Hotărâri

Hotărâre nr. 168 din 08.04.2026

privind Taxonomia pentru finanţare durabilă

Tipul documentului: Hotărâri
Data adoptării: 08.04.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

privind Taxonomia pentru finanţare durabilă

nr. 168 din 08.04.2026

(în vigoare 09.04.2027)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.160-163 art.165 din 09.04.2026

* * *

În temeiul art.2 din Legea nr.112/2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.185-199, art.442), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Prezenta hotărâre:

- transpune parţial Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investiţiile durabile şi de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088, CELEX: 32020R0852, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 198 din 22 iunie 2020;

- transpune Regulamentul delegat (UE) 2023/2486 al Comisiei din 27 iunie 2023 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condiţiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanţial la utilizarea durabilă şi la protejarea resurselor de apă şi a resurselor marine, la tranziţia către o economie circulară, la prevenirea şi controlul poluării sau la protejarea şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor şi pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu şi de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei în ceea ce priveşte publicarea de informaţii specifice referitoare la activităţile economice respective, CELEX: 32023R2486, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 2023/2486 din 21 noiembrie 2023;

- transpune Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condiţiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanţial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice şi pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu, CELEX: 32021R2139, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 442 din 9 decembrie 2021, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul delegat (UE) 2024/3215 al Comisiei din 28 iunie 2024.

1. Se aprobă Taxonomia pentru finanţare durabilă (se anexează).

2. Criteriile tehnice prevăzute în anexele nr.1 şi nr.2 la Taxonomia pentru finanţare durabilă se revizuiesc cel puţin o dată la trei ani, ţinând cont de evoluţia cadrului normativ conex prevăzut în anexele respective.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PRIM-MINISTRU	Alexandru MUNTEANU
Contrasemnează:
Ministrul finanţelor	Andrian Gavriliţă
Ministrul mediului	Gheorghe Hajder
Nr.168. Chişinău, 8 aprilie 2026.

Aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr.168/2026

TAXONOMIA PENTRU FINANŢARE DURABILĂ

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Taxonomia pentru finanţare durabilă (în continuare – Taxonomie) stabileşte lista activităţilor economice durabile din punctul de vedere al mediului, precum şi instituie cadrul normativ şi instituţional pentru aplicarea acesteia.

2. Prezenta Taxonomie are drept scop sprijinirea finanţării verzi, oferind în acelaşi timp îndrumări clare cu privire la definirea activităţilor verzi, prin:

2.1. contribuirea la tranziţia de la energia bazată pe combustibili fosili la energia cu emisii reduse de carbon, în vederea asigurării unei creşteri economice durabile;

2.2. stimularea investiţiilor private şi publice în instrumente financiare şi alte segmente verzi (împrumuturi verzi şi alte instrumente verzi);

2.3. instituirea unui cadru armonizat, care să asigure transparenţa pieţei şi să prevină practicile de dezinformare ecologică (greenwashing).

3. Obiectivele de mediu ale prezentei Taxonomii sunt:

3.1. atenuarea schimbărilor climatice;

3.2. adaptarea la schimbările climatice;

3.3. utilizarea durabilă şi protecţia apelor;

3.4. tranziţia către o economie circulară;

3.5. prevenirea şi controlul poluării;

3.6. protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor.

4. În sensul prezentei Taxonomii se definesc următoarele noţiuni:

atenuare a schimbărilor climatice – procesul de menţinere a creşterii temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C şi de continuare a eforturilor de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, astfel cum se prevede în Acordul de la Paris;

adaptare la schimbările climatice – procesul de ajustare la schimbările climatice reale şi preconizate, precum şi la efectele acestora;

biodiversitate – varietatea organismelor vii provenind din toate sursele, incluzând ecosistemele terestre, marine şi alte ecosisteme acvatice, precum şi complexele ecologice din care acestea fac parte, care cuprinde diversitatea din cadrul speciilor, dintre specii şi a ecosistemelor;

condiţie bună – în legătură cu un ecosistem, faptul că ecosistemul se află într-o condiţie fizică, chimică şi biologică bună sau are o calitate fizică, chimică şi biologică bună, fiind capabil să se reproducă sau să se refacă singur, iar compoziţia speciilor, structura ecosistemului şi funcţiile ecologice nu sunt afectate;

dezinformare ecologică (greenwashing) – practica de a obţine un avantaj concurenţial neloial prin prezentarea unui produs financiar, prin intermediul marketingului, ca produs ecologic, deşi, de fapt, nu au fost îndeplinite standardele de mediu de bază;

economie circulară – sistem economic în care valoarea produselor, a materialelor şi a altor resurse în economie este menţinută cât mai mult timp posibil, sporind eficienţa utilizării lor în producţie şi consum, reducând astfel efectul asupra mediului al utilizării acestora, reducând la minimum deşeurile şi eliberarea de substanţe periculoase în toate etapele ciclului lor de viaţă, inclusiv prin aplicarea ierarhiei deşeurilor;

ecosistem – complex dinamic de comunităţi de plante, animale şi microorganisme şi mediul lor abiotic, care interacţionează într-o unitate funcţională;

eficienţă energetică – utilizarea energiei într-un mod optim în toate etapele lanţului energetic, de la producţie la consumul final;

investiţie durabilă din punctul de vedere al mediului – o investiţie care finanţează una sau mai multe activităţi economice care, în temeiul prezentei Taxonomii, se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului;

participanţii la piaţa financiară nebancară – astfel cum sunt prevăzuţi la art.4 alin.(1) şi (2) din Legea nr.198/1992 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare;

participanţi profesionişti pe piaţa asigurărilor – astfel cum sunt definiţi la art.4 din Legea nr.92/2022 cu privire la activitatea de asigurare sau de reasigurare;

poluant – substanţă, vibraţie, căldură, zgomot, lumină sau alt contaminant prezent în aer, apă sau sol, care poate avea efect nociv asupra sănătăţii umane sau asupra mediului, poate conduce la efecte dăunătoare asupra proprietăţii materiale sau poate altera ori afecta mediul ambiant şi alte utilizări legitime ale acestuia;

produs financiar – instrument, contract sau serviciu oferit de participanţii la piaţa financiară destinat mobilizării, plasării sau gestionării fondurilor, economiilor şi riscurilor. Produsele financiare includ, fără a se limita la credite, împrumuturi, titluri de creanţă, acţiuni, obligaţiuni corporative, produse de asigurare, produse de pensii şi alte forme de investiţii, în conformitate cu legislaţia;

servicii ecosistemice – contribuţiile directe şi indirecte ale ecosistemelor la beneficiile economice, sociale, culturale şi de altă natură pe care oamenii le obţin din ecosistemele respective;

sol – stratul superior al scoarţei terestre, situat între roca de bază şi suprafaţă, care este compus din particule minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii.

Capitolul II

DOMENIUL DE APLICARE AL TAXONOMIEI

5. Prezenta Taxonomie poate fi aplicată în activitatea:

5.1. entităţilor financiare supravegheate de Banca Naţională a Moldovei şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare, care pun la dispoziţie produse financiare, în conformitate cu legislaţia aplicabilă;

5.2. autorităţilor publice care stabilesc cerinţe pentru participanţii la piaţa financiară sau pentru emitenţi în ceea ce priveşte produsele financiare puse la dispoziţie ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului;

5.3. autorităţilor publice centrale şi locale, în conformitate cu legislaţia în domeniul finanţelor publice şi achiziţiilor publice;

5.4. entităţilor care au obligaţia de a întocmi şi a publica declaraţia nefinanciară/declaraţia nefinanciară consolidată ca parte a raportului conducerii/raportului consolidat al conducerii, conform art.23 şi 30 din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017.

6. Băncile comerciale şi organizaţiile de creditare nebancară pot aplica prezenta Taxonomie în activitatea sa, inclusiv la:

6.1. dezvoltarea produselor financiare verzi (de exemplu, împrumuturi verzi);

6.2. evaluarea durabilităţii proiectelor înainte de finanţare;

6.3. sprijinirea adoptării de activităţi economice durabile prin finanţare;

6.4. monitorizarea şi dezvăluirea impactului asupra mediului şi durabilităţii portofoliilor de credite, precum şi ale portofoliilor de investiţii pentru băncile licenţiate în mod relevant.

7. Participanţii la piaţa financiară nebancară pot aplica prezenta Taxonomie în activitatea lor, inclusiv la:

7.1. structurarea portofoliilor de investiţii şi a fondurilor axate pe active verzi;

7.2. alinierea ofertelor de valori mobiliare (de exemplu, obligaţiuni verzi) la standardele de mediu şi de durabilitate;

7.3. monitorizarea şi dezvăluirea impactului portofoliilor de investiţii asupra mediului şi durabilităţii;

7.4. ghidarea alocărilor de fonduri către investiţiile verzi.

8. Participanţii profesionişti pe piaţa asigurărilor pot aplica prezenta Taxonomie în activitatea lor, inclusiv la:

8.1. dezvoltarea produselor de asigurări care acoperă riscurile legate de mediu şi schimbările climatice;

8.2. asigurarea investiţiilor care îndeplinesc obiectivele de mediu şi de durabilitate;

8.3. integrarea factorilor de durabilitate în procesele de management al riscului.

9. Autorităţile publice centrale şi locale pot aplica prezenta Taxonomie la:

9.1. planificarea alocaţiilor bugetare pe lucrări, bunuri şi servicii în limitele de alocaţii bugetare şi conform regulilor bugetar-fiscale;

9.2. planificarea, iniţierea şi desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice în condiţiile actelor normative din domeniul achiziţiilor publice.

10. Entităţile de audit şi/sau certificare pot aplica prezenta Taxonomie în activitatea lor, inclusiv la:

10.1. verificarea alinierii la criteriile şi standardele acesteia;

10.2. asigurarea preciziei şi transparenţei rapoartelor şi dezvăluirilor verzi sau de durabilitate;

10.3. asigurarea efectuării verificărilor de către terţi în privinţa instrumentelor financiare durabile şi a proiectelor verzi.

11. Orice entitate sau întreprindere poate utiliza prezenta Taxonomie la:

11.1. colectarea de fonduri pentru proiecte sau investiţii verzi prin produse financiare verzi (de exemplu, obligaţiuni verzi, împrumuturi);

11.2. alinierea activităţilor în domeniul afacerilor la aceasta pentru a îndeplini standardele de mediu şi de durabilitate;

11.3. prezentarea impactului proiectelor companiilor asupra mediului şi durabilităţii.

12. Orice entitate care are obligaţia de a întocmi şi a publica raportul conducerii/raportul consolidat al conducerii, inclusiv declaraţia nefinanciară/declaraţia nefinanciară consolidată în temeiul prevederilor Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, va include în declaraţia nefinanciară/declaraţia nefinanciară consolidată informaţii privind modul şi măsura în care activităţile entităţii/grupului sunt asociate cu activităţi economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului în temeiul pct.3 (Obiective de mediu) şi pct.17 (Criterii de durabilitate a mediului).

13. În special, entităţile nefinanciare trebuie să dezvăluie următoarele:

13.1. proporţia din cifra lor de afaceri provenită din produse sau servicii asociate cu activităţi economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului în temeiul pct.3 şi 20; şi

13.2. proporţia din cheltuielile lor de capital şi proporţia din cheltuielile lor de exploatare aferente activelor sau proceselor asociate cu activităţi economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului în temeiul pct.3 şi 20.

14. Entităţile prevăzute la pct.6-10 şi 12 aplică prezenta Taxonomie în cazurile şi în condiţiile prevăzute expres de legislaţia sectorială. Totodată, aceasta poate fi utilizată cu caracter orientativ la dezvoltarea produselor, evaluarea investiţiilor etc.

15. Prezenta Taxonomie are funcţie de clasificare şi orientare a entităţilor prevăzute la pct.6-12 şi nu constituie, în lipsa legislaţiei sectoriale, criteriu autonom şi exclusiv de acces la produse financiare, puse la dispoziţie conform cadrului normativ aplicabil.

16. Criteriile prevăzute în anexele nr.1-nr.3 se aplică potrivit cadrului normativ de specialitate, standardelor naţionale sau, după caz, standardelor internaţionale de domeniu.

Capitolul III

ACTIVITĂŢI ECONOMICE DURABILE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL MEDIULUI

17. Pentru stabilirea gradului de durabilitate din punctul de vedere al mediului al unei investiţii, o activitate economică se califică drept durabilă din punctul de vedere al mediului, adică aliniată la prezenta Taxonomie, în cazul în care activitatea economică respectivă corespunde următoarelor criterii:

17.1. contribuie substanţial la unul sau mai multe dintre obiectivele de mediu prevăzute la pct.3, în conformitate cu prevederile secţiunii I şi anexei nr.1;

17.2. nu prejudiciază semnificativ niciunul dintre obiectivele de mediu prevăzute la pct.3, în conformitate cu prevederile secţiunii II şi anexei nr.2;

17.3. se realizează în conformitate cu garanţiile minime prevăzute în secţiunea III şi anexa nr.3;

17.4. o entitate a cărei activitate principală nu este prevăzută de prezenta Taxonomie, poate aplica şi primi finanţare durabilă dacă obiectul acestei finanţări este calificat ca fiind conform cerinţelor acesteia, aşa cum sunt definite la pct.18.

18. La determinarea faptului dacă o activitate economică se califică drept durabilă din punctul de vedere al mediului, se vor urma paşii stabiliţi în tabelul 1.

Tabelul 1

Etapele de determinare a caracterului durabil al unei activităţi

economice din punctul de vedere al mediului

1. Stabilirea dacă activitatea economică este inclusă în Taxonomie	Consultarea părţii “Cod sector/NACE/CAEM-2, Denumirea şi descrierea activităţii”* din anexa nr.1
2. Evaluarea eligibilităţii activităţii economice în raport cu criteriile de “contribuţie substanţială” legate de obiectivul (obiectivele) de mediu în care ar putea fi clasificată activitatea economică	Consultarea descrierii criteriilor de “contribuţie substanţială”, acte normative conexe şi standardelor internaţionale, în secţiunea I şi anexa nr.1
3. Evaluarea performanţei activităţii economice în funcţie de criteriile “a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH)	Consultarea descrierii criteriilor de “a nu prejudicia în mod semnificativ”, acte normative conexe şi standardelor internaţionale, în secţiunea II şi anexa nr.2
4. Evaluarea performanţei activităţii economice în raport cu “Garanţiile sociale minime” (MSS)	Consultarea descrierii criteriilor la secţiunea III şi anexa nr.3
* Trimiterile la codurile CAEM 2/NACE au caracter orientativ şi nu prevalează asupra definiţiei şi descrierii specifice a activităţii economice şi nici asupra criteriilor tehnice aplicabile.

Secţiunea I.

Definiţiile de “contribuţie substanţială”

19. Pentru fiecare dintre cele şase obiective de mediu sunt stabilite criterii uniforme, pe baza cărora se poate determina dacă activităţile economice contribuie în mod substanţial la obiectivul respectiv. O activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanţial la unul sau mai multe dintre obiectivele de mediu stabilite în cazul în care facilitează în mod direct o contribuţie substanţială a altor activităţi la unul sau mai multe dintre aceste obiective.

Tabelul 2

Criterii uniforme pentru determinarea contribuţiei substanţiale

a activităţilor economice la obiectivele de mediu

Obiectiv de mediu	Activităţi/criterii
1	2
1. Contribuţia substanţială la atenuarea schimbărilor climatice	Activitatea economică contribuie în mod substanţial la stabilizarea concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care împiedică interferenţele antropice periculoase cu sistemul climatic, în concordanţă cu obiectivul pe termen lung privind temperatura al Acordului de la Paris, prin evitarea sau reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau sporirea absorbţiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin inovarea în materie de procese sau produse: 1.1. producerea, transportul, stocarea, distribuţia sau utilizarea energiei din surse regenerabile, inclusiv prin utilizarea de tehnologii inovatoare, cu potenţial de a genera economii semnificative în viitor, ori prin consolidarea sau extinderea necesară a reţelei; 1.2. îmbunătăţirea eficienţei energetice, cu excepţia activităţilor de producere a energiei care utilizează combustibili fosili solizi; 1.3. creşterea mobilităţii curate sau neutre din punct de vedere climatic; 1.4. trecerea la utilizarea materialelor regenerabile obţinute pe căi sustenabile; 1.5. creşterea utilizării tehnologiilor de captare şi utilizare a dioxidului de carbon (CUC) şi de captare şi stocare a dioxidului de carbon (CSC) sigure pentru mediu, care asigură o reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră; 1.6. consolidarea absorbanţilor de carbon aferenţi terenurilor, inclusiv prin evitarea despăduririlor şi a degradării pădurilor, refacerea pădurilor, gestionarea durabilă şi refacerea terenurilor cultivate, a păşunilor şi a zonelor umede, împădurire şi agricultură regenerativă; 1.7. instituirea infrastructurii energetice necesare pentru facilitarea decarbonizării sistemelor energetice; 1.8. producerea combustibililor nepoluanţi şi eficienţi din surse regenerabile sau neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon; sau 1.9. facilitarea oricăreia dintre activităţile enumerate la subpct. 1.1-1.8 în conformitate cu definiţia activităţilor de facilitare prevăzute în pct.28. O activitate economică pentru care nu există o alternativă cu emisii reduse de carbon fezabilă din punct de vedere tehnologic şi economic se califică drept una care contribuie substanţial la atenuarea schimbărilor climatice, în cazul în care sprijină tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic, pe baza unei traiectorii de limitare a creşterii temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, inclusiv prin eliminarea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră, în special a emisiilor provenite din combustibili fosili solizi, şi în cazul în care activitatea respectivă: (a) are niveluri de emisii de gaze cu efect de seră care corespund celor mai bune performanţe din sector sau industrie; (b) nu împiedică dezvoltarea şi implementarea alternativelor cu emisii reduse de carbon; şi (c) nu duce la blocarea activelor cu emisii ridicate de carbon, având în vedere durata de viaţă economică a acestor active
2. Contribuţia substanţială la adaptarea la schimbările climatice	Activitatea economică contribuie în mod substanţial la adaptarea la schimbările climatice în cazul în care activitatea respectivă: 2.1. include soluţii de adaptare care fie reduc substanţial riscul impactului negativ al climei actuale şi al climei viitoare preconizate asupra activităţii economice respective, fie reduc substanţial impactul negativ respectiv, fără a creşte riscul unui impact negativ asupra oamenilor, a naturii sau a activelor; sau 2.2. oferă soluţii de adaptare care, pe lângă îndeplinirea condiţiilor prevăzute în pct.26 contribuie în mod substanţial la prevenirea sau reducerea riscului de impact negativ al climei actuale şi al climei viitoare preconizate asupra oamenilor, naturii sau bunurilor, fără a creşte riscul unui impact negativ asupra altor persoane, naturii sau a activelor. Soluţiile de adaptare menţionate la subpct. 2.1 sunt evaluate şi clasificate în ordinea priorităţii, utilizând cele mai bune proiecţii climatice disponibile, şi trebuie cel puţin să prevină sau să reducă: - impactul negativ specific locaţiei şi contextului schimbărilor climatice asupra activităţii economice; sau - impactul negativ potenţial al schimbărilor climatice asupra mediului în care se desfăşoară activitatea economică
3. Contribuţia substanţială la utilizarea durabilă şi la protecţia resurselor de apă	Activitatea economică contribuie în mod substanţial la utilizarea durabilă şi la protecţia resurselor de apă în cazul în care activitatea respectivă fie contribuie în mod substanţial la obţinerea stării bune a corpurilor de apă, inclusiv a corpurilor de apă de suprafaţă şi a celor subterane, sau la prevenirea deteriorării corpurilor de apă care sunt deja în stare bună, prin: 3.1. protejarea mediului împotriva efectelor negative ale deversărilor de ape reziduale urbane şi industriale, inclusiv ale contaminanţilor care generează preocupări noi, cum ar fi medicamentele şi microplasticul, de exemplu prin asigurarea colectării, tratării şi deversării adecvate a apelor reziduale urbane şi industriale; 3.2. protejarea sănătăţii umane de efectul negativ al oricărei contaminări a apei destinate consumului uman, prin garantarea faptului că aceasta nu conţine microorganisme, paraziţi şi substanţe care constituie un pericol potenţial pentru sănătatea umană, precum şi sporirea accesului oamenilor la apă potabilă curată; 3.3. îmbunătăţirea gestionării şi a eficienţei utilizării apei, inclusiv prin protejarea şi îmbunătăţirea stării ecosistemelor acvatice, prin promovarea utilizării durabile a apei pe baza unei protecţii pe termen lung a resurselor de apă disponibile, printre altele prin utilizarea unor măsuri precum reutilizarea apei, prin asigurarea reducerii progresive a emisiilor poluante în apele de suprafaţă şi în apele subterane, prin contribuirea la atenuarea efectelor inundaţiilor şi ale secetei sau prin orice altă activitate care protejează sau îmbunătăţeşte starea calitativă şi cantitativă a corpurilor de apă; 3.4. facilitarea oricăreia dintre activităţile enumerate la subpct. 3.1-3.3, în conformitate cu definiţia activităţilor de facilitare prevăzută în pct.28
4. Contribuţia substanţială la tranziţia către o economie circulară	Activitatea economică contribuie în mod substanţial la tranziţia către o economie circulară, inclusiv la prevenirea generării de deşeuri, la reutilizarea şi la reciclarea acestora, în cazul în care activitatea respectivă: 4.1. utilizează mai eficient resursele naturale, inclusiv materialele biologice şi alte materii prime obţinute în mod durabil, în procesul de producţie, inclusiv prin: 4.1.1. reducerea utilizării de materii prime primare sau creşterea utilizării produselor secundare şi a materiilor prime secundare; sau 4.1.2. măsuri privind utilizarea eficientă a resurselor şi eficienţa energetică; 4.2. creşte durabilitatea şi potenţialul produselor de a fi reparate, modernizate sau reutilizate, în special în activităţile de proiectare şi de fabricare; 4.3. creşte potenţialul de reciclare al produselor, inclusiv potenţialul de reciclare al materialelor individuale conţinute în respectivele produse, printre altele prin înlocuirea sau reducerea utilizării de produse şi materiale care nu sunt reciclabile, în special în activităţile de proiectare şi de fabricare; 4.4. reduce substanţial conţinutul de substanţe periculoase şi înlocuieşte substanţele cu risc înalt pentru sănătatea umană şi pentru mediu din materiale şi produse pe durata întregului lor ciclu de viaţă, inclusiv prin înlocuirea acestor substanţe cu alternative mai sigure şi prin asigurarea trasabilităţii; 4.5. prelungeşte utilizarea produselor, inclusiv prin reutilizare, proiectare pentru longevitate, schimbarea destinaţiei, dezasamblare, refabricare, modernizare şi reparare şi partajarea produselor; 4.6. sporeşte utilizarea materiilor prime secundare şi calitatea acestora, inclusiv printr-o reciclare de înaltă calitate a deşeurilor; 4.7. previne sau reduce generarea de deşeuri, inclusiv generarea de deşeuri din extracţia mineralelor şi de deşeuri din construcţia şi demolarea clădirilor; 4.8. sporeşte pregătirea pentru reutilizarea şi pentru reciclarea deşeurilor; 4.9. creşte dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor necesare pentru prevenire, pentru pregătirea de reutilizare şi reciclare, garantând totodată că materialele recuperate sunt reciclate ca materii prime secundare de înaltă calitate în producţie, evitând astfel scăderea calităţii (downcycling); 4.10. reduce la minimum incinerarea deşeurilor, cu excepţia incinerării deşeurilor reziduale/nereciclabile, efectuate în instalaţii autorizate, care respectă concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) aplicabile şi valorile-limită de emisii (BAT-AEL) şi evită eliminarea deşeurilor, inclusiv depozitarea, în conformitate cu principiile ierarhiei deşeurilor; 4.11. evită şi reduce generarea de deşeuri; sau 4.12. facilitează oricare dintre activităţile enumerate la subpct. 4.1-4.11 în conformitate cu definiţia activităţilor de abilitare prevăzută în pct.28
5. Contribuţia substanţială la prevenirea şi controlul poluării	Activitatea economică contribuie în mod substanţial la prevenirea şi controlul poluării în cazul în care activitatea respectivă contribuie în mod substanţial la protecţia mediului împotriva poluării prin: 5.1. prevenirea sau, acolo unde acest lucru nu este posibil, reducerea emisiilor de poluanţi, alţii decât gazele cu efect de seră, din aer, apă şi sol; 5.2. îmbunătăţirea nivelului calităţii aerului, a apei sau a solului în zonele în care se desfăşoară activitatea economică, reducând în acelaşi timp la minimum orice efect negativ asupra sănătăţii umane şi a mediului sau riscul ca un asemenea efect să se producă; 5.3. prevenirea sau reducerea la minimum a oricărui efect negativ al producţiei, utilizării sau eliminării de substanţe chimice asupra sănătăţii umane şi asupra mediului; 5.4. curăţarea deşeurilor depozitate impropriu şi a altor tipuri de poluare; sau 5.5. facilitarea oricăreia dintre activităţile enumerate la subpct. 5.1-5.4, în conformitate cu definiţia activităţilor de facilitare prevăzută în pct.28
6. Contribuţia substanţială la protejarea şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor	Activitate economică contribuie la protejarea şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor în cazul în care activitatea respectivă contribuie în mod substanţial la protejarea, conservarea sau refacerea biodiversităţii sau la obţinerea condiţiei ecologice bune a ecosistemelor sau la protecţia ecosistemelor care sunt deja în condiţie bună, prin: 6.1. conservarea naturii şi a biodiversităţii, inclusiv obţinerea unei stări de conservare favorabile a habitatelor naturale şi seminaturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică, sau prevenirea deteriorării acestora atunci când acestea au deja un stadiu de conservare favorabil, protejând şi refăcând ecosistemele terestre, marine şi alte ecosisteme acvatice pentru a le îmbunătăţi condiţia şi capacitatea de a furniza servicii ecosistemice; 6.2. exploatarea şi gestionarea durabilă a terenurilor, inclusiv protecţia adecvată a biodiversităţii solului, neutralitatea din punctul de vedere al degradării terenurilor şi decontaminarea siturilor contaminate; 6.3. practici agricole durabile, inclusiv cele care contribuie la creşterea biodiversităţii sau la stoparea sau prevenirea degradării solurilor şi a altor ecosisteme, a despăduririlor şi a pierderilor de habitate; 6.4. gestionarea durabilă a pădurilor, inclusiv practici silvice şi utilizarea pădurilor şi a terenurilor forestiere care contribuie la creşterea biodiversităţii sau la stoparea sau prevenirea degradării ecosistemelor, a despăduririi şi a pierderilor de habitate; sau 6.5. facilitează oricare dintre activităţile enumerate la subpct. 6.1-6.4, în conformitate cu definiţia activităţilor de facilitare prevăzută în pct.28

Secţiunea II.

Definiţiile principiului “a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH)

20. În sensul subpct. 17.2, ţinând cont de ciclul de viaţă al produselor şi serviciilor furnizate de o activitate economică, inclusiv de dovezile din evaluările ciclului de viaţă existente, se consideră că activitatea economică respectivă nu aduce atingere semnificativă conform definiţiilor menţionate la pct.21 şi criteriilor stabilite în anexa nr.2.

21. Definiţiile termenului “daune semnificative”, în funcţie de obiectivele de mediu, sunt definite în tabelul 3.

Tabelul 3

Definiţiile termenului “daune semnificative”
în funcţie de obiectivele de mediu

Obiectiv de mediu	Descriere
1. DNSH în raport cu atenuarea schimbărilor climatice	În cazul în care activitatea respectivă duce la emisii semnificative de gaze cu efect de seră
2. DNSH în raport cu adaptarea la schimbările climatice	În cazul în care activitatea respectivă duce la un impact negativ sporit al climei actuale şi al climei viitoare preconizate asupra activităţii în sine sau asupra oamenilor, naturii sau a bunurilor
3. DNSH în raport cu utilizarea durabilă şi protecţia resurselor de apă	În cazul în care această activitate este nocivă pentru starea bună sau pentru potenţialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv apele de suprafaţă şi apele subterane
4. DNSH în raport cu economia circulară	În cazul în care: 4.1. activitatea respectivă duce la ineficienţe semnificative în utilizarea materialelor sau în utilizarea directă sau indirectă a resurselor naturale, cum ar fi sursele de energie neregenerabile, materiile prime, apa şi solul în una sau mai multe etape ale ciclului de viaţă al produselor, inclusiv în ceea ce priveşte durabilitatea, reparabilitatea, modernizarea, reutilizarea sau reciclabilitatea produselor; 4.2. activitatea respectivă duce la o creştere semnificativă a generării, a incinerării sau a eliminării deşeurilor, cu excepţia incinerării deşeurilor periculoase nereciclabile, precum şi a incinerării deşeurilor reziduale/nereciclabile, atunci când aceasta are loc în instalaţii autorizate care respectă concluziile BAT şi BAT-AEL aplicabile; sau 4.3. eliminarea pe termen lung a deşeurilor poate provoca daune semnificative şi pe termen lung mediului
5. DNSH în raport cu prevenirea şi controlul poluării	În cazul în care această activitate conduce la o creştere semnificativă a emisiilor de poluanţi în aer, apă sau sol în comparaţie cu situaţia anterioară începerii activităţii
6. DNSH în raport cu biodiversitatea	În cazul în care activitatea respectivă este: 6.1. în detrimentul semnificativ al bunei stări şi al rezilienţei ecosistemelor; sau 6.2. în detrimentul stării de conservare a habitatelor şi a speciilor, inclusiv prin pierderea habitatelor naturale, fragmentarea ecosistemelor sau introducerea speciilor invazive

22. Atunci când se evaluează o activitate economică în raport cu prevederile pct.20 şi 21, se ţine seama atât de efectul activităţii în sine asupra mediului, cât şi de efectul asupra mediului al produselor şi serviciilor furnizate de activitatea respectivă pe durata întregului lor ciclu de viaţă, în special luând în considerare producţia, utilizarea şi scoaterea din uz a respectivelor produse şi servicii.

Secţiunea III

Criteriile privind garanţiile sociale minime (MSS)

23. Garanţiile sociale minime sunt procedurile puse în aplicare de o întreprindere (investitor, entitatea în care s-a investit) care desfăşoară o activitate economică pentru a asigura alinierea la cele mai bune practici privind conduita responsabilă în afaceri şi la Principiile directoare ale ONU privind afacerile şi drepturile omului, inclusiv principiile şi drepturile stabilite în convenţiile fundamentale identificate în Declaraţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind principiile şi drepturile fundamentale la locul de muncă şi Convenţia Internaţională a Drepturilor Omului.

24. Procesul de verificare a conformării cu criteriile MSS constă în:

24.1. verificarea faptului că proiectul finanţat se află într-o ţară care respectă cele 10 convenţii fundamentale ale muncii ale OIM şi Carta internaţională a drepturilor omului a ONU;

24.2. verificarea faptului că entitatea respectă cele mai bune practici privind conduita responsabilă în afaceri, precum şi Principiile directoare ale ONU privind întreprinderile şi drepturile omului.

Secţiunea IV

Activităţi considerate tranzitorii sau de facilitare

25. O clasificare suplimentară a activităţilor (conform anexei nr.4) permite diferenţierea între trei tipuri distincte de activităţi:

25.1. activităţi care contribuie în mod substanţial la obiectivele de mediu, fiind în sine prietenoase mediului;

25.2. activităţi tranzitorii;

25.3. activităţi de facilitare.

26. Activităţi care contribuie în mod substanţial la obiectivele de mediu sunt activităţi cu impact redus asupra mediului înconjurător şi ţin de energia regenerabilă, mobilitatea neutră din punct de vedere climatic, infrastructura energetică necesară pentru a permite decarbonizarea sistemului energetic, trecerea la utilizarea materialelor din surse durabile sau sunt activităţi legate de captarea şi utilizarea în siguranţă a carbonului (CCU), tehnologiile de captare şi stocare a carbonului (CSC) sau care consolidează absorbanţii naturali de carbon prin managementul durabil în silvicultură, agricultură, refacerea terenurilor cultivate, a pajiştilor şi a zonelor umede, împădurire.

27. Activităţi tranzitorii sunt cele pentru care nu există o alternativă fezabilă din punct de vedere tehnologic şi economic cu emisii scăzute de dioxid de carbon, dar permit îmbunătăţiri tehnologice care pot sprijini tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic, în concordanţă cu o traiectorie de limitare a creşterii temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, inclusiv prin eliminarea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră, în special a emisiilor provenite de la combustibilii fosili solizi, şi în cazul în care aceste activităţi:

27.1. au niveluri de emisii de gaze cu efect de seră care corespund celor mai bune performanţe din sector sau industrie;

27.2. nu împiedică dezvoltarea şi implementarea alternativelor cu emisii scăzute de dioxid de carbon; şi

27.3. nu duc la blocarea activelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon, având în vedere durata de viaţă economică a activelor respective.

28. Activităţi de facilitare sunt activităţile care contribuie în mod substanţial la unul sau mai multe dintre obiectivele de mediu stabilite în cazul în care facilitează în mod direct o contribuţie substanţială a altor activităţi la unul sau mai multe dintre aceste obiective, cu condiţia ca activitatea economică respectivă:

28.1. să nu conducă la un blocaj al activelor care să submineze obiectivele de mediu pe termen lung, având în vedere durata de viaţă economică a respectivelor active; şi

28.2. să aibă un efect pozitiv substanţial asupra mediului, pe baza unor consideraţii legate de ciclul de viaţă.

Secţiunea V

Criteriile tehnice de examinare

29. Criteriile tehnice de examinare garantează că activităţile economice relevante dintr-un anumit sector pot fi calificate drept durabile din punctul de vedere al mediului şi sunt tratate în mod egal dacă contribuie în mod egal la unul sau mai multe dintre obiectivele de mediu prevăzute la pct.3. Capacitatea potenţială de a contribui la aceste obiective de mediu poate varia de la un sector la altul, ceea ce se reflectă în aceste criterii. În cadrul fiecărui sector, aceste criterii nu trebuie să dezavantajeze în mod nedrept anumite activităţi economice faţă de altele, dacă primele contribuie la obiectivele de mediu în aceeaşi măsură ca şi cele din urmă.

30. Criteriile tehnice care trebuie îndeplinite corespund prevederilor din acte normative dedicate şi/sau standarde cu privire la ceea ce poate fi considerat “durabil”.

31. Criteriile tehnice incluse în anexele nr.1 şi nr.2:

31.1. identifică cele mai relevante contribuţii potenţiale la obiectivul de mediu vizat, respectând în acelaşi timp principiul neutralităţii tehnologice, având în vedere atât efectul pe termen scurt, cât şi cel pe termen lung al unei anumite activităţi economice;

31.2. precizează cerinţele minime care trebuie îndeplinite pentru a nu prejudicia în mod semnificativ niciunul dintre obiectivele de mediu relevante, având în vedere atât efectul pe termen scurt, cât şi cel pe termen lung al unei anumite activităţi economice;

31.3. sunt cantitative şi conţin praguri, în măsura în care este posibil, iar dacă acest lucru nu este posibil, sunt calitative;

31.4. atunci când este cazul, se bazează pe sistemele de etichetare şi de certificare existente în Republica Moldova, pe metodologiile pentru evaluarea amprentei de mediu şi pe sistemele de clasificare statistică şi ţine seama de orice act normativ în vigoare în Republica Moldova;

31.5. iau în considerare întregul ciclu de viaţă, inclusiv dovezile provenite din evaluările existente, analizând atât impactul asupra mediului al activităţii economice în sine, cât şi pe cel al produselor şi serviciilor furnizate de aceasta, în special prin raportare la etapele de producţie, utilizare şi scoatere din uz ale acestora;

31.6. iau în considerare natura şi amploarea activităţii economice, inclusiv:

31.6.1. dacă este o activitate de facilitare, astfel cum este menţionată la pct.28; sau

32.6.2. dacă este o activitate de tranziţie, astfel cum este menţionată la pct.27, şi indică în mod clar acest fapt;

31.7. iau în considerare efectul potenţial asupra pieţei al tranziţiei către o economie mai durabilă, inclusiv riscul ca anumite active să devină depreciate ca urmare a acestei tranziţii, precum şi riscul de a crea stimulente inconsecvente pentru investiţii făcute în mod durabil;

31.8. acoperă toate activităţile economice relevante din cadrul unui anumit sector şi se asigură că activităţile respective sunt tratate în mod egal dacă ele contribuie în mod egal la îndeplinirea obiectivelor de mediu pentru a evita denaturarea concurenţei pe piaţă; şi

31.9. sunt uşor de utilizat şi sunt stabilite într-un mod care să faciliteze verificarea respectării acestora.

32. Criteriile tehnice de examinare la care se face referinţă în pct.31:

32.1. cuprind, de asemenea, criterii pentru activităţi legate de tranziţia către o energie curată pe baza unei traiectorii de reducere a creşterii temperaturii cu 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, în special eficienţa energetică şi energia din surse regenerabile, în măsura în care respectivele activităţi contribuie în mod substanţial la oricare dintre obiectivele de mediu;

32.2. garantează faptul că activităţile de producere a energiei care utilizează combustibili fosili solizi nu se califică drept activităţi economice durabile din punctul de vedere al mediului;

32.3. cuprind, de asemenea, criterii pentru activităţi legate de trecerea la o mobilitate curată sau neutră din punct de vedere climatic, inclusiv prin transferul modal, măsuri de eficientizare şi combustibili alternativi, în măsura în care aceste măsuri contribuie în mod semnificativ la oricare dintre obiectivele de mediu.

33. Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina condiţiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanţial la atenuarea schimbărilor climatice şi de a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu prevăzute la pct.3 sunt stabilite în anexele nr.1 şi nr.2.

34. Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina condiţiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanţial la adaptarea la schimbările climatice şi de a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu prevăzute la pct.3 sunt stabilite în anexele nr.1 şi nr.2.

35. Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina condiţiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanţial la utilizarea durabilă şi la protecţia resurselor de apă şi de a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu prevăzute la pct.3 sunt stabilite în anexele nr.1 şi nr.2.

36. Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina condiţiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanţial la tranziţia către o economie circulară şi de a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu prevăzute la pct.3 sunt stabilite în anexele nr.1 şi nr.2.

37. Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina condiţiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanţial la prevenirea şi controlul poluării şi de a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu prevăzute la pct.3 sunt stabilite în anexele nr.1 şi nr.2.

38. Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina condiţiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanţial la protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor şi de a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu prevăzute la pct.3 sunt stabilite în anexele nr.1 şi nr.2.

Anexa nr.1

la Taxonomia pentru finanţare durabilă

CRITERII

de contribuţie substanţială în funcţie de obiectiv şi activitate

Determinarea şi verificarea dacă o activitate economică se califică drept durabilă din punctul de vedere al mediului se efectuează în conformitate cu prevederile pct.15 din Taxonomie.

Astfel, pentru a fi eligibile, activităţile economice trebuie să fie incluse în lista oficială a Taxonomiei activităţilor eligibile (pasul 1) şi să respecte cerinţele calitative, precum şi valorile criteriilor de contribuţie substanţială (pasul 2) descrise în prezenta anexă.

Activităţile trebuie, de asemenea, să respecte criterii suplimentare (paşii 3 şi 4) pentru a fi considerate ca fiind aliniate la Taxonomie. Criteriile tehnice aferente etapei 3 (DNSH) sunt descrise în anexa nr.2, iar cele aferente etapei 4 ˗ în anexa nr.3.

Criteriile tehnice care trebuie îndeplinite corespund definiţiilor oficiale cu privire la ceea ce poate fi considerat “durabil”. Activităţile trebuie să demonstreze că contribuie în mod substanţial la cel puţin unul dintre obiectivele oficiale, că nu prejudiciază în mod semnificativ niciunuia dintre celelalte obiective şi respectă cerinţele minime de garanţii sociale (MSS), stabilite pentru a asigura desfăşurarea proiectelor în conformitate cu principiile etice în afaceri.

Anexa nr.4 are caracter informativ, deoarece calitatea “de facilitare” sau “de tranziţie” a activităţii nu influenţează procesul de selecţie.

Capitolul II.

