BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Hotărâri

Hotărâre nr. 15 din 10.01.2024

cu privire la aprobarea Cerinţelor de calitate pentru uleiurile vegetale comestibile

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
10.01.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Cerinţelor de calitate

pentru uleiurile vegetale comestibile

nr. 15  din  10.01.2024

 (în vigoare 02.08.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 50-53 art. 88 din 02.02.2024

* * *

UE

În temeiul art.7, 8 şi 13 din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.59-65, art.120), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Cerinţele de calitate pentru uleiurile vegetale comestibile (se anexează).

2. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.434/2010 cu privire la aprobarea Cerinţelor "Uleiuri vegetale comestibile" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.87-90, art.510), cu modificările ulterioare.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.15/2024

CERINŢE DE CALITATE

pentru uleiurile vegetale comestibile

Prezentele Cerinţe transpun Partea VIII din Anexa VII din Regulamentul (UE) nr.1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.922/72, (CEE) nr.234/79, (CE) nr.1037/2001 şi (CE) nr.1234/2007 ale Consiliului, CELEX: 32013R1308, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347 din 20 decembrie 2013, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2021/2117 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021; Regulamentul delegat (UE) 2022/2104 al Comisiei din 29 iulie 2022 de completare a Regulamentului (UE) nr.1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte standardele de comercializare pentru uleiul de măsline şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.2568/91 al Comisiei şi al Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr.29/2012 al Comisiei, CELEX: 32022R2104, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 284 din 4 noiembrie 2022; CODEX STAN 210-1999 Standard pentru uleiuri vegetale denumite (amendat în 2005, 2011, 2013, 2015, 2019, 2021, 2022, 2023); CODEX STAN 19-1981 Standard pentru grăsimi şi uleiuri comestibile neacoperite de standarde individuale CSX 19-1981 (amendat în 2009, 2013, 2015, 2017, 2019, 2021); CODEX STAN 33-1981 Standard privind normele codex pentru uleiurile de măsline şi uleiurile din pomaceea de măsline din prima extracţie CXS 33-1981 (amendat în 2009, 2013, 2021).

DISPOZIŢII GENERALE

1. Cerinţele de calitate pentru "Uleiuri vegetale comestibile" (în continuare – Cerinţe) stabilesc cerinţele minime de calitate la comercializarea uleiurilor vegetale alimentare, specificate conform poziţiilor tarifare: 1507, 1508, 1509, 1510, 1511, 1512, 1513, 1514, 1515 şi 1804 00 000 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172/2014, care sunt destinate consumului uman, provenite atât din producţia internă, cât şi din import.

2. Prezentele Cerinţe nu se aplică produselor fabricate în gospodării individuale pentru consumul propriu.

3. În sensul prezentelor Cerinţe, următoarele noţiuni semnifică:

1) ulei vegetal comestibil – amestec din gliceride ale acizilor graşi şi substanţe aderente (ele pot conţine cantităţi mici de alte lipide, cum ar fi fosfatide, constituenţi nesaponificabili şi acizi graşi liberi prezenţi în mod natural în grăsime sau ulei;

2) ulei obţinut prin presare – ulei virgin obţinut fără schimbarea naturii uleiului, numai prin procedee mecanice, spre exemplu stoarcere sau presare cu utilizarea căldurii, nelimpezit sau limpezit prin hidratare, sedimentare, filtrare şi centrifugare;

3) ulei obţinut prin presare la rece – ulei obţinut fără schimbarea naturii uleiului, numai prin procedee mecanice, spre exemplu stoarcere sau presare, fără încălzire, nelimpezit sau limpezit prin hidratare, sedimentare, filtrare şi centrifugare;

4) ulei extractiv – ulei extras din materie primă oleaginoasă cu ajutorul solvenţilor (hexan, benzină etc.) admişi pentru utilizare în asemenea scopuri;

5) ulei vegetal nerafinat – ulei vegetal curăţit de suspensii mici şi mari;

6) ulei vegetal rafinat – ulei vegetal limpezit, conform ciclului deplin sau parţial al etapelor de rafinare;

7) ulei hidratat – ulei obţinut la prelucrarea uleiului vegetal cu ajutorul reagenţilor hidratanţi, în scopul eliminării fosfolipidelor şi a altor substanţe hidrofile;

