Lege nr. 16 din 15.02.2019

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E

pentru modificarea unor acte legislative

nr. 16  din  15.02.2019

 (în vigoare 08.03.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 86-92 art. 146 din 08.03.2019

* * *

Prezenta lege organică este adoptată în temeiul prevederilor art.106¹ din Constituţie, prin angajarea răspunderii Guvernului faţă de Parlament.

Art.I. – Legea nr.414/2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.44–48, art.85), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2:

noţiunea “asigurat” va avea următorul cuprins:

“asigurat – proprietarul sau utilizatorul unui autovehicul a cărui răspundere civilă este preluată contractual de un asigurător, în baza contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, valabil pentru prejudiciile produse terţelor persoane din accidente de autovehicule;”

după noţiunea “Consiliul Birourilor Sistemului Internaţional de Asigurări “Carte Verde” (în continuare – Consiliul Birourilor)” se introduc noţiunile “constatare amiabilă a accidentului de autovehicul” şi “daună materială nesemnificativă” cu următorul cuprins:

“constatare amiabilă a accidentului de autovehicul – procedură simplificată şi benevolă de documentare a accidentului de autovehicul soldat doar cu daune materiale nesemnificative, prin completarea şi semnarea de către conducătorii de autovehicule implicaţi în accident a formularului “Constatare amiabilă de accident”, stabilit de autoritatea de supraveghere;

daună materială nesemnificativă – daună cauzată prin avarierea sau distrugerea de bunuri în urma accidentului de autovehicul, a cărei sumă nu depăşeşte cuantumul maxim de despăgubire, stabilit prin actele normative ale autorităţii de supraveghere, în cazul aplicării procedurii de constatare amiabilă a accidentului de autovehicul;”

noţiunea “posesor de autovehicul” se exclude;

noţiunea “utilizator” va avea următorul cuprins:

“utilizator – persoana care posedă/foloseşte autovehiculul, inclusiv în temeiul unui contract de locaţiune, contract de leasing sau al unor alte titluri prevăzute de legislaţie, alte persoane care conduc autovehiculul cu sau fără consimţămîntul proprietarului; în cadrul instruirii la cursurile de şofer, se consideră utilizator persoana care efectuează instruirea în conducerea autovehiculului;”.

2. La articolul 3, cuvintele “posesorului şi” se substituie cu textul “proprietarului şi/sau”.

3. Articolul 4:

la alineatul (1), cuvîntul “posesiune” se substituie cu cuvintele “proprietate sau utilizare”;

alineatul (1¹) va avea următorul cuprins:

“(1¹) Obligaţia de asigurare nu se răsfrînge asupra proprietarului sau utilizatorului de autovehicul al cărui risc a fost asigurat în condiţiile prezentei legi de către o altă persoană, cu excepţia cazului în care autovehiculul a fost transmis în proprietatea sau utilizarea unei persoane juridice/întreprinzător individual.”

4. La articolul 7 alineatul (1), cuvîntul “posesor” se substituie cu cuvintele “proprietar sau utilizator”.

5. Articolul 8:

la alineatul (1), cuvîntul “posesorul” se substituie cu cuvintele “proprietarul sau utilizatorul”;

la alineatul (2³), cuvîntul “posesiunea” se substituie cu cuvintele “proprietatea sau utilizarea”;

la alineatul (5), după textul “contractului de asigurare,” se introduce textul “formularului “Constatare amiabilă de accident”,”;

la alineatul (6), cuvîntul “posesiune” se substituie cu cuvintele “proprietate sau utilizare”;

la alineatul (7), cuvîntul “posesorul” se substituie cu cuvintele “proprietarul sau utilizatorul”.

6. La articolul 12 alineatul (1), cuvîntul “posesori” se substituie cu cuvintele “proprietari sau utilizatori”.

7. Articolul 14:

alineatul (2) se completează cu litera c) cu următorul cuprins:

“c) cuantumul maxim de despăgubire, stabilit prin actele normative ale autorităţii de supraveghere – la avarierea sau distrugerea de bunuri, în cazul aplicării procedurii de constatare amiabilă a accidentului de autovehicul.”

la alineatul (6), cuvîntul “Posesorul” se substituie cu cuvintele “Proprietarul sau utilizatorul”.

