Lege nr. 15 din 15.02.2008

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E

pentru modificarea şi completarea Legii nr.1036-XIII din

17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar

nr. 15-XVI  din  15.02.2008

 (în vigoare 21.03.2008) 

Monitorul Oficial nr.57-60 art.187 din 21.03.2008

* * *

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art.I. – Legea nr.1036-XIII din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.15, art.154), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 alineatul (1):

la litera a), cuvintele “pedepsei privaţiunii” se înlocuiesc cu cuvintele “pedepselor privative”;

litera b) va avea următorul cuprins:

“b) punerea în executare a măsurii preventive sub formă de arest preventiv;”

alineatul se completează cu litera b¹) cu următorul cuprins:

b¹) punerea în executare a sancţiunii arestului contravenţional;”

la litera c), cuvintele “condamnaţilor şi deţinuţilor, precum şi” se înlocuiesc cu cuvintele “persoanelor deţinute în acestea, precum şi a acestor persoane în timpul escortării lor,”;

litera d) va avea următorul cuprins:

“d) desfăşurarea activităţii operative de investigaţii şi participarea, în comun cu organele de stat competente, la descoperirea şi prevenirea infracţiunilor;”

la litera e), cuvîntul “condamnaţilor” se înlocuieşte cu cuvîntul “deţinuţilor”;

la litera f), cuvintele “condamnaţilor şi” se exclud;

alineatul se completează cu litera i) cu următorul cuprins:

“i) asigură escortarea deţinuţilor, inclusiv a celor transferaţi în/din străinătate.”

2. Articolul 3 se exclude.

3. Articolele 5, 6 şi 7 vor avea următorul cuprins:

“Articolul 5. Structura sistemului penitenciar

(1) Sistemul penitenciar este constituit din Departamentul instituţiilor penitenciare, subdiviziunile acestuia, întreprinderile de stat din cadrul sistemului penitenciar şi asociaţiile acestora.

(2) Subdiviziunile Departamentului instituţiilor penitenciare sînt:

a) instituţiile penitenciare;

b) instituţiile de cercetări ştiinţifice, de învăţămînt, medicale şi alte instituţii şi subdiviziuni create special pentru asigurarea activităţii sistemului. Aceste subdiviziuni vor fi incluse în sistemul penitenciar prin hotărîre de Guvern.

(3) Funcţiile de pază, supraveghere, escortare şi transferare sub escortă a deţinuţilor în cadrul sistemului penitenciar sînt exercitate de un serviciu specializat, aflat în subordinea Departamentului instituţiilor penitenciare.

(4) Numărul total de personal al sistemului penitenciar se aprobă de Guvern.

(5) Numărul de personal, în limitele prevăzute de Guvern pentru sistemul penitenciar, structura organizatorică, statul de funcţii al Departamentului instituţiilor penitenciare şi subdiviziunilor acestuia se aprobă de ministrul justiţiei.

(6) Regulamentul Departamentului instituţiilor penitenciare se aprobă de Guvern, iar regulamentele subdiviziunilor acestuia – de ministrul justiţiei.

Articolul 6. Departamentul instituţiilor penitenciare

(1) Departamentul instituţiilor penitenciare este organul central de specialitate, cu statut de subdiviziune independentă, al Ministerului Justiţiei. Conducerea Departamentului se efectuează de către directorul general numit în funcţie de Colegiul Ministerului Justiţiei.

(2) Departamentul instituţiilor penitenciare exercită conducerea, coordonarea şi controlul asupra realizării politicii de stat în domeniul punerii în executare a pedepselor penale privative de libertate, măsurii arestului preventiv, sancţiunii arestului contravenţional, precum şi a măsurilor de siguranţă aplicate deţinuţilor.

(3) Departamentul instituţiilor penitenciare este persoană juridică, are conturi trezoreriale, precum şi conturi valutare, ştampilă cu stema de stat şi propria denumire.

Articolul 7. Instituţiile penitenciare

(1) Instituţiile penitenciare sînt organele în care, în baza hotărîrii instanţei de judecată, îşi execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare sau la detenţiune pe viaţă, se asigură detenţia provizorie a persoanelor faţă de care a fost aplicată măsura arestului preventiv sau sancţiunea arestului contravenţional.

(2) Instituţii penitenciare sînt:

a) penitenciarele de tip deschis;

b) penitenciarele de tip semiînchis;

c) penitenciarele de tip închis;

d) penitenciarele pentru minori;

e) penitenciarele pentru femei;

f) izolatoarele de urmărire penală;

g) casele de arest;

h) spitalele penitenciare.

(3) Într-o instituţie penitenciară pot fi create, cu respectarea particularităţilor prevăzute de Codul de executare al Republicii Moldova, mai multe sectoare distincte de detenţie, prevăzute pentru instituţiile penitenciare specificate la alin.(2).

(4) Hotărîrile privind crearea şi lichidarea instituţiilor penitenciare se adoptă de Guvern, la propunerea Ministerului Justiţiei. Deciziile privind suspendarea activităţii instituţiilor penitenciare, crearea şi lichidarea sectoarelor distincte de detenţie, prevăzute la alin.(3), se adoptă de ministrul justiţiei.

