149/07.03.2019 Hotărîre cu privire la aprobarea Regulamentului privind situaţiile excepţionale pe piaţa energiei electrice şi a Planului de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Regulamentului privind situaţiile excepţionale

pe piaţa energiei electrice şi a Planului de acţiuni pentru situaţii

excepţionale pe piaţa energiei electrice

nr. 149  din  07.03.2019

 (în vigoare 29.04.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.111-118 art. 216 din 29.03.2019

* * *

Abrogat: 17.12.2024

Hotărîrea Guvernului nr.820 din 11.12.2024

În temeiul art.4 alin.(1) lit.m) din Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.193-203, art.413), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Regulamentul privind situaţiile excepţionale pe piaţa energiei electrice, conform anexei nr.1;

2) Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice, conform anexei nr.2.

2. Hotărîrea Guvernului nr.1340/2001 cu privire la Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.150-151, art.1387) se modifică după cum urmează:

1) clauza de emitere va avea următorul cuprins:

"În temeiul art.17 din Legea nr.271/1994 cu privire la protecţia civilă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.20, art.231), Legii nr.107/2016 cu privire la energia electrică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.193-203, nr.413) şi art.4 alin.(1) lit.g) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.193-203, nr.415), Guvernul HOTĂRĂŞTE:";

2) în anexa nr.2:

a) punctul 4 se completează cu textul " , precum şi Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice, în cazul situaţiilor excepţionale declanşate pe piaţa energiei electrice";

b) la punctul 6, textul "pe piaţa gazelor naturale prevăzute în Legea nr.108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale" se substituie cu textul "pe piaţa energiei electrice şi a gazelor naturale, stabilite în conformitate cu Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi în Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale".

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului nr.149/2019

REGULAMENT

privind situaţiile excepţionale pe piaţa energiei electrice

I. PREVEDERI GENERALE

1. Regulamentul privind situaţiile excepţionale pe piaţa energiei electrice (în continuare – Regulament) creează cadrul juridic necesar pentru asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică prin organizarea funcţionării normale şi continue a pieţei energiei electrice şi prin realizarea unor măsuri menite să asigure prevenirea limitării şi/sau a întreruperii aprovizionării consumatorilor cu energie electrică ori restabilirea acesteia în termen cît mai restrîns în cazul apariţiei unor situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice (în continuare – situaţii excepţionale).

2. Prezentul Regulament are următoarele obiective de bază:

1) definirea situaţiilor excepţionale şi stabilirea de politici transparente şi nediscriminatorii privind siguranţa aprovizionării cu energie electrică, compatibile cu cerinţele pieţei energiei electrice;

2) definirea rolului şi a atribuţiilor autorităţilor publice de resort ale întreprinderilor electroenergetice, în special, ale operatorului sistemului de transport, ale operatorilor sistemelor de distribuţie, ale producătorilor şi ale furnizorilor de energie electrică, precum şi coordonarea acţiunilor participanţilor la piaţa energiei electrice pe perioada situaţiilor excepţionale;

3) stabilirea criteriilor de evaluare a riscurilor asociate securităţii aprovizionării cu energie electrică (în continuare – riscuri);

4) stabilirea criteriilor de identificare a consumatorilor finali în raport cu care, în limita posibilităţilor tehnice, producătorii, operatorii de sistem şi furnizorii urmează să asigure prioritar aprovizionarea cu energie electrică, precum şi a consumatorilor finali în raport cu care poate fi aplicată măsura limitării sau a sistării aprovizionării cu energie electrică, în cazul apariţiei unei situaţii excepţionale;

5) stabilirea conţinutului Planului de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice, care trebuie să includă măsuri specifice ce necesită a fi puse în aplicare în cazul în care la nivel local, regional sau naţional consumatorii nu pot fi asiguraţi, parţial sau integral cu energie electrică din cauza apariţiei situaţiilor excepţionale;

6) asigurarea funcţionării corecte, continue şi, în condiţii de competivitate, a pieţei interne a energiei electrice şi punerea în aplicare a unor proceduri nediscriminatorii, transparente şi specifice pentru garantarea securităţii aprovizionării cu energie electrică în cazul apariţiei situaţiilor excepţionale;

7) crearea condiţiilor necesare pentru monitorizarea securităţii aprovizionării cu energie electrică.

3. În sensul prezentului Regulament se aplică noţiunile definite în Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică, precum şi noţiunile definite după cum urmează:

contingenţă – defecţiune identificată sau care deja a avut loc la un element al sistemului electroenergetic în interiorul sau exteriorul ariei de responsabilitate a operatorului sistemului de transport, inclusiv la elementele instalaţiilor electrice ale utilizatorilor de reţea şi ale reţelelor electrice de distribuţie considerate a fi importante de către operatorul sistemului de transport datorită impactului acestora asupra sistemului electroenergetic din punctul de vedere al asigurării securităţii aprovizionării cu energie electrică şi al prestării serviciilor de sistem şi care sînt relevante în contextul asigurării securităţii operaţionale a reţelelor electrice de transport;

contingenţă ordinară – ieşirea din funcţiune a unui element al reţelelor electrice de transport (o singură linie, o singură linie dublu circuit, un transformator, un autotransformator, o instalaţie de compensare conectată direct la reţelele electrice de transport, un grup generator conectat direct la reţelele electrice de transport);

contingenţă de excepţie – ieşirea din funcţiune a unei bare colectoare la o staţie electrică sau ieşirea din funcţiune a unui element al reţelelor electrice de transport, cum ar fi o defecţiune de ordin comun cu pierderea a mai mult de: o linie electrică circuit simplu sau dublu, un singur transformator, un grup generator;

contingenţă de urgenţă – ieşirea simultană din funcţiune a mai multor elemente ale reţelelor electrice de transport, cum ar fi: două linii electrice independente, o substaţie de transport cu mai mult de o bară colectoare, un pilon cu mai mult de două circuite, unul sau mai multe grupuri generatoare cu o putere totală ce depăşeşte valoarea maximă instantanee a devierii dintre producere şi consum în zonă sincronă, care este luată în considerare la dimensionarea rezervei de reglaj primar;

defecţiune în reţeaua de transport – orice tip de scurtcircuit (una, două şi trei faze, cu sau fără legătură cu pămîntul), un conductor rupt, circuitul întrerupt, sau o conexiune intermitentă, rezultînd într-o permanentă indisponibilitate a elementului reţelei electrice de transport afectate;

securitatea sistemului electroenergetic – capacitate a sistemului electroenergetic de a face faţă unor perturbaţii bruşte, cum ar fi scurtcircuitele, sau pierderii neprevăzute a unor elemente ale acestuia;

securitatea operaţională a sistemului electroenergetic – capacitate a sistemului electroenergetic de a menţine situaţia normală sau de a reveni la situaţia normală cît mai curînd posibil în cazul survenirii unei contingenţe, şi care se caracterizează prin limite termice, constrîngeri de tensiune, curenţi de scurtcircuit, limite de frecvenţă şi limite de stabilitate;

siguranţa exploatării reţelelor electrice – exploatare continuă a reţelelor electrice de transport sau a reţelelor electrice de distribuţie în circumstanţe previzibile;

situaţie excepţională în sectorul elecroenergetic – situaţie creată în sectorul electroenergetic ca rezultat al unei avarii, calamităţi naturale, fenomen distructiv sau de alt caracter, care are drept consecinţă deteriorarea sau distrugerea infrastructurii sistemului electroenergetic, întreruperea aprovizionării cu energie electrică, crearea pagubelor materiale considerabile, afectarea activităţilor economice şi a condiţiilor de viaţă ale populaţiei din teritoriul afectat;

situaţie excepţională pe piaţa energiei electrice – situaţie creată pe piaţa energiei electrice ca rezultat al unul dezechilibru major între cererea şi oferta de energie electrică, ce pune în pericol alimentarea consumatorilor cu energie sau are ca efect creşteri bruşte şi semnificative de preţuri;

situaţie normală de funcţionare a sistemului electroenergetic - situaţie în care sistemul electroenergetic, în pofida unor circumstanţe, se află într-o stare în care se menţin parametrii normali de funcţionare şi starea sigură de funcţionare a sistemului electroenergetic;

stabilitate statică – capacitate a sistemului electroenergetic de a ajunge într-o stare de regim permanent, identic cu regimul iniţial sau foarte aproape de acesta, în urma unei oarecare mici perturbaţii;

stabilitate tranzitorie – capacitate a sistemului electroenergetic de a reveni la o stare de funcţionare sincronă, după una sau mai multe perturbaţii majore;

stare sigură de funcţionare – stare de funcţionare în care sînt satisfăcute criteriile de stabilitate statică şi tranzitorii;

parametri normali de funcţionare a sistemului electroenergetic – parametrii care respectă valorile-limită ale tensiunii, ale curenţilor şi ale frecvenţei stabilite în Normele tehnice ale reţelelor electrice, aprobate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, precum şi în standardele naţionale de calitate aprobate de organismul naţional de standardizare;

perturbaţie majoră – scurtcircuite, declanşări de linii, unităţi de transformare sau grupuri generatoare care determină abateri semnificative ale parametrilor de funcţionare a sistemului electroenergetic;

plan de restaurare a funcţionării sistemului electroenergetic – plan elaborat de operatorul sistemului de transport, care conţine măsuri tehnice şi organizatorice necesare a fi realizate în vederea revenirii la starea normală de funcţionare a sistemului electroenergetic, după apariţia unor perturbaţii majore în sistemul electroenergetic sau după o cădere parţială sau totală a sistemului electroenergetic;

vîrf de consum (vîrf de sarcină) – valoare maximă a sarcinii electrice înregistrată într-o perioadă de timp.

II. ASIGURAREA SECURITĂŢII APROVIZIONĂRII

CU ENERGIE ELECTRICĂ

4. Asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică este o competenţă partajată a întreprinderilor electroenergetice şi autorităţilor responsabile de buna funcţionare a acestui sector, conform competenţelor instituţionale/funcţionale şi implică stabilirea şi monitorizarea implementării măsurilor preventive şi de urgenţă ce trebuie să fie puse în aplicare pentru prevenirea unor situaţii excepţionale şi, respectiv, în cazul apariţiei unor situaţii excepţionale. În acest scop, Guvernul şi operatorul sistemului de transport exercită atribuţiile stabilite în Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi promovează colaborarea bilaterală şi cea regională cu privire la asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică.

5. Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii (în continuare – organul central de specialitate) are următoarele atribuţii:

1) efectuează evaluarea riscurilor în conformitate cu criteriile stabilite în Anexa la prezentul Regulament, pe baza informaţiilor furnizate obligatoriu de către întreprinderile electroenergetice;

2) elaborează, promovează şi monitorizează implementarea Planului de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice;

3) elaborează şi promovează Regulamentul cu privire la protecţia reţelelor electrice;

4) asistă Guvernul la monitorizarea securităţii aprovizionării cu energie electrică la nivel naţional şi elaborează raportul de monitorizare privind securitatea aprovizionării cu energie electrică.

6. Pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin prezentul Regulament, organul central de specialitate colaborează cu Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (în continuare – ANRE) şi cu întreprinderile electroenergetice.

7. Organul central de specialitate colaborează cu alte organe sau autorităţi ale administraţiei publice centrale, cu alte autorităţi publice, cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu întreprinderile electroenergetice în scopul prevenirii posibilelor întreruperi în aprovizionarea cu energie electrică şi al limitării daunelor ce pot fi cauzate în cazul apariţiei unei situaţii excepţionale.

8. În scopul asigurării securităţii aprovizionării cu energie electrică, organul central de specialitate va colabora cu operatorul sistemului de transport şi cu autorităţile publice de resort din ţările vecine, în special în legătură cu:

1) coordonarea măsurilor privind securitatea aprovizionării cu energie electrică în situaţii excepţionale, stabilite în conformitate cu prezentul Regulament;

2) dezvoltarea şi modernizarea interconexiunilor pentru asigurarea capacităţilor necesare în vederea asigurării securităţii aprovizionării cu energie electrică;

3) identificarea condiţiilor şi a modalităţilor practice de acordare a asistenţei reciproce;

4) schimbul de informaţii referitor la prevenirea şi/sau depăşirea situaţiilor excepţionale.

9. Gestionarea generală a situaţiilor excepţionale, inclusiv prin coordonarea măsurilor întreprinse de către organul central de specialitate, de către alte organe şi autorităţi ale administraţiei publice centrale, de către alte autorităţi publice, de către întreprinderile electroenergetice, în special de către operatorul sistemului de transport, precum şi de către alţi participanţi la piaţa energiei electrice în cazul apariţiei unei situaţii excepţionale, precum şi monitorizarea realizării măsurilor respective se efectuează de către Comisia pentru situaţii excepţionale a Republicii Moldova (în continuare – Comisie), creată în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.1340/2001 cu privire la Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova.

III. COMISIA PENTRU SITUAŢII EXCEPŢIONALE

10. Comisia îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare, inclusiv conform Legii nr.107/2016 cu privire la energia electrică, prezentului Regulament, precum şi în conformitate cu Regulamentul Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1340/2001 (în continuare – Regulamentul Comisiei).

11. Comisia are următoarele atribuţii:

a) examinează, în termen de 12 ore, sesizările privind apariţia unei situaţii excepţionale şi constată apariţia situaţiei excepţionale dacă se confirmă existenţa condiţiilor aferente;

b) preia, în cazul constatării situaţiei excepţionale, atribuţiile privind gestionarea generală a situaţiei excepţionale, în special atribuţiile privind coordonarea acţiunilor care urmează să fie întreprinse, în conformitate cu Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice, de către organul central de specialitate, de către alte organe şi autorităţi ale administraţiei publice centrale, de către alte autorităţi publice, de către întreprinderile electroenergetice, precum şi de către alţi participanţi la piaţa energiei electrice;

c) analizează caracterul, cauzele şi consecinţele situaţiilor excepţionale, eficacitatea măsurilor întreprinse pentru asigurarea aprovizionării cu energie electrică şi pentru lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale, precum şi analizează alte informaţii relevante;

d) adoptă decizii cu privire la aplicarea unor măsuri de urgenţă ce nu sînt stabilite în Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice, pentru lichidarea avariilor în sistemul electroenergetic şi pentru asigurarea protecţiei populaţiei şi a patrimoniului;

e) asigură informarea populaţiei, prin intermediul mass-media, cu privire la cauzele şi proporţiile situaţiilor excepţionale, cu privire la măsurile întreprinse de întreprinderile electroenergetice şi autorităţile responsabile pentru prevenirea şi lichidarea consecinţelor acestora, pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, pentru familiarizarea populaţiei cu regulile de comportament în situaţii excepţionale, precum şi cu privire la măsurile întreprinse pentru asigurarea aprovizionării cu energie electrică;

f) monitorizează realizarea de către întreprinderile electroenergetice, de către organul central de specialitate, de către alte organe sau autorităţi ale administraţiei publice centrale, de către alte autorităţi publice, precum şi de către alţi participanţi la piaţa energiei electrice a măsurilor stabilite în Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice în scopul prevenirii apariţiei de situaţii excepţionale, al sporirii gradului de protecţie al sistemului electroenergetic şi al asigurării aprovizionării consumatorilor cu energie electrică;

g) exercită alte atribuţii stabilite în prezentul Regulament şi în Regulamentul Comisiei.

12. Ţinerea lucrărilor de secretariat ale Comisiei se asigură de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă în conformitate cu prevederile art.6 din Hotărîrea Guvernului nr.1340/2001 cu privire la Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova.

13. Conform punctului 13 din anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.1340/2001, în condiţii de pericol, declanşare sau lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale, activitatea Comisiei este asigurată de Centrul de dirijare în situaţii excepţionale, format pe lîngă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

IV. PLANUL DE ACŢIUNI PENTRU SITUAŢII EXCEPŢIONALE PE PIAŢA ENERGIEI ELECTRICE

14. Pentru reducerea numărului situaţiilor în care poate fi afectată securitatea aprovizionării cu energie electrică, precum şi pentru gestionarea eficientă a unei situaţii excepţionale atît în sectorul electroenergetic, cît şi pe piaţa energiei electrice, organul central de specialitate elaborează şi prezintă Guvernului spre aprobare Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice (în continuare – Plan de acţiuni).

15. În vederea elaborării Planului de acţiuni, organul central de specialitate, în colaborare cu întreprinderile electroenergetice şi în baza informaţiilor furnizate de către acestea, efectuează o analiză amplă a situaţiei existente în sistemul electroenergetic, a situaţiei pe piaţa energiei electrice şi pe pieţele energiei electrice regionale, totodată identificînd şi evaluînd riscurile conform principiilor stabilite în anexa la prezentul Regulament.

16. La elaborarea Planului de acţiuni, organul central de specialitate colaborează, în special prin efectuarea schimbului de informaţii cu ANRE şi participanţii la piaţa energiei electrice. Planul de acţiuni este elaborat cu asistenţa operatorului sistemului de transport care deţine licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic.

17. Planul de acţiuni trebuie să reflecte soluţii pentru reducerea riscurilor, precum şi pentru restabilirea situaţiei normale de funcţionare a sistemului electroenergetic în cazul apariţiei unor situaţii excepţionale, iar la elaborarea acestuia se vor respecta următoarele obiective:

1) promovarea şi atragerea investiţiilor în dezvoltarea capacităţilor noi de producere a energiei electrice, astfel încît să fie asigurată diversificarea surselor energetice;

2) promovarea şi atragerea investiţiilor în dezvoltarea reţelelor electrice de transport, inclusiv a interconexiunilor şi crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea şi funcţionarea sigură, fiabilă şi durabilă a sistemului electroenergetic;

3) creşterea eficienţei energetice a sistemului electroenergetic, inclusiv prin facilitarea implementării unor procese şi echipamente de economisire a energiei electrice, consolidarea structurii de producţie publică şi reducerea ponderii de tehnologii mari consumatoare de energie electrică;

4) reducerea efectelor pe termen lung a creşterii cererii de energie electrică;

5) creşterea ponderii energiei electrice din surse regenerabile în cadrul aprovizionării cu energie electrică;

6) menţinerea unui echilibru rezonabil între costurile investiţiilor în infrastructura sistemului electroenergetic şi avantajele pentru consumatorii finali;

7) crearea de condiţii favorabile pentru a se asigura că cererea internă de energie electrică este satisfăcută, iar aprovizionarea cu energie electrică se efectuează în condiţii de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, calitate şi transparenţă;

8) crearea condiţiilor necesare pentru ca piaţa energiei electrice să fie funcţională şi competitivă;

9) crearea premiselor necesare pentru integrarea pieţei energiei electrice în piaţa regională, consolidînd poziţia Republicii Moldova ca ţară de tranzit în domeniul energiei electrice.