ACTIVITĂŢI ELIGIBILE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI

DE ATENUARE A SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Cod Sector	Denumirea activităţii Descriere	Cerinţe de contribuţie substanţială Obligaţii calitative Măsurători	Acte normative conexe şi standarde internaţionale Acte normative (contextul legislativ se ia în calcul obligatoriu) Standarde internaţionale (orientative)/Legi planificate
1. Silvicultura
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
1.1.	Împădurirea
A.02.10; A.02.20; A.02.40	Crearea de păduri prin plantare, însămânţare deliberată sau regenerare naturală pe terenuri care, până în momentul respectiv, aveau o destinaţie diferită sau nu erau utilizate	1. Un plan de împădurire de cel puţin 5 ani şi planul ulterior de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent. Planurile ar trebui să ofere detalii despre publicarea în registrul funciar, o evaluare a impactului (funcţiile privind solul, biomasa, stocurile de carbon, în special protejarea zonelor umede); strategii şi activităţi pentru atingerea obiectivelor de gestionare, adică operaţiuni preconizate pe parcursul întregului ciclu pentru habitatul forestier (specii), compartimentele, căi de accese privat şi public, căi navigabile, consultări ale părţilor interesate locale în conformitate cu legislaţia naţională, evaluarea riscurilor. (incendii, dăunători, boli), Impact potenţial asupra securităţii alimentare. Sunt necesare actualizări regulate pentru monitorizare. Cele mai bune practici pentru împădurire care trebuie respectate (a se vedea standardele). 2. O analiză a beneficiilor pentru climă pentru a demonstra câştigurile în urma reducerii emisiilor de GES, comparativ cu practicile de statu-quo şi pe o perioadă de 30 de ani. Soldul net mediu al emisiilor GES prognozate pe termen lung este mai bun decât nivelul de referinţă (pe termen lung înseamnă durata mai lungă între 100 de ani şi durata unui întreg ciclu forestier). Analiza este proporţională cu dimensiunea zonei. Nu este necesar pentru exploataţiile sub 13 ha. 3. O garanţie de permanenţă (clasificare ca arie protejată sau echivalentă). 4. Audit după 2 ani de la începere şi la fiecare 10 ani de către autoritatea naţională sau un certificator terţ. Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu certificarea proiectului de teren. Certificatorul terţ independent, nu va avea niciun conflict de interese cu proprietarul sau operatorul. 5. O evaluare de grup la nivelul zonei de aprovizionare forestieră sau al unui grup de exploataţii suficient de omogene şi care au o relaţie durabilă între ele	- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; - Hotărârea Parlamentului nr.504/1999 privind ratificarea Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor acvatice; - Legea nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat; - Hotărârea Guvernului nr.665/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al zonelor umede de importanţă internaţională, art.2, definirea zonelor umede de importanţă internaţională (în temeiul Convenţiei Ramsar); - Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului; - Legea nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu; - Definiţia pădurilor FAO; - Orientări paneuropene privind împădurirea şi reîmpădurirea, cu un accent special pe dispoziţiile CCONUSC; - 2019 Îmbunătăţirea Ghidului IPCC din 2006 pentru inventarele naţionale de gaze cu efect de seră
1.2.	Reabilitarea, refacerea pădurilor, inclusiv după evenimente meteorologice extreme
A.02.10; A.02.20; A.02.40	Aceste activităţi economice nu implică nicio schimbare a destinaţiei terenurilor şi au loc pe terenuri degradate. Nu includ terenurile utilizate predominant în agricultură sau în localităţile urbane	1. Un plan de gestionare a pădurilor pe o durată de cel puţin 10 ani sau un instrument echivalent. Planurile ar trebui să ofere detalii despre publicarea în registrul funciar, obiectivele de management, analiza durabilităţii pe termen lung a resurselor cinegetice, evaluarea şi gestionarea impactului (conservarea/diversitatea habitatelor, condiţiile de recoltare care minimizează impactul asupra solului); strategii şi activităţi pentru atingerea obiectivelor de gestionare, adică operaţiuni preconizate pe parcursul întregului ciclu pentru habitatul forestier (specii), compartimente, căi de acces privat şi public, căi navigabile, consultări ale părţilor interesate locale în conformitate cu legislaţia naţională, evaluarea riscurilor. (incendii, dăunători, boli), Impact potenţial asupra securităţii alimentare. Sunt necesare actualizări regulate pentru monitorizare. Gestionarea durabilă a pădurilor întruneşte Orientările la nivel operaţional paneuropean privind gestionarea durabilă a pădurilor. Activitatea nu implică degradarea terenurilor cu stocuri ridicate de carbon, cum ar fi zonele umede, turbăriile şi zonele împădurite continuu. 2. O analiză a beneficiilor pentru climă pentru a demonstra câştigurile în urma reducerii emisiilor de GES, comparativ cu practicile de statu-quo şi pe o perioadă de 30 de ani. Soldul net mediu al emisiilor GES prognozate pe termen lung este mai bun decât nivelul de referinţă (pe termen lung înseamnă durata mai lungă între 100 de ani şi durata unui întreg ciclu forestier). Analiza este proporţională cu dimensiunea zonei. Nu este necesar pentru exploataţiile sub 13 ha. 3. O garanţie de permanenţă (clasificare ca arie protejată sau echivalentă) 4. Audit după 2 ani de la începere şi la fiecare 10 ani de către autoritatea naţională sau un certificator terţ. Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu certificarea proiectului de teren. Certificatorul terţ independent, nu va avea niciun conflict de interese cu proprietarul sau operatorul. 5. O evaluare de grup la nivelul zonei de aprovizionare forestieră sau al unui grup de exploataţii suficient de omogene şi care au o relaţie durabilă între ele	- Codul Silvic nr.69/2024 de stabilire a cadrului normativ pentru gestionarea durabilă a fondului forestier, conservarea şi refacerea biodiversităţii, indiferent de tipul de proprietate, precum şi folosirea raţională şi asigurarea cu resurse forestiere a necesităţilor actuale şi de viitor ale societăţii; - Hotărârea Guvernului nr.55/2023 cu privire la aprobarea Programului naţional de extindere şi reabilitare a pădurilor pentru perioada 2023-2032 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia pe perioada 2023-2027. - Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului; - Legea nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu; - Definiţia pădurilor conform FAO; - Orientări la nivel operaţional paneuropean privind gestionarea durabilă a pădurilor; - 2019 Cizelarea Liniilor directoare IPCC din 2006 privind inventarele naţionale de gaze cu efect de seră; - Conceptul FAO de refacere (ecologică) a pădurilor, reabilitare a pădurilor, reîmpădurire; - Convenţia privind diversitatea biologică,; - Definiţia IPCC a evenimentelor meteorologice extreme; - 2012 Glosar european privind incendiile forestiere şi incendiile de pădure; - Evaluarea resurselor globale FAO 2020. Termeni şi definiţii
1.3.	Gestionarea pădurilor
A.02.10; A.02.20; A.02.40	Astfel cum sunt definite de legislaţia naţională sau de organizaţiile internaţionale (FAO)	Identic cu 1.2	Identic cu 1.2
1.4.	Silvicultura în scop de conservare
A.02.10; A.02.20; A.02.40	Activităţi d gestionare a pădurilor care au ca obiectiv conservarea unuia sau a mai multor habitate sau specii	În plus faţă de cerinţele similare activităţilor de gestionare a pădurilor, un plan de gestionare a pădurilor sau al unui instrument echivalent, prezintă un obiectiv principal de gestionare desemnat, care poate fi: - Protecţia solului şi a apei; - Conservarea biodiversităţii, promovarea practicilor prietenoase în domeniul biodiversităţii care îmbunătăţesc procesele naturale ale pădurilor	- Codul silvic nr.69/2024: “regimul special de management şi protecţie al fondului forestier – un set de reguli, standarde şi măsuri stabilite prin acte normative sau planuri de amenajare forestieră, menite să asigure utilizarea durabilă a fondului forestier, conservarea biodiversităţii forestiere, protecţia mediului şi menţinerea funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurilor”; - Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului (anexa nr.2, pct.11, lit.k); - Legea nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu [art. 3 alin.(1) lit.(a)]; Identic cu definiţia 1.2 + a obiectivului principal de gestionare desemnat atribuit unei unităţi de gestionare (FAO Global Resources Assessment 2020. Versiunea Termeni şi definiţii
2. Activităţi de protecţie şi refacere a mediului
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
2.1.	Refacerea zonelor umede
Fără coduri CAEM dedicate	Activităţi economice care promovează revenirea la condiţiile iniţiale ale zonelor umede sau îmbunătăţesc funcţiile zonelor umede fără a promova neapărat o revenire la condiţiile anterioare apariţiei unei perturbări	1. Un plan de refacere în conformitate cu Convenţia Ramsar care să acopere condiţiile hidrologice şi pedologice, dinamica saturaţiei solului, schimbarea condiţiilor aerobe şi anaerobe. Sunt necesare actualizări regulate pentru monitorizare. 2. O analiză a beneficiilor pentru climă pentru a demonstra câştigurile în urma reducerii emisiilor de GES, comparativ cu practicile de statu-quo şi pe o perioadă de 30 de ani. Soldul net mediu al emisiilor GES prognozate pe termen lung este mai bun decât nivelul de referinţă (pe termen lung înseamnă durata mai lungă între 100 de ani şi durata unui întreg ciclu forestier). Analiza acoperă toate rezervoarele de carbon afectate: biomasă de suprafaţă şi subterană, lemnul mort, litiera şi solul, se bazează pe ipotezele cele mai prudente şi riscuri (saturaţie, scurgere, inversare sau sechestrare a carbonului). Analiza este proporţională cu dimensiunea zonei. 3. O garanţie de permanenţă (clasificarea ca arie protejată sau ca zonă care trebuie păstrată ca zonă umedă, orice altă garanţie legală sau contractuală). 4. Audit după 2 ani de la începere şi la fiecare 10 ani de către autoritatea naţională sau un certificator terţ. Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu certificarea proiectului de teren. Certificatorul terţ independent nu va avea niciun conflict de interese cu proprietarul sau operatorul. 5. O evaluare de grup la nivelul zonei de aprovizionare forestieră sau al unui grup de exploataţii suficient de omogene şi care au o relaţie durabilă între ele	- Hotărârea Parlamentului nr.504/1999 privind ratificarea Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor acvatice; - Hotărârea Guvernului nr.665/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al zonelor umede de importanţă internaţională; - Legea nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat; - Legea nr.71/2022 pentru fondarea Parcului Naţional “Nistrul de Jos” şi modificarea Legii nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat; - Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului (anexa nr.2, pct.11, lit.k); - Legea nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu [art. 3 alin.(1) lit.(a şi, (b)]; - Convenţia Ramsar (2002) Principii şi linii directoare pentru refacerea zonelor umede (Rezoluţiile VIII.14 şi 16), XIII/13 (turbării); - 2019 Îmbunătăţirea Ghidului IPCC din 2006 pentru inventarele naţionale de gaze cu efect de seră
3. Industria prelucrătoare
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
3.1.	Fabricarea de tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile
C25; C27; C28	Fabricarea de tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile, energia regenerabilă fiind definită la art.3 din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei	Activitatea produce tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile	- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, art.3. energie din surse regenerabile – energie obţinută prin valorificarea surselor nefosile regenerabile, respectiv energia eoliană, energia solară, energia aerotermală, energia geotermală, energia hidrotermală şi cea a oceanelor, energia hidroelectrică, biomasa, biogazul, gazul de fermentare a deşeurilor (gazul de depozit) şi gazul provenit din instalaţiile de epurare a apelor uzate
3.2.	Fabricarea echipamentelor pentru producerea sau utilizarea hidrogenului
C25; C27; C28	Fabricarea echipamentelor pentru producerea sau utilizarea hidrogenului	Activitatea produce echipamente pentru producerea sau utilizarea hidrogenului cu criteriile de selecţie tehnică stabilite în secţiunea 3.10 de mai jos şi echipamente pentru utilizarea hidrogenului
3.3.	Fabricarea de tehnologii cu emisii reduse de dioxid carbon pentru transporturi
C29.1; C30.1; C30.2; C30.9, C33.15; C33.17	Fabricarea, repararea, întreţinerea, modernizarea, reconversia şi ameliorarea vehiculelor de transport, a materialului rulant şi a navelor de transport cu emisii scăzute de dioxid carbon	Sunt eligibile: (a) trenuri, vagoane de călători şi vagoane de marfă cu zero emisii directe de CO₂ (la ţeava de evacuare); (b) trenuri, vagoane de călători şi vagoane de marfă cu zero emisii directe de CO₂ atunci când sunt exploatate pe o linie dotată cu infrastructură necesară şi care utilizează un motor convenţional atunci când o astfel de infrastructură nu este disponibilă (hibrid); (c) dispozitive de transport urban, suburban şi rutier de călători, cu zero emisii directe de CO₂ (la ţeava de evacuare); (d) până la 31 decembrie 2025, vehiculele desemnate ca vehicule din categoria M2 şi M3 care au un tip de caroserie clasificat drept “CA” (vehicul fără etaj), “CB” (vehicul cu etaj), “CC” (vehicul articulat fără etaj) sau “CD” (vehicul articulat cu etaj) şi care respectă cel mai recent standard EURO VI sau ale căror emisii directe de CO₂ sunt zero; (e) dispozitive de mobilitate personală cu propulsie care provine din activitatea fizică a utilizatorului, dintr-un motor cu emisii zero sau o combinaţie de motor cu emisii zero şi activitate fizică; (f) vehicule din categoriile M1 şi N1 clasificate drept vehicule uşoare în cazul cărora: - până la 31 decembrie 2028 acestea respectă standardele de emisii prevăzute în legislaţia naţională în vigoare; - de la 1 ianuarie 2029: emisii zero de CO₂; (g) vehicule din categoria L cu emisii de CO₂ la ţeava de evacuare egale cu 0 g CO₂e/km; (h) vehicule din categoriile N2 şi N3 şi N1, clasificate drept vehicule grele, care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat care nu depăşeşte 7,5 tone, şi care sunt “cu emisii zero”; (i) vehicule din categoriile N2 şi N3 care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului care depăşeşte 7,5 tone, cu emisii zero. Pentru lit.(j)-(m), criteriile legate de modernizare sunt acoperite în activităţile 6.9 şi 6.12 din prezenta anexă. (j) navele de transport de pasageri pe căi navigabile interioare care: (i) au zero emisii de CO₂ directe (ţeava de evacuare); (ii) până la 31 decembrie 2025, sunt nave hibride şi nave cu dublă alimentare în cazul cărora, pentru funcţionarea normală, cel puţin 50% din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO₂ directe (la ţeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in); (k) nave de transport de mărfuri pe căi navigabile interioare care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili şi care: (i) au zero emisii de CO₂ directe (la ţeava de evacuare); (ii) până la 31 decembrie 2025, au emisii directe de CO₂/tonă-kilometru (g CO₂/tkm) (la ţeava de evacuare), calculate (sau estimate, în cazul navelor noi) cu ajutorul Indicelui eficienţei energetice în exploatare, cu 50% mai mici decât valoarea medie de referinţă pentru emisiile de CO₂ definită pentru vehiculele grele (subgrupa de vehicule 5-LH); (l) nave de transport maritim şi costier de marfă, nave pentru operaţiuni portuare şi activităţi auxiliare, care nu sunt dedicate transportului de combustibili fosili, care: (i) au emisii zero directe de CO₂ (ţeava de evacuare); (ii) până la 31 decembrie 2025, sunt nave hibride şi nave cu dublă alimentare în cazul cărora, pentru funcţionarea normală pe mare şi în porturi, cel puţin 25% din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO₂ directe (la ţeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in); (iii) până la 31 decembrie 2025 şi numai în cazul în care se poate dovedi că navele sunt utilizate exclusiv pentru exploatarea de servicii costiere şi maritime pe distanţe scurte concepute pentru a permite transferul modal al mărfurilor transportate în prezent pe cale terestră către transportul pe mare, sunt nave care au emisii directe de CO₂ (la ţeava de evacuare), calculate cu ajutorul indicelui eficienţei energetice de proiectare (EEDI) al Organizaţiei Maritime Internaţionale, cu 50% mai mici decât valoarea medie de referinţă pentru emisiile de CO₂ definită pentru vehiculele grele (subgrupa de vehicule 5-LH); (iv) până la 31 decembrie 2025, navele au atins o valoare a indicelui eficienţei energetice de proiectare (EEDI) cu 10% sub cerinţele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 dacă navele pot funcţiona utilizând combustibili cu zero emisii de CO₂ directe (la ţeava de evacuare) sau combustibili din surse regenerabile care întrunesc cerinţele activităţilor 3.10 şi 4.13; (v) de la 1 ianuarie 2026, navele care pot funcţiona cu combustibili cu emisii zero directe de CO₂ (la ţeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile au o valoare atinsă a indicelui de proiectare a eficienţei energetice (EEDI) echivalentă cu reducerea liniei de referinţă EEDI cu cel puţin 20 de puncte procentuale sub cerinţele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 () şi: (a) să pot conecta la dană; (b) pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri şi tehnologii de ultimă generaţie pentru a diminua emisiile de metan; () Cerinţele EEDI specificate ca factor de reducere procentuală, care urmează să fie aplicate valorii de referinţă EEDI, astfel cum a convenit Comitetul pentru protecţia mediului marin al Organizaţiei Maritime Internaţionale în cea de-a şaptezeci şi cincea sesiune. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare pentru EEDI se adaugă la factorul de reducere procentuală al EEDI; (m) nave de transport maritim şi costier de pasageri, care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili şi care: (i) au zero emisii de CO₂ directe (la ţeava de evacuare); (ii) până la 31 decembrie 2025, nave hibride şi nave cu dublă alimentare în cazul cărora, pentru funcţionarea normală pe mare şi în porturi, cel puţin 25% din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO₂ directe (la ţeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in); (iii) până la 31 decembrie 2025, navele au atins o valoare a indicelui eficienţei energetice de proiectare (EEDI) cu 10% sub cerinţele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 dacă navele pot funcţiona utilizând combustibili cu zero emisii de CO₂ directe (la ţeava de evacuare) sau combustibili din surse regenerabile (în conformitate cu secţiunile 3.10 şi 4.13); (iv) de la 1 ianuarie 2026, navele care pot funcţiona cu combustibili cu zero emisii de CO₂ directe sau cu combustibili din surse regenerabile au o valoare atinsă a indicelui de proiectare a eficienţei energetice (EEDI) echivalentă cu reducerea liniei de referinţă EEDI cu cel puţin 20 de puncte procentuale sub cerinţele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 () şi: (a) să pot conecta la dană; (b) pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri şi tehnologii de ultimă generaţie pentru a diminua emisiile de metan. () Cerinţele EEDI definite ca un factor procentual de reducere, care urmează să fie aplicate valorii de referinţă EEDI, astfel cum a convenit Comitetul pentru protecţia mediului marin al Organizaţiei Maritime Internaţionale în cea de-a şaptezeci şi cincea sesiune. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare pentru EEDI se adaugă la factorul de reducere procentuală al EEDI	Clasificarea de către Uniunea Europeană a tipurilor de vehicule - Standardul EURO VI; - Îndrumări privind modul de calcul al acestui indicator sunt furnizate în documentul MEPC.1/Circ. 684 al OMI; - Indicele de proiectare a eficienţei energetice (EEDI) al Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI)
3.4.	Fabricarea bateriilor
C27.2; E38.32	Fabricarea bateriilor reîncărcabile, a ansamblurilor de baterii şi a acumulatorilor pentru transporturi, stocarea energiei cu acumulatori staţionari şi în afara reţelei şi alte aplicaţii industriale. Fabricarea componentelor respective (materiale active pentru baterii, celule de baterii, carcase şi componente electronice). Reciclarea bateriilor uzate	Activitatea economică produce baterii reîncărcabile, ansambluri de baterii şi acumulatori (şi componentele lor respective), inclusiv din materii prime secundare, având ca rezultat reduceri substanţiale ale emisiilor de GES în sectorul transporturilor, al stocării energiei cu acumulatori staţionari şi în afara reţelei şi în alte aplicaţii industriale. Activitatea economică reciclează bateriile uzate
3.5.	Fabricarea de echipamente pentru eficienţa energetică a clădirilor
C16.23; C23.11; C23.20; C23.31; C23.32; C23.43; C23.61; C25.11; C25.12; C25.21; C25.29; C25.93; C27.31; C27.32; C27.33; C27.40; C27.51; C28.11; C28.12; C28.13; C28.14	Fabricarea de echipamente pentru eficienţa energetică a clădirilor	Activitatea economică produce unul sau mai multe dintre următoarele produse şi componentele cheie ale acestora: (a) ferestre cu o valoare U mai mică sau egală cu 1,0 W/m2K; (b) uşi cu o valoare U mai mică sau egală cu 1,2 W/m2K; (c) sisteme de pereţi exteriori cu o valoare U mai mică sau egală cu 0,5 W/m2K; (d) sisteme de acoperişuri cu o valoare U mai mică sau egală cu 0,3 W/m2K; (e) produse izolante cu o valoare lambda mai mică sau egală cu 0,06 W/mK; (f) aparatură electrocasnică ce se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficienţă energetică, în conformitate cu Legea nr.306/2023 privind etichetarea produselor cu impact energetic (Ministerul Energiei). (g) surse de lumină care se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficienţă energetică; (h) sisteme de încălzire a incintelor şi sisteme de apă caldă menajeră care se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficienţă energetică (i) sisteme de răcire şi de ventilaţie care se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficienţă energetică; (k) pompe de căldură care respectă criteriile tehnice de examinare stabilite în secţiunea 4.16 din prezenta anexă; (l) elemente de faţadă şi acoperiş cu protecţie solară sau funcţie de control solar, inclusiv cele care susţin cultivarea vegetaţiei; (m) sisteme de automatizare şi control pentru clădirile eficiente din punct de vedere energetic, destinate clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale; (n) termostate şi dispozitive zonale de monitorizare inteligentă a principalelor sarcini electrice sau termice pentru clădiri, precum şi echipamente cu senzori; o) produse pentru contorizarea căldurii şi comenzi termostatice pentru locuinţele individuale conectate la sistemele de termoficare centralizate, pentru apartamentele individuale conectate la sistemele de încălzire centrală care deservesc o întreagă clădire, precum şi pentru sistemele de încălzire centrală; (p) schimbătoare de căldură pentru încălzirea centralizată şi staţii electrice conforme cu activitatea de încălzire/răcire centralizată prevăzută în secţiunea 4.15 din prezenta anexă; (q) produse pentru monitorizarea şi reglarea inteligente ale sistemului de încălzire şi echipamente cu senzori	- Legea nr.306/2023 privind etichetarea produselor cu impact energetic; - Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor; - SM EN ISO 10077-2:2018 (ferestre şi uşi), EN ISO 12631:2017 (pereţi cortină) şi EN ISO 6946:2017 (alte componente şi elemente de construcţie) pentru calculul valorii U
3.6.	Fabricarea altor tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon
C22; C25; C26; C27; C28	Fabricarea de tehnologii care vizează reducerea substanţială a emisiilor de gaze cu efect de seră în alte sectoare ale economiei, în cazul în care aceste tehnologii nu sunt vizate în secţiunile 3.1-3.5 din prezenta anexă	Activitatea economică produce tehnologii care vizează şi demonstrează reduceri substanţiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă în comparaţie cu cea mai performantă tehnologie/produs/soluţie alternativă disponibilă pe piaţă. Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă sunt calculate în conformitate cu standardele internaţionale. Reducerile cuantificate ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă sunt verificate de o parte terţă independentă	- SM EN ISO 14067:2018 Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerinţe şi orientări pentru cuantificare (versiunea din 04.06.2021); - ISO 14064-1:2018 Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificări cu orientări la nivel de organizaţie pentru cuantificarea şi raportarea emisiilor şi absorbţiilor de gaze cu efect de seră (versiunea din 04.06.2021)
3.7.	Fabricarea cimentului
23.51	Fabricarea clincherului de ciment, a cimentului sau a unor lianţi alternativi	Activitatea produce unul din următoarele produse: (a) clincher de ciment gri, în cazul căruia emisiile specifice de GES sunt mai mici de 0,722 tCO₂e pe tonă de clincher de ciment gri; (b) ciment din clincher gri sau liant hidraulic alternativ, în cazul căruia emisiile specifice de GES provenite din producţia de clincher şi ciment sau liant alternativ sunt mai mici de 0,469 tCO₂e pe tonă de ciment sau liant alternativ fabricat. În cazul în care CO₂ care altfel ar fi emis din procesul de fabricaţie este captat în scopul stocării subterane, CO₂ este transportat şi stocat în subteran, în conformitate cu activităţile 5.11 şi 5.12 din prezenta anexă
3.8.	Fabricarea aluminiului
C24.42; C24.53	Fabricarea aluminiului prin procesul primar de alumină (bauxită) sau prin procedeul secundar de reciclare a aluminiului	Activitatea produce unul dintre următoarele produse: (a) aluminiu primar, în cazul în care activitatea economică respectă criteriile: (i) emisiile de GES nu depăşesc 1 484 tCO₂e pe tonă de aluminiu produs (aluminiul produs este aluminiul lichid nealiat sub formă brută produs prin electroliză); (ii) intensitatea medie a carbonului pentru emisiile indirecte de gaze cu efect de seră nu depăşeşte 100 g CO₂e/kWh; (iii) consumul de energie electrică pentru procesul de fabricaţie este mai mic de 15,5 MWh/t Al; (b) aluminiu secundar
3.9.	Fabricarea fierului şi oţelului
C24.10; C24.20; C24.31; C24.32; C24.33; C24.34; C24.51; C24.52	Fabricarea fierului şi oţelului	Activitatea produce unul dintre următoarele produse: (a) fier şi oţel în cazul cărora emisiile de GES, din care se scade cantitatea de emisii atribuită producţiei de gaze reziduale nu depăşesc următoarele valori aplicate diferitelor etape ale procesului de fabricaţie: (i) metal fierbinte = 1 331 tCO₂e/t produs; (ii) minereu sinterizat = 0,163 tCO₂e/t produs; (iii) cocs (cu excepţia cocsului de lignit) = 0,144 tCO₂e/t produs; (iv) fontă = 0,299* tCO₂e/t produs; (v) oţel înalt aliat obţinut în cuptoare cu arc electric (EAF) = 0,266 tCO₂e/t produs; (vi) oţel nealiat obţinut în cuptoare cu arc electric (EAF) = 0,209 tCO₂e/t produs; (b) oţel obţinut în cuptoare cu arc electric (EAF) care produc oţel nealiat EAF sau oţel înalt aliat EAF, în cazul în care cantitatea de deşeuri de oţel de intrare în raport cu produsul rezultat nu este mai mică de: (i) 70% pentru producţia de oţel înalt aliat; (ii) 90% pentru producţia de oţel nealiat. În cazul în care CO₂ care ar fi emis prin procesul de fabricaţie este captat în scopul stocării subterane, CO₂ este transportat şi stocat în subteran, în conformitate cu activităţile 5.11 şi 5.12 din prezenta anexă
3.10.	Fabricarea hidrogenului
C20.11	Fabricarea hidrogenului şi a combustibililor sintetici pe bază de hidrogen	Activitatea produce unul dintre următoarele produse: Activitatea îndeplineşte cerinţa de reducere a emisiilor de GES pe durata ciclului de viaţă cu 73,4% pentru hidrogen [rezultatul fiind o cantitate de emisii de GES mai mică de 3 tCO₂e/tH2] şi cu 70% pentru combustibilii sintetici pe bază de hidrogen, în raport cu un omolog combustibil fosil de 94 g CO₂e/MJ. Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă se calculează, utilizând SM EN ISO 14067:2018 (119) sau ISO 14064-1:2018 (120). Reducerile emisiilor cuantificate de GES pe durata ciclului de viaţă sunt verificate de către o parte terţă independentă. În cazul în care CO₂ care altfel ar fi emis prin procesul de fabricaţie este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat şi stocat în subteran, în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secţiunile 5.11 şi 5.12 din prezenta anexă	- SM EN ISO 14067:2018 Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerinţe şi orientări pentru cuantificare (versiunea din 04.06.2021); - ISO 14064-1:2018 Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificări cu orientări la nivel de organizaţie pentru cuantificarea şi raportarea emisiilor şi absorbţiilor de gaze cu efect de seră (versiunea din 04.06.2021)
3.11.	Fabricarea negrului de fum
C20.13	Fabricarea negrului de fum	Emisiile de GES din procesele de producţie a negrului de fum sunt mai mici cu 1.141 tCO₂ pe tonă de produs
3.12.	Fabricarea carbonatului de sodiu
C20.13	Fabricarea carbonatului disodic (carbonat de sodiu, soda calcinată, sare disodică de acid carbonic)	Emisiile de GES provenite din procesele de producţie a negrului de fum sunt mai mici de 0,789 tCO₂e pe tonă de produs
3.13.	Fabricarea clorului
C20.13	Fabricarea clorului Clorul nu este utilizat doar pentru tratarea apei, ci este un ingredient cheie în producerea multor substanţe chimice, este un agent de albire pentru industria hârtiei, este utilizat în fabricarea semiconductorilor şi a altor componente electronice, iar compuşii de clor sunt utilizaţi în producerea de pesticide şi erbicide pentru a proteja culturile de dăunători şi boli	Consumul de energie electrică pentru electroliză şi tratarea clorului este mai mic sau egal cu 2,45 MWh pe tonă de clor. Emisiile medii de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă ale energiei electrice utilizate pentru producţia de clor sunt mai mici sau egale cu 100 g CO₂e/kWh. Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă sunt calculate utilizând SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018. Emisiile cuantificate de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă sunt verificate de o parte terţă independentă	- SM EN ISO 14067:2018 Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerinţe şi orientări pentru cuantificare (versiunea din 04.06.2021); - ISO 14064-1:2018 Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificări cu orientări la nivel de organizaţie pentru cuantificarea şi raportarea emisiilor şi absorbţiilor de gaze cu efect de seră (versiunea din 04.06.2021)
3.14.	Fabricarea produselor chimice organice de bază
C20.14	Fabricarea de: (a) substanţe chimice cu valoare ridicată (HVC): acetilenă, etilenă, propilenă, butadienă; (b) compuşi aromatici: amestecuri de alchilbenzeni, amestecuri de alchilnaftaleni, alţii decât cei de la poziţia SA 2707 sau 2902; ciclohexan; benzen; toluen; o-xilen; p-xilen; m-xilen şi amestec de izomeri ai xilenului; etilbenzen; cumen; bifenil, terfenili, viniltolueni, alte hidrocarburi ciclice, cu excepţia ciclanelor, ciclenelor, cicloterpenelor, a benzenului, a toluenului, a xilenului, a stirenului, a etilbenzenului, a cumenului, a naftalinei, şi a antracenului; benzol (benzen), toluol (toluen) şi xilol (xileni), naftalină şi alte amestecuri de hidrocarburi aromatice (excluzând benzolul, toluolul, xilolul); (c) clorură de vinil; (d) stiren; (e) oxid de etilenă; (f) monoetilenglicol; (g) acid adipic	Emisiile de GES din procesele de producţie a substanţelor chimice organice de bază sunt mai mici de: (a) pentru HVC: 0,693 (137) tCO₂e/t de HVC; (b) pentru compuşii aromatici: 0,0072 tCO₂e/t de CO₂ ponderată; (c) pentru clorura de vinil: 0,171 tCO₂e/t de clorură de vinil; (d) pentru stiren: 0,419 tCO₂e/t de stiren; (e) pentru oxidul de etilenă/glicolii de etilenă: 0,314 tCO₂e/t de oxid de etilenă/glicoli de etilenă; (f) pentru acidul adipic: 0,32 tCO₂e/t de acid adipic. În cazul în care substanţele chimice organice incluse în domeniul de aplicare sunt produse integral sau parţial din materii prime regenerabile, emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă ale substanţei chimice obţinute, produse integral sau parţial din materii prime regenerabile, sunt mai scăzute decât emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă al substanţei chimice echivalente fabricate din materii prime din combustibili fosili. Emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă sunt calculate folosind ISO 14064-1:2018 Emisiile cuantificate de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă sunt verificate de o terţă parte independentă. Biomasa agricolă utilizată pentru fabricarea substanţelor chimice organice de bază nu se fabrică din materii prime obţinute din terenuri cu o valoare ridicată a biodiversităţii, cum ar fi pădurile primare sau pădurile cu o biodiversitate ridicată, zonele protejate, pădurile cu o biodiversitate ridicată şi nu se fabrică din materii prime obţinute din terenuri cu stocuri ridicate de carbon	- SM EN ISO 14067:2018 Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerinţe şi orientări pentru cuantificare (versiunea din 04.06.2021); - ISO 14064-1:2018 Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificaţii cu orientări la nivel de organizaţie pentru cuantificarea şi raportarea emisiilor şi absorbţiilor de gaze cu efect de seră (versiunea din 04.06.2021)
3.15.	Fabricarea amoniacului anhidru
C20.15	Fabricarea amoniacului anhidru	Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii: Amoniacul este produs din hidrogen care îndeplineşte criteriile tehnice de examinare stabilite în secţiunea 3.10 din prezenta anexă (Fabricarea hidrogenului). Amoniacul este recuperat din apele reziduale
3.16.	Fabricarea acidului azotic
C20.15	Fabricarea acidului azotic	Emisiile de GES provenite din fabricarea acidului azotic sunt mai mici de 0,038 tCO₂ e/t
3.17	Fabricarea materialelor plastice în forme primare
C20.16	Fabricarea răşinilor, materialelor plastice şi a elastomerilor termoplastici nevulcanizabili, amestecarea şi combinarea răşinilor în mod personalizat, precum şi fabricarea răşinilor sintetice nepersonalizate	Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii: (a) materialele plastice în forme primare sunt fabricate integral prin reciclarea mecanică a deşeurilor de plastic; (b) în cazul în care reciclarea mecanică nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este viabilă din punct de vedere economic, materialele plastice în forme primare sunt fabricate integral prin reciclarea chimică a deşeurilor de plastic, iar emisiile de GES generate pe durata ciclului de viaţă ale materialelor plastice fabricate, excluzând orice beneficiu calculat provenit din producţia de combustibili, sunt mai scăzute decât emisiile de GES generate pe durata ciclului de viaţă ale materialelor plastice echivalente în forme primare, fabricate din materii prime bazate pe combustibili fosili; (c) materialele plastice sunt derivate integral sau parţial din materii prime regenerabile (biomasă, biodeşeuri industriale, deşeuri biologice municipale), iar emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă sunt mai scăzute decât emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă ale materialelor plastice echivalente în forme primare, fabricate din materii prime bazate pe combustibili fosili. Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă se calculează utilizând SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018 şi sunt verificate de o parte terţă independentă	- SM EN ISO 14067:2018 Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerinţe şi orientări pentru cuantificare (versiunea din 04.06.2021); - ISO 14064-1:2018 Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificări cu orientări la nivel de organizaţie pentru cuantificarea şi raportarea emisiilor şi absorbţiilor de gaze cu efect de seră (versiunea din 04.06.2021)
3.18.	Fabricarea de componente auto şi de mobilitate
C22.2; C26.1; C26.2; C26.3; C26.4; C28.14; C28.15; C29.2; C29.3; C33.17	Fabricarea, repararea, întreţinerea, recondiţionarea, reconversia şi modernizarea componentelor de mobilitate pentru dispozitivele de mobilitate personală cu emisii zero şi a sistemelor, componentelor, unităţilor tehnice separate, pieselor şi pieselor de schimb pentru autovehicule şi mobilitate, în conformitate cu normele existente ataşate fiecărei categorii de vehicule pentru omologarea şi supravegherea pieţei autovehiculelor, remorcilor acestora şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate	Activitatea îndeplineşte unul din criteriile ce urmează: 1. Activitatea economică constă în fabricarea, repararea, întreţinerea, recondiţionarea, reconversia şi modernizarea componentelor care sunt esenţiale pentru realizarea şi îmbunătăţirea performanţei de mediu pentru următoarele vehicule: (a) dispozitive de transport urban, suburban şi rutier de călători, cu zero emisii directe de CO₂ (la ţeava de evacuare); (b) vehicule desemnate ca vehicule din categoriile M2 şi M3, cu zero emisii directe de CO₂ (la ţeava de evacuare); (c) vehicule din categoriile M1 şi N1 clasificate drept vehicule comerciale uşoare, cu zero emisii specifice de CO₂; (d) vehicule din categoria L cu emisii de CO₂ la ţeava de evacuare egale cu 0 g CO₂e/km; (e) vehicule din categoriile N2 şi N3, precum şi N1, clasificate drept vehicule grele care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili, cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat care nu depăşeşte 7,5 tone şi care sunt “vehicule grele cu emisii zero”. 2. Activitatea economică constă în fabricarea, repararea, întreţinerea, recondiţionarea, reconversia şi modernizarea dispozitivelor de mobilitate personală a căror propulsie se datorează activităţii fizice a utilizatorului, unui motor cu zero emisii sau unei combinaţii de motor cu zero emisii şi activitate fizică	- Ghidul privind economia de combustibil şi emisiile de CO₂ (urmează a fi adoptat în anul 2027); - Sistemul de clasificare a vehiculelor Uniunii Europene; - SM EN ISO 14067:2018 Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerinţe şi orientări pentru cuantificare (versiunea din 04.06.2021); - ISO 14064-1:2018 Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificări cu orientări la nivel de organizaţie pentru cuantificarea şi raportarea emisiilor şi absorbţiilor de gaze cu efect de seră (versiunea din 04.06.2021)
3.19.	Fabricarea de elemente constitutive de material rulant feroviar
C30.2; C27.1; C27.9	Fabricarea, instalarea, consultanţa tehnică, recondiţionarea, modernizarea, repararea, întreţinerea şi reconversia produselor, a echipamentelor, a sistemelor şi a programelor software legate de elementele constitutive feroviare. Aceste elemente constitutive şi servicii sunt esenţiale pentru performanţa de mediu, pentru exploatarea şi funcţionarea, pe întreaga sa durată de viaţă, a materialului rulant feroviar care este conform cu secţiunea 3.3 din prezenta anexă	Activitatea economică constă în fabricarea, instalarea, recondiţionarea, repararea, întreţinerea, modernizarea sau reconversia produselor, a echipamentelor, a sistemelor sau a programelor software legate de următoarele elemente constitutive* feroviare sau în furnizarea de servicii conexe de consultanţă tehnică: Aceste elemente constitutive şi servicii sunt esenţiale pentru performanţa de mediu, pentru operarea şi funcţionarea, pe întreaga lor durată de viaţă, a uneia sau mai multora dintre tehnologiile enumerate mai jos: (a) trenuri, vagoane de călători şi vagoane de marfă cu zero emisii directe de CO₂ (la ţeava de evacuare) care sunt conforme cu secţiunea 3.3 (de mai jos) din prezenta anexă; (b) trenuri, vagoane de călători şi vagoane de marfă cu zero emisii directe de CO₂ (la ţeava de evacuare) atunci când sunt exploatate pe o linie dotată cu infrastructura necesară şi care utilizează un motor convenţional atunci când o astfel de infrastructură nu este disponibilă (hibrid), care sunt conforme cu secţiunea 3.3 (de mai jos) din prezenta anexă. *Caroserie, sistem comandă şi control pentru toate echipamentele trenului, dispozitive de captare a curentului electric, unităţi de tracţiune şi de transformare a energiei, echipamente de bord pentru măsurarea consumului de energie electrică şi pentru tarifare, mecanisme de frânare, cuplare şi rulare (boghiuri, osii etc.) şi suspensii, uşi, interfeţe om/maşină (mecanic, personal de bord şi călători, incluzând caracteristicile de accesibilitate pentru persoanele cu dezabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă), dispozitive de siguranţă pasive sau active şi dispozitive necesare pentru asigurarea sănătăţii călătorilor şi a personalului de bord
3.20.	Fabricarea, instalarea şi întreţinerea echipamentelor electrice de înaltă, medie şi joasă tensiune pentru transportul şi distribuţia de energie electrică care au ca rezultat sau permit o contribuţie substanţială la atenuarea schimbărilor climatice
	Activitatea economică constă în dezvoltarea, fabricarea, instalarea, întreţinerea sau asigurarea service-ului pentru produse electrice, echipamente sau sisteme sau programe software care vizează obţinerea de reduceri substanţiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră în sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice de înaltă, medie şi joasă tensiune graţie electrificării, eficienţei energetice, integrării energiei din surse regenerabile sau conversiei eficiente a energiei electrice Activitatea economică include sisteme de integrare a surselor regenerabile de energie în reţeaua electrică, de interconectare sau de sporire a automatizării, a flexibilităţii şi a stabilităţii reţelei, de gestionare a modulării cererii, de dezvoltare de mijloace de transport sau sisteme de generare de căldură cu emisii scăzute de dioxid de carbon sau de implementare a tehnologiilor de contorizare inteligentă pentru îmbunătăţirea substanţială a eficienţei energetice	1. Activitatea constă în fabricarea, instalarea sau întreţinerea unuia sau mai multora dintre următoarele elemente sau în furnizarea de servicii de întreţinere, reparaţii şi consultanţă tehnică esenţiale pentru funcţionarea, pe întreaga lor durată de viaţă, a unuia sau mai multora dintre următoarele: (a) staţii de încărcare a vehiculelor electrice şi infrastructură electrică de sprijin pentru electrificarea transporturilor, instalată în principal pentru a permite încărcarea vehiculelor electrice. Orice activitate inclusă în secţiunea 7.4 este exclusă de la acest punct; (b) dispozitive de conexiune pentru fire şi cabluri electrice şi electronice purtătoare şi nepurtătoare de curent pentru transport şi distribuţie pentru conectarea circuitelor electrice şi transformatoarele, precum şi transformatoarele de putere medie a căror tensiune cea mai ridicată pentru echipamente nu depăşeşte 36 kV, conforme cu cerinţele privind nivelul AA0 aplicabile pierderilor fără sarcină prevăzute în seria de standarde EN 50708, cu condiţia ca aceste dispozitive şi transformatoare să contribuie la creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în sistem sau la îmbunătăţirea eficienţei energetice; (c) produse, echipamente şi sisteme electrice de joasă tensiune, care asigură o mai mare controlabilitate a sistemului de energie electrică şi contribuie la creşterea ponderii energiei din surse regenerabile sau îmbunătăţesc eficienţa energetică, şi anume: (i) întrerupătoare de joasă tensiune, echipamente de comutaţie, tablouri de distribuţie, tablouri de bord sau centre de comandă care sunt conectabile, automatizate sau echipate cu dispozitive de măsurare a puterii sau a energiei şi care sunt conforme cu IEC TR 63196; (ii) sisteme electronice pentru locuinţe şi clădiri (HBES), astfel cum sunt menţionate în seria EN IEC 63044, în cazul în care produsele şi sistemele respective sunt necesare pentru măsurarea, controlul şi reducerea consumului de energie; (iii) tehnologii care permit creşterea eficienţei energetice a instalaţiilor de joasă tensiune, recunoscute în temeiul HD 60364-8-1 şi HD 60364-8-82: (d) echipamente de comutaţie şi dispozitive de comandă de înaltă şi medie tensiune care asigură o mai mare controlabilitate a sistemului de energie electrică, sau care îmbunătăţesc eficienţa energetică. Echipamentele menţionate la prezenta literă (d) sunt conforme cu EN 62271-1şi EN 62271-200 sau EN 62271-203; (e) echipamente, sisteme şi servicii de modulare a consumului şi de mutare a vârfurilor de sarcină care sporesc flexibilitatea sistemului de energie electrică şi susţin stabilitatea reţelei, care includ: (i) soluţii pentru transmiterea de informaţii către utilizatori pentru a acţiona de la distanţă asupra furnizării sau a consumului, inclusiv centre de date cu privire la clienţi; (ii) centre de control automatizate pentru gestionarea sarcinii şi componentele principale ale acestora (tablouri de distribuţie, contactoare, relee, disjunctoare, comutatoare automate de transfer). Componentele principale sunt instalate ca parte a centrelor de control; (iii) în cazul în care nu sunt incluse în secţiunea 8.2, programe software avansate şi analize menite să maximizeze eficienţa şi automatizarea reţelelor de energie electrică sau integrarea resurselor energetice descentralizate, la nivelul reţelei de energie electrică sau al unei industrii, care includ: (a) camere de comandă avansate, automatizarea substaţiilor electrice, capacităţi de reglare a tensiunii; (b) software de operare care permite operatorilor să simuleze exploatarea reţelelor în scopul asigurării stabilităţii reţelei, al gestionării resurselor energetice distribuite sau al îmbunătăţirii performanţei reţelei. Software-ul susţine caracteristicile dinamice ale reţelei necesare pentru tranziţia către energia din surse regenerabile. Acesta are capacitatea de a prelucra date provenite din măsurători în reţea în timp aproape real pentru a observa modul în care are loc cu adevărat transportul, distribuţia şi consumul de energie electrică şi de a utiliza aceste informaţii pentru a îmbunătăţi studiile de simulare şi activităţile de exploatare, inclusiv evitarea penelor, a întreruperilor şi a pierderilor de curent; (iv) în cazul în care nu este inclus în secţiunea 8.2, software care sprijină proiectarea şi planificarea de noi reţele sau modernizări ale reţelei. Software-ul sprijină caracteristicile dinamice ale reţelei necesare pentru tranziţia către energia din surse regenerabile, inclusiv generarea de energie volatilă la nivel de distribuţie (“prosumatori”), schimbarea direcţiei fluxului de energie şi utilizarea unităţilor de stocare din reţea; (v) senzori meteorologici pentru prognozarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile; (vi) controlere şi relee de conectare autonome sau integrate care permit o utilizare eficientă a surselor electrice şi a sarcinilor electrice; (vii) echipamente de descărcare a sarcinii şi de mutare a vârfurilor de sarcină pentru gestionarea sarcinii şi echipamente de comutare a surselor, în cazul în care echipamentele sunt conforme cu EN IEC 62962:2019 Cerinţe speciale pentru echipamentele de descărcare a sarcinii; (f) în cazul în care nu sunt incluse în secţiunea 8.2, sisteme de comunicaţii, echipamente software şi de comandă, produse, sisteme şi servicii pentru eficienţa energetică sau integrarea energiei din surse regenerabile: (i) echipamente care permit schimbul specific de energie electrică din surse regenerabile între utilizatori; (ii) tehnologii sau servicii de schimb de baterii, care sprijină electrificarea transporturilor; (iii) sisteme de gestionare a microreţelelor; (iv) sisteme de gestionare a energiei sau a puterii, sisteme de control al energiei sau al puterii şi sisteme SCADA pentru gestionarea consumului de putere; (v) contactoare, demaroare şi comenzi ale motoarelor care sunt conectabile sau automatizate şi permit controlul de la distanţă sau automatizat al consumului de energie electrică şi optimizarea variaţiei sarcinii; (vi) variatoare de viteză şi alte soluţii de variatoare de viteză, cu excepţia demaroarelor uşoare, care permit eficienţa energetică în aplicaţiile motoarelor electrice, în cazul în care echipamentele sunt conforme cu EN 61800-9-1 şi EN 61800-9-2; (vii) motoare electrice de joasă tensiune cu o clasă de eficienţă energetică (în conformitate cu EN 60034-30-1, mai exact: (a) motoare monofazate cu o putere utilă nominală de 0,12 kW sau mai mare şi o clasă de eficienţă IE3 sau mai mare; (b) motoare cu siguranţă sporită Ex eb cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW şi 1 000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli şi o clasă de eficienţă IE 3 sau mai mare; (c) motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW şi 1 000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranţă sporită Ex eb şi care au: (i) o clasă de eficienţă IE 5 pentru motoarele cu 2,4 sau 6 poli şi o putere nominală cuprinsă între 75 kW şi 200 kW; (ii) o clasă de eficienţă IE 4 sau mai mare pentru toate celelalte motoare; (d) motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW şi 0,75 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranţă sporită Ex eb şi care au o clasă de eficienţă IE 3 sau mai mare; (e) motoare trifazate numai cu variator de viteză (VSD) cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW şi 1 000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, clasificate în conformitate cu EN IEC TS 60034-30-2 şi o clasă de eficienţă IE5; (viii) motoare de medie şi înaltă tensiune cu o putere nominală mai mare de 1 000 kW şi o clasă de eficienţă energetică IE 4 sau mai mare în conformitate cu proiectul de standard IEC 60034-30-3. 2. Următoarele elemente nu sunt conforme: (a) infrastructura destinată creării unei conexiuni directe sau extinderii unei conexiuni directe existente între o staţie electrică sau o reţea şi o instalaţie de producere a energiei electrice care are o intensitate a emisiilor de gaze cu efect de seră mai mare de 100 g CO₂e/kWh, măsurată pe întreaga durată a ciclului de viaţă. Această excludere se aplică numai echipamentelor care sunt utilizate direct pentru conectarea sau consolidarea conexiunii existente la o centrală de producere a energiei electrice cu o intensitate a emisiilor de gaze cu efect de seră mai mare de 100 g CO₂e/kWh, măsurată pe întreaga durată a ciclului de viaţă; (b) produse, echipamente, sisteme şi programe software care sunt instalate în infrastructuri destinate extracţiei, transportului, distribuţiei, stocării, fabricării sau transformării combustibililor fosili. 3. Echipamentele de comutaţie cu mediu izolant sau de rupere care utilizează sau a căror funcţionare se bazează pe gaze cu un potenţial de încălzire globală mai mare de 10 nu sunt conforme. Pentru toate intervalele de putere, echipamentele de comutaţie care conţin SF6 nu sunt conforme. 4. Toate produsele, echipamentele şi sistemele respectă cerinţele obligatorii de performanţă energetică şi de eficienţă a materialelor. Producătorii ţin seama de cele mai recente cerinţe de performanţă aplicabile	- Seria EN 50708; - EN 60034-30-1: Maşini electrice rotative - Partea 30-1: Clase de eficienţă ale motoarelor de curent alternativ acţionate pe linie (cod IE); - EN IEC TS 60034-30-2; - EN 61800-9-1: Sisteme de acţionare electrică cu viteză reglabilă - Partea 9-1: Proiectare ecologică pentru sisteme de acţionare electrică, demaroare de motoare, electronică de putere şi aplicaţiile lor acţionate - Cerinţe generale pentru stabilirea standardelor de eficienţă energetică pentru echipamentele acţionate de putere utilizând abordarea extinsă a produsului (EPA) şi modelul semianalitic (SAM); - EN 61800-9-2: Sisteme de acţionare electrică cu viteză reglabilă - Partea 9-2: Proiectare ecologică pentru sisteme de acţionare electrică, demaroare de motoare, electronică de putere şi aplicaţiile lor acţionate - Indicatori de eficienţă energetică pentru sistemele de acţionare electrică şi demaroare de motoare; motoare electrice de joasă tensiune cu o clasă de eficienţă energetică; - EN 62271-1 Aparatură de comutaţie şi comandă de înaltă tensiune – Partea 1: Specificaţii comune pentru aparatură de comutaţie şi comandă de curent alternativ; - EN 62271-200 Aparatură de comutaţie şi comandă de înaltă tensiune – Partea 200: Aparatură de comutaţie şi comandă cu metal de curent alternativ pentru tensiuni nominale de peste 1 kV şi până la 52 kV inclusiv; - EN 62271-203 Aparatură de comutaţie şi comandă de înaltă tensiune – Partea 203: Aparatură de comutaţie metalică izolată cu gaz pentru tensiuni nominale de peste 52 kV; - EN IEC 62962:2019; - Seria EN IEC 63044, în special HD 60364-8-1: Instalaţii electrice de joasă tensiune – Partea 8-1: Eficienţă energetică şi HD 60364-8-82: Instalaţii electrice de joasă tensiune – Partea 8-82: Aspecte funcţionale – Instalaţii electrice de joasă tensiune ale Prosumer, inclusiv contoare de energie şi putere, afişaj extern pentru clienţi, compensare a puterii, compensare şi filtrare de fază şi sisteme eficiente acţionate de motoare electrice; - EN IEC TR 63196 (Comisia Electrotehnică Internaţională) Aparate de comutaţie şi control de joasă tensiune şi ansamblurile acestora – Eficienţă energetică
3.21.	Fabricarea aeronavelor
C30.3; C33.16	Fabricarea aeronavelor	Activitatea constă în fabricarea, repararea, întreţinerea, efectuarea de revizii generale, recondiţionarea, proiectarea, reconversia sau modernizarea unuia dintre următoarele elemente: (a) aeronave cu zero emisii directe de CO₂ (la ţeava de evacuare); (b) până la 31 decembrie 2027, aeronavele, altele decât cele produse pentru aviaţia de afaceri privată sau comercială, care respectă marjele specificate mai jos şi sunt limitate de rata de înlocuire pentru a se asigura că livrarea nu duce la creşterea numărului de aeronave la nivel mondial: (i) care au o masă maximă la decolare mai mare de 5,7 t şi mai mică sau egală cu 60 t şi o valoare metrică certificată a emisiilor de CO₂ cu cel puţin 11% mai mică decât noua limită de tip prevăzută în standardul Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI); (ii) care au o masă maximă la decolare mai mare de 60 t şi mai mică sau egală cu 150 t şi o valoare metrică certificată a emisiilor de CO₂ cu cel puţin 2% mai mică decât noua limită de tip a standardului OACI; (iii) care au o masă maximă la decolare mai mare de 150 t şi o valoare metrică certificată a emisiilor de CO₂ cu cel puţin 1,5% mai mică decât noua limită de tip a standardului OACI. Rata de conformitate cu taxonomia a aeronavelor eligibile este limitată de rata de înlocuire. Rata de înlocuire se calculează pe baza proporţiei aeronavelor retrase definitiv din circulaţie din aeronavele livrate la nivel mondial, calculată ca medie pe cei 10 ani anteriori, astfel cum reiese din datele verificate puse la dispoziţie de furnizori de date independenţi. În absenţa unui certificat privind valorile metrice ale emisiilor de CO₂ care să confirme marja necesară pentru noua limită de tip a standardului OACI, producătorul aeronavei emite o declaraţie conform căreia aeronava îndeplineşte nivelul de performanţă necesar şi respectă marjele de îmbunătăţire necesare, cu condiţia ca aeronava să fie certificată până la 11 decembrie 2026. (c) între 1 ianuarie 2028 şi 31 decembrie 2032, aeronavele care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare stabilite la lit.(b) din prezenta subsecţiune şi care sunt autorizate să funcţioneze cu un amestec de 100% de combustibili de aviaţie durabili	- Hotărârea Guvernului nr.259/2024 cu privire la instituirea şi funcţionarea Schemei de compensare şi de reducere a emisiilor de carbon pentru aviaţia internaţională (CORSIA); - Volumul 3 (emisii de CO₂) din standardul de protecţie a mediului al Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI) conţinut în anexa 16 la Convenţia de la Chicago, prima ediţie
4. Energia
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
4.1.	Producerea de energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică
D35.11; F42.22	Construirea sau exploatarea instalaţiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică Criteriile tehnice de la pct.7.6 de mai jos se aplică în cazul în care o activitate economică face parte integrantă din “Instalarea, întreţinerea şi repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”	Activitatea generează energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică	- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; - Hotărârea Guvernului nr.86/2025 cu privire la aprobarea Planului naţional integrat privind energia şi clima pentru perioada 2025-2030; - Legea nr.174/2017 cu privire la energetică; - Hotărârea Guvernului nr.599/2025 cu privire la aprobarea limitelor de capacitate şi a cotelor maxime de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile valabile până la data de 31 decembrie 2030; - Hotărârea Guvernului nr.102/2013 cu privire la Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030; - Hotărârea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr.743/2024 privind aprobarea Regulamentului cu privire la comunităţile de energie din surse regenerabile; - Hotărârea Guvernului nr.690/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind desfăşurarea licitaţiilor pentru oferirea statutului de producător eligibil mare
4.2.	Producerea de energie electrică folosind tehnologia bazată pe concentrarea energiei solare
D35.11; F42.22	Construirea sau exploatarea instalaţiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică folosind tehnologia bazată pe concentrarea energiei solare	Activitatea generează energie electrică folosind tehnologia bazată pe concentrarea energiei solare	- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; - Hotărârea Guvernului nr.690/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind desfăşurarea licitaţiilor pentru oferirea statutului de producător eligibil mare; - Hotărârea Guvernului nr.86/2025 cu privire la aprobarea Planului naţional integrat privind energia şi clima pentru perioada 2025-2030; - Hotărârea Guvernului nr.599/2025 cu privire la aprobarea limitelor de capacitate şi a cotelor maxime de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile valabile până la data de 31 decembrie 2030; - Legea nr.174/2017 cu privire la energetică
4.3.	Producerea de energie electrică din energie eoliană
C20.16	Construirea sau exploatarea instalaţiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică din energie eoliană Criteriile din secţiunea 7.6 de mai jos se aplică în cazul în care o activitate economică face parte integrantă din “Instalarea, întreţinerea şi repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”	Activitatea generează energie electrică din energie eoliană	- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; - Hotărârea Guvernului nr.690/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind desfăşurarea licitaţiilor pentru oferirea statutului de producător eligibil mare; - Hotărârea Guvernului nr.86/2025 cu privire la aprobarea Planului naţional integrat privind energia şi clima pentru perioada 2025-2030; - Hotărârea Guvernului nr.599/2025 cu privire la aprobarea limitelor de capacitate şi a cotelor maxime de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile valabile până la data de 31 decembrie 2030; - Hotărârea Guvernului nr.102/2013 cu privire la Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030; - Legea nr.174/2017 cu privire la energetică
4.4.	Producerea de energie electrică pe baza tehnologiilor din domeniul energiei oceanice
D35.11; F42.22	Construirea sau exploatarea instalaţiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică din energia oceanică	Activitatea generează energie electrică din energia oceanică
4.5.	Producerea de energie electrică din hidroenergie
D35.11; F42.22	Construirea sau exploatarea instalaţiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică din hidroenergie	Activitatea respectă unul dintre criteriile de mai jos: (a) instalaţia de producere a energiei electrice este o central electrică pe firul apei şi nu dispune de un rezervor artificial; (b) densitatea de putere a instalaţiei de producere a energiei electrice este mai mare de 5 W/m2; (c) emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă generate din energia hidroelectrică din sunt mai mici de 100 g CO₂e/kWh. Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă sunt calculate utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau SM EN ISO 14067:2018, ISO 14064-1:2018 sau instrumentul G-res. Emisiile cuantificate de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă sunt verificate de o parte terţă independentă	- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; - Hotărârea Guvernului nr.690/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind desfăşurarea licitaţiilor pentru oferirea statutului de producător eligibil mare; - Hotărârea Guvernului nr.86/2025 cu privire la aprobarea Planului naţional integrat privind energia şi clima pentru perioada 2025-2030; - Hotărârea Guvernului nr.599/2025 cu privire la aprobarea limitelor de capacitate şi a cotelor maxime de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile valabile până la data de 31 decembrie 2030; - Hotărârea Guvernului nr.102/2013 cu privire la Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030
4.6.	Producerea de energie electrică din energie geotermală
D35.11; F42.22	Construirea sau exploatarea instalaţiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică din energie geotermală	Emisiile de GES generate pe durata ciclului de viaţă de producţia de energie electrică din energie geotermală sunt mai mici de 100 gCO₂e/kWh. Emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă sunt calculate utilizând SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018. Emisiile cuantificate de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă sunt verificate de o parte terţă independentă	- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; - Hotărârea Guvernului nr.690/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind desfăşurarea licitaţiilor pentru oferirea statutului de producător eligibil mare; - Hotărârea Guvernului nr.86/2025 cu privire la aprobarea Planului naţional integrat privind energia şi clima pentru perioada 2025-2030; - Hotărârea Guvernului nr.599/2025 cu privire la aprobarea limitelor de capacitate şi a cotelor maxime de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile valabile până la data de 31 decembrie 2030; - Hotărârea Guvernului nr.102/2013 cu privire la Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030; - Legea nr.174/2017 cu privire la energetică
4.7.	Producerea de energie electrică din combustibili gazoşi şi lichizi nefosili din surse regenerabile
D35.11; F42.22	Construirea sau exploatarea instalaţiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică folosind combustibili gazoşi şi lichizi din surse regenerabile. Această activitate nu include producerea de energie electrică prin utilizarea exclusivă a biogazului şi a combustibililor biolichizi (a se vedea secţiunea 4.8 din prezenta anexă)	1. Emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viaţă de producţia de energie electrică prin utilizarea combustibililor gazoşi şi lichizi din surse regenerabile sunt mai mici de 100 g CO₂e/kWh. Emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă sunt calculate utilizând SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018. Emisiile cuantificate de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă sunt verificate de o parte terţă independentă. 2. În cazul în care instalaţiile încorporează orice formă de reducere (inclusiv captarea carbonului sau utilizarea combustibililor decarbonizaţi), respectiva activitate de reducere a emisiilor este conformă cu criteriile stabilite în secţiunea relevantă din prezenta anexă, după caz. În cazul în care CO₂ care altfel ar fi emis prin procesul de producere a energiei electrice este captat în scopul stocării subterane, CO₂ este transportat şi stocat în subteran, în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secţiunile 5.11 şi 5.12 din prezenta anexă. 3. Activitatea îndeplineşte oricare dintre următoarele criterii: (a) în etapa de construire, se instalează echipamente de măsurare pentru monitorizarea emisiilor fizice, cum ar fi scurgerile de metan, sau se introduce un program de detectare şi reparare a scurgerilor; (b) în timpul funcţionării, se raportează măsurarea fizică a emisiilor de metan şi se elimină scurgerea. 4. În cazul în care activitatea utilizează un amestec de combustibili gazoşi sau lichizi din surse regenerabile cu biogaz sau biolichide, biomasa agricolă utilizată pentru producerea biogazului sau a biolichidelor nu se obţine nici din materii prime obţinute din terenuri cu o valoare ridicată a biodiversităţii, cum ar fi pădurile primare sau pădurile cu o mare biodiversitate, zonele protejate şi pădurile cu o biodiversitate ridicată; nici din materii prime obţinute de pe terenuri cu stocuri ridicate de carbon	- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; - Hotărârea Guvernului nr.53/2025 privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanţi, biolichide şi combustibili din biomasă şi a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanţilor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră; - Hotărârea Guvernului nr.690/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind desfăşurarea licitaţiilor pentru oferirea statutului de producător eligibil mare, Hotărârea Guvernului nr.86/2025 cu privire la aprobarea Planului naţional integrat privind energia şi clima pentru perioada 2025-2030; - Hotărârea Guvernului nr.599/2025 cu privire la aprobarea limitelor de capacitate şi a cotelor maxime de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile valabile până la data de 31 decembrie 2030; - Hotărârea Guvernului nr.102/2013 cu privire la Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030; - Legea nr.174/2017 cu privire la energetică
4.8.	Producerea de energie electrică din bioenergie
D35.11	Construirea şi exploatarea instalaţiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică exclusiv din biomasă, biogaz sau biolichide, cu excepţia instalaţiilor care produc energie electrică utilizând un amestec de combustibili din surse regenerabile şi biogaz sau biolichide (Secţiunea 4.7)	1. Biomasa agricolă şi biomasa forestieră utilizate în activitate nu se obţin nici din materii prime obţinute din terenuri cu o valoare ridicată a biodiversităţii, cum ar fi pădurile primare sau pădurile cu o biodiversitate ridicată, zonele protejate şi pădurile cu o biodiversitate ridicată, nici din materii prime obţinute din terenuri cu stocuri ridicate de carbon. 2. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din utilizarea biomasei este de cel puţin 80% în raport cu metodologia de reducere a gazelor cu efect de seră şi orientările privind omologul combustibil fosili relativ stabilite în anexa nr.2 la Metodologia de calcul a impactului biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr.53/2025. 3. În cazul în care instalaţiile se bazează pe digestia anaerobă a materialelor organice, producţia de digestat îndeplineşte criteriile din secţiunile 5.6 şi criteriile 1 şi 2 din secţiunea 5.7 din prezenta anexă, după caz. 4. Pct. 1 şi 2 nu se aplică instalaţiilor de producere a energiei electrice cu o putere termică nominală totală mai mică de 2 MW care utilizează combustibili gazoşi din biomasă. 5. Pentru instalaţiile de producere a energiei electrice cu o putere termică instalată totală între 50 şi 100 MW, în cadrul activităţii se utilizează o tehnologie de cogenerare de înaltă eficienţă sau, pentru instalaţiile care generează exclusiv energie electrică, activitatea atinge un nivel de eficienţă energetică asociat nivelurilor celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari. 6. Pentru instalaţiile de producere a energiei electrice cu o putere termică instalată totală de peste 100 MW, activitatea îndeplineşte unul sau mai multe dintre următoarele criterii: (a) atinge o eficienţă electrică de cel puţin 36%; (b) utilizează o tehnologie de cogenerare de înaltă eficienţă în conformitate cu Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică; (c) utilizează tehnologia de captare şi stocare a carbonului. În cazul în care CO₂ care altfel ar fi emis prin procesul de producere a energiei electrice este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat şi stocat în subteran în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secţiunile 5.11 şi, respectiv, 5.12 din prezenta anexă	- Hotărârea Guvernului nr.53/2025 privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanţi, biolichide şi combustibili din biomasă şi a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanţilor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră; - Cele mai bune tehnici disponibile (BAT): concluzii pentru instalaţiile mari de ardere; - Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică; - Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării; - Hotărârea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr.201/2017privind aprobarea Regulamentului cu privire la garanţia de origine pentru energia electrică produsă în regim de cogenerare de înaltă eficienţă
4.9.	Transportul şi distribuţia energiei electrice
D35.12; D35.13	Construirea şi exploatarea sistemelor electrice de transport în reţeaua interconectată de înaltă tensiune Construirea şi exploatarea reţelelor electrice de distribuţie care transportă energie electrică în reţele de distribuţie de înaltă, medie şi joasă tensiune	Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii: 1. Infrastructura sau echipamentul de transport şi distribuţie se află într-un sistem de energie electrică care îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii: (a) peste 67% din noile capacităţi de producţie din cadrul sistemului se situează sub valoarea-prag de producţie de 100 g CO₂e/kWh, măsurată pe baza unui ciclu de viaţă în conformitate cu criteriile de generare a energiei electrice, pe o perioadă de cinci ani consecutivi; (b) factorul mediu de emisie în reţea, calculat ca totalul emisiilor anuale generate de instalaţia de producere a energiei electrice conectată la sistem, împărţit la producţia totală anuală netă de energie electrică din sistemul respectiv, se situează sub valoarea-prag de 100 g CO₂e/kWh, măsurată pe baza unui ciclu de viaţă în conformitate cu criteriile de generare a energiei electrice, pe o perioadă de cinci ani consecutivi. Infrastructura dedicată creării unei conexiuni directe sau extinderii unei conexiuni directe existente între o staţie electrică sau o reţea şi o instalaţie de producere a energiei electrice care are o intensitate a emisiilor de gaze cu efect de seră mai mare de 100 g CO₂e/kWh, măsurată pe baza unui ciclu de viaţă, nu respectă criteriile. Instalarea unei infrastructuri de contorizare care nu îndeplineşte cerinţele privind sistemele de contorizare inteligentă nu respectă criteriile. 2. Activitatea este una dintre următoarele: (a) construirea şi exploatarea unei conexiuni directe sau extinderea unei conexiuni directe existente între o instalaţie de producere a energiei electrice cu emisii scăzute de dioxid de carbon situate sub pragul de 100 g CO₂e/kWh, măsurate pe baza unui ciclu de viaţă, şi o staţie electrică sau o reţea; (b) construirea şi exploatarea staţiilor de încărcare pentru vehiculele electrice (VE) şi a infrastructurii electrice de sprijin pentru electrificarea transporturilor, sub rezerva respectării criteriilor tehnice de examinare prevăzute în secţiunea privind transporturile din prezenta anexă; (c) instalarea transformatoarelor de transport şi distribuţie care respectă cerinţele pentru transformatoarele de putere medie a căror tensiune cea mai ridicată pentru echipamente nu depăşeşte 36 kV, cerinţele privind nivelul AAA0 aplicabile pierderilor fără sarcină prevăzute în standardul EN 50588-1. (d) construirea/instalarea şi exploatarea echipamentelor şi a infrastructurii în cazul în care obiectivul principal este creşterea producţiei sau a utilizării de energie electrică din surse regenerabile; (e) instalarea de echipamente pentru a spori capacitatea de control şi de observabilitate a sistemului de energie electrică şi pentru a permite dezvoltarea şi integrarea surselor de energie regenerabile, inclusiv instalarea de: (i) senzori şi instrumente de măsurare (inclusiv senzori meteorologici pentru prognozarea producţiei de energie din surse regenerabile); (ii) sisteme de comunicare şi control (inclusiv software avansat şi camere de control, automatizarea staţiilor electrice sau a alimentatoarelor şi capacităţi de reglare a tensiunii pentru adaptarea la surse regenerabile de alimentare mai descentralizate)	- Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică; - Hotărârea Guvernului nr.750/2016 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic; - Hotărârea Guvernului nr.652/2025 cu privire la aprobarea Programului de transformare digitală a domeniului energetic al Republicii Moldova pentru anii 2026–2030; - CEI EN 50588-1 Transformatoare de putere medie 50 Hz, cu cea mai mare tensiune pentru echipamente care nu depăşesc 36 kV
4.10.	Stocarea energiei electrice
Fără cod CAEM dedicat	Construirea şi exploatarea instalaţiilor care stochează energie electrică şi o returnează ulterior sub formă de energie electrică. Activitatea include stocarea hidroenergiei prin pompare. Criteriile tehnice de la pct.7.6 de mai jos se aplică în cazul în care o activitate economică face parte integrantă din “Instalarea, întreţinerea şi repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”	Activitatea constă în construirea şi exploatarea sistemelor de stocare a energiei electrice, inclusive de stocare a energiei hidroelectrice prin pompare. În cazul în care activitatea include stocarea energiei chimice, mediul de stocare (cum ar fi hidrogenul sau amoniacul) îndeplineşte criteriile de fabricare a produsului corespunzător specificate în secţiunile 3.7-3.17. În cazul utilizării hidrogenului ca mediu de stocare a energiei electrice, în situaţiile în care hidrogenul îndeplineşte criteriile tehnice de examinare specificate în secţiunea 3.10, reelectrificarea hidrogenului este, de asemenea, considerată parte a activităţii	- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; - Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică; - Hotărârea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr.168/2019 cu privire la aprobarea Regulamentului privind racordarea la reţelele electrice şi prestarea serviciilor de transport şi de distribuţie a energiei electrice; - Hotărârea Guvernului nr.690/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind desfăşurarea licitaţiilor pentru oferirea statutului de producător eligibil mare; - Hotărârea Guvernului nr.86/2025 cu privire la aprobarea Planului naţional integrat privind energia şi clima pentru perioada 2025-2030; - Hotărârea Guvernului nr.102/2013 cu privire la Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030
4.11.	Stocarea energiei termice
Fără cod CAEM dedicat	Construirea şi exploatarea instalaţiilor care stochează energie termică şi o returnează ulterior sub formă de energie termică sau alţi purtători de energie Criteriile tehnice de la pct.7.6 de mai jos se aplică în cazul în care o activitate economică face parte integrantă din “Instalarea, întreţinerea şi repararea tehnologiilor de energie regenerabilă”	Această activitate constă în stocarea energiei termice, inclusiv în stocarea subterană a energiei termice (UTES) sau în stocarea energiei termice în acvifer (ATES)	- Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării
4.12.	Stocarea hidrogenului
Fără cod CAEM dedicat	Construirea şi exploatarea instalaţiilor care stochează hidrogenul şi îl returnează ulterior	Activitatea este una dintre următoarele: - construirea de instalaţii de stocare a hidrogenului; - transformarea instalaţiilor subterane existente de stocare a gazelor în instalaţii speciale de stocare a hidrogenului; - exploatarea instalaţiilor de stocare a hidrogenului în cazul cărora hidrogenul stocat în instalaţie îndeplineşte criteriile de fabricare a hidrogenului stabilite în secţiunea 3.10	- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, art.7, art.31; - Legea nr.174/2017 cu privire la energetică; - Hotărârea Guvernului nr.53/2025 privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanţi, biolichide şi combustibili din biomasă şi a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanţilor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, anexa nr.1
4.13.	Fabricarea biogazului şi a biocombustibililor destinaţi utilizării în transporturi, precum şi a biolichidelor
D35.21	Construirea şi exploatarea instalaţiilor care stochează energie termică şi o returnează ulterior sub formă de energie termică sau alţi purtători de energie Criteriile tehnice de la pct.7.6 de mai jos se aplică în cazul în care o activitate economică face parte integrantă din “Instalarea, întreţinerea şi repararea tehnologiilor de energie regenerabilă”	1. Biomasa agricolă utilizată pentru fabricarea biogazului sau a biocombustibililor utilizaţi în transporturi şi pentru fabricarea biolichidelor nu se produce nici din materii prime obţinute din terenuri cu o valoare ridicată a biodiversităţii, cum ar fi pădurile primare sau pădurile cu o mare biodiversitate, zonele protejate şi pădurile cu o biodiversitate ridicată, nici din materii prime obţinute din terenuri cu stocuri ridicate de carbon. Culturile alimentare şi furajere nu sunt utilizate pentru producerea de biocarburanţi pentru transport şi nici pentru producerea de biolichide. 2. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din fabricarea biocombustibililor şi a biogazului destinaţi utilizării în transport şi din fabricarea biolichidelor este de cel puţin 65% în raport cu metodologia de reducere a gazelor cu efect de seră şi cu omologul combustibil fosil prevăzut în anexa nr.2 la Metodologia de calcul a impactului biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.53/2025. 3. În cazul în care producerea de biogaz se bazează pe digestia anaerobă a materialului organic, producţia digestatului îndeplineşte criteriile din secţiunile 5.6 şi criteriile 1 şi 2 din secţiunea 5.7, după caz. 4. În cazul în care CO₂ care altfel ar fi emis prin procesul de fabricaţie este captat în scopul stocării subterane, CO₂ este transportat şi stocat în subteran în conformitate cu secţiunile 5.11 şi 5.12	- Hotărârea Guvernului nr.53/2025 privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanţi, biolichide şi combustibili din biomasă şi a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanţilor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, anexa nr.1
4.14.	Reţele de transport şi distribuţie pentru gazele din surse regenerabile şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon
D35.22; F42.21; H49.50	Conversia, reconversia sau modernizarea reţelelor de gaze pentru transportul şi distribuţia gazelor din surse regenerabile şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Construirea sau exploatarea conductelor de transport şi distribuţie dedicate transportului de hidrogen sau de alte gaze cu emisii reduse de dioxid de carbon	1. Activitatea constă în una dintre următoarele: - construirea sau exploatarea de noi reţele de transport şi distribuţie a hidrogenului sau altor gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon; - conversia/reconversia reţelelor existente de gaze naturale în reţele dedicate 100% hidrogenului; - modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie a gazelor care să permită integrarea hidrogenului şi a altor gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon în reţea, inclusiv orice activitate a reţelei de transport sau distribuţie a gazelor care permite adăugarea unei cantităţi mai mari de hidrogen sau de alte gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon în sistemul de gaze. 2. Activitatea include detectarea scurgerilor şi repararea conductelor de gaze existente şi a altor elemente de reţea pentru a reduce scurgerile de metan	- Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, art.3; - Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
4.15.	Distribuţia centralizată de energie termică pentru încălzire/răcire
D35.30	Construirea, renovarea şi exploatarea conductelor şi a infrastructurii aferente pentru distribuţia energiei termice şi a răcirii până la punctul termic (staţia termică) sau la schimbătorul de căldură	Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii: (a) în cazul construirii şi exploatării conductelor şi a infrastructurii aferente destinate distribuţiei de încălzire şi răcire, sistemul corespunde definiţiei sistemelor eficiente de termoficare şi răcire centralizată prevăzută în Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, art.3; (b) în cazul renovării conductelor şi a infrastructurii aferente destinate distribuţiei de încălzire şi răcire, investiţia prin care sistemul urmează să corespundă definiţiei sistemelor eficiente de termoficare şi răcire centralizată eficientă prevăzută în Legea nr.139/2018 privind eficienţa energetică, art.3 şi începe într-o perioadă de trei ani, astfel cum s-a stipulat în obligaţia contractuală sau într-o altă obligaţie echivalentă în cazul operatorilor responsabili atât de producţie, cât şi de reţea; sau (c) activitatea este una dintre următoarele: (i) modificarea pentru scăderea regimurilor termice (ii) introducerea unor sisteme pilot avansate (sisteme de control şi de gestionare a energiei, internetul obiectelor)	- Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, art.3: sistem eficient de alimentare centralizată cu energie termică şi/sau de răcire – sistem de alimentare centralizată cu energie termică şi/sau de răcire care utilizează cel puţin 50% energie din surse regenerabile sau 50% căldură reziduală, sau 75% energie termică produsă prin cogenerare, sau 50% dintr-o combinaţie de energie şi căldură de tipul celor menţionate; - Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării
4.16.	Instalarea şi exploatarea pompelor de căldură electrice
D35.30; F43.22	Instalarea şi exploatarea pompelor de căldură electrice Criteriile tehnice de la pct.7.6 de mai jos se aplică în cazul în care o activitate economică face parte integrantă din “Instalarea, întreţinerea şi repararea tehnologiilor de energie regenerabilă”	Instalarea şi exploatarea pompelor de căldură electrice respectă ambele criterii de mai jos: (a) pragul pentru agentul frigorific: potenţialul de încălzire globală nu depăşeşte 675; (b) sunt îndeplinite cerinţele de eficienţă energetică prevăzute în Legea nr.151/2014 privind cerinţele de proiectare verde pentru produsele cu impact energetic	- Hotărârea Guvernului nr.750/2016 pentru aprobarea regulamentului privind cerinţele de proiectare verde a produselor cu impact energetic (de transpunere a Regulamentului UE 2016/2281)
4.17.	Cogenerare de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică din energie solară
D35.11; D35.30	Construirea şi exploatarea instalaţiilor care cogenerează energie electrică şi energie termică pentru încălzire/răcire din energie solară	Activitatea constă în cogenerarea de energie electrică şi energie termică pentru încălzire/răcire din energie solară	- Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, art.3: sistem eficient de alimentare centralizată cu energie termică şi/sau de răcire – sistem de alimentare centralizată cu energie termică şi/sau de răcire care utilizează cel puţin 50% energie din surse regenerabile sau 50% căldură reziduală, sau 75% energie termică produsă prin cogenerare, sau 50% dintr-o combinaţie de energie şi căldură de tipul celor menţionate; - Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării; - Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
4.18.	Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică din energie geotermală
D35.11; D35.30	Construirea şi exploatarea instalaţiilor care cogenerează energie termică pentru încălzire/răcire şi energie electrică din energie geotermală	- Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă generate de cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică din energie geotermală sunt mai mici de 100 gCO₂e la 1 kWh de energie produsă prin cogenerare. - Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă sunt calculate pe baza unor date specifice proiectului, dacă acestea sunt disponibile, utilizând SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018. - Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viaţă sunt verificate de o parte terţă independentă	- Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării, art.5: cogenerare – producerea simultană, în acelaşi proces, a energiei termice şi a energiei electrice şi/sau mecanice; - SM EN ISO 14067:2018 Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerinţe şi orientări pentru cuantificare (versiunea din 04.06.2021); - ISO 14064-1:2018 Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificaţii cu orientări la nivel de organizaţie pentru cuantificarea şi raportarea emisiilor şi absorbţiilor de gaze cu efect de seră (versiunea din 04.06.2021)
4.19.	Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică din combustibili gazoşi şi lichizi nefosili din surse regenerabile
D35.11; D35.30	Construirea şi exploatarea instalaţiilor care combină producerea energiei termice pentru încălzire/răcire şi a energiei electrice folosind combustibili gazoşi şi lichizi din surse regenerabile Această activitate nu include cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică prin utilizarea exclusivă a biogazului şi a biocombustibililor biolichizi (a se vedea secţiunea 4.20)	1. Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă generate de cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică din combustibili gazoşi şi lichizi din surse regenerabile sunt mai mici de 100 g CO₂e pe 1 kWh de energie produsă prin cogenerare. Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă se calculează pe baza unor date specifice proiectului, dacă acestea sunt disponibile, utilizând Recomandarea, utilizând SM EN ISO 14067:2018 (193) sau ISO 14064-1:2018 (194). Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viaţă sunt verificate de o parte terţă independentă. 2. În cazul în care instalaţiile încorporează orice formă de reducere a emisiilor (inclusiv captarea carbonului sau utilizarea combustibililor decarbonizaţi), respectiva activitate de reducere a emisiilor este conformă cu Secţiunile relevante, după caz. În cazul în care CO₂ care altfel ar fi emis prin procesul de cogenerare este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat şi stocat în subteran în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în Secţiunile 5.11 şi 5.12. 3. Activitatea îndeplineşte oricare dintre următoarele criterii: (a) în etapa de construire, se instalează echipamente de măsurare pentru monitorizarea emisiilor fizice, cum ar fi scurgerile de metan, sau se introduce un program de detectare şi reparare a scurgerilor; (b) în timpul exploatării, se raportează măsurarea fizică a emisiilor de metan şi se elimină scurgerile. 4. În cazul în care activitatea utilizează un amestec de combustibili gazoşi sau lichizi din surse regenerabile şi biogaz sau biolichide, biomasa agricolă nu se obţine nici din materii prime obţinute din terenuri cu o valoare ridicată a biodiversităţii, cum ar fi pădurile primare sau pădurile cu o biodiversitate ridicată, zonele protejate şi pădurile cu o biodiversitate ridicată, nici din materii prime obţinute din terenuri cu stocuri ridicate de carbon şi ar trebui să respecte art.12, art.26.1, art.33 din Legea nr.10/2016	- Legea nr.92/2014 privind energia termică şi promovarea cogenerării; - Hotărârea Guvernului nr.659/2023 cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030; - Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; - Hotărârea Guvernului nr.53/2025 privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanţi, biolichide şi combustibili din biomasă şi a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanţilor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră
4.20.	Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică din bioenergie
D35.11; D35.30	Construirea şi exploatarea instalaţiilor utilizate pentru cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică exclusiv din biomasă, biogaz sau biolichide, cu excepţia cogenerării în cadrul căreia se utilizează un amestec de combustibili din surse regenerabile şi biogaz sau biolichide (a se vedea secţiunea 4.19)	1. Biomasa agricolă nu se produce nici din materii prime obţinute din terenuri cu o valoare ridicată a biodiversităţii, cum ar fi păduri primare sau păduri cu o biodiversitate ridicată, zone protejate şi păduri cu o biodiversitate ridicată, nici din materii prime obţinute din terenuri cu stocuri ridicate de carbon şi trebuie să respecte art.12, art.26.1, art.33 din Legea nr.10/2016. 2. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din utilizarea biomasei în instalaţiile de cogenerare este de cel puţin 80% în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi orientările privind omologul combustibilii fosil stabilite în anexa nr.2 la Metodologia de calcul al impactului biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.53/2025. 3. În cazul în care instalaţiile de cogenerare se bazează pe digestia anaerobă a materialului organic, producţia de digestat îndeplineşte criteriile din secţiunea 5.6 şi criteriile 1 şi 2 din secţiunea 5.7 , după caz. (4) Pct. 1 şi 2 nu se aplică instalaţiilor de cogenerare cu o putere termică nominală totală mai mică de 2 MW şi care utilizează combustibili gazoşi din biomasă	- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; - Hotărârea Guvernului nr.53/2025 privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanţi, biolichide şi combustibili din biomasă şi a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanţilor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră
4.21.	Producerea de energie termică pentru încălzire /răcire din încălzire termică solară
D35.30	Construirea şi exploatarea instalaţiilor care produc energie termică pentru încălzire/răcire pe baza tehnologiei de încălzire solară termică. Criteriile tehnice de la pct.7.6 de mai jos se aplică în cazul în care o activitate economică face parte integrantă din “Instalarea, întreţinerea şi repararea tehnologiilor de energie regenerabilă”	Activitatea produce energie termică pentru încălzire/răcire prin utilizarea încălzirii termice solare	- Hotărârea Guvernului nr.74/2025 cu privire la aprobarea Regulamentului privind calculul consumului de energie din surse regenerabile; - Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; - Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, art.24
4.22.	Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din energie geotermală
D35.30	Construirea sau exploatarea de instalaţii care produc energie termică pentru încălzire/răcire din energie geotermală	Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă generate prin producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din energie geotermală sunt mai mici de 100 g CO₂e/kWh. Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă se calculează pe baza unor date specifice proiectului, dacă acestea sunt disponibile, utilizând SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018. Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viaţă sunt verificate de o parte terţă independentă	- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
4.23.	Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din combustibili gazoşi şi lichizi nefosili din surse regenerabile
D35.30	Construirea şi exploatarea instalaţiilor de producere de energie termică pentru încălzire/răcire care utilizează combustibili gazoşi şi lichizi din surse regenerabile Această activitate nu include producerea de energie termică pentru încălzire/răcire prin utilizarea exclusivă a biogazului şi a biocombustibililor lichizi (a se vedea secţiunea 4.24)	1. Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă generate de producerea de energie termică pentru încălzire/răcire prin utilizarea de combustibili gazoşi şi lichizi din surse regenerabile sunt mai mici de 100 g CO₂e/kWh. Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă se calculează pe baza unor date specifice proiectului, dacă acestea sunt disponibile, utilizând Recomandarea, utilizând SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018. Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viaţă sunt verificate de o parte terţă independentă. 2. În cazul în care instalaţiile încorporează orice formă de reducere a emisiilor (inclusiv captarea carbonului sau utilizarea combustibililor decarbonizaţi), respectiva activitate de reducere a emisiilor este conformă cu Secţiunile relevante din prezentul, după caz. În cazul în care CO₂ care altfel ar fi emis prin procesul de generare a energiei electrice este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat şi stocat în subteran, în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secţiunile 5.11 şi 5.12. 3. Activitatea îndeplineşte oricare dintre următoarele criterii: (a) în etapa de construire, se instalează echipamente de măsurare pentru monitorizarea emisiilor fizice, cum ar fi scurgerile de metan, sau se introduce un program de detectare şi reparare a scurgerilor; (b) în timpul exploatării, se raportează măsurarea fizică a emisiilor de metan şi se elimină scurgerile. 4. În cazul în care activitatea combină combustibili gazoşi sau lichizi din surse regenerabile cu biogaz sau biolichide, biomasa agricolă nu se obţine nici din materii prime obţinute din terenuri cu o valoare ridicată a biodiversităţii, cum ar fi pădurile primare sau pădurile cu o biodiversitate ridicată, zonele protejate şi pădurile cu o biodiversitate ridicată, nici din materii prime obţinute din terenuri cu stocuri ridicate de carbon şi ar trebui să respecte art.12, art.26.1, art.33 din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile	- Hotărârea Guvernului nr.86/2025 cu privire la aprobarea Planului naţional integrat privind energia şi clima pentru perioada 2025-2030; - Hotărârea Guvernului nr.659/2023 cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030; - Legea nr.315/2022 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”; - Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
4.24.	Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din bioenergie
D35.30	Construirea şi exploatarea instalaţiilor care produc energie termică pentru încălzire/răcire exclusiv din biomasă, biogaz sau biolichide, cu excepţia instalaţiilor care produc energie termică pentru încălzire/răcire prin utilizarea unui amestec de combustibili din surse regenerabile şi biogaz sau biolichide (a se vedea secţiunea 4.23)	1. Biomasa agricolă nu se produce nici din materii prime obţinute din terenuri cu o valoare ridicată a biodiversităţii, cum ar fi păduri primare sau păduri cu o biodiversitate ridicată, zone protejate şi păduri cu o biodiversitate ridicată, nici din materii prime obţinute din terenuri cu stocuri ridicate de carbon şi trebuie să respecte art.12, art.26.1, art.33 din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. 2. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din utilizarea biomasei în instalaţiile de cogenerare este de cel puţin 80% în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi orientările privind combustibilii fosili prevăzute în anexa nr.2 la Metodologia de calcul al impactului biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.53/2025. 3. În cazul în care instalaţiile de cogenerare se bazează pe digestia anaerobă a materiei organice, producţia de digestat îndeplineşte criteriile din secţiunea 5.6 şi criteriile 1 şi 2 din secţiunea 5.7, după caz. (4) Pct. 1 şi 2 nu se aplică instalaţiilor de cogenerare cu o putere termică nominală totală mai mică de 2 MW şi care utilizează combustibili gazoşi din biomasă	- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; - Hotărârea Guvernului nr.86/2025 cu privire la aprobarea Planului naţional integrat privind energia şi clima pentru perioada 2025-2030; - Hotărârea Guvernului nr.599/2025 cu privire la aprobarea limitelor de capacitate şi a cotelor maxime de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile valabile până la data de 31 decembrie 2030
4.25.	Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire utilizând căldura reziduală
D35.30	Construirea şi operarea instalaţiilor care produc energie termică pentru încălzire/răcire utilizând căldura reziduală	Activitatea produce energie termică pentru încălzire/răcire prin utilizarea căldurii reziduale	- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
4.26. 4.27. 4.28.	Energie nucleară
M72; M72.1; D35.11; F42.22	Etapele pre-comerciale ale tehnologiilor avansate Construirea şi operarea în condiţii de siguranţă a noilor centrale nucleare, pentru generarea de energie electrică şi/sau termică, inclusiv pentru producţia de hidrogen, utilizând cele mai bune tehnologii disponibile Producerea de energie electrică din energie nucleară în instalaţii existente	Nu există niciun proiect de producere a energiei electrice din energia nucleară pe teritoriul Moldovei. Această activitate va fi actualizată după caz	- Legislaţia naţională privind instituirea unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalaţiilor nucleare va transpune Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului până în 2028
4.29.	Producerea de energie electrică din combustibili gazoşi fosili
D35.11; F42.22	Construirea sau exploatarea instalaţiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică prin utilizarea de combustibili gazoşi fosili	1. Activitatea îndeplineşte oricare dintre următoarele criterii: (a) emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă provenite din generarea de energie electrică folosind combustibili gazoşi fosili sunt mai mici de 100 g CO₂e/kWh. Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă sunt calculate pe baza datelor specifice proiectului, dacă sunt disponibile, utilizând SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018. Emisiile cuantificate de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă sunt verificate de o parte terţă independentă. În cazul în care instalaţiile includ orice formă de reducere, inclusiv captarea carbonului sau utilizarea de gaze regenerabile sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon, activitatea de reducere respectă criteriile stabilite în secţiunea relevantă din prezenta anexă, după caz. În cazul în care CO₂ care altfel ar fi emis din procesul de producere a energiei electrice este captat în scopul stocării subterane, CO₂ este transportat şi stocat în subteran, în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secţiunile 5.11 şi 5.12. (b) instalaţiile pentru care se acordă autorizaţia de construcţie până la 31 decembrie 2030 respectă următoarele: (i) emisiile directe de GES ale activităţii sunt mai mici de 270 g CO2e/kWh din energia de ieşire sau emisiile directe anuale de GES ale activităţii nu depăşesc o medie de 550 kgCO₂e/kW din capacitatea instalaţiei pe o perioadă de 20 de ani; (ii) energia care urmează să fie înlocuită nu poate fi generată din surse regenerabile de energie, pe baza unei evaluări comparative cu cea mai rentabilă şi fezabilă alternativă regenerabilă din punct de vedere tehnic pentru aceeaşi capacitate identificată; rezultatul acestei evaluări comparative este publicat şi face obiectul unei consultări a părţilor interesate; (iii) activitatea înlocuieşte o activitate existentă de producere a energiei electrice cu emisii ridicate care utilizează combustibili fosili solizi sau lichizi; (iv) capacitatea de producţie nou instalată nu depăşeşte capacitatea instalaţiei înlocuite cu mai mult de 15%; (v) instalaţia este proiectată şi construită pentru a utiliza combustibili gazoşi din surse regenerabile şi/sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon, iar trecerea la utilizarea integrală a combustibililor gazoşi din surse regenerabile şi/sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon are loc până la 31 decembrie 2035, cu un angajament şi un plan verificabil aprobat de organul de conducere al întreprinderii; (vi) înlocuirea duce la o reducere a emisiilor cu cel puţin 55% de gaze cu efect de seră pe durata de viaţă a capacităţii de producţie nou instalate; (vii) În cazul în care activitatea se desfăşoară într-o regiune în care cărbunele este utilizat pentru producerea de energie, angajamentul oficial de a elimina treptat utilizarea producţiei de energie din cărbune ar trebui raportat într-un plan regional integrat privind energia şi clima. Respectarea criteriilor menţionate la pct.1 lit.(b) este verificată de o parte terţă independentă. Verificatorul terţ independent dispune de resursele şi expertiza necesare pentru a efectua o astfel de verificare. Verificatorul terţ independent nu are niciun conflict de interese cu proprietarul sau finanţatorul şi nu este implicat în dezvoltarea sau funcţionarea activităţii. Verificatorul terţ independent efectuează cu diligenţă verificarea conformităţii cu criteriile tehnice de examinare. În special, în fiecare an, partea terţă independentă publică şi transmite un raport autorităţii competente: (a) certificarea nivelului emisiilor directe de GES menţionat la pct.1 lit.(b) pct.(i); (b) dacă este cazul, evaluarea dacă emisiile anuale directe de GES ale activităţii se află pe o traiectorie credibilă pentru a respecta pragul mediu pe 20 de ani menţionat la pct.1 lit.(b) pct.(i); (c) să evalueze dacă activitatea se află pe o traiectorie credibilă pentru a respecta pct.1 lit.(b) pct.(v). Atunci când efectuează evaluarea menţionată la pct.1 lit.(b), verificatorul terţ independent ia în considerare în special emisiile directe anuale planificate de GES pentru fiecare an al traiectoriei, emisiile directe anuale de gaze cu efect de seră realizate, orele de funcţionare planificate şi realizate şi utilizarea planificată şi realizată a gazelor regenerabile sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Pe baza rapoartelor care îi sunt transmise, autoritatea competentă poate adresa un aviz operatorilor relevanţi. 2. Activitatea îndeplineşte oricare dintre următoarele criterii: (a) în etapa de construire, se instalează echipamente de măsurare pentru monitorizarea emisiilor fizice, cum ar fi cele provenite din scurgerile de metan, sau se introduce un program de detectare şi reparare a scurgerilor; (b) În timpul exploatării, se raportează măsurarea fizică a emisiilor şi se elimină scurgerea. 3. În cazul în care activitatea utilizează un amestec de combustibili gazoşi fosili cu biocombustibili gazoşi sau lichizi, biomasa agricolă utilizată pentru producţia de biocombustibili nu trebuie să fie obţinută nici din materii prime obţinute din terenuri cu o valoare ridicată a biodiversităţii, cum ar fi pădurile primare sau pădurile cu o biodiversitate ridicată, zonele protejate şi pădurile cu o biodiversitate ridicată, nici din materii prime obţinute din terenuri cu stocuri ridicate de carbon şi ar trebui să respecte art.12; art.26.1, art.33 din Legea nr.10/2016	- Legea nr.74/2024 privind acţiunile climatice; - Hotărârea Guvernului nr.10/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice; - Legea nr.174/2017 cu privire la energetică; - Hotărârea Guvernului nr.1277/2018 cu privire la instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice; - Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; - Hotărârea Guvernului nr.86/2025 cu privire la aprobarea Planului naţional integrat privind energia şi clima pentru perioada 2025-2030; - Hotărârea Guvernului nr.53/2025 privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanţi, biolichide şi combustibili din biomasă şi a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanţilor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră; - SM EN ISO 14067:2018 Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerinţe şi orientări pentru cuantificare (versiunea din 04.06.2021); - ISO 14064-1:2018 Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificaţii cu orientări la nivel de organizaţie pentru cuantificarea şi raportarea emisiilor şi absorbţiilor de gaze cu efect de seră (versiunea din 04.06.2021)