8. Articolul 15:

la alineatul (1) litera a), cuvîntul “posesor” se substituie cu cuvintele “proprietar sau utilizator”;

la alineatul (4), cuvintele “cu posesorul” se substituie cu cuvintele “cu proprietarul”, iar cuvîntul “posesorului” se substituie cu cuvîntul “proprietarului”;

la alineatele (5) şi (6), cuvîntul “posesorului” se substituie cu cuvintele “proprietarului sau utilizatorului”.

9. Articolul 16 alineatul (1):

la litera j), cuvîntul “posesia” se substituie cu cuvintele “proprietatea sau utilizarea”;

la litera k), cuvîntul “posesorului” se substituie cu cuvîntul “proprietarului”.

10. Articolul 18:

alineatul (1):

la litera b), după cuvintele “despre accidentul de autovehicul” se introduce textul “(cu excepţia accidentelor pasibile de documentarea prin procedura de constatare amiabilă a accidentului de autovehicul)”;

alineatul se completează cu litera b¹) cu următorul cuprins:

“b¹) în cazul aplicării procedurii de constatare amiabilă a accidentului de autovehicul, să înştiinţeze imediat despre producerea accidentului şi intenţia de a recurge la această procedură asigurătorul care a emis poliţa de asigurare RCA sau certificatul de asigurare “Carte Verde” (Biroul Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule, în cazul autovehiculului aflat în proprietatea sau utilizarea unei persoane asigurate în străinătate), să documenteze neîntîrziat circumstanţele producerii accidentului rutier prin completarea şi semnarea de către ambii conducători de autovehicule implicaţi în accident a formularului “Constatare amiabilă de accident”, să noteze datele martorilor (dacă aceştia există), să facă fotografii la locul accidentului (panorama generală a accidentului, numerele de înmatriculare şi părţile avariate ale autovehiculelor, urmele de frînare şi de cioburi la faţa locului), să prezinte asigurătorului, în termen de 2 zile lucrătoare de la data producerii accidentului, exemplarul său al formularului “Constatare amiabilă de accident”, completat şi semnat de către ambii conducători de autovehicule implicaţi în accident;”

la alineatul (2), după textul “prevederilor alin.(1) lit.b)” se introduce textul “ , b¹)”.

11. Legea se completează cu articolul 18¹ cu următorul cuprins:

“Articolul 18¹. Constatarea amiabilă a accidentului de autovehicul

(1) Procedura de constatare amiabilă a accidentului de autovehicul (în continuare – constatare amiabilă) este o soluţie de constatare a faptelor, a circumstanţelor şi a persoanei vinovate de producerea accidentului, alternativă procedurii aplicate de către angajaţii organelor de poliţie, ai unităţilor de pompieri şi ai procuraturii, şi este aplicabilă doar cu condiţia exprimării benevole a voinţei părţilor de a recurge la aceasta.

(2) Procedura de constatare amiabilă constă în completarea şi semnarea de către conducătorii de autovehicule implicaţi în accident a formularului “Constatare amiabilă de accident”, cu recunoaşterea vinovăţiei de către persoana răspunzătoare de producerea accidentului, care, ulterior, este prezentat asigurătorului persoanei vinovate împreună cu cererea de despăgubire.

(3) Procedura de constatare amiabilă se aplică cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) în accident sînt implicate doar două autovehicule;

b) accidentul este soldat cu daune materiale nesemnificative;

c) accidentul nu s-a soldat cu vătămări corporale şi/sau cu deteriorarea bunurilor (de exemplu, instalaţii rutiere, piloni, garduri, clădiri etc.), altele decît autovehiculele implicate în accidentul rutier;

d) proprietarii sau utilizatorii autovehiculelor implicaţi în accident deţin, la data producerii accidentului rutier, poliţa de asigurare RCA sau certificatul de asigurare “Carte Verde” (în cazul autovehiculului aflat în proprietatea sau utilizarea unei persoane asigurate în străinătate), valabile şi emise cu cel puţin 24 de ore înainte de momentul producerii accidentului;

e) există consimţămîntul ambilor conducători de autovehicule implicaţi în accident privind documentarea accidentului prin procedura de constatare amiabilă, consensul acestora privind circumstanţele producerii accidentului şi daunele vizibile cauzate autovehiculelor implicate, iar persoana răspunzătoare de producerea accidentului îşi recunoaşte vinovăţia;

f) conducătorii de autovehicule implicaţi în accident au posibilitatea tehnică de a fotografia locul accidentului rutier sau de a înregistra datele martorilor (dacă aceştia există).