18. Planul de acţiuni trebuie să conţină date şi informaţii cu privire la:

1) evaluarea pieţei energiei electrice şi a stării sistemului electroenergetic, cu utilizarea indicatorilor de concentrare/de performanţă în acest sens;

2) interconexiunile existente şi cele planificate a fi dezvoltate pentru diversificarea direcţiilor şi a surselor de energie necesare pentru asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică;

3) rezultatele obţinute urmare a identificării şi evaluării riscurilor asociate securităţii aprovizionării cu energie electrică şi cu privire la soluţiile propuse pentru depăşirea acestora;

4) rolul şi responsabilităţile autorităţilor de resort, ale operatorului sistemului de transport, ale altor întreprinderi electroenergetice, inclusiv obligaţiile de serviciu public impuse acestora, precum şi rolul şi responsabilităţile altor participanţi la piaţa energiei electrice în legătură cu prevenirea apariţiei situaţiilor excepţionale şi în cazul apariţiei acestora;

5) măsurile preventive întreprinse pentru a evita apariţia situaţiilor excepţionale, inclusiv cele ce se referă la:

a) dezvoltarea capacităţilor de producere, de transport şi/sau de distribuţie a energiei electrice;

b) siguranţa exploatării reţelelor electrice;

c) sporirea flexibilităţii sistemului electroenergetic, a producerii energiei electrice, inclusiv a producerii energiei electrice din surse regenerabile, precum şi referitor la sporirea flexibilităţii importului energiei electrice atît din Est, cît şi din Vest;

d) reducerea cererii de energie electrică şi utilizarea surselor de rezervă de producere a energiei electrice în cazul dezechilibrelor dintre producţie şi consum, facilitarea şi utilizarea contractelor de furnizare întreruptibilă cu energie electrică;

6) măsurile aferente menţinerii şi utilizării stocurilor de combustibil alternativ necesare pentru producerea energiei electrice în situaţii excepţionale, măsurile aferente diversificării direcţiilor şi surselor de aprovizionare cu combustibil alternativ utilizaţi pentru producerea energiei electrice;

7) modul şi cazurile în care urmează să fie limitată sau chiar sistată livrarea energiei electrice unor categorii de consumatori în cazul apariţiei situaţiilor excepţionale;

8) alte măsuri de urgenţă ce urmează a fi întreprinse în cazul apariţiei situaţiilor excepţionale;

9) categoriile de consumatori în raport cu care, în cazul apariţiei situaţiilor excepţionale, vor fi întreprinse măsurile necesare pentru menţinerea aprovizionării cu energie electrică, cu condiţia existenţei posibilităţilor tehnice şi cu respectarea prevederilor Normelor de amenajare a instalaţiilor electrice;

10) mecanismele care urmează să fie utilizate în cadrul colaborării cu ţările vecine sau cu alte ţări, inclusiv în contextul întocmirii şi punerii în aplicare a planurilor comune de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice.

19. La identificarea şi elaborarea măsurilor ce urmează a fi incluse în planul de acţiuni, trebuie să se ia în considerare impactul economic, eficacitatea şi eficienţa acestora, impactul asupra funcţionării pieţei energiei electrice, precum şi impactul asupra mediului şi consumatorilor de energie electrică. Astfel, se va acorda prioritate măsurilor preventive ce se bazează pe mecanisme de piaţă, care nu creează sarcini inutile, nerealizabile pentru întreprinderile electroenergetice şi care nu afectează în mod negativ modul de funcţionare a pieţei energiei electrice.

20. La elaborarea Planului de acţiuni, în special în legătură cu măsurile care vizează infrastructura sistemului electroenergetic, vor fi luate în considerare planurile de dezvoltare a reţelelor electrice de transport, pentru 10 ani, şi planurile de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie, pentru 3 ani.

21. Planul de acţiuni trebuie să îndeplinească obiectivele stabilite în Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică, precum şi să asigure faptul că întreprinderile electroenergetice şi consumatorii de energie electrică vor avea, în limitele posibilităţilor tehnice, suficient timp pentru a reacţiona la situaţia excepţională ce a survenit pe piaţa energiei electrice.

22. La elaborarea Planului de acţiuni trebuie să se ţină cont de nivelurile de funcţionare a sistemului electroenergetic, descrise în punctul 18 din anexa la prezentul Regulament, precum şi de faptul că în planul respectiv pot fi introduse măsuri care îndeplinesc următoarele condiţii:

1) să nu fie introduse măsuri de restricţionare a fluxurilor de energie electrică pe piaţa energiei electrice;

2) să nu fie pusă în pericol sau să nu fie afectată în mod grav aprovizionarea cu energie electrică în ţările vecine;

3) să fie menţinute condiţiile de acordare a accesului la reţelele electrice pentru realizarea schimburilor transfrontaliere de energie electrică, stabilite prin Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică, în măsura posibilităţilor tehnice şi în limitele cerinţelor de siguranţă a sistemului electroenergetic.

23. Planul de acţiuni se aprobă de către Guvern şi se plasează pe pagina web oficială a organului central de specialitate.

24. În contextul prevederilor punctului 8, organul central de specialitate participă, în colaborare cu autorităţile de resort din ţările vecine, la elaborarea de planurilor comune de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice.

25. Planul de acţiuni se actualizează la fiecare doi ani, dacă împrejurările nu necesită o actualizare mai frecventă, şi reflectă versiunea actualizată a evaluării riscurilor.

V. SITUAŢIA EXCEPŢIONALĂ ŞI OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR IMPLICATE

26. Apariţia unei situaţii excepţionale se constată de Comisie la sesizarea unui operator al sistemului de transport, în modul stabilit în prezentul Regulament. Comisia poate fi sesizată pentru constatarea apariţiei unei situaţii excepţionale şi de organul central de specialitate. Sesizarea pe adresa Comisiei se depune prin intermediul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

27. În cazul în care un operator al sistemului de transport constată că există premise sau date concrete cu privire la apariţia unor evenimente, din cele enumerate în Planul de acţiuni, acesta este obligat să sesizeze, în regim de urgenţă, Comisia şi să informeze organul central de specialitate, cu prezentarea întregului set de informaţii pe care le deţine cu privire la situaţia creată şi la măsurile întreprinse pentru prevenirea sau reducerea riscurilor apărute.

28. În cazul în care, la apariţia situaţiei excepţionale, este necesară intervenţia imediată a operatorului sistemului de transport, a operatorului sistemului de distribuţie, operatorul de sistem respectiv urmează să întreprindă toate măsurile necesare pentru limitarea sau eliminarea stării excepţionale fără a aştepta confirmarea din partea Comisiei privind existenţa unei stării excepţionale.

29. Comisia sesizată în conformitate cu punctul 26 este obligată să verifice, în termen de cel mult 12 ore de la sesizare, dacă sînt îndeplinite condiţiile privind existenţa situaţiilor excepţionale şi, dacă acestea se confirmă, constată existenţa situaţiei excepţionale.

30. Dacă, după verificare, Comisia decide că în sectorul electroenergetic sau pe piaţa energiei electrice nu există situaţie excepţională, aceasta informează operatorul sistemului de transport respectiv şi organul central de specialitate despre acest fapt, iar operatorii de sistem sînt obligaţi să revină imediat la activitatea în condiţii normale de funcţionare.

31. În cazul constatării de către Comisie a existenţei unei situaţii excepţionale, toate acţiunile ce urmează a fi întreprinse de către întreprinderile electroenergetice, în special de către operatorii sistemelor de transport, de către alţi participanţi la piaţa energiei electrice, precum şi acţiunile organului central de specialitate, ale altor autorităţi sau organe ale administraţiei publice centrale, ale altor autorităţi publice în legătură cu apariţia unei situaţiei excepţionale, se coordonează de către Comisie în conformitate cu prezentul Regulament şi Planul de acţiuni.

32. În cazul în care situaţia excepţională a fost soluţionată prin intervenţia promptă a operatorului sistemului de transport şi a altor întreprinderi electroenergetice sau a participanţilor la piaţa de energie electrică, Comisia constată evenimentul şi confirmă măsurile întreprinse.

33. Operatorul sistemului de transport responsabil anunţă imediat producătorii, operatorii sistemelor de distribuţie şi furnizorii în legătură cu apariţia situaţiilor excepţionale şi dispune, în funcţie de situaţie, întreprinderea măsurilor stabilite în Planul de acţiuni, precum şi a măsurilor stabilite prin deciziile Comisiei.

34. Organele şi autorităţile administraţiei publice centrale, alte autorităţi publice sînt obligate să întreprindă măsurile stabilite în Planul de acţiuni, precum şi să îndeplinească deciziile Comisiei. La necesitate, Comisia solicită concursul autorităţilor administraţiei publice locale, al căror teritoriu este afectat de situaţia excepţională, pentru lichidarea consecinţelor unei situaţii excepţionale şi revenirea la situaţia normală de funcţionare a sistemului electroenergetic şi a pieţei energiei electrice.

35. Pe perioada existenţei situaţiei excepţionale, Planul de acţiuni este documentul operativ de lucru al Comisiei, precum şi al întreprinderilor electroenergetice, al altor participanţi la piaţa energiei electrice, al organului central de specialitate, al altor organe ale administraţiei publice centrale, precum şi al altor autorităţi publice.

36. Pe perioada existenţei situaţiei excepţionale, în conformitate cu prevederile punctului 11 subpunctul 4), Comisia adoptă, la necesitate, inclusiv în legătură cu lichidarea avariilor în sistemul electroenergetic şi în legătură cu asigurarea protecţiei populaţiei şi a patrimoniului, decizii cu privire la aplicarea unor măsuri de urgenţă ce nu sînt stabilite în Planul de acţiuni.

37. În conformitate cu prevederile articolului 56 alineatul (11) din Legea nr.107/ 2016, măsurile întreprinse de părţile implicate în conformitate cu Planul de acţiuni şi în conformitate cu deciziile Comisiei sînt obligatorii şi prevalează în raport cu planurile proprii ale întreprinderilor electroenergetice, cu prevederile contractuale şi actele normative în domeniu.

38. Pe perioada existenţei situaţiei excepţionale, operatorul sistemului de transport responsabil prezintă zilnic, pînă la orele 6.30 şi 17.30, Comisiei şi organului central de specialitate informaţii cu privire la măsurile întreprinse de acesta, de alţi operatori de sistem, de alte întreprinderi electroenergetice, precum şi de alţi participanţi la piaţa energiei electrice în conformitate cu Planul de acţiuni şi deciziile Comisiei. Producătorii de energie electrică, operatorii de sistem, furnizorii, precum şi alţi participanţi la piaţa energiei electrice sînt obligaţi să colaboreze cu operatorul sistemului de transport responsabil şi să îi prezinte informaţiile solicitate.

39. Pe perioada existenţei situaţiei excepţionale, organele şi autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile publice, autorităţile administraţiei publice locale prezintă zilnic, pînă la orele 6.30 şi 17.30, Comisiei informaţii cu privire la măsurile întreprinse.

40. Schimbul de informaţii dintre Comisie şi organele şi autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile publice, administraţiei publice locale şi, respectiv, dintre Comisie şi operatorul sistemului de transport responsabil se efectuează în conformitate cu Hotărîrea de Guvern nr.1076/2010 cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare şi prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei populaţiei şi teritoriului în caz de situaţii excepţionale.

41. Pe perioada existenţei situaţiilor excepţionale consumatorii finali în raport cu care, potrivit Planului de acţiuni, pot fi aplicate măsurile de deconectare sau de limitare a livrării energiei electrice, au obligaţia să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura siguranţa echipamentelor, a utilajelor şi a instalaţiilor lor şi, după caz, să treacă la utilizarea surselor de rezervă şi de combustibil alternativ.

42. Pe perioada existenţei situaţiilor excepţionale, la necesitate, se va realiza suspendarea parţială sau totală a pieţei de energie electrică conform mecanismelor de suspendare a pieţei stabilite în baza cadrului de reglementare al ANRE.

43. La dispariţia cauzelor care au determinat apariţia situaţiei excepţionale, operatorul sistemului de transport responsabil este obligat să notifice imediat Comisia şi organul central de specialitate în legătură cu aceasta. Comisia, în termen de cel mult 12 ore, verifică şi, eventual constată încetarea situaţiei excepţionale şi notifică despre acest fapt operatorul sistemului de transport responsabil şi organul central de specialitate.

44. După încetarea situaţiei excepţionale, operatorii de sistem, precum şi alţi participanţi la piaţa energiei electrice sînt obligaţi să revină imediat la activitatea în condiţii normale de funcţionare.

45. În cazul în care situaţia excepţională nu poate fi gestionată în modul corespunzător prin aplicarea măsurilor stabilite la nivel naţional, după informarea prealabilă a Comisiei, organul central de specialitate comunică acest fapt preşedintelui Grupului de coordonare privind securitatea aprovizionării Comunităţii Energetice, pentru a fi convocată o şedinţă a Grupului de coordonare în vederea examinării situaţiei şi, după caz, acordării asistenţei Republicii Moldova în legătură cu coordonarea măsurilor implementate pentru a face faţă situaţiei excepţionale.

VI. MONITORIZAREA SECURITĂŢII APROVIZIONĂRII CU ENERGIE ELECTRICĂ

46. În conformitate cu Legea nr.174/2017 cu privire la energetică şi Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică, funcţia de monitorizare a securităţii aprovizionării cu energie electrică se asigură de către Guvern, prin intermediul organului central de specialitate, şi în cooperare cu ANRE.

47. Monitorizarea securităţii aprovizionării cu energie electrică vizează în special:

1) acoperirea balanţei dintre cerere şi ofertă pe piaţa energiei electrice;

2) nivelul cererii prognozate de energie electrică şi sursele disponibile de acoperire a cererii;

3) îndeplinirea măsurilor de acoperire a sarcinii de vîrf şi a deficitului în furnizarea energiei electrice în cazul în care unul sau mai mulţi furnizori nu sînt disponibili sau sînt în imposibilitate de a furniza cantităţile necesare de energie electrică, inclusiv în cazul apariţiei de situaţii excepţionale;

4) capacităţile suplimentare ale centralelor electrice, ale reţelelor electrice de transport, inclusiv ale interconexiunilor construite, aflate în construcţie sau planificate de a fi construite;

5) gradul de interconectare al sistemului electroenergetic cu sistemele electroenergetice ale ţărilor vecine;

6) calitatea şi nivelul de întreţinere a reţelelor electrice, securitatea exploatării acestora;

7) contractele noi de procurare a energiei electrice din import pe termen lung şi scurt.

48. Organul central de specialitate urmează să întocmească un raport de monitorizare privind securitatea aprovizionării cu energie electrică, cu respectare cerinţelor stabilite la articolul 4 alineatul (3) din Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică.

49. Întreprinderile electroenergetice sînt obligate să reflecte în rapoartele anuale de activitate informaţii cu privire la măsurile întreprinse pentru a contribui la asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică, situaţiile excepţionale care au avut loc pe parcursul anului, cauza apariţiei, durata, consecinţele, precum şi cu privire la măsurile aplicate.

50. Întreprinderile electroenergetice sînt obligate să ofere organului central de specialitate, la cerere sau din proprie iniţiativă, dacă identifică evenimente sau procese ce pot afecta negativ securitatea aprovizionării cu energie electrică, toate informaţiile necesare îndeplinirii funcţiei de monitorizare a securităţii aprovizionării cu energie electrică.

Anexă

la Regulamentul privind situaţiile excepţionale

pe piaţa energiei electrice

ASPECTE GENERALE ŞI RISCURI ASOCIATE

APROVIZIONĂRII CU ENERGIE ELECTRICĂ

1. Securitatea aprovizionării cu energie electrică este asociată cu posibilitatea producerii unor evenimente sau procese ce pot duce la apariţia de perturbări în funcţionarea normală a sistemului electroenergetic, care afectează aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică, inclusiv a organelor şi instituţiilor statului, a agenţilor economici, a altor consumatori noncasnici, precum şi a consumatorilor casnici, astfel fiind afectată securitatea economică a ţării.

2. Securitatea aprovizionării cu energie electrică este strîns legată de orice acţiune sau inacţiune a oricărui participant la piaţa energiei electrice: producător, operator al sistemului de transport sau de distribuţie, furnizor sau consumator de energie electrică şi depinde, fără a se limita, de următorii factori:

1) securitatea sistemului electroenergetic;

2) accesul la resursele energetice primare;

3) răspunsul la cererea de energie electrică (securitatea ofertei);

4) securitatea transportului energiei electrice;

5) securitatea distribuţiei energiei electrice;

6) securitatea furnizării energiei electrice;

7) stabilitatea preţurilor pentru resursele energetice primare şi pentru energia electrică;

8) securitatea plăţilor şi a veniturilor producătorilor, ale operatorilor de sistem, precum şi ale furnizorilor.

3. În conformitate cu prezentul Regulament, securitatea aprovizionării cu energie electrică include capacitatea sistemului electroenergetic de a livra energie electrică la locurile de consum ale consumatorilor finali în condiţii de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, transparenţă şi la parametrii de calitate prestabiliţi.

4. Este necesară asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică atît pe termen scurt, cît şi pe termen lung.

5. Securitatea aprovizionării cu energie electrică pe termen scurt se referă la livrarea efectivă a energiei electrice şi implică fiabilitatea operaţională a sistemului electroenergetic în ansamblu şi a elementelor acestuia, inclusiv capacitatea de a depăşi disfuncţionalităţile pe termen scurt ale elementelor sistemului electroenergetic.

6. Asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică pe termen scurt se realizează cu ajutorul a trei elemente de bază: dezvoltarea capacităţii adecvate de producere, prestarea serviciilor de sistem şi asigurarea echilibrului între cerere şi ofertă în mod continuu.

7. Securitatea aprovizionării cu energie electrică pe termen lung se asigură cu ajutorul a trei elemente de bază: accesul la combustibilii primari, adecvanţa sistemului electroenergetic şi adecvanţa pieţei energiei electrice.

8. Accesul la combustibilii primari reprezintă o condiţie-cheie pentru ca producătorii de energie electrică să dispună de posibilitatea reală de a alege în mod liber sursele de energie primară, la preţuri accesibile şi în condiţii de continuitate.