8) ulei neutralizat – ulei eliberat parţial sau total de acizi graşi liberi;

9) ulei înălbit – ulei purificat parţial sau complet de substanţe colorante;

10) ulei dezodorizat – ulei vegetal purificat de substanţele volatile gustative şi aromatice caracteristice;

11) ulei rafinat dezodorizat – ulei rafinat supus procesului de deodorizare;

12) ulei în amestec – amestec de uleiuri vegetale în diferite raporturi;

13) ulei aromatizat – ulei cu adaos de substanţe gustative şi aromatice;

14) materie primă oleaginoasă – sâmburi, seminţe şi fructe ale plantelor oleaginoase, utilizate pentru producerea industrială a uleiurilor alimentare;

15) ulei bogat în acizi graşi omega-3 – ulei care conţine cel puţin 0,6 g acid linolenic per 100 g de produs;

16) ulei cu compoziţie echilibrată de acizi graşi polinesaturaţi (AGP) – ulei în care raportul omega-6/omega-3 constituie (1-13):1 şi este asigurat prin conţinutul de acid linoleic şi linolenic al acestuia;

17) ulei de arahide – ulei obţinut din seminţe de alune de pământ (seminţe Arachis hypogaea L.);

18) ulei de babassu – ulei obţinut din miezul fructelor unor specii de palmier (Orbignya spp);

19) ulei de cocos – ulei obţinut din miezul nucilor de cocos (Cocos nucifera L.);

20) ulei de bumbac – ulei obţinut din seminţe de diferite specii de bumbac cultivat (Gossypium spp);

21) ulei din seminţe de struguri – ulei obţinut din seminţe de struguri (Vitis vinifera L.);

22) ulei de porumb – ulei obţinut din germeni de porumb (embryos Zea L.);

23) ulei de muştar – ulei obţinut din seminţe de muştar alb (Sinapis alba L. sau Brassica hirta Moench), cafeniu şi galben (Brassica juncea (L.) Czernajew şi Cossen) şi muştar negru (Brassica nigra (L.) Koch);

24) ulei de măsline – ulei obţinut din fructe de pom de măslin (Olea europea L.), cu excepţia uleiurilor obţinute prin solvenţi sau procedee de reesterificare şi a oricărui amestec cu uleiuri de alte feluri;

25) ulei virgin de măsline – ulei obţinut din fructul de măslin doar prin procedee mecanice sau alte procedee fizice, în condiţii care nu conduc la alterarea uleiului, fructul nesuferind niciun alt tratament decât spălarea, decantarea, centrifugarea şi filtrarea, cu excepţia uleiurilor obţinute cu ajutorul unor solvenţi cu acţiune chimică sau biochimică ori prin procedee de reesterificare, şi se clasifică în:

a) ulei de măsline extravirgin – ulei virgin de măsline a cărui aciditate liberă maximă, exprimată în conţinut de acid oleic, este de 0,8 g la 100 de g;

b) ulei de măsline virgin – ulei virgin de măsline a cărui aciditate liberă maximă, exprimată în conţinut de acid oleic, este de 2 g la 100 de g;

c) ulei de măsline lampant – ulei de măsline virgin a cărui aciditate liberă maximă, exprimată în acid oleic, este mai mare de 2 g la 100 g. Se foloseşte exclusiv în scopuri industriale;

26) ulei din pomaceea de măsline din prima extracţie – uleiul obţinut prin tratarea tescovinei de măsline cu alţi solvenţi decât solvenţii halogenaţi sau prin alte tratamente fizice, cu excluderea uleiurilor obţinute prin procedee de reesterificare şi a oricăror amestec cu uleiuri de alte feluri;

27) ulei de măsline virgin ordinar – ulei de măsline virgin cu o aciditate liberă, exprimată în acid oleic, nu mai mult de 3,3 g la 100 g;

28) ulei de măsline rafinat – uleiul de măsline obţinut prin rafinarea uleiului de măsline virgin a cărui aciditate liberă, exprimată în conţinut de acid oleic, nu este mai mare de 0,3 g la 100 g;

29) ulei de măsline – compus din ulei de măsline rafinat şi din ulei de măsline virgin – uleiul de măsline obţinut prin amestecul de ulei de măsline rafinat şi ulei de măsline virgin, altul decât cel lampant, a cărui aciditate liberă, exprimată în conţinut de acid oleic, nu este mai mare de 1 g la 100 g;