Dacă lipseşte cel puţin una dintre condiţiile indicate la prezentul alineat, cu excepţia condiţiei de la lit.b), formularul “Constatare amiabilă de accident” completat şi semnat de către conducătorii de autovehicule implicaţi în accident devine nul, iar accidentul rutier urmează a fi documentat de către organele competente.

(4) Forma şi conţinutul formularului “Constatare amiabilă de accident”, precum şi normele privind utilizarea acestui formular se aprobă de către autoritatea de supraveghere, cu avizul Poliţiei, şi se eliberează asiguratului gratis. Se interzice inscripţionarea altor informaţii pe formularul-tip decît a celor prevăzute în actele normative ale autorităţii de supraveghere.

(5) Formularul “Constatare amiabilă de accident” prevede, în mod obligatoriu, informaţii despre circumstanţele producerii accidentului, datele de identificare ale conducătorilor şi ale autovehiculelor implicate în accident, datele din poliţa de asigurare RCA sau certificatul de asigurare “Carte Verde” (în cazul autovehiculului aflat în proprietatea sau utilizarea unei persoane asigurate în străinătate), datele despre daunele cauzate autovehiculelor implicate, precum şi alte informaţii stabilite în actele normative ale autorităţii de supraveghere. Formularul “Constatare amiabilă de accident” conţine două pagini autocopiative, ambele avînd aceeaşi valoare juridică, şi se eliberează asiguratului de către asigurător odată cu poliţa de asigurare RCA sau la cerere.

(6) În cazul aplicării procedurii de constatare amiabilă, cererea de despăgubire se depune de către persoana păgubită la asigurătorul persoanei vinovate, cu anexarea formularului “Constatare amiabilă de accident”, completat corespunzător şi semnat de ambele părţi, în baza acestuia fiind deschis dosarul de daune de către asigurător.

(7) În cazul accidentului rutier documentat prin procedura de constatare amiabilă, asigurătorul este în drept să refuze achitarea despăgubirii de asigurare dacă nu au fost întrunite condiţiile prevăzute la alin.(3) din prezentul articol, cu excepţia condiţiei de la lit.b) a alineatului menţionat, caz în care asigurătorul achită despăgubirea în limita prevăzută la art.14 alin.(2) lit.c). Refuzul asigurătorului de a achita despăgubirea de asigurare nu limitează părţile în dreptul de a se adresa la organele sau instituţiile competente pentru stabilirea circumstanţelor accidentului rutier şi de a înainta, în baza documentelor de constatare întocmite de aceste organe sau instituţii, o nouă cerere de despăgubire în modul prevăzut la capitolul V din prezenta lege.

(8) Asigurătorul este în drept să refuze achitarea despăgubirii de asigurare în cazul în care formularul “Constatare amiabilă de accident” este completat în mod ilizibil, este incomplet, conţine date contradictorii sau eronate, cu excepţia cazului în care asiguratul sau păgubitul a contribuit la înlăturarea erorilor, asigurătorul avînd posibilitatea să le înlăture.

(9) În cazul în care asigurătorul nu este de acord cu vinovăţia recunoscută de asiguratul său în baza formularului “Constatare amiabilă de accident” sau în cazul în care asiguratul îşi retrage recunoaşterea vinovăţiei, asigurătorul achită despăgubirea de asigurare în termenele stabilite de prezenta lege, fiind în drept să solicite instanţei de judecată, în termen de 15 zile calendaristice de la data achitării despăgubirii, examinarea în fond a formularului “Constatare amiabilă de accident”, stabilirea vinovăţiei şi, după caz, încasarea despăgubirii de la asigurătorul persoanei recunoscute vinovate de instanţa de judecată.