9. Adecvanţa sistemului electroenergetic se defineşte ca fiind capacitatea de a satisface în permanentă cererile de putere şi energie ale consumatorilor, luînd în considerare ieşirile din funcţiune ale elementelor sistemului, atît cele programate, cît şi cele rezonabil de aşteptat a se produce neprogramat.

10. Adecvanţa producerii energiei electrice vizează asigurarea unor capacităţi suficiente de producere a energiei electrice şi/sau a unor capacităţi suficiente şi sigure de import al energiei electrice, separat sau în combinaţie, pentru a satisface în permanenţă cererea, inclusiv cererea de vîrf. Este important de menţionat faptul că potenţialul de import trebuie să fie întotdeauna luat în considerare atunci cînd se analizează adecvanţa capacităţii de producere a energiei electrice, deoarece asigurarea în mod suficient doar a capacităţilor naţionale de producere a energiei electrice nu este o soluţie fezabilă. Mai mult, luînd în considerare mărimea pieţei energiei electrice din Republica Moldova şi posibilitatea dezvoltării pieţelor regionale, asigurarea de capacitaţi suficiente de import al energiei electrice determină o integrare a pieţei naţionale într-o piaţă regională, cu avantajul creşterii dimensiunii pieţei relevante.

11. Adecvanţa reţelelor electrice vizează asigurarea disponibilităţii reţelelor electrice, inclusiv a interconexiunilor, pentru a satisface cererea de putere şi de energie electrică.

12. Adecvanţa pieţei energiei electrice vizează capacitatea pieţei energiei electrice de a asigura şi facilita relaţiile comerciale între producători, furnizori şi consumatorii de energie electrică. Adecvanţa pieţei energiei electrice depinde în mod direct de realizarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr.174/2017 cu privire la energetică şi ale Legii nr.107/2016 cu privire la energia electrică, care creează cadrul corespunzător pentru funcţionarea acesteia.

13. Evenimentele sau procesele care pot afecta negativ securitatea aprovizionării cu energie electrică constituie riscuri asociate acesteia şi pot fi structurate în patru grupe principale, după cum urmează:

1) riscuri tehnice generate de lipsa investiţiilor necesare pentru dezvoltarea şi renovarea centralelor electrice şi a reţelelor electrice, inclusiv a interconexiunilor;

2) riscuri economice generate de dezechilibrul dintre cererea şi oferta energiei electrice, care se datorează unor deficienţe conceptuale ale pieţei energiei electrice, unui număr insuficient de participanţi la piaţă, instabilităţii preţurilor, lipsei de investiţii, instabilităţii şi nesiguranţei veniturilor participanţilor la piaţa energiei electrice etc.;

3) riscuri politice ce decurg din tensiunile politice între ţări şi deficienţele sistemelor de reglementare sau de independenţă a reglementatorilor, care pot fi determinate şi de presiunile exercitate de unii participanţi la piaţa energiei electrice ce doresc să îşi asigure avantaje de monopol, de preţ, de cantitate şi de calitate etc.;

4) riscuri fizice şi de mediu ce pot decurge din conflicte armate, terorism, dezastre naturale, accidente, condiţii climaterice nefavorabile etc.

14. Riscurile prezintă o serie de caracteristici generale:

1) riscul este o realitate cu care se confruntă orice economie dependentă de resurse energetice externe, indiferent de gradul său de dezvoltare;

2) orice participant la procesele şi circuitele economice, indiferent de anvergura activităţii sale, se confruntă cu anumite riscuri pe care trebuie să fie capabil să le gestioneze;

3) odată ce se materializează, riscul poate produce pagube atît de natură economică, cît şi de natura financiară;

4) riscul are o acţiune ireversibilă, în sensul în care efectele sale, odată produse, nu mai pot fi înlăturate decît cu măsuri şi cheltuieli suplimentare semnificative;

5) riscul impune efectuarea analizei permanente la nivelul întreprinderilor electroenergetice şi al participanţilor la piaţa de energie electrică, luarea măsurilor preventive şi alocarea mijloacelor necesare pentru prevenirea şi combaterea acestuia.

15. La identificarea şi evaluarea riscurilor este necesar de a lua în calcul dependenţele, interdependenţele şi interacţiunile de pe pieţele energiei electrice naţionale şi regionale, dintre participanţii la piaţă, dintre pieţe, dar şi dintre participanţi, resurse şi pieţe. Aceste riscuri pot fi externe şi interne.

16. Riscurile externe sînt:

1) limitarea sau sistarea furnizării energiei electrice din import pe una sau mai multe direcţii, din motive politice, economice sau fizice;

2) limitarea sau sistarea furnizării energiei electrice din importîn cazul apariţiei unor condiţii meteo extreme ce duc la majorare semnificativă a cererii de energie electrică în ţările de origine sau de tranzit;

3) sistarea furnizării gazelor naturale din import, care poate duce la stoparea sau limitarea producerii energiei electrice la centralele electrice locale.

17. Riscurile interne sînt:

1) sistarea furnizării energiei electrice de la centrala electrică amplasată pe malul stîng al Nistrului (SA "CERS Moldovenească"), din motive politice, economice sau tehnice, din lipsă de combustibili etc.;

2) apariţia defecţiunilor tehnice în reţelele electrice de transport, amplasate pe malul stîng al Nistrului, prin care se transportă energia electrică de la SA "CERS Moldovenească" şi de import din Ucraina;

3) apariţia defecţiunilor în reţelele electrice de transport, amplasate pe malul drept al Nistrului;

4) defecţiuni în reţelele electrice de distribuţie, amplasate pe malul drept al Nistrului;

5) sistarea livrării energiei electrice de la centralele electrice amplasate pe malul drept al Nistrului, din motive tehnice sau economice etc.;

6) existenţa unor perturbări majore în sistemul electroenergetic, inclusiv rămînerea fără tensiune a unei zone sau a întregului sistem electroenergetic.

18. În funcţie de situaţia creată în sistemul electroenergetic, riscurile pot fi grupate în corespundere cu cele 5 niveluri ale stării de funcţionare, şi anume:

1) starea normală de funcţionare a sistemului electroenergetic, care se caracterizează prin faptul că, în pofida unor eventuale circumstanţe nefavorabile, sistemul electroenergetic se află într-o stare sigură de funcţionare, în care se menţin parametrii normali de funcţionare şi se asigură aprovizionarea continuă şi fiabilă a consumatorilor cu energie electrică;

2) situaţia N-1, care se caracterizează prin faptul că, în pofida apariţiei unei contingenţe ordinare, elementele rămase în funcţiune ale reţelelor electrice de transport sînt capabile să facă faţă situaţiei nou-create, fără a încălca limitele de siguranţă operaţională a sistemului electroenergetic şi fără a prejudicia aprovizionarea cu energie electrică. Situaţia N-1 se consideră menţinută în cazul în care contingenţa apărută nu duce la:

a) întreruperea alimentării consumatorilor cu energie electrică;

b) trecerea într-un regim staţionar de funcţionare, în care există depăşiri ale limitelor admisibile ale curentului şi ale tensiunii, fapt ce cauzează deteriorări de echipamente;

c) trecerea într-un regim staţionar de funcţionare, în care valorile tensiunii nu se încadrează în limitele admisibile;

d) depăşirea limitelor admisibile ale puterii de scurtcircuit în noduri;

e) pierderea stabilităţii sistemului electroenergetic;

f) declanşarea altor echipamente din reţelele electrice de transport, cu excepţia celor care se declanşează prin automatizări prevăzute special să acţioneze împotriva extinderii unei avarii;

g) pierderea caracterului unitar al sistemului electroenergetic;

3) situaţia de alertă, care se caracterizează prin faptul că sistemul electroenergetic se află în limitele de siguranţă operaţională, însă în sistemului electroenergetic a fost detectată o contingenţă de excepţie, iar, în cazul declanşării acesteia, acţiunile de remediere disponibile nu sînt suficiente pentru a menţine starea normală de funcţionare a acestuia.

Se consideră situaţie de alertă şi cazurile în care este posibilă apariţia unor limitări în livrarea energiei electrice de import sau de la producătorii locali. În cazul situaţiei de alertă, sistemul electroenergetic este în măsură să asigure, în general, aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică, excepţie fiind unele cazuri de limitare, la nivel local, sau întreruperi în aprovizionarea cu energie electrică a unor consumatori finali, pe anumite intervale de timp;

4) situaţia de urgenţă, care se caracterizează prin faptul că, în urma apariţiei unei contingenţe de urgenţă, limitele de siguranţă operaţională a SE sînt încălcate, iar cel puţin un parametru operaţional se află în afara limitelor respective.

Se consideră situaţie de urgenţă şi limitarea semnificativă sau chiar întreruperea livrării energiei electrice de import sau de la producătorii locali. În această situaţie sistemul electroenergetic nu este în măsură să asigure aprovizionarea tuturor consumatorilor cu energiei electrică şi, respectiv, livrarea energiei electrice anumitor categorii de consumatori finali este limitată sau întreruptă pe anumite perioade;

5) situaţia de colaps (blackout), care se caracterizează prin faptul că funcţionarea parţială sau totală a sistemului electroenergetic nu mai poate fi asigurată. În această situaţie se întrerupe livrarea energiei electrice consumatorilor finali dintr-o zonă a sistemului electroenergetic sau din sistemul electroenergetic în întregime.

19. În funcţie de durata în care se manifestă, riscurile pot fi clasificate după cum urmează:

a) pe termen scurt – în această categorie se încadrează riscurile la apariţia cărora sistemul electroenergetic poate opera astfel încît să fie evitate pierderea sarcinii de energie electrică sau provocările cauzate de suprasolicitarea componentelor sistemului electroenergetic în afara limitelor admisibile. În categoria respectivă pot fi încadrate perturbaţiile bruşte, cum ar fi scurt circuitul în liniile electrice, pierderea componentelor critice ale sistemul electroenergetic etc.

Din aceeaşi categorie fac parte şi evenimentele la apariţia cărora sistemul electroenergetic este capabil să facă faţă dezechilibrelor cauzate de diferenţele dintre consumul şi producerea efectivă (la care se adaugă importul efectiv) în timp real, care apar din trei motive principale:

- întreruperile planificate şi neplanificate ale componentelor sistemului electroenergetic utilizate pentru producerea şi transportul energiei electrice;

- cereri fluctuante de energie electrică de la oră la oră, de la zi la zi şi de la un sezon la altul;

- resurse energetice variabile, care fluctuează pe parcursul zilei şi de la sezon la sezon, fiind mai puţin previzibile şi mai dificil de prognozat, mai ales pentru intervale de timp mai lungi (de exemplu, energia produsă din surse regenerabile);

b) pe termen mediu – în această categorie se încadrează situaţiile care pot afecta sistemul electroenergetic în cadrul ciclului său de investiţii, adică în intervalul de timp în cadrul căruia o schimbare completă a sistemului electroenergetic sau a unor elemente ale sistemului electroenergetic nu este fezabilă şi nu se realizează, iar acest fapt poate afecta, în viitor, securitatea aprovizionării cu energie electrică;

c) pe termen lung – din categoria menţionată fac parte potenţialele constrîngeri pe termen lung, care pot împiedica alegerea în mod liber a surselor de energie primară şi a surselor de energie electrică, la preţuri accesibile sau care pot duce la renunţarea utilizării/implementării unor tipuri de tehnologii mai eficiente în raport cu cele existente etc. Riscurile din această categorie implică o abordare complexă a problemei securităţii aprovizionării cu energie electrică, cu luarea în considerare a diferitor circumstanţe, cum ar fi: necesitatea integrării pieţei energiei electrice naţionale într-o piaţă a energiei electrice regionale.

20. În legătură cu identificarea şi evaluarea riscurilor trebuie să fie luate în consideraţie toate circumstanţele naţionale şi regionale relevante pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică, în special:

1) particularităţile sistemului electroenergetic;

2) mărimea şi modul de funcţionare a pieţei energiei electrice;

3) nivelul cererii şi capacităţile interne şi externe de a satisface cererea de consum, ţinînd seama de factorul sezonier şi perioadele de consum – de bază şi de vîrf a consumului;

4) configuraţia şi capacitatea reţelelor electrice de transport şi starea de exploatare a acestora;

5) interconexiunile existente, capacităţile maxime de interconexiune pe fiecare direcţie de import/export la frontiera ţării;

6) planurile preconizate de construcţie a interconexiunilor noi şi/sau de majorare a capacităţii interconexiunilor existente;

7) fluxurile de energie electrică reale, inclusiv fluxurile transfrontaliere;

8) planurile de implementare a proiectelor care sînt în măsură să influenţeze pozitiv securitatea aprovizionării cu energie electrică;

9) capacităţile locale de producere a energiei electrice existente şi cele planificate de a fi construite, dependenţa acestora de combustibilii necesari pentru producerea energiei;

10) analiza indicatorilor de calitate a serviciului de transport şi de distribuţie, determinaţi în conformitate cu Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a energiei electrice, aprobat de ANRE, precum şi a factorilor care pot influenţa indicatorii respectivi.

21. Suplimentar celor menţionate în punctul 20 din prezenta anexă, trebuie să fie identificate şi analizate cazurile şi scenariile de creştere bruscă a cererii de energie electrică, de limitări sau de întreruperi în aprovizionare cu energie electrică, ţinîndu-se cont de experienţele anterioare, de situaţiile descrise în punctele 16-17 din prezenta anexă, de datele statistice aferente, de probabilitatea şi durata survenirii unor astfel de evenimente, de factorul sezonier etc.

22. În legătură cu interconexiunile şi tranzacţiile transfrontaliere de energie electrică, la analiza şi evaluarea riscurilor se impune identificarea măsurilor reciproce de acţiune şi de corelare a riscurilor cu operatorii sistemelor de transport din ţările vecine.

23. În procesul identificării şi al evaluării riscurilor este imperativă determinarea nivelului şi a posibilelor consecinţe ale acestora, precum şi identificarea măsurilor necesare pentru reducerea numărului şi/sau a consecinţelor riscurilor respective. În acest sens urmează a fi analizate următoarele aspecte:

1) impactul evenimentelor de securitate specifice sistemului electroenergetic;

2) nivelul de risc specific unor de astfel de evenimente;

3) măsurile posibile care ar putea reduce numărul şi/sau consecinţele riscurilor, precum şi costurile aferente.

24. Expunerea la risc se evaluează de către fiecare întreprindere electroenergetică şi participant la piaţa angro a energiei electrice în parte, iar, la nivel naţional, identificarea şi evaluarea se efectuează de către organul central de specialitate, cu suportul operatorului sistemului de transport, care deţine licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic.

25. În legătură cu identificarea şi evaluarea riscurilor, organul central de specialitate colaborează cu ANRE, cu alte organe şi autorităţi ale administraţiei publice centrale, cu alte autorităţi publice, cu întreprinderile electroenergetice şi alţi participanţi la piaţa energiei electrice, cu consumatorii mari, precum şi cu organizaţiile ce promovează interesele consumatorilor, care sînt obligate, la solicitarea acestuia, să prezinte toate informaţiile necesare pentru evaluarea şi identificarea riscurilor.

26. La identificarea şi evaluarea riscurilor, organul central de specialitate trebuie să ţină cont şi de prevederile planurilor de dezvoltare a reţelelor electrice de transport, pentru 10 ani şi ale planurilor de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie, pentru 3 ani, elaborate de operatorii de sistem şi aprobate de ANRE, de progresele înregistrate în legătură cu efectuarea investiţiilor necesare în sistemul electroenergetic, precum şi de particularităţile specifice ale sistemului electroenergetic.

27. La identificarea şi evaluarea riscurilor, organul central de specialitate trebuie să ia în considerare existenţa congestiilor în reţelele electrice de transport, precum şi capacitatea reţelelor electrice de a adapta fluxurile de energie electrică în cazul unui scenariu care implică afectarea infrastructurii de import al energiei electrice.

28. Operatorul de transport care deţine licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic elaborează anual analize de risc privind funcţionarea sistemului electroenergetic şi le comunică organului central de specialitate.

29. Organul central de specialitate este în drept să solicite analizele de risc ale întreprinderilor electroenergetice şi ale participanţilor la piaţa de energie electrică, precum şi orice date suplimentare necesare elaborării Raportului de monitorizare privind securitatea aprovizionării cu energie electrică.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului nr.149/2019

PLANUL DE ACŢIUNI

pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice (în continuare - Plan de acţiuni) are ca scop stabilirea de măsuri preventive care vizează asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică prin crearea premiselor necesare pentru funcţionarea fiabilă şi continuă a sistemului electroenergetic, pentru funcţionarea în condiţii optime a pieţei interne de energie electrică; stabilirea unor măsuri de urgenţă care urmează să fie puse în aplicare în cazul în care piaţa energiei electrice nu mai este în măsură să furnizeze consumatorilor cantităţile necesare de energie electrică, precum şi stabilirea clară şi neechivocă a responsabilităţilor şi coordonarea activităţilor întreprinderilor electroenergetice atît la nivel de acţiuni preventive, cît şi în cazul apariţiei situaţiilor excepţionale pe piaţa energiei electrice.

2. La elaborarea Planului de acţiuni au fost evaluate riscurile asociate securităţii aprovizionării cu energie electrică şi problemele majore ale sectorului electroenergetic naţional. Prezentul Plan de acţiuni are drept scop:

1) analiza situaţiei existente pe piaţa energiei electrice, precum şi a problemelor majore ale sistemului electroenergetic din Republica Moldova;

2) identificarea şi evaluarea riscurilor asociate securităţii aprovizionării cu energie electrică (în continuare – riscuri);

3) stabilirea măsurilor preventive necesare pentru eliminarea sau reducerea riscurilor, inclusiv în legătură cu funcţionarea sigură a reţelelor electrice de transport şi de distribuţie;

4) stabilirea altor măsuri preventive, precum necesitatea de a dezvolta interconexiunile existente şi viitoare, capacităţile fizice de transport în ambele direcţii (import/export), necesare pentru diversificarea rutelor şi a surselor de aprovizionare cu energie electrică, inclusiv în legătură cu conectarea la sistemul electroenergetic din România şi, în consecinţă, la Reţeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport al Energiei Electrice (în continuare – ENTSO-E), în vederea gestionării riscurilor identificate;

5) stabilirea măsurilor necesare a fi întreprinse în funcţie de nivelul de criză survenit, inclusiv a celor ce se referă la realizarea schimbului de informaţii;

6) stabilirea măsurilor bazate pe mecanisme de piaţă, necesare a fi întreprinse în cazul situaţiei de alertă sau de urgenţă, precum şi a măsurilor care nu se bazează pe mecanisme de piaţă şi urmează a fi întreprinse în cazul situaţiei de urgenţă cînd măsurile bazate pe mecanisme de piaţă nu mai sînt suficiente pentru a asigura aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică;

7) stabilirea rolului şi a responsabilităţilor operatorilor sistemelor de transport, ale operatorilor sistemelor de distribuţie, ale furnizorilor şi ale consumatorilor de energie electrică, inclusiv în legătură cu raportarea în cazul declanşării unei situaţii excepţionale, precum şi a modalităţii de interacţiune a acestora cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii (în continuare – organul central de specialitate), cu Comisia pentru situaţii excepţionale a Republicii Moldova (în continuare – Comisia), precum şi cu alte organe şi autorităţi ale administraţiei publice centrale, cu alte autorităţi publice implicate în realizarea Planului de acţiuni respectiv;

8) stabilirea rolului şi a responsabilităţilor Comisiei, ale organului central de specialitate, ale altor organe şi autorităţi ale administraţiei publice centrale, ale altor autorităţi publice, implicate în realizarea Planului de acţiuni, inclusiv în legătură cu raportarea în cazul declanşării unei situaţii excepţionale;

9) stabilirea mecanismelor care urmează să fie aplicate în cadrul colaborării cu statele vecine, inclusiv pentru prevenirea apariţiei unor situaţii excepţionale şi/sau pentru redresarea situaţiei în cazul apariţiei situaţiei de urgenţă.