(5) Categoriile persoanelor deţinute în instituţiile penitenciare, specificate la alin.(2), sînt determinate de Codul penal al Republicii Moldova şi de Codul de executare al Republicii Moldova.

(6) Casele de arest sînt instituţii penitenciare teritoriale ce deservesc organele de urmărire penală şi instanţele de judecată care funcţionează în unităţile administrativ-teritoriale atribuite în competenţa caselor de arest. În casele de arest, cu respectarea particularităţilor detenţiei, se pot deţine: preveniţii; persoanele faţă de care a fost aplicată sancţiunea arestului contravenţional; condamnaţii la pedeapsa închisorii care au fost transferaţi în casele de arest în vederea asigurării unor măsuri de profilaxie, de securitate sau în vederea asigurării protecţiei acestora, precum şi persoanele cărora pedeapsa aplicată iniţial sub formă de amendă sau muncă neremunerată în folosul comunităţii le-a fost înlocuită cu pedeapsa închisorii.

(7) Spitalele penitenciare asigură detenţia temporară a tuturor categoriilor de deţinuţi care necesită asistenţă medicală de staţionar, cu respectarea cerinţelor de deţinere separată în funcţie de maladia, statutul procesual al persoanei, sexul şi vîrsta acesteia.

(8) Instituţiile penitenciare sînt persoane juridice de drept public, au ştampilă cu stema de stat, conturi trezoreriale, precum şi conturi valutare (cu autorizaţia Ministerului Finanţelor), iar penitenciarele dislocate în municipiul Bender – şi conturi bancare.

(9) În cazurile în care numărul de persoane deţinute în instituţiile penitenciare se micşorează ca urmare a amnistiei, modificării legislaţiei, condiţiilor de executare a pedepselor şi în alte cazuri stabilite prin lege, personalul acestor instituţii, în limita alocaţiilor acordate pentru întreţinerea lor, se va menţine stabil în decursul a 2 ani.”

4. Articolul 9:

alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) Veniturile obţinute din activitatea instituţiilor penitenciare şi a întreprinderilor din cadrul sistemului penitenciar se folosesc pentru sporirea volumului de lucrări executate şi de servicii prestate, pentru necesităţile gospodăreşti, pentru stimularea materială a personalului, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi pentru dezvoltarea sferei sociale a sistemului penitenciar.”

articolul se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:

“(5) Departamentul instituţiilor penitenciare va centraliza pînă la 1/3 din veniturile mijloacelor speciale ale instituţiilor penitenciare şi o parte din veniturile întreprinderilor din cadrul sistemului penitenciar, care se vor utiliza pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a sistemului penitenciar.”

5. La articolul 10, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Funcţiile de administrare a bunurilor, transmise sistemului penitenciar, sînt exercitate, în conformitate cu legea, de Departamentul instituţiilor penitenciare, ca ordonator principal de credite.”

6. Articolul 11:

la punctul 2), cuvîntul “condamnaţi,” se exclude;

punctele 4) şi 5) vor avea următorul cuprins:

“4) să întocmească procese-verbale de constatare a contravenţiilor, să ia alte măsuri prevăzute de Codul cu privire la contravenţiile administrative;

5) să percheziţioneze deţinuţii, mijloacele de transport aflate pe teritoriul instituţiilor penitenciare, întreprinderilor din cadrul sistemului penitenciar şi pe teritoriile aferente cu regim special, să ridice obiectele şi documentele interzise, să controleze lucrurile şi hainele persoanelor care intră (ies) în/din penitenciar şi în/din obiectivele unde sînt antrenaţi la muncă deţinuţii, cu excepţia persoanelor menţionate la art.178 alin.(1) din Codul de executare şi a avocaţilor cărora li se propune să depună spre păstrare lucrurile aflate asupra lor interzise în penitenciar. Acţiunile menţionate se consemnează într-un proces-verbal;”

la punctele 6), 8) şi 9), cuvintele “condamnaţii şi”, “condamnaţilor şi” se exclud;

punctul 7) va avea următorul cuprins:

“7) să desfăşoare activităţi operative de investigaţii şi să participe, în comun cu organele de stat competente, la descoperirea şi prevenirea infracţiunilor;”

la punctul 10), cuvintele “stabilite de art.100 şi 101 din Codul de executare a sancţiunilor de drept penal” se înlocuiesc cu cuvintele “stabilite de prezenta lege şi de art.242 din Codul de executare”;

punctul 11) va avea următorul cuprins:

“11) să asigure în instituţiile penitenciare regimurile de detenţie, prevăzute în Codul de executare, corespunzătoare fiecărui tip de penitenciar înfiinţat în instituţia respectivă;”

la punctele 12) şi 20), cuvîntul “condamnaţilor” se înlocuieşte cu cuvîntul “deţinuţilor”.

7. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

“Articolul 12. Asigurarea deţinuţilor cu hrană, asistenţă medicală şi cu obiecte de primă necesitate

Deţinuţilor care se află în instituţiile penitenciare li se asigură hrana, asistenţa medicală, obiectele de primă necesitate şi condiţiile sanitaro-igienice şi de trai, conform normelor stabilite de Guvern, din contul mijloacelor bugetului de stat.”