(10) Dosarul de daună deschis în urma accidentului rutier documentat prin procedura de constatare amiabilă se instrumentează conform procedurii generale prevăzute de prezenta lege.”

12. Articolul 19 alineatul (1):

se completează cu litera a¹) cu următorul cuprins:

“a¹) să examineze formularul “Constatare amiabilă de accident”, completat în modul prevăzut la art.18¹ şi depus de persoana păgubită, anexat la cererea de despăgubire, precum şi să elibereze neîntîrziat dovada cu privire la recepţionarea şi înregistrarea cererii de despăgubire;”

litera b) se completează în final cu textul “(cu excepţia accidentelor documentate cu respectarea procedurii de constatare amiabilă)”.

13. Articolul 20:

la alineatele (1) şi (2), cuvîntul “posesiunea” se substituie cu cuvintele “proprietatea sau utilizarea”;

la alineatul (5), cuvintele “posesorul autovehiculului nu are încheiată asigurare obligatorie de răspundere civilă auto” se substituie cu cuvintele “persoana vinovată nu are o asigurare obligatorie de răspundere civilă auto valabilă”.

14. Articolul 21 alineatul (3):

la litera a), cuvintele “organelor afacerilor interne” se substituie cu cuvintele “organelor de poliţie”, iar în final se completează cu textul “ , sau formularul “Constatare amiabilă de accident”, după caz”;

la litera m), cuvintele “organelor afacerilor interne” se substituie cu cuvintele “organelor de poliţie”, iar după cuvintele “instituţiilor medicale” se introduce textul “sau în cazul anulării formularului “Constatare amiabilă de accident”.

15. Articolul 22:

la alineatul (2), cuvîntul “posesiunea” se substituie cu cuvintele “proprietatea sau utilizarea”;

la alineatul (11), cuvîntul “posesorul” se substituie cu cuvîntul “proprietarul”.

16. La articolul 26 alineatul (2), cuvîntul “posesorul” se substituie cu cuvîntul “proprietarul”.

17. Articolul 29:

la litera b), textul “utilizatorul autovehiculului a refuzat să fie supus testării alcoolscopice ori, după caz, examinării medicale şi/sau recoltării probelor biologice” se substituie cu textul “utilizatorul autovehiculului nu a fost supus, în cazurile prevăzute de legislaţie şi din motive imputabile acestuia, cu excepţia cazului prevăzut la art.18¹ alin. (7), testării alcoolscopice ori, după caz, examinării medicale, în vederea stabilirii stării de ebrietate şi a naturii acesteia şi/sau recoltării probelor biologice în cadrul acestei examinări medicale”;

litera c) va avea următorul cuprins:

“c) persoana răspunzătoare de producerea accidentului conducea autovehiculul fără permis de conducere, cu încălcarea regulilor privind permisul de conducere, sau în decursul termenului de aplicare a măsurii de siguranţă privind ridicarea provizorie a permisului de conducere;”

la litera d), cuvîntul “posesorul” se substituie cu cuvintele “proprietarul sau utilizatorul”.

18. Articolul 33:

la alineatul (1), cuvîntul “posesori” se substituie cu cuvintele “proprietari sau utilizatori”;

la alineatul (3), cuvîntul “posesorul” se substituie cu cuvintele “proprietarul sau utilizatorul”.

19. Articolul 39:

la alineatul (1), cuvîntul “posesorii” se substituie cu cuvintele “proprietarii sau utilizatorii”;

la alineatul (2¹), cuvîntul “posesori” se substituie cu cuvintele “proprietari sau utilizatori”.

Art.II. – Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.78–84, cu modificările ulterioare, art.100) se modifică după cum urmează:

1. Articolul 26 se completează cu litera f) cu următorul cuprins:

“f) constatării amiabile a accidentului rutier.”

2. Codul se completează cu articolul 31¹ cu următorul cuprins:

“Articolul 31¹. Constatarea amiabilă a accidentului rutier

(1) Constatarea amiabilă a accidentului rutier se aplică în contravenţiile prevăzute la art.242 alin.(1), în cazul în care în accident sînt implicate două vehicule, accidentul fiind soldat numai cu deteriorarea nesemnificativă a vehiculelor, fără cauzare de vătămări corporale victimei, iar proprietarii şi/sau utilizatorii vehiculelor deţin, la data producerii accidentului, poliţa de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă sau certificatul de asigurare “Carte Verde” (în cazul vehiculului aflat în proprietatea sau utilizarea unei persoane asigurate în străinătate), valabile.