3. La elaborarea prezentului Plan de acţiuni s-a ţinut cont în primul rînd de măsurile bazate pe mecanisme de piaţă şi de posibilele efecte ale măsurilor ce urmează a fi întreprinse în situaţie de urgenţă asupra funcţionării pieţei interne a energiei electrice, asupra consumatorilor de energie electrică, precum şi asupra economiei naţionale, per ansamblu. Planul de acţiuni se actualizează de către organul central de specialitate o dată la doi ani, dacă împrejurările nu impun o actualizare mai frecventă, astfel încît să reflecte versiunea actualizată a evaluării riscurilor posibile de pe piaţa energiei electrice.

II. SITUAŢIA EXISTENTĂ PE PIAŢA ENERGIEI ELECTRICE

4. Prezentul Plan de acţiuni a fost elaborat ca urmare a analizei situaţiei pe piaţa energiei electrice şi a identificării problemelor majore existente în sectorul electroenergetic naţional, cu utilizarea datelor statistice furnizate de Biroul Naţional de Statistică, precum şi a informaţiei, datelor prezentate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (în continuare – ANRE), de ÎS "Moldelectrica" şi de celelalte întreprinderi electroenergetice, cu luarea în considerare a direcţiilor prioritare ale politicii de stat stabilite în strategiile şi documentele de politici în domeniul energeticii. Descrierea situaţiei existente, precum şi a caracteristicilor sectorului electroenergetic este reflectată în anexa la prezentul Plan de acţiuni.

5. Asigurarea aprovizionării cu energie electrică depinde de mai mulţi factori, printre care gradul şi disponibilitatea asigurării cu resurse energetice primare necesare pentru producerea locală a energiei electrice, capacitatea şi eficienţa transformării acestor resurse în energie electrică, capacitatea infrastructurii de transport al energiei electrice de a asigura schimburile transfrontaliere de energie electrică necesare cu ţările vecine, continuitatea şi stabilitatea în timp a fluxurilor de energie electrică, capacitatea infrastructurii sistemului electroenergetic necesare pentru a asigura livrarea energiei electrice consumatorilor finali, capacităţile financiare ale sectorului electroenergetic şi posibilităţile financiare ale consumatorilor de a achita plata pentru energia electrică consumată.

6. În conformitate cu datele prezentate în anexa la prezentul Plan de acţiuni se poate constata în mod cert că, în mare parte, sistemul electroenergetic funcţionează în mod normal, fără perturbaţii sau declanşări majore care ar afecta securitatea aprovizionării cu energie electrică. Totodată, în sectorul electroenergetic pot surveni anumite probleme afectează securitatea aprovizionării cu energie electrică pe piaţa internă, inclusiv:

1) capacitatea insuficientă a surselor locale de producere a energiei electrice;

2) utilizarea capacităţilor locale existente de producere a energiei electrice la un nivel foarte redus (doar pînă la 56 % din capacitatea instalată în perioada rece şi 1-13% – în perioada caldă a anului);

3) lipsa investiţiilor necesare pentru renovarea centralelor electrice existente, care sînt ineficiente şi care au un grad avansat de uzură (investiţiile necesare pentru renovarea centralelor electrice sînt foarte mari şi irealizabile în condiţiile lipsei de capital la producătorii de energie electrică);

4) preţul ridicat al energiei electrice produse la centrale electrice de termoficare (CET), legat de lipsa sarcinii termice necesare, utilizarea echipamentului învechit şi neperformant şi, respectiv, de ineficienţa acestor centrale, precum şi de practica de subvenţionare a energiei termice din contul energiei electrice produse la CET. Ca rezultat, preţul mediu al energiei electrice produse la CET depăşeşte de 1,5 ori preţul mediu de procurare a energiei electrice din exterior şi, astfel, are o influenţă negativă asupra tarifelor energiei electrice furnizate consumatorilor finali;

5) acumularea de datorii de către producătorii de energie termică faţă de furnizorul de gaze naturale, din cauza neajustării la timp a tarifelor pentru energia electrică şi termică produsă de CET. Or acest fapt constituie un risc major în asigurarea CET-urilor care produc în regim de cogenerare şi utilizează gaze naturale pentru producerea energiei electrice şi, ca urmare, creşte riscul de sistare a aprovizionării consumatorilor cu energie electrică;

6) tendinţa negativă de majorare a preţurilor de procurare a energiei electrice, cauzată de dependenţa majoră a Republicii Moldova (cu peste 80%) de două surse de energie electrică procurată de la SA "CERS Moldovenească" şi prin sistemul electroenergetic al Ucrainei în condiţii comerciale dificile, dublate de criza energetică din Ucraina;

7) capacitatea insuficientă a interconexiunilor dintre sistemul electroenergetic al Republicii Moldova şi sistemele electroenergetice ale statelor vecine şi, în primul rînd, lipsa interconexiunii cu ENTSO-E, ceea ce face practic imposibilă realizarea obiectivelor politicii de stat privind diversificarea surselor de procurare a energiei electrice şi privind crearea unei pieţe concurenţiale funcţionale în contextul integrării într-o piaţă regională. Astfel, obiectivele strategice ale politicii de stat privind dezvoltarea noilor capacităţi de producere a energiei electrice şi privind diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică prin conectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova la ENTSO-E şi prin aderarea la piaţa internă de energie electrică a UE rămîn deocamdată doar obiective care migrează dintr-o strategie în alta;

8) gradul avansat de uzură a unei bune părţi din elementele reţelelor electrice de transport şi de distribuţie, la care se adaugă lipsa de capital la operatorii sistemelor de transport şi de distribuţie pentru dezvoltarea şi modernizarea acestora, inclusiv pentru reconstrucţia şi renovarea reţelelor electrice, ceea ce majorează riscul apariţiei cazurilor de deteriorare a reţelelor electrice şi, evident, poate duce la afectarea siguranţei aprovizionării cu energie electrică;

9) lipsa premiselor necesare pentru liberalizarea de facto a pieţei energiei electrice şi pentru dezvoltarea concurenţei reale pe segmentul producerii şi furnizării energiei electrice, ceea ce împiedică crearea unei pieţe a energiei electrice dezvoltate, stabile şi predictibile, în cadrul căreia preţurile şi tarifele la produsele şi serviciile furnizate de întreprinderile electroenergetice să se formeze în mod transparent şi conform mecanismelor bazate pe piaţă, în beneficiul consumatorilor finali;

10) în pofida reformelor realizate, inclusiv prin liberalizarea totală a pieţei energiei electrice, nu au fost atrase investiţii semnificative în sectorul electroenergetic. La momentul actual, există un dezechilibru pronunţat în legătură cu atragerea finanţării în sectorul electroenergetic, fiind atrase mai degrabă finanţări din credite externe şi din partea donatorilor, decît din partea sectorului privat.

III. RISCURILE IDENTIFICATE ŞI REZULTATELE EVALUĂRII ACESTORA

7. În virtutea celor descrise în capitolul II din prezentul Plan de acţiuni, actualmente Republica Moldova nu dispune de suficiente surse interne pentru producerea energiei electrice. Ca urmare, pe termen scurt, asigurarea aprovizionării consumatorilor cu energie electrică depinde, în primul rînd, de siguranţa procurării şi a livrării energiei electrice de la SA "CERS Moldovenească" şi din sistemul electroenergetic al Ucrainei (care, împreună, acoperă peste 80% din necesarul consumului naţional brut de energie electrică), precum şi de asigurarea producerii locale. Aşadar, producerea de accidente tehnice grave sau lipsa de combustibil necesar pentru producerea energiei electrice la centralele electrice din partea dreaptă a Nistrului; întreruperea livrării energiei electrice de la SA "CERS Moldovenească" sau din Ucraina din cauza lipsei de combustibil, a accidentelor tehnice grave, inclusiv în interconexiuni, din cauza dezastrelor naturale, a condiţiilor climaterice nefavorabile, precum şi din motive economice, politice, inclusiv în caz de terorism sau conflicte armate sunt exemple de riscuri ce pot afecta securitatea aprovizionării cu energie electrică.

8. De menţionat şi faptul că, actualmente, Republica Moldova nu-şi poate diversifica sursele de aprovizionare cu energie electrică, deoarece sistemul electroenergetic naţional nu este conectat la ENTSO-E şi, astfel, Republica Moldova nu poate adera la piaţa internă a energiei electrice din UE.

9. Riscurile asociate aprovizionării cu energie electrică în cazul reţelelor electrice de transport şi de distribuţie se referă la defecţiunile tehnice grave care pot apărea drept consecinţă a producerii dezastrelor naturale, a condiţiilor climaterice nefavorabile sau a accidentelor grave, provocate inclusiv în caz de terorism sau conflicte armate. Alte defecţiuni tehnice ale reţelelor electrice de transport şi de distribuţie nu pot avea un impact determinant pentru declanşarea unei crize majore în aprovizionarea cu energie electrică, întrucît operatorii de sistem (ÎS "Moldelectrica", RED "Union Fenosa", RED Nord) dispun de toate mijloacele şi procedurile necesare pentru exploatarea şi întreţinerea în stare tehnică normală a reţelelor electrice, precum şi pentru intervenţia promptă în caz de apariţie a unor defecţiuni în anumite zone ale reţelelor electrice, astfel încît restabilirea aprovizionării consumatorilor cu energie electrică să fie asigurată în termen cît mai restrîns. Totuşi, în pofida gradului avansat de uzură al unor elemente din reţelele electrice de transport şi de distribuţie, acestea se află încă într-o stare satisfăcătoare de funcţionare şi sînt în măsură să asigure securitatea aprovizionării cu energie electrică.

10. Securitatea aprovizionării cu energie electrică poate fi afectată atît de factori externi, cît şi de factori interni, care pot avea legătură cu: fiabilitatea operaţională a sistemului electroenergetic, asigurarea cu resurse energetice primare necesare pentru producerea energiei electrice, asigurarea echilibrului între cerere şi ofertă. La rîndul lor, riscurile pot fi grupate după cum urmează:

1) riscurile tehnice, ce pot apărea din cauza lipsei investiţiilor pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sistemului electroenergetic, precum şi din cauza efectuării lucrărilor de întreţinere şi de exploatare a reţelelor electrice, inclusiv a interconexiunilor, cu întîrziere sau cu încălcarea documentelor normativ-tehnice şi a standardelor de calitate;

2) riscurile economice, de exemplu cele ce ţin de dezechilibrul dintre cerere şi ofertă, de piaţa energiei electrice imatură, unde se desfăşoară activităţi comerciale subdezvoltate, de lipsa de combustibili, de instabilitatea preţurilor, de lipsa surselor financiare necesare, de instabilitatea şi de nesiguranţa veniturilor participanţilor la piaţa energiei electrice;

3) riscurile politice, de exemplu cele ce pot apărea din cauza tensiunilor politice dintre ţări şi a deficienţelor sistemelor de reglementare, a presiunilor exercitate de unii participanţi la piaţa energiei electrice prin anumite pîrghii legate de rivalităţi geopolitice, de monopol, de preţ, de cantitate şi de calitate;

4) riscurile fizice şi riscurile climaterice, ce ţin de conflictele armate, de terorism, de dezastre naturale, de accidente, de condiţii climaterice nefavorabile etc.

11. La identificarea şi evaluarea riscurilor care pot afecta securitatea aprovizionării cu energie electrică s-a ţinut cont de cazurile anterioare în care a fost periclitată securitatea aprovizionării cu energie electrică. Din motive economice şi politice, în 1992 şi în 2009 a fost sistată livrarea gazelor naturale de către Federaţia Rusă, iar în 1998 şi în 1999, din cauza limitării livrării energiei electrice din Est, Republica Moldova a recurs la importul energiei electrice din Vest (România) în regim insular. Totodată, în noiembrie 2000 şi în ianuarie 2007, din cauza condiţiilor climaterice (formarea chiciurii), au fost grav deteriorate o parte din liniile electrice de transport şi de distribuţie şi, în consecinţă, mai mulţi consumatori au rămas fără energie electrică, iar recent, în aprilie 2017, din cauza condiţiilor meteo extreme (ninsori abundente şi căderea copacilor), au fost deteriorate mai multe reţelele electrice de transport şi de distribuţie, afectînd aprovizionarea cu energie electrică a unui număr mare de consumatori. De asemenea, s-au luat în calcul:

1) scenariile posibile de risc ce pot afecta securitatea aprovizionării cu energie electrică sau pot duce la creşterea excepţională a cererii de energie electrică, cauzele apariţiei, durata posibilă şi nivelul de criză care poate fi declanşat urmare a apariţiei riscurilor respective;

2) caracteristicile sistemului electroenergetic naţional, configuraţia, capacitatea şi starea tehnică a reţelelor electrice de transport;

3) interconexiunile şi fluxurile transfrontaliere de energie electrică;

4) capacităţile locale existente de producere a energiei electrice (din partea dreaptă a Nistrului), starea de exploatare şi dependenţa acestora de combustibilii necesari pentru producerea energiei electrice;

5) proiectele de investiţii planificate de a fi realizate şi care sînt în măsură să influenţeze pozitiv securitatea aprovizionării cu energie electrică;

6) alte circumstanţe naţionale şi regionale relevante pentru piaţa energiei electrice din Republica Moldova.

12. La elaborarea prezentului Plan de acţiuni s-au luat în considerare situaţia creată în sistemului electroenergetic, precum şi factorii externi (inclusiv contextul regional), factorii interni şi factorii climaterici, ce pot afecta securitatea aprovizionării cu energie electrică. Au fost identificate următoarele scenarii de risc, ce pot duce la limitarea sau la sistarea furnizării energiei electrice de la centralele electrice din partea dreaptă a Nistrului, de la SA "CERS Moldovenească" sau de import (din Ucraina), la afectarea semnificativă a livrării energiei electrice pe teritoriul ţării, precum şi la creşterea excepţională, în anumite perioade de timp, a consumului de energie electrică pe piaţa internă, şi anume:

scenariul 1 – limitarea sau sistarea furnizării energiei electrice din Ucraina, din diferite motive tehnice, economice, politice, fizice şi/sau climaterice;

scenariul 2 – limitarea sau sistarea furnizării energiei electrice de la SA "CERS Moldovenească", din motive tehnice, economice, politice, fizice şi/sau climaterice;

scenariul 3 – deconectarea de către autorităţile din stînga Nistrului, din motive economice şi/sau politice, a reţelelor electrice de transport care conectează atît SA "CERS Moldovenească" , cît şi sistemul electroenergetic al Ucrainei cu sistemului electroenergetic al Republicii Moldova în partea dreaptă a Nistrului;

scenariul 4 – limitarea sau sistarea furnizării energiei electrice de la centralele electrice locale (preponderent de la CET), din motive tehnice, economice, fizice şi/sau climaterice;

scenariul 5 – existenţa unor defecţiuni tehnice grave în reţelele electrice de transport naţionale, din motive tehnice, fizice şi/sau climaterice;

scenariul 6 – apariţia unui dezechilibru în sistemul electroenergetic (creşterea bruscă a consumului, lipsa rezervelor suficiente pentru reglaj, pierderea stabilităţii sistemului, scăderea sau majorarea frecvenţei/tensiunii etc.);

scenariul 7 – existenţa unor defecţiuni tehnice grave în reţelele electrice de distribuţie, din motive tehnice, fizice şi/sau climaterice.

13. Scenariile enumerate la punctul 12 şi consecinţele survenirii sînt descrise în tabelul 1 din prezentul Plan de acţiuni.

14. În conformitate cu prezentul Plan de acţiuni, la evaluarea riscurilor au fost luate în considerare probabilitatea apariţiei riscurilor identificate şi consecinţele posibile asupra aprovizionării cu energie electrică în cazul apariţiei riscurilor:

1) probabilitatea apariţiei riscurilor identificate:

a) foarte mică – este foarte puţin probabil că incidentul va avea loc pe parcursul următorilor 10 ani;

b) mică - este puţin probabil ca riscul să apară pe parcursul următorilor 5 ani;

c) medie – este probabil ca riscul să apară pe parcursul următorilor 5 ani;

d) ridicată – este probabil ca riscul să apară pe parcursul următorilor 3 ani;

e) foarte ridicată – există certitudinea apariţiei riscului în viitorul apropiat;

2) consecinţa asupra aprovizionării cu energie electrică în cazul apariţiei riscurilor identificate:

a) nesemnificativă – atunci cînd riscul survenit duce la o mică perturbare, care poate fi uşor gestionată de întreprinderile electroenergetice prin aplicarea de măsuri operative, iar aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică nu este afectată;

b) moderată – atunci cînd riscul survenit afectează aprovizionarea cu energie electrică, dar situaţia poate fi rezolvată prin aplicarea de măsuri bazate pe mecanisme piaţă, consumatorii nefiind afectaţi semnificativ;

c) semnificativă – atunci cînd riscul survenit afectează semnificativ aprovizionarea cu energie electrică, iar măsurile bazate pe mecanisme de piaţă nu mai sînt suficiente şi este necesară aplicarea măsurilor de urgenţă pentru asigurarea aprovizionării cu energie electrică a consumatorilor afectaţi;

d) gravă – atunci cînd riscul survenit provoacă întreruperi grave în aprovizionarea cu energie electrică a unui număr semnificativ de consumatori şi este necesară introducerea măsurilor de urgenţă pentru a asigura aprovizionarea cu energie electrică, în termen restrîns şi a unui număr cît mai mare de consumatori afectaţi;

e) foarte gravă – atunci cînd, ca rezultat al apariţiei riscului, aprovizionarea cu energie electrică este afectată grav pentru o mare parte de consumatori sau pentru toţi consumatorii de energie electrică şi este necesară aplicarea de măsuri de urgenţă pentru restabilirea aprovizionării cu energie electrică a tuturor consumatorilor afectaţi, în termen cît mai restrîns posibil.