4.30.	Cogenerarea de înaltă eficienţă a energiei termice pentru încălzire/răcire şi a energiei electrice pe bază de combustibili fosili gazoşi
D35.11; F42.22	Construirea, recondiţionarea şi exploatarea de instalaţii care combină producerea energiei termice pentru încălzire/răcire şi a energiei electrice folosind combustibili fosili gazoşi Această activitate nu include cogenerarea de înaltă eficienţă a energiei termice pentru încălzire/răcire şi a energiei electrice prin utilizarea exclusivă a combustibililor gazoşi şi lichizi nefosili din surse regenerabile, menţionată în secţiunea 4.19 şi nici din biogaz şi biocombustibili lichizi, menţionată în secţiunea 4.20	Activitatea îndeplineşte oricare dintre următoarele criterii: (a) Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă generate de cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică din combustibili gazoşi sunt mai mici de 100 g CO₂e pe 1 kWh de energie produsă prin cogenerare. Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă se calculează pe baza unor date specifice proiectului, dacă acestea sunt disponibile, utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018. Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viaţă sunt verificate de o parte terţă independentă. În cazul în care instalaţiile prevăd orice formă de reducere a emisiilor, inclusiv captarea carbonului sau utilizarea combustibililor decarbonizaţi, respectiva activitate de reducere a emisiilor este conformă cu secţiunile relevante din prezenta anexă, după caz. În cazul în care CO₂ emis prin producerea de energie electrică este captat, acest CO₂ trebuie să respecte limita emisiilor stabilită la punctul 1 din prezenta secţiune şi este transportat şi stocat în subteran într-un mod care îndeplineşte criteriile tehnice de examinare pentru transportul de CO₂ şi stocarea CO₂ stabilite în secţiunile 5.11 şi, respectiv, 5.12; (b) instalaţiile pentru care se acordă autorizaţia de construire până la 31 decembrie 2030 îndeplinesc toate condiţiile următoare: (i) activitatea realizează economii de energie primară de cel puţin 10% în comparaţie cu valorile de referinţă pentru producţia separată de energie termică şi de energie electrică; economiile de energie primară se calculează pe baza formulei prevăzute în Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică; (ii) emisiile directe de GES ale activităţii sunt mai mici de 270 g CO₂e/kWh de energie produsă; (iii) energia şi/sau încălzirea/răcirea care urmează să fie înlocuită nu poate fi produsă din surse regenerabile de energie, pe baza unei evaluări comparative cu alternativa regenerabilă cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor şi fezabilă din punct de vedere tehnic pentru aceeaşi capacitate identificată; rezultatul acestei evaluări comparative se publică şi face obiectul unei consultări a părţilor interesate; (iv) activitatea înlocuieşte o activitate existentă care combină producerea de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică cu emisii ridicate, o activitate separată de producere de energie termică pentru încălzire/răcire sau o activitate separată de producere de energie electrică care utilizează combustibili fosili solizi sau lichizi; (v) capacitatea de producţie nou-instalată nu depăşeşte capacitatea instalaţiei înlocuite; (vi) instalaţia este proiectată şi construită în vederea utilizării de combustibili gazoşi din surse regenerabile şi/sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon, iar trecerea la utilizarea exclusivă de combustibili gazoşi din surse regenerabile şi/sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon are loc până la 31 decembrie 2035, în conformitate cu un angajament şi un plan verificabil aprobate de organul de conducere al întreprinderii; (vii) înlocuirea conduce la reducerea cu cel puţin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră pe kWh de energie produsă; (viii) recondiţionarea instalaţiei nu măreşte capacitatea de producţie a acesteia; (ix) în cazul în care activitatea se desfăşoară într-o regiune în care se utilizează cărbune pentru producerea de energie, statul membru respectiv s-a angajat să elimine treptat producţia de energie din cărbune şi a raportat acest angajament în planul său naţional integrat privind energia şi clima. Respectarea criteriilor menţionate la pct.1 lit.(b) este verificată de o parte terţă independentă. Verificatorul terţ independent dispune de resursele şi cunoştinţele de specialitate necesare pentru efectuarea acestei verificări. Verificatorul terţ independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanţatorul şi nu poate participa la dezvoltarea sau exploatarea activităţii. Verificatorul terţ independent efectuează cu diligenţă verificarea conformităţii cu criteriile tehnice de examinare. În special, partea terţă independentă publică şi transmite autorităţii competente un raport care: (a) certifică nivelul emisiilor directe de GES menţionat la pct.1 lit.(b) subpct. (ii); (b) evaluează măsura în care activitatea se află pe o traiectorie credibilă pentru a respecta pct.1 lit.(b) subpct. (vi). Pe baza rapoartelor care i-au fost transmise, Autoritatea competentă Comisia poate adresa un aviz operatorilor în cauză. 2. Activitatea îndeplineşte oricare dintre următoarele criterii: (a) în etapa de construire, se instalează echipamente de măsurare pentru monitorizarea emisiilor fizice, inclusiv a celor generate de scurgerile de metan, sau se introduce un program de detectare şi reparare a scurgerilor. (b) în timpul exploatării, se raportează măsurarea fizică a emisiilor de metan şi se elimină eventualele scurgeri	- Aceleaşi legi ca şi pentru 4.29; - Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică; - SM EN ISO 14067:2018 Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerinţe şi orientări pentru cuantificare (versiunea din 04.06.2021); - ISO 14064-1:2018 Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificaţii cu orientări la nivel de organizaţie pentru cuantificarea şi raportarea emisiilor şi absorbţiilor de gaze cu efect de seră (versiunea din 04.06.2021)
4.31.	Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din combustibili gazoşi fosili într-un sistem eficient de termoficare şi răcire centralizată
D35.30	Construirea, recondiţionarea şi exploatarea de instalaţii de producere de energie termică pentru încălzire/răcire care utilizează combustibili gazoşi fosili şi sunt conectate la sisteme eficiente de termoficare şi răcire centralizată	1. Activitatea îndeplineşte oricare dintre următoarele criterii: (a) Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă generate prin producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din combustibili gazoşi sunt mai mici de 100 g CO₂e/kWh. Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018. Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viaţă sunt verificate de o parte terţă independentă. În cazul în care instalaţiile prevăd orice formă de reducere a emisiilor, inclusiv captarea carbonului sau utilizarea combustibililor decarbonizaţi, respectiva activitate de reducere a emisiilor este conformă cu secţiunile relevante din prezenta anexă, după caz. În cazul în care CO₂ emis prin producerea de energie electrică este captat, acest CO₂ trebuie să respecte limita emisiilor stabilită la pct.1 din prezenta secţiune şi este transportat şi stocat în subteran într-un mod care îndeplineşte criteriile tehnice de examinare pentru transportul de CO₂ şi stocarea CO₂ stabilite în secţiunile 5.11 şi, respectiv, 5.12 din prezenta anexă. (b) instalaţiile pentru care se acordă autorizaţia de construire până la 31 decembrie 2030 îndeplinesc toate condiţiile următoare: (i) energia termică generată de activitate este utilizată într-un sistem eficient de termoficare şi răcire centralizată, astfel cum este definit în Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică; (ii) emisiile directe de GES ale activităţii sunt mai mici de 270 g CO₂e/kWh de energie produsă; (iii) încălzirea/răcirea care urmează să fie înlocuită nu poate fi produsă din surse regenerabile de energie, pe baza unei evaluări comparative cu alternativa regenerabilă cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor şi fezabilă din punct de vedere tehnic pentru aceeaşi capacitate identificată; rezultatul acestei evaluări comparative se publică şi face obiectul unei consultări a părţilor interesate; (iv) activitatea înlocuieşte o activitate existentă de încălzire/răcire cu emisii ridicate care utilizează combustibili fosili solizi sau lichizi; (v) capacitatea de producţie nou-instalată nu depăşeşte capacitatea instalaţiei înlocuite; (vi) instalaţia este proiectată şi construită în vederea utilizării de combustibili gazoşi din surse regenerabile şi/sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon, iar trecerea la utilizarea exclusivă de combustibili gazoşi din surse regenerabile şi/sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon are loc până la 31 decembrie 2035, în conformitate cu un angajament şi un plan verificabil aprobate de organul de conducere al întreprinderii; (vii) înlocuirea conduce la reducerea cu cel puţin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră pe kWh de energie produsă; (viii) recondiţionarea instalaţiei nu măreşte capacitatea de producţie a acesteia; (ix) în cazul în care activitatea se desfăşoară regiune în care se utilizează cărbune pentru producerea de energie, statul membru respectiv s-a angajat să elimine treptat producţia de energie din cărbune şi a raportat acest angajament în planul său naţional integrat privind energia şi clima. Respectarea criteriilor menţionate la pct.1 lit.(b) este verificată de o parte terţă independentă. Verificatorul terţ independent dispune de resursele şi cunoştinţele de specialitate necesare pentru efectuarea acestei verificări. Verificatorul terţ independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanţatorul şi nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activităţii. Verificatorul terţ independent efectuează cu diligenţă verificarea conformităţii cu criteriile tehnice de examinare. În special, partea terţă independentă publică şi transmite anual Comisiei un raport prin care: (a) certifică nivelul emisiilor directe de GES menţionat la pct.1 lit.(b) subpct. (ii); (b) evaluează măsura în care activitatea se află pe o traiectorie credibilă pentru a respecta pct.1 lit.(b) subpct. (vi). Pe baza rapoartelor care i-au fost transmise, Comisia poate adresa un aviz operatorilor în cauză. 2. Activitatea îndeplineşte oricare dintre următoarele criterii: (a) în etapa de construire, se instalează echipamente de măsurare pentru monitorizarea emisiilor fizice, cum ar fi scurgerile de metan, sau se introduce un program de detectare şi reparare a scurgerilor; (b) în timpul exploatării, se raportează măsurarea fizică a emisiilor de metan şi se elimină eventualele scurgeri	- Aceleaşi legi ca şi pentru 4.15; - aceleaşi legi ca şi pentru 4.30; - SM EN ISO 14067:2018 Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerinţe şi orientări pentru cuantificare (versiunea din 04.06.2021); - ISO 14064-1:2018 Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificaţii cu orientări la nivel de organizaţie pentru cuantificarea şi raportarea emisiilor şi absorbţiilor de gaze cu efect de seră (versiunea din 04.06.2021)
5. Managementul apei, reţelelor de canalizare şi al deşeurilor
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
5.1.	Construirea, extinderea şi exploatarea sistemelor de colectare, tratare şi furnizare a apei
E36.00; F42.99	Construirea, extinderea şi exploatarea sistemelor de colectare, tratare şi furnizare a apei	Sistemul de alimentare cu apă îndeplineşte următoarele criterii: (a) consumul mediu net de energie pentru captare şi tratare este egal sau mai mic de 0,5 kWh pe metru cub de apă furnizată. Consumul net de energie poate lua în considerare măsurile de reducere a consumului de energie, cum ar fi controlul sursei (aporturile de poluanţi) şi, după caz, generarea de energie (cum ar fi energia hidraulică, solară şi eoliană); (b) nivelul de scurgere se calculează fie folosind metoda de evaluare a indicelui de pierderi în infrastructură Infrastructure Leakage Index (ILI)* valoarea pragului fiind egală sau mai mică de 1,5, fie utilizând o altă metodă adecvată, iar valoarea pragului fiind stabilită în conformitate cu Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile. Acest calcul trebuie aplicat la nivelul reţelei de furnizare a apei (al reţelei de distribuţie) în care se desfăşoară lucrările, şi anume la nivelul zonei de furnizare a apei, al zonei (zonelor) contorizate (DMA) separat (DMA) sau a zonei (zonelor) gestionate supuse unor presiuni (PMA) * Indicele de pierderi în infrastructură (ILI) este calculat ca pierderi reale anuale curente (CARL)/pierderi reale anuale inevitabile (UARL): Pierderile reale anuale curente (CARL) reprezintă cantitatea de apă care se pierde efectiv din reţeaua de distribuţie (adică nu este livrată utilizatorilor finali). Pierderile reale anuale inevitabile (UARL) iau în considerare faptul că vor exista întotdeauna o oarecare pierdere într-o reţea de distribuţie a apei. UARL este calculat pe baza unor factori precum lungimea reţelei, numărul de branşamente şi presiunea la care funcţionează reţeaua	- Hotărârea Guvernului nr.199/2014 cu privire la aprobarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014–2030); - Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile; - Legea nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare
5.2.	Reînnoirea sistemelor de colectare, tratare şi furnizare a apei
E36.00; F42.99	Reînnoirea sistemelor de colectare, tratare şi furnizare a apei, inclusiv reînnoirea infrastructurilor de colectare, tratare şi distribuţie a apei pentru nevoile casnice şi industriale. Aceasta nu implică nicio modificare semnificativă a debitului colectat, tratat sau furnizat	Reînnoirea sistemului de furnizare a apei duce la îmbunătăţirea eficienţei energetice în unul dintre următoarele moduri: (a) prin scăderea consumului mediu net de energie al sistemului cu cel puţin 20% faţă de performanţa de referinţă proprie calculate ca medie pe trei ani, incluzând captarea şi tratarea, măsurată în kWh pe metru cub de cu apă furnizată; (b) prin reducerea cu cel puţin 20% fie a decalajului dintre nivelul actual al pierderilor, calculat ca medie pe o perioadă de trei ani, utilizând metoda de evaluare a ILI, şi un ILI* de 1, fie a decalajului dintre nivelul actual al pierderilor, calculat ca medie pe o perioadă de trei ani, utilizând o altă metodă adecvată, şi valoarea-prag stabilită în conformitate cu Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile. Nivelul actual al pierderilor, exprimat ca medie pe o perioadă de trei ani, se calculează în funcţie de dimensiunea reţelei de furnizare a apei (distribuţie) în cadrul căreia se desfăşoară lucrările, şi anume pentru reţeaua reînnoită de furnizare a apei (distribuţie) în zona (zonele) contorizată (contorizate) separat sau zona (zonele) gestionată (gestionate) care este (sunt) supusă (supuse) unor presiuni. * Indicele de pierderi în infrastructură (ILI) este calculat ca pierderi reale anuale curente (CARL)/pierderi reale anuale inevitabile (UARL): Pierderile reale anuale curente (CARL) reprezintă cantitatea de apă care se pierde efectiv din reţeaua de distribuţie (adică nu este livrată utilizatorilor finali). Pierderile reale anuale inevitabile (UARL) iau în considerare faptul că vor exista întotdeauna o oarecare pierdere într-o reţea de distribuţie a apei. UARL este calculat pe baza unor factori precum lungimea reţelei, numărul de branşamente şi presiunea la care funcţionează reţeaua	- Hotărârea Guvernului nr.199/2014 cu privire la aprobarea Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014–2030); - Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile; - Legea nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare
5.3.	Construirea, extinderea şi exploatarea sistemelor de colectare şi tratare a apelor reziduale
E37.00; F42.99	Construirea, extinderea şi exploatarea sistemelor centralizate de ape reziduale, inclusiv a sistemelor de colectare (reţelei de canalizare) şi tratare a apelor reziduale	1. Consumul net de energie al staţiei de tratare a apelor reziduale este egal cu sau este mai mic de: (a) 35 kWh pe locuitor echivalent pe an pentru o staţie de tratare cu o capacitate mai mică de 10 000 de locuitori echivalenţi; (b) 25 kWh pe locuitor echivalent pe an pentru o staţie de tratare cu o capacitate între 10 000 şi 100 000 de locuitori echivalenţi; (c) 20 kWh pe locuitor echivalent pe an pentru o staţie de tratare cu o capacitate de peste 100 000 de locuitori echivalenţi. Consumul net de energie al exploatării staţiei de tratare a apelor reziduale poate lua în considerare măsurile de reducere a consumului de energie în ceea ce priveşte controlul surselor (reducerea aportului de apă pluvială sau de poluanţi) şi, după caz, generarea de energie în cadrul sistemului (cum ar fi energia hidraulică, solară, termică şi eoliană). 2. Pentru construirea şi extinderea unei staţii de tratare a apelor reziduale sau a unei staţii de tratare a apelor reziduale cu un sistem de colectare, care înlocuiesc sisteme de tratare cu emisii mai ridicate de GES (cum ar fi fosele septice sau bazinele de aerare), se efectuează o evaluare a emisiilor directe de GES. (de exemplu, în conformitate cu orientările IPCC pentru inventarele naţionale de GES pentru tratarea apelor uzate).Rezultatele sunt comunicate investitorilor şi clienţilor la cerere	- Hotărârea Guvernului nr.950/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare si deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane si rurale; - Liniile directoare ale IPCC pentru inventarele naţionale de gaze cu efect de seră pentru tratarea apelor reziduale
5.4.	Reînnoirea colectării şi tratării apelor reziduale
E37.00	Reînnoirea sistemelor centralizate de ape reziduale, inclusiv a sistemelor de colectare (reţelei de canalizare) şi tratare a apelor reziduale. Aceasta nu implică nicio modificare substanţială legată de sarcina sau volumul debitului colectat sau tratat în sistemul de tratare a apelor reziduale	1. Reînnoirea unui sistem de colectare îmbunătăţeşte eficienţa energetică prin scăderea consumului mediu de energie cu 20% faţă de performanţa de referinţă proprie ca medie pe o perioadă de trei ani, demonstrată anual. Această scădere a consumului de energie poate fi contabilizată la nivelul proiectului (şi anume, reînnoirea sistemului de colectare) sau la nivelul aglomerării din aval a apelor reziduale (inclusiv la nivelul sistemului de colectare din aval, al staţiei tratare sau al deversării apelor reziduale). 2. Reînnoirea unei staţii de tratare a apelor reziduale îmbunătăţeşte eficienţa energetică prin scăderea consumului mediu de energie cu cel puţin 20% faţă de performanţa de referinţă calculate ca medie pe o perioada de trei ani, demonstrată anual. 3. În sensul pct.1 şi 2, consumul net de energie al sistemului se calculează în kWh pe locuitor echivalent pe an de apă reziduală colectată sau de efluent tratat, luând în considerare măsurile de reducere a consumului de energie legate de controlul surselor (reducerea aportului de apă pluvială sau de poluanţi) şi, după caz, generarea de energie în cadrul sistemului (cum ar fi energie solară, termică şi eoliană). 4. În sensul pct.1 şi 2, operatorul demonstrează că nu există modificări semnificative legate de condiţiile externe, inclusiv modificări ale autorizaţiei (autorizaţiilor) de evacuare sau modificări ale volumului aferent aglomerării care ar duce la o reducere a consumului de energie, independent de măsurile de eficienţă luate	- Hotărârea Guvernului nr.950/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare si deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane si rurale
5.5.	Colectarea şi transportul deşeurilor nepericuloase în fracţiuni separate la sursă
E38.11	Colectarea şi transportul separate ale deşeurilor nepericuloase în fracţiuni simple sau amestecate, în vederea pregătirii pentru reutilizare sau reciclare	Activitatea este în conformitate cu legislaţia naţională privind deşeurile şi planurile de gestionare a deşeurilor Toate deşeurile nepericuloase colectate şi transportate separat care sunt separate la sursă sunt destinate pregătirii pentru operaţiuni de reutilizare sau reciclare.	- Hotărârea Guvernului nr.972/2023 cu privire la aprobarea Programului naţional pentru gestionarea deşeurilor pe anii 2023-2027
5.6.	Digestia anaerobă a nămolurilor de epurare
E37.00; F42.99	Construirea şi exploatarea instalaţiilor de tratare a nămolurilor de epurare prin digestie anaerobă, ca rezultat producţia şi utilizarea de biogaz sau substanţe chimice	1. Există un plan de monitorizare şi de contingenţă pentru reducerea la minimum a scurgerilor de metan din instalaţie. 2. Biogazul produs este utilizat direct pentru producerea de energie electrică ori termică sau este transformat în biometan care urmează să fie injectat în reţeaua de gaze naturale sau utilizat ca combustibil pentru vehicule sau ca materie primă în industria chimică	Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, în special art.3: biogaz – gaz combustibil produs din biomasă, care poate fi utilizat în calitate de combustibil pentru producerea energiei sau care poate fi purificat pentru a fi adus la parametrii de calitate ai gazelor naturale
5.7.	Digestia anaerobă a biodeşeurilor
E38.21; F42.99	Construirea şi exploatarea instalaţiilor specifice de tratare prin digestie anaerobă a deşeurilor colectate separat, având ca rezultat producţia şi utilizarea de biogaz şi digestat şi/sau substanţe chimice	1. Există un plan de monitorizare şi de contingenţă pentru reducerea la minimum a scurgerilor de metan din instalaţie. 2. Biogazul produs este utilizat direct pentru producerea de energie electrică ori termică sau este transformat în biometan care urmează să fie injectat în reţeaua de gaze naturale sau este utilizat drept combustibil pentru vehicule ori ca materie primă în industria chimică. 3. Biodeşeurile care sunt utilizate pentru digestia anaerobă sunt separate la sursă şi colectate separat. 4. Digestatul produs este utilizat ca îngrăşământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice altă tratare. 5. În instalaţiile destinate tratării biodeşeurilor, ponderea culturilor alimentare şi furajere, astfel cum este definită la art.3 din Legea nr.10/2016, utilizate ca materie primă de intrare, măsurată în greutate, ca medie anuală, este mai mică sau egală cu 10% din materii prime de intrare	- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, art.3: culturi alimentare şi furajere – culturi de plante bogate în amidon, de plante zaharoase sau de plante oleaginoase, produse pe terenuri agricole drept cultură principală, cu excepţia reziduurilor, a deşeurilor sau a materialelor lignocelulozice şi a culturilor intermediare, precum culturile intercalate şi culturile de protecţie, cu condiţia ca utilizarea unor astfel de culturi intermediare să nu genereze o creştere a cererii de terenuri suplimentare
5.8.	Compostarea biodeşeurilor
E38.21; F42.99	Construirea şi exploatarea instalaţiilor specifice de tratare prin compostare (digestie aerobă) a biodeşeurilor colectate separat având ca rezultat producţia şi utilizarea de compost	1. Biodeşeurile care sunt compostate sunt separate la sursă şi colectate separat. 2. Compostul produs este utilizat ca îngrăşământ sau ameliorator de sol şi îndeplineşte cerinţele privind materialele fertilizante prevăzute în legislaţia naţională	- Legea nr.21/2025 privind punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante, art.4: Cerinţe privind produsele fertilizante
5.9.	Recuperarea materialelor din deşeuri nepericuloase
E38.32; F42.99	Construirea şi exploatarea instalaţiilor de sortare şi prelucrare a fluxurilor de deşeuri nepericuloase colectate separat în scopul transformării în materii prime secundare care implică reprocesarea mecanică, însă nu în scopul rambleierii	Activitatea transformă cel puţin 50%, în greutate, din deşeurile nepericuloase prelucrate, colectate separat, în materii prime secundare care sunt adecvate pentru înlocuirea materialelor prime virgine în procesele de producţie	- Hotărârea Guvernului nr.972/2023 cu privire la aprobarea Programului naţional pentru gestionarea deşeurilor pe anii 2023-2027; - Legea nr.209/2016 privind deşeurile
5.10.	Captarea şi utilizarea gazelor de depozit
E38.21	Instalarea şi exploatarea infrastructurii de captare şi utilizare a gazelor de depozit în depozite de deşeuri închise permanent sau în celule de depozitare, folosindu-se instalaţii şi echipamente tehnice specifice noi sau suplimentare, instalate în timpul sau după închiderea depozitului de deşeuri sau a celulei de depozitare a deşeurilor	1. Depozitul de deşeuri nu a fost deschis după 8 iulie 2020. 2. Depozitul de deşeuri sau celula de depozitare în cadrul căruia (căreia) se instalează, extinde sau modernizează sistemul de captare a gazelor este închis(ă) definitiv şi nu mai acceptă alte deşeuri biodegradabile. 3. Gazele generate de depozitele de deşeuri sunt utilizate direct, ca biogaze, pentru producerea de energie electrică ori termică sau sunt transformate în biometan care urmează să fie injectat în reţeaua de gaze naturale sau sunt utilizate drept combustibil pentru vehicule ori ca materie primă în industria chimică. 4. Emisiile de metan provenite de la depozitul de deşeuri şi scurgerile din instalaţiile de colectare şi utilizare a gazelor generate de depozitele de deşeuri fac obiectul procedurilor de control şi monitorizare	- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; - Hotărârea Guvernului nr.972/2023 cu privire la aprobarea Programului naţional pentru gestionarea deşeurilor pe anii 2023-2027
5.11.	Transportul de CO₂
F42.21; H49.50	Transportul de CO₂ captat în toate modurile. Construirea şi exploatarea conductelor de CO₂ şi modernizarea reţelelor de gaze în cazul cărora scopul principal este integrarea CO₂ captat	1. CO₂ transportat de la instalaţia în care este captat până la punctul de injectare nu conduce la scurgeri de CO₂ mai mari de 0,5% din masa de CO₂ transportată. 2. CO₂ este transportat către un sit permanent de stocare a CO₂ care îndeplineşte criteriile privind stocarea geologică subterană a CO₂ stabilite în secţiunea 5.12 de mai jos; sau este direcţionat către alte moduri de transport, prin care acesta este transportat direct al un sit de stocare permanentă a CO₂ care îndeplineşte aceste criterii. 3. Se aplică sisteme adecvate de detectare a scurgerilor şi există un plan de monitorizare, iar raportul este verificat de o parte terţă independentă. 4. Activitatea poate include instalarea de active care sporesc flexibilitatea şi îmbunătăţesc gestionarea unei reţele existente
5.12.	Stocarea geologică subterană permanentă a CO₂
E39.00	Stocarea permanentă în formaţiuni geologice subterane adecvate a CO₂ captat	Această activitate nu este eligibilă în prezent. Aplicabilitatea va deveni posibilă în etape ulterioare, după finalizarea studiilor preliminare şi adoptarea unui cadru legislativ şi instituţional adecvat (transpunerea Directivei 2009/31/CE este planificată pentru 2027). 1. Caracterizarea şi evaluarea complexului potenţial de stocare şi ale zonei înconjurătoare sau explorarea (în sensul prevăzut în Codul subsolului nr.246/2024) se efectuează pentru a stabili dacă formaţiunea geologică este adecvată pentru a fi utilizată ca sit de stocare a CO₂. 2. În cazul exploatării siturilor subterane de stocare geologică a CO₂, inclusiv obligaţiile de închiderii şi post-închiderii: se pun în aplicare sisteme adecvate de detectare a scurgerilor pentru a preveni eliberarea de CO₂ în timpul exploatării; Există un plan de monitorizare a instalaţiilor de injectare, a complexului de stocare şi, după caz, a mediului înconjurător, cu rapoarte periodice verificate de autoritatea naţională competentă. 3. În cazul explorării şi exploatări siturilor de stocare din ţări terţe, activitatea respectă standardul ISO 27914:2017, Captarea, transportul şi stocarea geologică a dioxidului de carbon	- Codul Subsolului nr.246/2024: Definiţia termenului "explorare" în contextul explorării geologice şi operării stocării dioxidului de carbon: cercetare geologică a subsolului – complex de lucrări efectuate în scopul determinării structurii scoarţei terestre şi a proceselor ce decurg în ea, al prospectării şi explorării substanţelor minerale utile, lucrări de cercetare în scopul construirii sau exploatării construcţiilor subterane care nu sunt legate de extragerea substanţelor minerale utile, precum şi în scopul organizării în subsol a obiectivelor geologice protejate- - Standardul ISO 27914:2017, Captarea, transportul şi stocarea geologică a dioxidului de carbon
6. Transporturile
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
6.1.	Transportul feroviar interurban de călători
H49.10; N77.39	Achiziţionarea, finanţarea, închirierea, leasingul şi exploatarea transportului de călători utilizând materialul rulant feroviar pe reţelele feroviare principale, care acoperă o zonă geografică extinsă, şi a transportului de călători pe căi ferate interurbane, precum şi exploatarea vagoanelor de dormit sau a vagoanelor-restaurant ca operaţiune integrată a companiilor feroviare	Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii: - trenurile şi vagoanele de călători au zero emisii directe de CO₂ (la ţeava de evacuare); - trenurile şi vagoanele de călători au zero emisii directe de CO₂ (la ţeava de evacuare) atunci când sunt exploatate pe o linie dotată cu infrastructura necesară şi utilizează un motor convenţional atunci când o astfel de infrastructură nu este disponibilă (hibrid)	- Codul transportului feroviar nr.19/2022
6.2.	Transport feroviar de marfă
H49.20; N77.39	Achiziţionarea, finanţarea, leasingul, închirierea, şi exploatarea transportului de marfă pe reţelele feroviare principale, precum şi pe căile ferate de transport de marfă pe distanţe scurte	1. Activitatea respectă unul sau ambele criterii de mai jos: - trenurile şi vagoanele de marfă au zero emisii directe de CO₂ (la ţeava de evacuare); - trenurile şi vagoanele de marfă au zero emisii directe de CO₂ (la ţeava de evacuare) atunci când sunt exploatate pe o linie dotată cu infrastructura necesară şi utilizează un motor convenţional atunci când o astfel de infrastructură nu este disponibilă (hibrid). 2. Trenurile şi vagoanele de marfă nu sunt destinate transportului de combustibili fosili	- Codul transportului feroviar nr.19/2022
6.3.	Transport urban şi interurban, transport rutier de persoane prin servicii regulate
H49.31; H49.3.9; N77.39; N77.11	Achiziţionarea, finanţarea, leasingul, închirierea şi exploatarea vehiculelor destinate transportului urban şi suburban de călători şi transportului rutier de călători În cazul autovehiculelor, exploatarea vehiculelor desemnate ca vehicule din categoria M2 sau M3, pentru furnizarea de servicii de transport de călători	Activităţile eligibile includ: diferite moduri de transport terestru, cum ar fi autobuzul, tramvaiul, troleibuzul, căile ferate subterane şi supraînălţate, serviciile de autobuz pe distanţe lungi, charterele, excursiile şi alte servicii ocazionale de autocar, navetele de la aeroport ((linii de la oraş la aeroport sau de la oraş la gară), exploatarea funicularelor şi a telecabinelor aeriene care fac parte din sistemele de tranzit urban sau interurban, exploatarea autobuzelor şcolare şi a autobuzelor pentru transport. În plus, activitatea trebuie să îndeplinească următoarele criterii: - activitatea asigură transportul urban sau interurban de pasageri, iar emisiile directe de CO₂ (ţeava de evacuare) sunt zero. Acestea includ autobuze cu tip de caroserie clasificat ca “CE” (vehicul cu etaj cu podea joasă), “CF” (vehicul etajat cu podea joasă), “CG” (vehicul articulat cu etaj cu podea joasă), “CH” (vehicul articulat etajat cu podea joasă), “CI” (vehicul etajat cu etaj deschis) sau “CJ” (vehicul etajat cu etaj deschis)	- Reglementări tehnice de punere în aplicare a prevederilor Legii privind omologarea şi supravegherea pieţei vehiculelor rutiere - până în 2028, cu intrarea în vigoare nu mai devreme de 2030; - Clasificarea de către Uniunea Europeană a tipurilor de vehicule; - Standard Euro VI; - Legea privind omologarea şi supravegherea pieţei autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate acestor vehicule până în 2026; - Reglementări tehnice de punere în aplicare - până în 2028, cu intrarea în vigoare până în 2030
6.4.	Exploatarea dispozitivelor de mobilitate personală, ciclologistică
N77.11; N77.21	Vânzarea, cumpărarea, finanţarea, leasingul, închirierea şi exploatarea dispozitivelor de mobilitate personală sau de transport în cazul cărora propulsia provine din activitatea fizică a utilizatorului, dintr-un motor cu zero emisii sau dintr-o combinaţie de motor cu zero emisii şi activitate fizică	1. Propulsia dispozitivelor de mobilitate personală provine din activitatea fizică a utilizatorului, dintr-un motor cu emisii zero sau dintr-o combinaţie de motor cu emisii zero şi activitate fizică (aceasta include furnizarea de servicii de transport de marfă cu biciclete (de marfă)). 2. Este permisă utilizarea dispozitivelor de mobilitate personală pe aceeaşi infrastructură publică folosită de biciclete sau pietoni
6.5.	Transport cu motociclete, autoturisme şi vehicule utilitare uşoare
H49.32; H49.39; N77.11	Achiziţionarea, finanţarea, închirierea, leasing şi exploatarea de vehicule cu motociclete, autoturisme şi vehicule utilitare uşoare	Activitatea respectă următoarele criterii: (a) pentru vehiculele din categoriile M1 şi N1, de la 1 ianuarie 2026, emisiile specifice de CO₂ sunt zero. (b) pentru vehiculele din categoria L, emisiile de CO₂ la ţeava de evacuare sunt egale cu 0 g CO₂e/km	- Reglementări tehnice de punere în aplicare a prevederilor Legii privind omologarea şi supravegherea pieţei vehiculelor rutiere - până în 2028, cu intrarea în vigoare nu mai devreme de 2030
6.6.	Serviciile de transport rutier de marfă
H49.4.1; H53.10; H53.20; N77.12	Achiziţionarea, finanţarea, leasingul, închirierea şi exploatarea de vehicule pentru servicii de transport rutier de marfă	1. Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii: (a) vehiculele din categoria N1 au zero emisii directe de CO₂ (la ţeava de evacuare); (b) vehicule din categoriile N2 şi N3 cu o masă maximă tehnic admisibilă care nu depăşeşte 7,5 tone, clasificate drept “vehicule grele cu emisii zero”; (c) vehicule din categoriile N2 şi N3 cu o masă maximă tehnic admisibilă care depăşeşte 7,5 tone, care corespunde uneia dintre următoarele: (i) clasificabile ca “vehicule grele cu emisii zero”; (ii) în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic şi economic, se clasifică ca “emisii scăzute vehicule grele”. 2. Vehiculele nu sunt dedicate transportului de combustibili fosili	- Reglementări tehnice de punere în aplicare a prevederilor Legii privind omologarea şi supravegherea pieţei vehiculelor rutiere - până în 2028, cu intrarea în vigoare nu mai devreme de 2030
6.7.	Transport de călători pe căile navigabile interioare
H50.30	Achiziţionarea, finanţarea, leasingul, închirierea şi exploatarea navelor pentru transportul de călători pe căile navigabile interioare, cu nave care nu sunt adecvate pentru transportul maritim	Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii: (a) navele au zero emisii directe de CO₂ (ţeava de evacuare); (b) până la 31 decembrie 2025, navele hibride şi nave cu dublă alimentare obţin cel puţin 50% din energia lor din combustibili cu emisii directe de CO₂ zero (la ţeava de evacuare) sau din energie electrică plug-in pentru funcţionarea lor normală; (c) în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic şi economic să se respecte lit.(a), începând cu 1 ianuarie 2026, intensitatea medie anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră a energiei utilizate la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare* nu depăşeşte următoarele limite: (a) 76,4 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029; (b) 61,1 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034; (c) 45,8 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039; (d) 30,6 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044; (e) 15,3 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049; (f) 0 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2050. * Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave este verificată de o parte terţă independentă şi calculată ca fiind cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră per unitate de energie
6.8.	Transport de marfă pe căile navigabile interioare
H50.4	Achiziţionarea, finanţarea, leasingul, închirierea şi exploatarea navelor pentru transportul de marfă pe căile navigabile interioare, cu nave care nu sunt adecvate pentru transportul maritim	1. Activitatea respectă unul sau ambele dintre următoarele criterii: (a) navele au zero emisii directe de CO₂ (ţeava de evacuare); (b) în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic şi economic să se respecte criteriul de la lit.(a), până la 31 decembrie 2025, navele au emisii directe (la ţeava de evacuare) de CO₂ pe tonă-kilometru (g CO₂/tkm), calculate (sau estimate în cazul navelor noi) utilizând indicatorul operaţional de eficienţă energetică, cu 50% mai mici decât valoarea medie de referinţă pentru emisiile de CO₂ definite pentru vehiculele grele (subgrupa de vehicule 5- LH); (c) în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic şi economic să se respecte lit.(a), începând cu 1 ianuarie 2026, intensitatea medie anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră a energiei utilizate la bord de o navă sau de flota unei societăţi în cursul unei perioade de raportare* nu depăşeşte următoarele limite: (a) 76,4 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;( b) 61,1 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034; (c) 45,8 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039; (d) 30,6 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044; (e) 15,3 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049; (f) 0 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2050. * Indicele eficienţei energetice în exploatare este definit ca raportul masei de CO₂ emis pe unitatea de transport efectuat. Aceasta este o valoare reprezentativă a eficienţei energetice a exploatării navei pe o perioadă coerentă, care reprezintă modelul comercial global al navei. Documentul MEPC.1/Circ 684 al OMI conţine orientări privind modul de calculare a acestui indice. ** Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave este verificată de o parte terţă independentă şi calculată ca fiind cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră per unitate de energie 2. Navele nu sunt dedicate transportului de combustibili fosili	- MEPC.1/Circ. 684 de la IMO. Orientări privind indicatorul operaţional de eficienţă energetică
6.9.	Modernizarea transportului de călători şi de marfă pe căile navigabile interioare
H50.4; H50.30; C33.15	Modernizarea şi modernizarea navelor pentru transportul de mărfuri sau de pasageri în apele interioare, care implică nave care nu sunt adecvate pentru transportul maritim	1. Activitatea de recondiţionare permite atingerea unuia sau mai multora dintre următoarele obiective: (a) reduce consumul de combustibil al navei de pasageri din apele interioare cu cel puţin 15% exprimat per unitate de energie per călătorie completă (croazieră completă de pasageri), după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigaţie reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative şi acostarea) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model; (b) reduce consumul de combustibil al navei de transport de marfă din apele interioare cu cel puţin 15%, exprimat per unitate de energie pe tonă-kilometru, după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigaţie reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model. 2. Navele recondiţionate sau modernizate nu sunt dedicate transportului de combustibili fosili
6.10.	Transportul maritim şi costier de marfă, nave pentru operaţiuni portuare şi activităţi auxiliare
H50.2; H52.22; N77.34	Achiziţionarea, finanţarea, navlosirea (cu sau fără echipaj) şi exploatarea navelor destinate sau echipate pentru transportul de marfă sau pentru transportul combinat de marfă şi de călători în apele maritime sau costiere, fie că este vorba de servicii regulate sau nu Achiziţionarea, finanţarea, închirierea şi exploatarea navelor necesare pentru operaţiuni portuare şi activităţi auxiliare, cum ar fi remorcherele, navele de acostare, pilotinele, navele de salvare şi spărgătoarele de gheaţă	1. Activitatea respectă unul sau mai multe dintre următoarele criterii: (a) navele au zero emisii directe de CO₂ (ţeava de evacuare); (b) până la 31 decembrie 2025, în cazul navelor hibride şi al navelor cu dublă alimentare, pentru funcţionarea normală pe mare şi în porturi, cel puţin 25% din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii directe de CO₂ (la ţeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in); (c) în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic şi economic să se respecte criteriul de la lit.(a), până la 31 decembrie 2025 şi numai în cazul în care se poate dovedi că navele sunt utilizate exclusiv pentru operarea de servicii costiere şi maritime pe distanţe scurte, concepute pentru a permite transferul modal al mărfurilor transportate în prezent pe uscat pe mare, navele au emisii directe de CO₂ (la ţeava de evacuare); calculat utilizând indicele de proiectare a eficienţei energetice (EEDI) al Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI), cu 50% mai mic decât valoarea medie de referinţă a emisiilor de CO₂ definită pentru vehiculele grele (subgrupa de vehicule 5-LH) în conformitate cu art.11 din Regulamentul 2019/1242; (d) în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic şi economic să se conformeze criteriului de la lit.(a), până la 31 decembrie 2025, navele au atins o valoare a indicelui de proiectare a eficienţei energetice (EEDI) cu 10% mai mică decât cerinţele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022, în cazul în care navele sunt capabile să funcţioneze cu combustibili cu emisii directe de CO₂ zero (ţeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile; (e) în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic şi economic să se conformeze lit.(a), începând cu 1 ianuarie 2026, navele care sunt capabile să funcţioneze cu combustibili cu emisii directe de CO₂ zero (la ţeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile au o valoare atinsă a indicelui de proiectare a eficienţei energetice (EEDI) echivalentă cu reducerea liniei de referinţă EEDI cu cel puţin 20 de puncte procentuale sub cerinţele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022; şi: (a) se pot conecta la dană; (b) pentru navele alimentate cu gaz, să demonstreze utilizarea măsurilor şi tehnologiilor de ultimă generaţie pentru a atenua emisiile de metan; (f) în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic şi economic să se respecte criteriul de la lit.(a), de la 1 ianuarie 2026, pe lângă o valoare atinsă a indicelui de eficienţă energetică al navelor existente (EEXI) echivalentă cu reducerea liniei de referinţă EEDI cu cel puţin 10 puncte procentuale sub cerinţele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023, intensitatea medie anuală a gazelor cu efect de seră a energiei utilizate la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare** nu depăşeşte următoarele limite: (a) 76,4 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029; (b) 61,1 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034; (c) 45,8 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039; (d) 30,6 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044; (e) 15,3 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2045. Combustibili care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secţiunile 3.10 şi 4.13 din prezenta anexă. * Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave este verificată de o parte terţă independentă şi calculată ca fiind cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră per unitate de energie. 2. Navele nu sunt dedicate transportului de combustibili fosili	- Indicele de proiectare a eficienţei energetice (EEDI) al Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI), (versiunea din 04.06.2021); - Cerinţele EEDI, aşa cum au fost convenite de Comitetul pentru protecţia mediului marin al Organizaţiei Maritime Internaţionale în cadrul celei de-a şaptezeci şi cincea sesiuni. Navele care se încadrează în tipurile de nave prevăzute în anexa VI la regula 2 a MARPOL, dar care nu sunt considerate nave noi în temeiul regulamentului respectiv, pot furniza valoarea EEDI atinsă calculată în mod voluntar în conformitate cu anexa VI capitolul 4 al MARPOL şi pot verifica aceste calcule în conformitate cu anexa VI la MARPOL capitolul 2; - Cerinţele EEXI definite ca un factor procentual de reducere, care urmează să fie aplicat valorii de referinţă EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecţia mediului marin al Organizaţiei Maritime Internaţionale în cea de-a şaptezeci şi şasea sesiune. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare a taxonomiei pentru EEXI trebuie adăugate la factorul de reducere procentuală al EEXI. (Indicele de eficienţă energetică atins al navelor existente (EEXI), obligatoriu de la 1 ianuarie 2023 pentru toate navele care transportă transport maritim de marfă/pasageri, pentru a le măsura eficienţa energetică şi pentru a iniţia colectarea de date pentru raportarea indicatorului anual de intensitate a emisiilor de carbon operaţionale (CII) şi a ratingului CII (versiunea din 27.06.2023)
6.11.	Transport maritim şi costier de călători
H50.10; N77.21; N77.34	Achiziţionarea, finanţarea, navlosirea (cu sau fără echipaj) şi exploatarea navelor proiectate şi echipate pentru transportul de călători în apele maritime sau costiere, fie că este vorba de servicii regulate sau nu	Activitatea respectă unul sau mai multe dintre următoarele criterii: (a) navele au zero emisii directe de CO₂ (ţeava de evacuare); (b) în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic şi economic să se respecte criteriul de la lit.(a), până la 31 decembrie 2025, în cazul navelor hibride şi navelor cu dublă alimentare, pentru funcţionarea normală pe mare şi în porturi, cel puţin 25% din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO₂ directe (la ţeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in); (c) în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic şi economic să se respecte criteriul de la lit.(a), până la 31 decembrie 2025, navele ating o valoare a indicelui eficienţei energetice de proiectare (EEDI) cu 10% sub cerinţele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022, dacă navele pot funcţiona utilizând combustibili cu zero emisii de CO₂ directe (la ţeava de evacuare) sau combustibili din surse regenerabil; (d) în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic şi economic să se conformeze lit.(a), începând cu 1 ianuarie 2026, navele care sunt capabile să funcţioneze cu combustibili cu emisii directe zero (ţeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile au o valoare atinsă a indicelui de proiectare a eficienţei energetice (EEDI) echivalentă cu reducerea liniei de referinţă EEDI cu cel puţin 20 de puncte procentuale sub cerinţele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022; şi: (i) sunt capabile să se conecteze la dană; (ii) pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri de ultimă generaţie şi tehnologii de atenuare a emisiilor de metan; (e) în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic şi economic să se respecte lit.(a), de la 1 ianuarie 2026, pe lângă o valoare atinsă a indicelui de eficienţă energetică al navelor existente (EEXI) echivalentă cu reducerea liniei de referinţă EEDI cu cel puţin 10 puncte procentuale sub cerinţele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023, intensitatea medie anuală a gazelor cu efect de seră a energiei utilizate la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare nu depăşeşte următoarele limite: (i) 76,4 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029; (ii) 61,1 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034; (iii) 45,8 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039; (iv) 30,6 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044; (v) 15,3 g CO₂e/MJ de la 1 ianuarie 2045. Combustibili care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secţiunile 3.10 şi 4.13 din prezenta anexă. * Intensitatea gazelor cu efect de seră a energiei utilizate la bordul unei nave este verificată de o parte terţă independentă şi calculată ca cantitate de emisii de gaze cu efect de seră pe unitate de energie	- Indicele de proiectare a eficienţei energetice (EEDI) al Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI), (versiunea din 04.06.2021) - Cerinţele EEDI, aşa cum au fost convenite de Comitetul pentru protecţia mediului marin al Organizaţiei Maritime Internaţionale în cadrul celei de-a şaptezeci şi cincea sesiuni. Navele care se încadrează în tipurile de nave prevăzute în anexa VI la regula 2 a MARPOL, dar care nu sunt considerate nave noi în temeiul regulamentului respectiv, pot furniza valoarea EEDI atinsă calculată în mod voluntar în conformitate cu anexa VI capitolul 4 al MARPOL şi pot verifica aceste calcule în conformitate cu anexa VI la MARPOL capitolul 2. - Cerinţele EEXI definite ca un factor procentual de reducere, care urmează să fie aplicat valorii de referinţă EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecţia mediului marin al Organizaţiei Maritime Internaţionale în cea de-a şaptezeci şi şasea sesiune. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare a taxonomiei pentru EEXI trebuie adăugate la factorul de reducere procentuală al EEXI. (Indicele de eficienţă energetică atins al navelor existente (EEXI), obligatoriu de la 1 ianuarie 2023 pentru toate navele care transportă transport maritim de marfă/pasageri, pentru a le măsura eficienţa energetică şi pentru a iniţia colectarea de date pentru raportarea indicatorului anual de intensitate a emisiilor de carbon operaţionale (CII) şi a ratingului CII (versiunea din 27.06.2023)
6.12.	Modernizarea transportului maritim şi costier de marfă şi de călători
H50.10; H50.2; H52.22; C33.15; N77.21	Recondiţionarea şi modernizarea navelor proiectate şi echipate pentru transportul de marfă sau de călători în apele maritime sau costiere, precum şi a navelor necesare pentru operaţiuni portuare şi activităţi auxiliare, cum ar fi remorcherele, navele de acostare, pilotinele, navele de salvare şi spărgătoarele de gheaţă	1. Activitatea respectă unul sau mai multe dintre criteriile de mai jos: (a) activitatea de recondiţionare reduce consumul de combustibil al navei cu cel puţin 15%, valoare exprimată în grame de combustibil pe tonaj deadweight per milă marină pentru navele de marfă sau pe tonaj brut per milă marină pentru navele de pasageri, astfel cum s-a demonstrat prin dinamica computaţională a fluidelor (CFD), prin încercări ale rezervorului sau prin calcule tehnice similare; (b) permite navelor să obţină o valoare a indicelui de eficienţă energetică al unei nave existente (EEXI) cu cel puţin 10% sub cerinţele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023, dacă navele pot funcţiona cu combustibili cu zero emisii directe (la ţeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile * şi au capacitatea de a se racorda la reţeaua de energie electrică în dană şi sunt echipate cu tehnologie de racordare la reţeaua de energie electrică. 2. Navele nu sunt dedicate transportului de combustibili fosili. *Combustibili care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secţiunile 3.10 şi 4.13 din prezenta anexă
6.13.	Infrastructură pentru mobilitate personală, ciclologistică
F42.11; F42.12; F42.13; F43.21; M71.12; M71.20	Construirea, modernizarea, întreţinerea şi exploatarea infrastructurii pentru mobilitatea personală, inclusiv construirea de drumuri, poduri şi tuneluri de autostradă, precum şi alte infrastructuri destinate pietonilor şi bicicletelor care dispun sau nu de asistenţă electrică	Infrastructura construită şi exploatată este destinată mobilităţii personale sau ciclologisticii: trotuare, piste pentru biciclete şi zone pietonale, instalaţii de încărcare electrică şi de realimentare cu hidrogen pentru dispozitivele de mobilitate personală	- Hotărârea Guvernului nr.589/2024 cu privire la aprobarea Strategiei de mobilitate 2030
6.14.	Infrastructura pentru transportul feroviar
C25.99; C27.9; C30.20; F42.12; F42.13; M71.12; M71.20; F43.21; H52.21	Construirea, modernizarea, exploatarea şi întreţinerea căilor ferate şi căilor ferate subterane, podurilor şi tunelurilor, gărilor, terminalelor şi infrastructurii de servicii feroviare, precum şi a sistemelor de securitate şi de gestionare a traficului. Fabricarea, instalarea, consultanţa tehnică, modernizarea, recondiţionarea, repararea, întreţinerea, reutilizarea produselor, echipamentelor, sistemelor şi software-ului aferente unuia dintre următoarele elemente: dispozitive de cale ferată asamblate, componente feroviare	Activităţile eligibile includ: furnizarea de servicii de arhitectură, servicii de inginerie, servicii de proiectare, servicii de inspecţie a clădirilor şi servicii de topografie şi servicii similare, precum şi efectuarea de teste fizice, chimice şi alte teste analitice ale tuturor tipurilor de materiale şi produse. 1. Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii: (a) infrastructura este fie: (i) infrastructura feroviară electrificată şi subsistemele asociate: infrastructură, energie, control-comandă şi semnalizare la bord şi control-comandă şi semnalizare terestre; (ii) infrastructura feroviară nouă şi existentă şi subsistemele asociate, în cazul în care există un plan de electrificare în ceea ce priveşte liniile de cale ferată şi, în măsura în care acest lucru este necesar pentru operaţiunile electrice ale trenurilor, în ceea ce priveşte liniile abătute, sau în cazul în care infrastructura va fi adecvată pentru utilizarea de către trenuri cu zero emisii de CO₂ la ţeava de evacuare în termen de 10 ani de la începerea activităţii: infrastructură, energie, control-comandă şi semnalizare la bord şi control-comandă şi semnalizare terestre; (iii) până în 2030, infrastructura feroviară existentă şi subsistemele asociate care nu fac parte din reţeaua TEN-T şi extinderile sale indicative către ţări terţe şi nici dintr-o reţea de căi ferate principale definită la nivel naţional, supranaţional sau internaţional: infrastructură, energie, control-comandă şi semnalizare la bord şi control-comandă şi semnalizare terestre; (b) infrastructura şi instalaţiile sunt dedicate transbordării mărfurilor între modurile de transport: infrastructura pentru terminale şi suprastructurile pentru încărcarea, descărcarea şi transbordarea mărfurilor; (c) infrastructura şi instalaţiile sunt dedicate transferului de călători între două moduri de transport sau de la alte moduri de transport la calea ferată; (d) instrumentele digitale permit creşterea eficienţei, a capacităţii sau a economiei de energie. 2. Infrastructura nu este dedicată transportului sau depozitării combustibililor fosili	-Hotărârea Guvernului nr.725/2024 cu privire la aprobarea unor regulamente în domeniul transportului feroviar, anexa 1. Regulamentul de interoperabilitatea a sistemului feroviar
6.15.	Infrastructura care permite transportul rutier şi transportul public cu emisii scăzute de dioxid de carbon
F42.11; F42.13; M71.12; M71.20	Construirea, modernizarea, întreţinerea şi exploatarea infrastructurii necesare pentru exploatarea cu zero emisii de CO₂ la ţeava de evacuare a vehiculelor de transport rutier cu emisii zero, precum şi a infrastructurii dedicate transbordării şi a infrastructurii necesare pentru prestarea serviciilor de transport urban	1. Activitatea respectă unul sau mai multe dintre criteriile de mai jos: (a) infrastructura este dedicată operării unor vehicule cu zero emisii de CO₂ la ţeava de evacuare: puncte de încărcare cu energie electrică, modernizări ale conexiunii la reţeaua de energie electrică, staţii de alimentare cu hidrogen sau sisteme rutiere electrice (ERS); (b) infrastructura şi instalaţiile sunt destinate transbordării mărfurilor între modurile de transport: infrastructura pentru terminale şi suprastructurile pentru încărcarea, descărcarea şi transbordarea mărfurilor; (c) infrastructura şi instalaţiile sunt dedicate transportului public urban şi suburban de călători, inclusiv sistemelor de semnalizare aferente pentru sistemele de metrou şi de tramvai şi sistemul feroviar. 2. Infrastructura nu este dedicată transportului sau depozitării de combustibili fosili
6.16.	Infrastructură care permite transportul pe apă cu emisii scăzute de dioxid de carbon
F42.91; M71.12; M71.20; F42.12; F42.13; M71.12; M71.20; F43.21; H52.21	Construirea, modernizarea, exploatarea şi întreţinerea infrastructurii necesare pentru exploatarea navelor cu emisii zero de CO₂ la ţeava de evacuare a navelor sau a operaţiunilor proprii ale portului, precum şi a infrastructurii dedicate transbordării şi transferului modal şi a facilităţilor de servicii, a sistemelor de siguranţă şi de gestionare a traficului	1. Activitatea respectă unul sau mai multe dintre criteriile de mai jos: (a) infrastructura este dedicată operării unor nave cu zero emisii de CO₂ la ţeava de evacuare: încărcare cu energie electrică, realimentare pe bază de hidrogen; (b) infrastructura este dedicată furnizării de energie electrică de la mal către navele aflate în dană; (c) infrastructura este dedicată desfăşurării operaţiunilor proprii ale portului cu zero emisii directe de CO₂ (la ţeava de evacuare); (d) infrastructura şi instalaţiile sunt destinate transbordării mărfurilor între modurile de transport: infrastructura pentru terminale şi suprastructurile pentru încărcarea, descărcarea şi transbordarea mărfurilor; (e) modernizarea infrastructurii existente, necesară pentru a permite transferul modal şi a asigura adecvarea acestei infrastructuri pentru utilizarea de către navele cu zero emisii directe de CO₂ (la ţeava de evacuare) şi care a făcut obiectul unei evaluări verificate a imunizării la schimbările climatice în conformitate cu Comunicarea Comisiei – Orientări tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice. 2. Infrastructura nu este dedicată transportului sau depozitării de combustibili fosili
6.17.	Infrastructura aeroportuară cu emisii scăzute de carbon
F41.20; F42.99	Construirea, modernizarea, întreţinerea şi exploatarea infrastructurii necesare pentru exploatarea aeronavelor cu emisii zero de CO₂ a aeronavelor sau a operaţiunilor proprii ale aeroportului, precum şi pentru furnizarea de energie electrică fixă la sol şi cu aer precondiţionat a aeronavelor staţionare, precum şi a infrastructurii dedicate transbordării cu transportul feroviar şi pe apă	1. Activitatea respectă unul sau mai multe dintre criteriile de mai jos: (a) infrastructura este dedicată operării unor aeronave cu zero emisii de CO₂ la ţeava de evacuare: încărcare cu energie electrică şi realimentare cu hidrogen; (b) infrastructura este destinată furnizării de energie electrică prin intermediul grupurilor electrogene fixe şi de aer precondiţionat aeronavelor staţionare; (c) infrastructura este destinată efectuării cu zero emisii directe a operaţiunilor aeroportului: puncte de încărcare cu energie electrică, modernizări ale conexiunii la reţeaua de energie electrică, staţii de alimentare cu hidrogen; (d) infrastructura şi instalaţiile sunt destinate transbordării mărfurilor cu transportul feroviar şi pe apă: infrastructura pentru terminale şi suprastructurile pentru încărcarea, descărcarea şi transbordarea mărfurilor. 2. Infrastructura nu este dedicată transportului sau depozitării de combustibili fosili	- Hotărârea Guvernului nr.259/2024 cu privire la instituirea şi funcţionarea Schemei de compensare şi de reducere a emisiilor de carbon pentru aviaţia internaţională (CORSIA), ICAO – Anexa nr.16, Volumul IV (CORSIA); - ICAO Airport Carbon Accreditation; - Ordin AAC Nr. 33/GEN din 27.09.2023: CT-SERA - Specificaţii esenţiale privind regulile aerului; - Ordin AAC Nr. 24/GEN din 24.05.2024: AMC&GM la CT-SERA - Mijloace acceptabile de punere în conformitate şi Materiale de îndrumare la cerinţele tehnice - Specificaţii esenţiale privind regulile aerului
6.18.	Închiriere de aeronave
N77.35	Închirierea şi leasingul de aeronave şi de piese şi echipamente pentru aeronave Activitatea include leasingul de piese şi echipamente în măsura în care acestea pot fi legate de un tip de aeronavă eligibil şi îmbunătăţesc sau menţin nivelul de eficienţă al aeronavei	Activitatea constă în închirierea sau leasingul unuia dintre următoarele elemente: (a) aeronave cu zero emisii directe de CO₂ (la ţeava de evacuare); (b) aeronave livrate înainte de 11. decembrie.2023, care respectă criteriile tehnice de examinare menţionate în secţiunea 3.21, subsecţiunea “Contribuţia substanţială la atenuarea schimbărilor climatice”, lit.(b) sau (c); (c) aeronave livrate după 11. decembrie.2023, care respectă criteriile tehnice de examinare menţionate în secţiunea 3.21, subsecţiunea “Contribuţia substanţială la atenuarea schimbărilor climatice”, lit.(b) sau (c) şi angajamentul ca o altă aeronavă neconformă din flotă: (i) fie să fie retrasă definitiv din circulaţie în termen de 6 luni de la livrarea aeronavelor conforme, caz în care nu se aplică rata de înlocuire; fie (ii) să fie retrasă definitiv din flotă în termen de şase luni de la livrarea aeronavelor conforme, caz în care rata de conformitate cu taxonomia a aeronavelor eligibile este limitată de rata de înlocuire prevăzută în secţiunea 3.21; prin care aeronava retrasă definitiv din circulaţie sau din flotă: (i) nu respectă marjele prevăzute în secţiunea 3.21, subsecţiunea “Contribuţia substanţială la atenuarea schimbărilor climatice”, lit.(b); (ii) are cel puţin 80% din greutatea maximă la decolare a aeronavei conforme; (iii) a rămas în flotă cu cel puţin 12 luni înainte de a fi retrasă; (iv) deţine o dovadă de navigabilitate care a fost emisă cu mai puţin de 6 luni înainte de livrarea aeronavei conforme. Locatorul se asigură că aeronavele menţionate la lit.(b) sau (c) sunt exploatate cu combustibili de aviaţie durabili (SAF) în conformitate cu criteriile specificate la lit.(d) şi la pct.2 din secţiunea 6.19	- Proceduri şi instrucţiuni aeronautice civile pentru operaţiuni aeriene - PIAC-OPS Partea CAT, ediţia nr.03, aprobată prin Ordinul Directorului CAA nr.30/GEN din 07.06.2021
6.19.	Transport aerian de pasageri şi mărfuri
H51.1; H51.21	Achiziţionarea, finanţarea şi exploatarea aeronavelor, inclusiv transportul de pasageri şi mărfuri	Activitatea se desfăşoară folosind unul dintre următoarele elemente: (a) aeronava cu zero emisii directe de CO₂ (la ţeava de evacuare); (b) până la 31 decembrie 2029, aeronava achiziţionată înainte de 11 decembrie 2023, respectând criteriile tehnice de examinare specificate în secţiunea 3.21, subsecţiunea “Contribuţie substanţială la atenuarea schimbărilor climatice”, lit.(b) sau (c); (c) până la 31 decembrie 2029, aeronava achiziţionată după 11 decembrie 2023, respectând criteriile tehnice de examinare specificate în secţiunea 3.21 subsecţiunea “Contribuţie substanţială la atenuarea schimbărilor climatice”, lit.(b) sau (c), şi cu angajamentul ca o altă aeronavă neconformă din flotă să fie: (i) fie să fie retrasă definitiv din circulaţie în termen de 6 luni de la livrarea aeronavei conforme, caz în care raportul de înlocuire nu se aplică; sau (ii) retrase definitiv din flotă în termen de 6 luni de la livrarea aeronavelor conforme, caz în care ponderea aeronavelor eligibile în conformitate cu taxonomia este limitată de rata de înlocuire prevăzută în secţiunea 3.21; prin care aeronava s-a retras definitiv din uz sau din flotă: (i) nu respectă marjele definite în secţiunea 3.21, subsecţiunea “Contribuţie substanţială la atenuarea schimbărilor climatice”, lit.(b); (ii) are cel puţin 80% din greutatea maximă la decolare a aeronavei conforme; (iii) a rămas în flotă cu cel puţin 12 luni înainte de retragerea acesteia; (iv) are o dovadă a navigabilităţii care datează de mai puţin de 6 luni înainte de livrarea aeronavei conforme; (d) de la 1 ianuarie 2030, aeronava care îndeplineşte criteriile tehnice de screening specificate la lit.(b) sau (c) de mai sus şi este operată cu o pondere minimă de combustibili de aviaţie durabili (SAF), care corespunde la 15% în 2030 şi a crescut ulterior cu 2 puncte procentuale anual; (e) aeronavele operate cu o pondere minimă de combustibili de aviaţie durabili (SAF), care corespunde valorii de 5% SAF în 2022, procentul de SAF crescând ulterior cu 2 puncte procentuale anual. Cerinţa de utilizare a SAF menţionată la lit.(d) şi (e) se calculează în raport cu combustibilul total de aviaţie utilizat de aeronavele conforme şi SAF utilizat la nivel de flotă. Operatorii calculează conformitatea ca raport între cantitatea (exprimată în tone) de SAF achiziţionată la nivel de flotă împărţită la totalul combustibilului de aviaţie utilizat de aeronava conformă înmulţită cu 100. SAF sunt definite într-un regulament privind asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru transportul aerian durabil	ICAO – Anexa nr.8 (Navigabilitatea aeronavelor)
6.20.	Operaţiuni de handling la sol pentru transportul aerian
H52.23; H52.24; H52.29	Operaţiuni de handling la sol pentru transportul aerian	Fabricarea, repararea, întreţinerea, revizia generală, recondiţionarea, proiectarea, reconversia şi modernizarea, achiziţionarea, finanţarea, închirierea, leasingul şi exploatarea echipamentelor şi activităţi de servicii conexe transportului aerian (handling la sol), inclusiv activităţile de servicii la sol în aeroporturi şi manipularea încărcăturilor, inclusiv încărcarea şi descărcarea mărfurilor din aeronave. Activitatea economică include: vehicule pentru dirijarea la sol a aeronavelor şi alte servicii pe platformă; echipamente pentru îmbarcarea pasagerilor, inclusiv navete rapide pentru pasageri, scări rulante; echipamente pentru manipularea bagajelor şi a mărfurilor, inclusiv încărcătoare cu bandă, tractoare pentru bagaje, încărcătoare pentru puntea inferioară, transpareţi de aeroport, încărcătoare pentru puntea principală; echipamente de catering, inclusiv cărucioare pentru alimente reci, cu excepţia echipamentelor cu unităţi de refrigerare acţionate de un motor cu ardere internă; echipamente de întreţinere, inclusiv standuri şi platforme de întreţinere; tractoare de remorcare pentru aeronave; echipamente de degivrare pentru aeronave şi de degivrare a motoarelor; pluguri de zăpadă şi alte echipamente de deszăpezire şi de degivrare a suprafeţelor; echipamente de rulare neautonomă. Vehiculele, echipamentele şi dispozitivele eligibile sunt: Emisiile directe de CO₂ ale vehiculelor de handling la sol sunt zero. Propulsia tuturor dispozitivelor şi echipamentelor de handling la sol provine de la un motor cu emisii zero	- Hotărârea Guvernului nr.623/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile administrative referitoare la întreprinderile de deservire la sol; - ICAO – Anexa nr.14 (Aerodromuri); - PIAC-AGA-CONSAVIZ: Eliberarea avizelor pentru amplasarea construcţiilor, instalaţiilor şi echipamentelor în zonele supuse servituţilor aeronautice
7. Activităţile de construcţie şi activităţi imobiliare
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
7.1.	Construirea de clădiri noi
F41.1; F41.2; F43	Dezvoltarea de proiecte de construcţie a unor clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale prin reunirea mijloacelor financiare, tehnice şi fizice pentru realizarea proiectelor de construcţie în vederea vânzării ulterioare, precum şi construirea de clădiri rezidenţiale sau nerezidenţiale complete, pe cont propriu, în vederea vânzării sau pe bază de comision sau contract	Construirea de clădiri noi pentru care: 1. Cererea de energie primară (PED) , care defineşte performanţa energetică a clădirii provenită din construcţie, este cu cel puţin 10% mai mică decât pragul fixat pentru cerinţele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) în cadrul măsurilor naţionale. Performanţa energetică este certificată cu ajutorul unui certificat de performanţă energetică (EPC). 2. În cazul clădirilor cu o suprafaţă mai mare de 5 000 m2 (pentru clădirile rezidenţiale, testarea se face pentru un set reprezentativ de tipuri de locuinţe/apartamente), la finalizarea construcţiei, clădirea rezultată este supusă unor teste de etanşeitate şi integritate termică* , şi orice deviere de la nivelurile de performanţă stabilite în etapa de proiectare sau orice defect în anvelopa clădirii sunt comunicate investitorilor şi clienţilor. Ca alternativă: în cazul în care în timpul construcţiei sunt aplicate procese robuste şi trasabile de control al calităţii, acest lucru este acceptabil ca alternativă la testarea integrităţii termice. 3. În cazul clădirilor cu o suprafaţă mai mare de 5 000 m², potenţialul de încălzire globală (GWP)*** al clădirii pe durata ciclului de viaţă, care rezultă din construcţie, este calculat pentru fiecare etapă a ciclului de viaţă şi este comunicat investitorilor şi clienţilor la cerere. Cantitatea de energie calculată necesară pentru a satisface cererea de energie asociată utilizărilor tipice ale unei clădiri, exprimată în kWh/m² pe an cu ajutorul unui indicator numeric al consumului total de energie primară, pe baza metodologiei naţionale de calcul relevante şi astfel cum este înscrisă în certificatul de performanţă energetică (EPC). Testarea se efectuează în conformitate cu standardele EN13187 (Performanţa termică a clădirilor. Detecţia calitativă a neregularităţilor termice în anvelopa clădirilor) şi EN13829 (Performanţa termică a clădirilor. Determinarea permeabilităţii la aer a clădirilor. Metodă de presurizare prin ventilare) sau cu standarde echivalente acceptate de organismul de control al clădirilor din locul în care este situată clădirea. *GWP este comunicat ca indicator numeric pentru fiecare etapă a ciclului de viaţă; acesta este exprimat în kg CO₂e/m² (de suprafaţă interioară utilă la sol) şi calculat ca medie pentru un an dintr-o perioadă de studiu de referinţă de 50 de ani. Selectarea datelor, definirea scenariului şi calculele sunt efectuate în conformitate cu standardul EN 15978 (BS EN 15978:2011. Dezvoltare durabilă a lucrărilor de construcţie. Evaluarea performanţei de mediu a clădirilor. Metodă de calcul). Domeniul de aplicare al elementelor clădirii şi al echipamentelor tehnice este cel definit pentru indicatorul 1.2 în cadrul comun al UE Level(*s). În cazul în care există un instrument naţional de calcul sau dacă acesta este necesar pentru comunicarea informaţiilor ori pentru obţinerea autorizaţiilor de construire, instrumentul respectiv poate fi utilizat pentru a comunica informaţiile necesare. Pot fi utilizate şi alte instrumente de calcul, dacă acestea îndeplinesc criteriile minime stabilite în cadrul comun al UE Level(s), a se vedea manualul utilizatorului pentru indicatorul 1.2	- Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor; - Hotărârea Guvernului nr.621/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire; - Actele normative ale Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale cu privire la: Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor; - Actele normative ale Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale cu privire la: Performanţa energetică a clădirilor. Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor; - EN13187 (Performanţa termică a clădirilor - Detectarea calitativă a neregulilor termice în anvelopele clădirilor - metoda infraroşu); - EN 13829 (Performanţa termică a clădirilor. Determinarea permeabilităţii la aer a clădirilor. Metoda de presurizare a ventilatorului); - EN 15978 (BS EN 15978:2011. Sustenabilitatea lucrărilor de construcţii. Evaluarea performanţei de mediu a clădirilor. Metoda de calcul)
7.2.	Renovarea clădirilor existente
F41; F43	Măsuri individuale de renovare care constau în instalarea, întreţinerea sau repararea echipamentelor de eficienţă energetică	Renovarea clădirii respectă cerinţele aplicabile pentru renovările majore. Ca alternativă, aceasta conduce la o reducere a cererii de energie primară (PED) cu cel puţin 30% în comparaţie cu performanţa clădirilor înainte de renovarea lor. Cererea iniţială de energie primară şi îmbunătăţirea estimată se bazează pe un studiu detaliat al clădirii, un audit energetic efectuat de un expert independent acreditat sau orice altă metodă transparentă şi proporţională şi validată printr-un certificat de performanţă energetică. Îmbunătăţirea de 30% rezultă dintr-o reducere efectivă a cererii de energie primară (în cazul în care reducerile cererii nete de energie primară prin surse regenerabile de energie nu sunt luate în considerare) şi poate fi realizată printr-o succesiune de măsuri în termen de maximum trei ani	- Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor; - Hotărârea Guvernului nr.621/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire; - Actele normative ale Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale cu privire la: Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor; - Actele normative ale Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale cu privire la: Performanţa energetică a clădirilor. Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor
7.3.	Instalarea, întreţinerea şi repararea echipamentelor pentru eficienţa energetică
F42; F43; M71; C16; C17; C22; C23; C25; C27; C28; S95.21; S95.22; C33.12	Măsuri individuale de renovare care constau în instalarea, întreţinerea sau repararea echipamentelor de eficienţă energetică	Activitatea constă în una dintre următoarele măsuri individuale, echipamentul respectă cerinţele stabilite în cadrul activităţii de mai (sus) 3.5 din acest şi, după caz, să se încadreze în cele mai înalte două clase de eficienţă energetică în conformitate cu Legea nr.306/2023 privind etichetarea produselor cu impact energetic (Ministerul Energiei) (a) adăugarea de izolaţii la componentele existente ale anvelopei unei clădiri, de exemplu, pereţi exteriori (inclusiv pereţi vegetali), acoperişuri (inclusiv acoperişuri vegetale), mansarde, subsoluri şi partere (inclusiv măsuri de asigurare a etanşeităţii la aer, măsuri de reducere a efectelor punţilor termice şi ale schelelor) şi produse pentru aplicarea izolaţiei pe anvelopa clădirii (inclusiv dispozitive de fixare mecanică şi adezivi); (b) înlocuirea ferestrelor existente cu ferestre noi, eficiente din punct de vedere energetic; (c) înlocuirea uşilor exterioare existente cu uşi noi, eficiente din punct de vedere energetic; (d) instalarea şi înlocuirea surselor de lumină eficiente din punct de vedere energetic; (e) instalarea, înlocuirea, întreţinerea şi repararea, cu tehnologii foarte eficiente, a sistemelor de încălzire, ventilaţie şi climatizare (HVAC) şi a sistemelor de încălzire a apei, inclusiv a echipamentelor legate de încălzirea centralizată; (f) instalarea de instalaţii de apă pentru bucătărie şi instalaţii sanitare de apă cu consum redus de apă şi energie, care respectă specificaţiile tehnice pentru instalaţii de apă prevăzute în criteriile generale (E ), în cazul soluţiilor pentru duşuri, al duşurilor cu robinet de amestec, al dispozitivelor de duş şi al robinetelor, care au un debit maxim de apă de 6 l/min sau mai puţin	- Legea nr.306/2023 privind etichetarea produselor cu impact energetic; - Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor; - Hotărârea Guvernului nr.621/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire; - Actele normative ale Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale cu privire la: Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor; - Actele normative ale Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale cu privire la: Performanţa energetică a clădirilor. Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor
7.4.	Instalarea, întreţinerea şi repararea staţiilor de încărcare a vehiculelor electrice din clădiri (şi din spaţiile de parcare aferente clădirilor)
F42; F43; M71; C16; C17; C22; C23; C25; C27; C28	Instalarea, întreţinerea şi repararea staţiilor de încărcare pentru vehicule electrice din clădiri şi din spaţiile de parcare aferente clădirilor	Instalarea, întreţinerea sau repararea staţiilor de încărcare a vehiculelor electrice	- Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor; - Hotărârea Guvernului nr.621/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire; - Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, art.6, art.8, art.14, art.25, art.267; - Hotărârea Guvernului nr.53/2025 privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanţi, biolichide şi combustibili din biomasă şi a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanţilor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, anexa nr.1; - Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.74/2025; - Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică; - Actele normative ale Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării cu privire la : Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor; - Actele normative ale Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale cu privire la: Performanţa energetică a clădirilor. Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor
7.5.	Instalarea, întreţinerea şi repararea instrumentelor şi dispozitivelor pentru măsurarea, reglarea şi controlul performanţei energetice a clădirilor
F42; F43; M71; C16; C17; C22; C23; C25; C27; C28	Instalarea, întreţinerea şi repararea instrumentelor şi dispozitivelor pentru măsurarea, reglarea şi controlul performanţei energetice a clădirilor	Activitatea constă în una dintre următoarele măsuri individuale: (a) instalarea, întreţinerea şi repararea termostatelor pe zone, a sistemelor de termostat inteligente şi a echipamentelor de detecţie, incluzând controlul în funcţie de mişcare şi de lumina zilei; (b) instalarea, întreţinerea şi repararea unor sisteme de automatizare şi control pentru clădiri, a unor sisteme de gestionare a energiei clădirii (BEMS), a unor sisteme de control al iluminatului şi a unor sisteme de gestionare a energiei (EMS); (c) instalarea, întreţinerea şi repararea de contoare inteligente pentru gaz, căldură, răcire şi electricitate; (d) instalarea, întreţinerea şi repararea unor elemente de faţadă şi acoperiş cu protecţie solară sau funcţie de control solar, inclusiv elemente care susţin cultivarea vegetaţiei	- Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor; - Hotărârea Guvernului nr.621/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire; - Actele normative ale Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale cu privire la: Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor; - Actele normative ale Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale cu privire la: Performanţa energetică a clădirilor. Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor
7.6.	Instalarea, întreţinerea şi repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile
F42; F43; M71; C16; C17; C22; C23; C25; C27; C28	Instalarea, întreţinerea şi repararea la faţa locului ale sistemelor bazate pe tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile	Activitatea constă în una dintre următoarele măsuri individuale, dacă sunt instalate in situ ca sisteme tehnice ale clădirii: (a) instalarea, întreţinerea şi repararea sistemelor solare fotovoltaice şi a echipamentelor tehnice auxiliare; (b) instalarea, întreţinerea şi repararea panourilor solare pentru apă caldă şi a echipamentelor tehnice auxiliare; (c) instalarea, întreţinerea, repararea şi modernizarea pompelor de căldură (conforme criteriilor tehnice prevăzute în activităţile 4.16 din prezenta anexă) care contribuie la obiectivele privind energia din surse regenerabile în încălzire şi răcire; (d) instalarea, întreţinerea şi repararea turbinelor eoliene şi a echipamentelor tehnice auxiliare; (e) instalarea, întreţinerea şi repararea colectoarelor solare cu perforaţii şi a echipamentelor tehnice auxiliare; (f) instalarea, întreţinerea şi repararea unităţilor de stocare a energiei termice sau electrice şi a echipamentelor tehnice auxiliare; (g) instalarea, întreţinerea şi repararea centralelor de microcogenerare (producere combinată de energie electrică şi energie termică - CHP) de înaltă eficienţă; (h) instalarea, întreţinerea şi repararea sistemelor schimbătoare de căldură/sistemelor de recuperare a căldurii	- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; - Hotărârea Guvernului nr.74/2025 cu privire la aprobarea Regulamentului privind calculul consumului de energie din surse regenerabile; - Hotărârea Guvernului nr.86/2025 cu privire la aprobarea Planului naţional integrat privind energia şi clima pentru perioada 2025-2030; - Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor; - Hotărârea Guvernului nr.652/2025 cu privire la aprobarea Programului de transformare digitală a domeniului energetic al Republicii Moldova pentru anii 2026-2030; - Actele normative ale Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale cu privire la: Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor; - Actele normative ale Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale Cu privire la: Performanţa energetică a clădirilor. Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor
7.7.	Achiziţionarea şi deţinerea de clădiri
L68	Cumpărarea de bunuri imobile şi exercitarea dreptului de proprietate asupra respectivelor bunuri imobile	1. În cazul clădirilor construite înainte de 31 decembrie 2020, clădirea are cel puţin clasa A la certificatul de performanţă energetică (EPC) A. 2. În cazul clădirilor construite după 31 decembrie 2020, clădirea îndeplineşte criteriile specificate în secţiunea 7.1 din prezenta anexă care sunt relevante la momentul achiziţiei. 3. În cazul în care clădirea este o clădire nerezidenţială de mari dimensiuni (care au sisteme de încălzire, sisteme combinate de încălzire şi ventilare a spaţiului, sisteme de climatizare sau sisteme destinate scopului combinat de climatizare şi ventilare cu o putere nominală utilă de peste 290 kW), aceasta este exploatată eficient, prin monitorizarea şi evaluarea performanţei energetice . Acest lucru poate fi demonstrat, de exemplu, prin prezenţa unui contract de performanţă energetică sau a unui sistem de automatizare şi control al clădirii	- Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor; - Hotărârea Guvernului nr.621/2024 Regulamentul privind procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi unităţilor clădirilor
8. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
8.1.	Prelucrările de date, administrarea paginilor web şi activităţile asociate
J63.11	Stocarea, manipularea, gestionarea, circulaţia, controlul, afişarea, comutarea, schimbul, transmiterea sau prelucrarea datelor prin intermediul centrelor de date*	1. Activitatea a pus în aplicare toate practicile relevante enumerate ca “practici preconizate“ în cea mai recentă versiune a Codului european de conduită privind eficienţa energetică a centrelor de date sau în documentul CLC TR50600-99-1 al CEN-CENELEC întitulat “Facilităţi şi infrastructuri pentru ale centrelor de date - Partea 99-1: Practici recomandate pentru managementul energiei”. Punerea în aplicare a acestor practici este verificată de o parte terţă independentă şi auditată cel puţin o dată la trei ani. 2. În cazul în care o practică preconizată nu este considerată relevantă din cauza constrângerilor fizice, logistice, de planificare sau de altă natură, se oferă o explicaţie a motivului pentru care practica preconizată nu este aplicabilă sau practică. Cele mai bune practici alternative din Codul european de conduită privind eficienţa energetică a centrelor de date sau din alte surse echivalente pot fi identificate ca înlocuitori direcţi dacă au ca rezultat economii de energie similare. 3. Potenţialul de încălzire globală (GWP) al agenţilor frigorifici utilizaţi în sistemul de răcire a centrului de date nu depăşeşte 675. * Centrele de date includ următoarele echipamente: echipamente şi servicii TIC; sisteme de răcire; echipamente electrice pentru centrele de date; echipamente de distribuţie a energiei electrice în centrele de date; clădirea centrului de date; sisteme de monitorizare, inclusiv edge computing	- Codul european de conduită privind eficienţa energetică a centrelor de date: - Comitetul European de Standardizare (CEN) CEN-CENELEC şi Comitetul European de Standardizare Electrotehnică (CENELEC), Ultima versiune a documentului CLC TR50600-99-1 “Instalaţii şi infrastructuri pentru centre de date - Partea 99-1: Practici recomandate pentru gestionarea energiei”
8.2.	Soluţii bazate pe date pentru reducerea emisiilor de GES/ Programarea computerizată, consultanţa şi activităţile asociate
J61; J62; J63.11	Dezvoltarea sau utilizarea de soluţii TIC care vizează colectarea, transmiterea, stocarea datelor şi modelarea şi utilizarea acestora, în cazul în care aceste activităţi vizează în principal furnizarea de date şi analize care să permită reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Astfel de soluţii TIC pot include, printre altele, utilizarea tehnologiilor descentralizate (de exemplu a, tehnologiile registrelor distribuite), internetul obiectelor (IoT), 5G şi inteligenţa artificială	1. Soluţiile TIC sunt utilizate în principal pentru furnizarea de date şi analize care permit reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. 2. În cazul în care o soluţie/tehnologie alternativă este deja disponibilă pe piaţă, soluţia TIC demonstrează reduceri substanţiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă în comparaţie cu soluţia/tehnologia alternativă cu cele mai performante soluţii/tehnologii. Emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă şi emisiile nete sunt calculate utilizând ETSI ES 203 199, SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14064-2:2019. Reducerile cuantificate ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă sunt verificate de o parte terţă independentă care evaluează în mod transparent modul în care criteriile standard, inclusiv cele pentru analiza critică, au fost respectate atunci când a fost obţinută valoarea respectivă	- ETSI ES 203 199, Ingineria mediului (EE); Metodologia de evaluare a ciclului de viaţă (LCA) de mediu al bunurilor, reţelelor şi serviciilor din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) (versiunea din 04.06.2021): - (Standardul ETSI ES 203 199 corespunde standardului ITU ITU-T L.1410); - SM EN ISO 14067:2018 Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerinţe şi orientări pentru cuantificare (versiunea din 04.06.2021); - ISO 14064-1:2018 Gaze cu efect de seră – Partea 1 (versiunea din 04.06.2021)
9. Activităţile specializate, ştiinţifice şi tehnice
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
9.1.	Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea apropiate de piaţă
M71.1.2; M72.1	Cercetarea, cercetarea aplicată şi dezvoltarea experimentală de soluţii, procese, tehnologii, modele de afaceri şi alte produse dedicate reducerii, evitării sau eliminării emisiilor de GES (CD&I) pentru care capacitatea de a reduce, elimina sau evita emisiile de GES generate de activităţile economice vizate a fost demonstrată cel puţin într-un mediu relevant, care corespunde cel puţin nivelului de maturitate tehnologică (TRL) 6	1. Activitatea cercetează, dezvoltă sau oferă inovare pentru tehnologii, produse sau alte soluţii care sunt dedicate uneia sau mai multor activităţi economice pentru care au fost stabilite criterii tehnice de examinare în prezenta anexă. 2. Rezultatele cercetării, dezvoltării şi inovării permit uneia sau mai multora dintre aceste activităţi economice să îndeplinească criteriile respective privind contribuţia substanţială la atenuarea schimbărilor climatice, respectând în acelaşi timp criteriile relevante aferente principiului de “a nu aduce prejudicii semnificative” altor obiective de mediu. 3. Activitatea economică vizează introducerea pe piaţă a unei soluţii care nu există încă pe piaţă şi pentru care se preconizează, pe baza unor informaţii publice sau a unor informaţii de piaţă, că va avea performanţe mai bune în ceea ce priveşte emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă decât cele mai bune tehnologii disponibile pe piaţă. Punerea în aplicare a tehnologiilor, a produselor sau a altor soluţii care fac obiectul cercetării duce la reduceri globale nete ale emisiilor de GES de-a lungul ciclului lor de viaţă. 4. În cazul în care tehnologia, produsul sau altă soluţie care a făcut obiectul cercetării, dezvoltării sau inovării permite deja unei activităţi sau mai multor activităţi menţionate în prezenta anexă să îndeplinească criteriile tehnice de examinare specificate în secţiunea aplicabilă din prezenta anexă, sau în cazul în care acea tehnologie, acel produs sau acea altă soluţie permite unei activităţi sau mai multor activităţi economice considerate a fi activităţi de facilitare sau de tranziţie să îndeplinească cerinţele specificate la pct.5, respectiv, pct.6, activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare se axează pe dezvoltarea de tehnologii, produse sau alte soluţii cu emisii la fel de scăzute sau cu emisii mai scăzute, carâte să aducă noi avantaje semnificative, de exemplu, costuri mai mici. 5. În cazul în care o activitate de cercetare este dedicată uneia sau mai multor activităţi economice considerate activităţi generice în conformitate cu anexa 4, pentru care criteriile tehnice de selecţie sunt stabilite în prezenta anexă, rezultatele cercetării oferă tehnologii, procese sau produse inovatoare care permit acestor activităţi generice şi activităţilor pe care le permit în cele din urmă să îşi reducă substanţial emisiile de gaze cu efect de seră sau să îşi îmbunătăţească substanţial fezabilitatea tehnologică şi economică pentru a facilita extinderea lor. 6. În cazul în care o activitate de cercetare este dedicată uneia sau mai multor activităţi economice considerate activităţi tranzitorii în conformitate cu anexa 4, pentru care criteriile tehnice de selecţie sunt stabilite în prezenta anexă, tehnologiile, produsele sau alte soluţii cercetate permit desfăşurarea activităţilor ţintă cu emisii proiectate substanţial mai mici în comparaţie cu criteriile tehnice de selecţie pentru contribuţia substanţială la atenuarea schimbărilor climatice stabilite în prezenta anexă. În cazul în care o activitate este dedicată uneia sau mai multor activităţi economice considerate a fi activităţi de facilitare în conformitate cu pct.17.1 lit.(i) din Taxonomia pentru finanţare durabilă, pentru care criteriile tehnice de examinare sunt stabilite în prezenta anexă, rezultatele cercetării furnizează tehnologii, procese sau produse inovatoare care permit respectivelor activităţi de facilitare şi activităţilor pe care le facilitează în cele din urmă să îşi reducă substanţial emisiile de GES sau să îşi îmbunătăţească substanţial fezabilitatea tehnologică şi economică pentru a le facilita extinderea. 7. În cazul în care o activitate de cercetare este dedicată uneia sau mai multor activităţi economice considerate a fi activităţi de tranziţie în conformitate cu pct.26 din Taxonomia pentru finanţare durabilă pentru care criteriile tehnice de examinare sunt stabilite în prezenta anexă, tehnologiile, produsele sau alte soluţii cercetate permit ca activităţile vizate să se desfăşoare cu emisii preconizate substanţial mai scăzute în comparaţie cu criteriile tehnice de examinare privind contribuţia substanţială la atenuarea schimbărilor climatice prevăzute în prezenta anexă. În cazul în care o activitate de cercetare este dedicată uneia sau mai multor activităţi economice menţionate în secţiunile 3.7, 3.8, 3.9, 3.11, 3.12, 3.13, 3.14 şi 3.16 din prezenta anexă, tehnologiile, produsele sau alte soluţii fie permit ca activităţile vizate să se desfăşoare cu emisii de GES substanţial mai scăzute, vizând o reducere cu 30% în comparaţie cu valoarea sau valorile de referinţă relevante din cadrul EU ETS (¹), fie sunt dedicate tehnologiilor sau proceselor relevante cu emisii scăzute de dioxid de carbon, acceptate pe scară largă, din aceste sectoare, un exemplu în acest sens fiind electrificarea, în special în ceea ce priveşte încălzirea şi răcirea, hidrogenul ca şi combustibil sau materie primă, CCS, CCU şi biomasa ca şi combustibil sau materie primă, unde biomasa respectă cerinţele relevante prevăzute în secţiunile 4.8, 4.20 şi 4.24 din prezenta anexă. 8. În cazul în care tehnologia, produsul sau altă soluţie care a făcut obiectul cercetării, dezvoltării sau inovării se află la nivelul TRL 6 sau 7, emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă sunt evaluate într-o formă simplificată de către entitatea care efectuează cercetarea. Entitatea dovedeşte că dispune de unul dintre următoarele elemente, acolo unde se aplică: (a) un brevet care nu este mai vechi de 10 ani, asociat tehnologiei, produsului sau altei soluţii, în cazul în care au fost furnizate informaţii cu privire la potenţialul său de reducere a emisiilor de GES; (b) un permis obţinut de la o autoritate competentă pentru exploatarea sitului pentru activităţi demonstrative, asociat tehnologiei, produsului sau altei soluţii inovatoare pe durata proiectului demonstrativ, în cazul în care au fost furnizate informaţii cu privire la potenţialul său de reducere a emisiilor de GES. În cazul în care tehnologia, produsul sau altă soluţie care a făcut obiectul cercetării, dezvoltării sau inovării se situează la nivelul de maturitate tehnologică (TRL) 8 sau la un nivel superior, emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă se calculează utilizând standardul SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018 şi sunt verificate de o parte terţă independentă. * Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10% dintre instalaţii în 2016 şi 2017 (t CO₂ echivalent/t)	- Hotărârea Guvernului nr.86/2025 cu privire la aprobarea Planului naţional integrat privind energia şi clima pentru perioada 2025-2030; - Legea nr.225/2024 cu privire la spaţiile de testare inovativă în materie de reglementare în domeniul energiei; - SM EN ISO 14067:2018 Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerinţe şi orientări pentru cuantificare (versiunea din 04.06.2021); - ISO 14064-1:2018 Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificaţii cu orientări la nivel de organizaţie pentru cuantificarea şi raportarea emisiilor şi absorbţiilor de gaze cu efect de seră (versiunea din 04.06.2021)
9.2.	Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea pentru captarea directă a CO₂ în aer/Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea apropiate de piaţă
M71.1.2; M72.1	Cercetare, cercetare aplicată şi dezvoltare experimentală de soluţii, procese, tehnologii, modele de afaceri şi alte produse dedicate captării directe a CO₂ din atmosferă	1. Activitatea cercetează, dezvoltă sau oferă inovaţii pentru tehnologii, produse sau alte soluţii care sunt dedicate captării directe din aer a CO₂ din atmosferă. 2. Punerea în aplicare a tehnologiilor, a produselor sau a altor soluţii care fac obiectul cercetării în scopul captării directe din aer a CO₂ din atmosferă are potenţialul de a duce la reduceri totale nete ale emisiilor de GES, odată ce vor fi comercializate. 3. În cazul în care tehnologia, produsul sau altă soluţie care a făcut obiectul cercetării, dezvoltării sau inovării se află la nivelurile TRL 1-7, emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă sunt evaluate într-o formă simplificată de către entitatea care efectuează cercetarea. Entitatea dovedeşte că dispune de unul dintre următoarele elemente, acolo unde se aplică: (a) un brevet care nu este mai vechi de 10 ani, asociat tehnologiei, produsului sau altei soluţii, în cazul în care au fost furnizate informaţii cu privire la potenţialul său de reducere a emisiilor de GES; (b) un permis obţinut de la o autoritate competentă pentru exploatarea sitului pentru activităţi demonstrative, asociat tehnologiei, produsului sau altei soluţii inovatoare pe durata proiectului demonstrativ, în cazul în care au fost furnizate informaţii cu privire la potenţialul său de reducere a emisiilor de GES. În cazul în care tehnologia, produsul sau altă soluţie care a făcut obiectul cercetării, dezvoltării sau inovării se situează la nivelul de maturitate tehnologică (TRL) 8 sau la un nivel superior, emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă se calculează utilizând SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018 şi sunt verificate de o parte terţă independentă	- Hotărârea Guvernului nr.86/2025 cu privire la aprobarea Planului naţional integrat privind energia şi clima pentru perioada 2025-2030; - Legea nr.225/2024 cu privire la spaţiile de testare inovativă în materie de reglementare în domeniul energiei; - SM EN ISO 14067:2018 Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerinţe şi orientări pentru cuantificare (versiunea din 04.06.2021); - ISO 14064-1:2018 Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificaţii cu orientări la nivel de organizaţie pentru cuantificarea şi raportarea emisiilor şi absorbţiilor de gaze cu efect de seră (versiunea din 04.06.2021)
9.3.	Servicii profesionale legate de performanţa energetică a clădirilor
M71	Servicii profesionale legate de performanţa energetică a clădirilor	Activitatea constă în una dintre următoarele: (a) consultări tehnice (consultări privind energia, simulări în domeniul energiei, gestionare de proiecte, elaborarea de contracte de performanţă energetică, cursuri de formare specifice) legate de îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor; (b) audituri energetice acreditate şi evaluări ale performanţei clădirilor; (c) servicii de management al energiei; (d) contracte de performanţă energetică; (e) servicii energetice furnizate de societăţi de servicii energetice (ESCO)	Adoptarea Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Programului de Dezvoltare a Sectorului Serviciilor Energetice pentru perioada 2026-2030 (SuperESCO) planificat în Programul Naţional de Aderare a Republicii Moldova la UE