30) ulei brut din turte de măsline – ulei obţinut din turte de măsline prin tratarea cu solvenţi sau prin procedee fizice, cu excepţia uleiurilor obţinute prin procedee de reesterificare;

31) ulei rafinat din turte de măsline – uleiul obţinut prin rafinarea uleiului brut din turte de măsline, a cărui aciditate liberă, exprimată în conţinut de acid oleic, nu este mai mare de 0,3 g la 100 g;

32) ulei din turte de măsline – ulei obţinut prin amestecul de ulei rafinat din turte de măsline şi ulei de măsline virgin, altul decât cel lampant, a cărui aciditate liberă, exprimată în conţinut de acid oleic, nu este mai mare de 1 g la 100 g;

33) ulei din miez de nucă – ulei obţinut din miez de nucă (Júglans régia L.);

34) ulei de cătină albă – ulei obţinut din fructe de cătină albă (Hippophae rhamnoides L.), pentru utilizare numai în amestec;

35) ulei de cătină albă cupajat – ulei obţinut prin amestecarea uleiului de cătină albă cu ulei de floarea soarelui rafinat;

36) ulei de sâmburi de palmier – ulei obţinut din sâmburii fructului de palmier (Elaeis guineensis);

37) oleină de sâmburi de palmier – fracţiunea lichidă derivată din fracţionarea uleiului de sâmburi de palmier;

38) stearină din miez de palmier – fracţiunea solidă derivată din fracţionarea uleiului de sâmburi de palmier;

39) ulei de palmier – ulei obţinut din miezul fructului de palmier (Elaeis guineensis);

40) ulei de palmier cu un conţinut mai mare de acid oleic – ulei derivat din mezocarpul cărnos al fructului hibrid de palmier (OxG) (Elaeis oleifera x Elaeis guineensis), un conţinut sporit de acid oleic trebuie să conţină cel puţin 48% acid oleic (ca % din totalul acizilor graşi);

41) oleină de palmier – fracţiunea lichidă derivată din fracţionarea uleiului de palmier;

42) stearină de palmier – fracţiunea cu punct de topire ridicat, derivată din fracţionarea uleiului de palmier;

43) superoleina de palmier – o fracţiune lichidă derivată din uleiul de palmier, produs printr-un proces special de cristalizare controlat pentru a obţine o valoare a iodului de 60 sau mai mare;

44) ulei de cacao – ulei obţinut din boabe de cacao (Theobroma cacao);

45) ulei de rapiţă – ulei obţinut din seminţe de rapiţă (Brassica napus L., Brassica campestris L., Brassica juncea L. şi Brassica tournefortii Gouan species);

46) ulei de rapiţă cu conţinut redus de acid erucic – ulei obţinut din seminţe de rapiţă Brassica napus L., Brassica campestris L., Brassica juncea L. cu conţinut redus de acid erucic (maximum 2% din conţinutul total de acizi graşi);

47) ulei de tomate – ulei obţinut din seminţe de tomate (Lycopersicum esculentum Mill.);

48) ulei de saflor – ulei obţinut din seminţe de şofrănel (seminţe Carthamus tinctorious L.);

49) ulei de saflor cu un conţinut sporit de acid oleic – ulei obţinut din seminţe oleaginoase de şofrănel din speciile Carthamus tinctorious L. cu un conţinut sporit de acid oleic;

50) ulei de susan – ulei obţinut din seminţe de susan (seminţe Sesamum indicum L.);

51) ulei de soia – ulei obţinut din boabe de soia (seminţe Glycine max (L.) Merr.);

52) ulei de floarea-soarelui – ulei obţinut din seminţe de floarea-soarelui (seminţe Helianthus annuus L.);

53) ulei de floarea-soarelui cu conţinut sporit de acid oleic – ulei obţinut din toate speciile de seminţe de floarea-soarelui (seminţe Helianthus annuus L.), cu conţinut sporit de acid oleic;

54) ulei de floarea-soarelui cu conţinut mediu de acid oleic – ulei obţinut din toate speciile de seminţe de floarea-soarelui (seminţe Helianthus annuus L.), cu conţinut mediu de acid oleic (de la 43,1 până la 71,8% din conţinutul total de acizi graşi);