(2) Procedura de constatare amiabilă a accidentului rutier nu se aplică în cazul accidentului care s-a soldat cu vătămări corporale şi/sau cu deteriorarea bunurilor (de exemplu, instalaţii rutiere, piloni, garduri, clădiri etc.), altele decît autovehiculele implicate în accidentul rutier.

(3) Procedura de constatare amiabilă a accidentului rutier constă în completarea, semnarea şi prezentarea de către conducătorii de vehicule implicaţi în accident a formularului “Constatare amiabilă de accident” către asigurător, conform prevederilor Legii nr.414/2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

(4) Constatarea amiabilă a accidentului rutier înlătură răspunderea contravenţională.”

3. La articolul 242 alineatul (1), dispoziţia se completează cu cuvintele “ori cu cauzarea de vătămări corporale neînsemnate victimei”.

4. La articolul 243, dispoziţiile alineatelor (1) şi (2) se completează cu textul “ , cu excepţia accidentului rutier documentat prin procedura de constatare amiabilă a accidentului, prevăzută de Legea nr.414/2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule”.

5. Articolul 446:

la litera a), textul “art.20–31” se substituie cu textul “art.20–31¹”;

litera b) se completează cu textul “ , cu excepţia contravenţiilor soluţionate în modul prevăzut la art.29 şi 31¹”.

Art.III. – Legea nr.407/2006 cu privire la asigurări (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.47–49, art.213), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1 noţiunea “asistenţă (assistance)”, cuvintele “alte persoane juridice” se substituie cu cuvintele “brokerul de asigurare şi/sau de reasigurare”.

2. Articolul 29 se completează cu alineatele (10) şi (11) cu următorul cuprins:

“(10) În cazul asigurătorilor (reasigurătorilor) cărora li s-a retras licenţa şi ale căror acţiuni nou-emise nu au fost vîndute în condiţiile alin.(6⁶)–(6¹⁰) din prezentul articol, prin derogare de la prevederile Legii nr.1134/1997 privind societăţile pe acţiuni, acţiunile nou-emise care nu au fost vîndute reprezintă acţiuni de tezaur şi nu pot depăşi 10% din capitalul social al entităţii. În caz de depăşire a limitei respective, organul executiv al entităţii este obligat să anuleze acţiunile şi să reducă capitalul său social. În termen de 30 de zile de la data aprobării deciziei organului executiv privind reducerea capitalului social, entitatea prezintă autorităţii de supraveghere documentele stabilite prin actul normativ pentru înscrierea modificărilor aferente reducerii capitalului social. Entitatea consemnează mijloacele băneşti în conturile ultimilor deţinători de acţiuni care au încălcat prevederile alin.(3) şi (3¹) din prezentul articol, în baza principiului proporţionalităţii, în limita maximă a profitului net al perioadei de gestiune, conform ultimului raport financiar, după reţinerea tuturor cheltuielilor (taxe, plăţi, comisioane, amenzi) aferente emiterii, vînzării şi anulării.

(11) Pentru asigurătorii (reasigurătorii) cărora li s-a retras licenţa şi ale căror acţiuni au intrat sub incidenţa prevederilor art.II din Legea nr.242/2017 pentru modificarea articolului 29 din Legea nr.407/2006 cu privire la asigurări, termenul de vînzare a acţiunilor expuse spre vînzare continuă să curgă în condiţiile reglementărilor autorităţii de supraveghere. Prin derogare de la prevederile Legii nr.1134/1997 privind societăţile pe acţiuni, la expirarea termenului de vînzare a acţiunilor, stabilit în reglementările autorităţii de supraveghere, acţiunile nou-emise care nu au fost vîndute reprezintă acţiuni de tezaur şi nu pot depăşi 10% din capitalul social al entităţii. În caz de depăşire a limitei respective, organul executiv al entităţii este obligat să anuleze acţiunile şi să reducă capitalul său social. În termen de 30 de zile de la data aprobării deciziei organului executiv privind reducerea capitalului social, entitatea prezintă autorităţii de supraveghere documentele stabilite prin actul normativ pentru înscrierea modificărilor aferente reducerii capitalului social. Entitatea consemnează mijloacele băneşti în conturile ultimilor deţinători de acţiuni care au încălcat prevederile art.29 alin.(3) şi (3¹) din prezenta lege, în baza principiului proporţionalităţii, în limita maximă a profitului net al perioadei de gestiune, conform ultimului raport financiar, după reţinerea tuturor cheltuielilor (taxe, plăţi, comisioane, amenzi) aferente emiterii, vînzării şi anulării.”