15. Rezultatele evaluării calitative a riscurilor identificate sînt reflectate în matricea riscurilor (a se vedea figura 1 din prezentul Plan de acţiuni). Pe axa X a matricei sînt prezentate consecinţele (cu creşterea daunelor de la stînga la dreapta), care pot avea loc în cazul apariţiei riscurilor, iar pe axa Y este prezentată probabilitatea de apariţie a riscurilor (cu o creştere a probabilităţilor de jos în sus). Produsul cartezian al ambelor axe oferă toate combinaţiile posibile de probabilităţi şi consecinţe, adică severitatea combinaţiei probabilitate-consecinţă.

16. În matricea riscurilor prezentată în figura 1 din prezentul Plan de acţiuni, fiecare combinaţie probabilitate – consecinţă (severitate) este indicată în cod de culoare (verde, galben, roşu), după cum urmează:

IV. MĂSURILE PREVENTIVE DE ASIGURARE A SECURITĂŢII

APROVIZIONĂRII CU ENERGIE ELECTRICĂ

17. Ca urmare a analizei situaţiei existente în sectorul electroenergetic şi a rezultatelor evaluării riscurilor, inclusiv ţinînd cont de specificul de aprovizionare a Republicii Moldova cu surse energetice primare şi cu energie electrică din exterior, au fost identificate o serie de măsuri preventive care pot elimina sau reduce apariţia riscurilor.

18. În legătură cu prevenirea situaţiilor excepţionale, măsurile preventive ce ţin de cererea şi oferta de energie electrică sînt următoarele:

1) organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor de procurare a energiei electrice din exterior, în condiţii clare, transparente şi neechivoce, care să permită nu doar obţinerea de preţuri minime de procurare a energiei electrice, dar şi asigurarea aprovizionării cu energie electrică în condiţii de fiabilitate şi siguranţă, inclusiv în situaţii excepţionale;

2) implementarea, în conformitate cu rezultatele studiului de fezabilitate finalizat în 2016, a măsurilor necesare pentru realizarea obiectivelor de conectare a sistemului electroenergetic al Republicii Moldova la sistemul ENTSO-E (în comun cu Ucraina) şi de integrare a pieţei interne de energie electrică în piaţa de energie electrică a UE;

3) identificarea surselor de finanţare şi dezvoltarea proiectelor privind interconexiunea asincronă a reţelelor electrice ale Republicii Moldovei cu cele din România (construcţia liniei electrice de transport LEA 400 kV Vulcăneşti – Chişinău şi a staţiei "Back to Back" Vulcăneşti, a liniei electrice LEA 400 kV Bălţi – Suceava şi a staţiei "Back to Back" din Bălţi);

4) întreprinderea măsurilor necesare pentru realizarea obiectivelor strategice ale politicii de stat în domeniul energeticii, stabilite în Strategia naţională de dezvoltare "Moldova 2020" (aprobată prin Legea nr.166/2012), în Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030 (aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.102/2013), în Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 (aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.833/2011) şi în Planul naţional de acţiuni în domeniul energiei din surse regenerabile pentru anii 2013-2020 (aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1073/2013), cu privire la majorarea capacităţilor interne de producere a energiei electrice cu pînă la 800 MW, asigurarea ponderii energiei electrice produse din surse regenerabile la nivelul de 10% anual, precum şi cu privire la realizarea măsurilor de eficienţă energetică menite să asigure reducerea intensităţii energetice cu 10%, inclusiv reducerea intensităţii energiei electrice;

5) implementarea unui model de piaţă a energiei electrice funcţională, competitivă şi bine dezvoltată, care să poată fi integrată ulterior în piaţa internă a UE;

6) promovarea încheierii contractelor întreruptibile de transport al energiei electrice, astfel încît în cazul apariţiei unei situaţii excepţionale, operatorul sistemului de transport să fie în drept să limiteze/să întrerupă prestarea serviciului de transport în scopul asigurării funcţionării reţelelor electrice de transport în condiţii de siguranţă şi echilibru;

7) promovarea încheierii cu consumatorii mari a contractelor de furnizare întreruptibilă a energiei electrice, astfel încît în cazul apariţiei unei situaţii excepţionale, furnizorii să fie în drept să limiteze/să întrerupă furnizarea energiei electrice consumatorilor respectivi şi/sau promovarea instituirii unui mecanism care să stimuleze consumatorii mari de energie electrică să reducă sau să sisteze voluntar consumul în cazul apariţiei unei situaţii excepţionale;

8) aplicarea de către întreprinderile electroenergetice a metodelor de management al eficienţei energetice şi de gestionare a cererii.

19. Alte măsuri preventive sînt:

1) realizarea, în termenele stabilite, a proiectului investiţional în derulare privind renovarea reţelelor electrice de transport (proiect finanţat din surse Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi UE, în valoare totală de 41,2 mil. euro), ceea ce va permite ridicarea nivelului de fiabilitate şi de siguranţă a acestora şi, în consecinţă, va contribui la securitatea aprovizionării cu energie electrică;

2) elaborarea şi realizarea de către operatorul sistemului de transport şi de către operatorii sistemelor de distribuţie, în conformitate cu Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică, a planurilor de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani, a planurilor de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie pentru 3 ani, precum şi a planurilor anuale de investiţii, prin care să fie implementate măsuri concrete şi eficiente pentru garantarea fiabilităţii sistemului electroenergetic şi pentru asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică;

3) crearea şi menţinerea de către CET-uri a stocurilor de combustibil alternativ necesare pentru producerea energiei electrice şi termice în cazul apariţiei unei situaţii excepţionale;

4) crearea, reînnoirea şi menţinerea în permanenţă, spre exemplu, a stocurilor de materiale, echipamente, utilaje necesare în cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă;

5) elaborarea şi revizuirea periodică de către operatorul sistemului de transport, care deţine licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic, a planului de protecţie a sistemului electroenergetic împotriva perturbaţiilor majore, a planului de restaurare a funcţionării sistemului electroenergetic, precum şi coordonarea planului de restaurare cu operatorii de transport din ţările vecine cu care este interconectat sistemul electroenergetic al Republicii Moldova;

6) crearea de către producătorii, operatorii de sistem şi de către furnizorii de energie electrică a comisiilor pentru situaţii excepţionale de obiect, a formaţiunilor Protecţiei Civile şi stabilirea rolului acestora;

7) aplicarea unei politici tarifare adecvate, care să asigure ca tarifele şi preţurile reglementate din sectorul electroenergetic să acopere pe deplin costurile minime reale, necesare şi justificate pentru desfăşurarea activităţilor lor pe piaţa energiei electrice, precum şi pentru evitarea sau chiar neadmiterea acumulării de datorii faţă de furnizorii de resurse energetice primare şi faţă de furnizorii interni şi externi de energie electrică;

8) întocmirea şi revizuirea semestrială de către operatorul sistemului de transport care deţine licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic a listei din Normativul de deconectări manuale ale unor categorii de consumatori de energie electrică, precum şi a listei din Normativul de limitare a consumului de energie electrică pe tranşe în situaţii deosebite în sistemul electroenergetic, în conformitate cu Normele tehnice ale reţelelor electrice de transport, aprobate de ANRE;

9) elaborarea şi realizarea de către producătorii şi operatorii de sistem a planurilor anuale de mentenanţă şi de reparaţii curente şi capitale a centralelor electrice, a reţelelor electrice de transport, a reţelelor electrice de distribuţie, astfel încît să fie asigurată funcţionarea acestora în condiţii de siguranţă, fiabilitate, continuitate şi eficienţă, iar sistemul electroenergetic să activeze la parametrii normali de funcţionare.

V. SITUAŢIA EXCEPŢIONALĂ ŞI GESTIONAREA ACESTEIA

20. Situaţiile specifice pentru scenariile de risc descrise la punctul 12 şi în tabelul 1 din prezentul Plan de acţiuni pot fi declanşate de diferite evenimente, grupate în două categorii principale:

a) în curs de dezvoltare – eveniment care evoluează pe parcursul a cîteva zile sau chiar săptămîni, care nu are un efect imediat, dar care într-o perioadă relativ scurtă de timp ar putea avea impact serios asupra aprovizionării cu energie electrică. În acest caz, organul central de specialitate şi întreprinderile electroenergetice sînt obligate să monitorizeze situaţia şi să întreprindă măsurile necesare pentru prevenirea posibilei declanşări a situaţiei excepţionale. Mai mult, organul central de specialitate poate institui un grup de lucru operativ pentru luarea de măsuri anticipate;

b) şoc brusc – eveniment care are loc instantaneu sau se dezvoltă în decurs de cîteva ore şi care are un impact negativ imediat asupra aprovizionării cu energie electrică. În acest caz, organul central de specialitate, operatorul sistemului de transport trebuie să informeze imediat Comisia, prin intermediul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, şi totodată să întreprindă măsurile de urgenţă pentru a înlătura sau a minimiza consecinţele survenite în legătură cu întreruperea aprovizionării cu energie electrică.

21. Pentru a asigura o abordare coerentă în legătură cu evaluarea unei situaţii excepţionale şi luarea măsurilor adecvate ca răspuns la ameninţări, este important să se determine în mod corespunzător nivelul de criză şi posibilele consecinţe asociate nivelului de criză respectiv. În funcţie de situaţia creată, există 5 niveluri ale stării de funcţionare a sistemului electroenergetic:

1) starea normală de funcţionare a sistemului electroenergetic, care se caracterizează prin faptul că, în pofida unor ameninţări, a sistemului electroenergetic se află într-o stare sigură de funcţionare, în care se menţin parametrii normali de funcţionare şi se asigură aprovizionarea continuă şi fiabilă a consumatorilor cu energie electrică;

2) situaţia N-1, care se caracterizează prin faptul că, în pofida apariţiei unei contingenţe ordinare, elementele rămase în funcţiune ale reţelelor electrice de transport sînt capabile să facă faţă situaţiei nou-create de această contingenţă, fără a fi încălcate limitele de siguranţă operaţională a sistemului electroenergetic şi fără a fi afectată aprovizionarea cu energie electrică. Situaţia N-1 se consideră menţinută în cazul în care apariţia contingenţei nu duce la:

a) întreruperea alimentării consumatorilor cu energie electrică;

b) trecerea într-un regim staţionar de funcţionare, în care există depăşiri ale limitelor admisibile ale curentului şi ale tensiunii, fapt ce cauzează deteriorări de echipamente;

c) trecerea într-un regim staţionar de funcţionare în care valorile tensiunii nu se încadrează în limitele admisibile;

d) depăşirea limitelor admisibile ale puterii de scurtcircuit în noduri;

e) pierderea stabilităţii sistemului electroenergetic;

f) declanşarea altor echipamente din reţelele electrice de transport, cu excepţia celor care se declanşează prin automatizări prevăzute special împotriva extinderii unei avarii;

g) pierderea caracterului unitar al sistemului electroenergetic;

3) situaţia de alertă, care se caracterizează prin faptul că, deşi sistemul electroenergetic se află în limitele de siguranţă operaţională, a fost detectată o contingenţă de excepţie, iar, în cazul declanşării acesteia, acţiunile de remediere disponibile nu sînt suficiente pentru a menţine starea normală de funcţionare.

Pentru situaţia de alertă sînt caracteristice cazurile în care este posibilă apariţia unor limitări în livrarea energiei electrice de import sau de la producătorii locali, sau creşterea majoră a cererii de energie electrică. În cazul situaţiei de alertă, sistemul electroenergetic este în măsură să asigure, în general, aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică, cu excepţia unor cazuri de limitare la nivel local sau a întreruperii aprovizionării cu energie electrică a consumatorilor finali din anumite zone, pe anumite intervale de timp;

4) situaţia de urgenţă, care se caracterizează prin faptul că, în urma apariţiei unei contingenţe de urgenţă, limitele de siguranţă operaţională a sistemului electroenergetic sînt încălcate, iar cel puţin un parametru operaţional se află în afara limitelor respective.

Se consideră situaţie de urgenţă şi limitarea semnificativă sau chiar întreruperea livrării energiei electrice de import sau de la producătorii locali. În cazul situaţiei de urgenţă sistemul electroenergetic nu este în măsură să asigure aprovizionarea tuturor consumatorilor cu energiei electrică, iar livrarea energiei electrice unor categorii de consumatori finali este limitată sau întreruptă pe anumite perioade;

5) situaţia de colaps (blackout), care se caracterizează prin faptul că funcţionarea parţială sau totală a sistemului electroenergetic nu mai poate fi asigurată din cauza rămînerii fără tensiune. În cazul situaţiei de colaps se întrerupe livrarea energiei electrice consumatorilor finali dintr-o zonă a sistemului electroenergetic sau din sistemul electroenergetic în întregime.

22. În sensul prezentului Plan de acţiuni, se consideră situaţie excepţională situaţia de urgenţă sau situaţia de colaps, la a căror declanşare poate surveni una dintre următoarele consecinţe:

1) sistemul electroenergetic a rămas fără tensiune parţial sau total (situaţie de colaps);

2) a fost întreruptă semnificativ furnizarea energiei electrice din exterior şi/sau de la producătorii locali sau a apărut cerere de energie electrică excepţională, în condiţiile în care oferta disponibilă nu este în măsură să satisfacă cererea de energie electrică (sistemul electroenergetic nu este în stare să asigure toţi consumatorii cu energie electrică), iar măsurile bazate pe mecanisme de piaţă, deşi implementate, nu permit asigurarea aprovizionării consumatorilor cu energie electrică şi este necesară luarea unor măsuri de urgenţă;

3) a fost afectată semnificativ furnizarea energiei electrice din cauza defecţiunilor majore în reţelele electrice de transport sau în reţelele electrice de distribuţie (de exemplu, avarii, incendii, calamităţi naturale, condiţii climaterice extreme, atac terorist), motiv pentru care energia electrică nu poate fi preluată de la producători/de la furnizorii din import şi transportată/distribuită consumatorilor finali din zonele afectate, iar, ca urmare, este necesară luarea măsurilor de urgenţă pentru restaurarea defecţiunilor şi pentru restabilirea aprovizionării cu energie electrică a consumatorilor finali afectaţi.

23. Apariţia unei situaţii excepţionale se constată de către Comisie în modul stabilit în Regulamentul privind situaţiile excepţionale pe piaţa energiei electrice, iar pe perioada existenţei acesteia se aplică cu prioritate prezentul Plan de acţiuni, Regulamentul privind situaţiile excepţionale pe piaţa energiei electrice şi deciziile Comisiei.

VI. ROLUL ŞI RESPONSABILITĂŢILE ÎNTREPRINDERILOR ELECTROENERGETICE,

PRECUM ŞI ALE AUTORITĂŢILOR PUBLICE IMPLICATE ÎN CAZUL

APARIŢIEI SITUAŢIEI EXCEPŢIONALE

24. În conformitate cu prevederile Legii nr.107/2016 cu privire la energia electrică, întreprinderile electroenergetice trebuie să îşi exercite obligaţiile, inclusiv cu privire la asigurarea funcţionării sigure, fiabile şi eficiente a sistemului electroenergetic, astfel încît să fie asigurată aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică în condiţii de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, calitate şi transparenţă.

25. În cazul apariţiei unei situaţii excepţionale, întreprinderile electroenergetice sînt obligate să mobilizeze întreaga capacitate disponibilă de producere a energiei electrice, să întreprindă toate măsurile disponibile pentru echilibrarea şi aducerea sistemului electroenergetic în stare normală de funcţionare în termen cît mai restrîns şi să aplice, după caz, planul de restaurare a reţelelor electrice deteriorate.

26. Pe perioada existenţei situaţiei excepţionale, în limitele posibilităţilor tehnice, producătorii, operatorii de sistem şi furnizorii trebuie să asigure prioritar aprovizionarea cu energie electrică a orfelinatelor, a grădiniţelor de copii, a organelor de poliţie şi de situaţii excepţionale, a consumatorilor casnici, a instituţiilor medicale şi a altor organe şi instituţii de stat care, în conformitate cu legislaţia, nu sînt obligate să dispună de surse proprii de aprovizionare cu energie electrică în situaţii excepţionale.

27. În cazul apariţiei situaţiei excepţionale, operatorii de sistem sînt în drept să limiteze sau să întrerupă livrarea energiei electrice anumitor categorii de consumatori, dar numai în condiţiile şi cu respectarea procedurii stabilite în prezentul Plan de acţiuni, în Normativul de deconectări manuale ale unor categorii de consumatori de energie electrică şi în Normativul de limitare a consumului de energie electrică în situaţii deosebite în sectorul electroenergetic.

28. Normativul de deconectări manuale ale unor categorii de consumatori de energie electrică şi Normativul de limitare a consumului de energie electrică în situaţii deosebite în sectorul electroenergetic se elaborează de operatorul sistemului de transport care deţine licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic, în colaborare cu alţi operatori de sistem.

29. Restricţiile în alimentarea cu energie electrică în situaţii excepţionale trebuie aplicate doar cu respectarea principiilor stabilite în prezentul Plan de acţiuni. Orice măsură de salvgardare stabilită în conformitate cu prezentul Plan de acţiuni se aplică temporar (astfel încît să cauzeze cît mai puţine perturbări în funcţionarea pieţei energiei electrice) şi trebuie să fie limitată la strictul necesar pentru înlăturarea ameninţării siguranţei, restabilirea integrităţii fizice a persoanelor sau a reţelelor şi a instalaţiilor sistemului electroenergetic.

30. Orice măsură de salvgardare trebuie luată de către operatorul sistemului de transport care deţine licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic după consultarea altor operatori de sistem, precum şi a operatorilor sistemelor de transport din ţările vecine cu care este interconectat sistemul electroenergetic al Republicii Moldova, cu respectarea acordurilor bilaterale încheiate, inclusiv a acordurilor privind schimbul de informaţii.