55) ulei din sâmburi de fructe (de caise, vişine, piersici şi prune) – ulei obţinut din miez de sâmburi de fructe (Prunus armeniaca L., Prunus cerasus L., Prunus persica L., Prunus domestica L.);

56) ulei de migdale – ulei obţinut din sâmburi de migdal (Amygdalus communis L.);

57) ulei de orez – ulei obţinut din tărâţe de orez (Oryza sativa L);

58) ulei de dovleac – ulei obţinut din seminţe de dovleac (Cucurbita maxima Duch, Cucurbita moschata L.);

59) ulei de fistic – ulei obţinut din miez de fistic (Pistacia vera L.);

60) ulei din seminţe de in – ulei obţinut din seminţele diferitelor specii cultivate de in (Linum usitatissimum);

61) ulei din alune de pădure – ulei obţinut din miez de alune de pădure (Corylus avellana L.);

62) ulei de cânepă – ulei obţinut din seminţele plantei de cânepă (Cannabis sativa), cu conţinut de tetrahidrocannabinnol (THC) maximum 0,1 %;

63) ulei de armurariu – ulei obţinut din seminţele plantei de armurariu (Silybum marianum);

64) ulei de chimen negru – ulei obţinut din seminţele plantei de chimen negru (Nigella sativa);

65) rafinare – proces de eliminare din componenţa uleiului a impurităţilor ce îl însoţesc;

66) deodorare – proces de eliminare din componenţa uleiului a substanţelor odorante şi volatile la temperaturi înalte;

67) înălbire – proces de eliminare din componenţa uleiului a substanţelor colorante cu ajutorul absorbenţilor naturali (bentonită etc.);

68) densitatea relativă – raportul dintre masa uleiului la o temperatură respectivă şi masa aceluiaşi volum de apă la temperatura de 20°C;

69) indicele de refracţie la 40°C – refracţia luminii monocromatice de sodiu la trecerea prin ulei la temperatura de 40°C;

70) indicele de saponificare – cantitatea de hidroxid de potasiu în mg, necesară pentru saponificarea, respectiv transformarea în săpun, a unui gram de ulei;

71) indicele de iod – gradul de nesaturare a uleiurilor care se exprimă în grame de iod absorbit de 100 g produs;

72) indicele de peroxid – caracteristica de calitate a uleiurilor, reprezentând conţinutul de peroxid şi alte substanţe oxidante dintr-o cantitate anumită de ulei, care oxidează iodura de potasiu, punând în libertate iodul. Se exprimă în mmoli de oxigen activ la 1 kg de produs;

73) indicele de aciditate – mărimea fizică, egală cu masa de hidroxid de potasiu (mg), necesară pentru neutralizarea acizilor graşi liberi, care se conţin în 1g de ulei. Se exprimă în mg KOH/g;

74) substanţe nesaponificabile – substanţe organice ale uleiurilor care nu reacţionează cu alcalii formând săpun;

75) culoarea de iod – caracteristica de calitate a uleiurilor care se determină prin compararea cu o scară de culori a soluţiilor etalon de iod;

76) compoziţia în acizi graşi – procentul de acizi graşi cu lungimea catenei de la 6 atomi de carbon (C6) până la 24 atomi de carbon (C24);

77) acid gras omega-6 – acid linoleic, notare convenţională – C18:2;

78) acid gras omega-3 – acid linolenic, notare convenţională – C18:3;

79) impurităţile insolubile – impurităţile uleiurilor insolubile în eter de petrol;

80) săpun – caracteristica calităţii uleiurilor care indică conţinutul de săpun dizolvat în uleiuri rafinate cu ajutorul alcaliilor.

CERINŢE GENERALE

4. Introducerea pe piaţă a uleiurilor vegetale comestibile, atât de producţie autohtonă, cât şi de import, se efectuează cu respectarea Legii nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor, a Legii nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare, a Hotărârii Guvernului nr.229/2013 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari şi a Hotărârii Guvernului nr.196/2011 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate înscrise pe produsele alimentare.

5. Producătorii uleiurilor trebuie să asigure menţinerea înregistrărilor care permit trasabilitatea şi identificarea materiilor prime utilizate, a metodelor şi a condiţiilor de producţie, a furnizorilor de materii prime, a echipelor de producţie, a loturilor şi a tipurilor de produse timp de 3 ani şi, după caz, să ofere dovezi documentare ale respectării cerinţelor de calitate şi inofensivitate alimentară.

