Hotărâre nr. 149 din 09.06.2023

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â RE

privind aprobarea Platformei de dialog şi participare

 civică la procesul decizional al Parlamentului

nr. 149  din  09.06.2023

 (în vigoare 20.06.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 200-203 art. 345 din 20.06.2023

* * *

Luând în considerare necesitatea unei mai largi deschideri a Parlamentului faţă de cetăţeni,

Conştientizând faptul că sporirea gradului de transparenţă în procesul decizional este o garanţie a încrederii reciproce dintre stat şi cetăţean,

Pornind de la aspiraţiile europene ale Republicii Moldova, împărtăşind necesitatea dialogului deschis, transparent şi regulat cu societatea civilă în asigurarea unui proces democratic de luare a deciziilor prin facilitarea accesului la activitatea Parlamentului şi prin implicarea în procesul de luare a deciziilor, ţinând cont de responsabilitatea şi rolul acestuia pentru viitorul ţării,

În temeiul art.66 lit.a) din Constituţia Republicii Moldova, al Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996, al Legii nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional şi al Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative,

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.

Art.1. – Se aprobă crearea Platformei de dialog şi participare civică la procesul decizional al Parlamentului (se anexează).

Art.2. – La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Parlamentului nr.373/2005 pentru aprobarea Concepţiei privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă.

Art.3. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

PLATFORMA

de dialog şi participare civică la procesul decizional al Parlamentului

I. DISPOZIŢII GENERALE

1.1. Platforma de dialog şi participare civică la procesul decizional al Parlamentului (în continuare – Platformă) are drept scop încurajarea iniţiativelor civice, eficientizarea aportului participativ al părţilor interesate la procesul decizional al Parlamentului, contribuind astfel la asigurarea transparenţei şi la creşterea credibilităţii acestuia.

1.2. Prezentul document defineşte principiile, misiunea, obiectivele, drepturile şi obligaţiile, precum şi formele de participare civică la procesul decizional al Parlamentului.

1.3. În sensul prezentului document, următoarele noţiuni semnifică:

audiere parlamentară – întrunire pe platforma Parlamentului, în cadrul căreia se consultă opinia cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate cu privire la proiectele de acte normative sau la orice decizie a Parlamentului supusă discuţiilor;

consultare publică – instrument de comunicare între Parlament şi părţile interesate, având drept scop informarea şi colectarea de opinii, propuneri şi expertize în vederea influenţării procesului decizional;

parte interesată – cetăţeni, asociaţii constituite în corespundere cu legea, persoane juridice de drept privat, care vor fi sau ar putea fi afectaţi de deciziile adoptate de Parlament şi care pot influenţa procesul decizional;

participare civică – implicare a părţilor interesate în procesul decizional al Parlamentului;

proces decizional – procedură de elaborare, adoptare şi evaluare a unui document de politici, a unui act normativ sau a oricărui proces în care Parlamentul ia o decizie care afectează publicul;

recomandare – orice sugestie, propunere sau opinie cu caracter consultativ, exprimată verbal sau în scris de părţile interesate pe marginea proiectelor de decizii elaborate.

II. PRINCIPIILE DIALOGULUI ŞI PARTICIPĂRII CIVICE

2. Dialogul şi participarea civică se realizează în baza următoarelor principii:

1) principiul participării şi implicării – implicarea plenară, în procesul de cooperare, a reprezentanţilor părţilor interesate;

2) principiul transparenţei, inclusiv financiare – desfăşurarea procesului de cooperare într-o manieră deschisă, mecanismul de cooperare fiind clar atât părţilor interesate implicate direct în acest proces, cât şi opiniei publice;

3) principiul eficienţei – implicarea constructivă, în procesul de cooperare, a reprezentanţilor părţilor interesate, astfel încât contribuţiile lor să exercite un impact pozitiv asupra dezvoltării iniţiativelor legislative, iar Parlamentul să poată beneficia plenar de pe urma cooperării;

4) principiul egalităţii de tratament – tratarea egală, în procesul de cooperare, a reprezentanţilor tuturor părţilor interesate;