Capitolul III.

ACTIVITĂŢI ELIGIBILE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI

DE ADAPTARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Toate activităţile următoare specifice obiectivului de adaptare sunt, de asemenea, eligibile în conformitate cu criteriile descrise mai jos:

1. Managementul apei, reţelelor de canalizare şi al deşeurilor
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
CCA 5.13	Desalinizare
E36.00; F42.9	Construirea, exploatarea, modernizarea, extinderea şi reînnoirea instalaţiilor de desalinizare în vederea producerii de apă care să fie distribuită în sistemele de alimentare cu apă potabilă. Activitatea economică include captarea apei marine sau salmastre, pre tratarea (cum ar fi tratarea menită să îndepărteze contaminanţii, acumularea de tartru sau ancrasarea membranei), tratarea propriu-zisă (cum ar fi osmoza inversă cu ajutorul tehnologiei membranelor), post tratarea (dezinfectarea şi condiţionarea) şi stocarea apei prelucrate. Activitatea economică include, de asemenea, eliminarea saramurii (apă respinsă), care se realizează prin intermediul unor conducte sau guri de scurgere de adâncime care asigură diluarea sau prin alte tehnici de deversare a saramurii pentru instalaţiile situate în zone mai în interiorul continentului (de exemplu pentru desalinizarea apei salmastre). Activitatea economică poate fi aplicată apelor cu niveluri diferite de salinitate, atât timp cât aceste ape nu se califică drept ape dulci	1. Activitatea economică a pus în aplicare soluţii fizice şi nefizice (“soluţii de adaptare”) care reduc în mod substanţial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă, în conformitate cu anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului, capitolul III, criteriile generice DNSH pentru adaptarea la schimbările climatice, pct.3.2.1. Criterii
2. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
CCA 8.3	Activităţile de programare şi difuzare
J60	Activităţile de programare şi difuzare includ crearea de conţinut sau dobândirea dreptului de a distribui conţinut şi de a difuza ulterior conţinutul respectiv, de exemplu, programe de radio, de televiziune şi programe de date, programe de divertisment, ştiri, talk-show-uri etc., incluzând difuzarea de date, integrate de obicei în transmisiile de radio sau de televiziune Difuzarea poate fi realizată prin diferite tehnologii, fără fir (over-the-air), prin satelit, printr-o reţea prin cablu sau prin internet. Aceasta include, de asemenea, producţia de programe care sunt de obicei destinate unui public restrâns (format limitat, cum ar fi ştirile, emisiunile sportive, programele cu scop educativ şi programele pentru tineret), pe bază de abonament sau taxă, către un terţ, în vederea radiodifuzării ulterioare către public	1. Activitatea economică a pus în aplicare soluţii fizice şi nefizice (“soluţii de adaptare”) care reduc în mod substanţial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă, în conformitate cu anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului, capitolul III, criteriile generice DNSH pentru adaptarea la schimbările climatice, pct.3.2.1. Criterii	-
CCA 8.4	Software care permite gestionarea riscurilor climatice fizice şi adaptarea la acestea
J62.01	Activităţi de dezvoltare sau programare de software care vizează furnizarea de software pentru: (a) prognoza, proiecţia şi monitorizarea riscurilor climatice; (b) sisteme de alertă timpurie pentru riscurile climatice; (c) gestionarea riscurilor climatice Activitatea economică nu include dezvoltarea şi programarea de software ca parte a activităţilor de inginerie şi a consultanţei tehnice conexe care vizează în mod specific adaptarea la schimbările climatice (a se vedea secţiunea 9.1), cercetarea, dezvoltarea şi inovarea apropiate de piaţă (a se vedea secţiunea 9.2) şi ca parte a consultanţei pentru gestionarea riscurilor climatice şi adaptarea la acestea (a se vedea secţiunea 9.3)	1. Activitatea elimină barierele informaţionale, tehnologice sau în materie de capacităţi din calea adaptării. 2. Activitatea utilizează o metodologie şi date care: (a) se bazează pe cele mai bune practici şi pe orientările disponibile şi iau în considerare cele mai recente cunoştinţe ştiinţifice legate de analiza vulnerabilităţii şi a riscurilor şi metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicaţii ştiinţifice evaluate inter pares şi cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată; (b) sunt în concordanţă cu standardele şi orientările privind adaptarea la schimbările climatice şi gestionarea riscurilor şi reducerea riscurilor de dezastre, inclusiv, de exemplu, EN ISO 14090 pentru înţelegerea impactului şi a incertitudinilor climatice şi utilizarea acestora în procesul decizional, precum şi EN ISO 14091 privind vulnerabilitatea climatică, impactul climatic şi evaluarea riscurilor climatice, Orientările tehnice privind evaluarea şi planificarea cuprinzătoare a riscurilor în contextul schimbărilor climatice şi Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre. 3. Componenta de software dezvoltată: (a) vizează să permită gestionarea riscurilor climatice fizice legate de pericolele enumerate în anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului, capitolul III, criteriile generice DNSH pentru adaptarea la schimbările climatice, pct.3.2.2. Clasificarea pericolelor legate de climă; (b) nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de rezilienţă la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor şi al altor activităţi economice; (c) favorizează, în măsura posibilului, soluţiile bazate pe natură; (d) este coerentă cu strategiile şi planurile de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau naţional; (e) este monitorizată şi măsurată pe baza unor indicatori predefiniţi, iar în cazul în care aceşti indicatori nu sunt îndepliniţi, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere. * Soluţiile bazate pe natură sunt definite ca “soluţii inspirate şi sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale şi economice şi contribuie la consolidarea rezilienţei. Aceste soluţii aduc într-o mai mare măsură şi în mod mai diversificat natura, precum şi elementele şi procesele naturale în oraşe, în peisajele terestre şi marine, prin intervenţii sistemice adaptate la realitatea locală şi eficiente din punctul de vedere al resurselor”	- Hotărârea Guvernului nr.804/2024 cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de reducere a riscurilor dezastrelor pentru perioada 2024-2030; - Rapoartele de evaluare a schimbărilor climatice: impact, adaptare şi vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), organismul Naţiunilor Unite pentru evaluarea produselor ştiinţifice legate de schimbările climatice; - Serviciile Copernicus şi serviciul de alertă timpurie Galileo gestionate de Comisia Europeană; - Standardul EN ISO 14090:2019, Adaptarea la schimbările climatice – Principii, cerinţe şi orientări (versiunea din 27.06.2023); - EN ISO 14091:2021, Adaptarea la schimbările climatice – Orientări privind vulnerabilitatea, impactul şi evaluarea riscurilor (versiunea din 27.06.2023); - Orientări tehnice privind evaluarea şi planificarea cuprinzătoare a riscurilor în contextul schimbărilor climatice; - Cadrul Sendai pentru reducerea riscului de dezastre 2015-2030; - Soluţiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversităţii şi sprijină furnizarea unei serii de servicii ecosistemice (versiunea din 27.06.2023)
3. Activităţile specializate, ştiinţifice şi tehnice
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
CCA 9.1	Activităţile de inginerie şi consultanţă tehnică asociată dedicate adaptării la schimbările climatice
M71.12	Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică asociată dedicate adaptării la schimbările climatice	Activitatea economică vizează în principal furnizarea de consultanţă care sprijină una sau mai multe activităţi economice pentru care sunt stabilite, în prezenta anexă, criteriile tehnice de examinare, să îndeplinească criteriile respective privind contribuţia substanţială la adaptarea la schimbările climatice, respectând în acelaşi timp criteriile relevante pentru a nu aduce prejudicii semnificative altor obiective de mediu. Activitatea economică respectă unul dintre următoarele criterii: (a) utilizează tehnici de modelare de ultimă generaţie care: (i) reflectă în mod corespunzător riscurile legate de schimbările climatice; (ii) nu se bazează doar pe tendinţele istorice; (iii) integrează scenarii orientate spre viitor; (b) elaborează modele şi proiecţii climatice, servicii şi evaluări ale impactului, cele mai bune cunoştinţe ştiinţifice disponibile pentru analiza vulnerabilităţii şi a riscurilor şi metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice şi cu publicaţiile ştiinţifice evaluate inter pares. Activitatea economică elimină barierele de natură informaţională, financiară, tehnologică şi de capacitate cu care se confruntă adaptarea. Potenţialul de reducere a impacturilor materiale cauzate de riscurile climatice este cartografiat printr-o evaluare robustă a riscurilor climatice din activitatea economică vizată. Activităţile din domeniul proiectării arhitecturale iau în considerare orientările privind rezilienţa la efectele schimbărilor climatice, modelarea pericolelor legate de climă şi permit adaptarea construcţiilor şi a infrastructurii, inclusiv a codurilor construcţiilor şi a sistemelor integrate de gestionare. Soluţiile de adaptare puse în aplicare: (a) nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de rezilienţă la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor şi al altor activităţi economice; (b) favorizează soluţiile bazate pe natură* sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde; (c) sunt coerente cu planurile şi strategiile naţionale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau naţional; (d) sunt monitorizate şi măsurate pe baza unor indicatori predefiniţi, iar în cazul în care aceşti indicatori nu sunt îndepliniţi, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere; (e) în cazul în care soluţia pusă în aplicare este o soluţie fizică şi constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluţia îndeplineşte criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul “a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activităţii respective. *Soluţiile bazate pe natură sunt definite ca “soluţii inspirate şi sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale şi economice şi contribuie la consolidarea rezilienţei. Aceste soluţii aduc într-o mai mare măsură şi în mod mai diversificat natura, precum şi elementele şi procesele naturale în oraşe, în peisajele terestre şi marine, prin intervenţii sistemice adaptate la realitatea locală şi eficiente din punctul de vedere al resurselor”. Aşadar, soluţiile bazate pe natură sunt benefice pentru biodiversitate şi sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice
CCA 9.2	Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea apropiate de piaţă
M71.1.2; M72.1	Cercetarea, cercetarea aplicată şi dezvoltarea experimentală de soluţii, procese, tehnologii, modele de afaceri şi alte produse dedicate reducerii, evitării sau eliminării emisiilor de GES (CD&I) pentru care capacitatea de a reduce, elimina sau evita emisiile de GES în activităţile economice vizate a fost demonstrată cel puţin într-un mediu relevant	1. Activitatea economică cercetează, inovează sau dezvoltă soluţii, tehnologii, produse, procese sau modele de afaceri, inclusiv soluţii bazate pe natură şi inspirate de natură, care permit uneia sau mai multor activităţi pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă să îndeplinească criteriile respective privind contribuţia substanţială la adaptarea la schimbările climatice în vederea sporirii rezilienţei acestora la schimbările climatice, respectând totodată criteriile relevante pentru a nu aduce prejudicii semnificative altor obiective de mediu. 2. În cazul în care tehnologia, produsul sau altă soluţie care face obiectul cercetării, dezvoltării sau inovării permite deja unei activităţi sau mai multor activităţi menţionate în prezenta anexă să îndeplinească criteriile tehnice de examinare privind contribuţia substanţială, activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare se axează pe furnizarea de tehnologii, produse sau alte soluţii care prezintă avantaje noi şi semnificative, cum ar fi performanţe mai bune sau costuri mai mici. 3. Activitatea economică elimină barierele de natură informaţională, financiară, tehnologică şi de capacitate cu care se confruntă adaptarea, prin soluţii, tehnologii, produse, procese sau modele de afaceri noi sau îmbunătăţite, inclusiv prin soluţii bazate pe natură. 4. Activitatea economică are potenţialul de a reduce impactul material provocat într-o altă activitate economică de riscurile climatice identificate printr-o evaluare solidă a riscurilor climatice, prin dezvoltarea, cercetarea sau inovarea de soluţii, tehnologii, produse, procese sau modele de afaceri al căror potenţial de reducere a riscurilor a fost demonstrat cel puţin într-un mediu operaţional la scară precomercială şi care sunt susţinute, de asemenea, de cel puţin unul dintre următoarele elemente: (a) prima utilizare a unui brevet care nu este mai vechi de 10 ani şi care este asociat soluţiei, tehnologiei, produsului, procesului sau modelului de afaceri; (b) alte forme de drepturi de proprietate intelectuală asociate cu soluţia, tehnologia, produsul, procesul sau modelul de afaceri, cum ar fi secretele comerciale, mărcile comerciale sau drepturile de autor; (c) un permis obţinut de la o autoritate competentă pentru exploatarea sitului pentru activităţi demonstrative, asociat soluţiei, tehnologiei, produsului, procesului sau modelului de afaceri pe durata proiectului demonstrativ. 5. Activitatea economică utilizează proiecţii climatice şi evaluări ale impactului de ultimă generaţie, cele mai bune cunoştinţe ştiinţifice disponibile în ceea ce priveşte analiza vulnerabilităţii şi a riscurilor şi metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice şi cu publicaţiile ştiinţifice evaluate inter pares, ca referinţă pentru soluţiile, tehnologiile, produsele, procesele sau modelele de afaceri pe care le dezvoltă
CCA 9.3	Consultanţa pentru gestionarea riscurilor climatice fizice si adaptarea la acestea
M74.90	Furnizarea sau contractarea de activităţi de consultanţă care să permită întreprinderilor sau organizaţiilor să gestioneze riscurile climatice fizice. Activitatea economică se desfăşoară având cel puţin unul dintre următoarele obiective - furnizarea sau sprijinirea efectuării de evaluări ale impactului climatic, ale vulnerabilităţii climatice sau ale riscurilor climatice; - elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea sau evaluarea strategiilor, a planurilor sau a măsurilor de gestionare a riscurilor climatice fizice. Activitatea economică nu include consultanţa tehnică legată de activităţile de inginerie care vizează în mod specific adaptarea la schimbările climatice (a se vedea secţiunea 9.1 din prezenta anexă), cercetarea, dezvoltarea şi inovarea apropiate de piaţă (a se vedea secţiunea 9.2 din prezenta anexă) şi consultanţa ca parte a dezvoltării sau programării de software care să permită gestionarea riscurilor climatice fizice şi adaptarea la acestea (a se vedea secţiunea 8.4 din prezenta anexă)	1. Activitatea elimină barierele informaţionale, tehnologice sau în materie de capacităţi din calea adaptării. 2. Activitatea utilizează o metodologie şi date care: (a) se bazează pe cele mai bune practici şi pe orientările disponibile şi iau în considerare cele mai recente cunoştinţe ştiinţifice legate de analiza vulnerabilităţii şi a riscurilor şi metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicaţii ştiinţifice evaluate inter pares şi cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată; (b) sunt în concordanţă cu standardele şi orientările privind adaptarea la schimbările climatice şi gestionarea riscurilor şi reducerea riscurilor de dezastre, inclusiv, de exemplu, EN ISO 14090:2019 pentru înţelegerea impactului şi a incertitudinilor climatice şi utilizarea acestora în procesul decizional, precum şi ISO 14091:2021 privind vulnerabilitatea climatică, impactul climatic şi evaluarea riscurilor climatice, Orientările tehnice privind evaluarea şi planificarea cuprinzătoare a riscurilor în contextul schimbărilor climatice şi Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre. 3. Strategiile, planurile şi măsurile de gestionare a riscurilor climatice care sunt elaborate: (a) nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de rezilienţă la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor şi al altor activităţi economice; (b) favorizează soluţiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde; (c) sunt coerente cu strategiile şi planurile de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau naţional; (d) sunt monitorizate şi măsurate pe baza unor indicatori predefiniţi, iar în cazul în care aceşti indicatori nu sunt îndepliniţi, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere	- Rapoartele de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare şi vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), organismul Naţiunilor Unite pentru evaluarea ştiinţei legate de schimbările climatice; - Serviciile Copernicus şi serviciul de alertă timpurie Galileo gestionate de Comisia Europeană; - Standardul ISO 14090:2019, Adaptarea la schimbările climatice – Principii, cerinţe şi orientări (versiunea din 27.06.2023); - ISO 14091:2021, Adaptarea la schimbările climatice – Orientări privind evaluarea vulnerabilităţii, a impactului şi a riscurilor (versiunea din 27.06.2023); - Orientări tehnice privind evaluarea şi planificarea cuprinzătoare a riscurilor în contextul schimbărilor climatice; - Cadrul Sendai pentru reducerea riscului de dezastre 2015-2030
4. Activităţi financiare şi de asigurări
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
CCA10.1	Asigurarea generală: subscrierea pericolelor legate de climă
K65.12	Furnizarea următoarelor servicii de asigurare (altele decât asigurarea de viaţă): (a) asigurarea pentru cheltuieli medicale; (b) asigurarea de protecţie a veniturilor; (c) asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale; (d) asigurarea de răspundere civilă auto; (e) alte asigurări auto; (f) asigurare maritimă, de aviaţie şi de transport; (g) asigurare de incendiu şi alte asigurări de bunuri; (h) asigurare de asistenţă	Ocuparea unei poziţii de lider în modelarea şi stabilirea preţurilor pentru riscurile climatice: 1.1. Activitatea de asigurare utilizează tehnici de modelare de ultimă generaţie care: (a) reflectă în mod corespunzător riscurile legate de schimbările climatice; (b) nu se bazează doar pe tendinţele istorice; (c) integrează scenarii orientate spre viitor. 1.2. Asigurătorul face public modul în care riscurile legate de schimbările climatice sunt luate în considerare în activitatea de asigurare. 1.3. Cu excepţia restricţiilor legale privind condiţiile contractuale şi primele de asigurare, activitatea de asigurare oferă stimulente pentru reducerea riscurilor, stabilind condiţiile (preliminare) pentru acoperirea riscului prin asigurare şi acţionând ca semnal de preţ al riscului. În sensul prezentului punct, primele reduse sau franşizele, care să fie eventual bazate pe informaţii justificative privind acţiunile existente/posibile, pentru deţinătorii de poliţe de asigurare care protejează un activ sau o activitate împotriva daunelor provocate de catastrofele naturale pot fi considerate drept un stimulent pentru reducerea riscurilor. 1.4. După un eveniment legat de riscurile climatice, asigurătorul furnizează informaţii cu privire la condiţiile în care acoperirea în cadrul activităţii de asigurare ar putea fi reînnoită sau menţinută şi, în special, cu privire la beneficiile unei construcţii mai bune în contextul respectiv. 2. Proiectarea produsului: 2.1. Produsele de asigurare vândute în cadrul activităţii de asigurare oferă recompense în funcţie de riscuri pentru acţiunile preventive întreprinse de deţinătorii de poliţe de asigurare. În sensul prezentului punct, în cazul în care un deţinător de poliţă de asigurare investeşte în măsuri de adaptare, primele mai mici pot fi considerate drept o recompensă în funcţie de riscuri pentru acţiunile preventive întreprinse de deţinătorii de poliţe de asigurare. Prin derogare de la prezentul punct, în cazul în care restricţiile legale privind condiţiile contractuale şi primele de asigurare împiedică societatea de asigurare sau de reasigurare să furnizeze recompense în funcţie de riscuri, produsele de asigurare pot, în schimb, să ofere clienţilor măsuri legate de un activ, de o activitate sau de persoane care previn catastrofele naturale sau protejează împotriva acestora. Astfel de măsuri pot fi furnizate clienţilor sub formă de informaţii sau consiliere cu privire la riscurile climatice şi la măsurile preventive pe care le-ar putea lua clienţii. 2.2. Strategia de distribuţie pentru astfel de produse cuprinde măsuri menite să garanteze faptul că deţinătorii de poliţe de asigurare sunt informaţi cu privire la relevanţa măsurilor preventive pe care le-ar putea lua pentru termenii şi condiţiile acoperirii asigurării, inclusiv cu privire la orice impact al unor astfel de măsuri asupra acoperirii asigurării sau asupra nivelului primei. 3. Soluţii inovatoare în materie de acoperire a asigurărilor: 3.1. Produsele de asigurare vândute în cadrul activităţii de asigurare oferă acoperire pentru pericolele legate de climă (Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului, capitolul III, criteriile generice DNSH pentru adaptarea la schimbările climatice, pct.3.2.2. Clasificarea pericolelor legate de climă), atunci când cererea din partea deţinătorilor de poliţe de asigurare şi nevoile acestora impun acest lucru. 3.2. În funcţie de cererile din partea clienţilor individuali şi de nevoile acestora, produsele pot include soluţii specifice de transfer al riscurilor, cum ar fi protecţia împotriva întreruperii activităţii, a întreruperii neprevăzute a activităţii, a altor factori de pierdere nefizici legaţi de daune, a efectelor în cascadă şi a interdependenţelor pericolelor (pericolele secundare), a efectelor în cascadă ale pericolelor naturale şi tehnologice care intră în interacţiune, a defecţiunilor infrastructurii critice. 4. Schimbul de date: 4.1. O parte semnificativă a datelor privind pierderile legate de activitatea asigurătorului sunt puse, în mod gratuit, la dispoziţia uneia sau a mai multor autorităţi publice, în scopul cercetării analitice. Respectivele autorităţi publice declară că utilizează datele în scopul îmbunătăţirii adaptării societăţii la schimbările climatice într-o regiune ori ţară sau la nivel internaţional, iar asigurătorul furnizează datele la un nivel de granularitate care să fie suficient pentru utilizarea declarată de către autorităţile publice respective. 4.2. În cazul în care asigurătorul nu face încă schimb de astfel de date cu o autoritate publică în scopul susmenţionat, acesta şi-a declarat intenţia de a pune, în mod gratuit, datele sale la dispoziţia terţilor interesaţi şi a indicat condiţiile în care poate avea loc schimbul de astfel de date. Respectiva declaraţie de intenţie de a pune la dispoziţie datele disponibile este uşor de accesat de către autorităţile publice relevante, inclusiv pe site-ul internet al asigurătorului. 5. Nivel ridicat al serviciilor în situaţii post-dezastru: Cererile de despăgubire din cadrul activităţii de asigurare, atât cele în curs, cât şi cele rezultate în urma unor evenimente generatoare de pierdere la scară largă care rezultă din riscurile climatice, sunt tratate în mod echitabil faţă de clienţi, în conformitate cu standarde ridicate de tratare a cererilor de despăgubire şi în timp util, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, şi nu a existat nicio omisiune în acest sens, în contextul recentelor evenimente generatoare de pierdere la scară largă. Informaţiile referitoare la procedurile privind măsurile suplimentare adoptate în cazul unor evenimente generatoare de pierdere la scară largă sunt disponibile pentru publicul larg	- Legea nr.92/2022 privind activitatea de asigurare şi reasigurare; - Lega nr.106/2022 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru pagube produse de vehicule; - Legea nr.195/2024 privind protecţia datelor cu caracter personal
CCA 10.2	Reasigurarea
K65.20	Acoperirea riscurilor care decurg din pericolele legate de schimbările climatice prevăzute în anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului, capitolul III, criteriile generice DNSH pentru adaptarea la schimbările climatice, pct.3.2.1. Criterii, cedate de către asigurător reasigurătorului. Acoperirea este stabilită într-un acord încheiat între asigurător şi reasigurător în care se precizează produsele asigurătorilor (“produsul-suport”) din care provin riscurile cedate. Un intermediar de reasigurări poate fi implicat în pregătirea sau încheierea acordului contractual dintre asigurător şi reasigurător	Ocuparea unei poziţii de lider în modelarea şi stabilirea preţurilor pentru riscurile climatice: 1.1. Activitatea de reasigurare utilizează tehnici de modelare de ultimă generaţie care: (a) sunt utilizate pentru a reflecta în mod corespunzător, în nivelul primei, expunerea, pericolul şi vulnerabilitatea la riscurile legate de schimbările climatice, precum şi măsurile luate de deţinătorul poliţei de asigurare pentru a proteja activul asigurat sau activitatea asigurată împotriva riscurilor respective, în cazul în care aceste informaţii sunt furnizate reasigurătorului de către asigurător; (b) nu se bazează doar pe tendinţele istorice; (c) integrează scenarii orientate spre viitor. 1.2. Reasigurătorul face public modul în care riscurile care decurg din pericolele legate de climă sunt luate în considerare în activitatea de reasigurare. 2. Sprijinirea dezvoltării şi a furnizării de produse de facilitare de reasigurare generală: 2.1. Produsele-suport ale activităţii de reasigurare acoperă riscurile care decurg din pericolele legate de climă şi recompensează, într-un mod bazat pe riscuri şi fără a aduce atingere restricţiilor legale privind condiţiile contractuale şi primelor de asigurare, acţiunile preventive întreprinse de deţinătorii de poliţe ale asigurătorului. 2.2. Activitatea de reasigurare respectă unul sau mai multe dintre următoarele criterii: (a) în cazul în care asigurătorul doreşte acest lucru, reasigurătorul colaborează cu asigurătorul, fie direct, fie printr-un intermediar de reasigurări, pe durata dezvoltării produsului-suport prin: (i) discutarea posibilelor soluţii de reasigurare pe care reasigurătorul este dispus să le ofere în legătură cu produsul respectiv. Produsul final este introdus pe piaţă utilizând una dintre soluţiile de reasigurare care au fost discutate cu reasigurătorul în faza de dezvoltare a produsului; (ii) furnizarea de date sau de alte tipuri de consultanţă tehnică care să permită asigurătorului să fixeze preţul atât pentru acoperirea riscurilor care decurg din pericole legate de climă, cât şi pentru recompensele în funcţie de riscuri pentru acţiunile preventive întreprinse de deţinătorii de poliţe ale asigurătorului; (b) în lipsa acordului de reasigurare sau a unui acord de reasigurare comparabil, asigurătorul probabil şi-ar reduce sau şi-ar întrerupe acoperirea în cadrul produsului-suport; (c) reasigurătorul furnizează, ca parte a relaţiei de afaceri cu asigurătorul sau cu intermediarul de reasigurări, date sau alte tipuri de consultanţă tehnică sau ambele, astfel încât să îi permită asigurătorului să ofere acoperire pentru riscurile care decurg din pericole legate de climă, iar acoperirea permite oferirea de recompense în funcţie de riscuri pentru acţiunile preventive întreprinse de deţinătorii de poliţe ale asigurătorului. 2.3. În cazul în care un produs de reasigurare se aplică la nivelul unui portofoliu de produse-suport, numai o parte din produsele-suport ale activităţii de reasigurare pot acoperi riscurile care decurg din pericolele legate de climă şi pot recompensa, în funcţie de riscuri, măsurile preventive luate de deţinătorii de poliţe de asigurare ale asigurătorului în sensul pct.2.1. În acest caz, reasigurătorul este în măsură să identifice ponderea din primele de reasigurare care este legată de produsele-suport respective. 3. Soluţii inovatoare în materie de acoperire a reasigurărilor: 3.1. Produsele de reasigurare vândute în cadrul activităţii de reasigurare oferă acoperire pentru riscurile care decurg din pericole legate de climă atunci când cererea din partea clienţilor asigurătorului şi nevoile acestora, bazate pe produsele-suport, impun acest lucru. Aceste produse de asigurare reflectă în mod adecvat recompensele în funcţie de riscuri pentru acţiunile preventive întreprinse de deţinătorii de poliţe ale asigurătorului. 3.2. În funcţie de cererea din partea clienţilor individuali ai asigurătorului şi de nevoile acestora, produsele de reasigurare pot include soluţii specifice de transfer al riscurilor, printre care se pot număra protecţia împotriva întreruperii activităţii, a întreruperii neprevăzute a activităţii, a altor factori de pierdere nefizici legaţi de daune, a efectelor în cascadă şi a interdependenţelor pericolelor (pericolele secundare), a efectelor în cascadă ale pericolelor naturale şi tehnologice care intră în interacţiune sau a defecţiunilor infrastructurii critice. 4. Schimbul de date: 4.1. O parte semnificativă a datelor privind pierderile legate de activitatea reasigurătorului sunt puse, în mod gratuit, la dispoziţia uneia sau a mai multor autorităţi publice, în scopul cercetării analitice. Respectivele autorităţi publice declară că utilizează datele în scopul îmbunătăţirii adaptării societăţii la schimbările climatice într-o regiune ori ţară sau la nivel internaţional, iar reasigurătorul furnizează datele la un nivel de granularitate care să fie suficient pentru utilizarea declarată de către autorităţile publice respective. 4.2. În cazul în care reasigurătorul nu face încă schimb de astfel de date cu o autoritate publică în scopul susmenţionat, acesta şi-a declarat intenţia de a pune, în mod gratuit, datele sale la dispoziţia terţilor interesaţi şi a indicat condiţiile în care poate avea loc schimbul de astfel de date. Respectiva declaraţie de intenţie de a pune la dispoziţie datele disponibile este uşor de accesat de către autorităţile publice relevante, inclusiv pe site-ul internet al reasigurătorului. 5. Nivel ridicat al serviciilor în situaţii post-dezastru: Cererile de despăgubire din cadrul activităţii de reasigurare, atât cele în curs, cât şi cele rezultate în urma unor evenimente generatoare de pierdere la scară largă care rezultă din riscurile ce decurg din pericole legate de climă, sunt tratate în mod echitabil faţă de clienţi, în conformitate cu standarde ridicate de tratare a cererilor de despăgubire şi în timp util, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, şi nu a existat nicio omisiune în acest sens, în contextul evenimentelor recente generatoare de pierdere la scară largă. După caz, reasigurătorul sprijină asigurătorul sau intermediarul de reasigurări la evaluarea daunelor din cadrul produsului-suport. Informaţiile referitoare la procedurile privind măsurile suplimentare adoptate de reasigurător în cazul unor evenimente generatoare de pierdere la scară largă sunt disponibile pentru publicul larg	- Legea nr.92/2022 privind activitatea de asigurare sau de reasigurare, art.4: intermediar de reasigurare ˗ broker de reasigurare care desfăşoară activitate de intermediere în reasigurări în schimbul unei remuneraţii; - Legea nr.195/2024 privind protecţia datelor cu caracter personal
5. Învăţământul
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
CCA 11.1	Învăţământul
P85	Învăţământ public sau privat la orice nivel sau pentru orice profesie. Cursurile pot fi orale sau scrise şi pot fi oferite prin radio, televiziune, internet sau prin corespondenţă. Activitatea include educaţia oferită de diferite instituţii în cadrul sistemului şcolar obişnuit la diferite niveluri, precum şi programele de educaţie şi de alfabetizare pentru adulţi, inclusiv în cadrul şcolilor militare, al academiilor şi al şcolilor penitenciare, la nivelurile lor respective	1. Activitatea economică a pus în aplicare soluţii fizice şi nefizice (“soluţii de adaptare”) care reduc în mod substanţial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă. 2. Se aplică criteriile generice DNSH pentru adaptarea la schimbările climatice din anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului, capitolul III, pct.3.2.1. Criterii
6. Sănătatea umană şi asistenţa socială
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
CCA 12.1	Activităţi de îngrijire cu cazare
Q 87	Furnizarea de servicii de îngrijire cu cazare, combinate fie cu asistenţă medicală, fie cu îngrijire de tip supraveghere sau cu alte tipuri de îngrijire necesare persoanelor cazate în acest tip de unităţi de îngrijire medicală. Unităţile în cauză reprezintă o parte semnificativă a procesului de producţie, iar serviciile de îngrijire furnizate sunt o combinaţie de servicii sociale şi de servicii de sănătate, serviciile de sănătate constând în mare măsură într-un anumit nivel de servicii de îngrijire medicală	1. Activitatea economică a pus în aplicare soluţii fizice şi nefizice (“soluţii de adaptare”) care reduc în mod substanţial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă. 2. Se aplică criteriile generice DNSH pentru adaptarea la schimbările climatice din anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului, capitolul III, pct.3.2.1. Criterii
7. Artele, spectacolele şi activităţile recreative
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
CCA 13.1	Activităţi creative, artistice şi de spectacol
R90	Activităţile creative, artistice şi de spectacol includ furnizarea de servicii pentru a răspunde intereselor culturale şi de divertisment ale clienţilor Printre aceste activităţi se numără producţia şi promovarea de spectacole live, evenimente sau expoziţii destinate vizionării de către public şi participarea la acestea, precum şi furnizarea de competenţe artistice, creative sau tehnice pentru realizarea de produse artistice şi de spectacole live. Aceste activităţi nu includ exploatarea muzeelor de toate tipurile, a grădinilor botanice şi zoologice, activităţile de conservare a siturilor istorice şi a rezervaţiilor naturale, activităţile de jocuri de noroc şi pariurile, şi nici activităţile sportive şi recreative	1. Activitatea economică a pus în aplicare soluţii fizice şi nefizice (“soluţii de adaptare”) care reduc în mod substanţial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă. 2. Se aplică criteriile generice DNSH pentru adaptarea la schimbările climatice din anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului, capitolul III, pct.3.2.1. Criterii
CCA 13.2	Activităţile bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi activităţi culturale
R91	Activităţile bibliotecilor, arhivelor şi muzeelor şi activităţile culturale includ activităţile bibliotecilor şi arhivelor, exploatarea muzeelor de toate tipurile, a grădinilor botanice şi zoologice, exploatarea siturilor istorice şi activităţile rezervaţiilor naturale Aceste activităţi includ, de asemenea, conservarea şi expunerea obiectelor, siturilor şi minunilor naturale de interes istoric, cultural sau educaţional, inclusiv a siturilor care fac parte din patrimoniul mondial. Aceste activităţi exclud activităţile sportive şi recreative, cum ar fi exploatarea plajelor pentru scăldat şi a parcurilor de distracţii	1. Activitatea economică a pus în aplicare soluţii fizice şi nefizice (“soluţii de adaptare”) care reduc în mod substanţial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă. 2. Se aplică criteriile generice DNSH pentru adaptarea la schimbările climatice din anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului, capitolul III, pct.3.2.1. Criterii
CCA 13.3	Producţia de filme artistice, de programe video şi de televiziune, înregistrări sonore şi de editare muzicală
J59	Producţia de filme artistice şi de programe video şi de televiziune, înregistrările sonore şi activităţile de editare muzicală includ producţia de filme artistice destinate a fi difuzate în cinematografe sau prin intermediul altor platforme, pe suport de film, bandă video sau disc, menite să fie proiectate direct în cinematografe sau difuzate la televiziune, activităţile de sprijin precum editarea, decupajul sau dublarea filmelor, distribuţia filmelor artistice şi a altor producţii cinematografice către alte sectoare, precum şi proiecţia filmelor artistice sau a altor producţii cinematografice Cumpărarea şi vânzarea drepturilor de distribuire a filmelor artistice sau a altor producţii cinematografice sunt, de asemenea, incluse în această categorie. Aceste activităţi includ, de asemenea, activităţile de înregistrări sonore, inclusiv producţia de înregistrări audio originale, difuzarea, promovarea şi distribuirea acestora, editarea muzicală, precum şi activităţile de servicii de înregistrare audio într-un studio sau în alt loc	1. Activitatea economică a pus în aplicare soluţii fizice şi nefizice (“soluţii de adaptare”) care reduc în mod substanţial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă. 2. Se aplică criteriile generice DNSH pentru adaptarea la schimbările climatice din anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului, capitolul III, pct.3.2.1. Criterii
8. Gestionarea riscului de dezastre
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
CCA 14.1	Servicii de urgenţă
A2.40; B9.10; E39.00; H52.23; N80.20; Q84; O84.25; Q86.10; Q86.90; Q88.99	1. Activităţi ale serviciilor de urgenţă, inclusiv: (a) coordonarea răspunsului în caz de dezastre pentru înfiinţarea şi operarea de instalaţii şi echipe de evaluare, coordonare sau pregătire, cum ar fi centrele permanente de coordonare a răspunsului în caz de urgenţă sau centrele de coordonare a operaţiunilor la faţa locului, în locaţiile în care survenit o situaţie de urgenţă. Operaţiile de intervenţie de urgenţă includ comanda, evaluarea sau analiza, planificarea, stabilirea de legături sau coordonarea, comunicarea şi acoperirea mediatică; (b) serviciile de sănătate de urgenţă, şi anume acordarea primului ajutor de urgenţă şi asistenţa medicală acordată pacienţilor pe teren, în spitale temporare de campanie, inclusiv în spitale militare sau în unităţi medicale care tratează pacienţi în regim spitalicesc sau ambulatoriu care au fost afectaţi de o situaţie de urgenţă, ţinând seama de orientările internaţionale recunoscute pentru utilizarea spitalelor de campanie. Acestea includ: (i) primirea pacienţilor, realizarea de screeninguri şi clasificarea pacienţilor pe profiluri (triaj) la locul dezastrului sau într-o unitate medicală; (ii) acordarea primului ajutor; (iii) stabilizarea pacienţilor şi transferul urgenţelor grave, traumatice şi netraumatice, după caz, pregătirea pacienţilor pentru a fi transportaţi într-o unitate medicală în vederea continuării tratamentului; (iv) acordarea de asistenţă medicală avansată în vederea menţinerii funcţiilor vitale; (v) servicii de anestezie, imagistică, sterilizare, laborator şi transfuzie de sânge legate de situaţii de urgenţă în materie de sănătate; (vi) efectuarea unei intervenţii chirurgicale vizând limitarea deteriorării funcţiilor vitale, a unei intervenţii chirurgicale generale de urgenţă; (vii) îngrijire pentru urgenţe minore, traumatice şi netraumatice; (viii) evacuarea medicală a victimelor dezastrelor, inclusiv folosind mijloace de transport terestru, fluvial şi aerian; (c) ajutor în caz de dezastre, şi anume activităţi ad-hoc la faţa locului în urma unui dezastru, cum ar fi înfiinţarea şi gestionarea centrelor de evacuare în coordonare cu structurile existente, cu autorităţile locale şi cu organizaţiile internaţionale, până la preluarea acestor sarcini de către autorităţile locale sau organizaţiile umanitare, şi furnizarea de produse de primă necesitate (cum ar fi medicamente, alimente, apă, îmbrăcăminte călduroasă, pături pentru persoanele afectate de dezastru), în timpul şi imediat după producerea dezastrului. Acestea includ: (i) desemnarea pregătitoare şi asigurarea disponibilităţii unităţilor improvizate de ajutor în caz de dezastre, cum ar fi centrele comunitare de evacuare, punctele de distribuire a apei, a alimentelor şi a ajutorului, precum şi alte structuri similare; (ii) instruirea personalului de intervenţie în caz de dezastre în cazul în care are loc o predare a responsabilităţilor; (d) operaţiuni de căutare şi salvare, cum ar fi căutarea, localizarea şi salvarea victimelor aflate în pericol sau în pericol iminent, care sunt blocate într-o situaţie de inundaţii, se află sub dărâmături, s-au rătăcit, sunt blocate sau izolate fără a avea capacităţi sau mijloace de evacuare, sunt date dispărute pe uscat şi pe apă. Activităţile sunt efectuate în conformitate cu orientările internaţionale. Acestea includ: (i) căutări la sol, pe apă şi din aer, inclusiv cu câini de căutare sau cu echipamente tehnice de căutare; (ii) salvare, inclusiv ridicare şi deplasare; (iii) ajutor pentru salvarea de vieţi şi furnizarea de produse de primă necesitate; (iv) spargere, pătrundere şi tăiere; (v) hamuri speciale pentru operaţiuni de salvare; (vi) realizarea de cofraje de susţinere; (e) intervenţii legate de materialele periculoase, cum ar fi detectarea şi izolarea materialelor periculoase, limitate la cazurile în care acestea sunt desfăşurate în timpul sau în perioada imediat ulterioară unui incident legat de materialele periculoase, în scopul reducerii imediate a riscurilor, activităţi are includ: decontaminarea solurilor şi a apelor subterane la locul poluării, fie in situ, fie ex situ, prin metode mecanice, chimice sau biologice; decontaminarea instalaţiilor sau a siturilor industriale, inclusiv a centralelor şi a amplasamentelor nucleare; decontaminarea şi curăţarea apelor de suprafaţă în urma poluării accidentale, de exemplu prin colectarea poluanţilor sau prin aplicarea de substanţe chimice; curăţarea scurgerilor de petrol şi a altor poluări survenite la nivelul solului, în apele de suprafaţă, în oceane şi mări, inclusiv în zonele costiere; reducerea utilizării azbestului, a vopselelor cu plumb şi a altor materiale toxice. Acestea includ: (i) identificarea pericolelor de natură chimică şi detectarea pericolelor de natură radiologică cu ajutorul unei combinaţii de echipamente portabile, mobile şi de laborator; (ii) colectarea, manipularea şi pregătirea probelor biologice, chimice şi radiologice care urmează a fi analizate mai aprofundat în altă parte; (iii) aplicarea unui model ştiinţific adecvat pentru anticiparea pericolelor; (iv) reducerea imediată a riscurilor, inclusiv izolarea pericolelor, neutralizarea pericolelor şi tratarea sau decontaminarea la faţa locului a persoanelor, a animalelor şi a echipamentelor care pot include acţiuni corective imediate în conformitate cu legislaţia privind răspunderea pentru mediu în ceea ce priveşte prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului. (f) stingerea şi prevenirea incendiilor, cum ar fi administrarea şi funcţionarea brigăzilor regulate şi auxiliare de pompieri în cadrul activităţilor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi de combatere terestră, acvatică şi aeriană a incendiilor; (g) răspunsul şi asistenţa în materie de protecţie tehnică în faţa unui pericol climatic, atunci când sunt desfăşurate în timpul unei situaţii de urgenţă şi în perioada imediat următoare acesteia. Acestea includ: (i) pomparea de mare capacitate, cum ar fi operaţiuni de pompare în zonele inundate şi asistenţă la stingerea incendiilor prin pomparea apei; (ii) purificarea, stocarea şi livrarea apei prin unităţi mobile de purificare şi stocare a apei; (iii) transportul personalului şi al materialelor de intervenţie în situaţii de urgenţă; (iv) instalarea, întreţinerea şi operarea sistemelor de comunicaţii în situaţii de urgenţă pentru a asigura comunicaţiile în timpul situaţiilor de urgenţă şi după acestea; (v) instalarea, întreţinerea şi operarea sistemelor de producere a energiei electrice de urgenţă în timpul situaţiilor de urgenţă şi după acestea; (vi) limitarea inundaţiilor pentru consolidarea structurilor existente şi construirea de noi baraje pentru a împiedica o nouă revărsare a râurilor, a bazinelor şi a căilor navigabile atunci când nivelul apelor creşte. *2. Activităţile economice din această categorie includ, de asemenea, activităţi de pregătire legate direct de serviciile de urgenţă,** cum ar fi: (a) elaborarea şi actualizarea planurilor relevante pentru a asigura pregătirea activităţilor de răspuns în situaţii de urgenţă; (b) formarea personalului şi a experţilor şi, după caz, a voluntarilor şi a animalelor de asistenţă şi consolidarea capacităţilor acestora; (c) înfiinţarea unor structuri de formare care să fie utilizate pentru instruire în vederea intervenţiei în caz de pericol climatic; (d) achiziţionarea, depozitarea, modernizarea şi întreţinerea mijloacelor materiale, inclusiv a părţilor modulelor ca parte a asistenţei în materie de protecţie civilă, necesare pentru atenuarea consecinţelor imediate ale unui dezastru; (e) achiziţionarea, instalarea, repararea, operarea, întreţinerea şi monitorizarea de la distanţă a alarmelor de incendiu şi a sistemelor de alertă timpurie; (f) activităţi educaţionale şi de sensibilizare cu privire la riscurile de dezastre, desfăşurate de furnizorii de servicii de urgenţă din comunitate sau care sunt destinate anumitor părţi interesate sau grupuri-ţintă. *”Pregătire” înseamnă o stare de promptitudine şi o capabilitate a mijloacelor umane şi materiale, a structurilor, comunităţilor şi organizaţiilor, obţinute ca urmare a unor acţiuni prealabile, care permit asigurarea unui răspuns rapid şi eficace la dezastre. 3. Activităţile economice menţionate la pct.1 şi 2 sunt incluse pentru situaţia în care pot contribui la abordarea dezastrelor sau a impactului acestora legate de pericolele climatice. 4. Activităţile şi activele al căror scop principal este altul decât furnizarea de servicii civile de urgenţă pot fi incluse numai atunci când sprijină intervenţiile civile de urgenţă în cazul dezastrelor ce pot fi atribuite climei. Activităţile economice din această categorie nu includ activităţile desfăşurate în cadrul activităţii “Infrastructuri de prevenire şi protecţie a riscurilor de inundaţii” (a se vedea secţiunea 14.2). Activităţile economice din această categorie nu includ activităţile desfăşurate de un operator răspunzător pentru daunele aduse mediului	1. Activitatea economică a pus în aplicare soluţii fizice şi nefizice (“soluţii de adaptare“) care reduc în mod substanţial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă. 2. Se aplică criteriile generice DNSH pentru adaptarea la schimbările climatice din anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului, capitolul III, pct.3.2.1. Criterii	- Legea nr.107/2025 privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului
CCA 14.2	Infrastructura de prevenire a riscului de inundaţii şi de protecţie în caz de inundaţii
F42.91	Activitatea se referă la măsuri structurale (care implică structuri de inginerie civilă) şi nestructurale (care nu implică structuri de inginerie civilă) care vizează prevenirea şi protejarea oamenilor, ecosistemelor, patrimoniului cultural şi infrastructurii împotriva inundaţiilor în conformitate cu legislaţia naţională pentru managementul riscului de inundaţii (a se vedea mai jos). 1. Măsurile structurale întreprinse includ: (a) diguri, îndiguiri de râuri; (b) diguri de apărare maritimă, diguri de apărare împotriva inundaţiilor cauzate de furtuni violente, ziduri de protecţie costieră, epiuri şi diguri sparge-val; (c) bazine-tampon amplasate pe linia albiei majore a râurilor (online) şi în afara acesteia (offline) pentru reţinerea şi controlul inundaţiilor în reţelele de drenaj naturale şi artificiale; (d) măsuri de control al inundaţiilor prin creşterea capacităţii de retenţie a bazinelor hidrografice, cum ar fi realizarea unor bazine-tampon distribuite sau a unor structuri deversoare; (e) structuri hidraulice pentru reglarea debitului de apă, cum ar fi staţii de pompare, ecluze, stavile; (f) structuri de control al sedimentelor. 2. Măsurile nestructurale întreprinse includ: (a) campanii de sensibilizare cu privire la inundaţii; (b) modelarea şi prognozarea inundaţiilor, cartografierea pericolelor şi a riscurilor de inundaţii; (c) amenajarea teritoriului în zonele predispuse la inundaţii, cu scopul de a reduce riscurile de inundaţii, de exemplu prin aplicarea de restricţii în ceea ce priveşte utilizarea terenurilor şi prin aplicarea criteriilor de protecţie prin intermediul codurilor în materie de construcţii; (d) sisteme de alertă timpurie în caz de inundaţii. Activitatea include proiectarea, construcţia, extinderea, reabilitarea, modernizarea şi operarea măsurilor structurale sau nestructurale. Activităţile din această categorie nu includ planificarea, construirea, extinderea şi operarea de măsuri la scară largă de gestionare a inundaţiilor sau a secetei bazate pe natură şi de măsuri de refacere a zonelor umede care fac obiectul activităţii “Soluţii bazate pe natură pentru prevenirea şi protecţia împotriva riscurilor de inundaţii şi de secetă” [a se vedea secţiunea 3.1 din Obiectivul (Apa si resursele marine). De asemenea, activitatea nu include infrastructura pentru transportul pe apă, cum ar fi căile navigabile, porturile şi porturile de agrement (a se vedea secţiunea 6.16 din prezenta anexă), intervenţia de urgenţă în caz de inundaţii (a se vedea secţiunea 14.1 din prezenta anexă), consultanţa privind gestionarea riscurilor climatice fizice şi adaptarea la acestea (a se vedea secţiunea 9.3) şi software-ul care permite gestionarea riscurilor climatice fizice şi adaptarea la acestea (a se vedea secţiunea 8.4). Activităţile din această categorie nu includ construirea, modificarea sau eliminarea structurilor de reţinere a apei amplasate pe linia albiei majore a râurilor (online), care au ca rezultat îndiguiri, în principal în scopul utilizării energiei hidroelectrice sau al efectuării de irigaţii	1. Activitatea economică a pus în aplicare soluţii fizice şi nefizice (“soluţii de adaptare”) care reduc în mod substanţial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă. 2. Se aplică criteriile generice DNSH pentru adaptarea la schimbările climatice din anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului, capitolul III, pct.3.2.1. Criterii	- Hotărârea Guvernului nr.562/2020 cu privire la aprobarea Planurilor de gestionare a riscului de inundaţii; - Legea nr.107/2025 privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului

Capitolul IV.

ACTIVITĂŢI ELIGIBILE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI DE UTILIZARE

DURABILĂ ŞI PROTECŢIEI RESURSELOR DE APĂ

1. Industria prelucrătoare
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
WTR 1.1	Fabricarea şi instalarea tehnologiilor de control al scurgerilor care permit reducerea şi prevenirea scurgerilor în sistemele de alimentare cu apă şi furnizarea de servicii conexe acestor tehnologii
E36; F42.99	Activitatea economică produce, instalează sau furnizează servicii asociate pentru tehnologii de control al scurgerilor care permit reducerea şi prevenirea scurgerilor în sistemele de alimentare cu apă (AAC)	1. Activitatea constă în producţia şi instalarea de tehnologii de control al scurgerilor în sistemele de alimentare cu apă noi sau existente sau în furnizarea de servicii de întreţinere şi reparaţii sau de servicii profesionale pentru aceste tehnologii şi are drept scop controlul presiunii din zonele contorizate separat ale sistemului de alimentare cu apă la o presiune minimă. Printre tehnologiile de control al scurgerilor se numără în special supapele de control al presiunii, transmiţătorii de presiune, debitmetrele şi dispozitivele de comunicare, precum şi lucrările de construcţii civile speciale, inclusiv gurile de vizitare pentru menţinerea supapelor de control al presiunii. 2. Riscurile de degradare a mediului legate de menţinerea calităţii apei şi de evitarea stresului hidric sunt identificate şi abordate cu scopul de a atinge o stare bună a apei şi un potenţial ecologic bun, în conformitate cu Legea apelor nr.272/2011, inclusiv prin planurile de management ale districtelor bazinelor hidrografice şi prin regimul autorizării folosinţei speciale a apei şi în consultare cu părţile interesate relevante. În cazul în care se efectuează o evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu Legea naţională nr.86/2014 şi în cazul în care această evaluare cuprinde o evaluare a impactului asupra apei în conformitate cu Legea apelor nr.272/2011, nu este necesară o evaluare suplimentară a impactului asupra apei, cu condiţia ca riscurile identificate să fi fost abordate	- Legea apelor nr.272/2011; - Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului
2. Managementul apei, reţelelor de canalizare şi al deşeurilor
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
WTR 2.1	Alimentarea cu apă
E36.00; F42.9	Construirea, extinderea, exploatarea şi reînnoirea sistemelor de colectare şi epurare a apei şi de alimentare cu apă destinată consumului uman pe baza captării resurselor naturale de apă din surse de apă de suprafaţă sau subterane. Activitatea economică include captarea resursei de apă, epurarea necesară pentru a asigura conformitatea calităţii apei cu legislaţia aplicabilă şi distribuţia către populaţie şi către operatorii din sectorul alimentar prin sistemele de conducte. Activitatea economică nu include irigarea şi captarea resurselor de apă pentru desalinizarea apei marine sau salmastre	În ceea ce priveşte exploatarea unui sistem de alimentare cu apă existent care furnizează consumatorilor apă la o calitate suficientă şi sănătoasă şi contribuie la utilizarea eficientă a resurselor de apă, activitatea îndeplineşte următoarele criterii: a. sistemul de alimentare cu apă este conform Legii nr.303/2013 privind Serviciul Public de Alimentare cu Apă şi Canalizare şi Hotărârii Guvernului nr.950/2013; b. nivelul de scurgere al sistemului se calculează fie utilizând metoda de evaluare a indicelui de pierderi în infrastructură (Infrastructure Leakage Index – ILI (1), valoarea pragului fiind egală sau mai mică de 2,0. Acest calcul trebuie aplicat la nivelul unei părţi specificate a unei reţelei de alimentare cu apă (distribuţie a apei), şi anume la nivelul zonei de alimentare cu apă, al zonei (zonelor) contorizate separat sau al zonei (zonelor) de control al presiunii; (1) Indicele de pierderi în infrastructură (ILI) este calculat conform formulei: pierderi reale anuale curente (CARL)/pierderi reale anuale inevitabile (UARL). Pierderile reale anuale curente (CARL) reprezintă cantitatea de apă care se pierde efectiv din reţeaua de distribuţie (adică nu este livrată utilizatorilor finali). Pierderile reale anuale inevitabile (UARL) iau în considerare faptul că va exista întotdeauna o oarecare pierdere într-o reţea de distribuţie a apei. UARL se calculează pe baza unor factori precum lungimea reţelei, numărul de branşamente şi presiunea la care funcţionează reţeaua. c. sistemele de alimentare cu apă includ contorizarea la nivelul consumatorului, în care apa este livrată la un punct de livrare contractual al propriului sistem de distribuţie a apei potabile al consumatorilor. 2. În ceea ce priveşte construirea şi exploatarea unui nou sistem de alimentare cu apă sau a unei extinderi a unui sistem de alimentare cu apă existent care furnizează apă în zone noi sau îmbunătăţeşte alimentarea cu apă a zonelor existente, activitatea îndeplineşte următoarele criterii: a. sistemul de alimentare cu apă este conform Legii nr.303/2013 privind Serviciul Public de Alimentare cu Apă şi Canalizare şi Hotărârii Guvernului nr.950/2013; b. nivelul de scurgere al noului sistem sau al extensiei sistemului se calculează fie utilizând metoda de evaluare a indicelui de pierderi în infrastructură (Infrastructure Leakage Index - ILI), valoarea pragului fiind egală sau mai mică de 1,5. Acest calcul trebuie aplicat la nivelul părţii afectate şi specificate a unei reţele de alimentare cu apă (de distribuţie) în cadrul căreia se desfăşoară lucrările, şi anume la nivelul zonei de furnizare a apei, al zonei (zonelor) contorizate separat sau al zonei (zonelor) de control al presiunii; c. sistemul de alimentare cu apă include contorizarea la nivelul consumatorului, în care apa este livrată la un punct de livrare contractual al propriului sistem de distribuţie a apei potabile al consumatorilor. 3. În ceea ce priveşte reînnoirea sistemelor de alimentare cu apă existente, activitatea îndeplineşte criteriile următoare: a. activitatea asigură reducerea cu cel puţin 20% fie a decalajului dintre nivelul actual al pierderilor, calculat ca medie pe o perioadă de trei ani, utilizând metoda de evaluare a ILI, şi un ILI de 1,5, fie a decalajului dintre nivelul actual al pierderilor, calculat ca medie pe o perioadă de trei ani. Nivelul actual al pierderilor, exprimat ca medie pe o perioadă de trei ani, se calculează în funcţie de dimensiunea părţii afectate şi specificate a unei reţele de alimentare cu apă (de distribuţie) în cadrul căreia se desfăşoară lucrările, şi anume pentru reţeaua reînnoită de alimentare cu apă (de distribuţie) în zona (zonele) contorizată (contorizate) separat sau zona (zonele) de control al presiunii; b. furnizorul de apă transmite un plan care prevede obiective şi calendare de introducere a contorizării la nivelul consumatorului, supus spre aprobare autorităţilor competente. 4. Sistemul de alimentare cu apă a primit autorizaţiile necesare pentru captarea apei. Aceste captări sunt incluse în registrul de captări de apă, în conformitate cu Legea nr.303/2013. Aceste activităţi de captare sunt incluse în registrul privind activităţile de captare a apei, în conformitate cu Legea nr.303/2013. S-a efectuat o evaluare a potenţialului real de captare astfel încât rata medie anuală pe termen lung de captare să nu depăşească resursele disponibile de apă subterană sau activităţile de captare să nu împiedice corpul de apă de suprafaţă din care este captată apa să atingă o stare ecologică bună şi un potenţial ecologic bun, iar aceste activităţi să nu deterioreze starea sau potenţialul corpurilor de apă respective. Funcţionarea sistemului de alimentare cu apă nu conduce la deteriorarea stării corpurilor de apă afectate şi nici nu împiedică corpul de apă să atingă o stare bună şi un potenţial ecologic bun în conformitate cu Legile apelor. Informaţiile referitoare la activităţile de captare, la registrul privind activităţile de captare, la starea corpurilor de apă şi presiunile şi la impactul asupra acestora se includ într-un plan de gestionare a bazinului hidrografic sau, în cazul activităţilor desfăşurate în ţări terţe, într-un plan echivalent de gestionare a utilizării şi protecţiei apei. Activitatea nu presupune construirea de noi sisteme de alimentare sau extinderea sistemelor de alimentare existente în cazul în care acestea riscă să afecteze unul sau mai multe corpuri de apă care nu se află într-o stare bună sau nu au un potenţial bun din motive legate de cantitate	- Legea nr.303/2013 privind Serviciul Public de Alimentare cu Apă şi Canalizare; - Hotărârea Guvernului nr.950/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, tratare si evacuare a apelor uzate in sistemele de canalizare si/sau corpurile de apa receptoare pentru aşezările urbane si rurale; - ISO 24510 – managementul serviciilor de alimentare cu apă; - ISO 46001 – managementul eficienţei utilizării apei
WTR 2.2	Epurarea apelor uzate urbane
E37.00; F42.9	Construirea, extinderea, modernizarea, exploatarea şi reînnoirea infrastructurii de epurare a apelor uzate urbane, inclusiv a staţiilor de epurare, a reţelelor de canalizare, a structurilor de gestionare a apelor pluviale, a conexiunilor la infrastructura de epurare a apelor uzate, a instalaţiilor descentralizate de epurare a apelor uzate, inclusiv a sistemelor individuale şi a altor sisteme adecvate, precum şi a structurilor de deversare a efluenţilor epuraţi. Activitatea poate include epurări inovatoare şi avansate, inclusiv eliminarea micropoluanţilor	1. Sistemul de epurare a apelor uzate nu conduce la o deteriorare a stării bune şi a potenţialului ecologic bun al vreunuia dintre corpurile de apă afectate şi contribuie în mod semnificativ la atingerea unei stări bune şi a unui potenţial bun al corpurilor de apă afectate, în conformitate cu Legea apelor nr.272/2011. Informaţiile referitoare la starea corpurilor de apă, la activităţile care ar putea avea un impact asupra acestei stări şi la măsurile luate pentru a evita sau a reduce la minimum un astfel de impact se includ într-un plan de gestionare a bazinului hidrografic sau, în cazul activităţilor din ţări terţe, într-un plan echivalent de gestionare a utilizării şi protecţiei apei. Sistemul de epurare a apelor uzate îndeplineşte cerinţele de deversare stabilite de autorităţile locale competente. Sistemul de epurare a apelor uzate contribuie şi la atingerea sau menţinerea stării ecologice bune a apelor marine în conformitate cu Legea apelor nr.272/2011. 2. Sistemul de epurare a apelor uzate dispune de un sistem de colectare şi asigură epurarea secundară. Sistemul de epurare a apelor uzate este conform cu cerinţele relevante, care ţin seama de mărime, prevăzute pentru deversările provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate urbane stabilite în Legea apelor nr.272/2011, Legea nr.303/2013 privind Serviciul Public de Alimentare cu Apă şi Canalizare, Hotărârea Guvernului nr.950/2013. 3. În cazul în care staţia de epurare a apelor uzate are o capacitate de cel puţin 100 000 de locuitori-echivalenţi (LE) (1) sau un aport zilnic de încărcare organică biodegradabilă cu un consum biochimic de oxigen în cinci zile (CBO5) de peste 6 000 kg, această instalaţie utilizează o tratare a nămolurilor, precum digestia anaerobă sau o tehnologie cu o cerere netă de energie mai mică sau egală (ţinând seama atât de producţia de energie, cât şi de consumul de energie), pentru a stabiliza nămolurile. (1) Locuitori echivalenţi (LE) înseamnă încărcarea organică biodegradabila având un consum biochimic de oxigen la 5 zile – CBO(5) – de 60 g de oxigen	- Legea apelor nr.272/2011, în special art.39 capitolul V – PROTECŢIA APEI, art.34 – Interzicerea poluării apei, alin.(1) şi (2); art.35 – Substanţe periculoase prioritare; art.36 – Cerinţe pentru evacuarea substanţelor periculoase, alin.(1) - Strategia de aprovizionare cu apă şi canalizare (2014-2028), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.199/2014: Capitolul V, pct.1; - Legea nr.303/2013 privind Serviciul Public de Alimentare cu Apă şi Canalizare, în special art.22; - Hotărârea Guvernului nr.950/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, tratare şi evacuare a apelor uzate în canalizare şi/sau corpuri de apă receptoare pentru aşezările urbane şi rurale, în special: Capitolul II, pct.7, lit.h) – Determinarea aglomerărilor umane în conformitate cu anexa nr.8 la prezentul regulament (Metodologia de delimitare a aglomerărilor), capitolul IV – Evacuarea apelor uzate în corpurile receptoare, pct.24 – Valorile limită admisibile ale indicatorilor/parametrilor de calitate, debitul maxim de ape uzate care poate fi deversat în corpurile receptoare într-o anumită unitate de timp în locaţia desemnată vor constitui deversările limită admisibile, Capitolul VI: Criterii de identificare a zonelor sensibile; - ISO 24511 – managementul serviciilor de canalizare; - ISO 14001 – management de mediu (aplicabil staţiilor de epurare)
WTR 2.3	Reţele durabile de canalizare urbană (SUDS)
E36.00; E37.00; F42.9	Construirea, extinderea, exploatarea şi reînnoirea instalaţiilor reţelelor de canalizare urbană care atenuează poluarea şi pericolele de inundaţii cauzate de deversările de ape urbane de şiroire şi îmbunătăţesc apele urbane din punct de vedere calitativ şi cantitativ, prin valorificarea proceselor naturale, cum ar fi infiltrarea şi retenţia. Activitatea include reţele durabile de canalizare urbană care promovează infiltrarea, evaporarea şi alte epurări ale apelor meteorice (inclusiv rezervoare de recuperare a apei de ploaie, planul şi gestionarea amplasamentului, pavaje permeabile, drenaje filtrante, rigole de scurgere, fâşii de vegetaţie filtrante, iazuri, zone umede, puţuri de infiltrare, tranşee şi bazine de infiltrare, acoperişuri ecologice sădite, zone de bioretenţie şi dispozitive de pretratare a apelor meteorice, inclusiv filtre cu nisip sau dispozitive de îndepărtare a mâlului (¹⁰)) şi alte sisteme inovatoare. Activitatea nu include soluţii bazate pe natură pentru prevenirea riscului de inundaţii şi secetă şi protecţia în afara mediului urban (a se vedea secţiunea 3.1.)	Activitatea conduce la o retenţie a apei pluviale într-o anumită zonă sau la o îmbunătăţire a calităţii apei prin respectarea următoarelor criterii: a. construcţia şi exploatarea reţelei durabile de canalizare urbană sunt integrate în reţeaua de canalizare urbană şi de epurare a apelor uzate, conform demonstraţiei oferite în cadrul unui plan de gestionare a riscului de inundaţii sau al altor instrumente relevante de urbanism. Activitatea contribuie în mod substanţial la atingerea stării bune şi a potenţialului ecologic bun al corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane sau la prevenirea deteriorării corpurilor de apă care au deja o stare bună şi un potenţial bun şi este desfăşurată pentru a asigura conformitatea cu Legea apelor nr.272/2011; b. se furnizează informaţii cu privire la procentul dintr-o anumită zonă, de exemplu o zonă rezidenţială sau comercială, în care apa pluvială nu este drenată direct, ci este reţinută în cadrul sitului; c. proiectarea reţelei durabile de canalizare urbană produce cel puţin unul dintre următoarele efecte: (i) un procent cuantificat de apă pluvială din bazinul hidrografic al reţelei de canalizare este reţinut şi deversat la intervale decalate în corpurile de apă receptoare; (ii) un procent cuantificat de poluanţi, inclusiv petrol, metale grele, produse chimice periculoase şi microplastice, este eliminat din apele urbane de şiroire înainte de a fi deversat în corpurile de apă receptoare; (iii) debitul maxim de şiroire, cu o perioadă de întoarcere conformă cu cerinţele planurilor de gestionare a riscului de inundaţii sau cu alte dispoziţii locale în vigoare, este redus cu un procent cuantificat	- Legea apelor nr.272/2011; - Cod urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 (reţele edilitare)
3. Gestionarea riscului de dezastre
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
WTR 3.1	Soluţii bazate pe natură pentru prevenirea şi protecţia riscurilor de inundaţii şi a riscului de secetă
F42.91	Planificarea, construcţia, extinderea şi executarea măsurilor bazate pe natură de gestionare la scară largă a inundaţiilor sau a secetei şi a măsurilor de refacere a ecosistemelor acvatice costiere, de tranziţie sau continentale care contribuie la prevenirea şi protejarea împotriva inundaţiilor sau a secetelor şi la îmbunătăţirea retenţiei naturale a apei, a biodiversităţii şi a calităţii apei Aceste măsuri bazate pe natură de gestionare la scară largă a inundaţiilor sau a secetei se aplică în zonele periurbane, rurale şi de coastă şi sunt coordonate la nivel de bazin hidrografic, regional sau local – de exemplu, la nivel municipal. Activitatea economică cuprinde: a) măsuri legate de râuri sau lacuri, inclusiv: (i) dezvoltarea vegetaţiei riverane sau din zonele inundabile sau refacerea zonelor inundabile, inclusiv reconectarea unui râu sau a unui lac cu zona sa inundabilă sau îmbunătăţirea conectivităţii sectoarelor din afara şenalului/laterale pentru a restabili capacitatea de retenţie a zonei inundabile şi funcţia ecosistemului său; (ii) remeandrarea râurilor prin crearea unui nou curs meandrat sau reconectarea meandrelor care au devenit braţe moarte sau reconectarea unui lac sau a unui grup de lacuri la un râu; (iii) refacerea conectivităţii longitudinale şi laterale a unui râu (inclusiv a braţelor moarte) prin înlăturarea barierelor vechi şi neutilizate, inclusiv a barajelor şi deversoarelor sau a obstacolelor mici aflate de-a curmezişul sau de-a lungul râului; (iv) înlocuirea protecţiei artificiale a ţărmurilor fluviale sau lacustre cu soluţii bazate pe natură pentru stabilizarea malurilor sau a albiei ca măsuri de refacere a râurilor sau a lacurilor; (v) măsuri menite să îmbunătăţească diversificarea adâncimii şi a lăţimii râurilor sau lacurilor pentru a spori varietatea habitatului; b) măsuri vizând zonele umede, inclusiv: (i) instalarea de şanţuri pentru reumidificare, eliminarea instalaţiilor de drenare, înlocuirea cu instalaţii de control al deversării sau reinstalarea de diguri care permit inundarea; (ii) crearea de zone umede construite pentru retenţia şi epurarea apei, atât pe uscat, cât şi de-a lungul corpurilor de apă fără vegetaţie, în mediul rural şi urban; (iii) bazine şi iazuri de retenţie; c) măsuri vizând zonele costiere, inclusiv: (i) conservarea sau refacerea zonelor umede costiere, inclusiv a pădurilor de mangrove sau a straturilor de iarbă de mare, care funcţionează ca o barieră naturală; (ii) măsuri care constau în modificări morfologice şi în eliminarea barierelor pentru a reduce la minimum necesarul de întreţinere artificială a plajelor şi pentru a îmbunătăţi condiţiile ecosistemelor costiere, justificate pe baza unui studiu privind echilibrul sedimentar; (iii) consolidarea şi refacerea dunelor, inclusiv plantarea de vegetaţie caracteristică dunelor; (iv) conservarea sau refacerea recifelor costiere; (v) întreţinerea artificială a zonelor costiere; d) măsuri de gestionare la nivelul întregului bazin hidrografic, inclusiv: (i) măsuri de amenajare a teritoriului, inclusiv împădurirea bazinelor de drenaj ale rezervoarelor, a zonelor de protecţie a izvoarelor sau a puţurilor de foraj şi a bazinelor superioare ale râurilor în general; (ii) refacerea infiltrării naturale pentru realimentarea pânzei freatice prin facilitarea sau creşterea capacităţii de retenţie a solului şi a infiltraţiilor în sol; (iii) realimentarea artificială a acviferelor (Managed Aquifer Recharge – MAR) *. Reîncărcarea acviferelor gestionate este “procesul de reîncărcare intenţionată a unui acvifer cu apă dintr-un loc diferit pentru recuperarea ulterioară sau pentru beneficii pentru mediu”. Activitatea nu include soluţii pe scară mică bazate pe natură pentru reducerea inundaţiilor şi a secetei, inclusiv soluţii verzi şi albastre aplicate într-un mediu urban, cum ar fi acoperişuri ecologice sădite, rigole de scurgere, suprafeţe permeabile şi bazine de infiltrare pentru gestionare a apelor pluviale urbane sau sisteme de drenaj urban durabile (a se vedea secţiunea 2.3)	1. Activitatea este o măsură cuantificabilă şi încadrată în termene precise pentru îndeplinirea obiectivelor de reducere a riscului de inundaţii în conformitate cu un plan de gestionare a riscului de inundaţii coordonat la nivelul bazinului hidrografic şi elaborat în temeiul legislaţiei naţionale. În ceea ce priveşte reducerea riscului de secetă, activitatea este o măsură cuantificabilă şi încadrată în termene precise în conformitate cu un plan de management al bazinului hidrografic. Aceste planuri urmăresc obiectivele de gestionare a riscurilor de inundaţii şi de secetă în vederea reducerii consecinţelor negative, după caz, asupra sănătăţii umane, a mediului, a patrimoniului cultural şi a activităţii economice. 2. Riscurile de degradare a mediului legate de menţinerea calităţii apei, de evitarea stresului hidric şi de prevenirea deteriorării stării corpurilor de apă afectate sunt identificate şi abordate cu scopul de a atinge o stare bună a apei şi un potenţial ecologic bun în conformitate cu un plan de management al bazinului hidrografic, elaborat în temeiul acesteia pentru corpul sau corpurile de apă potenţial afectat(e), în consultare cu părţile interesate relevante. 3. Activitatea include acţiuni de refacere sau conservare a naturii care demonstrează beneficii conexe specifice pentru ecosistem, care contribuie la atingerea unei stări bune sau a unui potenţial bun al apei, a unei stări ecologice bune. Activitatea prevede obiective clare şi obligatorii privind refacerea sau conservarea naturii, înscrise într-un calendar clar definit, şi descrie măsurile care vor fi luate pentru atingerea acestor obiective. Părţile interesate de la nivel local sunt implicate încă de la început în faza de planificare şi proiectare. Activitatea se bazează pe principiile enunţate în Standardul mondial al UICN pentru soluţiile bazate pe natură. 4. Se instituie un program de monitorizare pentru a se evalua eficacitatea unei scheme de soluţii bazate pe natură în ceea ce priveşte îmbunătăţirea stării corpului de apă afectat, îndeplinirea obiectivelor de conservare şi refacere şi adaptarea la evoluţia condiţiilor climatice. Programul se revizuieşte în conformitate cu periodicitatea planurilor de management al bazinelor hidrografice (inclusiv a planurilor de gestionare a secetei, dacă este cazul) şi a planurilor de gestionare a riscului de inundaţii. În ceea ce priveşte activităţile desfăşurate în ţări terţe, programul se revizuieşte cel puţin o dată în cursul fiecărei perioade de programare şi, în orice caz, o dată la 10 ani. Programul este conform cu actele cu putere de lege şi normele administrative în vigoare şi se aliniază la acestea, stabilind în mod clar răspunderile şi obligaţiile juridice. Programul implică în mod activ comunităţile locale şi alte părţi interesate afectate	- Hotărârea Guvernului nr.562/2020 cu privire la aprobarea Planurilor de gestionare a riscului de inundaţii; - Principiile prezentate de Standardul Global IUCN pentru soluţii bazate pe natură; - Legea apelor nr.272/2011
4. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
WTR 4.1	Furnizarea de soluţii IT/OT bazate pe date în scopul reducerii scurgerilor
E36; F42.99; J62	Activitatea constă în producţia, dezvoltarea, instalarea, implementarea, întreţinerea, repararea sau în furnizarea de servicii profesionale, inclusiv consultanţă tehnică pentru proiectare sau monitorizare, pentru soluţii informatice (IT) sau de tehnologie operaţională (OT)* bazate pe date pentru controlul, gestionarea, reducerea şi atenuarea scurgerilor din sistemele de alimentare cu apă (WSS). *Soluţiile bazate pe date IT sau OT includ produse conectabile, senzori, analize şi alte programe software, precum şi tehnologii de informare şi comunicaţii (TIC) pentru transmiterea, stocarea şi afişarea datelor şi gestionarea sistemelor	1. Activitatea economică constă în producţia, dezvoltarea, instalarea, implementarea, întreţinerea, repararea sau în furnizarea de servicii profesionale, inclusiv consultanţă tehnică pentru proiectare sau monitorizare, pentru una sau mai multe dintre următoarele soluţii IT/OT bazate pe date pentru controlul, gestionarea, reducerea şi atenuarea scurgerilor din sistemele de alimentare cu apă noi sau existente: (a) sisteme de monitorizare, inclusiv suite/instrumente IT/OT holistice sau programe de completare/extensii ale unor astfel de instrumente care asigură identificarea, localizarea şi urmărirea scurgerilor de apă; (b) soluţii IT/OT sau programe de completare/extensii ale unor astfel de instrumente care asigură controlul, gestionarea şi atenuarea scurgerilor de apă; (c) soluţii IT/OT sau programe de completare/extensii ale unor astfel de instrumente care asigură interoperabilitatea sistemelor din zonele contorizate separat atunci când sunt instalate noi sisteme de monitorizare sau soluţii IT/OT. 2. Riscurile de degradare a mediului legate de menţinerea calităţii apei şi de evitarea stresului hidric sunt identificate şi abordate cu scopul de a atinge o stare bună a apei şi un potenţial ecologic bun în conformitate cu un plan de gestionare a utilizării şi protecţiei apei, elaborat în temeiul acesteia pentru corpul sau corpurile de apă potenţial afectat(e), în consultare cu părţile interesate relevante	- Legea apelor nr.272/2011