6. Calitatea şi inofensivitatea alimentară presupun asigurarea respectării şi conformării cerinţelor prescrise, igienei alimentare pe parcursul întregului lanţ alimentar.

7. Provenienţa, calitatea şi inofensivitatea materiei prime şi a materialelor utilizate se confirmă prin documentele de însoţire.

8. Originea, calitatea şi siguranţa materiei prime utilizate la fabricarea uleiurilor se confirmă prin certificatul de calitate, emis de către producător, însoţit de încercările de laborator în condiţiile art.131 din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.

9. Nivelurile maxime ale unor contaminanţi din produse trebuie să corespundă cerinţelor stipulate în Regulamentul sanitar privind contaminaţii din produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.520/2010.

10. Reziduurile de produse de uz fitosanitar din produse trebuie să corespundă cerinţelor stipulate în Hotărârea Guvernului nr.867/2023 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind limitele maxime de reziduuri de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale.

CERINŢE MINIME DE CALITATE

11. Uleiurile care cad sub incidenţa prezentelor Cerinţe în funcţie de consistenţă se clasifică după cum urmează:

1) lichide: de floarea-soarelui, de măsline, de soia, de rapiţă (canola), de arahide, de porumb, de bumbac, din seminţe: de struguri, de muştar, de şofrănel, de susan, din sâmburi: de migdale, de caise, de vişine, de piersici, de prune, de miez de nucă, de cătină albă cupajat, de tomate, de orez, de dovleac, de fistic, de alune de pădure, de cânepă, de armurariu, de chimen negru, uleiuri în amestec şi uleiuri cu conţinut echilibrat de acizi graşi polinesaturaţi;

2) solide: de cacao, de cocos, de palmier, de sâmburi de palmier, de babassu.

12. Uleiurile, în funcţie de materia primă utilizată, se clasifică după cum urmează:

1) uleiuri individuale – obţinute dintr-un singur tip de materie primă;

2) uleiuri în amestec – obţinute prin amestecarea uleiurilor din diferite tipuri de materie primă (două sau mai multe).

13. Uleiurile, în funcţie de compoziţia acizilor graşi, se clasifică în grupe după cum urmează:

1) oleică (de floarea-soarelui cu conţinut sporit de acid oleic, de floarea-soarelui cu conţinut mediu de acid oleic, de măsline, de arahide, din sâmburi: de piersici, de prune, de caise, de migdale, de şofrănel cu conţinut sporit de acid oleic, de orez, de fistic, din alune de pădure);

2) linoleico-oleică (de susan, din sâmburi de vişine, de dovleac);

3) linolică (de porumb, de floarea-soarelui, de seminţe de struguri, de şofrănel, de tomate, din seminţe de in);

4) linoleică (de rapiţă, de muştar, de soia, de cânepă);

5) palmitinică (de bumbac, de cacao, de palmier);

6) laurinică (de cocos, de sâmburi de palmier);

7) linoleico-linolenică cu compoziţie echilibrată de acizi graşi polinesaturaţi (floarea-soarelui şi rapiţă; floarea-soarelui, rapiţă şi soia; floarea-soarelui, rapiţă şi seminţe de struguri; porumb şi rapiţă; rapiţă şi porumb; porumb, rapiţă şi seminţe de struguri; soia şi rapiţă).

14. Uleiurile se clasifică în funcţie de:

1) procesul de limpezire:

a) rafinate;

b) nerafinate;

2) în funcţie de tehnologia de obţinere:

a) presate;

b) extractive;

c) presate cu extracţie ulterioară a uleiului din tescovină.

Tipurile şi procedeele de obţinere şi utilizare a uleiurilor sunt specificate în anexa nr.1.

15. Identificarea uleiurilor se efectuează conform caracteristicilor organoleptice, fizico-chimice şi compoziţiei acizilor graşi.

16. Caracteristicile organoleptice ale uleiurilor trebuie să corespundă cerinţelor specificate în anexa nr.2.

17. Caracteristicile fizico-chimice ale uleiurilor trebuie să corespundă cerinţelor specificate în anexa nr.3.

18. Compoziţia acizilor graşi pentru identificarea uleiurilor vegetale dintr-un singur tip de materie primă în procente, trebuie să corespundă cerinţelor specificate în anexa nr.4.