31. În funcţie de situaţia creată şi specificul sistemului electroenergetic, în cazul declanşării unei situaţii excepţionale, întreprinderile electroenergetice, organele şi autorităţile administraţiei publice centrale, alte autorităţi publice trebuie să îndeplinească suplimentar o serie de măsuri specifice, după cum urmează:

A. În cazul stării normale de funcţionare a sistemului electroenergetic şi în cazul situaţiei N-1

1) operatorul sistemului de transport, operatorii sistemelor de distribuţie, producătorii şi furnizorii urmează:

a) să îşi desfăşoare activitatea în condiţii normale de lucru şi să presteze serviciile de transport, de distribuţie utilizatorilor de sistem şi, respectiv, să furnizeze energia electrică consumatorilor finali, în conformitate cu contractele încheiate cu aceştia;

b) să monitorizeze continuu situaţia creată în sistemul electroenergetic şi, în funcţie de activitatea desfăşurată, să întreprindă măsurile necesare pentru întreţinerea în stare normală de funcţionare a centralelor electrice şi a reţelelor electrice de transport şi de distribuţie, cu respectarea documentelor normativ-tehnice în domeniu, precum şi pentru furnizarea energiei electrice consumatorilor, la parametrii de calitate stabiliţi;

c) să întreprindă toate măsurile necesare pentru prevenirea şi înlăturarea tuturor evenimentelor care pot duce la declanşarea situaţiei de alertă în sistemul electroenergetic;

d) să furnizeze organului central de specialitate şi ANRE informaţii şi date concrete şi sigure cu privire la apariţia unor evenimente care ar putea declanşa situaţia de urgenţă, respectiv, cu privire la modul în care această situaţie ar putea afecta aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică;

2) organul central de specialitate urmează:

a) să centralizeze informaţiile primite de la întreprinderile electroenergetice privind situaţia creată în sistemul electroenergetic şi să le analizeze împreună cu întreprinderile electroenergetice şi ANRE;

b) să sesizeze ANRE în legătură cu necesitatea monitorizării îndeplinirii de către participanţii la piaţa energiei electrice a obligaţiilor ce le revin şi care sînt în măsură să redreseze situaţia, cu excluderea posibilităţilor de agravare ulterioară a acesteia prin transformare în situaţie de alertă sau situaţie de urgenţă;

c) să informeze Comisia, prin intermediul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, referitor la situaţia creată şi la consecinţele care ar putea surveni în sistemul electroenergetic în legătură cu apariţia evenimentelor care ar putea declanşa situaţia de alertă sau situaţia de urgenţă, precum şi referitor la măsurile ce urmează a fi luate pentru redresarea situaţiei create. Pentru identificarea măsurilor ce urmează a fi întreprinse, organul central de specialitate poate solicita concursul ANRE;

d) să evalueze, inclusiv cu concursul ANRE, nivelul de pregătire al întreprinderilor electroenergetice pentru a face faţă unei eventuale situaţii excepţionale.

B. În cazul situaţiei de alertă sau a situaţiei de urgenţă:

1) operatorul sistemului de transport, în funcţie de situaţia creată, urmează:

a) să informeze imediat Comisia, prin intermediul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, organul central de specialitate şi ANRE cu privire la apariţia oricărui eveniment concret şi sigur care a declanşat situaţia de alertă sau situaţia de urgenţă (a apărut o contingenţă de excepţie, iar acţiunile de remediere disponibile nu sînt suficiente pentru a menţine starea normală de funcţionare a sistemului electroenergetic; este limitată sau sistată furnizarea energiei electrice din exterior; este limitată sau sistată furnizarea energiei electrice de la producătorii locali, iar oferta disponibilă nu este în stare să acopere pe deplin cererea de energie electrică). Concomitent, operatorul sistemului de transport urmează să prezinte toată informaţia relevantă în acest sens, precum şi să comunice măsurile ce au fost şi urmează a fi întreprinse în situaţia creată, inclusiv măsurile care nu se bazează pe mecanisme de piaţă;

b) în cazul confirmării de către Comisie a situaţiei de alertă sau a situaţiei de urgenţă, să îşi îndeplinească obligaţiile, ţinînd cont de necesitatea respectării principiilor de a nu lua măsuri care pun în pericol viaţa oamenilor sau integritatea patrimoniului, precum şi de a nu restricţiona, în măsura posibilităţilor tehnice, fluxurile transfrontaliere de energie electrică;

c) să întreprindă acţiunile necesare pentru realimentarea parţială a consumatorilor afectaţi prin intermediul altor reţele electrice funcţionale, în măsura posibilităţilor tehnice;

d) să utilizeze, în caz de necesitate, la maximum capacitatea unităţilor generatoare şi a instalaţiilor de compensare sau chiar să recurgă la deconectarea liniilor electrice de 330-400 kV, în caz de majorare a tensiunii în afara limitelor;

e) să recurgă la limitarea sau chiar la sistarea, pe perioada remedierii, a furnizării energiei electrice consumatorilor finali dintr-o anumită zonă sau consumatorilor finali dintr-o anumită categorie, în conformitate cu listele stabilite în Normativul de deconectări manuale ale unor categorii de consumatori de energie electrică şi în Normativul de limitare a consumului de energie electrică în situaţii deosebite în sectorul electroenergetic sau, în lipsa acestora, în conformitate cu graficele deconectărilor în evantai (CDE), coordonate cu alţi operatori de sistem (CDE 10 kV şi CDE 110 kV);

f) să întreprindă acţiunile necesare pentru a asigura funcţionarea sistemului electroenergetic cu rezervă scăzută şi, în caz de necesitate, să recurgă la limitarea sau la deconectarea parţială a unor consumatori finali (în mod automat sau manual), conform principiului menţionat la subpunctul A), în cazul lipsei rezervei suficiente pentru reglajul sistemului electroenergetic;

g) în cazul regimului asincron, să efectueze divizarea sistemului electroenergetic (automat sau manual) şi modificarea automată a puterii consumului şi generării;

h) să întreprindă acţiunile necesare pentru echilibrarea sistemului electroenergetic;

i) să întreprindă măsurile necesare pentru topirea chiciurii (prin curenţi de sarcină);

j) în caz de scădere a frecvenţei, să participe în cadrul sistemului IPS/UPS (reţea sincronă de transport a energiei electrice) la reglajul frecvenţei prin deconectarea parţială a consumatorilor şi prin utilizarea la maximum a rezervelor disponibile de generare, precum şi prin deconectarea centralelor electrice pentru păstrarea serviciilor proprii ale acestora, prin divizarea automată şi funcţionarea în regim de insulă;

k) să preia şi să transporte, în condiţii de siguranţă, cantităţile suplimentare de energie electrică puse la dispoziţie de către furnizori şi producători;

l) să întreprindă acţiunile necesare pentru remedierea, în termen cît mai restrîns, a defecţiunilor tehnice apărute în reţelele electrice de transport, precum şi pentru restabilirea funcţionării acestora în condiţii normale de lucru;

m) în cazul deconectării sistemului electroenergetic al Republicii Moldova de cel al sistemul electroenergetic al Ucrainei, să întreprindă măsurile necesare pentru funcţionarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova în regim izolat, inclusiv prin alimentarea parţială, în regim de insulă, a consumatorilor cu energie electrică procurată din România;

n) să prezinte zilnic Comisiei, prin intermediul Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, informaţii cu privire la obligaţiile îndeplinite şi măsurile întreprinse pentru redresarea situaţiei create, pe perioada situaţiei de alertă sau a situaţiei de urgenţă, cu respectarea cerinţelor stabilite în capitolul V din Regulamentul privind situaţiile excepţionale pe piaţa energiei electrice;

o) să reia imediat activitatea în condiţii obişnuite, la dispariţia cauzelor care au determinat declanşarea stării de alertă sau a stării de urgenţă, şi să notifice imediat Comisia şi organul central de specialitate, prin intermediul Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, despre acest fapt;

p) să colaboreze cu operatorii sistemelor de transport din statele vecine, inclusiv prin aplicarea unui mecanism de schimb continuu de informaţii, pentru a garanta securitatea şi fiabilitatea funcţionării reţelelor electrice de transport în contextul gestionării congestiilor.

2) operatorul sistemului de distribuţie, în funcţie de situaţia creată, urmează:

a) să informeze imediat operatorul sistemului de transport responsabil, organul central de specialitate şi ANRE, prezentînd informaţii concrete şi sigure, cu privire la apariţia unui eveniment care periclitează livrarea energiei electrice prin intermediul reţelelor electrice de distribuţie şi cu privire la măsurile ce trebuie să fie sau care au fost deja întreprinse pentru a preveni sau a minimiza impactul asupra aprovizionării cu energie electrică a consumatorilor din zona sa de activitate;

b) în cazul confirmării de către Comisie a situaţiei de alertă sau a situaţiei de urgenţă, să întreprindă măsurile stabilite în prezentul Plan de acţiuni, conform indicaţiilor operatorului sistemului de transport responsabil, precum şi să îndeplinească deciziile Comisiei;

c) să îndeplinească deciziile Comisiei, precum şi indicaţiile operatorului sistemului de transport responsabil, inclusiv cu privire la limitarea furnizării energiei electrice sau cu privire la deconectarea parţială a consumatorilor în conformitate cu listele din Normativul de deconectări manuale ale unor categorii de consumatori de energie electrică şi din Normativul de limitare a consumului de energie electrică în situaţii deosebite în sectorul electroenergetic, sau, în lipsa acestora, în conformitate cu graficele deconectărilor în evantai (CDE), coordonate cu alţi operatori de sistem (CDE 10 kV şi CDE 110 kV);

d) să întreprindă acţiunile necesare pentru realimentarea parţială a consumatorilor afectaţi prin intermediul altor reţele electrice funcţionale, în măsura posibilităţilor tehnice;

e) să preia şi să distribuie, în condiţii de siguranţă, cantităţile suplimentare de energie electrică puse la dispoziţie de către furnizori şi producători;

f) să întreprindă măsurile necesare pentru topirea chiciurii (prin curenţi de sarcină);

g) să întreprindă acţiunile necesare pentru remedierea, în termen cît mai restrîns, a defecţiunilor tehnice apărute în reţelele electrice de distribuţie, precum şi pentru restabilirea funcţionării acestora în condiţii normale de lucru;

h) la iniţiativa furnizorilor, să întrerupă livrarea energiei electrice consumatorilor mari, care au încheiat contracte de furnizare întreruptibilă cu energie electrică;

i) la iniţiativa furnizorilor, să întrerupă livrarea energiei electrice consumatorilor mari care au încheiat cu furnizorii contracte de sistare benevolă a furnizării energiei electrice în cazul apariţiei situaţiilor excepţionale;

j) să informeze zilnic operatorul sistemului de transport care deţine licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic (în continuare – operatorul sistemului de transport responsabil) cu privire la obligaţiile îndeplinite şi măsurile întreprinse pentru redresarea situaţiei create, pe perioada situaţiei de alertă sau a situaţiei de urgenţă;

k) la dispariţia cauzelor care au determinat declanşarea situaţiei de alertă sau a situaţiei de urgenţă, să notifice imediat operatorul sistemului de transport responsabil;

l) să prezinte fără întîrziere, în volum complet şi calitativ informaţia solicitată de operatorul sistemului de transport responsabil, de Comisie sau de organul central de specialitate;

m) să reia imediat activitatea în condiţii obişnuite, conform indicaţiei operatorului sistemului de transport responsabil în legătură cu dispariţia cauzelor care au determinat declanşarea situaţiei de alertă sau a situaţiei de urgenţă;

3) furnizorul, în funcţie de situaţia creată, urmează:

a) să informeze imediat operatorul sistemului de transport responsabil, operatorul de sistem cu care a încheiat contract de prestare serviciului de transport, a serviciului de distribuţie, organul central de specialitate şi ANRE, prezentînd informaţii concrete şi sigure, cu privire la apariţia unui eveniment concret care împiedică furnizarea energiei electrice consumatorilor deserviţi;

b) în cazul confirmării de către Comisie a situaţiei de alertă sau a situaţiei de urgenţă, să întreprindă măsurile stabilite în prezentul Plan de acţiuni, conform indicaţiilor operatorului sistemului de transport responsabil, precum şi să îndeplinească deciziile Comisiei;

c) să întreprindă măsurile necesare pentru procurarea şi furnizarea cantităţilor suplimentare de energie electrică necesare pentru acoperirea cererii excepţionale sau în cazul limitării sau a sistării livrării energiei electrice dintr-o anumită sursă;

d) să aplice clauzele privind întreruperea furnizării energiei electrice stabilite în contractele de furnizare întreruptibilă a energiei electrice, încheiate cu consumatorii mari;

e) să aplice clauzele privind întreruperea furnizării energiei electrice stabilite în contractele de sistare benevolă a furnizării energiei electrice în cazul apariţiei de situaţii excepţionale, încheiate cu consumatorii mari;

f) să informeze consumatorii finali deserviţi cu privire la declanşarea situaţiei de alertă sau a situaţiei de urgenţă şi cu privire la termenele aproximative de redresare a situaţiei create;

g) să informeze operatorul sistemului de transport responsabil cu privire la obligaţiile îndeplinite şi măsurile întreprinse pentru redresarea situaţiei create, pe perioada situaţiei de alertă sau a situaţiei de urgenţă;

h) la dispariţia cauzelor care au determinat declanşarea situaţiei de alertă sau a situaţiei de urgenţă, să notifice imediat operatorul sistemului de transport responsabil;

i) să prezinte fără întîrziere, în volum complet şi calitativ informaţia solicitată de operatorul sistemului de transport responsabil, de Comisie sau de organul central de specialitate;

j) să reia imediat activitatea în condiţii obişnuite, conform indicaţiilor operatorului sistemului de transport responsabil, în legătură cu dispariţia cauzelor care au determinat declanşarea situaţiei de alertă sau a situaţiei de urgenţă;

4) producătorul, în funcţie de situaţia creată, urmează:

a) să informeze imediat operatorul sistemului de transport responsabil, furnizorii de energie electrică, organul central de specialitate şi ANRE, prezentînd informaţii concrete şi sigure, cu privire la apariţia unui eveniment concret care duce la limitarea esenţială sau chiar la stoparea producerii energiei electrice la centrala electrică pe care o exploatează;

b) în cazul confirmării de către Comisie a situaţiei de alertă sau a situaţiei de urgenţă, să întreprindă măsurile stabilite în prezentul Plan de acţiuni, conform indicaţiilor operatorului sistemului de transport responsabil, precum şi să îndeplinească deciziile Comisiei;

c) în contextul întreruperii sau limitării furnizării gazelor naturale, CET urmează să întreprindă măsurile necesare în legătură cu trecerea la combustibili alternativi pentru producerea energiei electrice, utilizînd în acest scop rezervele proprii sau, la decizia Comisiei, rezervele de stat;

d) conform indicaţiilor operatorului de sistem responsabil şi în măsura posibilităţilor tehnice, să pună la dispoziţie toată capacitatea electrică disponibilă a centralei sale electrice şi/sau să majoreze/să reducă producerea energiei electrice;

e) să menţină în stare de funcţionare cel puţin un grup generator per centrală pentru servicii proprii;

f) să întreprindă măsurile necesare pentru redresarea situaţiei create la centrala sa şi să asigure reluarea imediată a procesului de producere a energiei electrice în condiţii normale de activitate;

g) să informeze operatorul sistemului de transport responsabil cu privire la obligaţiile îndeplinite şi măsurile întreprinse pentru redresarea situaţiei create pe perioada situaţiei de alertă sau a situaţiei de urgenţă;

h) să prezinte, fără întîrziere, în volum complet şi calitativ toată informaţia solicitată de operatorul sistemului de transport responsabil, de Comisie sau de organul central de specialitate;

i) la dispariţia cauzelor care au determinat declanşarea situaţiei de alertă sau a situaţiei de urgenţă, să notifice imediat operatorul sistemului de transport responsabil;

j) să reia imediat activitatea în condiţii obişnuite, conform indicaţiilor operatorului sistemului de transport responsabil, în legătură cu dispariţia cauzelor care au determinat declanşarea situaţiei de alertă sau a situaţiei de urgenţă;

5) organul central de specialitate, în funcţie de situaţia creată, urmează:

a) să centralizeze informaţiile primite de la întreprinderile electroenergetice privind situaţia creată în sistemul electroenergetic şi să le analizeze împreună cu întreprinderile electroenergetice şi ANRE;

b) să sesizeze Comisia, prin intermediul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în legătură cu declararea situaţiei de alertă sau a situaţiei de urgenţă, precum şi să identifice şi să propună Comisiei măsurile ce trebuie întreprinse pentru redresarea situaţiei, pentru atenuarea consecinţelor, precum şi pentru evitarea agravării situaţiei create. Pentru identificarea măsurilor ce urmează a fi întreprinse, organul central de specialitate poate solicita concursul ANRE;

c) să informeze Serviciul de Informaţii şi Securitate cu privire la situaţia creată;

d) să sesizeze ANRE în legătură cu necesitatea monitorizării îndeplinirii de către participanţii la piaţa energiei electrice a obligaţiilor ce le revin pentru redresarea situaţia create, pentru atenuarea consecinţelor, precum şi pentru evitarea agravării situaţiei create;

e) să monitorizeze, inclusiv cu concursul ANRE, modul de îndeplinire de către întreprinderile electroenergetice a obligaţiilor ce le revin în contextul declanşării situaţiei de alertă sau a situaţiei de urgenţă;

f) să monitorizeze modul de îndeplinire de către organele şi autorităţile administraţiei publice centrale, de către autorităţile publice, a obligaţiilor ce le revin în contextul declanşării situaţiei de alertă sau a situaţiei de urgenţă;

g) să întreprindă alte acţiuni stabilite în Prezentul plan de acţiuni şi să îndeplinească deciziile Comisiei;

h) în cazul în care situaţia de urgenţă nu poate fi gestionată în mod corespunzător prin aplicarea măsurilor la nivel naţional, la indicaţia Comisiei, să comunice acest fapt preşedintelui Grupului de coordonare privind securitatea aprovizionării a Comunităţii Energetice, pentru a fi convocată o şedinţă a Grupului de coordonare, în vederea examinării situaţiei create şi, după caz, a acordării asistenţei Republicii Moldova în coordonarea măsurilor implementate la nivel naţional şi regional pentru a face faţă situaţiei de urgenţă.