Capitolul V.

ACTIVITĂŢI ELIGIBILE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI ECONOMIA CIRCULARĂ

1. Fabricare

Cod

Activitatea

Cerinţe de contribuţie substanţială

Acte normative conexe şi standarde internaţionale

CEY 1.1

Fabricarea produselor de ambalare din materii plastice

C22.22

Fabricarea de articole de ambalare din materiale plastice

1. Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:
(a) Utilizarea materiilor prime circulare: până în 2028, cel puţin 35% din greutatea produsului de ambalaj constă în materiale post-consum reciclate pentru ambalaj pentru produse nesensibile la contact şi cel puţin 10% pentru ambalaje pentru produse sensibile la contact. Din 2028, cel puţin 65% din greutatea produsului de ambalaj constă în materiale postconsumator reciclate pentru ambalaj pentru produse nesensibile la contact şi cel puţin 50% pentru ambalaje pentru produse sensibile la contact;
(b) proiectare în vederea reutilizării: produsul de ambalaj a fost conceput pentru a fi reutilizabil în cadrul unui sistem de reutilizare şi îndeplineşte cerinţele privind utilizarea materiilor prime circulare, astfel cum se prevede la pct.1 lit.(a), obiectivele de 35% şi 10% pentru materiile prime reciclate care se aplică începând cu 2028 şi obiective de 65% şi 50% aplicându-se începând cu 2032. Sistemul de reutilizare este stabilit astfel încât să asigure posibilitatea reutilizării într-un sistem în buclă închisă sau în buclă deschisă care:
(i) oferă o structură de guvernanţă definită şi ţine evidenţa numărului de umpluturi, reutilizări, rebuturi, rate de colectare, volumul de ambalaje reutilizabile introduse pe piaţă şi unităţile de vânzare sau unităţile echivalente;
(ii) prevede norme privind domeniul de aplicare al produsului şi formatele ambalajelor, precum şi privind colectarea ambalajelor reutilizabile, inclusiv stimulente pentru consumatori;
(iii) asigură accesul şi condiţiile deschise şi egale pentru toţi operatorii economici care doresc să facă parte din acesta, inclusiv distribuirea proporţională a costurilor şi beneficiilor pentru toţi participanţii la sistem;
(c) utilizarea materiilor prime din biodeşeuri: cel puţin 65% din greutatea ambalajului constă în materii prime din biodeşeuri durabile¹.

__________________________

¹ Materiile prime durabile din biodeşeuri se referă la biodeşeurile industriale şi la biodeşeurile municipale, excluzând biomasa primară în absenţa unor criterii de durabilitate convenite prin lege.

2. Produsul de ambalare este reciclabil în practică şi la scară largă. Produsul de ambalare demonstrează reciclabilitatea în practică şi la scară largă, respectând toate criteriile specificate mai jos.
2.1. Unitatea de ambalaj2 este concepută să fie reciclabilă, astfel încât să poată fi sortată şi reciclată la sfârşitul ciclului de viaţă şi ca materialul reciclat rezultat să fie de o asemenea calitate încât să poată fi utilizat din nou în aplicaţii de ambalare. Nu se utilizează culorile, aditivi sau elementele de design ale ambalajului care contaminează fluxul de reciclare odată ce ambalajul devine deşeu şi care reduc substanţial calitatea materialelor reciclate rezultate. În cel mai bun caz, unitatea de ambalare este fabricată din acelaşi material (soluţie monomaterială) sau, cel puţin, materialele prezente în ambalaj sunt compatibile cu fluxurile de reciclare şi procesele de sortare existente. În cazul în care niciunul dintre componentele ambalajului nu este compatibil cu fluxurile şi procesele de reciclare existente, ambalajul trebuie să permită separarea componentelor sale nereciclabile, fie manual de către consumatori, fie în cadrul proceselor de sortare şi reciclare existente.

__________________________

² “Unitate de ambalaj” înseamnă o unitate ca întreg, inclusiv orice componentă integrată sau separată, care împreună îndeplinesc o funcţie de ambalare, cum ar fi conţinerea, protecţia, manevrarea, livrarea, depozitarea, transportul şi prezentarea produselor, inclusiv unităţile independente de ambalaje grupate sau de transport, în cazul în care acestea sunt eliminate înainte de punctul de vânzare.

2.2. În plus, ambalajul este evaluat ca fiind reciclabil la scară în cazul în care respectă unul dintre următoarele criterii:
(a) s-a dovedit că colectarea, sortarea şi reciclarea funcţionează în practică şi la scară largă: materialul de ambalaj din plastic al unităţii de ambalaj atinge rata minimă de reciclare³ pentru deşeurile de ambalaje din plastic stabilită în jurisdicţia naţională în care ambalajul este introdus pe piaţă;

__________________________

³ “Rata de reciclare” este proporţia de deşeuri generate care sunt reciclate.

(b) colectarea, sortarea şi reciclarea s-au dovedit a fi pe drumul cel bun în practică şi la scară largă: procesele de sortare şi reciclare sunt disponibile la nivelul de maturitate tehnologică 9, astfel cum este definit în ISO 16290:2013.
3. La producerea materialului de ambalaj, la materiile prime nu se adaugă substanţe care prezintă proprietăţi periculoase⁴.

__________________________

⁴ Cele clasificate în cele mai înalte categorii ca cancerigene, mutagene, care provoacă perturbări endocrine, persistente bioacumulative şi toxice, persistente, persistente mobile şi toxice, sensibilizante respiratorii, sensibilizante cutanate, cu pericol cronic pentru mediul acvatic, ca fiind periculoase pentru stratul de ozon, cu toxicitate specifică pentru organele ţintă.

4. Materialele plastice compostabile din aplicaţiile de ambalare sunt utilizate numai pentru pungile de transport din plastic foarte subţire; pungi pentru ceai, cafea sau alte băuturi; dozele de ceai, cafea sau alte băuturi şi etichete adezive aplicate pe fructe şi legume

- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
- Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice;
- Hotărârea Guvernului nr.1207/2016 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind produsele cosmetice;
- Hotărârea Guvernului nr.910/2020 cu privire la aprobarea Cerinţelor sanitar-veterinare faţă de hrana pentru animale;
- Hotărârea Guvernului nr.143/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind transportul interior de mărfuri periculoase;
- ISO 16290:2013, Sisteme spaţiale – Definirea nivelurilor de pregătire tehnologică (TRL) şi a criteriilor lor de evaluare (versiunea din 27.06.2023);
- Hotărârea Guvernului nr.561/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje

CEY1.2

Producţia de echipamente electrice şi electronice

C26;
C27

Fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru uz industrial, profesional şi de consum.
Această activitate include fabricarea de baterii portabile reîncărcabile şi nereîncărcabile. Activitatea nu include fabricarea altor categorii de baterii

1. În cazul în care activitatea economică produce echipamente electrice şi electronice care respectă toate criteriile de acordare a etichetei ecologice a UE şi Legii nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, operatorul activităţii furnizează dovada conformităţii cu toate cerinţele enumerate.
2. În cazul în care nu există criterii de acordare a etichetei ecologice a UE specifice unui produs sau operatorul activităţii nu le-a utilizat, activitatea economică de fabricare a echipamentelor electrice şi electronice îndeplineşte toate criteriile următoare aplicabile unui produs relevant:
2.1. Proiectare pentru o durată de viaţă lungă
2.1.1. În cazul în care produsul conţine software care necesită actualizări, toate versiunile componentelor software, asistenţei software şi software-ului/firmware-ului, inclusiv actualizările, sunt puse la dispoziţia utilizatorilor pe întreaga durată de viaţă a unui produs, în conformitate cu definiţia din Hotărârea Guvernului nr.750/2016. În cazul în care disponibilitatea actualizărilor de software nu este reglementată, disponibilitatea este de cel puţin opt ani. Funcţionalitatea şi durata de viaţă a produsului nu sunt reduse prin actualizări de software sau prin lipsa actualizărilor de software.
2.1.2. Produsele care încorporează baterii portabile oferă asigurarea că bateriile respective pot fi uşor demontate şi înlocuite de utilizatorul final în orice moment pe durata de viaţă a produsului, fără a fi necesară utilizarea unor instrumente specializate (cu excepţia cazului în care uneltele sunt furnizate gratuit împreună cu produsul), a unor unelte brevetate, a energiei termice sau a solvenţilor pentru o dezasambla, cu excepţia cazului în care bateriile sunt proiectate astfel încât să poată fi demontate şi înlocuite numai de către profesionişti independenţi în cazul următor:
(a) aparatelor special concepute pentru a funcţiona în principal într-un mediu supus în mod regulat stropirii cu apă, scurgerilor de apă sau scufundării în apă şi care sunt destinate să poată fi spălate sau clătite şi în care este necesar să se asigure siguranţa utilizatorului şi a aparatului;
(b) dispozitivelor medicale profesionale de imagistică şi radioterapie, in vitro;
(c) în cazul în care este necesară continuitatea alimentării cu energie electrică şi este necesară o conexiune permanentă între produs şi bateria portabilă respectivă pentru a asigura siguranţa utilizatorului şi a aparatului sau, în cazul produselor care colectează şi furnizează date ca funcţie principală, din motive de integritate a datelor.
2.1.3. Software-ul nu este utilizat pentru a afecta circularitatea produsului, inclusiv înlocuirea unei baterii portabile, iar înlocuirea corectă a bateriei nu degradează funcţionarea produsului.
2.2. Proiectare pentru reparaţii şi garanţii
2.2.1. În cazul în care se instituie sisteme de punctare privind reparaţiile, operatorul activităţii se asigură că produsele aparţin celei mai înalte clase de potenţial de reparare care este utilizată.
2.2.2. Operatorul activităţii oferă reparatorilor profesionişti acces la informaţii pe toată durata de viaţă a produsului. Informaţiile includ următoarele elemente, după caz:
(a) identificarea fără echivoc a aparatului;
(b) harta procesului de dezasamblare sau o reprezentare explodată;
(c) lista echipamentelor necesare pentru reparare şi testare;
(d) detalii tehnice privind componentele şi informaţii de diagnosticare, cum ar fi valorile teoretice minime şi maxime pentru măsurători;
(e) cablajele şi diagramele de conectare;
(f) coduri de eroare şi de eroare de diagnosticare, inclusiv codurile specifice ale producătorului;
(g) înregistrări ale datelor privind incidentele de defecţiune raportate, stocate pe produs;
(h) manual tehnic cu instrucţiuni pentru repararea produsului, inclusiv diagrame electronice simple ale plăcilor, care include marcarea fiecărei etape;
(i) instrucţiuni pentru software şi firmware, inclusiv software de resetare;
(j) informaţii despre modul de accesare a înregistrărilor de date stocate în dispozitiv cu privire la incidentele de defectare raportate, dacă este cazul, cu excepţia informaţiilor de identificare personală, cum ar fi informaţiile legate de comportamentul utilizatorului şi informaţiile de localizare.
2.2.3. Piesele de schimb esenţiale, indiferent dacă sunt noi sau utilizate, cum ar fi motoarele, bateriile, plăcile de circuite şi orice piesă sau componentă esenţială pentru buna funcţionare a produsului, se află la dispoziţia reparatorilor profesionişti şi a utilizatorilor finali, după introducerea pe piaţă a ultimei unităţi a modelului, conform cerinţelor de proiectare ecologică locale. În cazul în care disponibilitatea pieselor de schimb pentru produsele relevante nu este reglementată, piesele de schimb esenţiale sunt disponibile timp de cel puţin opt ani de la introducerea pe piaţă a ultimei unităţi a modelului.
2.2.4. În cazul în care reparaţia produsului nu prezintă riscuri semnificative pentru sănătate şi siguranţă, operatorul activităţii furnizează instrucţiuni clare de dezasamblare şi reparare, inclusiv prin intermediul unei copii pe hârtie sau în format electronic sau al unui material video, şi le fac publice pe durata de viaţă a produsului pentru ca produsele să poată fi dezasamblate fără a fi distruse atunci când se doreşte înlocuirea unor componente sau a unor părţi cheie în vederea efectuării de actualizări sau de reparaţii. În cazul în care există probleme semnificative de siguranţă legate de repararea produsului, operatorul asigură accesul la reparatori profesionişti independenţi certificaţi. Site-ul operatorului indică procesul prin care reparatorii profesionişti se pot înregistra pentru a avea acces la informaţii relevante sau pot partaja informaţiile pe un site cu acces liber disponibil publicului.
2.2.5. Pentru echipamentele electrice şi electronice destinate utilizării de către consumatori, operatorul activităţii oferă o garanţie comercială pentru o perioadă de cel puţin 3 ani şi Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor, fără costuri suplimentare.
2.3. Proiectare în vederea reutilizării şi a refabricării
2.3.1. În cazul în care produsele pot stoca date, iar datele sunt criptate, este necesară o funcţie software care resetează dispozitivul la setările din fabrică şi şterge implicit cheia de criptare.
2.3.2. În cazul în care produsele pot transfera date stocate, datele stocate pot fi transferate cu uşurinţă şi în totalitate către un alt produs care asigură protecţia şi confidenţialitatea datelor.
2.4. Proiectare pentru demontare
2.4.1. Informaţiile privind gestionarea sfârşitului ciclului de viaţă al produsului. Sunt puse la dispoziţia publicului pe durata de viaţă a produsului. Informaţiile privind demontarea includ succesiunea etapelor de demontare, precum şi sculele sau tehnologiile necesare pentru accesarea componentei vizate.
2.4.2. Pentru echipamentele electrice şi electronice care conţin plăci de circuite imprimate, unităţi de hard-disk (HDD), motoare electrice, magneţi permanenţi, baterii, pulberi fluorescente sau orice alte componente identificate în legislaţie ca având un potenţial ridicat de recuperare a materiilor prime critice, informaţiile privind gestionarea sfârşitului ciclului de viaţă al produsului menţionate la pct.2.4.1 includ o indicaţie privind materiile prime critice conţinute în mod obişnuit în componente, informaţii privind amplasarea componentelor respective şi etapele necesare pentru îndepărtarea separată a acestora.
2.4.3. Activitatea oferă informaţii de urmărire cu privire la substanţele identificate ca fiind substanţe cu risc înalt pentru sănătatea umană şi pentru mediu şi la substanţele care îndeplinesc criteriile pentru a fi considerate substanţe cu risc înalt pentru sănătatea umană şi pentru mediu, prin respectarea a cel puţin unuia dintre cele două cadre de prezentare a informaţiilor enumerate mai jos:
(a) informaţiile despre produse referitoare la substanţe sunt puse la dispoziţia publicului, în baza de date SCIP (30) pentru produsele care conţin > 0,1% (g/g) dintr-o substanţă identificată care prezintă motive de îngrijorare deosebită sau într-un instrument public specific pus la dispoziţie de întreprindere;
(b) informaţiile despre produs referitoare la substanţe sunt disponibile public, respectând IEC62474 (pentru echipamentele electrice şi electronice) şi viitorul IEC82474-1 (proiect cu două logouri).
2.5. Proiectare cu potenţial de reciclare
Activitatea economică constă în producerea de produse cu o capacitate de reciclare superioară demonstrată. Evaluarea posibilităţii de reciclare se bazează pe EN 45555:2019 sau pe orice standard EN specific produsului care se bazează pe EN 45555:2019. Activitatea economică îndeplineşte următoarele cerinţe:
(a) se utilizează amestecuri monopolimerice sau de polimeri reciclabili;
(b) monturile din plastic nu conţin inserţii metalice turnate în acestea sau lipite de acestea;
(c) materialele care nu pot fi reciclate împreună sunt uşor accesibile şi pot fi separate;
(d) îmbunătăţirea potenţialului de reciclare nu afectează durabilitatea sistemului în sine;
(e) părţile produsului care conţin substanţe, amestecuri şi componente care trebuie îndepărtate în timpul depoluării sunt uşor de identificat, de exemplu prin marcarea pentru sortare furnizată de producător, şi sunt vizibile pe produs;
(f) plăcile de circuite imprimate, unităţile de hard-disk (HDD), motoarele electrice, magneţii permanenţi, bateriile, pulberile fluorescente sau orice alte componente identificate în legislaţie ca având un potenţial ridicat de recuperare a materiilor prime critice sunt uşor de accesat şi de eliminat din produs;
(g) componentele care reduc posibilitatea de reciclare în conformitate cu scenariul de referinţă pentru tratarea produselor la sfârşitul ciclului de viaţă, cum ar fi materialele plastice care utilizează anumite materiale de umplutură sau anumiţi agenţi de ignifugare, sunt uşor de accesat şi de îndepărtat;
(h) tehnicile de asamblare, de strângere sau de etanşare nu împiedică scoaterea sigură şi uşor de realizat a componentelor specificate în Regulamentul privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018.
2.6. Înlocuirea proactivă a substanţelor periculoase
2.6.1. Activitatea economică constă în producerea de produse care demonstrează înlocuirea proactivă a substanţelor periculoase.
2.6.2. Produsul nu conţine substanţe cu risc înalt pentru sănătatea umană şi pentru mediu incluse în Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice.
2.6.3. Derogările de la restricţiile privind substanţele periculoase se limitează la următoarele cazuri:
(a) plumbul din aliajele de sudură cu temperatură ridicată de topire care fac obiectul scutirii conform legislaţiei naţionale;
(b) componentele electrice şi electronice care conţin plumb într-o sticlă sau ceramică conform legislaţiei naţionale.
2.6.4. Substanţele periculoase menţionate în tabelul de mai jos nu sunt introduse sau formate în subansamblurile şi părţile componente specificate la sau peste limita de concentraţie specificată.

Grupa de substanţe	Domeniul de aplicare a restricţiei	Limite de concentraţie (în cazuri aplicabile)
(i) Stabilizatori, coloranţi şi contaminanţi pe bază de polimeri	Următorii compuşi organostanici stabilizatori nu sunt prezenţi în cablurile externe: - oxid de dibutilstaniu; - diacetat de dibutilstaniu; - dilaurat de dibutilstaniu; - maleat de dibutilstaniu; - oxid de dioctilstaniu; - dilaurat de dioctilstaniu. Carcasa exterioară nu conţine următorii coloranţi: Coloranţi azoici care pot elibera prin scindare arilaminele cancerigene conform Legii nr.277/2018 sau compuşi coloranţi incluşi pe lista substanţelor care pot fi declarate conform standardului IEC 62474	N/A
(ii) Stabilizatori, coloranţi şi contaminanţi pe bază de polimeri	Hidrocarburile aromatice policiclice (HAP) nu sunt prezente în concentraţii mai mari sau egale cu limitele de concentraţie individuală şi totală pe suprafeţele exterioare din plastic sau cauciuc artificial. Se verifică prezenţa şi concentraţia următoarelor HAP: - benzo[a]piren benzo[e]piren - benzo[a]antracen; - crisen; - benzo[b]fluoranten; - benzo[j]fluoranten; - benzo[k]fluoranten; - dibenzo[a,h]antracen. Alte HAP care fac obiectul unor restricţii: - acenaften; - acenaftilenă; - antracen; - benzo[ghi]perilen; - fluoranten; - fluoren; - indeno[1,2,3-cd]piren; - naftalină; - fenantren; - piren	Limita de concentraţie individuală pentru HAP restricţionate în temeiul Legii nr.277/2018 este de 1 mg/kg. Limita de concentraţie totală pentru cele 18 HAP enumerate luate împreună nu este mai mare de 10 mg/kg
(iii) Produse biocide	Produse biocide destinate să asigure o funcţie antibacteriană. Derogare pentru materialele vândute în spitale şi pentru aplicaţii medicale	N/A
(v) Agenţi de afinare a sticlei	Arsenicul şi compuşii săi nu sunt utilizaţi la fabricarea sticlei unităţii de afişaj LCD şi a sticlei ecranului de protecţie.	0,0050% procent de greutate
(vi) Materiale plastice clorurate	Componente din plastic > 25 g nu conţin polimeri cloruraţi. Notă: pentru această subcerinţă specifică, carcasa din plastic a cablului nu este considerată o “componentă din plastic”	N/A

- Hotărârea Guvernului nr.204/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind etichetarea ecologică;
- Produse/servicii aprobate prin acte normative ale Ministerului Mediului:
1. cu privire la aprobarea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru substraturile de cultură şi amelioratorii de sol;
2. cu privire la aprobarea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru unităţi turistice de cazare;
3. cu privire la aprobarea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru încălţăminte;
4. cu privire la aprobarea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru detergenţii de rufe;
5. privire la aprobarea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru detergenţii pentru spălarea manuală a vaselor;
6. privire la aprobarea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru produse de hârtie tipărită, produse de papetărie din hârtie şi sacoşe din hârtie;
- Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic;
- Hotărârea Guvernului nr.750/2016 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic;
- Anexa nr.21 la Hotărârea Guvernului nr.750/2016, Regulament cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile maşinilor de spălat vase de uz casnic;
- Anexa nr.38 la Hotărârea Guvernului nr.750/2016, Regulament cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru telefoane inteligente, alte telefoane mobile, telefoane fără fir şi tablete de tip “slate”;
- Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor, art.24 privind garanţia comercială;
- Hotărârea Guvernului nr.212/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice;
- Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice;
- Hotărârea Guvernului nr.643/2025 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice;
- IEC 62474 – Declaraţie materială pentru produse din şi pentru industria electrotehnică;
- IEC 82474 – Declaraţie materială – Partea 1: Cerinţe generale;
- EN 45555:2019 Metode generale de evaluare a reciclabilităţii şi recuperabilităţii produselor cu impact energetic

2. Managementul apei, reţelelor de canalizare şi al deşeurilor

Cod

Activitatea

Cerinţe de contribuţie substanţială

Acte normative conexe şi standarde internaţionale

CEY 2.1

Recuperarea fosforului din apele reziduale

E37.00; E38.32; F42.99

Construirea, modernizarea, exploatarea şi reînnoirea instalaţiilor de recuperare a fosforului de la staţiile de epurare a apelor uzate urbane (fază apoasă şi nămol) şi din materiale (şi anume, cenuşă) după oxidarea termică (şi anume, incinerare) a nămolurilor de epurare

Activitatea economică include numai instalaţiile şi procesele care fac posibilă recuperarea fosforului, nu etapele anterioare, cum ar fi epurarea apelor uzate sau instalaţiile de incinerare

1. Pentru procesul integrat în staţia de epurare a apelor reziduale, care acoperă de obicei sărurile de fosfor, cum ar fi fosfatul de amoniu struvit-magneziu (NH4MgPO4•6H2O), procesul de recuperare a fosforului recuperează cel puţin 15% din încărcătura de fosfor primită. Numai materialul recoltat, cum ar fi struvitul, este luat în considerare la calcularea acestui prag.
2. Pentru recuperarea în aval după oxidarea termică a nămolului de epurare cu recuperarea chimică a fosforului sau după oxidarea termică a nămolului de epurare cu recuperarea termochimică a fosforului, procesul recuperează cel puţin 80% din încărcătura de fosfor intrată din materia primă respectivă, cum ar fi cenuşa nămolului de epurare.
3. Fosforul extras din sistem este utilizat fie ca materie componentă a unui produs fertilizant în conformitate cu regulamentele respective

- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile

CEY 2.2

Producerea de resurse de apă alternative în alte scopuri decât consumul uman

E37.00; F42.9

Construirea, extinderea, exploatarea şi reînnoirea instalaţiilor de producere a apelor recuperate.
Aceste resurse alternative de apă sunt utilizate pentru a înlocui apa rezultată din captare sau din sistemele de alimentare cu apă potabilă şi pot fi utilizate pentru realimentarea acviferului, irigaţii, reutilizare industrială, recreere şi orice altă utilizare municipală.
Activitatea economică include numai instalaţiile şi procesele care permit reutilizarea apei, cum ar fi instalaţiile de reîncărcare a acviferelor sau a depozitelor de apă de suprafaţă, şi nu include etapele anterioare, cum ar fi etapele primare şi secundare ale staţiei de tratare a apelor reziduale sau etapele ulterioare, necesare pentru reutilizarea finală a acestor resurse alternative de apă, cum ar fi sistemele de irigaţii.
Această activitate economică nu include alimentarea cu apă destinată consumului uman (a se vedea secţiunea 2.1)

Pentru producţia de apă recuperată, activitatea îndeplineşte următoarele criterii:
(a) apa recuperată este adecvată pentru reutilizare. Pentru utilizarea în agricultură, apa recuperată respectă cerinţele naţionale. Pentru alte utilizări decât irigaţiile agricole, calitatea finală a apei recuperate este adecvată scopului şi conformă cu legislaţia şi standardele naţionale existente;
(b) proiectul de reutilizare a apei a fost autorizat de autoritatea competentă, în cadrul gestionării integrate a apei, luând în considerare în mod prioritar măsuri viabile de gestionare a cererii de apă şi de eficienţă, în consultare cu autorităţile de gestionare a apei. Acest lucru poate fi dovedit prin includerea sa într-un plan de gestionare a apei sau într-un plan de gestionare a secetei. În ceea ce priveşte reutilizarea în agricultură, evaluările riscurilor de mediu, inclusiv cele legate de starea cantitativă a corpurilor de apă, sunt pe deplin luate în considerare în planurile de gestionare a riscurilor.
2. Pentru instalaţiile de recoltare a apei pluviale şi rezultate în urma furtunilor, activitatea îndeplineşte următoarele criterii:
(a) resursa (apă pluvială sau rezultată în urma furtunilor) este separată la sursă şi nu include apele uzate;
(b) apa este adecvată pentru utilizare după tratarea corespunzătoare, în funcţie de nivelul de contaminare şi de utilizarea ulterioară;
(c) instalaţia este inclusă într-un instrument de urbanism sau de autorizare, cum ar fi planul general sau planificarea municipală.
3. În ceea ce priveşte instalaţiile de colectare şi tratare a apelor gri, activitatea îndeplineşte următoarele criterii:
(a) resursa (apă gri) este separată la sursă;
(b) apa este adecvată pentru reutilizare după tratarea corespunzătoare, în funcţie de nivelul de contaminare şi de reutilizarea ulterioară;
(c) performanţa este atestată printr-o certificare a clădirii sau este disponibilă în documentele tehnice de proiectare

- Studiu de fezabilitate în curs de desfăşurare, pentru a decide oportunitatea/fezabilitatea utilizării apelor uzate tratate în agricultură, în scopuri de irigaţii

CEY 2.3

Colectarea şi transportul deşeurilor nepericuloase şi periculoase

E38.11; E38.12; F42.9

Colectarea separată şi transportul deşeurilor nepericuloase şi periculoase în vederea pregătirii pentru reutilizare sau reciclare , inclusiv construirea, exploatarea şi modernizarea instalaţiilor implicate în colectarea şi transportul acestor deşeuri, cum ar fi centrele de colectare a deşeurilor şi staţiile de transfer al deşeurilor, ca mijloc de recuperare a materialelor

“Deşeuri periculoase” sunt deşeuri care prezintă unul sau mai multe dintre deşeurile periculoase. Aceasta include fluxuri precum fracţiunile de deşeuri periculoase produse de gospodării, uleiurile uzate, bateriile, deşeurile nepoluate de la echipamente electrice şi electronice (DEEE), vehiculele scoase din uz nepoluate, deşeurile medicale etc. deşeuri destinate pregătirii pentru reutilizare
“Pregătirea pentru reutilizare” înseamnă operaţiunile de verificare, curăţare sau reparare a valorificării, prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deşeuri sunt pregătite astfel încât să poată fi reutilizate fără nicio altă prelucrare prealabilă. Sau reciclare.
“Reciclare” înseamnă orice operaţiune de valorificare prin care deşeurile sunt reprelucrate în produse, materiale sau substanţe, în scopuri iniţiale sau în alte scopuri. Aceasta include reprelucrarea materialelor organice, dar nu include recuperarea energiei şi reprelucrarea în materiale care urmează să fie utilizate ca combustibili sau pentru operaţiuni de reumplere

1. Toate deşeurile colectate şi transportate separat care sunt separate la sursă sunt destinate pregătirii pentru operaţiuni de reutilizare sau reciclare.
2. Deşeurile separate la sursă care constau în (i) hârtie şi carton, (ii) materiale textile, (iii) biodeşeuri, (iv) lemn, (v) sticlă, (vi) deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) sau (vii) orice tip de deşeuri periculoase sunt colectate separat (de exemplu, în fracţiuni unice) şi nu sunt amestecate cu alte fluxuri de deşeuri.
Pentru deşeurile nepericuloase separate la sursă, altele decât fracţiunile menţionate mai sus, colectarea în fracţiuni amestecate are loc în conformitate cu Legea deşeurilor nr.209/2016.
Diferite tipuri de deşeuri periculoase pot fi plasate împreună într-o cutie pentru deşeuri periculoase, într-un dulap sau într-o soluţie similară, cu condiţia ca fiecare tip de deşeu să fie ambalat în mod corespunzător pentru a menţine deşeurile separate în cutie sau dulap şi ca deşeurile periculoase să fie sortate în tipuri de deşeuri după colectarea din gospodării.
3. Pentru fluxurile de deşeuri municipale, activitatea îndeplineşte unul dintre următoarele criterii:
(a) activitatea constă în colectarea deşeurilor municipale solide, în principal prin sisteme de colectare din uşă în uşă sau prin puncte de colectare supravegheate, pentru a asigura un nivel ridicat de colectare separată şi rate scăzute de contaminare;
(b) activitatea constă în colectarea separată a deşeurilor în cadrul sistemelor publice de gestionare a deşeurilor, în care producătorii de deşeuri sunt taxaţi pe baza unui mecanism de plată în funcţie de cantitatea de deşeuri generată (pay-as-you-throw – PAYT), cel puţin pentru fluxul de deşeuri reziduale sau când există alte tipuri de instrumente economice care stimulează separarea deşeurilor la sursă;
(c) activitatea constă în colectarea separată a deşeurilor în afara sistemelor publice de gestionare a deşeurilor care aplică sisteme de depozitare şi rambursare sau alte tipuri de instrumente economice care stimulează în mod direct separarea deşeurilor la sursă.
4. Activitatea monitorizează şi evaluează în permanenţă cantitatea şi calitatea deşeurilor colectate pe baza indicatorilor-cheie de performanţă (KPI) predefiniţi pentru a respecta toate criteriile următoare:
(a) îndeplinirea obligaţiilor de raportare faţă de părţile interesate relevante, cum ar fi autorităţile publice, schemele de răspundere extinsă a producătorilor (REP);
(b) comunicarea periodică a informaţiilor relevante producătorilor de deşeuri şi publicului în general, în cooperare cu părţile interesate relevante, cum ar fi autorităţile publice, schemele de răspundere extinsă a producătorilor;
(c) identificarea nevoilor şi întreprinderea de acţiuni corective în cazul în care indicatorii-cheie de performanţă se abat de la obiectivele sau valorile de referinţă aplicabile, în cooperare cu părţile interesate relevante, cum ar fi autorităţile publice, schemele de răspundere extinsă a producătorilor, partenerii din lanţul valoric

- Legea nr.209/2016 privind deşeurile, în special art.12. Responsabilitatea extinsă a producătorilor (REP)

CEY 2.4

Tratarea deşeurilor periculoase

E38.22; E38.32; F42.9

Construirea, modernizarea şi exploatarea unor instalaţii dedicate pentru tratarea deşeurilor periculoase ca mijloc pentru operaţiunile de recuperare a materialelor

Această activitate economică acoperă atât operaţiunile de valorificare a materialelor in situ, cât şi ex situ a deşeurilor clasificate ca deşeuri periculoase.
Aceasta include următoarele direcţii:
(a) recuperarea sau regenerarea solvenţilor;
(b) regenerarea acizilor şi a bazelor;
(c) reciclarea sau recuperarea materialelor anorganice, altele decât metalele sau compuşii metalici;
(d) recuperarea componentelor utilizate pentru reducerea poluării;
(e) recuperarea componentelor din catalizatori;
(f) rerafinarea lubrifianţilor şi a altor uleiuri uzate industriale (exclusiv cele destinate utilizării drept combustibil sau incinerare).
Activitatea economică nu include reutilizarea substanţelor care nu se califică drept deşeuri, cum ar fi subprodusele sau reziduurile rezultate din activităţile de producţie.
Activitatea economică nu include recuperarea materialelor din baterii, deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), vehiculele scoase din uz (VSU), materialele anorganice rezultate din procesele de incinerare, cum ar fi cenuşa, zgurile sau praful. Activitatea economică nu include tratarea şi recuperarea deşeurilor nucleare.
Activitatea economică nu include eliminarea sau valorificarea deşeurilor cu conţinut de poluanţi organici persistenţi care pot duce la recuperarea, reciclarea, regenerarea sau reutilizarea substanţelor enumerate în anexa nr.4 la Hotărârea Guvernului nr.744/2024 privind poluanţii organici persistenţi (POPs)

1. Activităţile constau în recuperarea materiilor prime secundare (inclusiv substanţe chimice şi materii prime critice) din deşeuri periculoase separate la sursă.
2. Materialele recuperate înlocuiesc materiile prime principale, inclusiv materiile prime critice, sau substanţele chimice în procesele de producţie (53).
3. Materialele recuperate respectă specificaţiile industriale aplicabile, standardele armonizate sau criteriile de încetare a statutului de deşeu, precum şi legislaţia relevantă aplicabilă la nivel naţional

- Legea nr.209/2016 privind deşeurile, art.55. Deşeurile rezultate din activitatea medicală;
- Hotărârea Guvernului nr.744/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind poluanţii organici persistenţi (POPs)

CEY 2.5

Recuperarea deşeurilor biologice prin digestie anaerobă sau compostare

E38.21; F42.9

Construirea şi exploatarea instalaţiilor de tratare a deşeurilor biologice colectate prin industria anaerobă sau compostare, cu producerea şi utilizarea de indust, biometan, digestat, compost sau substanţe chimice

1. Biodeşeurile utilizate pentru digestia anaerobă sau compostare sunt separate la sursă şi colectate separat. În cazul în care deşeurile biologice sunt colectate în pungi biodegradabile, sacii au standardul de certificare pentru materiale compostabile adecvat EN 13432:2000.
2. În aceste staţii de digestie anaerobă, biodeşeurile separate la sursă provenite de colectare separată constituie cel puţin 70% din materia primă de intrare, măsurată în greutate, ca medie anuală. Codigestia poate acoperi până la 30% din materia primă de intrare a materiilor prime de bioenergie avansată în conformitate cu Legea nr.10/2016, care să nu includă materii prime contaminate provenind din fracţiunea a deşeurilor municipale şi industriale mixte.
3. Activitatea produce unul din următoarele produse:
(a) compost sau digestat în conformitate cu Legea nr.21/2025 privind introducerea pe piaţă a produselor fertilizante;
(b) Substanţe chimice prin conversia deşeurilor organice în carboxilaţi, acizi carboxilici sau polimeri prin fermentare cu culturi mixte.
4. Compostul şi digestatul care respectă Legea nr.21/2025 nu se evacuează în depozitele de deşeuri. Digestatul este de preferinţă compostată după digestia anaerobă pentru a maximiza beneficiile pentru solul pe care se aplică ulterior şi reduce la minimum unele probleme agroecologice potenţiale, cum ar fi eliberarea amoniacului şi nitraţilor.
5. În cazul în care este instalată digestia anaerobă, biogazul produs este utilizat direct pentru producerea de energie electrică sau termică, transformat în biometan pentru a fi utilizat drept combustibil, injectat direct în reţeaua de gaze şi utilizat ulterior în scopuri energetice prin înlocuirea gazelor naturale, utilizat ca materie primă pentru producerea altor substanţe chimice sau transformat în hidrogen pentru utilizare drept combustibil

- Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
- Legea nr.21/2025 privind punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante, art.4. Cerinţe privind produsele fertilizante;
- EN 13432:2000, Ambalare. Cerinţe pentru ambalajele recuperabile prin compostare şi biodegradare

CEY 2.6

Depoluarea şi demontarea produselor scoase din uz

E38.31; E38.32; E42.99

Construirea, exploatarea şi modernizarea instalaţiilor de dezmembrare şi depoluare a produselor complexe scoase din uz, a bunurilor mobile şi a componentelor acestora pentru recuperarea materialelor sau pregătirea pentru reutilizare a componentelor

Activitatea economică include dezmembrarea produselor scoase din uz şi a bunurilor mobile şi a componentelor acestora de orice tip, cum ar fi automobilele, navele şi echipamentele electrice şi electronice (EEE) pentru recuperarea materialelor.
Activitatea economică nu include tratarea bateriilor provenite din colectarea separată sau demontarea în timpul activităţilor de dezmembrare şi depoluare, şi nici demolările şi dărâmările clădirilor şi a altor structuri (a se vedea Secţiunea 3.3)

1. Activitatea economică constă în dezmembrarea şi depoluarea deşeurilor colectate separat, în instalaţii de ultimă generaţie, de la produse complexe scoase din uz, cum ar fi automobilele, echipamentele electrice şi electronice (EEE) sau navele, pentru:
(a) a colecta piesele şi componentele care sunt potrivite pentru reutilizare;
(b) a separa fracţiuni de deşeuri nepericuloase şi periculoase adecvate pentru recuperarea materialelor, inclusiv recuperarea materiilor prime critice;
(c) a elimina substanţele, amestecurile şi componentele periculoase, astfel încât acestea să fie incluse într-un flux identificabil (*) sau care să fie o parte identificabilă a unui flux în cadrul procesului de tratare, şi a le transmite la instalaţiile autorizate pentru tratarea corespunzătoare, inclusiv eliminarea deşeurilor periculoase;
(d) a ataşa documentaţia privind materialele care sunt trimise pentru tratarea ulterioară sau reutilizare ulterioară.
2. Activitatea economică de dezmembrare şi depoluare a vehiculelor scoase din uz (VFU) respectă cerinţele prevăzute în Hotărârea de Guvern nr.93/2023,
3. Pentru dezmembrarea şi depoluarea deşeurilor provenite de la echipamente electrice şi electronice (DEEE) şi vehicule scoase din uz (ELV), deşeurile provin din punctele de colectare care îndeplinesc cerinţele aplicabile ale legislaţiei naţionale.
(*) O substanţă, un amestec sau o componentă poate fi identificată dacă poate fi monitorizată pentru a verifica un tratament sigur pentru mediu

- Hotărârea Guvernului nr.93/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea vehiculelor scoase din uz – Secţiunile: VI. Tehnologii noi de reciclare şi îmbunătăţire a performanţei de mediu, VII. Tratarea, VIII. Refolosirea şi Valorificarea, anexa I;
- Hotărârea Guvernului nr.212/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

CEY2.7

Sortarea şi recuperarea materialelor din deşeuri nepericuloase

E38.32; F42.9

Construirea, modernizarea şi exploatarea instalaţiilor de sortare sau recuperare a fluxurilor de deşeuri nepericuloase în materii prime secundare de înaltă calitate folosind un proces de transformare mecanică. Activitatea economică nu include sortarea şi recuperarea fracţiunilor combustibile din deşeurile reziduale amestecate pentru producţia de combustibili derivat din deşeuri, cum ar fi în staţiile de tratare mecanică şi biologică

1. Originea materiei prime
Materiile prime din deşeuri nepericuloase provin din una sau mai multe dintre următoarele surse:
(a) deşeuri colectate şi transportate separat, inclusiv în fracţiuni amestecate;
(b) fracţiuni de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de dezmembrare şi depoluare a produselor scoase din uz;
(c) deşeuri din construcţii şi demolări provenite din demolări selective sau separate în alt mod la sursă;
(d) fracţiuni de deşeuri nepericuloase provenite din sortarea deşeurilor mixte destinate reciclării în cazul în care instalaţia îndeplineşte criterii de performanţă de calitate definite iar deşeurile provin din zone care respectă obligaţiile de colectare separată prevăzute în Legea nr.209/2016 privind deşeurile.
2. Recuperarea materialelor
Activitatea atinge sau depăşeşte ratele existente de recuperare a materialelor specifice instalaţiilor de către autorităţile competente stabilite în planurile, autorizaţiile sau contractile aplicabile de gestionare a deşeurilor sau în sistemele de răspundere extinsă a producătorilor (REP). Instalaţia implementează indicatori cheie de performanţă (KPI) definiţi la nivel intern pentru a urmări performanţa sau atingerea ratelor de recuperare aplicabile.
Pentru materialele pentru care colectarea separată este obligatorie, activitatea transformă cel puţin 50%, ca greutate, din deşeuri nepericuloase colectate separat prelucrate în materii prime secundare care sunt adecvate pentru înlocuirea materiilor prime primare în procesele de producţie.
3. Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor
Instalaţia de recuperare a deşeurilor nepericuloase a pus în aplicare cele mai bune tehnici disponibile (BAT) bazate pe BAT 2 privind îmbunătăţirea performanţei generale de mediu a instalaţiei, prevăzute în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor, inclusiv:
(a) o procedură de caracterizare a deşeurilor şi o procedură strictă de acceptare a deşeurilor în ceea ce priveşte calitatea deşeurilor intrate;
(b) un sistem de urmărire şi un inventar care vizează localizarea şi cantitatea de deşeuri din instalaţie;
(c) un sistem de management al calităţii rezultatelor pentru a se asigura că rezultatele tratării deşeurilor sunt în conformitate cu cerinţele sau standardele de calitate aplicabile, utilizând, de exemplu, standardele EN sau ISO existente;
(d) măsurile sau procedurile relevante de separare a deşeurilor pentru a se asigura că, după separare, deşeurile sunt păstrate separate în funcţie de proprietăţile lor, pentru a permite o depozitare şi o tratare mai uşoară şi mai sigură din punct de vedere ecologic;
(e) măsurile relevante pentru a asigura compatibilitatea deşeurilor înainte de amestecarea sau combinarea deşeurilor;
(f) Instalaţia a instalat tehnologia şi procesele de sortare şi recuperare a materialelor pentru a îndeplini specificaţiile tehnice relevante, standardele de calitate sau criteriile de încetare a statutului de deşeu. Activitatea utilizează tehnologii de ultimă generaţie adecvate pentru fracţiunile de deşeuri prelucrate, inclusiv separarea optică prin spectroscopie în infraroşu apropiat sau sisteme cu raze X, separarea densităţii, separarea magnetică sau separarea dimensiunilor.
4. Calitatea materiilor prime secundare
Activitatea transformă sau permite conversia deşeurilor în materii prime secundare, inclusiv materii prime critice, care sunt adecvate pentru înlocuirea materiilor prime primare în procesele de producţie

- Legea nr.209/2016 privind deşeurile, în special art.12

3. Construcţii şi imobiliare

Cod

Activitatea

Cerinţe de contribuţie substanţială

Acte normative conexe şi standarde internaţionale

CEY 3.1

Construirea de clădiri noi

F41.1;
F41.2; F43

Dezvoltarea de proiecte de construcţie pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale prin combinarea mijloacelor financiare, tehnice şi fizice în vederea vânzării clădirii la livrare sau la o dată ulterioară, precum şi construirea unor clădiri rezidenţiale sau nerezidenţiale complete, pe cont propriu în vederea vânzării sau pe bază de comision sau contract.

1.Toate deşeurile generate din construcţii şi demolări sunt tratate în conformitate cu legislaţia naţionale, în special prin stabilirea sistemelor de sortare şi a auditurilor anterioare demolării. Pregătirea pentru reutilizarea sau reciclarea deşeurilor nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări generate pe şantierul de construcţii este de cel puţin 90% (ca masă în kilograme), cu excepţia rambleierii. Sunt excluse materialele geologice menţionate în categoria 17 05 04 din Lista deşeurilor stabilită prin Hotărârea Guvernului nr.99/2018. Operatorul activităţii demonstrează respectarea pragului de 90% raportând cu privire la indicatorul de nivel 2.2 utilizând formatul de raportare de nivel 2 pentru diferite fluxuri de deşeuri.
2. Potenţialul de încălzire globală (GWP)* al clădirii care pe durata ciclului de viaţă rezultat din construcţie a fost calculat pentru fiecare etapă a ciclului de viaţă şi este comunicat investitorilor şi clienţilor la cerere.
3. Proiectele şi tehnicile de construcţie susţin circularitatea prin încorporarea conceptelor de proiectare pentru adaptabilitate şi dezmembrare, aşa cum se subliniază în indicatorii de nivel 2.3 şi, respectiv, 2.4. Conformitatea cu această cerinţă este demonstrată prin raportarea cu privire la indicatorii de nivel 2.3 şi 2.4 de la nivelul 2.
4. Utilizarea materiei prime primare la construcţia clădirii este redusă la minimum prin utilizarea de materii prime secundare. Operatorul activităţii se asigură că cele trei categorii pentru cele mai grele materiale utilizate pentru construcţia clădirii, măsurate în masă în kilograme, respectă următoarele cantităţi totale maxime de materii prime utilizate:
(a) pentru totalul combinat de beton, piatră naturală sau piatră aglomerată, o cantitate maximă de 70% din material provine din materii prime primare;
(b) pentru totalul combinat de cărămidă, gresie şi ceramică, o cantitate maximă de 70% din material provine din materii prime primare;
(c) pentru biomateriale, o cantitate maximă de 80% din materialul total provine din materii prime primare;
(d) pentru totalul combinat de sticlă, izolaţie minerală, o cantitate maximă de 70% din materialul total provenit din materii prime primare;
(e) pentru materialele plastice nebiologice, o cantitate maximă de 50% din materialul total provine din materii prime primare;
(f) pentru metale, o cantitate maximă de 30% din materialul total provine din materii prime primare;
(g) pentru ghips, o cantitate maximă de 65% din material provine din materii prime primare.
Pragurile se calculează scăzând materiile prime secundare din cantitatea totală a fiecărei categorii de materiale utilizate în lucrări, măsurată ca masă în kilograme. În cazul în care informaţiile privind conţinutul reciclat al unui produs pentru construcţii nu sunt disponibile, acest produs trebuie să fie contabilizat ca fiind constituit din materii prime primare în proporţie de 100%. Pentru a respecta ierarhia deşeurilor şi pentru a favoriza astfel reutilizarea în detrimentul reciclării, produsele pentru construcţii reutilizate, inclusiv cele care conţin materiale care nu mai sunt considerate deşeuri şi care au fost retratate la faţa locului, trebuie să fie contabilizate ca incluzând zero materii prime primare. Respectarea acestui criteriu este demonstrată prin raportarea în conformitate cu indicatorul de nivel 2.1.
5. Operatorul activităţii utilizează instrumente electronice pentru a descrie caracteristicile clădirii astfel cum a fost construită, inclusiv materialele şi componentele utilizate, în scopul întreţinerii, recuperării şi reutilizării viitoare, de exemplu utilizând EN ISO 22057:2022 pentru a furniza declaraţii de mediu privind produsele. Informaţiile sunt stocate în format digital şi sunt puse la dispoziţia investitorilor şi clienţilor la cerere. În plus, operatorul asigură păstrarea pe termen lung a acestor informaţii dincolo de durata de viaţă utilă a clădirii prin utilizarea sistemelor de gestionare a informaţiilor furnizate de instrumentele naţionale, cum ar fi cadastrul sau registrul public.

*GWP este comunicat ca indicator numeric pentru fiecare etapă a ciclului de viaţă; acesta este exprimat în kgCO₂e/m² (de suprafaţă interioară utilă la sol) şi calculat ca medie pentru un an dintr-o perioadă de studiu de referinţă de 50 de ani. Selectarea datelor, definirea scenariului şi calculele sunt efectuate în conformitate cu standardul EN 15978 (BS EN 15978:2011). Domeniul de aplicare al elementelor clădirii şi al echipamentelor tehnice este cel definit pentru indicatorul 1.2 în cadrul comun al UE Level(s). Conform formatului de raportare al indicatorului 1.2, indicatorul este comunicat ca GWP fosil, GWP biogen, GWP privind utilizarea terenurilor şi schimbarea destinaţiei terenurilor, precum şi suma acestora (GWP global). În cazul în care există un instrument naţional de calcul sau dacă acesta este necesar pentru comunicarea informaţiilor ori pentru obţinerea autorizaţiilor de construire, instrumentul respectiv poate fi utilizat pentru a comunica informaţiile necesare

- Legea nr.209/2016 privind deşeurile;
- Codul practic în construcţii CP A.09.04:2014: Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări;
- Hotărârea Guvernului nr.972/2023 cu privire la aprobarea Programului naţional pentru gestionarea deşeurilor pe anii 2023-2027;
- Hotărârea Guvernului nr.99/2018 pentru aprobarea Listei deşeurilor;
- A se vedea indicatorul de nivel(uri) 2.2: Deşeuri şi materiale din construcţii şi demolări, manual de utilizare: informare introductivă, instrucţiuni şi orientări (versiunea publicaţiei 1.1);
- A se vedea indicatorul de nivel(uri) 2.3: Proiectare pentru adaptabilitate şi renovare, manual de utilizare: informare introductivă, instrucţiuni şi orientări (versiunea publicaţiei 1.1);
- A se vedea indicatorul de nivel(uri) 2.4: Manual de utilizare pentru proiectare în vederea deconstrucţiei: informare introductivă, instrucţiuni şi orientări (versiunea publicaţiei 1.1);
- A se vedea indicatorul de nivel(uri) 2.1: lista de cantităţi, materialele şi durata de viaţă, manualul de utilizare: informare introductivă, instrucţiuni şi orientări (versiunea publicaţiei 1.1);
- Standardul ISO 22057:2022, Durabilitatea în clădiri şi lucrări de inginerie civilă – Modele de date pentru utilizarea declaraţiilor de mediu ale produselor (EPD) pentru produsele pentru construcţii în modelarea informaţiilor despre clădiri (BIM) (versiunea din 27.06.2023)

CEY 3.2

Renovarea clădirilor existente

F41;
F43

Lucrări de construcţii şi inginerie civilă sau pregătirea acestora

1. Toate deşeurile generate din construcţii şi demolări sunt tratate în conformitate cu legislaţia privind deşeurile, în special prin stabilirea unor sisteme de sortare şi a unor audituri pre-demolare. Pregătirea pentru reutilizare sau reciclare a deşeurilor nepericuloase din construcţii şi demolări generate pe şantier este de cel puţin 70% (în masă în kilograme), excluzând umplerea. Aceasta exclude materialele naturale precum fierul şi oţelul. Operatorul activităţii demonstrează respectarea pragului de 70% prin raportarea indicatorului de nivel 2.2, utilizând formatul de raportare de nivel 2 pentru diferite fluxuri de deşeuri.
2. Potenţialul de încălzire globală (GWP) pe durata ciclului de viaţă al lucrărilor de renovare a clădirii a fost calculat pentru fiecare etapă a ciclului de viaţă, de la punctul de renovare, şi este comunicat investitorilor şi clienţilor la cerere.
3. Proiectele şi tehnicile de construcţie susţin circularitatea prin încorporarea conceptelor de proiectare pentru adaptabilitate şi deconstrucţie, aşa cum se subliniază în indicatorii de nivel 2.3 şi, respectiv, 2.4. Operatorul activităţii demonstrează respectarea acestei cerinţe prin raportarea indicatorilor de nivel 2.3 şi 2.4 la nivelul 2.
4. Cel puţin 50% din clădirea originală este păstrată. Aceasta se calculează pe baza suprafeţei exterioare brute păstrate din clădirea originală, utilizând metodologia de măsurare naţională sau regională aplicabilă, alternativ utilizând definiţia “IPMS 1” conţinută în Standardele Internaţionale de Măsurare a Proprietăţilor.
5. Utilizarea materiilor prime primare în renovarea clădirii este redusă la minimum prin utilizarea materiilor prime secundare. Operatorul activităţii se asigură că cele trei categorii de materiale cele mai grele care au fost adăugate recent clădirii în cadrul renovării clădirii, măsurate în kilograme, respectă următoarele praguri privind cantitatea maximă de materie primă primară utilizată:
(a) pentru totalul combinat de beton, piatră naturală sau aglomerată, maximum 85% din material provine din materie primă primară;
(b) pentru totalul combinat de cărămidă, ţiglă, ceramică, maximum 85% din material provine din materie primă primară;
(c) pentru materialele biologice, maximum 90% din material provine din materie primă primară;
(d) pentru totalul combinat de sticlă, izolaţie minerală, maximum 85% din material provine din materie primă primară;
(e) pentru plasticul non-biologic, maximum 75% din material provine din materie primă primară;
(f) pentru metale, maximum 65% din material provine din materie primă primară;
(g) pentru ghips, maximum 83% din material provine din materie primă primară.
Pragurile se calculează prin scăderea materiei prime secundare din cantitatea totală a fiecărei categorii de materiale utilizate în lucrări, măsurată în masă în kilograme. În cazul în care informaţiile privind conţinutul reciclat al produsului de construcţie nu sunt disponibile, acesta trebuie considerat ca fiind compus din 100% materie primă primară. Pentru a respecta Ierarhia Deşeurilor şi, prin urmare, pentru a favoriza reutilizarea în detrimentul reciclării, produsele de construcţie reutilizate, inclusiv cele care conţin materiale care nu sunt deşeuri şi care sunt reprocesate la faţa locului, trebuie considerate ca fiind compuse din zero materii prime primare. Respectarea acestui criteriu este demonstrată prin raportarea în conformitate cu indicatorul de nivel(uri) 2.1

- Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023, art.319-321;
- Codul practic în construcţie CP A.09.04:2014 Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări;
- A se vedea indicatorul de nivel(uri) 2.2: Deşeuri şi materiale din construcţii şi demolări, manual de utilizare: instrucţiuni introductive, instrucţiuni şi îndrumări (versiunea publicaţiei 1.1);
- A se vedea indicatorul de nivel(uri) 2.3: Proiectare pentru adaptabilitate şi renovare, manual de utilizare: briefing introductiv, instrucţiuni şi îndrumări (versiunea publicaţiei 1.1);
- A se vedea indicatorul de nivel(uri) 2.4: Proiectare pentru deconstrucţie, manual de utilizare: briefing introductiv, instrucţiuni şi îndrumări (versiunea publicaţiei 1.1);
- Standarde internaţionale de măsurare a proprietăţilor: Toate clădirile. Publicat de Coaliţia Internaţională pentru Standarde de Măsurare a Proprietăţilor (IPMSC);
- A se vedea indicatorul de nivel 2.1: Deviz de cantităţi, materiale şi durate de viaţă, manual de utilizare: briefing introductiv, instrucţiuni şi îndrumări (versiunea publicaţiei 1.1)

CEY 3.3

Demolări şi dărâmări de clădiri şi alte structuri

F43.1

Demolările şi dărâmările de clădiri, drumuri şi piste, căi ferate, poduri, tuneluri, lucrări de tratare a apelor reziduale, lucrări de tratare a apei, conducte, puţuri şi fântâni, centrale de producere a energiei electrice, instalaţii chimice, baraje şi rezervoare, mine şi cariere, structuri offshore, lucrări în apropierea ţărmului, porturi, lucrări fluviale sau formarea şi regenerarea terenurilor (114)

Pentru proiectele asociate cu activităţile de “Construire de clădiri noi” sau “Renovare a clădirilor existente” (a se vedea Secţiunile 3.1 şi 3.2), în cazul în care lucrările de demolare şi lucrările de construcţie sau de renovare sunt achiziţionate în temeiul aceluiaşi contract, se aplică criteriile tehnice de examinare pentru activităţile de construcţie sau de renovare.
Activitatea economică nu include demolările şi dărâmările de clădiri şi de alte structuri desfăşurate ca parte a activităţii de “Reabilitare a siturilor şi zonelor contaminate” (a se vedea secţiunea PPC 2.4 din Obiectivul de prevenire şi control al poluării)

1. Înainte de începerea activităţii de demolare sau demolare, cel puţin următoarele aspecte din lista de verificare a conceptului de proiectare de nivel 1 a listei de verificare a indicatorului de nivel(uri) 2.2, sunt discutate şi convenite cu clientul:
(a) definirea indicatorilor cheie de performanţă şi a nivelului de ambiţie ţintă;
(b) identificarea constrângerilor specifice proiectului care pot compromite nivelul de ambiţie ţintă (cum ar fi timpul, forţa de muncă şi spaţiul) şi modul de minimizare a acestor constrângeri;
(c) detalii despre procedura de audit pre-demolare;
(d) un plan general de gestionare a deşeurilor care prioritizează deconstrucţia selectivă, decontaminarea şi separarea la sursă a fluxurilor de deşeuri. În cazul în care aceste acţiuni nu sunt prioritizate, se oferă o explicaţie pentru a justifica de ce deconstrucţia selectivă, decontaminarea sau separarea la sursă a fluxurilor de deşeuri nu sunt fezabile din punct de vedere tehnologic în cadrul proiectului. Consideraţiile legate de costuri sau financiare nu reprezintă un motiv acceptabil pentru a evita respectarea acestei cerinţe.
2. Operatorul activităţii efectuează un audit pre-demolare în conformitate cu Protocolul privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări.
3. Toate deşeurile din demolări generate în timpul activităţii de demolare sau demolare sunt tratate în conformitate cu legislaţia naţională.
4. Pregătirea pentru reutilizare sau reciclarea a deşeurilor nepericuloase din construcţii şi demolări generate pe şantier este de cel puţin 90% (în masă, în kilograme), excluzând umplerea. Aceasta exclude materialele naturale, cum ar fi fierul şi oţelul. Operatorul activităţii demonstrează respectarea pragului de 90% prin raportarea indicatorului de nivel 2.2, utilizând formatul de raportare de nivel 3 pentru diferite fluxuri de deşeuri. Alternativ, cel puţin 95% din fracţia minerală şi 70% din fracţia neminerală a deşeurilor nepericuloase din demolări sunt colectate separat şi pregătite pentru reutilizare sau reciclare

- A se vedea indicatorul de nivel(uri) 2.2: Deşeuri şi materiale din construcţii şi demolări, manual de utilizare: briefing introductiv, instrucţiuni şi îndrumări (versiunea publicaţiei 1.1);
- Orientări pentru auditurile deşeurilor înainte de lucrările de demolare şi renovare a clădirilor. Protocolul UE privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări, mai 2018;
- Pentru raportarea estimărilor privind deşeurile din demolări de nivel 2, se poate utiliza foaia de calcul Excel disponibilă pe site-ul web al Comisiei: Şablon Excel pentru deşeuri de construcţii şi demolări (CDW) şi materiale: pentru estimarea (Nivelul 2) şi înregistrarea (Nivelul 3) a cantităţilor şi tipurilor de CDW şi a destinaţiilor lor finale (versiunea 1.1)

CEY 3.4

Întreţinerea drumurilor şi a autostrăzilor

F42.11

Întreţinerea străzilor, a drumurilor şi a autostrăzilor, a altor căi de transport pentru vehicule şi pietoni, lucrări de suprafaţă pe străzi, drumuri, autostrăzi, poduri, tuneluri, piste de aerodrom, căi de rulare şi platforme, definite ca toate acţiunile întreprinse pentru a menţine şi a restabili exploatabilitatea şi nivelul de exploatare a drumurilor

În cazul podurilor şi al tunelurilor, activitatea economică include numai întreţinerea drumului care circulă pe pod sau prin tunel. Aceasta nu include întreţinerea podului sau a tunelului în sine.
Activitatea economică include întreţinerea de rutină, care poate fi programată periodic. Activitatea economică include, de asemenea, întreţinerea preventivă şi reabilitarea, care sunt definite ca lucrări efectuate pentru a menţine sau a restabili exploatabilitatea şi pentru a prelungi durata de viaţă utilă a unui drum existent. Operaţiunile de întreţinere sunt dedicate în principal gestionării pavajelor şi se referă numai la următoarele elemente principale ale drumului: stratul de liant, stratul de uzură şi plăcile de beton. Drumurile care fac obiectul acestei activităţi economice sunt realizate din asfalt, beton sau o combinaţie a celor două

1. În cazul în care principalele elemente rutiere (cursul liderului, cursul de suprafaţă sau plăci de beton) sunt demolate sau îndepărtate, pregătirea pentru reutilizarea sau reciclarea deşeurilor nepericuloase generate la faţa locului este de 100% (ca masă, în kilograme), cu excepţia rambleierii.
2. În cazul în care elementele rutiere (cursul liderului, cursul de suprafaţă sau plăci de beton) sunt nou instalate după demolare sau îndepărtare, inclusiv orice drumuri construite temporar în scopul efectuării lucrărilor de întreţinere, cel puţin 50% (ca masă, în kilograme) din elementele rutiere structurale utilizate sunt reutilizate sau reciclate sau sunt produse secundare industriale nepericuloase.

