Hotărâre nr. 15 din 12.02.2021

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova cu

privire la impactul curent şi viitor al construcţiilor hidroenergetice

de pe fluviul Nistru şi neadmiterea unei

catastrofe ecologice iminente

nr. 15  din  12.02.2021

 (în vigoare 12.02.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 73 art. 44 din 11.03.2021

* * *

În temeiul art.121 din Regulamentul Parlamentului,

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.

Art.1. – Se aprobă Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova cu privire la impactul curent şi viitor al construcţiilor hidroenergetice de pe fluviul Nistru şi neadmiterea unei catastrofe ecologice iminente.

Art.2. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării.

Anexă

DECLARAŢIA

Parlamentului Republicii Moldova cu privire la impactul curent

şi viitor al construcţiilor hidroenergetice de pe fluviul Nistru

şi neadmiterea unei catastrofe ecologice iminente

Fluviul Nistru este principala arteră acvatică a Republicii Moldova şi obiectivul strategic de asigurare a ţării noastre cu apă. Anume râul Nistru alimentează cu apă potabilă peste 70% din populaţia Republicii Moldova şi peste 90% din mun. Chişinău. Apele Nistrului au o importanţă strategică, socială, economică, istorico-culturală, dar şi un rol vital în asigurarea necesităţilor agriculturii şi industriei, în menţinerea balanţei ecologice şi, în general, în dezvoltarea durabilă a ţării noastre. Reiterăm că protecţia Nistrului este un subiect de importanţă europeană şi ţine, de asemenea, de securitatea ecologică naţională şi regională, deoarece acest fluviu asigură cu apă peste 8 milioane de oameni din Republica Moldova şi Ucraina. Astfel, ani la rând, batem alarma că starea Nistrului este una dezastruoasă, iar acest obiectiv strategic şi vital pentru Republica Moldova se află în pericol de degradare totală, de înnămolire, inclusiv din cauza activităţii Complexului Hidroenergetic Nistrean.

Constatăm cu regret că gravitatea situaţiei create este şi o consecinţă a unor acţiuni iresponsabile, care poartă un caracter penal, ale guvernării Republicii Moldova din perioada anilor 2010–2011, faţă de care ne disociem categoric.

În anul 2011, Guvernul, prin Hotărârea nr.205 din 31 martie, a iniţiat procedura de ratificare a Protocolului moldo-ucrainean, iar Parlamentul, prin Legea nr.171 din 28 iulie 2011, a ratificat acest protocol, pe baza căruia Ucrainei i-a fost cedat dreptul de proprietate deplină asupra Centralei Hidroelectrice de Acumulare prin Pompare "Novodnestrovsk". Analizând caracterul prejudiciabil şi consecinţele grave ale acestor acţiuni care au cauzat daune în proporţii deosebit de mari intereselor publice ale Republicii Moldova, considerăm că acestea trebuie să fie elucidate de către organele competente ale statului prin prisma legislaţiei penale, iar persoanele vinovate să fie trase la răspundere.

Savanţii şi specialiştii din domeniul mediului constată degradarea regimului hidrologic, hidrochimic şi hidrobiologic al fluviului Nistru; micşorarea cu 80%, în ultimii 7–8 ani, a capacităţii de autoepurare a fluviului (râul nu mai are capacitatea de a se autocurăţa); dispariţia speciilor valoroase de peşti; înnămolirea intensivă a fluviului; scăderea drastică a volumului, debitului şi nivelului de apă; schimbarea plantelor caracteristice râurilor în plante caracteristice mlaştinilor, zonelor umede şi multe alte probleme care denotă riscul că cetăţenii noştri vor rămâne fără sursa de apă potabilă, iar impactul ecologic dezastruos ar putea deveni ireversibil nu numai pentru Republica Moldova, dar şi pentru Ucraina.

Parlamentul îşi exprimă îngrijorarea profundă faţă de intenţiile Kievului privind instalarea şi punerea în funcţiune a noilor turbine şi extinderea Centralei Hidroelectrice de Acumulare prin Pompare "Novodnestrovsk", precum şi construcţia cascadei de şase hidrocentrale pe Nistru, pe care le considerăm catastrofale pentru Republica Moldova. Potrivit experţilor din domeniu, inclusiv celor din Ucraina, aceste proiecte ar putea spori activitatea seismică în regiune, riscul de eroziune şi alunecări de teren, ar putea înrăutăţi calitatea apei şi perturba funcţionarea ecosistemului Nistrului Mediu şi Inferior, precum şi al deltei, şi, în consecinţă, ar avea un impact negativ asupra ecosistemului Mării Negre şi ar putea crea dificultăţi semnificative în alimentaţia cu apă a Republicii Moldova.

Reamintim că Ucraina s-a angajat să prezinte Republicii Moldova documentaţia privind evaluarea impactului asupra mediului urmare a construcţiei Centralei Hidroelectrice de Acumulare prin Pompare "Novodnestrovsk", în conformitate cu art.4 şi 5 din Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenţia Espoo), încă în iulie 2008, în baza Protocolului consultărilor moldo-ucrainene cu privire la posibilul impact asupra mediului, semnat la 23 mai 2008 de ministrul ecologiei şi resurselor naturale al Republicii Moldova şi omologul ucrainean, angajament care până în prezent nu a fost respectat.