8. Articolul 13:

în titlu şi la alineatul (1), cuvîntul “condamnaţilor” se înlocuieşte cu cuvîntul “deţinuţilor”;

la alineatul (2), cuvîntul “Guvern” se înlocuieşte cu cuvintele “Ministerul Justiţiei, în comun cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului”.

9. Titlul capitolului IV va fi: “UTILIZAREA FORŢEI DE MUNCĂ A DEŢINUŢILOR”.

10. Articolul 14 va avea următorul cuprins:

“Articolul 14. Antrenarea la muncă a deţinuţilor

(1) Deţinuţii, în funcţie de calitatea lor procesuală, de tipul penitenciarului şi de regimul de detenţie, sînt antrenaţi la muncă în penitenciare sau în afara acestora, în atelierele şi sectoarele auxiliare, la lucrările de deservire a instituţiilor penitenciare, la întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar, precum şi la persoane fizice sau persoane juridice cu orice tip de proprietate.

(2) Antrenarea la muncă, condiţiile de muncă şi retribuirea muncii deţinuţilor sînt reglementate de Codul de executare.”

11. La articolul 15, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

“(4) Departamentul instituţiilor penitenciare exercită atribuţiile de fondator pentru întreprinderile de stat din cadrul sistemului penitenciar şi stabileşte anual modalitatea de repartizare şi utilizare a veniturilor acestor întreprinderi.”

12. La articolul 16, cuvîntul “condamnaţilor” se înlocuieşte cu cuvîntul “deţinuţilor”, iar cuvintele “formă organizatorico-juridică” – cu cuvintele “formă juridică de organizare”.

13. La articolul 17, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

“(4) Condamnaţii la pedeapsa închisorii cu executarea pedepsei în penitenciare de tip semiînchis, cu excepţia persoanelor prevăzute în art.235 alin.(3) din Codul de executare, pot fi lăsaţi, cu consimţămîntul acestora, în penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală, case de arest şi spitale penitenciare, pentru executarea lucrărilor de deservire gospodărească.”

14. Articolul 18:

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Colaboratori ai sistemului penitenciar sînt persoanele care deţin funcţii în efectivul de trupă şi în corpul de comandă ale sistemului penitenciar, abilitate să pună în executare pedepsele penale privative de libertate, detenţia provizorie a persoanelor faţă de care a fost aplicată măsura arestului preventiv sau sancţiunea arestului contravenţional, precum şi măsurile de siguranţă cu caracter medical aplicate deţinuţilor care suferă de alcoolism şi narcomanie.”

articolul se completează cu alineatul (3¹) cu următorul cuprins:

“(3¹) Modelul legitimaţiei colaboratorului cu grad special suprem al sistemului penitenciar şi Regulamentul cu privire la legitimaţia colaboratorului cu grad special suprem al sistemului penitenciar se aprobă de Preşedintele Republicii Moldova.”

15. După articolul 18 se introduc articolele 18¹, 18², 18³ şi 18⁴ cu următorul cuprins:

“Articolul 18¹. Gradele speciale

(1) În sistemul penitenciar se stabilesc următoarele grade speciale:

a) pentru efectivul de trupă:

ostaş de justiţie;

b) pentru efectivul de comandă inferior:

- pentru gradaţi:

sergent-inferior de justiţie;

sergent de justiţie;

sergent-major de justiţie;

plutonier de justiţie;

- pentru subofiţeri:

plutonier-major de justiţie;

plutonier adjutant de justiţie;

c) pentru corpul de comandă mediu:

sublocotenent de justiţie;

locotenent de justiţie;

locotenent-major de justiţie;

căpitan de justiţie;

d) pentru corpul de comandă superior:

maior de justiţie;

locotenent-colonel de justiţie;

colonel de justiţie;

e) pentru corpul de comandă suprem:

general-maior de justiţie.

(2) Modul de conferire a gradelor speciale, de retrogradare şi de restabilire în grad a colaboratorilor sistemului penitenciar este stabilit în regulamentul cu privire la îndeplinirea serviciului de către colaboratorii sistemului penitenciar, aprobat de Guvern.

(3) Gradele speciale ce se conferă colaboratorilor din sistemul penitenciar sînt echivalente cu gradele speciale respective ale colaboratorilor din organele securităţii statului şi ordinii publice.

(4) Gradele speciale se acordă pe viaţă. La eliberarea din serviciu, la gradul special se adaugă cuvintele “în retragere” sau “în rezervă”, după caz.

Articolul 18². Efectivul sistemului penitenciar

(1) În sistemul penitenciar pot fi angajaţi, pe bază de contract, cetăţeni ai Republicii Moldova care au împlinit vîrsta de 18 ani, nu au fost anterior condamnaţi, cu un comportament demn în societate, apţi conform calităţilor personale, studiilor şi stării de sănătate să îndeplinească sarcinile de serviciu.

(2) La angajarea în serviciu în sistemul penitenciar colaboratorul depune jurămînt. Textul jurămîntului se aprobă de Guvern.