3. Materialele reutilizate sau reciclate nu sunt deplasate pe distanţe mai mari de 2,5 ori distanţa dintre şantier şi cea mai apropiată instalaţie de producţie pentru materiile prime primare echivalente, pentru a evita ca utilizarea materialelor reutilizate sau reciclate să conducă la emisii de CO₂ mai mari decât utilizarea materiilor prime primare.
4. În cazul în care a fost instalat recent, stratul de liant are o durată de viaţă utilă de cel puţin 20 de ani.
5. Utilizarea de materii prime primare pentru mobilierul rutier este redusă la minimum prin utilizarea de materii prime secundare. Operatorul activităţii se asigură că, pentru metale, cum ar fi sistemele de reţinere din oţel, maximum 30% din material provine din materii prime primare. Pragul se calculează scăzând materiile prime secundare din cantitatea totală a fiecărei categorii de materiale utilizate în lucrări, măsurată ca masă în kilograme. În cazul în care informaţiile privind conţinutul reciclat al unui produs pentru construcţii nu sunt disponibile, acest produs trebuie să fie contabilizat ca fiind constituit din materii prime primare în proporţie de 100%. Pentru a respecta ierarhia deşeurilor şi pentru a favoriza astfel reutilizarea în detrimentul reciclării, produsele pentru construcţii reutilizate, inclusiv cele care conţin materiale care nu mai sunt considerate deşeuri şi care au fost retratate la faţa locului, trebuie să fie contabilizate ca incluzând zero materii prime primare

- Legea drumurilor nr.509/1995 (reglementează administrarea, exploatarea, întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, stabileşte obligaţia menţinerii drumurilor la parametri de siguranţă şi durabilitate);
- Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 (construcţiile trebuie proiectate, construite şi demolate/demontate în aşa fel încât utilizarea resurselor naturale să fie durabilă şi să asigure şi să respecte următoarele:
a) reutilizarea sau reciclarea construcţiilor, materialelor şi a părţilor componente ale acestora, după demolare/demontare;
b) durabilitatea construcţiilor;
c) utilizarea materiilor prime şi secundare compatibile cu mediul în lucrările de construcţii;
d) respectarea reglementărilor privind emisiile poluante prevăzute în autorizaţiile de mediu);
- EN 13108– Amestecuri asfaltice (permite utilizarea asfaltului reciclat (RAP));
- EN 1744 / EN 13242 agregate reciclate pentru lucrări rutiere

CEY 3.5

Utilizarea betonului în construcţii civile

F42.12; F42.13; F42.2; F42.9

Utilizarea betonului pentru construcţii noi, reconstrucţii sau întreţinerea unor obiecte de inginerie civilă, cu excepţia suprafeţelor rutiere din beton de pe următoarele elemente: străzi, şosele, autostrăzi, alte căi pentru vehicule şi pietoni, poduri, tuneluri şi piste de aerodrom, căi de rulare şi platforme care fac obiectul activităţii economice “Întreţinerea drumurilor şi a autostrăzilor” (a se vedea secţiunea 3.4. de mai sus)

“Întreţinerea obiectelor de inginerie civilă” este definită ca totalul acţiunilor întreprinse pentru a menţine şi a restabili exploatabilitatea şi nivelul de exploatare a drumurilor

1. Pregătirea pentru reutilizarea sau reciclarea deşeurilor nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări generate pe şantierul de construcţii este de cel puţin 90% (în masă în kilograme), cu excepţia rambleierii. Sunt excluse materialele geologice prezente în natură. Operatorul activităţii demonstrează respectarea pragului de 90% prin raportarea cu privire la indicatorul de nivel(uri) 2.2 utilizând formatul de raportare de nivel 2 pentru diferite fluxuri de deşeuri.
2. Proiectele şi tehnicile de construcţie sprijină circularitatea prin încorporarea conceptelor de proiectare pentru adaptabilitate şi dezmembrare, aşa cum sunt prezentate în indicatorii de nivel(uri) 2.3 şi, respectiv, 2.4. Conformitatea cu această cerinţă este demonstrată prin raportarea cu privire la indicatorii 2.3 şi 2.4 de nivelul 2.
3. Utilizarea de materii prime primare este redusă la minimum prin utilizarea de materii prime secundare. Pentru beton, o cantitate maximă de 70% din material provine din materii prime primare. Acest criteriu se aplică betonului turnat in situ, produselor prefabricate şi tuturor materialelor constitutive, inclusiv orice consolidare. Pragul se calculează scăzând materiile prime secundare din cantitatea totală de material utilizat, măsurată ca masă în kilograme. În cazul în care informaţiile privind conţinutul reciclat al unui produs pentru construcţii nu sunt disponibile, acest produs trebuie să fie contabilizat ca fiind constituit din materii prime primare în proporţie de 100%. Pentru a respecta ierarhia deşeurilor şi pentru a favoriza astfel reutilizarea în detrimentul reciclării, produsele pentru construcţii reutilizate, inclusiv cele care conţin materiale care nu mai sunt considerate deşeuri şi care au fost retratate la faţa locului, trebuie să fie contabilizate ca incluzând zero materii prime primare.
4. Materiile prime secundare nu sunt deplasate pe distanţe mai mari de 2,5 ori distanţa dintre şantier şi cea mai apropiată instalaţie de producţie pentru materiile prime primare echivalente, pentru a evita ca utilizarea materialelor reutilizate sau reciclate să conducă la emisii de CO₂ mai mari decât utilizarea materiilor prime primare.
5. Operatorul activităţii utilizează instrumente electronice pentru a descrie caracteristicile clădirii astfel cum a fost construită, inclusiv materialele şi componentele utilizate, în scopul întreţinerii, recuperării şi reutilizării viitoare, de exemplu utilizând EN ISO 22057:2022 pentru a furniza declaraţii de mediu privind produsele. Informaţiile sunt stocate în format digital şi sunt puse la dispoziţia investitorilor şi a clienţilor la cerere. În plus, operatorul asigură conservarea pe termen lung a acestor informaţii dincolo de durata de viaţă utilă a clădirii prin utilizarea sistemelor de gestionare a informaţiilor furnizate de instrumentele naţionale, cum ar fi cadastrul sau registrul public.
6. Podurile, tunelurile, digurile şi ecluzele sunt inspectate periodic de un inspector autorizat la nivel naţional, iar datele sunt utilizate pentru a anticipa nevoile de întreţinere

- A se vedea indicatorul de nivel(uri) 2.3: proiectare pentru adaptabilitate şi renovare, manual de utilizare: informare introductivă, instrucţiuni şi orientări (versiunea publicaţiei 1.1);
- A se vedea indicatorul de nivel(uri) 2.4: Manual de utilizare privind proiectarea în vederea dezmembrării: informare introductivă, instrucţiuni şi orientări (versiunea publicaţiei 1.1);
- Declaraţia de mediu a produsului (EPD) EN ISO 22057:2022;
- EN 206 – Beton. Specificaţii, performanţă, producţie şi conformitate (permite utilizarea materialelor alternative şi a agregatelor reciclate);
- EN 197-5:2021 – Ciment cu conţinut redus de clincher (contribuie la reducerea emisiilor de CO₂);
- EN ISO 22057:2022 – Declaraţii de mediu pentru produse (EPD)

4. Informare şi comunicare

Cod

Activitatea

Cerinţe de contribuţie substanţială

Acte normative conexe şi standarde internaţionale

CEY 4.1

Furnizarea de soluţii IT/OT bazate pe date

C26;
C27, J58.29; J61;
J62; J63.1

Activitatea produce, dezvoltă, instalează, implementează, întreţine, repară sau furnizează servicii profesionale, inclusiv consultanţă tehnică pentru proiectarea sau monitorizarea:
(a) sistemelor software şi de tehnologie a informaţiei (IT) sau de tehnologie operaţională (OT), inclusiv a soluţiilor bazate pe inteligenţa artificială (IA), cum ar fi pentru învăţarea automată, construite în scopul monitorizării de la distanţă şi al mentenanţei predictive, inclusiv sisteme pentru:
(i) colectarea, prelucrarea, transferul şi stocarea de la distanţă a datelor de la echipamente, produse sau infrastructuri în timpul utilizării sau funcţionării acestora;
(ii) analizarea datelor şi generarea de cunoştinţe cu ndustr la performanţa operaţională şi starea echipamentelor, a produsului sau a infrastructurii;
(iii) asigurarea întreţinerii la distanţă şi recomandări cu privire la măsurile necesare pentru evitarea defecţiunilor operaţionale şi menţinerea echipamentului, produsului sau infrastructurii în condiţii optime de funcţionare, prelungirea duratei de viaţă utilă a acestora şi reducerea utilizării resurselor şi a deşeurilor;
(b) software-ului de localizare şi urmărire şi sistemelor IT sau OT dezvoltate cu scopul de a asigura identificarea, localizarea şi urmărirea materialelor, produselor şi a activelor prin intermediul lanţurilor lor valorice respective (inclusiv paşapoarte digitale ale materialelor şi produselor), cu obiectivul predominant de a sprijini circularitatea fluxurilor de materiale şi a produselor sau cu alte obiective de mediu;
(c) software-ului de evaluare a ciclului de viaţă care sprijină evaluarea ciclului de viaţă şi raportarea aferentă pentru produse, echipamente sau infrastructuri ;
(d) software-ului de proiectare şi inginerie care sprijină proiectarea ecologică a produselor, echipamentelor şi infrastructurii, inclusiv gestionarea deşeurilor şi utilizarea eficientă a resurselor;
(e) software-ului de gestionare a furnizorilor care sprijină achiziţiile verzi de materiale, produse şi servicii cu impact redus asupra mediului, dar excluzând exploatarea pieţelor care sprijină comercializarea unor astfel de bunuri;
(f) software-ului de gestionare a performanţei pe durata ciclului de viaţă care sprijină monitorizarea şi evaluarea performanţei în materie de circularitate a produselor, echipamentelor sau infrastructurilor pe parcursul ciclului lor de viaţă

“Software “ include software local şi bazat pe cloud.
“IT sau OT” includ produse conectabile, senzori, analize şi alte programe informatice, precum şi tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru transmiterea, stocarea şi afişarea datelor şi gestionarea sistemelor.

1. Activitatea economică produce, dezvoltă, instalează, implementează, întreţine, repară sau furnizează servicii profesionale, inclusiv consultanţă tehnică pentru proiectare sau monitorizare, uneia sau mai multora dintre următoarele soluţii IT/OT bazate pe date care furnizează capacităţile enumerate mai jos. Astfel de soluţii IT/OT bazate pendustrinclud senzori (cum ar fi putere, temperatură, vibraţii, video, sunet, vâscozitate), echipamente de colectare şi comunicare a datelor, depozit de date (edge sau cloud) şi software. În cazul în care aceste capacităţi fac parte dintr-un software mai larg sau dintr-o ofertă IT/OT mai amplă, se califică numai programele suplimentare specifice care implementează aceste capacităţi.
2. Pentru sistemele de monitorizare de la distanţă şi de mentenanţă predictivă, cel puţin două dintre următoarele capacităţi specificate la lit.(a)-(d) sunt îndeplinite în întregime:
(a) alertarea utilizatorului cu privire la valorile anormale ale senzorilor şi evaluarea stării produsului, a echipamentului sau a infrastructurii, detectarea uzurii sau a problemelor electrice şi formularea de concluzii cu privire la natura exactă a condiţiilor anormale de funcţionare prin intermediul unor metode analitice avansate;
(b) anticiparea duratei de viaţă rămase preconizate a unui produs, a unui echipament sau a unei infrastructuri şi recomandarea unor măsuri de prelungire a duratei de viaţă rămase;
(c) anticiparea unei viitoare defecţiuni a produsului, a echipamentelor sau a infrastructurii şi recomandarea unor măsuri de prevenire a unei astfel de defecţiuni;
(d) furnizarea de recomandări cu privire la următorul ciclu de utilizare cu cea mai mare valoare, cum ar fi reutilizarea, recuperarea componentelor prin recoltarea pieselor în vederea refabricării sau reciclarea, luând în considerare o combinaţie de factori privind starea produsului.
Sistemele IT/OT care vizează (i) monitorizarea înlocuirii consumabilelor (151), cum ar fi cerneala pentru imprimante, (ii) monitorizarea de la distanţă şi întreţinerea la distanţă a centralelor de producere a energiei electrice care au o intensitate a emisiilor de gaze cu efect de seră mai mare de 100 gCO₂e/kWh sau (iii) monitorizarea şi gestionarea la distanţă a oricărui tip de motor pe bază de combustibili fosili nu se califică.
3. Pentru sistemele IT/OT şi software-ul de localizare şi urmărire, cel puţin una dintre următoarele capacităţi specificate la lit.(a)-(d) este îndeplinită în totalitate:
(a) asigurarea identificării, localizării şi urmăririi materialelor, produselor şi activelor prin intermediul lanţurilor valorice pentru a face accesibile datele structurate (cum ar fi conţinutul materialelor, substanţele, informaţiile de mediu) necesare pentru evaluările ciclului de viaţă sau pentru declaraţiile privind materialele în conformitate cu standardele relevante, cum ar fi SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14040:2006, precum şi schimbul de astfel de date cu partenerii din lanţul valoric, cu consumatorii şi cu alţi actori economici, cu respectarea standardelor relevante privind modelarea datelor, interoperabilitatea, confidenţialitatea datelor şi securitatea datelor;
(b) furnizarea şi schimbul de documente şi date care sprijină în mod direct repararea şi întreţinerea produselor şi a echipamentelor, cum ar fi instrucţiunile de reparare, echipamentele de încercare, diagramele de cablare şi de conectare, codurile de diagnosticare a erorilor şi defecţiunilor, instrucţiunile de de©tare;
(c) sprijinirea logistic industriase, inclusiv preluarea produselor pentru refabricare, recondiţionare sau reciclare, prin gestionarea etapelor şi a tranzacţiilor din cadrul procesului de preluare, cum ar fi plasarea ordinelor de preluare, urmărirea datelor privind tranzacţiile de vânzare, descompunerea produsului în materiale care urmează să fie reintroduse în fluxurile circulare de materiale, precum şi prin optimizarea deciziilor de prevenire a scăderii calităţii produselor reciclate (downcycling) şi de maximizare a recuperării resurselor.
(d) sprijinirea optimizării şi intensificării utilizării produselor, prin modele de afaceri circulare, cum ar fi furnizarea de produse ca servicii sau partajarea inter pares.
4. Pentru software-ul de evaluare a ciclului de viaţă, cel puţin una dintre următoarele capacităţi specificate la lit.(a)-(c) este îndeplinită în totalitate:
(a) sprijinirea evaluării ciclului de viaţă al produselor, echipamentelor sau infrastructurii cu metode şi algoritmi implementaţi prin software în conformitate cu standardele relevante, cum ar fi SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14040:2006;
(b) furnizarea datelor necesare pentru analiza ciclului de viaţă, cum ar fi valorile standard ale emisiilor de dioxid de carbon şi alte efecte asupra mediului pentru produsele şi materialele utilizate frecvent sau etapele de producţie;
(c) furnizarea de recomandări pentru îmbunătăţirea proiectării unui produs, a unui echipament industrial sau a infrastructuri astfel încât să se reducă la minim industria lor materială şi de carbon.
5. Pentru software-ul de proiectare şi inginerie, cel puţin una dintre următoarele capacităţi specificate la lit.(a)-(e) este îndeplinită în totalitate:
(a) sprijinirea utilizatorilor în formularea, documentarea şi gestionarea circularităţii specifice produsului şi a altor obiective şi cerinţe în materie de proiectare de mediu, cum ar fi capacitatea de proiectare în vederea refabricării, capacitatea de proiectare în vederea exploatabilităţii, impactul minim asupra mediului generat de utilizarea sau exploatarea produsului, cantitatea minimă de deşeuri în timpul producţiei sau al construcţiei şi producţia adaptată pentru a elimina specificaţiile excesive şi a reduce intrările de materiale;
(b) sprijinirea utilizatorilor să exploreze proiecte de produse cu scopul de a evalua şi optimiza proiectele de produse în raport cu anumite obiective circulare sau alte obiective de mediu specificate sau cu scopul de a găsi cel mai bun compromis între obiectivele de proiectare contradictorii, cum ar fi robusteţea faţă de utilizarea materialelor, materialele mai ecologice faţă de costurile sau calendarul de instalare sau costul reutilizării şi al sistemelor de recicsale din aval;
(c) validarea unui proiect prin analiză şi simulare în raport cu circularitatea specificată şi cu alte obiective şi cerinţe de proiectare de mediu;
(d) sprijinirea procesului de proiectare asistată de calculator a produselor – inclusiv proiectarea mecanică, electrică, electronică sau a reţetelor – cu date şi informaţii privind impactul deciziilor de proiectare şi construcţie asupra circularităţii şi performanţei de mediu;
(e) sprijinirea selecţiei materialelor şi a componentelor cu un impact redus asupra mediului prin furnizarea de date privind materialele şi componentele disponibile pe piaţă şi costul acestora.
6. Pentru software-ul de gestionare a furnizorilor industriali, cel puţin una dintre următoarele capacităţi specificate la lit.(a)-(e) este îndeplinită în totalitate:
(a) furnizarea către utilizator de informaţii privind furnizorii şi aprovizionarea cu produse circulare, produse imediate, componente şi materiale care sunt concepute pentru sisteme în buclă închisă, reutilizare, refabricare sau reconversie;
(b) sprijinirea gestionării şi urmăririi inspectării de către furnizori a standardelor şi certificărilor legate de furnizarea unor astfel de materiale, produsalşi componente;
(c) sprijinirea schimbului cu furnizorii de date necesare pentru verificarea performanţei de mediu a materialelor, produselor şi componentelor furnizate;
(d) sprijinirea comerţului şi a corelării între furnizorii şi cumpărătorii de produse, materiale şi componente circulare, proiectate ecologic sau ecologice;
(e) sprijinirea logisticii inverse.
7. Pentru software-ul de gestionare a performanţei, cel puţin una dintre următoarele capacităţi specificate la lit.(a)-(e) este îndeplinită în totalitate:
(a) sprijinirea monitorizării şi a evaluării performanţei în materie de circularitate a unui produs, a unui echipament sau a unei infrastructuri pe parcursul ciclului său de viaţă de-a lungul timpului; “Performanţa în materie de circularitate” trebuie evaluată în funcţie de: i) durabilitatea, fiabilitatea, potenţialul de reutilizare, de modernizare, de reparare, de întreţinere şi de recondiţionare a produselor; ii) prezenţa substanţelor care inhibă circularitatea produselor şi a materialelor; iii) utilizarea energiei sau eficienţa energetică a produselor; iv) utilizarea resurselor sau eficienţa produselor din punctul de vedere al utilizării resurselor; v) conţinutul reciclat din produse; vi) uşurinţa dezasamblării, refabricării şi reciclării produselor şi materialelor; vii) impactul produselor asupra mediului pe durata ciclului de viaţă, inclusiv amprenta de carbon şi amprenta de mediu a acestora; viii) prevenirea şi reducerea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor de ambalaje.
(b) compararea performanţei în materie de circularitate cu obiectivele iniţiale de proiectare în materie de circularitate, analizând abaterile şi cauzelesalofunde ale acestora;
(c) sprijinirea planificării şi a documentării măsurilor necesare pentru prelungirea duratei de viaţă utilă a produsului, a echipamentelor sau a infrastructurii, cum ar fi întreţinerea, recondiţionarea sau alte servicii;
(d) sprijinirea evaluării impactului acestor măsuri asupra performanţei în materie de circularitate;
(e) furnizarea către utilizator a datelor necesare pentru a lua decizii cu privire la utilizarea viitoare a produsului, a echipamentelor sau a infrastructurii, cum ar fi recondiţionarea, schimbarea utilizării, dezafectarea şi reciclarea.
8. Toate soluţiile IT/OT bazate pe date ar trebui să îndeplinească următoarele criterii:
(a) sunt adoptate tehnici care sprijină reutilizarea şi utilizarea materiilor prime secundare şi a componentelor reutilizate, iar soluţiile sunt proiectate pentru a fi foarte durabile şi reciclabile, uşor de dezasamblat, adaptabile şi modernizabile;
(b) sunt instituite măsuri pentru gestionarea şi reciclarea deşeurilor la sfârşitul ciclului de viaţă, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecţiile financiare sau în documentaţia oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură separarea şi tratarea componentelor şi materialelor pentru a spori la maximum reciclarea şi reutilizarea în conformitate cu ierarhia deşeurilor şi cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea şi reciclarea bateriilor şi a produselor electronice şi a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul şi gestionarea materialelor periculoase;
(c) pregătirea pentru operaţiuni de reutilizare, valorificare sau reciclare sau tratarea corespunzătoare, inclusiv îndepărtarea tuturor fluidelor şi un tratament selectiv se efectuează în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.212/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

- Hotărârea Guvernului nr.212/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice;
- Standardul SM EN ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerinţe şi orientări pentru cuantificare (versiunea din 27.06.2023);
- Standardul ISO 14040:2006, Managementul mediului – Evaluarea ciclului de viaţă – Principii şi cadru (versiunea din 27.06.2023);
- SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14040:2006

5. Servicii

Cod

Activitatea

Cerinţe de contribuţie substanţială

Acte normative conexe şi standarde internaţionale

CEY 5.1

Servicii de reparare, recondiţionare şi refabricare

C13;
C14;
C15;
C16;
C22; C23.3; C23.4; C25.1; C25.2; C25.7; C25.9; C26; C27; C28.22; C28.23; C28.24; C28.25; C28.93; C28.94; C28.95; C28.96; C31;
C32

Repararea, recondiţionarea şi refabricarea bunurilor care au fost utilizate anterior de către un client (persoană fizică sau persoană juridică) în scopul preconizat

Activitatea economică nu include înlocuirea consumabilelor, cum ar fi cerneala pentru imprimantă, cartuşele de toner, lubrifianţii pentru piese mobile sau baterii.
Activitatea economică se referă la produsele care sunt fabricate prin activităţi economice încadrate la codurile CAEM-2: C13 Fabricarea produselor textile, C14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, C15 Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor, C16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite, C22 Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, C23.3 Fabricarea materialelor de construcţii din argilă, C23.4 Fabricarea altor articole din ceramică şi porţelan, C25.1 Fabricarea de construcţii metalice, C25.2 Producţia de rezervoare, cisterne şi containere metalice; producţia de radiatoare şi cazane pentru încălzire centrală, C25.7 Producţia de unelte şi articole de fierărie, C25.9 Fabricarea altor produse prelucrate din metal, C26 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, C27 Fabricarea echipamentelor electrice, C28.22 Fabricarea echipamentelor de ridicat şi manipulat, C28.23 Fabricarea maşinilor şi echipamentelor de birou (exclusiv fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice); C28.24 Fabricarea maşinilor-unelte portabile acţionate mecanic, C28.25 Fabricarea echipamentelor de ventilaţie şi frigorifice, exclusiv a echipamentelor de uz casnic, C28.93 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare, băuturilor şi tutunului, C28.94 Fabricarea utilajelor pentru industria textilă, a îmbrăcămintei şi a pielăriei, C28.95 Fabricarea utilajelor pentru industria hârtiei şi cartonului, C28.96 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea maselor plastice şi a cauciucului, C31 Fabricarea de mobilă şi C32 Alte activităţi industriale

Activitatea economică constă în prelungirea duratei de viaţă utilă a produselor prin repararea, recondiţionarea sau refabricarea produselor care au fost deja utilizate în scopul preconizat de către un client (persoană fizică sau persoană juridică).

Activitatea economică îndeplineşte următoarele criterii:
(a) piese înlocuite, produsele recondiţionate sau produsele refabricate fac obiectul unui contract de vânzare, după caz şi în conformitate cu dispoziţiile privind conformitatea produsului, răspunderea vânzătorului(inclusiv opţiunea unui termen de răspundere mai scurt sau a unui termen de prescripţie pentru produsele second-hand), sarcina probei, măsurile corective neconformitate, modalităţile de exercitare a acestor căi de atac; repararea sau înlocuirea bunurilor şi garanţiile comerciale;
(b) activitatea economică pune în aplicare un plan de gestionare a deşeurilor care asigură faptul că materialele produsului, în special materiile prime critice, şi componentele care nu au fost reutilizate în acelaşi produs sunt reutilizate în altă parte sau, în cazul în care reutilizarea nu este posibilă (din cauza deteriorării, degradării sau a substanţelor periculoase), sunt reciclate sau, numai în cazul în care reutilizarea şi reciclarea nu sunt viabile; sunt eliminate în conformitate cu legislaţia naţională. Pentru refabricare, planul de gestionare a deşeurilor este accesibil publicului

- Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor

CEY 5.2

Vânzarea de piese de schimb

C26;
C27; C28.22;
C28.23; C28.24; C31;
G46;
G47

Activitatea economică nu include înlocuirea consumabilelor, cum ar fi cerneala pentru imprimantă, cartuşele de toner, lubrifianţii pentru piese mobile sau baterii, nici întreţinerea.
Activitatea economică se referă la piesele de schimb utilizate în produse fabricate prin activităţi economice încadrate la codurile CAEM-2: C26 Fabricarea calculatoarelor şi a, produselor electronice şi optice, C27 Fabricarea echipamentelor electrice, C28.22 Fabricarea echipamentelor de ridicat şi manipulat, C28.23 Fabricarea maşinilor şi echipamentelor de birou (exclusiv fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice), C28.24 Fabricarea maşinilor-unelte portabile acţionate mecanic şi C31 Fabricarea de mobile.
Activităţile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri CAEM-2, în special G46 Comerţ cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete şi G47 Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor

1. Activitatea economică constă în vânzarea de piese de schimb dincolo de obligaţiile legale.
2. Activitatea economică îndeplineşte următoarele criterii:
(a) fiecare piesă de schimb vândută face obiectul unui contract de vânzare, după caz şi în conformitate cu dispoziţiile privind conformitatea produsului, răspunderea vânzătorului(inclusiv opţiunea unui termen de răspundere mai scurt sau a unui termen de prescripţie mai scurt pentru produsele second-hand), sarcina probei, măsurile corective în caz de neconformitate, modalităţile de exercitare a măsurilor corective respective, repararea sau înlocuirea bunurilor şi garanţiile comerciale;
(b) fiecare piesă de schimb vândută pentru un produs înlocuieşte sau intenţionează să înlocuiască în viitor o piesă existentă pentru a restabili sau a îmbunătăţi funcţionalitatea produsului, în special în cazul în care piesa existentă este defectă.
3. În cazul în care activitatea economică implică livrarea de produse ambalate către clienţi (persoane fizice sau persoane juridice), inclusiv atunci când activitatea este desfăşurată în cadrul comerţului electronic, ambalajul primar şi secundar al produsului îndeplineşte unul dintre următoarele criterii:
(a) ambalajul este fabricat în proporţie de cel puţin 65% din material reciclat. În cazul în care ambalajul este fabricat din hârtie sau carton, materia primă primară rămasă este certificată de Consiliul de administrare a pădurilor (Forest Stewardship Council – FSC), de Programul de aprobare a sistemelor de certificare forestieră (PEFC International) sau de sisteme recunoscute echivalente. Nu se utilizează materiale de acoperire cu materiale plastice sau metale. Pentru ambalajele din plastic se utilizează numai monomateriale fără învelişuri; nu se utilizează polimeri care conţin halogeni. Se furnizează o declaraţie de conformitate în care se specifică compoziţia materialului ambalajului şi ponderea materiilor prime reciclate şi primare;
(b) ambalajul a fost conceput pentru a fi reutilizabil în cadrul unui sistem de reutilizare (167). Sistemul de reutilizare este instituit într-un mod care asigură posibilitatea reutilizării într-un sistem în circuit închis sau în circuit deschis

- Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor

CEY 5.3

Pregătirea pentru reutilizare a produselor scoase din uz şi a componentelor produselor

C13;
C14;
C15;
C16;
C18;
C22; C23.3; C23.4; C25.1; C25.2; C25.7; C25.9; C26;
C27; C28.22;
C28.23; C28.24; C28.25; C28.93; C28.94; C28.95; C28.96; C29;
C30.1;
C30.2;
C30.3;
C30.9; C31;
C32

Pregătirea pentru reutilizare a produselor şi componentelor la sfârşitul ciclului de viaţă.
Activitatea economică nu include activităţi de reparaţii, care sunt efectuate în etapa de utilizare a produsului.
Activitatea economică se referă la produsele şi componentele lor care sunt fabricate prin activităţi economice încadrate la codurile CAEM-2: C13 Fabricarea produselor textile, C14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, C15 Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor, C16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite, C18 Tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor, C22 Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, C23.3 Fabricarea materialelor de construcţii din argilă, C23.4 Fabricarea altor articole din ceramică şi porţelan, C25.1 Fabricarea de construcţii metalice, C25.2 Producţia de rezervoare, cisterne şi containere metalice; producţia de radiatoare şi cazane pentru încălzire centrală, C25.7 Producţia de unelte şi articole de fierărie, C25.9 Fabricarea altor produse prelucrate din metal, C26 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, C27 Fabricarea echipamentelor electrice, C28.22 Fabricarea echipamentelor de ridicat şi manipulat, C28.23 Fabricarea maşinilor şi echipamentelor de birou (exclusiv fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice); C28.24 Fabricarea maşinilor-unelte portabile acţionate mecanic , C28.25 Fabricarea echipamentelor de ventilaţie şi frigorifice, exclusiv a echipamentelor de uz casnic, C28.93 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare, băuturilor şi tutunului, C28.94 Fabricarea utilajelor pentru industria textilă, a îmbrăcămintei şi a pielăriei, C28.95 Fabricarea utilajelor pentru industria hârtiei şi cartonului, C28.96 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea maselor plastice şi a cauciucului, C29 Fabricarea autovehiculelor, a remorcilor şi semiremorcilor, C30.1 Construcţia de nave şi bărci, C30.2 Fabricarea materialului rulant, C30.3 Fabricarea de aeronave şi nave spaţiale, C30.9 Fabricarea altor echipamente de transport n.c.a., C31 Fabricarea de mobilă şi C32 Alte activităţi industriale

Pregătirea pentru reutilizare este o operaţiune sau un set de operaţiuni prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deşeuri sunt pregătite astfel încât să poată fi reutilizate fără nicio altă prelucrare prealabilă. Este cea mai înaltă opţiune de tratare a deşeurilor din ierarhia deşeurilor (după prevenirea deşeurilor).
1. Activitatea pregăteşte pentru reutilizare produse sau componente ale produselor care au devenit deşeuri, astfel încât acestea să poată fi reutilizate fără nicio altă prelucrare prealabilă.
2. Materia primă din deşeuri generată de activitate provine din deşeuri colectate şi transportate separat în fracţiuni separate sau amestecate la sursă.
3. Activitatea a implementat proceduri de acceptare, siguranţă şi inspecţie care respectă următoarele criterii:
(a) există o procedură de verificare a adecvării pentru pregătirea pentru reutilizare sau reciclare, iar activitatea pune în aplicare un plan public de gestionare a deşeurilor, care oferă asigurarea că produsele scoase din uz eliminate care nu sunt adecvate pentru pregătirea pentru reutilizare (din cauza daunelor, a degradării sau a substanţelor periculoase) sunt trimise spre reciclare sau, numai în cazul în care reutilizarea şi reciclarea nu sunt viabile, sunt eliminate;
(b) procedura care poate include o inspecţie externă vizuală sau manuală pe baza unor criterii prestabilite este adecvată pentru categoria de produse scoase din uz eliminate, care sunt pregătite pentru reutilizare;
(c) se oferă o formare adecvată şi se asigură că operatorii care se ocupă de reutilizare sunt calificaţi pentru activităţile de pregătire pentru reutilizare a produselor scoase din uz eliminate în cauză.
4. Activitatea utilizează instrumentele şi echipamentele adecvate pentru pregătirea pentru reutilizare a produselor scoase din uz eliminate.
5. Activitatea dispune de un sistem de raportare a ratei de recuperare şi, după caz, a obiectivelor privind pregătirea pentru reutilizare sau reciclare stabilite de legislaţia naţională.
6. Activitatea respectă următoarele criterii:
(a) rezultatul activităţii este reprezentat de produse sau componente ale produselor care sunt adecvate pentru reutilizare fără nicio altă prelucrare;
(b) bunurile vândute fac obiectul unui contract de vânzare, după caz şi în conformitate cu dispoziţiile privind conformitatea produsului, răspunderea vânzătorului (inclusiv opţiunea unei perioade de răspundere sau a unui termen de prescripţie mai scurte pentru produsele second-hand), sarcina probei, măsurile corective în caz de neconformitate, modalităţile de exercitare a măsurilor corective respective, repararea sau înlocuirea bunurilor şi garanţiile comerciale.
7. În ceea ce priveşte pregătirea pentru reutilizarea deşeurilor provenite din echipamente electrice şi electronice (DEEE), activitatea economică este autorizată să trateze deşeuri şi pune în aplicare un sistem de management de mediu care utilizează ISO 14001:2015 (171), sistemul UE de management de mediu şi audit (EMAS) sau un sistem echivalent şi un sistem de management al calităţii care utilizează ISO 9001:2015 (173)

- Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor;
- ISO 14001:2015, Sisteme de management de mediu – Cerinţe cu îndrumări de utilizare (versiunea din 27.06.2023);
- ISO 9001:2015, Sisteme de management al calităţii – Cerinţe (versiunea din 27.06.2023)

CEY 5.4

Vânzarea de produse second-hand

C13;
C14;
C15;
C16;
C18;
C22; C23.3; C23.4; C25.1; C25.2; C25.7; C25.9; C26;
C27; C28.22; C28.23; C28.24; C28.25; C28.93; C28.94; C28.95; C28.96; C29;
C31;
C32;
G46;
G47

Vânzarea de produse second-hand care au fost utilizate anterior de către un client (persoană fizică sau juridică) în scopul preconizat, eventual după reparare, recondiţionare sau refabricare

Activitatea economică se referă la produsele fabricate prin activităţi economice încadrate la codurile CAEM-2: C13 Fabricarea produselor textile, C14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, C15 Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor, C16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite, C18 Tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor, C22 Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, C23.3 Fabricarea materialelor de construcţii din argilă, C23.4 Fabricarea altor articole din ceramică şi porţelan, C25.1 Fabricarea de construcţii metalice, C25.2 Producţia de rezervoare, cisterne şi containere metalice; producţia de radiatoare şi cazane pentru încălzire centrală, C25.7 Producţia de unelte şi articole de fierărie, C25.9 Fabricarea altor produse prelucrate din metal, C26 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, C27 Fabricarea echipamentelor electrice, C28.22 Fabricarea echipamentelor de ridicat şi manipulat, C28.23 Fabricarea maşinilor şi echipamentelor de birou (exclusiv fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice); C28.24 Fabricarea maşinilor-unelte portabile acţionate mecanic, C28.25 Fabricarea echipamentelor de ventilaţie şi frigorifice, exclusiv a echipamentelor de uz casnic, C28.93 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare, băuturilor şi tutunului, C28.94 Fabricarea utilajelor pentru industria textilă, a îmbrăcămintei şi a pielăriei, C28.95 Fabricarea utilajelor pentru industria hârtiei şi cartonului, C28.96 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea maselor plastice şi a cauciucului, C29 Fabricarea autovehiculelor, remorcilor şi semiremorcilor, C31 Fabricarea de mobilă şi C32 Alte activităţi industriale.
Activităţile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri CAEM-2, în special G46 Comerţ cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete şi G47 Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor

1. Activitatea economică constă în vânzarea unui produs second-hand care a fost utilizat în scopul preconizat de către un client (persoană fizică sau persoană juridică), eventual după curăţarea, repararea, recondiţionarea sau refabricarea prealabilă a acestuia.
Produsul vândut face obiectul unui contract de vânzare, după caz şi în conformitate cu dispoziţiile privind conformitatea produsului, răspunderea vânzătorului (inclusiv opţiunea unei perioade de răspundere sau a unui termen de prescripţie mai scurte pentru produsele second-hand), sarcina probei, măsurile corective în caz de neconformitate, modalităţile de exercitare a măsurilor corective respective, repararea sau înlocuirea bunurilor şi garanţiile comerciale.
În cazul în care produsul a fost reparat, recondiţionat sau refabricat înainte de revânzare, activitatea pune în aplicare un plan de gestionare a deşeurilor care oferă asigurarea că materialele şi componentele produsului care nu au fost reutilizate în acelaşi produs sunt reutilizate în altă parte sau, în cazul în care reutilizarea nu este posibilă (de exemplu, din cauza deteriorării, degradării sau substanţelor periculoase), sunt reciclate sau, numai în cazul în care reutilizarea şi reciclarea nu sunt viabile, sunt eliminate. În ceea ce priveşte refabricarea, planul de gestionare a deşeurilor este accesibil publicului.
În cazul în care activitatea economică implică livrarea de produse ambalate către clienţi (persoane fizice sau persoane juridice), inclusiv atunci când activitatea este desfăşurată în cadrul comerţului electronic, ambalajul primar şi secundar al produsului îndeplineşte unul dintre următoarele criterii:
(a) ambalajul este fabricat în proporţie de cel puţin 65% din material reciclat. În cazul în care ambalajul este fabricat din hârtie sau carton, materia primă primară rămasă este certificată de Consiliul de administrare a pădurilor (Forest Stewardship Council – FSC), de Programul de aprobare a sistemelor de certificare forestieră (PEFC International) sau de sisteme recunoscute echivalente. Nu se utilizează materiale de acoperire cu materiale plastice sau metale. Pentru ambalajele din plastic se utilizează numai monomateriale fără învelişuri; nu se utilizează polimeri care conţin halogeni. Se furnizează o declaraţie de conformitate în care se specifică compoziţia materialului ambalajului şi ponderea materiilor prime reciclate şi primare;
(b) ambalajul a fost conceput pentru a fi reutilizabil în cadrul unui sistem de reutilizare. Sistemul de reutilizare este instituit într-un mod care asigură posibilitatea reutilizării într-un sistem în circuit închis sau în circuit deschis

- Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor. Aspectele referitoare la reutilizarea produselor scoase din uz şi a componentelor acestora nu sunt încă reglementate de legislaţia naţională;
- Anumite aspecte privind vânzarea de bunuri second-hand sunt reglementate de art.20 alin.(16) şi art.23 alin.(4) din Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor

CEY 5.5

Produsul ca serviciu şi alte modele de servicii circulare orientate spre utilizare şi rezultate

C13;
C14;
C15;
C16;
C22; C23.3; C23.4; C25.1; C25.2; C25.7; C25.9; C26;
C27; C28.22;
C28.23; C28.24; C28.25; C28.93; C28.94; C28.95; C28.96; C31;
C32;
G46;
G47;
N77

Furnizarea către clienţi (persoane fizice sau juridice) a accesului la produse prin intermediul modelelor de servicii, care sunt fie servicii orientate spre utilizare, în cazul în care produsul este încă central, dar dreptul de proprietate asupra acestuia rămâne la furnizor, iar produsul este închiriat, partajat, închiriat sau pus în comun; sau orientate spre rezultate, în cazul în care plata este predefinită şi rezultatul convenit (şi anume plata pe unitate de servicii) este livrat

Activitatea economică vizează produsele care sunt fabricate prin activităţi economice încadrate la codurile CAEM-2: C13 Fabricarea produselor textile, C14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, C15 Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor, C16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite, C22 Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, C23.3 Fabricarea materialelor de construcţii din argilă, C23.4 Fabricarea altor articole din ceramică şi porţelan, C25.1 Fabricarea construcţiide construcţii metalice, C25.2 Producţia de rezervoare, cisterne şi containere metalice; producţia de radiatoare şi cazane pentru încălzire centrală, C25.7 Producţia de unelte şi articole de fierărie, C25.9 Fabricarea altor produse prelucrate din metal, C26 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, C27 Fabricarea echipamentelor electrice, C28.22 Fabricarea echipamentelor de ridicat şi manipulat, C28.23 Fabricarea maşinilor şi echipamentelor de birou (exclusiv fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice); C28.24 Fabricarea maşinilor-unelte portabile acţionate mecanic, C28.25 Fabricarea echipamentelor de ventilaţie şi frigorifice, exclusiv a echipamentelor de uz casnic, C28.93 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare, băuturilor şi tutunului, C28.94 Fabricarea utilajelor pentru industria textilă, a îmbrăcămintei şi a pielăriei, C28.95 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea hârtiei şi cartonului, C28.96 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea maselor plastice şi a cauciucului, C31 Fabricarea de mobilă şi C32 Alte activităţi industriale.
Activităţile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri CAEM-2, în special G46 Comerţ cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, G47 Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, şi N77 Activităţi de închiriere şi leasing

1. Activitatea oferă clientului (persoane fizice sau juridice) acces la produs (produse) şi utilizarea acestora, asigurându-se, în acelaşi timp, că dreptul de proprietate rămâne la societatea care furnizează acest serviciu, cum ar fi un producător, un specialist sau un comerciant cu amănuntul. Clauzele şi condiţiile contractuale asigură îndeplinirea tuturor subcriteriilor următoare:
(a) furnizorul serviciului are obligaţia de a prelua produsul utilizat la sfârşitul acordului contractual;
(b) clientul are obligaţia de a restitui produsul utilizat la sfârşitul acordului contractual;
(c) furnizorul serviciului rămâne proprietarul produsului;
(d) clientul plăteşte pentru accesul la produs şi pentru utilizarea acestuia sau pentru rezultatul accesului la produs şi al utilizării acestuia.

Activitatea conduce la o durată de viaţă prelungită sau la o intensitate mai mare a utilizării produsului în practică.
În cazul în care activitatea economică implică livrarea de produse ambalate către clienţi (persoane fizice sau persoane juridice), inclusiv atunci când activitatea este desfăşurată în cadrul comerţului electronic, ambalajul primar şi secundar al produsului îndeplineşte unul dintre următoarele criterii:
(a) ambalajul este fabricat în proporţie de cel puţin 65% din material reciclat. În cazul în care ambalajul este fabricat din hârtie sau carton, materia primă primară rămasă este certificată de Consiliul de administrare a pădurilor (Forest Stewardship Council – FSC), de Programul de aprobare a sistemelor de certificare forestieră (PEFC International) sau de sisteme recunoscute echivalente. Nu se utilizează materiale de acoperire cu materiale plastice sau metale. Pentru ambalajele din plastic se utilizează numai monomateriale fără învelişuri; nu se utilizează polimeri care conţin halogeni. Se furnizează o declaraţie de conformitate în care se specifică compoziţia materialului ambalajului şi ponderea materiilor prime reciclate şi primare;
(b) ambalajul a fost conceput pentru a fi reutilizabil în cadrul unui sistem de reutilizare. Sistemul de reutilizare este instituit într-un mod care asigură posibilitatea reutilizării într-un sistem în circuit închis sau în circuit deschis.
Pentru purtarea articolelor de îmbrăcăminte, în cazul în care activitatea economică implică spălarea şi curăţarea chimică a articolelor de îmbrăcăminte utilizate, activitatea este conformă cu o etichetă ecologică ISO de tip 1 sau cu o etichetă echivalentă

- Hotărârea Guvernului nr.204/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind etichetarea ecologică. 6 grupe de produse şi servicii sunt aprobate prin ordine ale Ministerului Mediului. A se vedea detalii în activitatea CEY 1.2;
- Regulamentul privind etichetarea ecologică urmăreşte să instituie un sistem voluntar de etichetare ecologică şi să promoveze produse şi servicii care au un impact redus asupra mediului pe parcursul întregului lor ciclu de viaţă, în comparaţie cu alte produse şi servicii din acelaşi grup. Criteriile de acordare a etichetei ecologice sunt stabilite pe grupe de produse şi servicii, prin transpunerea actelor juridice ale Uniunii Europene care stabilesc criteriile de acordare a etichetei ecologice, astfel cum sunt enumerate în anexă şi aprobate prin ordin al ministrului mediului;
- Certificare Forest Stewardship Council (FSC);
- Scheme PEFC, Programul de aprobare a sistemelor de certificare forestieră;
- Eticheta ecologică ISO de tip 1 sau echivalentă, pentru îmbrăcăminte, în cazul în care activitatea economică implică spălarea şi curăţarea chimică a articolelor de îmbrăcăminte uzate

CEY 5.6

Piaţă pentru comerţul cu bunuri second-hand destinate reutilizării

C10;
C11;
C13;
C14;
C15;
C16;
C17;
C18;
C22; C23.3; C23.4; C24; C25.1; C25.2; C25.7; C25.9; C26;
C27; C28.22; C28.23; C28.24; C28.25; C28.93; C28.94; C28.95; C28.96; C31;
C32; J58.29; J61;
J62;
J63.1

Dezvoltarea şi funcţionarea pieţelor şi a platformelor de anunţuri de publicitate pe categorii pentru comercializarea (vânzarea sau schimbul) de produse, materiale sau componente second-hand destinate reutilizării, în cazul în care pieţele şi platformele de anunţuri clasificate acţionează ca intermediar pentru a pune în legătură cumpărătorii care caută un serviciu sau un produs cu vânzătorii sau furnizorii acestor produse sau servicii.
Activitatea economică acoperă pieţele şi platformele de anunţuri clasificate care sprijină vânzările B2B, B2C şi “customer-to-customer” (de la client la client) (C2C). Activitatea include servicii precum asigurarea legăturii între cumpărător şi vânzător, servicii de plată sau de livrare.
Activitatea economică nu include comerţul cu ridicata sau cu amănuntul de produse second-hand.
Activitatea economică se referă la produsele fabricate prin activităţi economice încadrate la codurile CAEM-2: C10 Industria alimentară, C11 Fabricarea băuturilor, C13 Fabricarea produselor textile, C14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, C15 Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor, C16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite, C17 Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, C18 Tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor, C22 Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, C23.3 Fabricarea materialelor de construcţii din argilă, C23.4 Fabricarea altor articole din ceramică şi porţelan, C24 Industria metalurgică, C25.1 Fabricarea de construcţii metalice, C25.2 Producţia de rezervoare, cisterne şi containere metalice; producţia de radiatoare şi cazane pentru încălzire centrală, C25.7 Producţia de unelte şi articole de fierărie, C25.9 Fabricarea altor produse prelucrate din metal, C26 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, C27 Fabricarea echipamentelor electrice, C28.22 Fabricarea echipamentelor de ridicat şi manipulat, C28.23 Fabricarea maşinilor şi echipamentelor de birou (exclusiv fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice); C28.24 Fabricarea maşinilor-unelte portabile acţionate mecanic, C28.25 Fabricarea echipamentelor de ventilaţie şi frigorifice, exclusiv a echipamentelor de uz casnic, C28.93 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare, băuturilor şi tutunului, C28.94 Fabricarea utilajelor pentru industria textilă, a îmbrăcămintei şi a pielăriei, C28.95 Fabricarea utilajelor pentru industria hârtiei şi cartonului, C28.96 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea maselor plastice şi a cauciucului, C31 Fabricarea de mobilă şi C32 Alte activităţi industriale.
Activităţile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri CAEM-2, în special J58.29 Activităţi de editare a altor produse software, J61 Comunicaţii electronice, J62 Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei şi J63.1 Activităţi ale portalurilor web, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe

1. Activitatea economică constă în dezvoltarea şi funcţionarea pieţelor sau a platformelor de anunţuri clasificate pentru a sprijini vânzarea sau reutilizarea produselor, componentelor sau materialelor second-hand.
Activitatea permite comercializarea (vânzarea sau schimbul) de produse second-hand, astfel cum se specifică în descrierea activităţii, care au fost deja utilizate în scopul preconizat de către un consumator sau o organizaţie, cu sau fără reparaţii.
2. În cazul în care se utilizează servere şi produse pentru stocarea datelor:
(a) echipamentele utilizate respectă cerinţele aplicabile serverelor şi produselor pentru stocarea datelor stabilite în conformitate cu Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru servere şi produse destinate stocării datelor;
(b) echipamentele utilizate nu conţin substanţele restricţionate enumerate în anexa nr.2 la Reglementarea tehnică privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.643/2025, cu excepţia cazului în care valorile concentraţiei în greutate în materialele omogene nu depăşesc valorile enumerate în anexa respectivă;
(c) există un plan de gestionare a deşeurilor pentru a favoriza reutilizarea ca prioritate şi reciclarea la sfârşitul ciclului de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice, cum ar fi acordurile contractuale cu partenerii de reciclare;
(d) la sfârşitul ciclului lor de viaţă, echipamentele sunt supuse unor operaţiuni de pregătire pentru reutilizare, recuperare sau reciclare ori unei tratări corespunzătoare, care include îndepărtarea tuturor lichidelor şi o tratare selectivă în conformitate cu anexa nr.6 la Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018

Capitolul VI.

