenii.

4.2. Implicaţii bugetare şi financiare

Resursele financiare necesare implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional sînt prevăzute a se aloca de la bugetul de stat.

Alocarea mijloacelor de la bugetul de stat pentru acţiunile planificate de către Biroul Naţional de Statistică este limitată de constrîngeri de cheltuieli pentru toate instituţiile bugetare (plafonarea cheltuielilor), întru menţinerea trendului sustenabil al finanţelor publice la nivel de ţară. Politica bugetară promovată de Guvern este una prudentă, orientată spre asigurarea stabilităţii bugetului public naţional în alocarea finanţelor publice, accentul fiind pus pe indicatorii de performanţă şi evaluarea cheltuielilor în raport cu rezultatele atinse.

Completarea resurselor bugetare necesare se face din proiecte de colaborare cu instituţii locale şi partenerii de dezvoltare internaţionali.

Întru minimizarea efectelor negative ale cadrului limitat de resurse bugetare ale Biroului Naţional de Statistică în procesul de realizare a reformelor propuse, este necesară întreprinderea măsurilor concrete întru atragerea unor proiecte de colaborare cu instituţii locale şi internaţionale. Oportunităţile de susţinere financiară suplimentară la resursele bugetare creează spaţii de manevră pentru asigurarea implementării proiectelor de interes ale Biroului Naţional de Statistică/ sistemului statistic naţional.

Semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană a deschis oportunităţi financiare adiţionale pentru sectorul administraţiei publice din Republica Moldova, implicit pentru Biroul Naţional de Statistică şi alţi producători de statistici oficiale şi care se vor adăuga la programele existente în cadrul ciclului de programare bugetară europeană 2014-2020 şi care sînt accesibile Republicii Moldova prin programele de cooperare cu Uniunea Europeană.

Resursele totale alocate Biroului Naţional de Statistică de la bugetul de stat sînt utilizate în proporţie de 85% pentru achitarea salariilor, iar 15% pentru plata mărfurilor şi serviciilor consumate curent (arenda clădirii, servicii poştale, servicii de telecomunicaţii etc.). Astfel, resursele financiare prevăzute în bugetul de stat nu acoperă finanţarea unor lucrări ca: dezvoltarea resurselor umane şi a infrastructurii tehnologiei informaţionale şi de comunicaţii; dezvoltarea şi modernizarea statisticii naţionale, precum şi includerea unor lucrări statistice noi, necesare conform acquis-ului comunitar sau la cererea utilizatorilor.

Fig. Resurse financiare estimate anual pentru bugetul

Biroului Naţional de Statistică 2016-2020

Veniturile estimative sînt considerate în limita plafoanelor stabilite de către Ministerul Finanţelor, în cadrul bugetar pe termen mediu, şi nu includ cheltuieli pentru activităţile de dezvoltare şi modernizare a Biroului Naţional de Statistică.

4.3. Indicatori de măsurare a rezultatelor

Pentru monitorizarea rezultatelor ca urmare a implementării măsurilor Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional 2016-2020 şi a Planului de acţiuni sînt utilizaţi indicatori de rezultat, care vor evalua:

1) progresul în implementarea măsurilor şi obiectivelor cu o periodicitate anuală;

2) rezultatele la nivel de direcţie prioritară, pe bază anuală, pentru gradul de încredere – o dată la doi ani, deoarece nu se schimba aşa de rapid şi atunci dinamica poate fi măsurată mai rar;

3) efectul măsurilor şi obiectivelor în activitatea şi funcţiunile sistemului statistic naţional, în primul rînd privind cuantificarea gradului de armonizare a statisticilor oficiale ale Republicii Moldova elaborate de Biroul Naţional de Statistică în cadrul implementării regulamentelor europene şi a programelor de dezvoltare naţională.

Evaluarea progresului pentru fiecare dintre indicatorii enumeraţi se face prin comparaţie cu o valoare de referinţă ce se calculează avînd la bază informaţiile existente la nivelul anului 2015. Pentru indicatorii care nu au valori de referinţă în 2015 se identifică valori pe parcursul anului 2016.

4.4. Monitorizare şi evaluare

Biroul Naţional de Statistică consolidează procedura de monitorizare şi evaluare actuală şi expune, într-un mod transparent, rapoartele de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional.

Monitorizarea

Biroul Naţional de Statistică are implementate proceduri de raportare şi monitorizare a implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional (şi a planurilor anuale de activităţi ale subdiviziunilor) şi consolidează procedurile pentru monitorizarea indicatorilor de performanţă şi introducerea unor noi orizonturi temporale de raportare pentru indicatorii de intrare (input-uri) şi proces, indicatorii de ieşire (output), care sînt măsuraţi anual, precum şi pentru indicatorii de rezultat şi de impact, care sînt urmăriţi anual.

Evaluarea

Biroul Naţional de Statistică utilizează evaluarea ex-post a Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional şi a acţiunilor implementate. Această activitate oferă informaţii importante pentru implementarea schimbărilor legate de modul în care sînt asigurate serviciile şi proiectele Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional. Aceste modificări pot afecta Strategia de dezvoltare a sistemului statistic naţional, fapt ce reclamă actualizarea acesteia prin planurile de operaţionalizare.

Rapoartele anuale de progres

Biroul Naţional de Statistică publică în prezent rapoarte anuale de progres şi continuă să le elaboreze şi să le facă publice şi în viitor pentru a asigura informarea Parlamentului, Guvernului, părţilor interesate şi publicului, în general, şi expune atît progresul înregistrat pe calea îndeplinirii rezultatelor planificate, cît şi indicatorii de performanţă şi obiectivele stabilite.

Actualizarea Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional

O dată la 5-6 ani se va realiza un exerciţiu complet de planificare strategică pentru sistemul statistic naţional. În anii intermediari, Biroul Naţional de Statistică va pregăti o actualizare anuală a planului de implementare pentru a stabili dacă sînt necesare schimbări ale Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional transpuse în planurile operaţionale. Actualizarea se va concretiza cu adăugarea unui an suplimentar la planurile operaţionale.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.1451 din 30 decembrie 2016

PLANUL DE ACŢIUNI

pentru implementarea Strategiei de dezvoltare

a sistemului statistic naţional 2016-2020