C. În cazul declanşării situaţiei de colaps (rămînerea fără tensiune parţial sau total)

1) în cazul declanşării situaţiei de colaps într-o anumită zonă a SE sau în SE, în întregime, întreprinderile electroenergetice şi organul central de specialitate urmează să întreprindă măsurile stabilite la litera B subpunctul 5, inclusiv cu privire la notificare, confirmare, informare etc., precum şi măsurile de urgenţă menite să asigure restaurarea rapidă a funcţionării sistemului electroenergetic;

2) măsurile de urgenţă pentru restaurarea funcţionării sistemului electroenergetic, urmează a fi întreprinse de întreprinderile electroenergetice, la indicaţia operatorului sistemului de transport responsabil şi în conformitate cu Planul de restaurare a funcţionării sistemului electroenergetic, elaborat de acesta potrivit Normelor tehnice ale reţelelor electrice de transport, aprobate de ANRE;

3) utilizatorii reţelelor electrice de transport au obligaţia să acţioneze prompt pentru restaurarea funcţionării sistemului electroenergetic şi să îndeplinească toate sarcinile şi condiţiile de integrare stabilite de operatorul sistemului de transport responsabil.

Anexă

la Planul de acţiuni pentru situaţii

excepţionale pe piaţa energiei electrice

SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI CARACTERISTICILE

SECTORULUI ELECTROENERGETIC

Infrastructura sistemului electroenergetic

1. Infrastructura sistemului electroenergetic constă din 3 componente principale: centralele electrice, reţelele electrice de transport şi reţelele electrice de distribuţie.

Centrale electrice

2. La data de 31 decembrie 2016, capacitatea totală de producere a energiei electrice din Republica Moldova (fără regiunea din partea stîngă a Nistrului) constituia circa 436 MW, din care:

1) 306 MW – capacitatea electrică instalată a centralelor electrice de termoficare (CET) ale S.A "Termoelectrica" din mun. Chişinău, şi anume:

a) CET - 1, construită în perioada cuprinsă între 1951-1961, cu capacitatea electrică instalată de 66 MW, care utilizează gaze naturale şi păcură;

b) CET-2, construită în anii 1976-1980, cu capacitatea electrică instalată de 240 MW, care utilizează gaze naturale şi păcură;

2) 24 MW – capacitatea electrică instalată a CET Nord din mun. Bălţi, construită în 1956-1970, care utilizează gaze naturale şi păcură;

3) 16 MW - capacitatea instalată a centralei hidroenergetice Costeşti–Stînca (CHE Costeşti–Stînca), construită în 1978;

4) 7,5 MW - capacitatea instalată a 41 centrale electrice care utilizează surse regenerabile, construite în perioada cuprinsă între 2010 - 2016 , din care:

a) 3 centrale electrice pe biogaz, cu capacitatea totală de 2,8 MW;

b) 3 centrale electrice eoliene, cu capacitatea totală de 2,3 MW;

c) 24 centrale electrice solare, cu capacitatea totală de 1,8 MW;

5) 87 MW – capacitatea electrică a altor centrale electrice, inclusiv a fabricilor de zahăr construite în anii 1956 - 1981.

3. Capacitatea de producere a energiei electrice de către centralele electrice situate în regiunea din partea stînga Nistrului este de 2600 MW, inclusiv:

1) 2520 MW – capacitatea instalată a SA "CERS Moldovenească" , construită în 1964-1982, care utilizează gaze naturale, păcură şi cărbune;

2) 48 MW – capacitatea instalată a Centralei hidroenergetice Dubăsari (CHE Dubăsari), construită în 1954-1966;

3) CET Tirotex – 32 MW.

4. Capacitatea de producere a energiei electrice (fără regiunea din partea stînga a Nistrului) depinde în mare parte de sarcina termică de consum şi este utilizată la un nivel relativ satisfăcător în perioada rece, în timp ce în alte perioade ale anului această capacitate de producere este utilizată la un nivel foarte redus. Drept exemplu, în figura 1 din prezenta anexă este prezentată informaţia privind capacitatea orară medie de producere a energiei electrice pe parcursul anului 2016 (fără centralele electrice situate în partea stîngă a Nistrului), iar în figura 2 din prezenta anexă este reflectată informaţia privind sarcina maximă şi minimă de consum în perioada anului 2016.

Figura 1.

Capacitatea orară medie

de generare a energiei electrice pe parcursul anului 2016

(valori medii pentru fiecare oră a zilei din fiecare lună), MW

Sursa: Datele operatorului sistemului de transport, ÎS "Moldelectrica"

Figura 2.

Sarcina minimă şi maximă de consum pentru zilele de lucru

caracteristice pentru fiecare lună a anului 2016, MW

Sursa: Datele operatorului sistemului de transport, ÎS "Moldelectrica"

5. Totodată, rezultă în mod cert faptul că centralele electrice situate în partea dreaptă a Nistrului sînt în măsură să asigure sarcina maximă de consum a Republicii Moldova la un nivel mediu anual redus, sub 19%. În perioada rece a anului (ianuarie - martie şi octombrie - decembrie), sarcinile de producere a centralelor electrice situate în partea dreaptă a Nistrului sînt utilizate la un nivel mediu de 24% - 56 % din capacitatea instalată, ceea ce asigură de la 15% pînă la 38% din sarcina maximă de consum a energiei electrice din perioada respectivă. În perioada caldă a anului (aprilie - septembrie), capacitatea de producere a centralelor electrice locale este utilizată la nivelul de numai 1% - 13% din capacitatea instalată şi asigură cel mult 11% din sarcina maximă de consum a Republicii Moldova. Celelalte circa 62% - 99% din sarcina de consum sînt acoperite din producerea energiei electrice la SA "CERS Moldovenească" şi/sau din importul energiei electrice din Ucraina.

Reţelele electrice de transport

6. În conformitate cu Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică, se consideră reţele electrice de transport sistemul de linii electrice de tensiune înaltă, cu echipament şi utilaj de transformare şi de comutare, precum şi cu instalaţii auxiliare, care serveşte la transportul energiei electrice. Reţelele electrice de transport din partea dreaptă a Nistrului includ:

1) 4704,41 km de linii electrice aeriene (LEA), din care:

a) 203 km LEA 400 kV;

b) 377,34 LEA 330 KV;

c) 3338,82 LEA 110 kV;

d) 785,25 km LEA 35 kV.

2) 183 de substaţii de transformare (649 de transformatoare), cu capacitatea totală de 4725,2 MVA, inclusiv:

a) 1 substaţie 400/110/35 kV, cu capacitatea de 500 MVA;

b) 1 substaţie 330/110/35 kV, cu capacitatea de 525 MVA;

c) 2 substaţii 330/110/10 kV, cu capacitatea totală de 1000 MVA;

d) 39 substaţii 110/35/10 kV, cu capacitatea totală de 1107,6 MVA;

e) 86 substaţii 110/10 kV, cu capacitatea totală de 1183,3 MVA;

f) 1 substaţie 110/10/6 kV cu capacitatea de 16,3 MVA;

g) 2 substaţii 110/6 kV, cu capacitatea totală de 38,6 MVA;

h) 39 substaţii 35/10 kV, cu capacitatea totală de 244,3 MVA;

i) 8 substaţii 35/10/6 kV, cu capacitatea totală de 93,5 MVA;

j) 1 substaţie 35/6 kV, cu capacitatea de 4 MVA;

k) 2 substaţii 35/6/0.4 kV, cu capacitatea totală de 7 MVA;

l) 1 substaţie 10/6 kV, cu capacitatea de 5,6 MVA.

7. La reţelele electrice de transport sînt racordate în mod direct instalaţiile electrice ale unui singur consumator final (consumator noncasnic), precum şi 14 centrale electrice, din care 3 centrale electrice care utilizează surse regenerabile. În anul 2016 sarcina electrică maxima a reţelelor electrice de transport a fost de 1067 MW.

8. Sistemul electroenergetic al Republicii Moldova, incluzînd regiunea din stînga Nistrului, este conectat în mod sincron la sistemul electroenergetic al Ucrainei prin 18 linii sau segmente de linii electrice, din care 7 LEA cu tensiune nominală de 330 kV şi 11 LEA cu tensiunea nominală de 110 kV, linii care asigură transportul energiei electrice atît pentru Republica Moldova, cît şi pentru Ucraina (import/export în acelaşi timp).

9. Importul din Ucraina este limitat de stabilitatea statică. Capacitatea de import depinde de valoarea fluxului prin aşa-numita "interfaţă de control Ucraina-Moldova-Odesa" (în continuare – interfaţă de control), de configuraţia reţelelor electrice de transport din Republica Moldova şi Ucraina, precum şi de numărul de grupuri generatoare în funcţiune la SA "CERS Moldovenească" şi la CHE Dnestrovsk. Interfaţa de control include 4 linii de 330 kV: CHE Dnestrovsk (Ucraina) – Bălţi (Republica Moldova), Kotovsk (Ucraina) – SA "CERS Moldovenească" (Republica Moldova) şi Adjalik (Ucraina) – Usatovo 1 şi Usatovo 2 (Ucraina).

10. Pentru topologia normală, fluxul admisibil de energie electrică prin interfaţa de control variază în funcţie de numărul de grupuri generatoare în funcţiune la SA "CERS Moldovenească" şi la CHE Dnestrovsk, în limitele 1250-1500 MW. Totodată, este de menţionat că CHE Dnestrovsk este utilizată pentru acoperirea vîrfului de sarcină, iar importul energiei electrice din Ucraina şi achiziţionarea energiei electrice la SA "CERS Moldovenească" se exclud reciproc (în cazul importului energiei electrice din Ucraina se micşorează numărul de grupuri generatoare în funcţiune la SA "CERS Moldovenească"). Or acest fapt duce la reducerea diapazonului valorii capacităţii interfeţei de control şi, respectiv, a transportului spre Republica Moldova a energiei electrice din import pînă la 350-500 MW. Pentru topologii cu elemente ieşite din funcţiune, valoarea importului din Ucraina spre Republica Moldova poate să scadă chiar la zero.

11. Totodată, fluxul admisibil de energie electrică prin fiecare interconexiune ce asigură interconectarea dintre sistemul electroenergetic al Republicii Moldova şi sistemul electroenergetic al Ucrainei este limitat de parametrii tehnici ai echipamentului aferent (conductor, transformatoare de curent în capetele liniei electrice). Informaţiile cu privire la interconexiunile dintre sistemul electroenergetic al Republicii Moldova şi sistemul electroenergetic al Ucrainei, precum şi cu privire la fluxul admisibil pe fiecare interconexiune în parte sînt reflectate în tabelul 1 din prezenta anexă.

12. De asemenea, sistemul electroenergetic al Republicii Moldova este interconectat cu sistemul electroenergetic al României. Însă, dat fiind faptul că acestea fac parte din sisteme sincrone diferite – IPS/UPS (reţea sincronă de transport a energiei electrice) şi ENTSO-E, realizarea schimburilor de energie electrică (import/export) prin interconexiunile respective este limitată de regimul radial de funcţionare şi poate fi efectuată doar în condiţii insulare. Informaţiile cu privire la interconexiunile dintre sistemul electroenergetic al Republicii Moldova şi cel al României, precum şi cu privire la capacitatea acestora se regăsesc în tabelul 2 din prezenta anexă.

13. Actualmente, toate problemele ce ţin de acces la interconexiunile dintre Republica Moldova şi Ucraina, în legătură cu importul energiei electrice din Ucraina, sînt gestionate de Î.S. "NEK Ukrenergo" (operatorul sistemului de transport din Ucraina), iar cele ce ţin de acces la interconexiunile dintre Republica Moldova şi România, în legătură cu importul din România, se află în gestionarea S.A. "Transelectrica" (operatorul sistemului de transport din România).

14. Exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor electrice de transport, precum şi gestionarea problemelor legate de acordarea accesului, inclusiv de racordare la reţelele electrice de transport naţionale constituie obligaţia ÎS "Moldelectrica", singurul operator al sistemului de transport din Republica Moldova. Activitatea de transport al energiei electrice se efectuează în baza licenţei pentru transportul energiei electrice. Totodată, în conformitate cu Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică, operatorul sistemului de transport care deţine licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic este responsabil pentru dirijarea operativ-tehnologică unică a sistemului electroenergetic, precum şi pentru echilibrarea acestuia.

15. În contextul obligaţiilor stabilite prin lege, Î.S. "Moldelectrica" efectuează anual lucrări de întreţinere, de reparaţie curentă şi capitală, precum şi de reconstrucţie şi de modernizare a reţelelor electrice de transport, inclusiv a liniilor, a staţiilor electrice, a dispozitivelor de protecţie prin relee şi automatică (PRA), precum şi a echipamentului de măsurare, de comunicaţii şi telemecanică, pentru a menţine starea normală de funcţionare a acestora. Astfel, în 2001-2002 au fost restabilite integral liniile electrice deteriorate ca urmare a condiţiilor meteo nefavorabile din luna noiembrie a anului 2000, cînd din cauza chiciurii au fost deteriorate 48 de linii electrice de transport de diferite categorii de tensiune. De asemenea, şi în ianuarie 2007 chiciura a cauzat deteriorarea în mod semnificativ a unor linii electrice de transport, iar lucrările de reabilitare au fost făcute într-o perioadă de timp foarte scurtă.

16. Totodată, începînd cu anul 2005, Î.S. "Moldelectrica" a efectuat lucrări de modernizare a echipamentului staţiilor electrice (SE) 330 kV Chişinău, Străşeni, Bălţi, a efectuat lucrări de înlocuire a două transformatoare la SE 330 kV Chişinău, a construit noi LEA 110 kV, inclusiv intersistemice, precum şi a iniţiat lucrări de reconstrucţie a sistemului electroenergetic 110 kV, de modernizare a liniilor electrice 330 kV şi de renovare a dispozitivelor PRA, a dispozitivelor de comunicaţii şi telemecanică şi a sistemelor de evidenţă a energiei electrice. De asemenea, a fost finalizată implementarea sistemului de monitorizare, control şi achiziţii de date SCADA şi a sistemului automatizat de evidenţă comercială a energiei electrice.

17. Este de menţionat că pe parcursul ultimilor ani întreruperi semnificative în livrarea energiei electrice din cauza defecţiunilor în reţelele electrice de transport nu au avut loc, excepţie fiind întreruperile programate şi unele întreruperi neprogramate, pe perioade scurte de timp şi cu impact nesemnificativ asupra livrărilor de energie electrică, ce au fost cauzate de apariţia unor defecţiuni neesenţiale. Astfel, pe parcursul anului 2016, în reţelele electrice de transport au fost înregistrate, în total, 87 de întreruperi cu o durata medie de 33,7 minute/an, energia nelivrată din aceste cauze fiind de 255,5 mii kWh, sau 0,005% din totalul energiei electrice transportate. Informaţiile detaliate cu privire la întreruperile în reţelele electrice de transport, inclusiv cu privire la energia electrică nelivrată din această cauză, în perioada 2012-2016 sînt prezentate în tabelul 3 din prezenta anexă.

18. În concluzie, deşi ÎS "Moldelectrica" nu dispune de surse financiare necesare pentru dezvoltarea interconexiunilor cu ENTSO-E, pentru construcţia de noi reţele electrice de transport, precum şi pentru renovarea, reconstrucţia şi modernizarea, în mod integral, a liniilor electrice de transport existente, actualmente reţelele electrice de transport se află într-o stare tehnică de exploatare satisfăcătoare şi permit aprovizionarea continuă şi fiabilă a consumatorilor cu energie electrică.

Reţelele electrice de distribuţie

19. Reţelele electrice de distribuţie, situate pe partea dreaptă a Nistrului au o lungime totală de 56,84 mii km, din care: 1,8 mii km de linii electrice de tensiune înaltă (35-110 kV), 22,1 mii km de linii electrice de tensiune medie (6-10 kV) şi 32,9 mii km de linii electrice de tensiune joasă (0,4 kV), precum şi includ 14764 de transformatoare electrice cu o capacitate totală de 4583,7 MVA.

20. La reţelele electrice de distribuţie sînt racordate în mod direct 29 de centrale electrice, 27 din care utilizează surse regenerabile, precum şi 1362,7 mii instalaţii electrice ale consumatorilor finali, toate fiind dotate cu echipamente de măsurare. Astfel, 1276,5 mii consumatori finali sînt asiguraţi cu energie electrică prin intermediul reţelelor electrice de distribuţie, iar 1226,3 mii (96,1%) din aceştia sînt consumatori casnici. Informaţia detaliată cu privire la reţelele electrice de distribuţie este reflectată în tabelul 4 din prezenta anexă.

21. Exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie este efectuată de 2 operatori ai sistemelor de distribuţie care îşi desfăşoară activitatea în temeiul licenţei pentru distribuţia energiei electrice (ÎCS "RED Union Fenosa" S.A. şi "RED Nord" S.A.). De asemenea, potrivit Legii nr.107/2016 cu privire la energia electrică, cei doi operatori ai sistemelor de distribuţie sînt obligaţi să acorde acces liber, transparent şi nediscriminatoriu la reţelele electrice de distribuţie, inclusiv să racordeze la reţea toţi solicitanţii în condiţii prestabilite, precum şi să presteze serviciul de distribuţie a energiei electrice în mod continuu şi fiabil, cu respectarea parametrilor şi a indicatorilor de calitate stabiliţi.

22. Cu privire la calitatea serviciului de distribuţie, în perioada anului 2016 durata medie a întreruperilor în reţelele electrice de distribuţie (indicele SAIDI) a constituit 176 de minute, indicele frecvenţei medii a întreruperilor (SAIFI) a fost de 2,7, iar durata medie a unei întreruperi pentru un consumator a constituit 65 de minute. Ca urmare, se poate conchide, că în pofida unor mici probleme existente în sistemul electroenergetic, reţelele electrice de distribuţie se află într-o stare tehnică satisfăcătoare şi permit aprovizionarea continuă şi fiabilă a consumatorilor cu energie electrică.

Piaţa energiei electrice

23. În conformitate cu prevederile Legii nr.107/2016 cu privire la energia electrică, piaţa internă a energiei electrice a fost declarată deschisă, iar toţi consumatorii sînt eligibili şi au dreptul la libera alegere şi la schimbarea furnizorului de energie electrică. În realitate, însă, Republica Moldova depinde practic de o singură sursă de producere - SA "CERS Moldovenească"; aceasta deoarece piaţa energiei electrice a Republicii Moldova nu este integrată într-o piaţă regională, iar pe partea dreaptă a Nistrului nu există suficiente surse de producere. Nu este de neglijat nici situaţia existentă în sectorul energetic al Ucrainei, care nu este predictibil pe deplin din cauza războiului din anumite regiuni ale ţării respective.