19. Conţinutul maxim rezidual al solvenţilor pentru uleiurile extractive:

1) propan, butan, acetonă – 0,1 mg/kg;

2) pentan, ciclohexan, eter de petrol, heptan – 1 mg/kg;

3) 1,1,2 – tricloretilenă – 2 mg/kg.

20. Fabricarea uleiurilor cu utilizarea aditivilor alimentari se admite cu condiţia respectării cerinţelor stabilite în Hotărârea Guvernului nr.229/2013 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari. Nu se admite utilizarea aditivilor alimentari în uleiurile virgine şi presate la rece.

21. Caracteristicile fizico-chimice pentru uleiurile comestibile nevizate de normele individuale trebuie să corespundă prevederilor specificate în anexa nr.5.

22. Uleiurile de măsline care fac obiectul comercializării cu amănuntul sunt:

1) ulei de măsline extravirgin;

2) ulei de măsline virgin;

3) ulei de măsline compus din ulei de măsline rafinat şi din ulei de măsline virgin;

4) ulei din turte de măsline.

23. Din amestecuri de ulei de măsline şi de alte uleiuri vegetale pot face parte doar uleiurile menţionate la pct.22 şi doar acestea pot fi incorporate în alte produse.

CERINŢE PRIVIND AMBALAREA, ETICHETAREA

ŞI DEPOZITAREA ULEIURILOR

24. Uleiurile livrate spre comercializare se ambalează în recipiente din materiale admise pentru contact cu produsele alimentare.

25. Capacitatea nominală a ambalajelor de desfacere pentru uleiurile lichide preambalate şi pentru uleiurile solide preambalate vândute, în funcţie de masă, trebuie să fie în conformitate cu prevederile Regulamentului general de metrologie legală de stabilire a normelor privind cantităţile nominale ale produselor preambalate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.907/2014.

26. Uleiurile sunt prezentate consumatorului final, la raft, în ambalaje cu o capacitate maximă de 5 litri. Aceste ambalaje sunt prevăzute cu un sistem de deschidere care să nu mai poată fi resigilat după prima deschidere şi sunt etichetate în conformitate cu prezentele Cerinţe.

27. În cazul uleiurilor menţionate la pct.22, destinate consumului în restaurante, spitale, cantine şi în alte unităţi colective similare, se admite utilizarea ambalajelor cu o capacitate mai mare de 5 litri, în funcţie de tipul de unitate respectivă.

28. Denumirea sub care se comercializează uleiurile trebuie să reflecte corect natura acestuia şi să conţină minimum următoarea informaţie:

1) denumirea materiei prime;

2) procedeul de obţinere a uleiului.

29. Pentru uleiul de dovleac şi de cătină albă cupajat, suplimentar, pe eticheta de însoţire se indică fracţia masică de carotenoizi.

30. În conformitate cu anexa nr.1 la Regulamentul sanitar privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate înscrise pe produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.196/2011, pe un produs poate fi aplicată menţiunea "bogat în acizi graşi omega 3" numai dacă acesta conţine cel puţin 0,6 g acid alfa-linolenic per 100 g şi per 100 kcal sau cel puţin 80 mg sumă de acid eicosapentaenoic şi acid docosahexaenoic per 100 g.

31. Uleiurile urmează a fi etichetate şi marcate în conformitate cu Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

32. Nu se admite aplicarea pe etichetă a menţiunilor: "dublu rafinat", "fără colesterol", precum şi a altor menţiuni similare ce pot induce în eroare consumatorul.

33. La etichetarea uleiurilor nu se admite atribuirea sau invocarea proprietăţilor de tratament, profilaxie sau vindecare a bolilor.

34. Indicaţia "prima presare la rece" poate figura numai pentru uleiurile de măsline virgine sau extravirgine obţinute la o temperatură mai mică de 27°C în urma unei prime presări mecanice a pastei de măsline, printr-un sistem tradiţional de extracţie pe bază de prese hidraulice.

35. Indicaţia "extracţie la rece" poate figura numai pentru uleiurile de măsline virgine sau extravirgine obţinute la o temperatură mai mică de 27°C printr-un procedeu de percolare sau centrifugare a pastei de măsline.