(3) La angajarea în serviciu în sistemul penitenciar colaboratorului efectivului de trupă i se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 3 luni, iar colaboratorului corpului de comandă – de cel mult 6 luni.

(4) Colaboratorii sistemului penitenciar pot îndeplini serviciul în sistemul penitenciar pînă la atingerea următoarelor limite de vîrstă:

a) de la ostaş de justiţie pînă la căpitan de justiţie inclusiv – 45 de ani;

b) de la maior de justiţie pînă la colonel de justiţie inclusiv – 50 de ani;

c) general-maior de justiţie – 55 de ani.

(5) Termenul de aflare în serviciu în sistemul penitenciar peste limita de vîrstă poate fi prelungit, în caz de necesitate, luîndu-se în considerare atitudinea colaboratorului faţă de exercitarea atribuţiilor de serviciu, de către persoana împuternicită cu dreptul de a numi în funcţie, pe o perioadă de pînă la 5 ani, la cererea personală a colaboratorului, cu condiţia că acesta este apt pentru serviciu, în baza concluziei comisiei medicale speciale.

(6) Persoanele supuse serviciului militar, încadrate în serviciu în sistemul penitenciar, se scot din evidenţa militară şi se includ în statul sistemului penitenciar.

(7) La încadrarea în serviciu şi ulterior în fiecare an, colaboratorii sistemului penitenciar sînt obligaţi să prezinte, în condiţiile legii, declaraţie cu privire la venituri şi proprietate.

(8) La încadrarea în serviciu, colaboratorii sistemului penitenciar sînt supuşi înregistrării dactiloscopice de stat obligatorii, în conformitate cu legea.

Articolul 18³. Îndeplinirea serviciului de către colaboratorii sistemului penitenciar

(1) Încadrarea în serviciu, atestarea, detaşarea, transferarea şi concedierea din sistemul penitenciar se efectuează în conformitate cu prezenta lege şi cu regulamentul aprobat de Guvern. În partea în care exercitarea serviciului în cadrul sistemului penitenciar nu este reglementată prin acte normative speciale, se aplică prevederile Codului muncii al Republicii Moldova.

(2) Pentru colaboratorii sistemului penitenciar se stabileşte ziua de muncă nenormată, durata totală a săptămînii de lucru fiind de 40 de ore.

(3) Munca peste durata normală a timpului de muncă poate fi prestată numai în cazul dacă ea a fost dispusă în scris de şeful unităţii sistemului penitenciar. Totodată durata acesteia nu poate depăşi 360 de ore pe an.

(4) Ordinea interioară de exercitare a serviciului în sistemul penitenciar se stabileşte în corespundere cu legea, pornindu-se de la particularităţile activităţii sistemului şi în modul stabilit de directorul general.

(5) Colaboratorii sistemului penitenciar nu pot să participe la greve.

(6) Colaboratorilor sistemului penitenciar li se interzice să facă parte din partide şi din alte organizaţii social-politice ori să desfăşoare activităţi politice în favoarea acestora.

Articolul 18⁴. Concedierea colaboratorilor sistemului penitenciar

Colaboratorul sistemului penitenciar poate demisiona sau poate fi concediat la iniţiativa conducerii:

1) la atingerea limitei de vîrstă:

a) în retragere – la atingerea limitei de vîrstă stabilită de legislaţia în vigoare pentru aflarea în rezerva Forţelor Armate;

b) în rezervă – la atingerea limitei de vîrstă pentru aflarea în serviciul sistemului penitenciar stabilite la art.182 din prezenta lege;

2) din motive de sănătate – în baza deciziei comisiei medicale speciale a sistemului penitenciar, cu trecerea în:

a) retragere – dacă este recunoscut inapt pentru serviciul militar, cu scoaterea din evidenţa militară;

b) rezervă:

- în cazul recunoaşterii acestuia ca apt pentru serviciul necombatant pe timp de pace, limitat apt pentru serviciul militar de gradul întîi pe timp de război;

- în cazul recunoaşterii ca inapt pentru serviciul militar pe timp de pace, limitat apt pentru serviciul militar de gradul doi pe timp de război;

3) la atingerea vechimii în serviciu necesară pentru stabilirea pensiei conform Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne;

4) în cazul reducerii statului de funcţii – dacă nu există posibilităţi de a fi numit în altă funcţie echivalentă în legătură cu reducerea statului de funcţii, lichidarea sau reorganizarea structurală a organului sau instituţiei respective a sistemului penitenciar;

5) la expirarea termenului serviciului prevăzut în contract – în cazul în care cu colaboratorul a fost încheiat un contract pe un termen determinat;

6) din motivul necorespunderii funcţiei – conform deciziei comisiei de atestare, prin care s-a constatat incapacitatea profesională a colaboratorului, ca urmare a calificării insuficiente, a incompetenţei profesionale, a lipsei studiilor respective sau a altor circumstanţe, care fac imposibilă îndeplinirea de către acesta a atribuţiilor de serviciu. În baza acestui temei, dar fără decizia comisiei de atestare, se concediază, de asemenea, persoanele ce nu au susţinut perioada de probă stabilită la angajarea în serviciu;