5) principiul egalităţii de şanse – exprimarea, de către reprezentanţii părţilor interesate, a necesităţilor şi intereselor diferitor grupuri sociale, în mod particular ale celor defavorizate şi marginalizate: populaţia săracă, femeile, populaţia de etnie romă, persoanele cu dizabilităţi;

6) principiul independenţei – libertatea şi independenţa reprezentanţilor părţilor interesate la stabilirea scopurilor, la luarea deciziilor şi la desfăşurarea activităţilor, acestea promovând nonpartizanatul politic, care presupune nealinierea la vreo ideologie sau politică de partid şi adoptarea unei atitudini civice responsabile;

7) principiul încrederii – cooperarea se bazează pe interacţiunea onestă, pe respectul şi încrederea reciproce dintre Parlament şi părţile interesate;

8) principiul parteneriatului – implicarea plenară şi stabilirea responsabilităţilor în vederea soluţionării cât mai eficiente a problemelor din societate.

III. ETAPELE ŞI FORMELE DE PARTICIPARE CIVICĂ

3.1. Participarea civică la procesul decizional al Parlamentului se realizează prin:

1) informarea părţilor interesate, care prevede publicarea, în format accesibil, pe pagina web oficială a Parlamentului:

a) a informaţiei privind cadrul legal de reglementare a cooperării părţilor interesate cu Parlamentul;

b) a listei părţilor interesate, sistematizată pe domeniile de activitate ale comisiilor permanente, care se actualizează semestrial;

c) a proiectelor de acte normative înregistrate în Parlament şi a dosarelor de însoţire ale acestora;

d) a hotărârii Biroului permanent al Parlamentului privind aprobarea Planului anual de evaluare ex-post a actelor normative;

e) a expertizelor şi avizelor la proiectele de acte normative, a sintezelor recomandărilor, a rapoartelor de evaluare ex-post, a analizelor de impact, a opiniilor şi altor materiale;

f) a anunţurilor privind iniţierea consultărilor în cadrul organizării audierilor sau altor evenimente de pe agenda legislativului (difuzarea, după caz, a unui comunicat de presă în mijloacele de informare în masă, precum şi expedierea acestuia, prin intermediul poştei electronice, pe adresele părţilor interesate);

g) a ordinii de zi a şedinţelor comisiilor permanente;

h) a ordinii de zi a şedinţelor plenare şi a şedinţelor Biroului permanent al Parlamentului;

i) a datelor de contact ale funcţionarilor publici din cadrul comisiilor permanente responsabili de cooperarea cu părţile interesate;

j) a raportului anual privind transparenţa în procesul decizional;

k) a altor informaţii relevante;

2) consultare permanentă, fără prezenţă fizică, care prevede:

a) recepţionarea, prin curier, poştă şi/sau e-mail, a opiniilor şi recomandărilor părţilor interesate;

b) examinarea opiniilor şi recomandărilor părţilor interesate;

c) publicarea pe pagina web oficială a Parlamentului a sintezei recomandărilor prezentate de părţile interesate;

3) participare activă, care prevede:

a) organizarea audierilor parlamentare;

b) crearea, la necesitate, de către comisiile permanente, a consiliilor de experţi;

c) crearea grupurilor de lucru cu participarea părţilor interesate;

d) convocarea conferinţei anuale;

e) încheierea memorandumului de cooperare.

3.2. Platforma nu substituie alte forme şi mecanisme de participare civică prevăzute în alte acte normative.

IV. OBIECTIVE

4. Pentru o cooperare permanentă, deschisă şi eficientă între Parlament şi părţile interesate se stabilesc următoarele obiective:

1) reprezentarea cât mai largă în Parlament a opiniilor diverselor grupuri de părţi interesate;

2) dezvoltarea democraţiei participative şi a procesului decizional;

3) asigurarea unui dialog eficient şi durabil între comisiile permanente şi reprezentanţii părţilor interesate;

4) evaluarea obiectivă a problemelor existente în societate şi identificarea celor mai importante subiecte pentru a contribui la soluţionarea lor eficientă şi operativă;

5) îmbunătăţirea cadrului normativ prin elaborarea de expertize, analize de impact, evaluări, rapoarte de evaluare ex-post, opinii şi recomandări pe marginea iniţiativelor legislative şi a proiectelor de acte normative aflate pe agenda parlamentară;

6) încurajarea iniţiativelor civice.

V. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PĂRŢII INTERESATE

5.1. Partea interesată are dreptul:

1) să participe, în condiţiile legii şi ale prezentei hotărâri, la orice etapă a procesului decizional;

2) să solicite şi să aibă acces la toate materialele aferente procesului decizional, cu respectarea prevederilor Legii nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal şi ale Legii nr.982/2000 privind accesul la informaţie;

3) să prezinte recomandări referitoare la proiectele de acte normative şi la alte acte înregistrate în Parlament;

4) să fie informată cu privire la statutul recomandărilor prezentate pe marginea proiectelor de acte normative din domeniul său de competenţă;

5) să propună, prin petiţie sau solicitare în formă scrisă, organizarea consultărilor pe marginea proiectelor de acte normative din domeniul său de competenţă, prezentând argumente relevante şi formulate clar;

6) să se înregistreze ca parte interesată prin expedierea pe adresa Secretariatului Parlamentului a unui demers cu solicitarea de a fi inclusă în lista părţilor interesate, cu indicarea datelor de contact şi a comisiilor permanente la care solicită a fi arondată, sau prin completarea formularului de înregistrare ca parte interesată, disponibil pe pagina web oficială a Parlamentului.

5.2. Partea interesată este obligată:

1) să respecte Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996, prezenta hotărâre şi alte acte normative;

2) să respecte principiile dialogului şi participării civice la procesul decizional;

3) să prezinte opiniile şi recomandările pe marginea proiectelor de acte normative înregistrate în Parlament cu respectarea termenului legal, conform prevederilor Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative, într-o formă clară, concisă, cu indicarea exactă a numărului de înregistrare a actelor normative şi a altor documente supuse consultărilor.

VI. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PARLAMENTULUI

6.1. Parlamentul are dreptul:

1) să respingă motivat recomandările formulate vag sau irelevante subiectului supus consultărilor;

2) să stabilească numărul de participanţi în corespundere cu numărul de locuri disponibile (aplicând principiul "primul venit, primul servit");

3) în caz de necesitate a urgentării procedurii de examinare a proiectelor de acte normative, să stabilească un alt termen, dar nu mai mic de 3 zile lucrătoare, pentru prezentarea recomandărilor de către părţile interesate.

6.2. Parlamentul asigură participarea civică a părţilor interesate la procesul decizional prin:

1) informarea, în modul stabilit, cu privire la organizarea audierilor parlamentare;

2) consultarea opiniei părţilor interesate asupra proiectelor de acte normative;

3) recepţionarea şi examinarea opiniilor şi recomandărilor părţilor interesate;

4) facilitarea participării civice a părţilor interesate atât în format fizic, cât şi online.

VII. CONSULTAREA PĂRŢILOR INTERESATE

7.1. Consultarea părţilor interesate asupra proiectelor de acte normative se efectuează în conformitate cu Regulamentul Parlamentului, cu Legea nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional, cu Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative şi cu prezenta hotărâre.

7.2. Termenul de prezentare a recomandărilor este de 15 zile lucrătoare de la data publicării proiectului de act normativ pe pagina web oficială a Parlamentului, în cazul în care comisia permanentă nu stabileşte alt termen rezonabil.

7.3. Consultarea părţilor interesate se realizează prin recepţionarea şi examinarea opiniilor şi recomandărilor acestora, prin întocmirea sintezei pe marginea lor şi prin organizarea de audieri parlamentare.