3. Legea se completează cu articolul 31¹ cu următorul cuprins:

“Articolul 31¹. Comitetul de audit

Prin derogare de la prevederile art.44 alin.(5) din Legea nr.271/2017 privind auditul situaţiilor financiare, comitetul de audit al asigurătorului poate fi format, după caz, şi din membri ai consiliului asigurătorului. Atribuţiile, funcţiile şi responsabilităţile comitetului de audit, precum şi cerinţele faţă de membrii acestuia sînt stabilite prin actele normative ale autorităţii de supraveghere.”

4. Articolul 49 se completează cu alineatele (6²)–(6⁵) cu următorul cuprins:

“(6²) Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare care practică activitatea de asistenţă (assistance) au dreptul de a încheia contracte cu companii nerezidente numai în scopul desfăşurării activităţii de asistenţă. Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare vor prezenta autorităţii de supraveghere contractele încheiate cu companiile nerezidente, informaţia privind filialele (reprezentanţele), alte subdiviziuni deschise în afara teritoriului Republicii Moldova.

(6³) Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare, în baza contractelor de mandat privind activitatea de asistenţă (assistance), colectează informaţia despre survenirea cazului asigurat, creează şi monitorizează dosarul de daună, evaluează şi stabilesc valoarea daunei, regularizează cazul asigurat, garantează şi/sau achită în avans costul serviciilor medicale, tehnice, financiare, juridice şi/sau de orice altă natură, în limita prevăzută de condiţiile de asigurare.

(6⁴) Contabilitatea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare care practică activitatea de asistenţă (assistance) trebuie organizată astfel încît din înregistrări să derive sursele rezultatelor pentru fiecare dintre activităţile prestate. În acest scop, toate veniturile şi toate cheltuielile trebuie să fie reflectate potrivit originii lor. Cheltuielile comune rezultate din toată activitatea se înregistrează separat, pentru fiecare activitate, în conformitate cu o metodă de repartizare aprobată de către autoritatea de supraveghere.

(6⁵) Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare care prestează servicii de asistenţă (assistance), suplimentar la condiţiile prevăzute la alin.(2), trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele:

a) să aibă ca obiect de activitate, pe lîngă intermedierea în asigurări, activitatea de asistenţă (assistance);

b) să deţină un centru de consultanţă şi asistenţă/coordonare disponibil în regim non-stop, ai cărui colaboratori să vorbească fluent limbile română, rusă, engleză, alte limbi străine, după caz;

c) să deţină un sistem informaţional care să permită înregistrarea şi gestionarea dosarelor de daună în regim interactiv;

d) să deţină un sistem de telefonie multicanal care să permită asiguraţilor de a fi în contact cu centrul de consultanţă şi asistenţă/coordonare în regim non-stop;

e) să deţină în statele de personal cel puţin un angajat cu studii medicale;

f) să asigure deservirea directă, de către prestatorii de servicii medicale, juridice, tehnice sau financiare, a minimum 70% din numărul de cazuri de asigurare înregistrate.”

Art.IV. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Guvernul, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, în termen de 4 luni de la data publicării prezentei legi, vor aduce actele lor normative în concordanţă cu aceasta.

(3) Pentru procedura de constatare amiabilă în cazul deţinerii poliţei de asigurare pentru răspundere civilă auto internă, prevederile legii se aplică după expirarea a 6 luni de la data intrării în vigoare, iar pentru certificatul de asigurare “Carte Verde” (în cazul autovehiculului aflat în proprietatea sau utilizarea unei persoane asigurate în străinătate) – după expirarea a 24 de luni.