7) pentru încălcarea disciplinei – în cazul neîndeplinirii obligaţiilor de serviciu, comise în mod repetat în decursul unui an după aplicarea sancţiunii disciplinare pentru o încălcare similară; comiterii sistematice a unor asemenea fapte; comiterii unei singure fapte grave care a prejudiciat considerabil interesele publice, drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor ori ale persoanelor juridice; prezentării la serviciu în stare de ebrietate sau consumului de băuturi alcoolice, de substanţe stupefiante ori toxice în timpul serviciului sau al absenţei de la serviciu fără motive întemeiate mai mult de patru ore;

8) pentru săvîrşirea unei fapte ce discreditează statutul de colaborator al sistemului penitenciar;

9) în baza hotărîrii judecătoreşti;

10) în cazul pierderii cetăţeniei Republicii Moldova;

11) în legătură cu transferul la lucru în alt minister, departament sau organizaţie – în baza demersului respectiv, cu acordul colaboratorului sistemului penitenciar şi al ambilor angajatori;

12) în legătură cu restabilirea în serviciu a persoanei care a exercitat anterior această funcţie, în cazul în care colaboratorul sistemului penitenciar a refuzat să fie numit în altă funcţie;

13) la dobîndirea cetăţeniei altui stat;

14) la cererea personală.”

16. Articolul 20 va avea următorul cuprins:

“Articolul 20. Obligaţiile şi drepturile colaboratorilor sistemului penitenciar

(1) Colaboratorii sistemului penitenciar îşi îndeplinesc obligaţiile şi beneficiază, în limitele competenţei, de drepturile prevăzute de prezenta lege, de Codul de executare şi de alte acte normative.

(2) Colaboratorii sistemului penitenciar sînt obligaţi:

a) să respecte normele eticii profesionale, să aibă o atitudine umană faţă de deţinuţi, să fie respectuoşi şi să nu lezeze demnitatea personală a acestora;

b) să urmeze o pregătire specială şi să treacă o testare periodică în vederea verificării aptitudinii pentru acţiuni legate de aplicarea forţei fizice şi a mijloacelor speciale, de folosire şi aplicare a armei de foc, precum şi a aptitudinilor pentru acordarea primului ajutor medical victimelor;

c) să întreprindă toate măsurile posibile pentru prevenirea şi curmarea infracţiunilor în instituţiile penitenciare şi pe teritoriile aferente, precum şi pentru reţinerea persoanelor care au comis infracţiuni.

(3) Colaboratorii sistemului penitenciar au dreptul:

a) să solicite cetăţenilor şi persoanelor cu funcţie de răspundere încetarea oricăror acţiuni care împiedică exercitarea atribuţiilor lor de serviciu;

b) să verifice actele de identitate ale cetăţenilor şi persoanelor oficiale, precum şi permisele de intrare ale acestora în penitenciare şi în alte subdiviziuni ale sistemului penitenciar;

c) să reţină, în modul stabilit de lege, persoanele bănuite de comiterea unor infracţiuni, în scopul transmiterii acestora organelor de urmărire penală;

d) să poarte arma din dotare, să aplice forţa fizică, mijloacele speciale şi arma de foc în cazurile şi în modul stabilite de prezenta lege;

e) să intre la orice oră în orice încăpere a instituţiei penitenciare, să efectueze controlul acestor încăperi şi percheziţia deţinuţilor;

f) să controleze mijloacele de transport, documentele cetăţenilor, iar în cazuri excepţionale, să efectueze percheziţia corporală a acestora, în cadrul acţiunilor de reţinere a deţinuţilor care au evadat sau care se sustrag de la executarea pedepsei, în locurile de eventuală apariţie a acestora, precum şi pentru prevenirea pătrunderii în instituţiile penitenciare a unor obiecte sau substanţe interzise;

g) să întreprindă orice acţiuni legale, conform competenţei, pentru exercitarea atribuţiilor prevăzute la art.11 din prezenta lege;

h) să se adreseze instanţei de judecată pentru a-şi apăra drepturile şi interesele legitime, să se asocieze în sindicate.”

17. După articolul 20 se introduc articolele 20¹, 20² şi 20³ cu următorul cuprins:

“Articolul 20¹. Stimularea colaboratorilor sistemului penitenciar

(1) Pentru îndeplinirea conştiincioasă a atribuţiilor de serviciu sînt stabilite următoarele forme de stimulare a colaboratorilor sistemului penitenciar:

a) mulţumire;

b) expunerea fotografiei pe panoul de onoare;

c) decorarea cu Diplomă de Onoare;

d) acordarea de premii în obiecte de preţ sau în bani;

e) acordarea unui concediu suplimentar cu o durată de pînă la 10 zile calendaristice;

f) revocarea înainte de termen a sancţiunii disciplinare;

g) decorarea cu Insignă de Onoare;

h) conferirea înainte de termen a gradului special;

i) conferirea gradului special cu o treaptă superioară gradului prevăzut pentru funcţia deţinută.

(2) Pentru curaj şi vitejie manifestate la îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, precum şi pentru alte merite, colaboratorii sistemului penitenciar pot fi propuşi pentru decorare cu distincţii de stat.

(3) Modul de stimulare a colaboratorilor sistemului penitenciar este stabilit de Statutul disciplinar, aprobat de Guvern.