7.4. Audierile parlamentare

7.4.1. Audierea parlamentară este un instrument de activitate al Parlamentului prin intermediul căruia deputaţii audiază şi dezbat chestiuni actuale şi importante pentru societate, cu implicarea reprezentanţilor autorităţilor şi instituţiilor publice, a experţilor, a specialiştilor, a societăţii civile şi a altor părţi interesate.

7.4.2. Audierile parlamentare pot lua forma audierilor legislative, a audierilor pe marginea rapoartelor de evaluare ex-post a actelor normative, a audierilor de supraveghere şi a audierilor de anchetă.

7.4.3. Audierile parlamentare reprezintă proceduri de consultare a opiniei părţilor interesate referitoare la proiectele de acte normative examinate în Parlament.

7.4.4. Audierile pe marginea rapoartelor de evaluare ex-post a actelor normative se efectuează în temeiul Regulamentului Parlamentului şi al Metodologiei de evaluare ex-post privind implementarea actelor normative.

7.4.5. În cadrul audierilor de supraveghere se examinează activitatea Guvernului, a ministerelor, a altor autorităţi publice, în special modul în care acestea aplică legile. În cazul în care părţile interesate monitorizează activitatea autorităţilor publice, acestea pot prezenta un raport de alternativă.

7.4.6. La audierile de anchetă se investighează suspiciuni de încălcare a legislaţiei, de acţiuni ofensive sau de comportament inadecvat al autorităţilor publice în exercitarea funcţiilor lor.

7.5. Organizarea audierilor parlamentare

7.5.1. Audierile parlamentare se organizează de către comisiile permanente.

7.5.2. Anunţul privind locul, data, ora audierii şi subiectul supus dezbaterii se publică pe pagina web oficială a Parlamentului, de regulă, cu cel puţin 10 zile înainte de desfăşurarea audierii.

7.5.3. Procedura de organizare, de către comisia permanentă, a audierii parlamentare parcurge următoarele etape:

1) identificarea proiectului de act normativ care urmează a fi supus consultărilor;

2) identificarea părţilor interesate pe domeniile de competenţă;

3) determinarea formelor de consultare;

4) informarea părţilor interesate cu privire la organizarea consultării;

5) recepţionarea şi analiza recomandărilor, precum şi întocmirea sintezei pe marginea acestora, cu acceptarea sau neacceptarea lor.

7.5.4. Preşedintele comisiei permanente desemnează un deputat raportor şi un consultant responsabil de pregătirea, organizarea audierilor şi recepţionarea recomandărilor părţilor interesate.

7.5.5. Consultantul responsabil din cadrul comisiei permanente, în coordonare cu preşedintele acesteia şi cu deputatul raportor, elaborează agenda audierii parlamentare.

7.5.6. Agenda audierilor parlamentare trebuie să conţină informaţii privind proiectul de act normativ supus audierii, moderatorul evenimentului, autorul proiectului.

7.5.7. Secretariatul Comisiei permanente transmite părţilor interesate anunţul privind organizarea audierii parlamentare, agenda şi materialele aferente acesteia.

7.5.8. Recomandările părţilor interesate se prezintă într-o formă clară, concisă, cu argumente relevante, având caracter consultativ.

7.5.9. Secretariatul Comisiei permanente confirmă recepţionarea recomandărilor în vederea consolidării coerenţei şi a încrederii reciproce.

7.5.10. Consultantul responsabil de organizarea audierii parlamentare recepţionează şi înregistrează recomandările parvenite în comisie şi le include în sinteza recomandărilor.

7.5.11. Comisia permanentă analizează recomandările parvenite în urma audierii parlamentare şi decide asupra acceptării sau respingerii lor.

7.5.12. Consultantul responsabil întocmeşte sinteza recomandărilor, în care indică acceptarea (totală şi/sau parţială) ori respingerea de către comisie a recomandărilor recepţionate în cadrul audierii parlamentare.

7.5.13. Sinteza recomandărilor părţilor interesate se publică pe pagina web oficială a Parlamentului.

7.5.14. Secretariatul Parlamentului asigură suportul logistic şi informativ necesar în vederea bunei desfăşurări a audierilor parlamentare organizate de comisiile permanente.