Totodată, menţionăm că în ultimii ani s-au făcut mai multe cercetări ştiinţifice şi evaluări (destul de scumpe) ale impactului negativ asupra râului Nistru al activităţii Complexului Hidroenergetic Nistrean (de la Nahoreanî–Naslavcea la Novodnestrovsk) şi construcţiei altor şase hidrocentrale pe Nistru în amonte de cea de la Novodnestrovsk, cercetări finanţate inclusiv din Fondul Ecologic Naţional, Fondul Global de Mediu, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (SIDA). În rezultat, acţiunile finanţate din aceste proiecte s-au redus la organizarea de treninguri dedicate diplomaţiei apelor, vizitelor în teren efectuate în punctele critice de impact pentru colectarea probelor legate de calitatea apei, elaborarea unui sub-studiu dedicat debitelor ecologice, precum şi la organizarea unor campanii online de conştientizare a problemelor Nistrului desfăşurate cu ocazia Zilei Nistrului. Chiar şi în aceste condiţii, concluziile acestor cercetări şi analize de impact denotă foarte clar că suntem în pragul unei catastrofe ecologice de proporţii care poate genera secetă, degradare a solului, depopulare şi chiar o criză umanitară.

Prin urmare, considerăm că propunerile de a efectua noi evaluări de impact asupra mediului referitoare la extinderea Complexului Hidroenergetic Nistrean sunt relevante şi reprezintă o soluţie pentru rezolvarea problemelor grave din cursul inferior al râului Nistru.

În acest sens, facem un apel către organismele internaţionale şi europene cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului, partenerii de dezvoltare şi misiunile diplomatice acreditate în Republica Moldova, către reprezentanţii societăţii civile şi ai mass-mediei din ţară şi de peste hotare să manifeste un grad mai mare de implicare în soluţionarea problemei Nistrului.

Urmare celor menţionate, în vederea neadmiterii consecinţelor dezastruoase ale activităţii Complexului Hidroenergetic Nistrean şi efectelor catastrofale ale executării lucrărilor de extindere a acestui complex şi de construire a şase baraje şi hidrocentrale noi, Parlamentul Republicii Moldova face apel către:

Preşedintele Republicii Moldova, în conformitate cu atribuţiile constituţionale în domeniul politicii externe:

• să solicite omologului său ucrainean ca partea ucraineană să stopeze lucrările de extindere a Complexului Hidroenergetic Nistrean, întrucât acestea reprezintă o ameninţare gravă pentru securitatea ecologică şi alimentară a Republicii Moldova, pentru aprovizionarea populaţiei ţării noastre cu apă potabilă şi o ameninţare reală pentru sectorul agricol;

• să solicite omologului său ucrainean ca partea ucraineană să anuleze din Strategia de dezvoltare a sectorului hidroenergetic al Ucrainei prevederea de a construi şase hidrocentrale noi pe Nistru;

• să solicite omologului său ucrainean ca partea ucraineană să-şi onoreze angajamentele asumate prin ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontalier (semnată la Espoo, 25 februarie 1991) şi prin Protocolul din 23 mai 2008 şi să transmită Republicii Moldova documentaţia privind notificarea construcţiilor planificate, precum şi documentaţia privind evaluarea impactului asupra mediului urmare a construcţiilor de extindere a Complexului Hidroenergetic Nistrean;

Guvernul Republicii Moldova:

• să demareze neîntârziat acţiunile necesare pentru obţinerea sprijinului partenerilor de dezvoltare în soluţionarea problemei fluviului Nistru;

• să includă în proiectul Agendei de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană 2021–2027, în calitate de obiectiv prioritar la componenta "Protecţia mediului înconjurător", necesitatea utilizării durabile şi eficiente a resurselor de apă, protecţia biotei acvatice, a peisajelor şi altor obiective ale bazinului râului Nistru;

• să nu permită darea în concesiune către partea ucraineană a terenului aflat pe teritoriul Republicii Moldova, în amonte de barajul hidroenergetic de la Naslavcea, aşa cum prevede proiectul Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind asigurarea funcţionării Complexului Hidroenergetic Nistrean;

• să solicite părţii ucrainene, prin intermediul Comisiei privind utilizarea stabilă şi protecţia bazinului fluviului Nistru, respectarea regimului hidrologic în aval de Complexul Hidroenergetic Nistrean de la Naslavcea prin deversarea unui debit ecologic în conformitate cu normativele de mediu stabilite în Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile a bazinului fluviului Nistru, semnat la Roma la 29 noiembrie 2012;

• să solicite părţii ucrainene să asigure debitul permanent al Nistrului, fără întreruperi pe parcursul a 24 de ore/zi, pentru menţinerea vieţii ecosistemelor acvatice în aval de Complexul Hidroenergetic Nistrean;

Procuratura Republicii Moldova:

• să elucideze circumstanţele şi să examineze activitatea persoanelor care au lichidat punctul de control al frontierei de stat de pe barajul Naslavcea–Nahoreanî, după semnarea Protocolului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei referitor la operarea unor modificări în Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei privind recunoaşterea reciprocă a drepturilor şi reglementarea raporturilor de proprietate din 11 august 1994, semnat la 1 februarie 2010 la Kiev.

Parlamentul declară că Republica Moldova rămâne deschisă pentru un dialog constructiv cu Ucraina, fiind gata să participe la identificarea căilor de soluţionare a problemelor menţionate, şi relevă că protejarea bazinului râului Nistru trebuie să constituie o sarcină comună a ambelor popoare, a tuturor autorităţilor publice centrale şi locale, îndemnând toate părţile implicate, organele competente, societatea civilă, mediul academic, toţi cetăţenii Republicii Moldova de a uni şi consolida eforturile pentru asigurarea durabilităţii protejării şi exploatării raţionale a principalei artere acvatice a Republicii Moldova – fluviul Nistru.