Articolul 20². Răspunderea disciplinară a colaboratorilor sistemului penitenciar

(1) Colaboratorilor sistemului penitenciar le pot fi aplicate următoarele sancţiuni disciplinare:

a) avertisment;

b) mustrare;

c) mustrare aspră;

d) avertizare asupra corespunderii incomplete în serviciu;

e) retrogradarea în funcţie;

f) retrogradarea în grad cu o treaptă;

g) concedierea din sistemul penitenciar.

(2) Pentru aceeaşi abatere disciplinară nu poate fi aplicată decît o singură sancţiune disciplinară.

(3) Sancţiunea disciplinară – concedierea din sistemul penitenciar, în cazurile prevăzute la art.18⁴ pct.6) şi 7) din prezenta lege, poate fi aplicată pentru comiterea unei singure abateri disciplinare grave.

(4) Modul de aplicare a sancţiunilor disciplinare faţă de colaboratorii sistemului penitenciar şi modul de contestare a acestora sînt stabilite de Statutul disciplinar.

Articolul 20³. Răspunderea materială a colaboratorilor sistemului penitenciar

(1) Colaboratorii sistemului penitenciar răspund material numai pentru prejudiciul real cauzat din vina lor.

(2) Colaboratorii sistemului penitenciar nu răspund material pentru prejudiciul cauzat în urma exercitării întocmai a ordinelor (dispoziţiilor) date de către comandanţi (şefi). În acest caz, răspunderea pentru prejudiciul cauzat revine persoanei care a dispus executarea acţiunilor ce au provocat daune materiale.

(3) Colaboratorii sistemului penitenciar răspund material în conformitate cu legislaţia muncii, în măsura în care aceasta nu contravine prezentei legi.

(4) Departamentul instituţiilor penitenciare şi subdiviziunile acestuia răspund pentru prejudiciul cauzat din vina colaboratorilor sistemului penitenciar în conformitate cu prevederile Codului civil.”

18. La articolul 22 alineatul (3), cuvintele “Ministerului Justiţiei” se înlocuiesc cu cuvintele “Departamentului instituţiilor penitenciare”.

19. Articolul 23 se completează cu alineatele (5) şi (6) cu următorul cuprins:

“(5) În cazul eliberări din sistemul penitenciar în temeiul prevăzut la art.18⁴ pct.1)-5) din prezenta lege, colaboratorilor sistemului penitenciar li se acordă o îndemnizaţie unică, al cărei cuantum variază în funcţie de vechimea calendaristică pentru stabilirea pensiei, după cum urmează:

a) pînă la 5 ani calendaristici – 3 salarii lunare;

b) de la 5 pînă la 10 ani calendaristici – 6 salarii lunare;

c) de la 10 pînă la 15 ani calendaristici – 8 salarii lunare;

d) de la 15 pînă la 20 de ani calendaristici – 10 salarii lunare;

e) de la 20 pînă la 25 de ani calendaristici – 14 salarii lunare;

f) de la 25 pînă la 30 de ani calendaristici – 16 salarii lunare;

g) de la 30 şi mai mulţi ani calendaristici – 18 salarii lunare.

(6) În cazul eliberării repetate din serviciu, îndemnizaţia unică se stabileşte în mărimea care exclude mărimea îndemnizaţiei primite anterior la eliberarea din organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice.”

20. Articolul 25 se exclude.

21. Articolul 27:

în titlu, cuvintele “morţii violente” se înlocuiesc cu cuvintele “decesului, vătămării sănătăţii”;

la alineatul (2):

litera a) va avea următorul cuprins:

“a) deces al colaboratorului sistemului penitenciar în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu – soţului (soţiei), copiilor majori sau părinţilor defunctului, iar în lipsa acestora – altor moştenitori, în conformitate cu legea, cu titlu de ajutor unic echivalent cu suma drepturilor băneşti ale decedatului pe zece ani, la data decesului. În afară de aceasta, timp de cinci ani de la data decesului, beneficiarului plăţii i se achită lunar drepturile băneşti lunare ale celui decedat. La expirarea termenului indicat se stabileşte pensie de urmaş în condiţiile legii;”

la litera b), cuvintele “, în caz dacă nu există temei pentru acordarea pensiei pentru vechime în muncă” se exclud;

alineatul se completează cu litera c) cu următorul cuprins:

“c) vătămare a sănătăţii colaboratorului sistemului penitenciar în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau contractarea unei boli profesionale, în urma căreia a survenit pierderea temporară a capacităţii de muncă. Suma de asigurare sub formă de drepturi băneşti lunare va fi plătită colaboratorului sistemului penitenciar pînă la restabilirea capacităţii de muncă.”

22. Articolul 29 alineatul (3):

la litera a), cuvîntul “închisori” se înlocuieşte cu cuvintele “instituţii penitenciare de tip închis”;

litera c) se exclude.