ACTIVITĂŢI ELIGIBILE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI

DE PREVENIRE ŞI CONTROL AL POLUĂRII

1. Fabricare
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
PPC 1.1	Fabricarea ingredientelor farmaceutice active (IFA) şi a produselor farmaceutice de bază
C21.1	Fabricarea ingredientelor farmaceutice active (IFA) şi a produselor farmaceutice de bază	Activitatea respectă toate cerinţele specificate mai jos referitoare la înlocuirea produsului. 1.1. IFA îndeplineşte una dintre următoarele cerinţe: (a) IFA este o substanţă prezentă în mod natural, cum ar fi vitaminele, electroliţii, aminoacizii, peptidele, proteinele, nucleotidele, carbohidraţii şi lipidele a şi, în conformitate cu Orientările Agenţiei Europene pentru Medicamente privind evaluarea riscurilor pentru mediu prezentate de medicamentele de uz uman (orientările EMA ERA) (1), este considerat, în general, a fi degradabil în mediu (2); (b) în cazul în care IFA nu respectă cerinţele specificate la lit.(a), IFA, principalii săi metaboliţi umani şi principalii săi produşi de transformare în mediu respectă una dintre următoarele cerinţe: (i) sunt clasificaţi ca uşor biodegradabili pe baza a cel puţin uneia dintre metodele de testare din Orientările OCDE privind testarea substanţelor chimice, testul 301 (A-F), Biodegradabilitatea uşoară (3), în conformitate cu valoarea de trecere pentru biodegradabilitatea uşoară, astfel cum este definită în orientările respective; (ii) se poate concluziona că sunt mineralizaţi pe baza testului specific nr.308: Transformarea aerobă şi anaerobă în sistemele de sedimente acvatice (OCDE 308) (4) din Orientările OCDE pentru testarea substanţelor chimice (5) în comparaţie cu criteriile de persistenţă, astfel cum sunt definite în orientările EMA ERA. (4) Rezultat al studiilor de nivel superior (OCDE 308) cu timpi de înjumătăţire indicând timpul după care se realizează biodegradarea IFA în proporţie de 50%. Se aplică timpii de înjumătăţire acceptabili pentru a demonstra biodegradarea suficient de rapidă, şi anume nepersistenţa, în conformitate cu Regulamentul REACH AL UE Anexa XIII, care se menţionează, de asemenea, în orientările EMA ERA. 1.2. IFA se califică drept substitut adecvat pentru un alt IFA, din aceeaşi zonă terapeutică sau din aceeaşi clasă de substanţe, care este disponibil pe piaţă sau care a fost disponibil în ultimii 5 ani şi care nu respectă cerinţele descrise la pct.1.1. Conformitatea cu această cerinţă este demonstrată printr-o analiză accesibilă publicului, verificată de o parte terţă independentă. Procesul de fabricaţie a IFA nu implică utilizarea de substanţe precum cele clasificate în cele mai înalte categorii ca cancerigene, mutagene, care provoacă perturbări endocrine, persistente bioacumulative şi toxice, persistente, persistente mobile şi toxice, sensibilizante respiratorii, sensibilizante cutanate, care prezintă un pericol cronic pentru mediul acvatic, ca fiind periculoase pentru stratul de ozon, care au toxicitate pentru anumite organe ţintă, fie ca atare, fie în amestecuri, cu excepţia cazului în care operatorul evaluează şi documentează faptul că nu sunt disponibile pe piaţă alte substanţe sau tehnologii alternative adecvate şi că acestea sunt utilizate în condiţii controlate care urmează să fie revizuite de autoritatea naţională relevantă. 2. Activitatea respectă următoarele cerinţe privind emisia de poluanţi: 2.1. În cazul în care activitatea se încadrează în domeniul său de aplicare, valorile limită de emisie sunt mai mici decât punctul de mijloc al intervalelor BAT-AEL (7) stabilite în: (a) concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de gestionare şi tratare a gazelor reziduale din sectorul chimic pentru emisiile în aer ale instalaţiilor noi (sau pentru instalaţiile existente, în termen de 4 ani de la publicarea BATC), în cazul în care se aplică condiţiile relevante (8); (b) documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de produse chimice organice fine (OFC) (9) pentru activitatea de producţie în condiţii care nu sunt acoperite de BATC menţionat mai sus; (c) concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale şi a gazelor reziduale în sectorul chimic (10); (d) documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – Industria solidelor şi alte industrii (11); (e) documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques Reference – BREF) pentru fabricarea de substanţe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi şi îngrăşăminte (12); (f) documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de produse chimice anorganice speciale (SIC) (13); pentru activitatea de producţie în condiţii care nu sunt acoperite de BATC menţionat mai sus. Instalaţiile care se încadrează în intervalul (intervalele) BAT-AEL care se apropie de nivelul de ambiţie intermediar nu generează niciun impact semnificativ între diverse medii. Instalaţiile pentru care s-a acordat o derogare în conformitate cu procedura prevăzută la art.15 alin.(4) din Directiva 2010/75/UE nu sunt considerate ca îndeplinind criteriile tehnice de examinare pentru perioada de derogare. (7) Cerinţele de la acest punct abordează poluanţii identificaţi în cadrul principalelor aspecte de mediu din fiecare document BREF sau BAT-AEL din concluziile relevante privind BAT, deciziile de punere în aplicare ale Comisiei. În cazul în care BAT-AEL fac diferenţa între “instalaţiile existente” şi “instalaţiile noi”, operatorii demonstrează conformitatea cu BAT-AEL pentru instalaţiile noi. Atunci când nu există un interval BAT-AEL, ci o valoare unică, nivelurile de emisii se situează sub această valoare. Atunci când intervalul BAT-AEL este exprimat după cum urmează: “unitate <x-y” (şi anume valoarea BAT-AEL de la limita inferioară a intervalului este exprimată ca “mai mică decât”), punctul de mijloc se calculează utilizând x şi y. Perioadele de calculare a valorilor medii sunt aceleaşi ca şi în BAT-AEL din documentele BREF prezentate mai sus. 2.2. În cazul în care este disponibilă o metodologie de măsurare continuă pentru un anumit poluant, operatorul aplică sisteme de monitorizare continuă a emisiilor (Continuous Emission Monitoring Systems – CEMS), sisteme de monitorizare continuă a calităţii efluenţilor (Continuous Effluent Quality Monitoring Systems – CEQMS) şi alte măsuri care asigură verificarea periodică a nedeteriorării mediului. 2.3. Operatorul aplică separarea deşeurilor cu solvenţi pentru recuperarea solvenţilor din fluxurile de deşeuri concentrate, dacă este posibil din punct de vedere tehnic. Se evită solvenţii incluşi în tabelul 1 din Orientarea ICH Q3C (R8) a Agenţiei Europene pentru Medicamente privind impurităţile: orientare privind solvenţii reziduali (14). Pierderea maximă de solvenţi din totalul intrărilor nu depăşeşte 3%. Eficienţa de recuperare a compuşilor organici volatili (COV) totali este de cel puţin 99%. Operatorul verifică să nu aibă loc emisii fugitive de COV peste criteriile specificate mai jos în raport cu pragurile exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmv) prin desfăşurarea de campanii de depistare a scăpărilor de gaze şi eliminare a lor (Leak detection and repair – LDAR), cel puţin o dată la 3 ani. Se recomandă să se realizeze investiţii pentru utilizarea de echipamente cu integritate ridicată, cu condiţia ca acestea să fie montate în instalaţiile existente pentru cazurile menţionate la BAT 23 lit.(b) din concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de gestionare şi tratare a gazelor reziduale în sectorul chimic (WGC), în timp ce pragul de presiune este adus la 200 de bari. Programul minim de verificare poate fi redus în cazurile în care cuantificarea emisiilor totale de COV provenite de la instalaţie este calificată periodic prin metoda gazului trasor (tracer correlation – TC) sau cu tehnici bazate pe absorbţie optică, cum ar fi metoda de detectare şi măsurare cu ajutorul razei coerente cu absorbţie diferenţială (DIAL) sau măsurarea fluxului prin ocultare solară (SOX) sau alte măsuri cu performanţe echivalente. Emisiile difuze de substanţe sau amestecuri clasificate ca CMR1A sau 1B provenite de la echipamente neetanşe nu depăşesc o concentraţie de 100 ppmv (15). Campaniile LDAR au caracteristicile descrise în BAT 19 din concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de gestionare şi tratare a gazelor reziduale din sectorul chimic, care includ detectarea, repararea şi menţinerea scurgerilor în termen de 30 de zile de la detectare şi un prag de scăpări mai mic sau egal cu 5 000 ppmv pentru alte substanţe sau amestecuri decât cele clasificate ca CMR 1A sau 1B, care sunt revizuite şi actualizate pentru îmbunătăţirea continuă a instalaţiei. Pierderile de solvenţi şi eficienţa recuperării COV sunt monitorizate pe baza unui plan de gestionare a solvenţilor care utilizează un bilanţ masic pentru verificarea conformităţii. 2.4. Apele uzate, deşeurile menajere şi alte deşeuri (inclusiv solide, lichide sau subproduse gazoase rezultate din procesul de fabricare) sunt eliminate în condiţii de siguranţă, în timp util şi în mod sanitar. Containerele sau ţevile pentru deşeuri sunt identificate în mod clar. Datele analitice care demonstrează transformarea acestor substanţe şi a reziduurilor lor în deşeuri nepericuloase sunt disponibile în instalaţie şi sunt actualizate	- Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice; (1) Orientările Agenţiei Europene pentru Medicamente privind evaluarea riscului pentru mediu al medicamentelor de uz uman, (versiunea din 27.06.2023). (2) Metaboliţii principali sunt metaboliţii umani susceptibili de a fi excretaţi în mediu. Metaboliţii respectivi sunt identificaţi în studiile (non-)clinice privind metabolismul medicamentelor disponibile în cererile de autorizare de introducere pe piaţă. Aceşti metaboliţi trebuie identificaţi în conformitate cu EMA/CPMP/ICH/286/1995, pagina 8. Principalii produşi de transformare (PT) ai acestor metaboliţi umani esenţiali ai compusului părinte (IFA) sunt cei care reprezintă mai mult de 10% din carbonul organic dizolvat (COD) sau din carbonul organic total (COT) al compusului părinte. (³) Orientările OCDE pentru testarea substanţelor chimice, testul 301 (A-F), Ready Biodegradability Testul OCDE 301 (A-F) este utilizat pentru a identifica substanţele despre care se presupune că se biodegradează rapid şi în cele din urmă, adică mineralizate în condiţii de mediu aerob. (⁵) Orientările OCDE pentru testarea substanţelor chimice, testul nr.308: Transformarea aerobă şi anaerobă în sistemele de sedimente acvatice, (versiunea din 27.06.2023). (⁸) Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/2427 a Comisiei din 6 decembrie 2022 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind emisiile industriale, pentru sistemele comune de gestionare şi tratare a gazelor reziduale din sectorul chimic (JO L 318, 12.12.2022, p. 157). (⁹) Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea substanţelor chimice fine organic (¹⁰) Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902 a Comisiei din 30 mai 2016 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor uzate şi a gazelor reziduale din sectorul chimic (JO L 152, 9.6.2016, p. 23) (¹¹) Document de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria produselor chimice anorganice de mare volum - solide şi altele (versiunea din 27.06.2023). (¹²) Document de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru fabricarea substanţelor chimice anorganice de mare volum – amoniac, acizi şi îngrăşăminte (versiunea din 27.06.2023). (¹³) Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru producţia de produse chimice anorganice de specialitate (SIC) (versiunea din 27.06.2023). (¹⁴) Orientările ICH Q3C (R8) ale Agenţiei Europene pentru Medicamente privind impurităţile: orientări pentru solvenţii reziduali. Pasul 5, 2022, (versiunea din 27.06.2023). (¹⁵) În cazul în care se aplică exceptarea prevăzută la criteriul 1.3
PPC1.2	Fabricarea de medicamente
C21.1	Fabricarea de medicamente	1. Activitatea respectă unul dintre următoarele seturi de cerinţe prevăzute la pct.1.1 sau 1.2 referitoare la înlocuirea produsului. În orice caz, activitatea respectă cerinţele prevăzute la pct.1.3. 1.1. Medicamentul îndeplineşte următoarele cerinţe stabilite la pct.1.1.1 şi 1.1.2: 1.1.1. Medicamentul îndeplineşte una dintre următoarele cerinţe: (a) ingredientele care constituie formula medicamentului sunt substanţe prezente în mod natural, cum ar fi vitaminele, electroliţii, aminoacizii, peptidele, proteinele, nucleotidele, carbohidraţii şi lipidele şi, în conformitate cu Orientările Agenţiei Europene pentru Medicamente privind evaluarea riscurilor pentru mediu prezentate de medicamentele de uz uman (orientările EMA ERA) (), sunt considerate, în general, degradabile în mediu; (b) în cazul în care ingredientele care constituie formula medicamentului nu respectă cerinţele specificate la lit.(a), ingredientele respective, principalii lor metaboliţi umani şi produşii lor principali de transformare în mediu respectă una dintre următoarele cerinţe: (i) sunt clasificaţi ca uşor biodegradabili pe baza a cel puţin uneia dintre metodele de testare din Orientările OCDE privind testarea substanţelor chimice, testul 301 (A-F), Biodegradabilitatea uşoară (), în conformitate cu valoarea de trecere pentru biodegradabilitatea uşoară, astfel cum este definită în orientările respective; (ii) se poate concluziona că sunt mineralizaţi pe baza testului specific nr.308: Transformarea aerobă şi anaerobă în sistemele de sedimente acvatice (OCDE 308) () din Orientările OCDE pentru testarea substanţelor chimice () în comparaţie cu criteriile de persistenţă, astfel cum sunt definite în orientările EMA ERA. 1.1.2. Medicamentul se califică drept substitut adecvat pentru un alt medicament, din aceeaşi zonă terapeutică sau din aceeaşi clasă de substanţe, care este disponibil pe piaţă sau care a fost disponibil în ultimii 5 ani şi care nu respectă cerinţele descrise la pct.1.1.1. Conformitatea cu această cerinţă este demonstrată printr-o analiză accesibilă publicului, verificată de o parte terţă independentă. 1.2. Producătorul dovedeşte că nu există ingrediente pentru a produce un medicament alternativ care să se califice drept înlocuitor adecvat, în aceeaşi zonă terapeutică sau clasă de substanţe, care respectă cerinţele descrise la pct.1.1.1. Activitatea îndeplineşte toate cerinţele specificate la pct.1.2.1-1.2.6. 1.2.1. Producătorul efectuează o analiză pentru a stabili că nu există un substitut adecvat pentru medicamentul produs, publică rezultatele de bază ale analizei respective şi demonstrează că a lansat iniţiative pentru a dezvolta această alternativă. 1.2.2. În conformitate cu orientările ERA ale EMA, raportul PEC/PNEC pentru medicamentul obţinut în evaluarea riscurilor pentru mediu este mai mic de 1. 1.2.3. Sistemele de ambalare şi distribuţie permit ajustarea cantităţii vândute la cantitatea necesară în funcţie de tratament/tratamente, ţinând seama de legislaţia naţională aplicabilă. 1.2.4. Sunt furnizate informaţii publice, cum ar fi broşuri sau site-uri web, actualizate în conformitate cu stadiul actual al tehnologiei, cu privire la doză şi la metoda de dozare pentru a reduce la minimum excesul de IFA dozate. 1.2.5. Sistemele de ambalare şi distribuţie permit utilizarea celui mai eficient sistem de dozare disponibil în conformitate cu stadiul actual al tehnologiei şi luând în considerare tipul de administrare, cum ar fi de către profesioniştii din domeniul sănătăţii sau casnici. Producătorul publică principalele rezultate ale acestei analize. 1.2.6. Producătorul contribuie la atenuarea impactului asupra mediului al eliminării incorecte a deşeurilor de medicamente neutilizate, inclusiv prin furnizarea de informaţii relevante utilizatorilor din aval cu privire la eliminarea adecvată a medicamentelor neutilizate. 1.3. Procesul de fabricaţie nu implică utilizarea unor substanţe, fie ca atare, fie în amestecuri, cum sunt acelea clasificate în cele mai înalte categorii ca cancerigene, mutagene, care provoacă perturbări endocrine, persistente bioacumulative şi toxice, persistente, persistente mobile şi toxice, sensibilizante respiratorii, sensibilizante cutanate, care prezintă un pericol cronic pentru mediul acvatic, ca fiind periculoase pentru stratul de ozon, care au toxicitate pentru anumite a organelor ţintă . 2. Activitatea respectă următoarele cerinţe privind emisia de poluanţi: 2.1. În cazul în care activitatea se încadrează în domeniul său de aplicare, valorile limită de emisie trebuie să fie mai mici decât punctul de mijloc al intervalelor BAT-AEL () stabilite în: (a) concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de gestionare şi tratare a gazelor reziduale din sectorul chimic ()pentru emisiile în aer ale instalaţiilor noi (sau pentru instalaţiile existente, în termen de 4 ani de la publicarea BATC), în cazul în care se aplică condiţiile relevante; (b) documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de produse chimice organice fine (OFC) (); pentru activitatea de producţie în condiţii care nu sunt acoperite de BATC menţionat mai sus; (c) concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale şi a gazelor reziduale în sectorul chimic (); (d) documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – Industria solidelor şi alte industrii (); (e) documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques Reference* – BREF) pentru fabricarea de substanţe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi şi îngrăşăminte (); (f) documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de produse chimice anorganice speciale (SIC) pentru activitatea de producţie în condiţii care nu sunt acoperite de BATC menţionat mai sus (). Instalaţiile care se încadrează în intervalul (intervalele) BAT-AEL care se apropie de nivelul de ambiţie intermediar nu generează niciun impact semnificativ între diverse medii. Instalaţiile pentru care s-a acordat o derogare nu sunt considerate ca îndeplinind criteriile tehnice de examinare pentru perioada de derogare. 2.2. În cazul în care este disponibilă o metodologie de măsurare continuă pentru un anumit poluant, operatorul aplică sisteme de monitorizare continuă a emisiilor (Continuous Emission Monitoring Systems – CEMS), sisteme de monitorizare continuă a calităţii efluenţilor (Continuous Effluent Quality Monitoring Systems – CEQMS) şi alte măsuri care asigură verificarea periodică a nedeteriorării mediului. 2.3. Operatorul aplică separarea deşeurilor cu solvenţi pentru recuperarea solvenţilor din fluxurile de deşeuri concentrate, dacă este posibil din punct de vedere tehnic. Solvenţii incluşi în tabelul 1 din Orientarea ICH Q3C (R8) a Agenţiei Europene pentru Medicamente privind impurităţile, astfel cum se specifică în orientarea privind solvenţii reziduali (), sunt evitaţi în medicamente. Pierderea maximă de solvenţi din totalul intrărilor nu depăşeşte 3%. Eficienţa de recuperare a compuşilor organici volatili (COV) totali este de cel puţin 99%. Operatorul verifică să nu aibă loc emisii fugitive de COV peste criteriile specificate mai jos în raport cu pragurile exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmv) prin desfăşurarea de campanii de depistare a scăpărilor de gaze şi eliminare a lor (Leak detection and repair* – LDAR), cel puţin o dată la 3 ani. Se recomandă să se realizeze investiţii pentru utilizarea de echipamente cu integritate ridicată, cu condiţia ca acestea să fie montate în instalaţiile existente pentru cazurile menţionate la BAT 23b din concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de gestionare şi tratare a gazelor reziduale în sectorul chimic, în timp ce pragul de presiune este adus la 200 de bari. Programul minim de verificare poate fi redus în cazurile în care cuantificarea emisiilor totale de COV provenite de la instalaţie este calificată periodic prin metoda gazului trasor (tracer correlation – TC) sau cu tehnici bazate pe absorbţie optică, cum ar fi metoda de detectare şi măsurare cu ajutorul razei coerente cu absorbţie diferenţială (DIAL) sau măsurarea fluxului prin ocultare solară (SOX) sau alte măsuri cu performanţe echivalente. Emisiile difuze de substanţe sau amestecuri clasificate ca CMR1A sau 1B provenite de la echipamente neetanşe nu depăşesc o concentraţie de 100 ppmv (*). Campaniile LDAR au caracteristicile descrise în BAT 19 din concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de gestionare şi tratare a gazelor reziduale din sectorul chimic, care includ detectarea, repararea şi menţinerea scurgerilor în termen de 30 de zile de la detectare şi un prag de scăpări mai mic sau egal cu 5 000 ppmv pentru alte substanţe sau amestecuri decât cele clasificate ca CMR 1A sau 1B, care sunt revizuite şi actualizate pentru îmbunătăţirea continuă a instalaţiei. Pierderile de solvenţi şi eficienţa recuperării COV sunt monitorizate pe baza unui plan de gestionare a solvenţilor care utilizează un bilanţ masic pentru verificarea conformităţii, în conformitate cu capitolul V din Directiva 2010/75/UE. 2.4. Apele uzate, deşeurile menajere şi alte deşeuri (inclusiv solide, lichide sau subproduse gazoase rezultate din procesul de fabricare) sunt eliminate în condiţii de siguranţă, în timp util şi în mod sanitar. Containerele sau ţevile pentru deşeuri sunt identificate în mod clar. Datele analitice care demonstrează transformarea acestor substanţe şi a reziduurilor lor în deşeuri nepericuloase sunt disponibile în instalaţie şi sunt actualizate	- Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice; - Legea nr.153/2025 cu privire la medicamente; - Legea nr.1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică. (*) Referinţe şi linii directoare la fel ca pentru 1.1 (EMA, Teste OCDE)
2. Furnizarea apei, lucrări de canalizare, activităţi de gestionare a deşeurilor şi de decontaminare
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
PPC 2.1	Colectarea şi transportul deşeurilor periculoase
E38.12; F42.9	Colectarea separată şi transportul deşeurilor periculoase înainte de tratarea, valorificarea sau eliminarea materialelor, inclusiv construirea, exploatarea şi modernizarea instalaţiilor utilizate pentru colectarea şi transportul acestor deşeuri, precum staţiile de transfer al deşeurilor periculoase, ca modalitate de tratare corespunzătoare “Deşeuri periculoase” sunt deşeuri care prezintă unul sau mai multe dintre deşeurile periculoase. Aceasta include fluxuri precum fracţiunile de deşeuri periculoase produse de gospodării, uleiurile uzate, bateriile, deşeurile nepoluate de la echipamente electrice şi electronice (DEEE), vehiculele scoase din uz nepoluate, deşeurile medicale etc. deşeuri destinate pregătirii pentru reutilizare	1. Deşeurile periculoase sunt separate la sursă şi colectate separat de deşeurile nepericuloase pentru a preveni contaminarea încrucişată. Se iau măsuri adecvate pentru a se asigura că, în timpul colectării separate şi al transportului, deşeurile periculoase nu sunt amestecate sau diluate nici cu alte categorii de deşeuri periculoase, nici cu alte deşeuri, substanţe sau materiale. 2. Colectarea şi manipularea corespunzătoare previn scurgerile de deşeuri periculoase în timpul colectării, al transportului, al depozitării şi al livrării la instalaţia de tratare, care este autorizată să trateze deşeurile periculoase, în conformitate cu legislaţia naţională. 3. În cazul în care un anumit deşeu clasificat ca periculos are şi statutul de marfă periculoasă din punctul de vedere al transportului în sensul Acordului referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR), transportul respectă cerinţele relevante stabilite de ADR. 4. Activitatea utilizează vehicule de colectare a deşeurilor care respectă cel puţin standardele Euro V*. 5. În cursul colectării şi al transportului, deşeurile periculoase sunt ambalate şi etichetate în conformitate cu standardele internaţionale şi legislaţia naţională în vigoare. 6. Operatorul care colectează deşeuri periculoase respectă obligaţiile de păstrare a evidenţelor, inclusiv în ceea ce priveşte cantitatea, natura, originea, destinaţia, frecvenţa colectării, modul de transport şi metoda de tratare prevăzute de legislaţia naţională aplicabilă. 7. Pentru deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE): (a) principalele categorii de DEEE prevăzute în anexa nr.1A la Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului mr. 212/2018, sunt colectate separat; (b) colectarea şi transportul menţin integritatea DEEE şi previn scurgerile de substanţe periculoase, cum ar fi substanţele care diminuează stratul de ozon, gazele fluorurate cu efect de seră sau mercurul din lămpile fluorescente; (c) operatorul responsabil de colectare şi logistică instituie un sistem de gestionare pentru a gestiona riscurile pentru mediu, sănătate şi siguranţă. Conformitatea cu cerinţele normative pentru colectare şi logistică stabilite în CLC/EN 50625-1:2014 şi CLC/TS 50625-4:2017 sau cu cerinţele de reglementare echivalente cu cele stabilite în CLC/EN 50625-1 şi CLC/TS 50625-4 este o dovadă a conformităţii cu cerinţa conform căreia colectarea şi transportul trebuie să menţină integritatea DEEE şi a bateriilor şi să prevină scurgerile de substanţe periculoase. 8. Atunci când deşeurile sunt stocate, activitatea este conformă cu cerinţele stabilite din concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor	- Hotărârea Guvernului nr.212/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE); - Actele normative ale Ministerului Mediului cu privire la aprobarea concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor; - Legea nr.209/2016 privind deşeurile; - CLC/EN 50625-1: 2014 Cerinţe de colectare, logistică şi tratare pentru DEEE – Partea 1: Cerinţe generale de tratare; - Cerinţe de colectare, logistică şi tratare pentru DEEE – Partea 4: Specificaţii pentru colectarea şi logistica asociată DEEE
PPC 2.2	Tratarea deşeurilor periculoase
E38.22; E38.32; F42.9	Construirea, reconversia, modernizarea şi exploatarea unor instalaţii dedicate pentru tratarea deşeurilor periculoase, inclusiv incinerarea deşeurilor periculoase nereciclabile (operaţiuni D10), tratarea biologică a deşeurilor periculoase (operaţiuni D8) şi tratarea fizico-chimică (operaţiuni D9) Activitatea nu include: a) operaţiunile de eliminare a deşeurilor periculoase, cum ar fi eliminarea în depozite de deşeuri sau depozitarea permanentă; b) incinerarea deşeurilor periculoase reciclabile şi incinerarea deşeurilor nepericuloase; c) tratarea şi eliminarea animalelor sau moarte toxice şi a altor deşeuri contaminate; d) tratarea şi eliminarea deşeurilor nucleare radioactive	Pentru toate procesele de tratare a deşeurilor, activitatea îndeplineşte următoarele criterii: 1.1. În funcţie de tipul de activitate, activitatea respectă cerinţele stabilite fie în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor, fie în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru incinerarea deşeurilor. Instalaţiile cărora li s-a acordat o derogare nu sunt considerate conforme cu criteriile tehnice de examinare. 1.2. În cursul procedurilor de acceptare prealabilă, se colectează cel puţin următoarele informaţii: (a) data preconizată a sosirii la instalaţia de tratare a deşeurilor; (b) datele de contact ale producătorului de deşeuri, sectorul din care provin deşeurile şi natura procesului care produce deşeurile, inclusiv variabilitatea procesului; (c) o estimare a cantităţii care urmează să fie livrată operatorului per livrare şi per an; (d) descrierea deşeurilor, inclusiv compoziţia, proprietăţile periculoase ale deşeurilor, codul deşeurilor şi calea de tratare adecvată. 1.3. În cursul procedurilor de acceptare sunt asigurate următoarele elemente: (a) o instalaţie de preluare echipată cu un laborator pentru analiza la faţa locului a probelor şi proceduri de operare standard pentru analize documentate, cu opţiunea de a subcontracta analizele către laboratoare contractuale externe acreditate; (b) o procedură documentată de eşantionare coerentă cu standardele relevante, cum ar fi EN 14899:2005; (c) o analiză documentată a parametrilor fizico-chimici relevanţi pentru tratare; (d) o zonă specifică de depozitare a deşeurilor cu zonă de carantină, precum şi proceduri scrise pentru gestionarea deşeurilor neacceptate. Personalul care se ocupă de procedurile de preacceptare şi acceptare este în măsură, datorită profesiei sau experienţei, să răspundă tuturor întrebărilor necesare relevante pentru tratarea deşeurilor în instalaţia de tratare a deşeurilor. Procedurile au ca scop preacceptarea şi acceptarea deşeurilor în instalaţia de tratare a deşeurilor numai dacă există o cale de tratare adecvată şi dacă se determină calea de eliminare sau de valorificare pentru rezultatul tratării. În ceea ce priveşte “activităţile de mixare sau malaxare”, operatorul nu utilizează diluarea pentru a reduce concentraţia uneia sau mai multor substanţe periculoase prezente în deşeuri, cu scopul ca amestecul de deşeuri rezultat să fie declasificat şi să devină “deşeu nepericulos” şi, prin urmare, să fie tratat ulterior în instalaţii nededicate tratării deşeurilor periculoase. Diluarea nu este utilizată ca “substitut” pentru tratarea adecvată a deşeurilor. 2. Pentru tratarea fizico-chimică a deşeurilor solide sau păstoase, orice tratare în scopul tratării deşeurilor înainte de eliminarea finală, cum ar fi în depozitele de deşeuri periculoase, este concepută pentru a îndeplini următoarele cerinţe: (a) limitează la 6% concentraţia maximă de carbon organic total (COT) în fiecare deşeu intrat în depozitul de deşeuri; (b) limitează la 1 000 mg/kg de substanţă uscată conţinutul de carbon organic dizolvat (COD) din deşeurile rezultate după un test de levigare cu L/S = 10 l/kg pe baza standardului UE EN 12457-2:2002. 3. Pentru tratarea fizico-chimică a deşeurilor cu putere calorifică, se iau măsuri pentru a se evita diluarea şi dispersia substanţelor periculoase şi pentru a se evita deversarea de cantităţi mari în aer din cauza tratării finale necorespunzătoare a deşeurilor cu putere calorifică. Orice instalaţie de tratare înainte de tratamentele termice finale (incinerare sau coincinerare) trebuie să fie proiectată cu scopul de a limita conţinutul de substanţe periculoase (şi de a îndeplini alte criterii conexe) pentru fiecare deşeu de intrare tratat în instalaţia de tratare fizico-chimică, astfel încât să fie respectate nivelurile de acceptare la intrarea în instalaţiile finale de tratare termică. 4. Pentru tratarea deşeurilor lichide apoase, capacitatea de tratare biologică a apelor reziduale rezultate din tratarea deşeurilor lichide pe bază de apă într-o staţie biologică de tratare a apelor uzate se apreciază pe baza următorului criteriu: - Eliminarea carbonului organic dizolvat (COD) > 70% în 7 zile (> 80% atunci când se utilizează un inocul adaptat) în conformitate cu EN ISO 9888 (Zahn Wellens) sau cu alte standarde şi metodologii industriale echivalente, general acceptate, utilizate pentru evaluarea bioeliminării şi a performanţelor conexe. 5. Pentru tratarea deşeurilor care conţin poluanţi organici persistenţi (POP), toate deşeurile care conţin substanţe POP enumerate în Hotărârea Guvernului nr.744/2024 sunt controlate şi urmărite ca deşeuri periculoase în conformitate cu Legea nr.209/2016 cu privire la deşeuri. În cazul circulaţiei transfrontaliere, se aplică cerinţele Hotărârii Guvernului nr.411/2022 privind transferurile de deşeuri. - Sistemul de urmărire existent în instalaţii, bazat pe cele mai bune practici menţionate mai sus, permite monitorizarea: (a) separării efective a fiecărei părţi a unui produs sau a fiecărui deşeu, cum ar fi deşeurile de echipamente, care conţine sau este contaminată cu POP peste nivelurile definite în Hotărârea Guvernului nr.744/2024; (b) distrugerii efective sau transformării ireversibile a deşeurilor POP în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.744/2024. 6. = Pentru tratarea deşeurilor care conţin mercur, toate instalaţiile care ar putea trata deşeuri care constau din, conţin sau sunt contaminate cu mercur sau compuşi ai mercurului (conform definiţiei de la art.11 din Convenţia de la Minamata) pun în aplicare sistemul de trasabilitate prevăzut în Hotărârea Guvernului nr.144/2024 de aprobare a Regulamentului privind gestionarea de mediu a deşeurilor de mercur. Pe baza acestui sistem de urmărire, instalaţiile de tratare a deşeurilor care conţin mercur monitorizează evoluţia eficientă în condiţii de siguranţă a mercurului şi a compuşilor mercurului la destinaţia finală corespunzătoare. 7. Pentru tratarea (fără combustie) a deşeurilor sanitare, instalaţia pune în aplicare cele mai bune practici prevăzute în manualul OMS privind gestionarea în condiţii de siguranţă a deşeurilor provenite din activităţile de îngrijiri de sănătate (55). O instalaţie medicală de tratare a deşeurilor fără combustie dispune de o procedură specifică de acceptare, monitorizează şi poate dovedi că următoarele tipuri de deşeuri medicale nu sunt acceptate pentru tratare: (a) deşeuri citotoxice; (b) deşeuri farmaceutice; (c) deşeuri chimice; (d) deşeuri radioactive. Tehnologiile utilizate sunt certificate de un organism de certificare independent	- Hotărârea Guvernului nr.744/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind poluanţii organici persistenţi (POPs); - Legea nr.209/2016 privind deşeurile, în special art.7, 20, 21, 22; - Hotărârea Guvernului nr.411/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind transferurile de deşeuri; - Hotărârea Guvernului nr.144/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea ecologică a deşeurilor de mercur, în special Cap. VII. trasabilitatea deşeurilor de mercur. Art.39; - Actele normative ale Ministerului Mediului cu privire la aprobarea concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor; - EN 14899:2005 Caracterizarea deşeurilor – Eşantionarea deşeurilor – Cadrul pentru pregătirea şi aplicarea unui plan de eşantionare; - EN 12457-2:2002 Caracterizarea deşeurilor – Levigare – Test de conformitate pentru levigarea deşeurilor granulare şi a nămolurilor – Partea 2: Încercare în loturi într-o singură etapă la un raport lichid/solid de 10 l/kg pentru materiale cu dimensiunea particulelor mai mică de 4 mm (fără sau cu reducere a dimensiunii); - EN ISO 9888:1999 Calitatea apei – Evaluarea biodegradabilităţii aerobe finale a compuşilor organici în mediu apos – Test static (metoda Zahn-Wellens) (versiunea din 27.06.2023)
PPC2.3	Decontaminarea depozitelor de deşeuri neconforme din punct de vedere juridic şi a gropilor de gunoi abandonate sau ilegale
E39; E38.2; E38.32; F42.9	Decontaminarea depozitelor de deşeuri neconforme din punct de vedere legal şi a gropilor de gunoi abandonate sau ilegale care au fost închise şi nu mai primesc alte deşeuri decât eventuale deşeuri inerte sau biostabilizate pentru a fi utilizate ca material de acoperire a depozitului de deşeuri (în măsura în care autorizaţia de mediu pentru proiectul de decontaminare permite acest lucru) Activitatea poate include oricare dintre următoarele strategii de decontaminare şi subactivităţi puse în aplicare în mod obişnuit în cadrul proiectelor care vizează eliminarea, controlul, limitarea sau reducerea emisiilor poluante provenite de la depozitele de deşeuri neconforme şi de la gropile de gunoi abandonate sau ilegale (a) decontaminarea prin izolarea de mediul exterior a depozitelor de deşeuri sau a gropilor de gunoi neconforme sau ilegale din cadrul amplasamentului actual, inclusiv: (i) izolarea fizică, concentrarea, stabilizarea structurală şi protejarea depozitului de deşeuri sau a gropii de gunoi neconforme sau ilegale, inclusiv aplicarea de bariere hidraulice, sisteme de etanşare, drenare şi straturi de acoperire; (ii) instalarea, exploatarea şi întreţinerea sistemelor de drenare şi de colectare şi tratare separată a levigatului şi a apei de şiroire înainte de evacuare; (iii) instalarea, exploatarea şi întreţinerea sistemelor de colectare, reducere şi control al gazelor generate de depozitele de deşeuri, inclusiv a puţurilor, a conductelor şi a sistemelor de ardere la faclă; (iv) aplicarea stratului superior de sol şi vegetaţie în scopul renaturării; (b) decontaminarea prin excavare şi îndepărtarea depozitelor de deşeuri sau a gropilor de gunoi neconforme sau ilegale cu tratarea, valorificarea sau eliminarea ulterioară a deşeurilor excavate, inclusiv: (i) excavarea selectivă a deşeurilor depozitate la faţa locului, încărcarea şi transportul către instalaţiile existente autorizate de tratare, valorificare sau eliminare, cu gestionarea separată a deşeurilor nepericuloase şi periculoase; (ii) sortarea şi valorificarea materialelor şi a combustibililor din deşeurile nepericuloase excavate, inclusiv instalarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şi a echipamentelor dedicate pe durata proiectului de decontaminare; (c) depoluarea prin decontaminarea solurilor, a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane la locul de poluare, inclusiv: (i) excavarea selectivă, încărcarea, transportul, depozitarea temporară, rambleierea solului, cu gestionarea separată a solurilor necontaminate şi contaminate; (ii) tratarea solului sau a apei contaminate, fie in situ, fie ex situ, utilizând în special metode fizice, chimice sau biologice, inclusiv instalarea, exploatarea şi întreţinerea unor instalaţii dedicate pe durata proiectului de depoluare; (iii) aplicarea barierelor hidraulice, a barierelor active şi pasive menite să limiteze/să prevină migrarea poluanţilor. Activitatea include, de asemenea, toate subactivităţile următoare care sunt necesare pentru pregătirea, planificarea, monitorizarea şi urmărirea măsurilor de decontaminare menţionate mai sus: (a) anchete pregătitoare, inclusiv activităţi de colectare şi de supraveghere a datelor (în special geologice sau hidrologice), studii de fezabilitate tehnică şi de impact asupra mediului necesare pentru definirea proiectului de decontaminare; (b) pregătirea amplasamentului, inclusiv lucrări de terasare şi nivelare, construirea sau consolidarea pereţilor sau gardurilor de delimitare a perimetrului, accesul primar şi drumurile interioare, demolarea clădirilor sau a altor structuri de pe depozitul de deşeuri; (c) monitorizarea şi controlul măsurilor de decontaminare, inclusiv: (i) prelevarea de probe de sol, apă, sedimente, biotă sau alte materiale; (ii) analiza de laborator a probelor pentru a identifica natura şi concentraţia poluanţilor; (iii) instalarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şi a echipamentelor de monitorizare, cum ar fi puţurile de observare din perimetrul depozitului de deşeuri şi din afara acestuia; (d) punerea în aplicare a altor măsuri de protecţie a mediului şi de prevenire şi control al poluării pentru respectarea condiţiilor impuse în autorizaţia de mediu pentru proiectul de decontaminare, inclusiv măsuri de garantare a securităţii operaţiunilor la faţa locului şi a sănătăţii lucrătorilor, cum ar fi controlul incendiilor, protecţia împotriva inundaţiilor, gestionarea deşeurilor periculoase. Activitatea nu include: (a) închiderea definitivă, reabilitarea şi îngrijirea ulterioară a depozitelor de deşeuri existente sau noi care respectă Hotărârea Guvernului nr.939/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind depozitul de deşeuri pentru activităţi situate în ţări terţe care au o legislaţie naţională echivalentă sau sunt aliniate în alt mod la standardele internaţionale recunoscute în domeniu; (b) transformarea gazelor generate de depozitele de deşeuri pentru a fi utilizate ca vector energetic sau ca materie primă industrială; (c) reamenajarea amplasamentului depoluat pentru alte utilizări economice, cum ar fi zone recreative, rezidenţiale sau comerciale, instalarea de panouri fotovoltaice (PV); (d) măsuri compensatorii pentru poluarea cauzată de depozitul de deşeuri sau de groapa de gunoi, cum ar fi dezvoltarea şi exploatarea unor sisteme alternative de alimentare cu apă pentru populaţia afectată care locuieşte în zona înconjurătoare	1. Activitatea respectă toate criteriile următoare: (a) activitatea de decontaminare nu este întreprinsă de operatorul care a provocat poluarea sau de un producător de deşeuri sau de o persoană care acţionează în numele operatorului sau producătorului respectiv pentru a se conforma cu principiul “poluatorul plăteşte” pentru repararea daunelor aduse mediului de poluarea cauzată de activităţi economice; (b) contaminanţii relevanţi sunt eliminaţi, controlaţi, limitaţi sau diminuaţi prin metode fizice, chimice, biologice sau de altă natură pentru a se asigura că depozitul de deşeuri şi zona contaminată (sol, corp de apă sau altele), ţinând seama de utilizarea sa la momentul deteriorării sau al utilizării viitoare aprobate a zonei, nu mai prezintă niciun risc semnificativ de a afecta în mod negativ sănătatea umană şi mediul, astfel cum se specifică în standardele naţionale de reglementare sau, în cazul în care astfel de standarde nu sunt disponibile, într-o evaluare internă a riscurilor, luând în considerare caracteristicile şi amploarea zonei afectate (sol, corp de apă sau altele), tipul, proprietăţile (persistenţă, mobilitate şi toxicitate) şi concentraţia substanţelor, a preparatelor, a organismelor sau a microorganismelor, posibilele căi de migrare şi probabilitatea de dispersie. 2. Activitatea este pregătită şi desfăşurată în conformitate cu cele mai bune practici industriale şi include toate elementele următoare: (a) depozitul de deşeuri sau groapa de gunoi neconform(ă) sau ilegal(ă) care urmează să fie decontaminat(ă) a fost închis(ă) şi nu mai primeşte alte deşeuri decât eventuale deşeuri inerte sau biostabilizate pentru a fi utilizate ca material de acoperire a depozitului de deşeuri (în măsura în care autorizaţia de mediu pentru proiectul de decontaminare permite acest lucru); (b) anchetele pregătitoare, inclusiv anchetele specifice amplasamentului şi colectarea de date fizice, chimice sau microbiologice sunt efectuate în conformitate cu cele mai bune practici industriale şi cu cele mai bune tehnici disponibile pentru a stabili: (i) amplasarea, caracteristicile şi anvergura depozitului de deşeuri şi a zonei poluate; (ii) condiţiile geologice şi hidrologice subiacente; (iii) cantitatea, compoziţia şi sursele probabile ale deşeurilor depozitate; (iv) poluarea solului şi a apei care rezultă din aceasta, precum şi riscurile pentru sănătatea umană şi pentru mediu; (c) rezultatele unor astfel de anchete privind decontaminarea reprezintă date de intrare pentru un studiu de fezabilitate care defineşte obiectivele, ţintele şi domeniul de aplicare al decontaminării şi evaluează opţiunile alternative de reparare; (d) opţiunile de reparare sunt analizate în conformitate cu cerinţele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.939/2023 sau, pentru activităţi situate în ţări terţe, în conformitate cu legislaţia naţională echivalentă sau cu standardele internaţionale general acceptate şi descrise într-un studiu de fezabilitate realizat pentru proiectul de decontaminare a depozitelor de deşeuri care demonstrează în mod convingător modul în care opţiunea de reparare selectată este cea mai bună soluţie generală pentru îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor de reparare definite; (e) proiectul de decontaminare a depozitelor de deşeuri, inclusiv planul de monitorizare şi control aferent, este aprobat de autoritatea competentă şi supus consultării cu părţile interesate de la nivel local în conformitate cu cerinţele legale naţionale; (f) toate materialele şi combustibilii recuperaţi din deşeurile depozitate îndeplinesc standardele de calitate relevante sau specificaţiile utilizatorilor pentru operaţiunile de valorificare avute în vedere şi nu reprezintă un risc pentru mediu sau pentru sănătatea umană; (g) orice deşeu periculos extras sau produs în alt mod prin activitatea de decontaminare face obiectul colectării, transportării, tratării, valorificării sau eliminării corespunzătoare de către un operator autorizat, în conformitate cu cerinţele legale naţionale; (h) nu se utilizează metode de decontaminare a solului şi a apelor subterane bazate exclusiv pe reducerea concentraţiilor de poluanţi prin diluare; (i) se pune în aplicare un plan de control şi monitorizare, care include măsuri de control al impactului activităţilor de reparare şi de verificare a realizării obiectivelor şi ţintelor decontaminării, timp de cel puţin 10 ani în cazul excavării şi al îndepărtării depozitului de deşeuri sau a gropii de gunoi şi timp de cel puţin 30 de ani în cazul izolării ecologice a depozitului de deşeuri sau a gropii de gunoi, cu excepţia cazului în care legislaţia naţională sau autoritatea de reglementare competentă pentru proiectul specific de decontaminare defineşte o durată suficientă diferită pentru a garanta controlul riscurilor pe termen lung	- Hotărârea Guvernului nr.939/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind depozitul de deşeuri; - Legea nr.107/2025 privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului; - La nivel internaţional, orientări operaţionale pentru depozitele de deşeuri publicate de Asociaţia Internaţională a Deşeurilor Solide (ISWA)
PPC 2.4	Decontaminarea amplasamentelor şi a zonelor contaminate
39; 33.20; 43.11; 43.12; 71.12; 71.20; 74.90; 81.30	Activitatea include: (a) decontaminarea sau reabilitarea solurilor şi a apelor subterane din zona poluată, fie in situ, fie ex situ, în special prin metode fizice, chimice sau biologice; (b) decontaminarea sau reabilitarea instalaţiilor sau siturilor industriale contaminate; (c) decontaminarea sau reabilitarea apelor de suprafaţă şi a ţărmurilor acestora în urma poluării accidentale, de exemplu prin colectarea poluanţilor sau prin metode fizice, chimice sau biologice; (d) curăţarea deversărilor de petrol şi a altor tipuri de poluanţi pe sau în: (i) ape de suprafaţă, inclusiv râuri, lacuri, ape de coastă sau ape de tranziţie; (ii) ape subterane, astfel cum sunt definite în art.2 din Legea nr.272/2011; (iii) ape marine (iv) sedimente (pentru toate tipurile de ape de suprafaţă); (v) ecosisteme acvatice; (vi) clădiri; (vii) sol; (viii) ecosisteme terestre; (e) reducerea materială a substanţelor, amestecurilor sau produselor periculoase, cum ar fi azbestul sau vopseaua pe bază de plumb; (f) alte activităţi specializate de control al poluării; (g) curăţarea în urma dezastrelor naturale, cum ar fi inundaţiile sau cutremurele; (h) decontaminarea siturilor miniere dezafectate sau a terenurilor moştenite care nu sunt asociate cu venituri din activităţi de extracţie; (i) operaţiuni de izolare, bariere hidraulice, bariere active şi pasive menite să limiteze sau să prevină migrarea poluanţilor. Activitatea include, de asemenea, toate activităţile care sunt necesare pentru pregătirea, planificarea, monitorizarea şi urmărirea activităţii de decontaminare sau de depoluare în sine, cum ar fi: (a) anchete pregătitoare, inclusiv activităţi de colectare şi de supraveghere a datelor (în special geologice sau hidrologice), studii de fezabilitate tehnică şi de impact asupra mediului necesare pentru definirea proiectului de decontaminare; (b) monitorizarea şi controlul măsurilor de decontaminare, inclusiv: (i) prelevarea de probe de sol, apă, sedimente, biotă sau alte materiale; (ii) analiza de laborator a probelor pentru a identifica natura şi concentraţia poluanţilor; (iii) instalarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şi a echipamentelor de monitorizare, cum ar fi puţurile de observare din perimetrul depozitului de deşeuri şi din afara amplasamentului operaţiunilor de decontaminare; (c) demolarea clădirilor contaminate sau a altor structuri, demontarea maşinilor şi echipamentelor de mari dimensiuni (de exemplu, dezafectarea) şi eliminarea impermeabilizării şi a betonării; (d) lucrări de terasamente sau de dragare, inclusiv excavarea, depozitarea deşeurilor, nivelarea, construirea sau consolidarea pereţilor sau gardurilor care delimitează perimetrul, accesul primar şi drumurile interne şi orice alte activităţi necesare pentru realizarea decontaminării; (e) punerea în aplicare a altor măsuri de protecţie a mediului şi de prevenire şi control al poluării pentru respectarea condiţiilor impuse în autorizaţia de mediu pentru proiectul de decontaminare, inclusiv măsuri de garantare a securităţii operaţiunilor la faţa locului şi a sănătăţii lucrătorilor (cum ar fi controlul incendiilor, protecţia împotriva inundaţiilor, gestionarea deşeurilor periculoase), protecţia lucrătorilor, controlul accesului la amplasament, gestionarea speciilor invazive înainte sau în timpul decontaminării sau al depoluării, operaţiuni de consolidare efectuate înainte sau în timpul decontaminării. Această activitate economică nu include: (a) combaterea dăunătorilor în agricultură; (b) purificarea apei în scopul alimentării cu apă; (c) decontaminarea sau depoluarea centralelor şi amplasamentelor nucleare; (d) tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase sau nepericuloase care nu au legătură cu problema contaminării amplasamentului; (e) depoluarea morfologică; (f) reabilitarea depozitelor de deşeuri neconforme din punct de vedere legal şi a gropilor de gunoi abandonate sau ilegale care nu au legătură cu amplasamentul în curs de decontaminare (a se vedea secţiunea 2.3 din prezenta anexă); (g) serviciile de urgenţă [a se vedea secţiunea 14.1 din Obiectivul de Adaptare Climaterică; (h) măturarea spaţiilor exterioare şi udarea străzilor	1. Activităţile de decontaminare nu sunt efectuate de operatorul care a cauzat poluarea sau de o persoană care acţionează în numele acestuia pentru a se conforma cerinţelor întemeiate pe principiul “poluatorul plăteşte” în conformitate cu dreptul intern. 2.Contaminanţii relevanţi sunt eliminaţi, controlaţi, limitaţi sau diminuaţi prin metode mecanice, chimice, biologice sau de altă natură, astfel încât zona contaminată (sol, corp de apă sau altele), ţinând seama de utilizarea sa la momentul deteriorării sau al utilizării viitoare aprobate a zonei, nu mai prezintă niciun risc semnificativ de a afecta în mod negativ sănătatea umană şi mediul, astfel cum se prevede în una dintre următoarele: (a) standardele naţionale de reglementare; (b) în cazul în care aceste standarde nu sunt disponibile, o evaluare a riscurilor specifică amplasamentului intern, luând în considerare caracteristicile şi amploarea zonei afectate (sol, corp de apă sau altele), tipul, proprietăţile (persistenţă, mobilitate şi toxicitate) şi concentraţia substanţelor, a preparatelor, a organismelor sau a microorganismelor, posibilele căi de migrare şi probabilitatea de dispersie (70). 3. Activitatea de decontaminare se desfăşoară în conformitate cu cele mai bune practici industriale şi include toate elementele următoare: (a) activitatea operaţională iniţială sau instalaţia şi echipamentele auxiliare defecte care au cauzat contaminarea au fost oprite sau s-au luat măsuri astfel încât să nu reprezinte o sursă potenţială de contaminare suplimentară înainte de efectuarea oricărei activităţi de evaluare sau de decontaminare (cu excepţia poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi sau a altor surse difuze neidentificabile); (b) anchetele pregătitoare, inclusiv anchetele specifice amplasamentului şi colectarea de date fizice, chimice sau microbiologice sunt efectuate în conformitate cu cele mai bune practici industriale şi cu cele mai bune tehnici disponibile pentru a stabili următoarele elemente utilizate pentru definirea obiectivelor de mediu pentru decontaminare şi pentru a evalua opţiunile de reparare: (i) amplasarea, caracteristicile şi anvergura amplasamentului contaminat; (ii) condiţiile geologice şi hidrologice subiacente; (iii) cantitatea, compoziţia şi sursele de contaminare probabile; (iv) poluarea solului şi a apei care rezultă din aceasta, precum şi riscurile pentru sănătatea umană şi pentru mediu; (c) opţiunile de reparare sunt analizate în conformitate cu cele mai adecvate măsuri de remediere sunt definite într-un plan specific de decontaminare, inclusiv cerinţele şi planul de monitorizare; opţiunile de remediere sunt analizate în conformitate cu cele mai adecvate măsuri de remediere sunt definite într-un plan de remediere specific, inclusiv cerinţele şi planul de monitorizare; (d) toate deşeurile periculoase sau nepericuloase sau solurile contaminate extrase sau produse în alte moduri de activitatea de decontaminare fac obiectul colectării, transportării, tratării, valorificării sau eliminării corespunzătoare de către un operator autorizat, în conformitate cu cerinţele legale şi se iau măsuri care să asigure evitarea oricărui amestec de soluri contaminate excavate cu soluri necontaminate; (e) metodele de decontaminare nu includ reducerea concentraţiilor de poluanţi prin diluare, cu excepţia cazului în care planul de decontaminare oferă o justificare completă, din alte motive decât cele legate de costuri; (f) activităţile de control, monitorizare sau întreţinere se desfăşoară în faza de gestionare după dezafectare de cel puţin 10 ani, cu excepţia cazului în care legislaţia naţională sau planul de decontaminare şi monitorizare defineşte o durată suficientă diferită pentru a garanta controlul riscurilor pe termen lung (a se vedea pct.4). 4. Planul specific de decontaminare şi monitorizare este aprobat de autoritatea competentă în conformitate cu cerinţele legale naţionale, în urma consultării cu părţile interesate de la nivel local.	- Legea nr.272/2011, art.2: apă subterană - apă care se află sub suprafaţa solului în zona de saturaţie şi în contact direct cu solul sau subsolul; - Legea nr.107/2025 privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului; (⁷⁰) Se aplică Orientările UNEP privind gestionarea siturilor contaminate (UNEP/MC/COP.3/8/Rev.1) – Guidance_Contaminated_Sites_EN.pdf (mercuryconvention.org)

Capitolul VII.

ACTIVITĂŢI ELIGIBILE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI PROTECŢIA

ŞI REFACEREA BIODIVERSITĂŢII ŞI A ECOSISTEMELOR

1. Activităţi de protecţie şi refacere a mediului
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
BIO 1.1	Conservarea, inclusiv refacerea habitatelor, a ecosistemelor şi a speciilor
	Iniţierea, dezvoltarea şi realizarea pe cont propriu sau pe bază de comision sau contract a unor activităţi de conservare, inclusiv a unor activităţi de refacere, care vizează menţinerea sau îmbunătăţirea stării şi a tendinţelor habitatelor terestre, de apă dulce şi marine, ale ecosistemelor şi ale populaţiilor de specii de faună şi floră conexe Activitatea economică include: (a) activităţi de conservare in situ, definite de Convenţia privind diversitatea biologică (CBD) (3) drept activităţi de conservare a ecosistemelor şi a habitatelor naturale şi de menţinere şi refacere a populaţiilor viabile de specii în mediul lor natural; (b) activităţi de refacere definite ca activităţi care ajută în mod activ sau pasiv refacerea i) unui ecosistem către sau într-o stare bună, ii) a unui tip de habitat la cel mai înalt nivel de stare care poate fi atins şi a ariei sale de referinţă favorabile sau a întinderii sale naturale, iii) a unui habitat al unei specii la o calitate şi o cantitate suficiente sau iv) a populaţiilor de specii la niveluri satisfăcătoare. Activitatea economică nu include conservarea ex situ a componentelor diversităţii biologice, inclusiv în grădinile botanice, grădinile zoologice, acvarii sau băncile de seminţe. Activităţile economice din această categorie nu au un cod CAEM specific, dar sunt parţial acoperite de codul CAEM-2: R91.04 Activităţi ale grădinilor zoologice, botanice şi ale rezervaţiilor naturale.	1. Condiţii generale 1.1. Activitatea contribuie cel puţin la: (a) menţinerea unei stări bune a ecosistemelor, a speciilor, a habitatelor sau a habitatelor speciilor; (b) restabilirea sau refacerea ecosistemelor, a habitatelor sau a habitatelor speciilor către sau în stare bună, inclusiv prin extinderea suprafeţei sau a ariei de extindere a acestora. 1.2. Activitatea poate fi desfăşurată de orice tip de operator, indiferent de domeniul principal de activitate. 2. Descrierea iniţială a ariei care face obiectul activităţii de conservare 2.1. Activitatea se desfăşoară într-o arie cu o descriere detaliată a condiţiilor sale ecologice iniţiale, care conţine următoarele elemente: (a) cartografierea habitatelor actuale şi a stării acestora; (b) dacă este cazul, statutul de protecţie al ariei; (c) caracterizarea situaţiei principalelor specii din punctul de vedere al relevanţei pentru conservare prezente în arie (inclusiv lista speciilor, dimensiunea aproximativă a populaţiei, dimensiunea aproximativă a habitatului speciei şi calitatea acestuia, perioada în care aria este utilizată de specie); (d) importanţa ariei pentru atingerea unei stări bune a speciilor, habitatelor sau habitatelor speciilor la nivel regional, naţional sau internaţional, după caz; (e) după caz, potenţialul de îmbunătăţire a stării speciilor, habitatelor sau habitatelor speciilor prezente în arie sau de restabilire a habitatelor sau a habitatelor speciilor în arie sau de îmbunătăţire a conectivităţii dintre habitate. 3. Planul de gestionare sau un instrument echivalent 3.1. Aria face obiectul unui plan de gestionare sau al unui instrument echivalent, cum ar fi un plan de refacere, care este actualizat periodic şi, în orice caz, cel puţin o dată la zece ani şi care conţine următoarele informaţii: (a) o descriere a contribuţiei preconizate a ariei la obiectivele de conservare a naturii stabilite de autoritatea competentă privind natura sau mediul, având în vedere contextul juridic şi politic regional, naţional şi internaţional; (b) lista speciilor, habitatelor şi habitatelor speciilor care vor beneficia de măsurile de conservare (denumite în continuare “habitate şi specii vizate”); (c) durata planului şi o descriere clară a obiectivelor de conservare pentru fiecare habitat şi specie vizată şi a măsurilor de conservare corespunzătoare care abordează presiunile şi ameninţările identificate, inclusiv termenul preconizat pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare. În cazul în care termenele depăşesc durata planului de gestionare, se definesc progresele (etapele principale) preconizate în direcţia realizării; (d) o descriere a ameninţărilor şi a presiunilor care ar putea împiedica realizarea obiectivelor de conservare, inclusiv a transformărilor preconizate ale habitatelor cauzate de schimbările climatice; (e) măsurile de asigurare a îndeplinirii tuturor criteriilor aferente principiului de “a nu aduce prejudicii semnificative” pentru această activitate; (f) luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părţilor interesate în conformitate cu termenele şi condiţiile prevăzute de legislaţia naţională); (g) după caz, o descriere a serviciilor ecosistemice îmbunătăţite, cum ar fi stocarea carbonului, purificarea apei, protecţia împotriva inundaţiilor, prevenirea eroziunii, polenizarea, posibilităţile de recreere şi beneficiile socioeconomice mai ample; (h) un sistem de monitorizare cu indicatori specifici şi relevanţi, care să permită măsurarea progreselor înregistrate în direcţia atingerii obiectivelor de conservare şi identificarea măsurilor corective necesare; (i) persoanele şi organizaţiile implicate în gestionarea sau refacerea ariei şi, dacă este cazul, colaborările sau parteneriatele necesare pentru realizarea obiectivelor de conservare; (j) măsurile luate pentru a asigura transparenţa în ceea ce priveşte obiectivele de conservare, măsurile de conservare, precum şi monitorizarea şi rezultatele acesteia; (k) finanţarea necesară pentru punerea în aplicare a măsurilor de conservare, pentru monitorizarea ariei şi pentru auditul acesteia. 3.2. În cazul în care planul de gestionare sau instrumentul echivalent nu conţine toate elementele specificate la pct.3.1, informaţiile sunt furnizate de operatorul activităţii. 4. Auditul 4.1. Descrierea iniţială a ariei de conservare şi planul de gestionare sau instrumentul echivalent menţionat la pct.2 şi 3 sunt verificate de un organism de certificare terţ independent la începutul activităţii de conservare. 4.2. La sfârşitul duratei planului de gestionare sau a instrumentului echivalent şi cel puţin o dată la zece ani, se verifică îndeplinirea obiectivelor stabilite la începutul planului de gestionare şi respectarea criteriilor aferente principiului de “a nu aduce prejudicii semnificative”. Verificarea include o descriere detaliată actualizată a condiţiilor ecologice ale ariei, astfel cum se specifică la pct.2, o evaluare a eficacităţii măsurilor de conservare şi a îndeplinirii obiectivelor de conservare, o evaluare a unei versiuni actualizate a planului de gestionare sau a unui instrument echivalent, precum şi recomandări pentru următorul plan de gestionare sau pentru următorul instrument echivalent. 4.3. Verificarea în conformitate cu pct.4.1 şi 4.2 este efectuată de oricare dintre următoarele: (a) autorităţile naţionale competente relevante; (b) un certificator terţ independent, la cererea autorităţilor naţionale sau a operatorului activităţii. Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare privind utilizarea terenului, certificare privind biodiversitatea, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit. Certificatorul terţ independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanţatorul şi nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activităţii. Ca urmare a verificării, certificatorul emite un raport de audit. 5. Garanţia permanenţei 5.1. În conformitate cu dreptul intern, aria în care se desfăşoară activitatea este vizată de una dintre următoarele măsuri: (a) aria este clasificată ca arie protejată în conformitate cu Legea nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, în temeiul dreptului intern sau al unei convenţii internaţionale la care ţara este parte semnatară şi este gestionată în mod eficace pentru a preveni deteriorarea şi pentru a permite refacerea speciilor şi a habitatelor sau a habitatelor speciilor; (b) aria este destinată refacerii sau conservării într-un plan legal de utilizare a terenurilor, a apelor aprobat de autorităţile competente; (c) aria face obiectul unui acord contractual public sau privat care poate garanta că obiectivele de conservare pot fi atinse şi menţinute. 5.2. Operatorul ariei în care are loc activitatea de conservare se angajează să elaboreze un nou plan de gestionare sau un instrument echivalent în conformitate cu obiectivele de conservare înainte de sfârşitul planului anterior. 6. Cerinţe minime suplimentare 6.1. În cadrul acestei activităţi se exclude compensarea impactului unei alte activităţi economice. Numai câştigurile nete în materie de biodiversitate obţinute din conservare/refacere pot fi contabilizate drept contribuţie substanţială în cadrul acestei activităţi. 6.2. Introducerea de specii alogene invazive este prevenită sau răspândirea lor este gestionată în conformitate cu legile naţionale	- Legea nr.94/2007 cu privire la reţeaua ecologică; - Legea regnului vegetal nr.239/2007; - Legea regnului animal nr.439/1995; - Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului; - Legea nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat; - Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător
2. Activităţi de cazare
Cod	Activitatea	Cerinţe de contribuţie substanţială	Acte normative conexe şi standarde internaţionale
1	2	3	4
BIO 2.1	Hoteluri, cazări de vacanţă, terenuri de camping şi cazări similare
I55.10; I55.20; I55.30	Furnizarea de servicii de cazare turistică pe termen scurt, cu sau fără servicii conexe, inclusiv servicii de curăţenie, de alimentaţie şi băuturi, servicii de parcare, servicii de spălătorie, piscine şi săli de sport, facilităţi de recreere, precum şi spaţii pentru conferinţe şi convenţii. Aceasta include cazarea oferită de: (a hoteluri şi moteluri de toate tipurile; (b) case de vacanţă; (c) apartamente pentru vizitatori, bungalow-uri, căsuţe şi cabane; (d) hoteluri pentru tineri şi refugii montane; (e) terenuri de camping şi parcuri pentru rulote; (f) spaţii şi facilităţi pentru vehiculele de agrement; (g) tabere de agrement şi tabere de pescuit şi de vânătoare; (h) adăposturi sau spaţii plane pentru adăposturi bivuac pentru montarea corturilor sau a sacilor de dormit. Această categorie nu include: (a) punerea la dispoziţie de locuinţe şi de apartamente mobilate sau nemobilate pentru o utilizare mai îndelungată, de obicei lunară sau anuală; (b) navele de croazieră. Compensările pentru conservare sau refacere ale impacturilor definite în etapa autorizării oficiale a activităţii turistice nu sunt considerate o contribuţie la măsurile de conservare sau de refacere	1.1. Activitatea contribuie la măsuri de conservare sau de refacere care respectă criteriile tehnice de examinare pentru activitatea “Conservarea habitatelor, a ecosistemelor şi a speciilor, inclusiv refacerea acestora”, prevăzute în secţiunea 1.1 din prezenta anexă, în arii clar identificate, în cadrul aceleiaşi destinaţii turistice unde se află cazarea sau în apropierea acesteia. Aria poate fi orice tip de suprafaţă cu o valoare ridicată de conservare a naturii care face obiectul unui plan de gestionare sau al unui instrument echivalent, cum ar fi un plan de refacere (în continuare ˗ arie de conservare). 1.2. Activităţile care contribuie la măsurile de conservare sau refacere menţionate la pct.1.1 sunt definite într-un acord contractual specific sau într-un instrument echivalent între operatorul activităţii şi organizaţia responsabilă cu conservarea sau refacerea ariei. Acordul acoperă o perioadă minimă de cinci ani şi este revizuit periodic, în orice caz cel puţin o dată la cinci ani. Acesta defineşte obiective clare, cu termene precise, pentru contribuţia la aria de conservare sau de refacere. Contribuţia la măsurile de conservare sau refacere menţionate la pct.1.1 poate fi financiară sau în natură şi poate lua una dintre următoarele forme: (a) oferirea sau organizarea de vizite într-o arie de conservare în care se aplică taxe de intrare, de autorizare sau de utilizare; (b) exploatarea concesiunilor şi a contractelor de leasing pentru servicii direct legate de o arie de conservare (emise de organizaţia responsabilă cu gestionarea ariei); (c) exploatarea structurilor de cazare turistică într-o arie de conservare, dar care nu fac obiectul unei concesiuni (în acord cu organizaţia responsabilă cu gestionarea ariei); (d) oferirea sau gestionarea voluntarilor pentru activităţi direct legate de conservare (în conformitate cu obiectivele de conservare ale ariei de conservare); (e) oferirea sau gestionarea de oportunităţi educaţionale direct legate de conservare şi de comportamentul adecvat (în conformitate cu obiectivele de conservare ale ariei de conservare); (f) achiziţionarea de produse de orice fel, inclusiv alimente, băuturi, articole de artizanat pentru revânzare sau pentru utilizare directă, derivate din practici durabile dintr-o arie de conservare, în acord cu organizaţia responsabilă cu gestionarea ariei; (g) achiziţionarea de mărfuri dintr-o arie de conservare în vederea revânzării (sau alte acorduri comerciale care garantează că veniturile obţinute din vânzarea de mărfuri se acumulează în aria de conservare); (h) plata drepturilor de autor, inclusiv pentru imagini sau denumiri, direct către organizaţia responsabilă cu gestionarea unei arii de conservare; (i) colectarea donaţiilor voluntare ale turiştilor, care urmează să fie transferate într-un fond sau cont special creat de organizaţia responsabilă cu gestionarea unei arii de conservare în mod regulat. 1.3. Procentul (%) contribuţiei definite în acordul contractual este cel puţin echivalent cu: (a) 1% din cifra de afaceri anuală a unei structuri individuale de cazare turistică, în cazul în care acordul contractual include o singură unitate; (b) 0,7% din cifra de afaceri anuală a unei structuri individuale de cazare turistică, în cazul în care acordul contractual sau echivalentul acestuia este colectiv şi include un grup de două până la zece unităţi; (c) 0,5% din cifra de afaceri anuală a unei structuri individuale de cazare turistică, în cazul în care acordul contractual sau echivalentul acestuia este colectiv şi include un grup de peste zece unităţi. Contribuţiile financiare obligatorii aplicate activităţii în contextul cadrului de reglementare naţional sau local, inclusiv taxele ecologice sau tarifele, nu sunt considerate o contribuţie la activitatea de conservare sau de refacere. 2. Plan de acţiune pentru contribuţia la conservarea naturii 2.1. Activitatea constă în elaborarea şi punerea în aplicare a unui plan de acţiune specific serviciului sau ofertei turistice furnizate, care defineşte cum se poate desfăşura activitatea într-un mod compatibil cu şi care contribuie la punerea în aplicare a planului de gestionare sau a instrumentului echivalent pentru aria de conservare la care activitatea intenţionează contribuie. Planul include toate măsurile următoare relevante pentru obiectivele de conservare sau de refacere a zonei: (a) o serie clar stabilită de obiective şi activităţi care urmăresc să evite sau să reducă la minimum impactul negativ direct asupra biodiversităţii, inclusiv o analiză a intensităţii turistice sau a limitei schimbării acceptabile a zonei, elaborată de organizaţia responsabilă cu conservarea sau refacerea ariei sau de operatorul activităţii în cooperare cu organizaţia respectivă, care să cuprindă următoarele elemente: (i) pentru vizitele la siturile naturale: evitarea daunelor directe asupra ecosistemelor sau habitatelor prin gestionarea fluxurilor şi a deplasărilor turiştilor; (ii) pentru interacţiunea cu fauna sălbatică: - evitarea daunelor directe şi a perturbărilor prin acţiuni dăunătoare, cum ar fi hrănirea animalelor, distrugerea sau deteriorarea ouălor şi a cuiburilor, distrugerea sau îndepărtarea plantelor sau a coralilor; - evitarea daunelor indirecte şi a perturbării speciilor ca urmare a deplasărilor locale ale turiştilor, cum ar fi aruncarea de gunoaie, poluare fonică, cu plastic, chimică sau luminoasă; - prevenirea şi evitarea introducerii de specii alogene invazive; (iii) pentru recoltarea de exemplare aparţinând faunei şi florei sălbatice şi comerţul cu acestea: nu se recoltează, consumă, vând exemplare aparţinând speciilor sălbatice de faună şi floră protejate; (b) după caz, o descriere a acordurilor de parteneriat cu entităţile de gestionare a conservării, cu ONG-urile sau comunităţile locale pentru a contribui la conservarea sau refacerea ariei la care intenţionează să contribuie; (c) un plan de informare şi sensibilizare cu privire la biodiversitate, legat de impactul specific al activităţilor turistice; (d) un cadru clar pentru monitorizarea şi măsurarea continuă a eficacităţii contribuţiei, inclusiv o abordare adaptivă care să permită identificarea acţiunilor corective, dacă este necesar. 3. Sistemul de gestionare durabilă a lanţului de aprovizionare şi a mediului 3.1. Structura propune o proporţie corespunzătoare de produse conforme cu cele mai bune practici existente pe piaţă (de exemplu, alimente şi băuturi, lemn, inclusiv mobilă, hârtie, carton şi produse din plastic) certificate în conformitate cu standardele de mediu. Structura se angajează să efectueze îmbunătăţiri continue în ceea ce priveşte proporţia produselor certificate de o parte terţă independentă. 3.2. Pentru structurile de cazare cu peste 50 de angajaţi, activitatea îndeplineşte unul dintre următoarele criterii: (a) structura dispune de un sistem de management de mediu (EMS) care necesită o certificare din partea unei părţi terţe, cum ar fi sistemul UE de management de mediu şi audit (EMAS), ISO 14001:2015 (26) sau un standard echivalent, aliniat la cele mai bune practici de management de mediu şi la performanţele de referinţă, cum ar fi documentul de referinţă EMAS pentru sectorul turismului) sau un standard naţional sau internaţional echivalent; (b) structura a primit o etichetă ecologică a UE pentru unităţi de cazare turistică sau o etichetă echivalentă EN ISO 14024:2018 de tip I sau o etichetă voluntară echivalentă care îndeplineşte cerinţe echivalente. 4. Cerinţe minime 4.1. S-a realizat o evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului. În cazul în care a fost efectuată o evaluare a impactului asupra mediului, sunt puse în aplicare măsurile de atenuare şi compensare necesare pentru protecţia mediului. Activitatea nu are efecte adverse semnificative asupra zonelor protejate (situri din patrimoniul mondial UNESCO, zone esenţiale pentru biodiversitate, precum şi alte zone protejate decât siturile Natura 2000) şi nici asupra speciilor protejate, pe baza unei evaluări a impactului acesteia care să ia în considerare cele mai bune cunoştinţe disponibile. Activitatea nu afectează negativ refacerea sau menţinerea populaţiilor speciilor şi a tipurilor de habitate protejate în temeiul dreptului intern la o stare de conservare favorabilă. În ceea ce priveşte siturile Natura 2000, activitatea nu are efecte semnificative asupra siturilor Natura 2000, având în vedere obiectivele lor de conservare, pe baza unei evaluări corespunzătoare efectuate în conformitate cu cadrul legal naţional. Activitatea nu afectează negativ, refacerea sau menţinerea populaţiilor din speciile protejate la o stare de conservare favorabilă. De asemenea, activitatea nu afectează negativ refacerea sau menţinerea la o stare de conservare favorabilă a tipurilor de habitate protejate. 4.2. Introducerea de specii alogene invazive este prevenită sau răspândirea lor este gestionată în conformitate cu cadrul legal naţional. 4.3. Vânătoarea şi activităţile de pescuit de agrement sunt permise numai în cazul în care sunt incluse în mod explicit în planul de conservare sau gestionare al ariei de conservare, astfel cum a fost stabilit de entitatea de gestionare şi desfăşurat în conformitate cu dreptul intern aplicabil. 5. Auditul La începutul activităţii şi, ulterior, cel puţin o dată la cinci ani, respectarea criteriilor tehnice de examinare este controlată de autorităţile naţionale competente relevante sau de un certificator terţ independent, cum ar fi un sistem specific de certificare sau de acreditare, la cererea autorităţilor naţionale sau a operatorului activităţii. Certificatorul terţ independent nu poate să aibă niciun conflict de interese, în special cu proprietarul sau cu finanţatorul, şi nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activităţii. Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice alt audit	- Legea nr.94/2007 privind reţeaua ecologică; - Legea regnului vegetal nr.239/2007; - Legea regnului animal nr.439/1995; - Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului; - Legea nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat; - Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător; - Hotărârea Guvernului nr.204/2023 privind aprobarea Regulamentului privind etichetarea ecologică. În special, Actele normative ale Ministerului Economiei cu privire la aprobarea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru unităţile de cazare turistică, Categoria de produse şi servicii - Servicii, Grupe de produse şi servicii - Servicii pentru unităţile de cazare turistică; - Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor; - Hotărârea Guvernului nr.621/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădiri; - Actele normative ale Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării cu privire la: Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor; - Actele normative ale Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării cu privire la: Performanţa energetică a clădirilor. Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor; - EN ISO 14024:2018 (28) eticheta ecologică de tip I; - Criteriile industriei pentru hoteluri ale Consiliului Global pentru Turism Durabil (GSTC) (versiunea din 27.06.2023); - Convenţia privind comerţul internaţional cu specii de faună şi floră sălbatică pe cale de dispariţie (CITES); - Sistemul UE de management de mediu şi audit (EMAS); - Documentul de referinţă EMAS pentru sectorul turismului; - Eticheta FSC pentru produsele din lemn şi hârtie (versiunea din 27.06.2023:) sau Rainforest Alliance pentru anumite mărfuri (versiunea din 27.06.2023); - ISO 14001:2015 Sisteme de management de mediu – Cerinţe cu ghid de utilizare; - ISO 14024:2018 Etichete şi declaraţii de mediu – Etichetarea de mediu de tip I – Principii şi proceduri

Anexa nr.2

la Taxonomia pentru finanţare durabilă

CRITERIILE DE “A NU PREJUDICIA ÎN MOD SEMNIFICATIV” (DNSH)

ÎN FUNCŢIE DE OBIECTIV ŞI DE ACTIVITATE

Capitolul I

IDENTIFICAREA DNSH APLICABIL

1. Pentru a fi eligibile, activităţile trebuie să respecte criteriile de “Contribuţie substanţială” la oricare dintre cele şase obiective de mediu, dar şi atunci când legiuitorul a identificat riscuri specifice, să respecte criteriile DNSH pentru oricare dintre celelalte cinci obiective, atunci când este cazul. Aceste criterii pot fi de trei tipuri:

§ G – “Generic”: criteriul constă în cerinţe calitative sau cantitative generale care se pot aplica diferitelor activităţi din diferite sectoare.

§ S – “Specific”: criteriul este ataşat uneia sau două activităţi închise care sunt susceptibile să inducă un risc specific din cauza naturii lor.

§ M – “Comun”: criteriul corespunde unui risc comun unui grup de cel puţin 3 activităţi care prezintă convergenţe în ceea ce priveşte riscurile DNSH; prin urmare, aceste activităţi ar trebui evaluate conform aceluiaşi criteriu comun pentru a determina dacă prezintă un risc semnificativ de prejudiciere a oricărui alt obiectiv sau nu.

2. Unele activităţi nu au necesitat adăugarea unor criterii DNSH specifice, iar multe dintre ele au doar criterii generice. În special, criteriile generice DNSH pentru adaptarea la schimbările climatice (capitolul III) sunt identice cu “criteriile substanţiale”. În majoritatea cazurilor, criteriile generice DNSH pentru utilizarea durabilă şi protecţia resurselor de apă (capitolul IV) şi criterii generice pentru DNSH pentru protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor (capitolul VII), sunt în prezent obligaţii generice.

3. Activităţile legate de obiectivul de prevenire şi control al poluării au cel mai adesea o cerinţă DNSH specifică, nivelul de complexitate variind. În timp ce o proporţie minoră trebuie să respecte doar criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice (capitolul VI), un număr semnificativ dintre aceste activităţi combină cele două tipuri de cerinţe: DNSH-ul generic şi specificul legat de caracteristicile activităţii.

4. Pentru a determina dacă DNSH se aplică şi care este tipul acestuia, utilizatorii taxonomiei pot consulta tabelele de mai jos, ţinând cont de următoarele abrevieri:

CC	Cod referitor la activităţile clasificate în obiectivele privind schimbările climatice
CCM	Cod pentru activităţile care sunt enumerate doar în cadrul obiectivului de atenuare
CCA	Activităţi enumerate numai în cadrul obiectivului de adaptare
WTR	Activităţi clasificate în cadrul obiectivului privind resursele de apă (şi marine)
CE	Activităţi clasificate în cadrul obiectivului economie circulară
PPC	Activităţi clasificate în cadrul obiectivului de prevenire şi control al poluării
BIO	Activităţi clasificate în cadrul obiectivului de protecţie/refacere a biodiversităţii şi a ecosistemelor

Activităţi privind schimbările climatice		Criterii aplicabile a nu aduce prejudicii semnificative în funcţie de obiectivul de mediu
Nr.	Sector/Activitate	CM	CA	WATER	CE	PPC	BIO
Gestionarea pădurilor şi protecţia mediului
CC 1.1	Împădurirea	S	G	G	N/A	M	M
CC 1.2	Reabilitarea şi refacerea pădurilor, inclusiv reîmpădurirea şi regenerarea naturală a pădurilor după evenimente meteorologice extreme	S	G	G	M	M	M
CC 1.3	Gestionarea pădurilor	S	G	G	M	M	M
CC 1.4	Silvicultura în scop de conservare	S	G	G	M	S	M
CC 2.1	Refacerea zonelor umede	S	G	G	S	M	S
Industria prelucrătoare
CC 3.1	Fabricarea de tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile	N/A	G	G	M	G	G
CC 3.2	Fabricarea echipamentelor pentru producerea şi utilizarea hidrogenului	N/A	G	G	M	G	G
CC 3.3	Fabricarea de tehnologii cu emisii reduse de carbon pentru transporturi	N/A	G	G	M	M	G
CC 3.4	Fabricarea bateriilor	N/A	G	G	S	S	G
CC 3.5	Fabricarea de echipamente pentru eficienţa energetică a clădirilor	N/A	G	G	M	G	G
CC 3.6	Fabricarea altor tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon	N/A	G	G	M	G	G
CC 3.7	Fabricarea cimentului	S	G	G	N/A	S	G
CC 3.8	Fabricarea aluminiului	S	G	G	N/A	S	G
CC 3.9	Fabricarea fierului şi oţelului	S	G	G	N/A	S	G
CC 3.10	Fabricarea hidrogenului	S	G	G	N/A	S	G
CC 3.11	Fabricarea negrului de fum	S	G	G	N/A	S	G
CC 3.12	Fabricarea carbonatului de sodiu (sodă calcinată)	S	G	G	N/A	S	G
CC 3.13	Fabricarea clorului	S	G	G	N/A	S	G
CC 3.14	Fabricarea produselor chimice organice de bază	S	G	G	N/A	S	G
CC 3.15	Fabricarea amoniacului anhidru	S	G	G	N/A	S	G
CC 3.16	Fabricarea acidului azotic	S	G	G	N/A	S	G
CC 3.17	Fabricarea materialelor plastice în forme primare	S	G	G	N/A	S	G
MCC 3.18	Fabricarea componentelor auto şi de mobilitate	N/A	G	G	M	M	G
CCM 3.19	Fabricarea de elemente constitutive de material rulant feroviar	N/A	G	G	M	M	G
CCM 3.20	Fabricarea, instalarea şi întreţinerea echipamentelor electrice de înaltă, medie şi joasă tensiune pentru transportul şi distribuţia electrică, care au ca rezultat sau permit o contribuţie substanţială la atenuarea schimbărilor climatice	N/A	G	G	M	G	G
MCC 3.21	Fabricarea aeronavelor	N/A	G	G	S	S	G
Energie
CC 4.1	Generarea de energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică	N/A	G	N/A	M	N/A	G
CC 4.2	Producerea de energie electrică folosind tehnologia bazată pe concentrarea energiei solare (CSP)	N/A	G	G	M	N/A	G
CC 4.3	Producerea de energie electrică din energie eoliană	N/A	G	S	M	N/A	G
CC 4.4	Producerea de energie electrică pe baza tehnologiilor din domeniul energiei oceanice	N/A	G	S	M	S	G
CC 4.5	Producerea de energie electrică din hidroenergie	M	G	S	N/A	N/A	S
CC 4.6.	Producerea de energie electrică din energia geotermală	M	G	G	N/A	S	G
CC 4.7	Producerea de energie electrică din combustibili gazoşi şi lichizi nefosili din surse regenerabile	M	G	G	N/A	S	G
CC 4.8	Producerea de energie electrică din bioenergie	M	G	G	N/A	S	G
CC 4.9	Transportul şi distribuţia energiei electrice	S	G	N/A	M	S	S
CC 4.10	Stocarea energiei electrice	N/A	G	S	M	N/A	G
CC 4.11	Stocarea energiei termice	N/A	G	G	M	N/A	G
CC 4.12	Stocarea hidrogenului	N/A	G	N/A	M	S	G
CC 4.13	Fabricarea biogazului şi a biocombustibililor destinaţi utilizării în transporturi, precum şi a biolichidelor	M	G	G	N/A	S	G
CC 4.14	Reţele de transport şi distribuţie pentru gazele din surse regenerabile şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon	M	G	G	N/A	S	G
CC 4.1.5	Distribuţie centralizată de energie termică pentru încălzire/răcire	N/A	G	G	N/A	S	G
CC 4.16	Instalarea şi exploatarea pompelor de căldură electrice	N/A	G	G	S	S	N/A
CC 4.17	Cogenerarea de căldură/răcire şi energie din energie solară	N/A	G	N/A	M	N/A	G
CC 4.18	Cogenerare de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică din energie termală	M	G	G	N/A	S	G
CC 4.19	Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică din combustibili gazoşi şi lichizi nefosili din surse regenerabile	M	G	G	N/A	S	G
CC 4.20	Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică din bioenergie	M	G	G	N/A	M	G
CC 4.21	Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din încălzire termică solară	N/A	G	N/A	M	N/A	G
CC 4.22	Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din energie geotermală	M	G	G	N/A	S	G
CC 4.23	Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din combustibili gazoşi şi lichizi nefosili din surse regenerabile	M	G	G	N/A	S	G
CC 4.24	Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din bioenergie	M	G	G	N/A	M	G
CC 4.25	Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire utilizând căldura reziduală	N/A	G	N/A	M	S	G
CC 4.26	Etapele pre-comerciale ale tehnologiilor avansate pentru producerea de energie din procese nucleare cu un minimum de deşeuri din ciclul combustibilului	M	M	M	M	M	M
CC 4.27	Construirea şi operarea în condiţii de siguranţă a noilor centrale nucleare, pentru producerea de energie electrică sau termică, inclusiv pentru producţia de hidrogen, utilizând cele mai bune tehnologii disponibile	M	M	M	M	M	M
CC 4.28	Producerea de energie electrică din energie nucleară în instalaţiile existente	M	M	M	M	M	M
CC 4.29	Producerea de energie electrică din combustibili gazoşi fosili	M	G	G	N/A	M	G
CC 4.30	Cogenerarea de înaltă eficienţă a energiei termice pentru încălzire/răcire şi a energiei electrice pe bază de combustibili fosili gazoşi	M	G	G	N/A	M	G
CC 4.31	Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din combustibili gazoşi fosili într-un sistem eficient de termoficare şi răcire centralizată	M	G	G	N/A	M	G
Furnizarea apei, lucrările de canalizare, activităţile de gestionare a deşeurilor
CC 5.1	Construirea, extinderea şi exploatarea sistemelor de colectare, tratare şi furnizare a apei	N/A	G	G	N/A	N/A	G
CC 5.2	Reînnoirea sistemelor de colectare, tratare şi furnizare a apei	N/A	G	G	N/A	N/A	G
CC 5.3	Construirea, extinderea şi exploatarea sistemelor de colectare şi tratare a apelor reziduale	S	G	S	N/A	M	G
CC 5.4	Reînnoirea colectării şi tratării apelor reziduale	S	G	S	N/A	M	G
CC 5.5	Colectarea şi transportul deşeurilor nepericuloase în fracţiuni separate la sursă	N/A	G	N/A	S	N/A	N/A
CC 5.6	Digestia anaerobă a nămolurilor de epurare	M	G	G	N/A	S	G
CC 5.7	Digestia anaerobă a biodeşeurilor	M	G	G	N/A	S	G
CC 5.8	Compostarea biodeşeurilor	N/A	G	N/A	N/A	S	G
CC 5.9	Recuperarea materialelor din deşeuri nepericuloase	N/A	G	N/A	N/A	N/A	G
CC 5.10	Captarea şi utilizarea gazelor de depozit	M	G	N/A	N/A	S	G
CC 5.11	Transportul de CO2	M	G	G	N/A	N/A	G
CC 5.12	Stocarea geologică permanentă subterană a CO2	M	G	G	N/A	S	G
CCA 5.13	Desalinizarea	S	N/A	S	N/A	S	S
Transporturile
CC 6.1	Transportul feroviar interurban de călători	N/A	G	N/A	M	M	N/A
CC 6.2	Transportul feroviar de marfă	S	G	N/A	M	M	N/A
CC 6.3	Transportul urban şi suburban, transportul rutier de călători	S	G	N/A	M	S	N/A
CC 6.4	Exploatarea dispozitivelor de mobilitate personală, ciclologistică	N/A	G	N/A	M	N/A	N/A
CC 6.5	Transport cu motociclete, autoturisme şi vehicule utilitare uşoare	S	G	N/A	S	S	N/A
CC 6.6	Serviciile de transport rutier de marfă	S	G	N/A	S	S	N/A
CC 6.7	Transportul de călători pe căile navigabile interioare	N/A	G	G	M	M	N/A
CC 6.8	Transportul de marfă pe căile navigabile interioare	M	G	G	M	M	N/A
CC 6.9	Modernizarea transportului de călători şi de marfă pe căile navigabile interne	M	G	G	S	S	N/A
CC 6.10	Transportul maritim şi costier de marfă pe apă, nave pentru operaţiuni portuare şi activităţi auxiliare	M	G	G	M	M	M
CC 6.11	Transport maritim şi costier de călători	N/A	G	G	M	M	M
CC 6.12	Modernizarea transportului maritim şi costier de marfă şi de călători	M	G	G	M	S	M
CC 6.13	Infrastructură pentru mobilitate personală, ciclologistică	N/A	G	G	M	M	G
CC 6.14	Infrastructura pentru transportul feroviar	M	G	G	M	M	G
CC 6.15	Infrastructură care permite transportul rutier şi transportul public cu emisii scăzute de dioxid de carbon	M	G	G	M	M	S
CC 6.16	Infrastructură care permite transportul pe apă cu emisii scăzute de dioxid de carbon	M	G	S	M	M	G
CC 6.17	Infrastructura aeroportuară cu emisii scăzute de carbon	M	G	G	M	M	G
MCC 6.18	Închiriere de aeronave	N/A	G	N/A	S	M	N/A
MCC 6.19	Transport aerian de pasageri şi mărfuri	N/A	G	N/A	M	M	N/A
CCM 6.20	Operaţiuni de handling la sol pentru transportul aerian	N/A	G	S	M	G	N/A
Construcţii şi imobiliare
CC 7.1	Construirea de clădiri noi	S	G	S	M	S	S
CC 7.2	Renovarea clădirilor existente	M	G	S	M	S	N/A
CC 7.3	Instalarea, întreţinerea şi repararea echipamentelor pentru eficienţa energetică	M	G	N/A	N/A	S	N/A
CC 7.4	Instalarea, întreţinerea şi repararea staţiilor de încărcare a vehiculelor electrice din clădiri (şi din spaţiile de parcare aferente clădirilor)	M	G	N/A	N/A	N/A	N/A
CC 7.5	Instalarea, întreţinerea şi repararea instrumentelor şi dispozitivelor pentru măsurarea, reglarea şi controlul performanţei energetice a clădirilor	M	G	N/A	N/A	N/A	N/A
CC 7.6	Instalarea, întreţinerea şi repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile	M	G	N/A	N/A	N/A	N/A
CC 7.7	Achiziţionarea şi deţinerea de clădiri	S	G	N/A	N/A	N/A	N/A
Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor
CC 8.1	Prelucrările de date, administrarea paginilor web şi activităţile asociate	S	G	G	S	N/A	N/A
CC 8.2	Soluţii bazate pe date pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră	N/A	G	N/A	S	N/A	N/A
CCA 8.3	Informare şi comunicare	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A
CCA 8.4	Activităţi specializate, ştiinţifice şi tehnice	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A
Activităţi specializate, ştiinţifice şi tehnice
MCC 9.1	Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea apropiate de piaţă	S	G	G	M	M	M
MCC 9.2	Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea pentru captarea directă din aer a CO2	S	G	G	M	M	M
MCC 9.3	Servicii profesionale legate de performanţa energetică a clădirilor	S	G	N/A	N/A	N/A	N/A
CCA 9.1	Activităţile de inginerie şi consultanţă tehnică asociată dedicate adaptării la schimbările climatice	M	N/A	G	N/A	N/A	N/A
CCA 9.2	Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea apropiate de piaţă	S	N/A	S	M	M	S
CCA 9.3	Consultanţă pentru gestionarea riscurilor climatice fizice şi adaptarea la acestea	M	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A
Activităţile financiare şi de asigurări
CCA 10.1	Asigurarea generală: subscrierea pericolelor legate de climă	S	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A
CCA 10.2	Reasigurarea	S	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A
Învăţământul
CCA 11.1	Învăţământul	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A
Sănătatea umană şi asistenţa socială
CCA 12.1	Activităţi de îngrijire cu cazare	N/A	N/A	N/A	N/A	S	N/A
Artele, spectacolele şi activităţile recreative
CCA 13.1	Activităţile creative, artistice şi de spectacol	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A
CCA 13.2	Activităţile bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi activităţi culturale	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A
CCA 13.3	Producţia de filme artistice, de programe video şi de televiziune, înregistrări sonore şi activităţi de editare muzicală	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A
Gestionarea riscului de dezastre
CCA 14.1	Serviciile de urgenţă	S	N/A	S	S	S	S
CCA 14.2	Infrastructura de prevenire şi protecţie a riscului de inundaţii	N/A	N/A	S	S	S	S

Activităţi eligibile în cadrul celorlalte patru obiective de mediu		Criterii aplicabile pentru a nu prejudicia semnificativ în funcţie de obiectivul de mediu
Nr.	Activitatea	CM	CA	WATER	CE	PPC	BIO
WTR 1.1	Fabricarea şi instalarea tehnologiilor de control al scurgerilor care permit reducerea şi prevenirea scurgerilor în sistemele de alimentare cu apă şi furnizarea de servicii conexe acestor tehnologii	N/A	G	N/A	M	G	G
WTR 2.1	Alimentarea cu apă	N/A	G	N/A	N/A	N/A	G
WTR 2.2	Epurarea apelor reziduale urbane	S	G	N/A	N/A	S	G
WTR 2.3	Reţele durabile de canalizare urbană (SUDS)	N/A	G	N/A	N/A	S	S
WTR 3.1	Soluţii bazate pe natură pentru prevenirea şi protecţia împotriva riscului de inundaţii şi a riscului de secetă	S	G	N/A	M	S	M
WTR 4.1	Furnizarea de soluţii IT/OT bazate pe date în scopul reducerii scurgerilor	N/A	G	N/A	S	S	N/A
CEY 1.1	Fabricarea de articole de ambalare din materiale plastice	S	G	G	N/A	S	G
CEY 1.2	Producţia de echipamente electrice şi electronice	S	G	G	N/A	S	G
CEY 2.1	Recuperarea fosforului din apele reziduale	N/A	G	G	N/A	S	G
CEY 2.2	Producerea de resurse de apă alternative în alte scopuri decât consumul uman	S	G	G	N/A	S	G
CEY 2.3	Colectarea şi transportul deşeurilor nepericuloase şi periculoase	N/A	G	G	N/A	S	N/A
CEY 2.4	Tratarea deşeurilor periculoase	S	G	S	N/A	S	G
CEY 2.5	Recuperarea biodeşeurilor prin digestie anaerobă sau compostare	S	G	G	N/A	S	G
CEY 2.6	Depoluarea şi demontarea produselor scoase din uz	N/A	G	G	N/A	S	G
CEY 2.7	Sortarea si recuperarea materialelor din deşeurile nepericuloase	N/A	G	G	N/A	S	G
CEY 3.1	Construirea de clădiri noi	S	G	S	N/A	M	S
CEY 3.2	Renovarea clădirilor existente	S	G	S	N/A	M	N/A
CEY 3.3	Demolări şi dărâmări de clădiri şi alte structuri	S	G	G	N/A	S	G
CEY 3.4	Întreţinerea drumurilor şi a autostrăzilor	S	G	G	N/A	S	G
CEY 3.5	Utilizarea betonului în construcţii civile	S	G	G	N/A	S	S
CEY 4.1	Furnizarea de soluţii IT/OT bazate pe date	N/A	G	G	N/A	S	N/A
CEY 5.1	Reparare, recondiţionare şi refabricare	S	G	G	N/A	S	N/A
CEY 5.2	Vânzarea de piese de schimb	S	G	G	N/A	S	N/A
CEY 5.3	Pregătirea pentru reutilizare a produselor scoase din uz şi a componentelor produselor	S	G	G	N/A	S	N/A
CEY 5.4	Vânzarea de produse second-hand	S	G	G	N/A	S	N/A
CEY 5.5	Produsul ca serviciu şi alte modele de servicii circulare orientate spre utilizare şi rezultate	S	G	G	N/A	G	N/A
CEY 5.6	Piaţă pentru comerţul cu produse second-hand destinate reutilizării	S	G	G	N/A	G	N/A
PPC 1.1	Fabricarea ingredientelor farmaceutice active (IFA) şi a produselor farmaceutice de bază	S	G	S	S	N/A	G
PPC 1.2	Fabricarea medicamentelor	S	G	S	S	N/A	G
PPC 2.1	Colectarea şi transportul deşeurilor periculoase	N/A	G	G	S	N/A	G
PPC 2.2	Tratarea deşeurilor periculoase	N/A	G	S	N/A	N/A	G
PPC 2.3	Decontaminarea depozitelor de deşeuri neconforme din punct de vedere legal şi a gropilor de gunoi abandonate sau ilegale	S	G	G	S	N/A	S
PPC 2.4	Decontaminarea amplasamentelor şi a zonelor contaminate	S	G	G	S	N/A	M
BIO 1.1	Conservarea habitatelor (1), a ecosistemelor (2) şi a speciilor, inclusiv refacerea acestora	S	G	G	N/A	S	N/A
BIO 2.1	Hoteluri, cazări de vacanţă, terenuri de camping şi cazări similare	S	G	G	S	S	N/A

Descrierile detaliate ale cerinţelor DNSH sunt prezentate în secţiunile de mai jos.