24. Ca urmare, în ultimii 2 ani consumul de energie electrică din Republica Moldova a fost acoperit la nivel de circa 19% cu energie electrică produsă de centralele electrice din partea dreaptă a Nistrului, la nivel de 0,1% - 0,4% din import din Ucraina şi la nivel de peste 80 % cu energie electrică produsă de SA "CERS Moldovenească". În aceste condiţii, cu excepţia unui singur consumator, ceilalţi consumatori de energie electrică nu pot de facto să îşi exercite dreptul de a alege şi schimba furnizorul şi sînt aprovizionaţi cu energie electrică de către 2 furnizori, în condiţii şi la preţuri reglementate şi aprobate de ANRE.

25. Piaţa internă a energiei electrice este organizată şi funcţionează, în special, în conformitate cu Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi Regulile pieţei energiei electrice, aprobate de ANRE, iar în partea dreaptă a Nistrului îşi desfăşoară activitatea 59 de întreprinderi electroenergetice (conform informaţiei la data de 31 decembrie 2017), dintre care:

1) 4 întreprinderi electroenergetice, care deţin licenţă pentru producerea energiei electrice ("Termoelectrica" S.A., CET Nord, NHE Costeşti, "Picador Grup" S.R.L.);

2) 35 întreprinderi electroenergetice care produc energie electrică, dar care, în conformitate cu Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică, nu sînt obligate să obţină licenţe pentru desfăşurarea genului respectiv de activitate. Dintre acestea, 30 de producători exploatează centrale electrice care utilizează surse regenerabile;

3) 1 întreprindere electroenergetică ce deţine licenţă pentru transportul energiei electrice (ÎS "Moldelectrica" – operatorul sistemului de transport);

4) 2 întreprinderi electroenergetice care deţin licenţă pentru distribuţia energiei electrice (operatori ai sistemelor de distribuţie: ÎCS "Red Union Fenosa" SA şi "RED "Nord" SA);

5) 2 întreprinderi electroenergetice, care deţin licenţă pentru furnizarea energiei electrice şi îşi desfăşoară activitatea în condiţii şi la preţuri reglementate: ÎCS "Gas Natural Fenosa Furnizare Energie" SRL, care furnizează circa 74 % din cantitatea totală de energie electrică, livrată pe piaţa internă, pentru circa 792 mii consumatori sau circa 62 % din totalul consumatorilor din ţară şi "Furnizarea Energiei Electrice Nord" SA, care furnizează restul circa 26% din cantitatea totală de energie electrică livrată pe piaţa internă, către circa 484 mii consumatori sau circa 48% din totalul consumatorilor din ţară;

6) 14 întreprinderi electroenergetice, care deţin licenţă pentru furnizarea energie electrice şi au dreptul să-şi desfăşoare activitatea la preţuri negociate. Dintre acestea doar un singur furnizor este activ pe piaţa energiei electrice – "Energocom" SA, iar ceilalţi 13 furnizori doar deţin licenţe pentru desfăşurarea genului respectiv de activitate.

26. Pe piaţa energiei electrice se efectuează toate tranzacţiile de vînzare-cumpărare a energiei electrice, a serviciilor de sistem, a energiei electrice de echilibrare, a altor produse conexe, aceasta fiind compusă din piaţa angro a energiei electrice şi piaţa cu amănuntul a energiei electrice.

27. Actualmente¹ tranzacţiile de pe piaţa angro a energiei electrice se efectuează în baza contractelor bilaterale, ce pot fi încheiate între producători şi furnizori, între furnizorii angro şi furnizorii cu amănuntul, între furnizorul central de energie electrică şi anumite categorii de producători, între furnizorul central de energie electrică şi furnizorii de energie electrică ce furnizează energie electrică pentru consumatorii finali, între producători, furnizori şi operatorul sistemului de transport, operatorii sistemelor de distribuţie. Operatorul sistemului de transport, operatorii sistemelor de distribuţie şi furnizorul central de energie electrică sînt participanţi specifici la piaţa energiei electrice şi au dreptul să acţioneze pe piaţa energiei electrice numai în condiţiile stabilite în Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi în Regulile pieţei energiei electrice.

_______________________

¹ În conformitate cu Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică, piaţa angro a energiei electrice poate fi structurată şi în pieţe organizate. Acestea, însă, urmează a fi instituite ulterior, în modul stabilit în Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi în Regulile pieţei energiei electrice.

28. Pe piaţa vînzării cu amănuntul a energiei electrice tranzacţiile se efectuează în baza contractelor bilaterale, încheiate între furnizori şi consumatorii finali de energie electrică. Pentru a vinde energie electrică pe piaţa cu amănuntul, producătorii sînt obligaţi să obţină licenţă pentru furnizarea energiei electrice. După cum a fost menţionat anterior, marea majoritate a consumatorilor finali cumpără energie electrică în condiţii şi la preţuri reglementate de ANRE.

Energia electrică în mixul energetic al Republicii Moldova

29. În perioada dintre 2011-2016, consumul intern brut de energie electrică în Republica Moldova (fără regiunea din partea stînga Nistrului) a constituit circa 277-292 mii tone echivalent petrol (ktep), fluctuaţia medie anuală fiind în jur de 1,1%. Ponderea energiei electrice în totalul consumului intern brut de energie constituie circa 10.4 - 11.0% şi este puţin mică decît nivelului mediu al ţărilor din Uniunea Europeană (UE), unde ponderea respectivă constituie circa 13%. În consumul brut de energie electrică partea majoră (97,5 - 99%) revine energiei electrice procurate din exterior (import din Ucraina) şi procurări de la SA "CERS Moldovenească"), şi doar 1% –2,5% revine producţiei primare de energie electrică de la centralele electrice situate în partea dreaptă a Nistrului. În perioada vizată intrările de energie electrică din import şi de la SA "CERS Moldovenească" au crescut cu circa 5,9%, iar producţia primară de energie electrică s-a redus în această perioadă cu circa 43%. În aceeaşi perioadă de referinţă, energia electrică obţinuta prin transformare din alte tipuri de energie (de la centralele electrice din partea dreaptă a Nistrului) s-a redus de la 87 ktep la 78 ktep, înregistrîndu-se o descreştere de 10,3% în raport cu anul 2011. Prin comparaţie cu anul 2011, în perioada vizată producerea locală totală de energie electrică s-a redus cu circa 12,8%.

30. Totodată, în perioada vizată consumul final de energie electrică a crescut de la 291 ktep în anul 2011 pînă la 311 ktep în anul 2016, ceea ce constituie o creştere cu 19 ktep sau cu 6,5%. Din această creştere, circa 13 ktep, sau peste 68% din totalul creşterii consumului final de energie electrică, au fost acoperite din contul reducerii consumului tehnologic şi a pierderilor de energie electrică în sistemul electroenergetic.

Din consumul total final de energie electrică, circa 45% constituie consumul sectorului rezidenţial (consumatorii casnici), consum care, pe parcursul ultimilor 5 ani, a crescut cu 5,3%. Concomitent, în perioada cuprinsă între anii 2011-2014 ponderea consumului sectorului industrial şi agroindustrial în totalul consumului final de energie electrică era de circa 26%, această pondere s-a redus în anilor 2015-2016 la nivelul de circa 21-22%. În total, în anul 2016 consumul final de energie electrică în sectorul industrial şi agroindustrial s-a redus cu circa 13 ktep, sau cu circa 16% faţă de anul 2014, iar cauza principală a fost criza economică ce a avut loc în Republica Moldova în această perioadă. În sectorul comercial şi al serviciilor publice, consumul final de energie electrică a înregistrat, în perioada anilor 2011-2016, o creştere cu peste 24% şi a atins o pondere de circa 31% din totalul consumului final de energie electrică al Republicii Moldova. Informaţia detaliată despre consumul de energie electrică în mixul energetic al ţării în anii 2011-2016 este prezentată în tabelul 5 din prezenta anexă.

Producerea, importul şi consumul energiei electrice

31. Pe partea dreaptă a Nistrului producerea locală de energie electrică este realizată preponderent de către 3 întreprinderi electroenergetice: "Termoelectrica SA", creată în 2015, ca urmare a fuzionării CET-1 şi CET-2 , CET Nord, şi NHE Costeşti, care produc circa 98% din totalul de energie electrică, iar restul de circa 2% de energie electrică este produsă de către centralele electrice care utilizează surse regenerabile şi de către alte tipuri de centrale electrice (de exemplu, fabricile de zahăr).

32. Este necesar de menţionat şi că în perioada 2010-2016, producerea locală de energie electrică s-a redus cu circa 15% şi rămîne a fi cu mult sub nivelul consumului, acoperind doar puţin peste 18% din totalul necesarului de energie electrică. Pentru a acoperi integral necesităţile de energie electrică ale ţării, diferenţa este procurată de la SA "CERS Moldovenească", precum şi din import (Ucraina). În perioada menţionată ponderea energiei electrice procurate de la SA "CERS Moldovenească" , direct sau prin furnizorul din aceeaşi regiune – "Energocapital", a crescut de la 46 % în anul 2013 pînă la peste 81,6% în anul 2016. Restul energiei electrice a fost procurată din import (Ucraina) şi, pe parcursul ultimilor 2 ani, a constituit circa 0,4% - 0,1 % anual din totalul energiei procurate, fiind utilizată mai mult pentru echilibrarea sistemului electroenergetic.

33. În contextul celor expuse, este evident faptul că în prezent Republica Moldova este dependentă de energia electrică produsă la SA "CERS Moldovenească" , fapt care conferă vulnerabilitate sporită sectorului electroenergetic. Informaţiile detaliate cu privire la cantitatea de energie electrică produsă în partea dreaptă a Nistrului şi procurată din Ucraina şi de la SA "CERS Moldovenească" , în perioada 2010-2016, se regăsesc în tabelul 6 din prezenta anexă.

34. Este necesar de menţionat şi faptul că, pe parcursul unui an, producerea energiei electrice în partea dreaptă a Nistrului nu este uniformă şi are o fluctuaţie lunară destul de mare. Astfel, o mare parte a energiei electrice este produsă în perioada rece a anului, atingînd cifra lunară de circa 150 mil kWh, în timp ce în perioada primăvară-vară producerea energiei electrice scade pînă la un nivel mai mic de 10- 4 mil. kWh/lunar (cînd energia electrică este produsă de CHE Costeşti şi de centralele electrice care utilizează surse regenerabile). În schimb, cantitatea de energie electrică procurată de la SA "CERS Moldovenească" şi din Ucraina nu variază mult pe parcursul unui an. Informaţiile detaliate cu privire la fluctuaţiile de energie electrică produsă şi procurată de la SA "CERS Moldovenească" şi din Ucraina pe parcursul anului 2016 sînt reflectate în figura 3 din prezenta anexă.

Figura 3.

Producerea şi procurarea energiei electrice în anul 2016, mil. kWh

35. Potrivit datelor prezentate de întreprinderile electroenergetice, din cantitatea totală de energie electrică livrată în sistemul electroenergetic în perioada anilor 2010-2016, de la 15,5% în 2010 pînă la 10,5% în 2016 au fost utilizate pentru acoperirea consumului tehnologic şi a pierderilor de energie electrică în reţelele electrice de transport şi de distribuţie, iar restul de 84,5-89,45% au fost furnizate consumatorilor finali (consumul final de energie electrică).

36. Nu este de neglijat nici faptul că în perioada cuprinsă între 2010-2016 consumul tehnologic şi pierderile de energie în reţelele electrice s-au redus cu 163 mil. kWh sau cu 33,6%. Reducerea majoră a consumului tehnologic şi a pierderilor de energie electrică a fost atinsă în reţelele electrice de distribuţie şi se datorează în mare parte investiţiilor efectuate atît în reţelele electrice de distribuţie, precum şi în echipamentele de măsurare. Astfel, în 2016 valoarea consumului tehnologic şi a pierderilor de energie electrică în reţelele electrice de distribuţie a fost de 322,3 mil. kW, faţă de 485,3 în 2010, ceea ce constituie o reducere de 33,6% faţă de anul 2010. Respectiv, reducerea consumului tehnologic şi a pierderilor de energie în reţelele electrice a determinat micşorarea în aceeaşi măsură a cantităţii energiei electrice procurate din exterior, pentru acoperirea creşterii consumului final de energie electrică. Astfel, în perioada respectivă, consumul final de energie electrică s-a majorat cu 357,5 mil. kWh (de la 3311,6 mil. kWh în 2010 pînă la 3669,1 mil. kWh în 2016), sau cu 10,8% , în timp ce consumul brut s-a majorat doar cu 180,7 mil kWh (de la 3920,7 pînă la 4101,4 mil kWh), sau doar cu 4,6%. Concomitent, reducerea consumului tehnologic şi a pierderilor de energie în reţelele electrice a condus şi la reducerea costurilor de furnizare a energiei electrice consumatorilor finali. Datele cu privire la consumul brut, consumul tehnologic şi pierderile de energie electrică, precum şi cu privire la consumul final de energie electrică, în perioada 2010-2016, sînt prezentate în figura 4 din prezenta anexă.

Figura 4.

Consumul brut şi consumul final

de energie electrică în perioada 2010-2016, mil. kWh

Sursa: Rapoartele anuale de activitate ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică

37. Datele prezentate în figura 4 demonstrează că în perioada în cauză atît consumul brut, precum şi consumul final de energie electrică au fost în continuă creştere, înregistrîndu-se un trend ascendent pe întreaga perioadă de timp. Respectiv, în perioada menţionată consumul final de energie electrică la consumatorii casnici a crescut cu 12,8%, iar la consumatorii non-casnici – cu 9,0%. Ponderea energiei electrice consumate de consumatorii casnici în totalul consumului final de energie electrică constituie circa 44,5%, iar diferenţa de 55,5% reprezintă consumul final al consumatorilor non-casnici. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, pentru anul 2016, din consumul total de energie electrică circa 20,6% revine consumatorilor industriali, 31,2 % – consumatorilor din sectorul comercial şi, respectiv, 1,3 şi 1,9% – consumatorilor din sectorul agroalimentar şi din sectorul transporturilor (a se vedea figura 5 din prezenta Anexă). De notat, că structura consumului final de energie electrică din Republica Moldova diferă mult de structura consumului din ţările UE, unde consumul mediu de energie electrică al sectorului rezidenţial este doar la nivel de 29%, iar cel al consumatorilor industriali reprezintă peste 36% din consumul final al acestor ţări (a se vedea figura nr.6 din prezenta anexă). Mai mult, dacă în ţările din Uniunea Europeană ponderea consumului de energie electrică din sectorul industrial este în creştere, iar cea din sectorul rezidenţial - în descreştere, atunci în Republica Moldova situaţia este inversă: ponderea consumului de energie electrică din sectorul rezidenţial creşte, iar în sectorul industrial scade.

Figura 5.

Structura consumului final de energie electrică pe

sectoarele de consum în 2010 şi 2016, (% din total consum final EE)

Sursa: Ministerul Economiei şi Infrastructurii în baza datelor BNS:

Anuarul Statistic al Republicii Moldova 2013 (Tab.15.8) şi 2016 (Tab.15.5)

Figura 6.

Structura consumului final de energie electrică în ţările UE- 28 în 2010 şi 2016,

(% din total consum final energie)

Sursa: Eurostat (online, codul datelor: nrg_105a, ten 00094, tsdpc310)

38. De asemenea, în perioada vizată s-a înregistrat şi o creştere a preţului de procurare a energiei electrice atît de la SA "CERS Moldovenească" şi de la furnizorii din Ucraina, precum şi de la producătorii din partea dreaptă a Nistrului. Astfel, deşi a existat o anumită micşorare faţă de anul 2015, preţul mediu de procurare a energiei electrice în anul 2016 a fost cu peste 51% mai mare decît cel de procurare în anul 2010. Creşterea preţului de procurare a energiei electrice a condus la creşterea tarifelor de furnizare a energiei electrice consumatorilor finali, care, în perioada vizată, au fost majorate, în medie, cu peste 46%. În figura 7 din prezenta anexă sînt prezentate în detaliu informaţiile cu privire la nivelul preţurilor de procurare şi al preţurilor medii de furnizare a energiei electrice consumatorilor finali în perioada anilor 2010-2016.

Figura 7.

Preţurile de procurare

şi preţurile medii de furnizare a energiei electrice în 2010-2016, bani/kWh

Sursa: Rapoartele anuale de activitate ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică

39. Analiza consumului lunar de energie electrică în anul 2016 relevă că cel mai mare consum brut de energie electrică s-a înregistrat în lunile ianuarie, noiembrie şi decembrie, iar cel mai mic consum a fost înregistrat în perioada aprilie - iunie. Astfel, fluctuaţia de la cel mai mare la cel mai mic consum lunar a fost de circa 98,7 mil. kWh, sau de 24,6%. Pe parcursul anului 2016, consumul brut de energie electrică a fost acoperit din producerea locală doar la un nivel de la 1,1% în luna august, şi pînă la 38,2% în luna Ianuarie, iar diferenţa a fost acoperită din contul energiei electrice procurate de la SA "CERS Moldovenească" şi din Ucraina (în proporţie foarte mică de 0,1%). De altfel, situaţia descrisă se menţine practic din an în an cu foarte mici devieri. Informaţiile detaliate privind consumul brut, consumul final de energie electrică şi energia electrică produsă de centralele electrice din partea dreaptă a Nistrului, pe parcursul anului 2016 este prezentată în figura 8 din prezenta anexă.

Figura 8.

Consumul şi producerea de energie electrică în anul 2016, mil.kWh

Sursa: Datele operatorului sistemului de transport, ÎS "Moldelectrica"

40. De asemenea, consumul energiei electrice pe parcursul zilei nu este uniform. Astfel, între orele 22.00 şi 6.00 consumul energiei electrice este în descreştere, iar începînd cu ora 8.00 consumul are un trend excedentar de creştere atingînd vîrful de consum între orele 17-20 în perioada rece a anului şi între orele 21-22 în perioada caldă a anului. Drept exemplu, în figura nr.9 din prezenta anexă sînt prezentate curbele sarcinii de consum pentru fiecare oră şi lună a zilelor de lucru caracteristice (fiecare a treia zi de miercuri) ale anului 2016. Observăm că cel mai mare vîrf al sarcinii de consum s-a înregistrat pe data de 14 decembrie, ora 18.00, iar cea mai mică sarcină de consum s-a înregistrat pe data de 15 iunie, ora 5.00.

Figura 9.

Curbele sarcinii de consum pentru zilele de lucru caracteristice

pentru fiecare oră şi lună ale anului 2016, MW

Sursa: Datele operatorului sistemului de transport, ÎS "Moldelectrica"