23. Legea se completează cu capitolul VI¹ cu următorul cuprins:

“Capitolul VI¹

APLICAREA FORŢEI FIZICE, MIJLOACELOR SPECIALE ŞI ARMEI DE FOC

Articolul 30¹. Cerinţe generale

(1) Colaboratorii sistemului penitenciar aplică forţa fizică, mijloacele speciale şi arma de foc pe teritoriul penitenciarului, pe teritoriile aferente acestuia asupra cărora se extind sau sînt stabilite cerinţe de regim, precum şi la obiectele păzite, în modul stabilit de prezenta lege.

(2) La aplicarea forţei fizice, mijloacelor speciale şi a armei de foc, colaboratorii sistemului penitenciar sînt obligaţi:

a) să avertizeze despre intenţia recurgerii la acestea, cu acordarea timpului suficient pentru executarea cerinţelor formulate şi pentru reacţia de răspuns, cu excepţia cazurilor cînd tărăgănarea aplicării forţei fizice, mijloacelor speciale sau a armei de foc creează un pericol direct pentru viaţa sau sănătatea colaboratorilor sistemului penitenciar, deţinuţilor sau altor persoane, ori poate genera alte consecinţe grave, precum şi a cazurilor cînd o astfel de somaţie este inoportună sau imposibilă în situaţia creată;

b) să asigure cauzarea unei pagube cît mai mici deţinuţilor sau altor persoane, precum şi să acorde imediat victimelor primul ajutor medical;

c) să raporteze imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore, şefului nemijlocit despre fiecare caz de aplicare a forţei fizice, mijloacelor speciale şi a armei de foc.

(3) În lipsa mijloacelor speciale sau a armei de foc, colaboratorii sistemului penitenciar, în stare de legitimă apărare sau stare de extremă necesitate, sînt în drept să aplice orice alte mijloace aflate la dispoziţie.

(4) La aplicarea forţei fizice, mijloacelor speciale şi/sau a armei de foc, indiferent de situaţie şi de leziunile corporale pricinuite, se întocmeşte proces-verbal, un exemplar al căruia, împreună cu materialele, se expediază procurorului.

(5) În cazul rănirii sau decesului deţinuţilor ori altor persoane ca urmare a aplicării forţei fizice, mijloacelor speciale şi/sau a armei de foc, şeful unităţii sistemului penitenciar informează imediat despre acest fapt procurorul procuraturii, în raza de jurisdicţie a căreia este dislocată unitatea sau locul aplicării acestora.

(6) Colaboratorii sistemului penitenciar au dreptul să deţină, să aibă asupra lor în permanenţă, să aplice şi să folosească arme de foc. Dacă este necesară aplicarea de către colaboratori a forţei fizice, a mijloacelor speciale şi/sau a armei de foc în circumstanţe ce nu ţin de punerea în executare a unei hotărîri cu caracter penal, ei cad sub incidenţa Legii cu privire la poliţie.

(7) Aplicarea de către colaboratorii sistemului penitenciar a forţei fizice, mijloacelor speciale şi a armei de foc cu încălcarea regulilor stabilite de prezenta lege atrage răspunderea prevăzută de lege.

Articolul 30². Aplicarea forţei fizice şi a mijloacelor speciale

(1) În cazul opunerii de rezistenţă colaboratorilor instituţiei penitenciare, neîndeplinirii cerinţelor legitime ale acestora, pentru respingerea atacului asupra personalului penitenciar, deţinuţilor şi/sau altor persoane, în cazul participării deţinuţilor la încălcarea în grup a regimului de deţinere şi la dezordini în masă, pentru eliberarea ostaticilor, clădirilor, construcţiilor, încăperilor şi mijloacelor de transport capturate, pentru reţinerea deţinuţilor care au evadat din penitenciar, pentru prevenirea comiterii evadării sau a altor acţiuni ilegale care pot cauza prejudicii celor din jur sau deţinutului însuşi, se aplică forţa fizică prin diferite procedee speciale de luptă sau mijloacele speciale.

(2) Lista mijloacelor speciale, precum şi regulile aplicării lor se stabilesc conform Hotărîrii Parlamentului cu privire la aprobarea mijloacelor speciale şi a regulilor de aplicare a acestora de către colaboratorii organelor de interne şi militarii trupelor de carabinieri ale Ministerului Afacerilor Interne, cu particularităţile prevăzute de prezenta lege şi de Statutul executării pedepsei de către condamnaţi.

(3) Tipul mijlocului special şi intensitatea aplicării lui, procedeele speciale de luptă, în cazul aplicării forţei fizice, se determină de colaboratorul sistemului penitenciar în funcţie de circumstanţe, de gravitatea şi caracterul acţiunilor ilegale. Mijloacele speciale şi forţa fizică se aplică pînă cînd persoana încetează să opună rezistenţă.

(4) Se interzice aplicarea mijloacelor speciale împotriva femeilor cu semne evidente de graviditate, a persoanelor cu semne vădite de invaliditate şi a minorilor, cînd vîrsta lor este cunoscută sau evidentă, cu excepţia cazurilor în care persoane din categoriile respective săvîrşesc atacuri în grup, inclusiv armate, sau opun rezistenţă armată.