7.6. Desfăşurarea audierilor parlamentare

7.6.1. Audierea parlamentară se desfăşoară în modul următor:

1) autorul iniţiativei legislative raportează pe marginea proiectului de act normativ supus audierii;

2) în cadrul audierii parlamentare poate lua cuvântul reprezentantul Guvernului sau al autorităţii publice responsabile;

3) după caz, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, cel al Centrului de armonizare a legislaţiei se pot pronunţa în privinţa corespunderii recomandărilor cu legislaţia Uniunii Europene;

4) se oferă timp pentru luări de cuvânt sau întrebări din partea deputaţilor;

5) se oferă timp pentru luări de cuvânt părţilor interesate;

6) audierile parlamentare se transmit în direct.

VIII. CREAREA CONSILIILOR DE EXPERŢI

ŞI A GRUPURILOR DE LUCRU

8.1. Comisiile permanente creează, pe lângă comisii, consilii permanente de experţi din reprezentanţi ai părţilor interesate, conform direcţiilor principale de activitate ale comisiilor.

8.2. Părţile interesate pot fi incluse în grupurile de lucru create de Parlament şi de organele de lucru ale acestuia, în vederea elaborării sau definitivării unor proiecte de acte normative.

8.3. Modul de organizare a activităţii consiliilor permanente de experţi se stabileşte de către Biroul permanent al Parlamentului.

IX. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA

CONFERINŢEI ANUALE

9.1. Conferinţa anuală

1) Conferinţa anuală se convoacă de către Preşedintele Parlamentului.

2) Agenda conferinţei anuale se elaborează în comun cu părţile interesate.

3) Recomandările şi sugestiile asupra ordinii de zi se prezintă în termen de două săptămâni de la data publicării anunţului.

4) Înregistrarea pentru participare la conferinţă se realizează prin completarea unui formular disponibil pe pagina web oficială a Parlamentului.

9.2. Anunţul cu privire la locul, data, ora şi agenda conferinţei anuale se publică pe pagina web oficială a Parlamentului şi/sau se transmite părţilor interesate, de regulă, cu cel puţin o lună înainte de desfăşurarea acesteia.

9.3. În cadrul conferinţei anuale, Parlamentul prezintă raportul privind transparenţa în procesul decizional, inclusiv gradul de participare şi impactul dialogului cu părţile interesate în procesul decizional al Parlamentului.

9.4. În cadrul conferinţei anuale se poate adopta o rezoluţie, se pot formula recomandări pe marginea subiectelor discutate, a noilor direcţii de cooperare între Parlament şi părţile interesate. Rezoluţia se publică pe pagina web oficială a Parlamentului.

9.5. Secretariatul Parlamentului este responsabil de buna organizare şi desfăşurare a conferinţei anuale, de plasarea pe pagina web oficială a Parlamentului a raportului privind transparenţa în procesul decizional.

X. MEMORANDUMUL DE COOPERARE

10.1. Parlamentul este în drept să încheie un memorandum de cooperare cu reprezentanţii părţilor interesate, cu mediul academic şi cu sectorul privat.

10.2. Memorandumul de cooperare contribuie la perfecţionarea calităţii, sub aspect juridic şi ştiinţific, a actelor normative pentru corespunderea acestora cu normele şi standardele legislaţiei Uniunii Europene.

10.3. Memorandumul de cooperare poate avea ca obiectiv diseminarea informaţiilor privind procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, armonizarea legislaţiei, precum şi implicarea părţilor interesate în procesul de implementare a Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

10.4. Memorandumul de cooperare asigură realizarea activităţilor de monitorizare alternativă ale societăţii civile pe domeniile de competenţă ale Parlamentului.

10.5. Memorandumul de cooperare contribuie la consolidarea capacităţilor instituţionale/administrative ale Parlamentului prin furnizarea de expertiză, instruire, asistenţă tehnică, consultanţă şi alte servicii de asistenţă.

10.6. Acţiunile prevăzute în memorandumul de cooperare se realizează pe principii de voluntariat.