36. Indicaţia acidităţii sau acidităţii maxime poate figura numai în cazul în care este însoţită de indicaţia valorii peroxidice, a conţinutului de ceară şi a absorbţiei de ultraviolete.

37. În cazul în care amestecul de ulei de măsline şi alte uleiuri vegetale este indicat pe etichete în alt loc decât în lista de ingrediente prin cuvinte, imagini sau reprezentări grafice, amestecul respectiv trebuie să aibă următoarea descriere comercială: "Amestec de uleiuri vegetale (sau denumirile exacte ale uleiurilor vegetale respective) şi ulei de măsline", urmată imediat de indicarea proporţiei de ulei de măsline din amestec.

38. Prezenţa sintagmei "ulei de măsline" pe eticheta unui amestec poate fi evidenţiată cu ajutorul imaginilor sau a reprezentărilor grafice, numai în cazul în care proporţia de ulei de măsline depăşeşte 50% din amestecul respectiv.

39. Eticheta uleiurilor de măsline cuprinde următoarele informaţii privind categoria de ulei:

1) pentru uleiul de măsline extravirgin:

"ulei de măsline de categorie superioară obţinut direct din măsline şi numai prin procedee mecanice";

2) pentru uleiul de măsline virgin:

"ulei de măsline obţinut direct din măsline şi numai prin procedee mecanice";

3) pentru uleiul de măsline compus din uleiuri rafinate de măsline şi uleiuri virgine de măsline:

"ulei cu un conţinut exclusiv de uleiuri de măsline cărora li s-a aplicat un tratament de rafinare şi de uleiuri obţinute direct din măsline";

4) pentru uleiul din turte de măsline:

a) "ulei cu un conţinut exclusiv de uleiuri obţinute prin tratarea produsului obţinut în urma extracţiei uleiului de măsline şi de uleiuri obţinute direct din măsline"; sau

b) "ulei cu un conţinut exclusiv de uleiuri obţinute prin transformarea turtelor de măsline şi de uleiuri obţinute direct din măsline".

40. La etichetarea uleiurilor de măsline, indicaţia proprietăţilor organoleptice referitoare la gust şi/sau miros poate figura numai pentru uleiurile de măsline extravirgine şi virgine.

41. În ceea ce priveşte uleiul de măsline virgin, eticheta conţine, dacă este cazul, identificarea alfanumerică a unităţii de ambalare autorizată.

42. Doar pe uleiul de măsline extravirgin şi pe uleiul de măsline virgin poate figura indicaţia anului de recoltă. Anul recoltei poate fi indicat doar dacă conţinutul recipientului provine în proporţie de 100 % din recolta respectivă şi este indicat pe etichetă fie sub forma anului de comercializare relevant, fie sub forma lunii şi a anului de recoltă, în această ordine. Luna corespunde lunii de extracţie a uleiului din măsline.

43. Pentru uleiul de măsline extravirgin şi uleiul de măsline virgin, locul de origine este menţionat pe etichetă, însă pentru tipurile de ulei menţionate la pct.3, subpunctele 29-32, pe etichetă nu figurează niciun loc de origine.

44. Depozitarea uleiurilor lichide se face în încăperi curate, neinfestate, bine aerisite, ferite de razele solare şi de îngheţ. Condiţiile de păstrare recomandate fiind umiditatea relativă a aerului de maximum 75% şi temperatura de la 2°C până la 25°C, pentru uleiul de cătină albă cupajat – temperatura de la 0°C până la 15°C.

45. Depozitarea uleiurilor solide trebuie să se efectueze în condiţii şi la regimurile de temperaturi indicate în documentele de însoţire ale uleiurilor, asigurându-se calitatea pe durata întregii perioade de păstrare garantată.

46. Informaţiile privind condiţiile speciale de depozitare a uleiurilor menţionate la pct.22, şi anume obligativitatea de a depozita aceste uleiuri în spaţii întunecoase şi răcoroase, figurează pe recipientele uleiurilor sau pe etichetele aplicate pe aceste recipiente.

47. Nu se admite transportarea şi depozitarea uleiurilor împreună cu produse nealimentare sau cu produse cu miros specific.

48. Uleiurile destinate comercializării trebuie să fie păstrate şi depozitate cu respectarea cerinţelor prevăzute la punctele 44-46.