Articolul 30³. Aplicarea armei de foc

(1) Colaboratorii sistemului penitenciar au dreptul, ca măsură excepţională, să aplice arma de foc:

a) pentru respingerea atacului care pune în pericol viaţa şi sănătatea colaboratorilor sistemului penitenciar, deţinuţilor şi/sau altor persoane, precum şi pentru respingerea atacului în scopul acaparării armelor;

b) pentru eliberarea ostaticilor, clădirilor, construcţiilor, încăperilor şi mijloacelor de transport, precum şi în scopul evitării nimicirii bunurilor şi valorilor materiale ale penitenciarului;

c) pentru respingerea atacului în grup sau armat la obiectivele păzite, clădirile şi încăperile de executare a pedepsei, precum şi asupra mijloacelor de transport;

d) pentru reţinerea persoanelor care opun rezistenţă armată, participă la dezordini în masă sau sînt surprinse în flagrant delict de comitere a unei infracţiuni, persoanelor care au evadat sau pentru contracararea tentativelor de evadare din penitenciar sau de sub escortă, ori în caz de eliberare forţată a deţinuţilor, precum şi în cazul în care persoana înarmată refuză să execute somaţia de a preda arma de foc.

(2) În afară de cazurile expuse la alin.(1), arma de foc poate fi aplicată:

a) pentru oprirea mijloacelor de transport folosite de către deţinuţi pentru evadare;

b) pentru somarea deţinuţilor şi altor persoane privind intenţia aplicării armei de foc, darea semnalului de alarmă şi solicitarea ajutorului;

c) la tentativa deţinutului sau a altei persoane de a se apropia de colaboratorul sistemului penitenciar cu arma de foc pregătită pentru a fi aplicată, cu armă albă sau cu obiecte cu ajutorul cărora pot fi aplicate leziuni corporale, micşorînd astfel distanţa indicată în somare, precum şi în cazul tentativei de a scoate arma de foc.

(3) Drept atentat la securitatea personală a colaboratorului sistemului penitenciar, pe lîngă acţiunile prevăzute la alin.(2), este clasificată şi apropierea deţinutului sau a unei alte persoane la o distanţă mai mică de 3 metri, după ce a fost somat să se oprească.

(4) Colaboratorul sistemului penitenciar este în drept să scoată arma de foc şi să o pregătească pentru a fi aplicată, dacă socoate că în situaţia creată pot apărea temeiurile stabilite de prezentul articol pentru aplicarea ei.

(5) Aplicarea armei de foc va fi precedată de un avertisment privind intenţia recurgerii la ea, cu excepţia cazurilor de atac prin surprindere, de eliberare a ostaticilor, de opunere a rezistenţei armate, de atac cu aplicarea armei de foc, a tehnicii de luptă, a autovehiculelor, a navelor fluviale şi aeriene, de evadare de sub pază sau de sub escortă cu arma de foc sau cu folosirea mijloacelor de transport, de atac pe timp de noapte şi în condiţii de vizibilitate redusă, de atac în scopul eliberării deţinuţilor de sub pază sau de sub escortă, în alte cazuri care creează un pericol real pentru viaţa şi sănătatea personalului penitenciar, deţinuţilor sau altor persoane.

(6) Se interzice aplicarea armei de foc împotriva femeilor, persoanelor cu semne evidente de invaliditate şi a minorilor, cînd vîrsta lor este cunoscută sau evidentă, cu excepţia cazurilor opunerii de către ei a rezistenţei armate, realizării atacului armat sau în grup, care pune în pericol viaţa şi sănătatea altor persoane.

(7) Administraţia penitenciarului sau subdiviziunii respective anunţă imediat procurorul despre fiecare caz de aplicare a armei de foc.

(8) Modalitatea de a purta arma de foc se stabileşte prin ordinul ministrului justiţiei.”

24. La articolul 31, alineatele (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:

“(3) În vederea exercitării atribuţiilor de serviciu, au dreptul să viziteze instituţiile penitenciare fără permisiune specială persoanele enumerate la art.178 alin.(1) din Codul de executare.

(4) Alte persoane pot vizita instituţiile care asigură deţinerea persoanelor în baza permisiunii speciale a administraţiei acestor instituţii ori a persoanelor cu funcţie de răspundere ale organelor ierarhic superioare sau în temeiul hotărîrii instanţei de judecată, iar în cazul vizitării preveniţilor – în baza permisiunii speciale a administraţiei penitenciare, cu acordul organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată, în procedura cărora se află cauza penală.”

Art.II. – (1) Prevederile referitoare la exercitarea atribuţiilor în domeniul punerii în executare a sancţiunii arestului contravenţional intră în vigoare la data intrării în vigoare a titlului VII al Codului de executare al Republicii Moldova.

(2) Pînă la înfiinţarea caselor de arest, lista instanţelor de judecată şi a organelor de urmărire penală ce vor fi deservite de casele de arest şi de izolatoarele de urmărire penală se stabileşte de Ministerul Justiţiei.

(3) Guvernul, în termen de 6 luni:

- va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;

- va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

- va asigura revizuirea şi abrogarea de către ministere a actelor lor normative ce contravin prezentei legi.

(4) Legea nr.1036-XIII din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar, cu modificările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, dîndu-se capitolelor, articolelor şi alineatelor o nouă numerotare şi corectîndu-se toate referirile la articole şi alineate.