Capitolul II

CRITERIILE DNSH PENTRU OBIECTIVUL DE ATENUARE A SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Criteriul DNSH pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice nu se aplică în cazul următoarelor activităţi:

a) tuturor activităţilor enumerate în obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice;

b) activităţilor climatice enumerate în tabelul de mai jos:

CC 3.1	CC 3.2	CC 3.3	CC 3.4	CC 3.5	CC 3.6	CCM 3.18	CCM 3.19	CCM 3.20	CCM 3.21	CC 4.1
CC 4.2	CC 4.3	CC 4.4	CC 4.10	CC 4.11	CC 4.12	CC 4.15	CC 4.16	CC 4.17	CC 4.21	CC 4.25
CC 5.1	CC 5.2	CC 5.5	CC 5.8	CC 5.9	CC 6.1	CC 6.4	CC 6.7	CC 6.11	CC 6.13	CCM 6.18
CCM 6.19	CCM 6.20	CC 8.2	CCA 8.3	CCA 8.4	CCA 11.1	CCA 12.1	CCA 13.1	CCA 13.2	CCA 13.3	CCA 14.2
WTR 1.1	WTR 2.1	WTR 2.3	WTR 4.1	CEY 2.1	CEY 2.3	CEY 2.6	CEY 2.7	CEY 4.1	PPC 2.1	PPC 2.2

Toate celelalte activităţi trebuie să respecte criteriile DNSH corespunzătoare aplicabile, care sunt fie specifice ("S" DNSH) unei activităţi, fie comune mai multor activităţi ("M" DNSH), aşa cum este descris mai jos:

Codul	Denumirea activităţii	Cerinţa DNSH	Actele normative sau standardele
Gestionarea pădurilor şi protecţia mediului
CC 1.1	Împădurirea	Paragrafele “1. Planul de împădurire şi planul de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent”, “4. Audit”, şi “5. Se aplică evaluarea de grup" a criteriilor substanţiale de atenuare a schimbărilor climatice pentru activitatea 1.1
CC 1.2	Reabilitarea şi refacerea pădurilor, inclusiv reîmpădurirea şi regenerarea naturală a pădurilor după evenimente meteorologice extreme	Paragrafele “1. Planul de împădurire şi planul de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent”, “4. Audit" şi “5. Evaluare de grup" din criteriile substanţiale de atenuare a schimbărilor climatice ale activităţilor 1.2 şi 1.3
CC 1.3	Gestionarea pădurilor
CC 1.4	Silvicultură în scop de conservare	Paragrafele “1. Planul de împădurire şi planul de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent”, “4. Audit" şi “5. Evaluarea de grup" a criteriilor substanţiale de atenuare a schimbărilor climatice a activităţii 1.4
CC 2.1	Refacerea zonelor umede	Paragrafele “1. Planul de restaurare”, “4. Audit" şi “5. Evaluare de grup" din criteriile substanţiale de atenuare a schimbărilor climatice de 1.5 se aplică
Industria prelucrătoare
CC 3.7	Fabricarea cimentului	Cantitatea maximă de gaze cu efect de seră în tCO2e/tonă produsă trebuie să fie: 0,816 (reflectând valoarea medie a instalaţiilor din UE în 2016 şi 2017); 0,530 (reflectă valoarea medie a instalaţiilor din UE în 2016 şi 2017)
	Clincher de ciment gri
	Ciment din clincher gri sau liant hidraulic alternativ
CC 3.8	Fabricarea aluminiului	Cantitatea maximă de gaze cu efect de seră în tCO2e/tonă produsă trebuie să fie: Două dintre următoarele criterii trebuie respectate până în 2025 şi toate următoarele criterii după 2025, combinate într-un singur prag care rezultă în suma emisiilor directe şi indirecte, calculată ca valoare medie a primelor 10% dintre instalaţii pe baza datelor colectate în contextul stabilirii obiectivelor de referinţă industriale EU ETS pentru perioada 2021-2026: emisii de gaze cu efect de seră mai mici de 1,604 tCO2e/tonă de aluminiu fabricat; intensitatea medie a carbonului pentru emisiile indirecte de GES produse din generarea de energie electrică mai mică de 270 g CO2e/kWh consum de energie electrică mai mic de 15,5 MWh/t Al
	Aluminiu primar
	Aluminiu secundar	Fără criterii specifice
CC 3.9	Fabricarea fierului şi oţelului	Fier şi oţel: Maximum GES în tCO2e/tonă* fabricat fără a include emisiile atribuite producţiei de gaze reziduale trebuie să fie: (i) metal lichid = 1 443 tCO2e/t produs; (ii) minereu sinterizat = 0,242 tCO2e/t produs; (iii) cocs (cu excepţia cocsului de lignit) = 0,237 tCO2e/t produs; (iv) fontă = 0,390 tCO2e/t produs; (v) oţel înalt aliat obţinut în cuptoare cu arc electric (EAF) = 0,360 tCO2e/t produs; (vi) oţel nealiat obţinut în cuptoare cu arc electric (EAF) = 0,276 tCO2e/t produs care reflectă valoarea medie a instalaţiilor UE în 2016 şi 2017). Oţel obţinut în cuptoare cu arc electric (EAF) care produc oţel nealiat EAF sau oţel înalt aliat EAF, în cazul în care cantitatea de deşeuri de oţel de intrare în raport cu produsul rezultat nu este mai mica decât: (i) 70% pentru producţia de oţel înalt aliat; (ii) 90% pentru producţia de oţel nealiat
CC 3.10	Fabricarea hidrogenului şi a combustibililor sintetici pe bază de hidrogen	Activitatea îndeplineşte cerinţa de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă de 70% pentru combustibilii sintetici pe bază de hidrogen, în raport cu un omolog combustibil fosil de 94 g CO2e/MJ. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă poate fi calculată folosind SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018. Reducerile cuantificate ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă sunt verificate în conformitate cu actele normative existente (cum ar fi Legea nr.10/216 şi HG nr.53/2025) sau de către o parte terţă independentă	Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile Hotărârea Guvernului nr.74/2025 cu privire la aprobarea Regulamentului privind calculul consumului de energie din surse regenerabile Hotărârea Guvernului nr.53/2025 privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanţi, biolichide şi combustibilii din biomasă şi a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanţilor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră
CC 3.11	Fabricarea negrului de fum	Emisiile de GES provenite din procesele de producţie a negrului de fum sunt mai mici de 1.615 tCO2e pe tonă de produs (reflectând valoarea medie a instalaţiilor în 2016 şi 2017)
CC 3.12	Fabricarea carbonatului de sodiu	Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din procesele de producţie a carbonatului de sodiu sunt mai mici de 0,866 tCO2e pe tonă de produs (reflectând valoarea medie a instalaţiilor în 2016 şi 2017)
CC 3.13	Fabricarea clorului	Consumul de energie electrică pentru electroliză şi tratarea clorului este egal sau mai mic de 2,45 MWh pe tonă de clor. Emisiile medii de GES pe durata ciclului de viaţă ale energiei electrice utilizate pentru producţia de clor sunt mai mici sau egale cu 270 g CO2e/kWh
CC 3.14	Fabricarea produselor chimice organice de bază	HVC = Substanţe chimice cu valoare ridicată. Cantitatea maximă de gaze cu efect de seră în tCO2e/tonă produsă trebuie să fie: a) pentru HVC: 0,851 tCO2e/t de HVC; b) pentru compuşi aromatici: 0,0300 tCO2e/t ponderată; c) pentru clorura de vinil: 0,268 tCO2e/t de clorură de vinil; d) pentru stiren: 0,564 tCO2e/t de stiren; e) pentru oxid de etilenă/ glicolii de etilenă: 0,489 tCO2e/t de oxid de etilenă/glicoli de etilenă; (f) pentru acidul adipic: 0,76 tCO2e/t de acid adipic (reflectând valoarea medie a instalaţiilor în 2016 şi 2017). În cazul în care substanţele chimice organice incluse în domeniul de aplicare sunt produse integral sau parţial din materii prime regenerabile, emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă ale substanţei chimice obţinute, produse integral sau parţial din materii prime regenerabile, sunt mai scăzute decât emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă ale substanţei chimice echivalente produse din materii prime bazate pe combustibili fosili. Biomasa agricolă utilizată pentru fabricarea produselor chimice organice de bază în forma sa primară nu se obţine nici din materii prime obţinute din terenuri cu o valoare ridicată a biodiversităţii, cum ar fi pădurile primare sau pădurile cu o biodiversitate ridicată, zonele protejate şi pădurile cu o biodiversitate ridicată, nici din materii prime obţinute de pe terenuri cu stocuri ridicate de carbon	Hotărârea Guvernului nr.53/2025 privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanţi, biolichide şi combustibili din biomasă, şi a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanţilor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră
CC 3.15	Fabricarea amoniacului anhidru	Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii: (a) fabricarea amoniacului anhidru rezultă în emisii de GES mai mici de 1,948 tCO2e/t (reflectând valoarea medie a instalaţiilor în 2016 şi 2017); (b) amoniacul este recuperat din apele reziduale
CC 3.16	Fabricarea acidului azotic	Emisiile de GES provenite din fabricarea acidului azotic sunt mai mici de 0,184 tCO2e pe tonă de acid azotic
CC 3.17	Fabricarea materialelor plastice în forme primare	Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii (identice cu “criteriile SC la CM): (a) plasticul în formă primară este fabricat integral prin reciclarea mecanică a deşeurilor de plastic; (b) în cazul în care reciclarea mecanică nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este viabilă din punct de vedere economic, materialele plastice în forme primare sunt fabricate integral prin reciclarea chimică a deşeurilor de plastic, iar emisiile de GES generate pe durata ciclului de viaţă ale materialelor plastice fabricate, excluzând orice beneficiu calculat provenit din producţia de combustibili, sunt mai scăzute decât emisiile de GES generate pe durata ciclului de viaţă ale materialelor plastice echivalente în forme primare, fabricate din materii prime bazate pe combustibili fosili. (c) materialele plastice sunt derivate integral sau parţial din materii prime regenerabile, iar emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă sunt mai scăzute decât emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă ale materialelor plastice echivalente în forme primare, fabricate din materii prime bazate pe combustibili fosili. Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă sunt calculate utilizând SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018 şi sunt verificate de o parte terţă independentă	SM EN ISO 14067:2018 Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerinţe şi orientări pentru cuantificare (versiunea din 4.6.2021) ISO 14064-1:2018 Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificaţii cu orientări la nivel de organizaţie pentru cuantificarea şi raportarea emisiilor şi absorbţiilor de gaze cu efect de seră (versiunea din 4 iunie 2021)
Energia
CC 4.5–4.7	4.5 Producerea de energie electrică din hidroenergie 4.6 Producerea de energie electrică din energie geotermală 4.7 Producerea de energie electrică din combustibili gazoşi şi lichizi nefosili din surse regenerabile	Emisiile directe de GES ale activităţii sunt mai mici de 270 g CO2e/kWh
CC 4.8	Producerea de energie electrică din bioenergie	Activitatea îndeplineşte cerinţele privind sustenabilitatea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi eficienţa asociată cu utilizarea biomasei agricole: “Biomasa agricolă şi biomasa forestieră utilizate în activitate nu se obţin nici din materii prime obţinute din terenuri cu o valoare ridicată a biodiversităţii, cum ar fi pădurile primare sau pădurile cu o mare biodiversitate, zonele protejate şi pădurile cu o biodiversitate ridicată, nici din materii prime obţinute din terenuri cu stocuri ridicate de carbon.”	Hotărârea Guvernului nr.53/2025 privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanţi, biolichide şi combustibili din biomasă şi a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanţilor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră
CC 4.9	Transportul şi distribuţia energiei electrice	Infrastructura nu este dedicată creării unei conexiuni directe sau extinderii unei conexiuni directe existente la o centrală de producere a energiei electrice în care emisiile directe de gaze cu efect de seră depăşesc 270 gCO2e/kWh
CC 4.13	4.13 Fabricarea biogazului şi a biocombustibililor destinaţi utilizării în transporturi, precum şi a biolichidelor	Activitatea îndeplineşte cerinţele privind sustenabilitatea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi eficienţa asociată cu utilizarea biomasei agricole: “Biomasa agricolă şi biomasa forestieră utilizate în activitate nu se obţin nici din materii prime obţinute din terenuri cu o valoare ridicată a biodiversităţii, cum ar fi pădurile primare sau pădurile cu o mare biodiversitate, zonele protejate şi pădurile cu o biodiversitate ridicată, nici din materii prime obţinute din terenuri cu stocuri ridicate de carbon.”
CC 4.20	4.20 Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică din bioenergie
CC 4.24	4.24 Producerea de energie termică pentru încălzire/ răcire din bioenergie
CC 4.14 CC 4.18 CC 4.19 CC 4.22 CC 4.23	4.14 Reţele de transport şi distribuţie pentru gazele din surse regenerabile şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon	Conversia, reconversia sau modernizarea nu creşte capacitatea de transport şi distribuţie a gazelor. Conversia, reconversia sau modernizarea nu prelungesc durata de viaţă a reţelelor dincolo de durata de viaţă preconizată înainte de conversie, reconversie sau modernizare, cu excepţia cazului în care reţeaua este dedicată hidrogenului sau altor gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon
CC 4.14	4.18 Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică din energie geotermală 4.19 Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică din combustibili gazoşi şi lichizi nefosili din surse regenerabile 4.22 Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din energie geotermală 4.23 Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din combustibili gazoşi şi lichizi nefosili din surse regenerabile	Emisiile directe de GES ale activităţii sunt mai mici de 270 g CO2e/kWh.
CC 4.26–4.28	4.26 Etapele precomerciale ale tehnologiilor avansate pentru producerea de energie din procese nucleare cu deşeuri minime din ciclul combustibilului 4.27 Construcţia şi exploatarea în siguranţă a noilor centrale nucleare, pentru generarea de energie electrică şi/sau termică, inclusiv pentru producţia de hidrogen, utilizând cele mai bune tehnologii disponibile 4.28 Producerea de energie electrică din energie nucleară în instalaţiile existente	Emisiile directe de GES ale activităţii sunt mai mici de 270 g CO2e/kWh
CC 4.29–4.31	4.29 Producerea de energie electrică din combustibili gazoşi fosili 4.30 Cogenerarea de înaltă eficienţă a căldurii/răcirii şi a energiei electrice din combustibili gazoşi fosili 4.31 Producţia de căldură/răcire din combustibili gazoşi fosili într-un sistem eficient de încălzire şi răcire centralizată	Emisiile directe de GES ale activităţii sunt mai mici de 270 g CO2e/kWh
Furnizarea apei, lucrările de canalizare, activităţile de gestionare a deşeurilor
CC 5.3	5.3 Construirea, extinderea şi exploatarea sistemelor de colectare şi tratare a apelor reziduale	A fost efectuată o evaluare a emisiilor directe de gaze cu efect de seră provenite din sistemul centralizat de ape reziduale, inclusiv colectarea (reţeaua de canalizare) şi tratarea. Rezultatele sunt dezvăluite investitorilor şi clienţilor la cerere
CC 5.4	5.4 Reînnoirea colectării şi tratării apelor reziduale
CC 5.6	5.6 Digestia anaerobă a nămolurilor de epurare	Un plan de monitorizare este în vigoare pentru a minimiza scurgerile de metan în instalaţie. Activitatea 5.12 nu este eligibilă în prezent în Moldova (a se vedea Activitatea 5.12 din anexa nr.1)
CC 5.7	5.7 Digestia anaerobă a biodeşeurilor
CC 5.10 – CC 5.12	5.10 Captarea şi utilizarea gazelor de depozit 5.11 Transportul de CO2 5.12 Stocarea geologică subterană permanentă a CO2
CCA 5.13	5.13 Desalinizarea	Emisiile de GES provenite de la instalaţia de desalinizare nu depăşesc 1080 gCO2e/m3 de apă dulce produsă (inclusiv tratamentele, pomparea şi eliminarea saramurii şi consumul de energie aferent)
Transporturile
CC 6.2	Transportul feroviar de marfă	Trenurile şi vagoanele nu sunt dedicate transportului de combustibili fosili
CC 6.3	Transportul urban şi suburban, transportul rutier de călători	Dacă este cazul, vehiculele respectă cerinţele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro VI privind emisiile pentru vehicule grele prevăzute în regulamentul care va transpune Regulamentul CE nr.595/2009	Standard Euro VI
CC 6.5	Transportul cu motociclete, autoturisme şi vehicule utilitare uşoare	În cazul vehiculelor din categoriile M1 şi N1, emisiile specifice de CO2 nu sunt mai mari decât obiectivele producătorului privind emisiile de CO2 la nivelul întregului parc, care se bazează pe WLTP (procedura de testare armonizată la nivel mondial pentru vehicule uşoare). Emisiile nu trebuie să fie mai mari de: a) pentru 2025-2029 - M1 (Autoturisme): 93,6 g CO2/km - N1 (camionete, masa maximă care nu depăşeşte 3,5 tone): 153,9 g CO2/km (2025-2029) b) Pentru 2030-2034 - M1: 49,5 g CO2/km - N1: 90,6 g CO2/km. Toate vehiculele trebuie să respecte criteriile de prevenire şi control al poluării specificate în anexa corespunzătoare, inclusiv în ceea ce priveşte nivelurile de emisii de CO2
CC 6.6	Serviciile de transport rutier de marfă	1. Vehiculele nu sunt dedicate transportului de combustibili fosili. 2. În cazul vehiculelor din categoriile N2 şi N3, emisiile directe specifice de CO2 sunt egale sau mai mici decât emisiile de CO2 de referinţă ale tuturor vehiculelor din acelaşi subgrup. Toate vehiculele trebuie să respecte criteriile de prevenire şi control al poluării specificate în anexa corespunzătoare, inclusiv în ceea ce priveşte nivelurile de emisii de CO2	Obiectivele privind emisiile de CO2 pentru camioane, camionete şi autobuze Centrul pentru Reţeaua de politici europene, 2023
CC 6.8 – 6.10	6.8 Transportul de marfă pe căile navigabile interioare 6.9 Modernizarea transportului de călători şi de marfă pe căile navigabile interioare 6.10 Transportul maritim şi costier de marfă, nave pentru operaţiuni portuare şi activităţi auxiliare	Navele nu sunt dedicate transportului de combustibili fosili
CC 6.12	6.12 Modernizarea transportului maritim şi costier de marfă şi de călători
CC 6.14 – 6.17	6.14 Infrastructura pentru transportul feroviar 6.15 Infrastructura care permite transportul rutier şi transportul public cu emisii scăzute de dioxid de carbon 6.16 Infrastructura care permite transportul pe apă cu emisii scăzute de dioxid de carbon 6.17 Infrastructura aeroportuară cu emisii scăzute de dioxid de carbon	Infrastructura nu este dedicată transportului sau stocării combustibililor fosili. În cazul unei infrastructuri noi sau al unor renovări majore, infrastructura a fost imunizată la schimbările climatice în conformitate cu practicile adecvate de imunizare la schimbările climatice, care includ amprenta de carbon şi costul alternativ al carbonului clar definit. O astfel de amprentă de carbon acoperă emisiile din domeniul de aplicare 1-3 şi demonstrează că infrastructura nu duce la emisii relative suplimentare de gaze cu efect de seră, calculate pe baza unor ipoteze, valori şi proceduri prudente
Activităţile de construcţie şi imobiliare
CC 7.1	Construirea de clădiri noi	Clădirea nu este utilizată pentru activităţi de extracţie, depozitare, transport sau producere a combustibililor fosili. Cererea de energie primară (PED), care defineşte performanţa energetică a clădirii provenită din construcţie, este cu cel puţin 10% mai mică decât pragul fixat pentru cerinţele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) în cadrul cerinţelor naţionale. Performanţa energetică este certificată folosind un certificat de performanţă energetică (EPC)	Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor Hotărârea Guvernului nr.621/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire Hotărârea Guvernului nr.436/2025 cu privire la aprobarea Planului naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) până în anul 2030 Hotărârea Guvernului nr.595/2025 cu privire la aprobarea Strategiei sectoriale pentru renovarea fondului imobiliar naţional pe termen lung pentru perioada 2025-2050 Actele normative ale Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale Cu privire la: Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor Actele normative ale Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale Cu privire la: Performanţa energetică a clădirilor. Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor -------------------------- EN13187 (Performanţa termică a clădirilor - Detectarea calitativă a neregulilor termice în anvelopele clădirilor - metoda infraroşu) EN 13829 (Performanţa termică a clădirilor. Determinarea permeabilităţii la aer a clădirilor. Metoda de presurizare a ventilatorului) EN 15978 (BS EN 15978:2011. Sustenabilitatea lucrărilor de construcţii. Evaluarea performanţei de mediu a clădirilor. Metoda de calcul)
CC 7.2 – 7.6	7.2 Renovarea clădirilor existente 7.3 Instalarea, întreţinerea şi repararea echipamentelor pentru eficienţa energetică 7.4 Instalarea, întreţinerea şi repararea staţiilor de încărcare a vehiculelor electrice din clădiri (şi din spaţiile de parcare aferente clădirilor) 7.5 Instalarea, întreţinerea şi repararea instrumentelor şi dispozitivelor pentru măsurarea, reglarea şi controlul performanţei energetice a clădirilor 7.6 Instalarea, întreţinerea şi repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile	Clădirea nu este utilizată pentru activităţi de extracţie, depozitare, transport sau producere a combustibililor fosili
CC 7.7	Achiziţionarea şi deţinerea de clădiri	Clădirea nu este utilizată pentru activităţi de extracţie, depozitare, transport sau producere a combustibililor fosili. În cazul clădirilor construite înainte de 31 decembrie 2020, clădirea are cel puţin un certificat de performanţă energetică (EPC) clasa C. În cazul clădirilor construite după 31 decembrie 2020, cererea de energie primară (PED) care defineşte performanţa energetică a clădirii rezultată din construcţie nu depăşeşte pragul stabilit pentru cerinţele privind clădirile cu consum de energie aproape zero (NZEB) în reglementările naţionale. Performanţa energetică este certificată folosind un certificat de performanţă energetică (EPC)	Identice cu cele enumerate la CC 7.1
Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor
CC 8.1	Prelucrările de date, administrarea paginilor web şi activităţile asociate	Activitatea a demonstrat cele mai bune eforturi pentru implementarea practicilor relevante enumerate ca “practici preconizate” în cea mai recentă versiune a Codului european de conduită privind eficienţa energetică a centrelor de date sau în documentul CEN-CENELEC CLC TR50600-99-1 “Instalaţii şi infrastructuri ale centrelor de date – Partea 99-1: Practici recomandate pentru managementul energiei” şi a pus în aplicare toate practicile preconizate cărora li s-a atribuit valoarea maximă de 5 în conformitate cu cea mai recentă versiune a Codului european de conduită privind eficienţa energetică a centrelor de date
Activităţile specializate, ştiinţifice şi tehnice
CCA 9.1	Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică conexă dedicate adaptării la schimbările climatice	Activitatea nu se desfăşoară în scopul extracţiei sau transportului de combustibili fosili
CCA 9.3	Consultanta pentru managementul riscului fizic climatic si adaptare
CCA 9.2	Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea apropiate de piaţă	Activitatea nu se desfăşoară în scopul extragerii, transportului sau utilizării combustibililor fosili. Emisiile de GES preconizate pe durata ciclului de viaţă ale tehnologiei, produsului sau altei soluţii cercetate nu subminează obiectivele de atenuare a gazelor cu efect de seră în temeiul Acordului de la Paris şi nici nu împiedică implementarea soluţiilor de atenuare a schimbărilor climatice
Activităţile financiare şi de asigurări
CC 10.1	Asigurarea generală: subscrierea pericolelor legate de climă	Activitatea nu include asigurarea extragerii, depozitării, transportului sau fabricării combustibililor fosili sau asigurarea vehiculelor, bunurilor sau a altor active destinate acestor scopuri
CC 10.2	Reasigurarea	Activitatea de reasigurare nu acoperă cesionarea asigurării extragerii, depozitării, transportului sau fabricării combustibililor fosili sau cesiunea asigurării vehiculelor, bunurilor sau a altor active dedicate acestor scopuri
Gestionarea riscului de dezastre
CCA 14.1	Servicii de urgenţă	1. Operatorul acestei activităţi a elaborat şi a pus în aplicare un plan de atenuare a schimbărilor climatice şi de protecţie a mediului care: (a) identifică principalele efecte dăunătoare asupra climei ale activelor şi operaţiunilor sale relevante pentru atenuarea schimbărilor climatice, inclusiv impactul generat de: (i) Emisiile de GES din categoria 1; (ii) Emisiile de GES din categoria 2; (iii) Emisiile de GES din categoria 3; (b) defineşte măsurile necesare pentru a reduce la minimum efectele dăunătoare identificate ale activităţii asupra climei, îndeplinind în acelaşi timp scopul principal al serviciului de urgenţă; (c) explică nivelul de îmbunătăţire care poate fi atins prin punerea în aplicare a măsurilor propuse şi include un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor respective; (d) monitorizează şi documentează punerea în aplicare a măsurilor identificate în conformitate cu calendarul şi nivelul îmbunătăţirilor realizate. 2. Planul de atenuare a schimbărilor climatice şi de protecţie a mediului: (a) se bazează pe cele mai bune dovezi ştiinţifice disponibile, care sunt făcute publice; (b) este elaborat în consultare cu părţile interesate relevante, inclusiv cu autorităţile de protecţie a mediului; (c) este actualizat în cazul în care caracteristicile şi derularea activităţii suferă schimbări semnificative, într-un mod care modifică natura sau amploarea impactului asupra climei şi a mediului; (d) pentru operaţiunile de stingere a incendiilor, respectă Legea nr.43/2023 privind gazele cu efect de seră	Legea nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră
Resurse de apă
WTR 2.2	Tratarea apelor reziduale urbane	A fost efectuată o evaluare a emisiilor directe de gaze cu efect de seră provenite din sistemul centralizat de ape reziduale, inclusiv colectarea (reţeaua de canalizare) şi tratarea. Rezultatele sunt prezentate investitorilor şi clienţilor la cerere Pentru digestia anaerobă a nămolului de epurare, există un plan de monitorizare a scurgerilor de metan la instalaţie
WTR 3.1	Soluţii bazate pe natură pentru prevenirea şi protecţia riscurilor de inundaţii şi secetă	Activitatea nu implică degradarea mediului terestru şi marin cu stocuri ridicate de carbon (terenurile cu stocuri ridicate de carbon înseamnă zone umede, inclusiv turbării, şi zone împădurite continuu)
Economia circulară
CEY 1.1	Fabricarea de articole de ambalare din materiale plastice	În cazul materialelor plastice fabricate din materii prime chimice reciclate, emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă ale materialelor plastice fabricate, excluzând orice beneficiu calculat provenit din producţia de combustibili, sunt mai scăzute decât emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă ale plasticului echivalent în formă primară fabricat din materii prime pe bază de combustibili fosili. Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă sunt verificate de o parte terţă independentă. Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă ale materialelor plastice fabricate din materii prime biodeşeuri durabile sunt mai reduse decât emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă ale materialelor plastice echivalente în formă primară fabricate din materii prime pe bază de combustibili fosili. Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viaţă sunt verificate de o parte terţă independentă	Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă pot fi calculate folosind SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018
CEY 1.2	Producţia de echipamente electrice şi electronice	În cazul în care produsul fabricat conţine agenţi frigorifici, acesta respectă performanţa GWP prevăzută în Legea nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră. Activitatea nu constă în fabricarea de produse care conţin hexafluorură de sulf (SF6). Dacă este cazul, produsul fabricat nu are un punctaj mai mic decât a treia clasă de eficienţă energetică cel mai des utilizată* de eficienţă energetică în conformitate cu Legea nr.306/2023 privind etichetarea produselor cu impact energetic *Cerinţa vizează cele mai înalte trei clase de eficienţă energetică care sunt populate, în care cel puţin unele produse sunt pe piaţă. Pentru a înţelege care sunt clasele cele mai populate în care cel puţin unele produse sunt pe piaţă, o imagine de ansamblu a produselor disponibile pe piaţă (pe baza datelor oficiale) este furnizată de Baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică	Legea nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră Legea nr.306/2023 privind etichetarea produselor cu impact energetic
CEY 2.2	Producţia de resurse de apă alternative în alte scopuri decât consumul uman	În cazul producţiei de apă recuperată, a fost efectuată o evaluare a emisiilor directe de gaze cu efect de seră din tratamentul de reutilizare. Rezultatele sunt prezentate investitorilor şi clienţilor la cerere	Orientările IPCC pentru inventarele naţionale de gaze cu efect de seră pentru tratarea apelor uzate (versiunea [data adoptării]
CEY 2.4	Tratarea deşeurilor periculoase	Activitatea, pe baza ciclului de viaţă, nu generează creşterea emisiilor de GES în comparaţie cu producţia bazată pe materia primă primară echivalentă. Emisiile cuantificate de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă sunt verificate de o parte terţă independentă	Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă pot fi calculate folosind SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018
CEY 2.5	Recuperarea biodeşeurilor prin digestie anaerobă sau compostare	Există un plan de monitorizare şi de urgenţă pentru a reduce la minimum scurgerile de metan din instalaţie
CEY 3.1	Construirea de clădiri noi	Clădirea nu este destinată extracţiei, depozitării, transportului sau producţiei de combustibili fosili. Cererea de energie primară (PED) care stabileşte performanţa energetică a clădirii care rezultă din construcţie nu depăşeşte pragul stabilit pentru cerinţele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal zero (NZEB) în reglementările naţionale. Performanţa energetică este certificată cu ajutorul unui certificat de performanţă energetică (CPE)	Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor Hotărârea Guvernului nr.621/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire Hotărârea Guvernului nr.622/2024 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la calificarea şi înregistrarea evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare Hotărârea Guvernului nr.436/2025 cu privire la aprobarea Planului naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) până în anul 2030 Hotărârea Guvernului nr.595/2025 cu privire la aprobarea Strategiei sectoriale pentru renovarea fondului imobiliar naţional pe termen lung pentru perioada 2025-2050- Acte normative ale Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale cu privire la: Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor Actele normative ale Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale cu privire la: Performanţa energetică a clădirilor. Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor
CEY 3.2	Renovarea clădirilor existente	Clădirea nu este utilizată pentru activităţi de extracţie, depozitare, transport sau producere a combustibililor fosili
CEY 3.3	Demolări şi dărâmări de clădiri şi alte structuri	Proprietarul clădirii sau contractantul se asigură că, în cursul renovării, reabilitării sau demolării, activităţile care presupun îndepărtarea panourilor din spumă sau a panelelor instalate în incinte sau în structuri construite, care conţin spume cu gaze fluorurate cu efect de seră, hidrofluorocarburi saturate şi nesaturate şi substanţe care diminuează stratul de ozon, astfel cum sunt definite în Legea nr.852/2002 privind aprobarea Regulamentului privind regimul comercial şi reglementarea utilizării hidrocarburilor halogenate care epuizează stratul de ozon şi în Legea nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră, emisiile sunt evitate, în măsura posibilului, prin tratarea spumelor sau a gazelor conţinute în acestea într-un mod care să asigure reutilizarea sau distrugerea panourilor din spumă sau a gazelor conţinute în spume. Recuperarea gazelor conţinute în spume este efectuată de personal instruit în mod corespunzător. În cazul în care recuperarea acestor spume nu este fezabilă din punct de vedere tehnic, operatorul întocmeşte o documentaţie care să demonstreze imposibilitatea recuperării în cazul respectiv. Această documentaţie este păstrată timp de cinci ani şi este pusă la dispoziţie, la cerere	Legea nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră Legea nr.852/2002 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la regimul comercial şi reglementarea utilizării hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon
CEY 3.4	Întreţinerea drumurilor şi autostrăzilor	Se prezintă un plan de atenuare a congestionării traficului care urmează să fie pus în aplicare în timpul lucrărilor de întreţinere
CEY 3.5	Utilizarea betonului în construcţii civile	Activul construit nu este dedicat extracţiei, depozitării, transportului sau producţiei de combustibili fosili. Pentru cimentul utilizat în această activitate, emisiile de gaze cu efect de seră provenite din procesele de producţie sunt: - pentru clincher de ciment gri, mai mici de 0,816 [reflectând valoarea mediană a instalaţiilor din UE în 2016 şi 2017 (t CO2 echivalent/t); - pentru ciment din clincher gri sau liant hidraulic alternativ, mai mici de 0,530 [reflectând valoarea mediană a instalaţiilor în 2016 şi 2017 (t CO2 echivalent/t), înmulţit cu raportul clincher/ciment (0,65), determinat pe baza informaţiilor verificate privind eficienţa instalaţiilor în materie de gaze cu efect de seră
CEY 5.1	Reparare, recondiţionare şi refabricare	În cazul în care activitatea implică generarea de căldură/răcire la faţa locului sau cogenerarea, inclusiv energia electrică, emisiile directe de GES ale activităţii sunt mai mici de 270 g CO2e/kWh
CEY 5.2	Vânzarea de piese de schimb	În cazul în care activitatea implică generarea de căldură/răcire la faţa locului sau cogenerarea, inclusiv energia electrică, emisiile directe de GES ale activităţii sunt mai mici de 270 g CO2e/kWh. Activitatea dezvoltă o strategie pentru a contabiliza şi a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de transport de-a lungul lanţului valoric, inclusiv de expediere şi retururi, în măsura în care acestea pot fi urmărite
CEY 5.3	Pregătirea pentru reutilizare a produselor scoase din uz şi a componentelor produsului	În cazul în care activitatea implică generarea de căldură/răcire la faţa locului sau cogenerarea, inclusiv energia electrică, emisiile directe de GES ale activităţii sunt mai mici de 270 gCO2e/kWh
CEY 5.4	Vânzarea de produse second-hand	În cazul în care activitatea implică generarea de căldură/răcire la faţa locului sau cogenerarea, inclusiv energia electrică, emisiile directe de GES ale activităţii sunt mai mici de 270 gCO₂e/kWh. Activitatea dezvoltă o strategie pentru a contabiliza şi a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de transport de-a lungul lanţului valoric, inclusiv de expediere şi retururi, în măsura în care acestea pot fi urmărite. În cazul în care produsul vândut este produs iniţial prin activităţi clasificate la codurile NACE C29 şi este un vehicul, o componentă de mobilitate, un sistem, o unitate tehnică separată, o piesă de schimb când este vândut pe piaţa secundară după 2025 şi înainte de 2030, se aplică următoarele criterii: (a) vehiculele din categoriile M₁ şi N₁ clasificate drept vehicule uşoare respectă limitele de emisii de CO2 mai mici, sunt mai mici de 50 gCO₂/km (vehicule uşoare cu emisii scăzute şi cu emisii zero); b) vehicule din categoria L cu emisii de CO₂ la ţeava de evacuare egale cu 0 g CO₂e/km, calculate în conformitate cu încercarea privind emisiile prevăzută în regulamentele naţionale; (c) vehicule din categoriile N₂ şi N₃, precum şi N₁, clasificate drept vehicule grele care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili, cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat care nu depăşeşte 7,5 tone şi care sunt “vehicule grele cu emisii zero"; (d) vehicule din categoriile N₂ şi N₃ care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat mai mare de 7,5 tone şi care sunt “vehicule grele cu emisii zero”; În cazul în care produsul, fabricat iniţial prin activităţi clasificate la codurile NACE C29 sau C27, produsul respectă Hotărârea Guvernului nr.750/2016 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic şi Legea 151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic. * Astfel cum este definit în Regulamentul 2018/858, care urmează să fie transpus în 2026 printr-un proiect de hotărâre a guvernului	Hotărârea Guvernului nr.1047/1999 cu privire la reorganizarea Sistemului informaţional automatizat de căutare “Automobilul” în Registrul de stat al vehiculelor şi introducerea testării a autovehiculelor şi remorcilor acestora
CEY 5.5	Produsul ca serviciu şi alte modele de servicii circulare orientate spre utilizare şi rezultate	În cazul în care activitatea implică generarea de căldură/răcire la faţa locului sau cogenerarea, inclusiv energia electrică, emisiile directe de GES ale activităţii sunt mai mici de 270 gCO₂e/kWh. Activitatea dezvoltă o strategie pentru a contabiliza şi a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de serviciile din amonte şi din aval de lanţul valoric, inclusiv: (a) produse intermediare şi materii prime; (b) transportul de-a lungul lanţului valoric, inclusiv expedierea şi retururile; (c) întreţinere şi operaţiuni, inclusiv spălătorie şi curăţenie; (d) sfârşitul ciclului de viaţă, inclusiv managementul deşeurilor
CEY 5.6	Piaţă pentru comerţul cu produse second-hand destinate reutilizării	În situaţiile în care sunt utilizate şi exploatate centre de date, activitatea a demonstrat că se depun cele mai mari eforturi pentru punerea în aplicare a practicilor relevante incluse pe lista “practicilor preconizate” în cea mai recentă versiune a Codului european de conduită privind eficienţa energetică a centrelor de date sau în documentul CLC TR50600-99-1 al CEN-Cenelec intitulat “Instalaţii şi infrastructuri ale centrelor de date – Partea 99-1: Practici recomandate pentru gestionarea energiei şi că a pus în aplicare toate practicile preconizate cărora li s-a atribuit valoarea maximă de 5, în conformitate cu cea mai recentă versiune a Codului european de conduită privind eficienţa energetică a centrelor de date	Codul european de conduită privind eficienţa energetică a centrelor de date Documentul CEN-CENELEC CLC TR50600-99-1 “Facilităţi şi infrastructuri pentru centre de date - Partea 99-1: Practici recomandate pentru gestionarea energiei”, Comitetul European de Standardizare (CEN) şi Comitetul European de Standardizare Electrotehnică (CENELEC) (1 iulie 2019)
Prevenirea şi controlul poluării
PPC 1.1 PPC 1.2	Fabricarea ingredientelor farmaceutice active (IFA) şi a produselor farmaceutice de bază fabricarea de medicamente	În cazul în care activitatea implică generarea de căldură/răcire la faţa locului sau cogenerarea, inclusiv energia electrică, emisiile directe de GES ale activităţii sunt mai mici de 270 gCO₂e/kWh. În cazul pragului pentru agentul frigorific, potenţialul de încălzire globală nu depăşeşte 150 în ceea ce priveşte răcirea substanţei. În cazul în care ingredientele farmaceutice active (IFA) sau substanţele active sunt fabricate din substanţe enumerate în secţiunile 3.10-3.16 din “criteriile de evaluare sectorială Partea activităţi eligibile conform Obiectivului de Diminuare Climatică”, emisiile de GES nu depăşesc limitele stabilite în criteriile aferente principiului de “a nu aduce prejudicii semnificative” pentru atenuarea schimbărilor climatice. Înlocuirea nu conduce la o creştere a emisiilor de GES pe durata ciclului de viaţă. Emisiile de GES pe durata ciclului de viaţă se calculează utilizând SM EN ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018 şi sunt verificate de o parte terţă independentă.	SM EN ISO 14067:2018 Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerinţe şi orientări pentru cuantificare (versiunea din 4.6.2021) ISO 14064-1:2018 Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificaţie cu orientări la nivel de organizaţie pentru cuantificarea şi raportarea emisiilor şi absorbţiilor de gaze cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021)
PPC 2.3	Decontaminarea depozitelor de deşeuri neconforme din punct de vedere legal şi a gropilor de gunoi abandonate sau ilegale	În cazul în care depozitul de deşeuri conţine cantităţi semnificative de deşeuri biodegradabile, există un sistem de captare şi reducere a gazelor generate de depozitele de deşeuri şi un plan de monitorizare pentru scurgerile de gaze generate de depozitele de deşeuri, în conformitate cu cerinţele tehnice şi operaţionale prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.939/2023 şi în standardele internaţionale industriale acceptate în mod obişnuit, cum ar fi documentele de orientare ale UNEP	Hotărârea Guvernului nr.939/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind depozitarea deşeurilor Ghidul UNEP privind gestionarea siturilor contaminate şi standardele şi documentele de orientare pentru gestionarea depozitelor de deşeuri, inclusiv Orientările internaţionale pentru evaluarea depozitelor de deşeuri (2011) Foaia de parcurs pentru închiderea gropilor de gunoi (2016) şi Orientările operaţionale ale depozitelor de deşeuri (2014, 2019). publicată de Asociaţia Internaţională a Deşeurilor Solide
PPC 2.4	Decontaminarea amplasamentelor şi a zonelor contaminate	Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon* Măsurile de reducere a emisiilor de GES din categoriile 1 şi 2** din procesul complet de eliminare sau tratare sunt incluse în planul de decontaminare. * Terenurile cu stocuri ridicate de carbon înseamnă zone umede, inclusiv turbării, şi zone împădurite continuu pajişti, mangrove şi pajişti de iarbă marină. **"Emisii de GES din categoria 1“ înseamnă emisiile directe de gaze cu efect de seră care provin din surse deţinute sau controlate de operator. “Emisii de GES din categoria 2" înseamnă emisiile indirecte de gaze cu efect de seră provenite din generarea energiei electrice consumate de operator
Protecţia/refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor
BIO 1.1	Conservarea habitatelor, a ecosistemelor şi a speciilor, inclusiv refacerea acestora	Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon şi nici degradarea mediului marin cu stocuri mari de carbon
BIO 2.1	Hoteluri, cazări de vacanţă, terenuri de camping şi cazări similare	În cazul clădirilor construite înainte de 31 decembrie 2020, clădirea are cel puţin clasa C la certificatul de performanţă energetică (EPC). Ca alternativă, clădirea se situează în primele 30% din parcul imobiliar naţional sau regional în ceea ce priveşte cererea operaţională de energie primară (PED), lucru demonstrat pe baza unor dovezi adecvate, care compară cel puţin performanţa activului relevant cu performanţa parcului naţional sau regional construit înainte de 31 decembrie 2020 şi care face cel puţin distincţia între clădirile rezidenţiale şi cele nerezidenţiale. Pentru clădirile construite după 31 decembrie 2020, cererea de energie primară (PED) care defineşte performanţa energetică a clădirii care rezultă din construcţie nu depăşeşte pragul stabilit pentru cerinţele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) în cadrul reglementărilor naţionale. Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon şi nici degradarea mediului marin cu stocuri mari de carbon. Cererea de energie primară (PED) înseamnă cantitatea calculată de energie necesară pentru a satisface cererea de energie asociată utilizărilor tipice ale unei clădiri, exprimată printr-un indicator numeric al consumului total de energie primară în kWh/m2 pe an şi bazată pe metodologia naţională de calcul relevantă şi astfel cum este indicată în certificatul de performanţă energetică (EPC)

Capitolul III

CRITERIILE DNSH PENTRU OBIECTIVUL DE ADAPTARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

1. Criteriul DNSH de adaptare la schimbările climatice nu se aplică în cazul următoarelor activităţi:

a) tuturor activităţilor care sunt enumerate în cadrul obiectivului de adaptare la schimbările climatice, deoarece criteriile lor substanţiale asigură deja un impact pozitiv în ceea ce priveşte acest obiectiv;

b) activităţilor nucleare, atunci când acestea sunt clasificate în cadrul Obiectivului de atenuare a schimbărilor climatice, trebuie să respecte anumite obligaţii speciale^¹.

_____________________

¹ Care nu sunt descrise în versiunea actuală a taxonomiei, deoarece astfel de activităţi nu există în prezent pe teritoriul naţional.

2. Toate celelalte activităţi trebuie să respecte criteriile generice DNSH pentru adaptarea la schimbările climatice:

2.1. Criterii

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza listei pericolelor legate de climă (pct. 3.2.2), prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice şi a vulnerabilităţii, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a) etapa de încadrare a activităţii, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista pericolelor legate de climă care pot afecta performanţa activităţii economice pe durata sa de viaţă preconizată;

(b) în cazul în care evaluarea activităţii arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista pericolelor legate de climă, o evaluare a riscurilor climatice şi a vulnerabilităţii pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

Evaluarea riscurilor climatice şi a vulnerabilităţii este proporţională cu dimensiunea activităţii şi cu durata de viaţă preconizată a acesteia; prin urmare:

(a) pentru activităţile cu o durată de viaţă estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puţin prin utilizarea unor proiecţii climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b) pentru toate celelalte activităţi, evaluarea se realizează utilizând proiecţii climatice de ultimă generaţie şi la cea mai înaltă rezoluţie disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor^² care este compatibilă cu durata de viaţă preconizată a activităţii, incluzând, cel puţin, scenarii bazate pe proiecţii climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investiţiile majore.

_____________________

² Scenariile viitoare includ căile de concentrare reprezentative ale evoluţiei concentraţiei (RCP) ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 şi RCP8.5.

Proiecţiile climatice şi evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici şi pe orientările disponibile şi iau în considerare cele mai recente cunoştinţe ştiinţifice legate de analiza vulnerabilităţii şi a riscurilor şi metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte^³ ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicaţii ştiinţifice evaluate inter pares şi cele mai recente modele cu sursă deschisă^⁴ sau cu plată.

_____________________

³ Rapoartele de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare şi vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru evaluarea ştiinţei legate de schimbările climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

⁴ Cum ar fi serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

În cazul activităţilor existente şi al activităţilor noi care utilizează active fizice existente, operatorul economic pune în aplicare soluţii fizice şi nefizice (“soluţii de adaptare”), pe o perioadă de până la cinci ani, care reduc cele mai importante riscuri climatice fizice identificate care sunt semnificative pentru activitatea respectivă. În consecinţă, se elaborează un plan de adaptare pentru punerea în aplicare a acestor soluţii.

În cazul activităţilor noi şi al activităţile existente care utilizează active fizice nou construite, operatorul economic integrează, în momentul proiectării şi al construcţiei, soluţiile de adaptare care reduc cele mai importante riscuri climatice fizice identificate care sunt semnificative pentru activitatea respectivă şi le pune în aplicare înainte de începerea operaţiunilor.

Soluţiile de adaptare puse în aplicare nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de rezilienţă la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor şi al altor activităţi economice; acestea sunt coerente cu strategiile şi planurile de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau naţional şi iau în calcul utilizarea soluţiilor bazate pe natură^⁵ sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde^⁶.

_____________________

⁵ Soluţiile bazate pe natură sunt definite ca "soluţii inspirate şi susţinute de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale şi economice şi contribuie la consolidarea rezilienţei Astfel de soluţii aduc din ce în ce mai multe şi mai diverse caracteristici şi procese naturale şi naturii în oraşe, peisaje şi peisaje marine, prin intervenţii sistemice adaptate la nivel local, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor". Prin urmare, soluţiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversităţii şi sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice. (a se vedea, de exemplu, versiunea 4.6.2021: https://ec.europa.eu/research/environment/index.cfm?pg=nbs).

⁶ A se vedea, de exemplu, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Infrastructura verde (IG) – Consolidarea capitalului natural al Europei (COM(2013) 0249 final).

2.2. Clasificarea pericolelor legate de climă^⁷

_____________________

⁷ Lista pericolelor legate de climă din acest tabel nu este exhaustivă, fiind doar o listă indicativă a celor mai răspândite pericole care trebuie luate în considerare, ca un minim, la evaluarea riscurilor climatice şi a vulnerabilităţii.

	Riscuri legate de temperatură	Riscuri legate de vânt	Riscuri legate de ape	Riscuri legate de masa solidă
Cronice	Schimbarea temperaturii (aer, apă dulce, apă de mare)	Schimbarea regimului vântului	Schimbarea regimului precipitaţilor şi a tipurilor de precipitaţii (ploaie, grindină, zăpadă/gheaţă)	Eroziunea costieră
	Stresul termic		Precipitaţii sau variabilitate hidrologică	Degradarea solului
	Variabilitatea temperaturii		Acidificarea oceanelor	Eroziunea solului
	Topirea permafrostului		Intruziune salină	Solifluxiune^⁸
			Creşterea nivelului mării
			Stresul hidric
Acute	Val de căldură	Ciclon, uragan, taifun	Secetă	Avalanşă
	Val de frig/îngheţ	Furtună (inclusiv viscole, furtuni de praf şi de nisip)	Precipitaţii abundente (ploaie, grindină, zăpadă/gheaţă)	Alunecare de teren
	Incendiu forestier	Tornadă	Inundaţie (costieră, fluvială, pluvială, subterană)	Subsidenţă
			Golirea bruscă a lacurilor glaciare

_____________________

⁸ Cutremurele nu sunt incluse în această listă deoarece nu există un consens ştiinţific care să sugereze o corelaţie între evoluţia frecvenţei lor şi schimbările climatice.

• Aceste activităţi trebuie, de asemenea, să respecte criteriile DNSH, atunci când există şi sunt aplicabile altor obiective non-climatice şi să demonstreze că nu dăunează obiectivului de atenuare. Această DNSH faţă de obiectivul de atenuare este considerată îndeplinită dacă activităţile respectă cerinţele calitative şi cantitative descrise în prezenta anexă.

Capitolul IV

CRITERIILE DNSH PENTRU OBIECTIVUL DE UTILIZARE

DURABILĂ ŞI PROTECŢIA RESURSELOR DE APĂ

1. Criteriul DNSH pentru apă şi obiectivele marine nu se aplică în cazul următoarelor activităţi:

a) tuturor activităţilor enumerate în obiectivul privind apa şi resursele marine;

b) activităţilor climatice enumerate în tabelul de mai jos:

CC 4.1	CC 4.9	CC 4.12	CC 4.17	CC 4.21	CC 4.25	CC 5.5	CC 5.8	CC 5.9	CC 5.10	CC 6.1
CC 6.2	CC 6.3	CC 6.4	CC 6.5	CC 6.6	CCM 6.18	CCM 6.19	CC 7.3	CC 7.4	CC 7.5	CC 7.6
CC 7.7	CC 8.2	CCA 8.3	CCA 8.4	CC 9.3	CCA 10.1	CCA 10.2	CCA 11.1	CCA 12.1	CCA 13.1	CCA 13.2
CCA 13.3

2. Următoarele activităţi trebuie doar să îndeplinească criteriile generice DNSH pentru utilizarea durabilă şi protecţia resurselor de apă:

Codurile activităţilor în cauză

Criterii generice pentru DNSH pentru utilizarea durabilă şi protecţia resurselor de apă

CC 1.1 → CC1.4; CC 2.1; CC 3.1 → CC 3.21
CC 4.2; CC 4.6 → CC 4.8; CC 4.11; CC 4.13 → CC 4.16; CC 4.18 → CC 4.20; CC 4.22 → CC 4.24; CC 4.29 → CC 4.31.
CC 5.1; CC 5.2; CC 5.6; CC 5.7; CC 5.11; CC 5.12; CC 6.7 → CC 6.15; CC 6.17.
CC 8.1; CCM 9.1; CCA 9.1; CCM 9.2
CEY 1,1→ CEY 2,3; CEY 2.5 → CEY 2.7.
CEY 3.3 → CEY 5.6.
PPC 2.1, PPC 2.4.
BIO 1.1; BIO 2.1

Riscurile de degradare a mediului legate de conservarea calităţii apei şi de evitarea stresului hidric sunt identificate şi abordate cu scopul de a obţine o stare bună a apei şi un potenţial ecologic bun în conformitate cu:
Legea apelor nr.272/2011;
Legea nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare;
Hotărârea Guvernului nr.950/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale;
Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

În cazul în care se efectuează o evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu reglementările menţionate mai sus, nu este necesară o evaluare suplimentară a impactului asupra apei, cu condiţia ca riscurile identificate să fi fost abordate

3. Toate celelalte activităţi trebuie să respecte criteriile DNSH corespunzătoare, care sunt fie specifice (“S") unei activităţi, fie comune mai multor activităţi (“M"), aşa cum este descris mai jos:

Codul	Denumirea activităţii	Cerinţa DNSH	Actele normative sau standardele
Energia
CC 4.3	Producerea de energie electrică din energie eoliană	În cazul energiei eoliene offshore, activitatea nu împiedică obţinerea unei stări ecologice bune a apei şi se iau măsuri adecvate pentru a preveni sau atenua impactul în legătură cu zgomotul legat de sunetele care pot depăşi nivelurile care afectează negativ populaţiile de animale marine (surse de sunet impulsive, sunet continuu de joasă frecvenţă)
CC 4.4	Producerea de energie electrică pe baza tehnologiilor din domeniul energiei oceanice	Activitatea nu împiedică obţinerea unei stări ecologice bune a apei şi se iau măsuri adecvate pentru a preveni sau atenua impactul în legătură cu zgomotul legat de sunete care pot depăşi nivelurile care afectează negativ populaţiile de animale marine (surse de sunet impulsive, sunet continuu de joasă frecvenţă)
CC 4.5	Generarea de energie electrică din hidroenergie	1. Activitatea respectă prevederile Legii apelor nr.272/2011. 2. Pentru exploatarea hidrocentralelor existente, inclusiv pentru activităţile de renovare care vizează sporirea potenţialului de stocare a energiei din surse regenerabile sau a energiei din surse clasice, activitatea îndeplineşte criteriile următoare: 2.1. În conformitate cu Legea apelor nr.272/2011, au fost puse în aplicare toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic şi relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum şi asupra ecosistemelor acvatice sau ecosistemelor dependente de apă. 2.2. Măsurile includ, după caz şi în funcţie de ecosistemele prezente în mod natural în corpurile de apă afectate: a) măsuri de asigurare a migraţiei peştilor în aval şi în amonte (cum ar fi turbine prietenoase cu peştii, structuri de ghidare a peştilor, treceri de ultimă generaţie pe deplin funcţionale, b) măsuri de oprire sau reducere la minimum a exploatării şi a evacuărilor în timpul migraţiei sau reproducerii); c) măsuri de asigurare a debitului ecologic minim (inclusiv atenuarea variaţiilor rapide şi pe termen scurt ale debitului sau operaţiunilor de hidrovârf) şi a debitului de sedimente; măsuri de protejare sau de îmbunătăţire a habitatelor. 2.3. Eficacitatea acestor măsuri este monitorizată în contextul autorizaţiei sau al autorizaţiei, stabilind condiţiile care vizează atingerea unei stări bune sau a potenţialului corpului de apă afectat. 3. Pentru construcţia de noi hidrocentrale, activitatea respectă următoarele criterii: 3.1. Înainte de construcţie, se efectuează o evaluare a impactului proiectului pentru a evalua toate efectele potenţiale ale acestuia asupra stării corpurilor de apă din cadrul aceluiaşi bazin hidrografic şi asupra habitatelor şi speciilor protejate care depind în mod direct de apă, luând în considerare în special coridoarele de migraţie, râurile cu curgere liberă sau ecosistemele a căror stare este apropiată de condiţiile neperturbate. Evaluarea se bazează pe date recente, cuprinzătoare şi exacte, inclusiv pe date de monitorizare privind elementele calitative biologice care sunt deosebit de sensibile la modificările hidromorfologice, precum şi privind starea preconizată a corpului de apă ca urmare a noilor activităţi, în comparaţie cu starea sa actuală. Aceasta analizează în special impactul acestui nou proiect cumulat cu impactul altor infrastructuri existente sau planificate din bazinul hidrografic. 3.2. Pe baza respectivei evaluări a impactului, s-a stabilit că instalaţia este concepută, prin proiectare şi amplasare şi prin măsuri de atenuare, astfel încât să respecte una dintre următoarele cerinţe: (a) instalaţia nu implică nicio deteriorare şi nu compromite obţinerea unei stări bune sau a unui potenţial bun al corpului de apă specific aferent; (b) în cazul în care instalaţia riscă să deterioreze sau să compromită atingerea unei stări bune/a unui potenţial bun a(l) corpului de apă specific aferent, o astfel de deteriorare nu este semnificativă şi este justificată de o analiză detaliată a costurilor şi beneficiilor, care demonstrează ambele elemente de mai jos: (i) motivele de interes public major sau faptul că beneficiile preconizate ale hidrocentralei planificate depăşesc costurile pentru mediu şi societate cauzate de deteriorarea stării apelor; (ii) faptul că motivele de interes public major sau beneficiile preconizate a fi generate de instalaţie nu pot fi obţinute, din motive de fezabilitate tehnică sau de costuri disproporţionate, prin mijloace alternative care ar conduce la un rezultat mai bun în ceea ce priveşte mediul (cum ar fi renovarea hidrocentralelor existente sau utilizarea tehnologiilor care nu perturbă continuitatea râurilor). 3.3. Au fost puse în aplicare toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic şi relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum şi asupra habitatelor şi a speciilor protejate care depind direct de apă. Măsurile de atenuare includ, după caz şi în funcţie de ecosistemele prezente în mod natural în corpurile de apă afectate: (a) măsuri de asigurare a migraţiei peştilor în aval şi în amonte (cum ar fi turbine care nu sunt dăunătoare pentru peşti, structuri de ghidare a peştilor, pasaje de ultimă generaţie şi pe deplin funcţionale pentru peşti, măsuri de oprire sau de reducere la minimum, pe durata migraţiei sau a depunerii icrelor, a funcţionării şi a deversărilor); (b) măsuri de asigurare a unui debit ecologic minim (inclusiv atenuarea variaţiilor rapide, pe termen scurt, ale debitului sau ale operaţiunilor cu debite pulsatorii) şi a unui debit minim al sedimentelor; (c) măsuri de protejare sau îmbunătăţire a habitatelor. Eficacitatea acestor măsuri este monitorizată în contextul autorizaţiei sau al permisului care stabileşte condiţiile care vizează atingerea unei stări bune sau a unui potenţial bun al corpului de apă afectat. 3.4. Instalaţia nu compromite în mod permanent obţinerea unei stări bune/a unui potenţial bun în niciunul dintre corpurile de apă din acelaşi district hidrografic. 3.5. Pe lângă măsurile de atenuare menţionate mai sus şi, după caz, sunt puse în aplicare măsuri compensatorii, pentru a se asigura faptul că proiectul nu măreşte fragmentarea corpurilor de apă din acelaşi district hidrografic. Acest lucru se realizează prin restabilirea continuităţii în cadrul aceluiaşi district hidrografic într-o măsură care compensează perturbarea continuităţii pe care centrala hidroelectrică planificată o poate provoca. Compensarea începe înainte de executarea proiectului	Legea apelor nr.272/2011
CC 4.10	Stocarea energiei electrice	În cazul sistemelor de stocare a energiei hidroelectrice prin pompare care sunt conectate la un corp de apă, activitatea îndeplineşte criteriile stabilite pentru utilizarea durabilă şi protecţia resurselor de apă şi a celor marine specificate în secţiunea anterioară 4.5 (Generarea de energie electrică din hidroenergie). În cazul sistemelor de stocare a energiei hidroelectrice prin pompare care nu sunt conectate la un corp de apă, activitatea îndeplineşte de asemenea criteriile generice pentru DNSH pentru utilizarea durabilă şi protecţia resurselor de apă, stabilite în capitolul IV din prezenta anexă	Legea apelor nr.272/2011
Furnizarea apei, lucrările de canalizare, activităţile de gestionare a deşeurilor
CC 5.3	5.3 Construirea, extinderea şi exploatarea sistemelor de colectare şi tratare a apelor reziduale	În cazul în care apele uzate sunt tratate la un nivel adecvat pentru reutilizare în irigarea în agricultură, au fost definite şi puse în aplicare acţiunile necesare de gestionare a riscurilor pentru a evita impactul negativ asupra mediului
CC 5.4	5.4 Reînnoirea colectării şi tratării apelor reziduale
CCA 5.13	Desalinizare	1. Activitatea nu împiedică obţinerea unei stări ecologice bune a apei, aşa cum prevede Legea apelor nr.272/2011 2. Se adoptă norme şi procese de fond, şi anume un plan de gestionare a utilizării şi protecţiei apei elaborat în consultare cu părţile interesate relevante Evaluarea impactului – Analiza costuri-beneficii comparativ cu alternativele: a) se efectuează o evaluare a impactului proiectului pentru a evalua toate impacturile sale potenţiale asupra stării corpurilor de apă din acelaşi bazin hidrografic şi asupra habitatelor şi speciilor protejate care depind direct de apă, luând în considerare în special coridoarele de migraţie, râurile cu curgere liberă sau ecosistemele apropiate de condiţii neperturbate; b) evaluarea se bazează pe date recente, cuprinzătoare şi exacte, inclusiv date de monitorizare a elementelor de calitate biologică care sunt sensibile în mod specific la modificările hidromorfologice şi a stării preconizate a corpului de apă ca urmare a noilor activităţi, în comparaţie cu cea actuală. Acesta evaluează, în special, impactul cumulat al noului proiect cu alte infrastructuri existente sau planificate în bazinul hidrografic; c) pe baza acestei evaluări a impactului, s-a stabilit că proiectul este conceput, prin proiectare şi amplasare şi prin măsuri de atenuare, astfel încât să respecte una dintre următoarele cerinţe: • proiectul nu implică nicio deteriorare şi nici nu compromite atingerea stării sau a potenţialului bun al corpului de apă specific la care se referă; • în cazul în care proiectul riscă să deterioreze sau să compromită atingerea unei stări bune/potenţialului corpului de apă specific la care se referă, o astfel de deteriorare nu este semnificativă şi este justificată de o evaluare cost-beneficiu detaliată care să demonstreze următoarele două elemente: (i) motivele imperative de interes public sau faptul că beneficiile preconizate ale proiectului de infrastructură de navigaţie planificat în ceea ce priveşte beneficiile pentru atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la schimbările climatice depăşesc costurile cauzate de deteriorarea stării apei care se acumulează pentru mediu şi societate; (ii) faptul că interesul public superior sau beneficiile preconizate de pe urma activităţii nu pot fi obţinute, din motive de fezabilitate tehnică sau de costuri disproporţionate, prin mijloace alternative care ar conduce la un rezultat de mediu mai bun (cum ar fi soluţii bazate pe natură, amplasare alternativă, reabilitarea/reabilitarea infrastructurilor existente sau utilizarea de tehnologii care nu perturbă continuitatea râului). 3. Pentru a limita anomaliile termice asociate evacuării căldurii reziduale, operatorul staţiilor de desalinizare controlează: temperatura maximă a corpului de apă marină receptoare după amestecare; diferenţa maximă de temperatură dintre apa sărată evacuată şi corpul de apă marină receptor. Controlul temperaturii este pus în aplicare în conformitate cu valorile-prag stabilite în dreptul Uniunii şi în legislaţia naţională
Transportul
CC 6.16	Infrastructură care permite transportul pe apă cu emisii scăzute de dioxid de carbon	Activitatea respectă toate criteriile pentru utilizarea durabilă şi protecţia resurselor de apă şi marine specificate în secţiunea 5.13 anterioară, cu excepţia alineatului 3, care este specific activităţii de desalinizare
CCM 6.20	Operaţiuni de handling la sol pentru transportul aerian	În ceea ce priveşte activităţile de degivrare, sunt în vigoare măsuri pentru a asigura controalele necesare la nivel aeroportuar, pentru a reduce impactul asupra mediului asupra cursurilor de apă, inclusiv prin utilizarea de substanţe chimice mai durabile din punct de vedere ecologic, recuperarea glicolului şi tratarea apelor de suprafaţă. Activitatea trebuie, de asemenea, să respecte criteriile generice pentru DNSH pentru utilizarea durabilă şi protecţia resurselor de apă, stabilite în capitolul IV din prezenta anexă
Activităţile de construcţie şi activităţi imobiliare
CC 7.1 CC 7.2	Construirea de clădiri noi Renovarea clădirilor existente	În cazul în care sunt instalate, cu excepţia instalaţiilor din clădirile rezidenţiale, consumul specificat de apă pentru următoarele dispozitive consumatoare de apă este atestat prin fişele tehnice ale produsului, printr-o certificare a clădirii sau printr-o etichetare a produsului deja existentă, în conformitate cu specificaţiile tehnice pentru aparatele consumatoare de apă⁹: _____________________ ⁹ Specificaţii tehnice pentru aparatele consumatoare de apă: 1. Debitul se înregistrează la presiunea standard de referinţă de 3 – 0/+ 0,2 bari sau de 0,1 – 0/+ 0,02 pentru produsele limitate la presiune joasă. 2. Debitul la presiunea inferioară de 1,5 – 0/+ 0,2 bari este ≥ 60% din debitul maxim disponibil. 3. Pentru duşurile cu robinet de amestec, temperatura de referinţă este de 38 ± 1 °C. 4. În cazul în care debitul trebuie să fie mai mic de 6 L/min, acesta respectă regula stabilită la punctul 2. 5. Pentru robinete, se urmează procedura descrisă în clauza 10.2.3 din standardul EN 200, cu următoarele excepţii: (a) pentru robinetele care nu sunt limitate doar la presiuni joase: se aplică o presiune de 3 – 0/+ 0,2 bari atât la alimentarea cu apă caldă, cât şi la cea cu apă rece, alternativ; (b) pentru robinetele care sunt limitate doar la presiuni joase: se aplică o presiune de 0,4 – 0/+ 0,02 bari atât la alimentarea cu apă caldă, cât şi la cea cu apă rece şi se deschide complet controlul debitului. • robinetele pentru lavoare şi robinetele de bucătărie au un debit maxim de apă de 6 litri/min.; • duşurile au un debit maxim de apă de 8 litri/min.; • WC-urile, inclusiv seturile WC, vasele şi rezervoarele cu mecanism de tras apa, au un debit total maxim al jetului de apă de 6 litri şi un debit mediu maxim al jetului de apă de 3,5 litri. • pisoarele de spălare au un volum maxim de spălare completă de 2 litri/vas/oră; • pisoarele cu sistem de tras apa au un debit total maxim al jetului de 1 litru. Activitatea 7.1 trebuie, de asemenea, să respecte criteriile generice pentru DNSH pentru utilizarea durabilă şi protecţia resurselor de apă, stabilite în capitolul IV din prezenta anexă, pentru a evita impactul şantierului de construcţii.
CC 7.1 CC 7.2		Apendicele E: Specificaţii tehnice pentru aparatele consumatoare de apă 1. Debitul se înregistrează la presiunea standard de referinţă de 3 – 0/+ 0,2 bari sau de 0,1 – 0/+ 0,02 pentru produsele limitate la presiune joasă. 2 Debitul la presiunea inferioară de 1,5 – 0/+ 0,2 bari este ≥ 60% din debitul maxim disponibil. 3. Pentru duşurile cu robinet de amestec, temperatura de referinţă este de 38 ± 1 °C. 4. În cazul în care debitul trebuie să fie mai mic de 6 l/min, acesta respectă regula stabilită la punctul 2. 5. Pentru robinete, se urmează procedura descrisă în clauza 10.2.3 din standardul EN 200, cu următoarele excepţii: (a) pentru robinetele care nu sunt limitate doar la presiuni joase: se aplică o presiune de 3 – 0/+ 0,2 bari atât la alimentarea cu apă caldă, cât şi la cea cu apă rece, alternativ; (b) pentru robinetele care sunt limitate doar la presiuni joase: se aplică o presiune de 0,4 – 0/+ 0,02 bari atât la alimentarea cu apă caldă, cât şi la cea cu apă rece şi se deschide complet controlul debitului
Activităţile specializate, ştiinţifice şi tehnice
CCA 9.2	Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea apropiate de piaţă	Se evaluează şi se abordează orice riscuri potenţiale la adresa stării bune sau a potenţialului ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv a apelor de suprafaţă şi subterane, sau a stării ecologice bune a apelor marine provenite de la tehnologia, produsul sau altă soluţie care a făcut obiectul cercetării
Gestionarea riscului de dezastre
CCA 14.1	Servicii de urgenţă	1. Operatorul acestei activităţi a elaborat şi a pus în aplicare un plan de atenuare a schimbărilor climatice şi de protecţie a mediului care: (a) identifică principalele efecte dăunătoare asupra mediului ale activelor şi operaţiunilor lor relevante pentru protecţia resurselor de apă, inclusiv impactul asupra resurselor de apă din zonele incluse în registrele zonelor protejate prevăzute la art.19¹ din Legea apelor nr.272/2011 sau în alte clasificări sau definiţii naţionale sau internaţionale echivalente, inclusiv impactul negativ asupra resurselor de apă al substanţelor nocive [cum ar fi substanţele perfluoroalchilate şi polifluoroalchilate (PFAS)] din spumele de stingere a incendiilor, din agenţii de stingere a incendiilor şi din agenţii de ignifugare; (b) defineşte măsurile necesare pentru a reduce la minimum efectele dăunătoare identificate ale activităţii asupra mediului, îndeplinind în acelaşi timp scopul principal al serviciului de urgenţă, integrând principiile aplicării specifice (în timp şi în zona tratată) şi livrării la nivelurile adecvate (preferând metodele fizice sau alte metode nechimice, dacă este posibil) în planificarea răspunsului în caz de urgenţă; (c) explică nivelul de îmbunătăţire care poate fi atins prin punerea în aplicare a măsurilor propuse şi include un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor respective; (d) monitorizează şi documentează punerea în aplicare a măsurilor identificate în conformitate cu calendarul şi nivelul îmbunătăţirilor realizate. 2. Planul de atenuare a schimbărilor climatice şi de protecţie a mediului: (a) se bazează pe cele mai bune dovezi ştiinţifice disponibile, care sunt făcute publice; (b) este elaborat în consultare cu părţile interesate relevante, inclusiv cu autorităţile de protecţie a mediului; (c) este actualizat în cazul în care caracteristicile şi derularea activităţii suferă schimbări semnificative, într-un mod care modifică natura sau amploarea impactului asupra climei şi a mediului
CCA 14.2	Infrastructura de prevenire a riscului de inundaţii şi de protecţie în caz de inundaţii	Activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune a apelor marine sau nu deteriorează apele marine care se află deja într-o stare ecologică bună, fiind luate măsuri adecvate pentru a preveni sau a atenua impactul în ceea ce priveşte descriptorii pentru determinarea unei stări ecologice bune(). Activitatea respectă legislaţia naţională sau standardele internaţionale care urmăresc obiective echivalente de stare bună a apelor şi potenţial ecologic bun, prin norme procedurale şi de fond echivalente, şi anume un plan de gestionare a utilizării şi protecţiei apelor elaborat în consultare cu părţile interesate relevante, care asigură că: 1) se evaluează impactul activităţilor asupra stării identificate sau a potenţialului ecologic al corpului sau corpurilor de apă potenţial afectate 2) se evită deteriorarea sau împiedicarea atingerii unei stări bune/a unui potenţial ecologic bun sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, 3) justificată de lipsa unor alternative mai bune din punct de vedere ecologic, care să nu fie disproporţionat de costisitoare/tehnic imposibil de realizat, şi se iau toate măsurile posibile pentru a atenua impactul negativ asupra stării corpului de apă Se efectuează o evaluare a impactului proiectului pentru a evalua toate efectele potenţiale ale acestuia asupra stării corpurilor de apă din cadrul aceluiaşi bazin hidrografic şi asupra habitatelor şi speciilor protejate care depind în mod direct de apă, luând în considerare în special coridoarele de migraţie, râurile cu curgere liberă sau ecosistemele a căror stare este apropiată de condiţiile neperturbate. Evaluarea se bazează pe date recente, cuprinzătoare şi exacte, inclusiv pe date de monitorizare privind elementele calitative biologice care sunt deosebit de sensibile la modificările hidromorfologice, precum şi privind starea preconizată a corpului de apă ca urmare a noilor activităţi, în comparaţie cu starea sa actuală. Analiza ţine seama, în special, de impactul proiectului, cumulat cu impactul altor infrastructuri existente sau planificate din bazinul hidrografic. Pe baza respectivei evaluări a impactului, s-a stabilit că proiectul este astfel conceput, din faza de proiectare şi prin amplasamentul său, precum şi prin măsurile de atenuare, încât să respecte una dintre următoarele cerinţe: (a) proiectul nu implică nicio deteriorare şi nu compromite atingerea unei stări bune sau a unui potenţial ecologic bun al corpului de apă specific la care se referă; (b) în cazul în care proiectul riscă să deterioreze starea bună/potenţialul bun a(l) corpului de apă specific la care se referă sau să compromită atingerea de către acesta a unei stări bune/unui potenţial bun, o astfel de deteriorare nu este semnificativă şi este justificată de o analiză detaliată costuri-beneficii, care să demonstreze ambele elemente de mai jos: (i) motivele imperative de interes public major sau faptul că beneficiile preconizate pe care le poate aduce proiectul planificat de infrastructură de navigaţie în ceea ce priveşte atenuarea schimbărilor climatice/adaptarea la schimbările climatice depăşesc costurile pentru mediu şi societate cauzate de deteriorarea stării apelor; (ii) faptul că motivele imperative de interes public major sau beneficiile preconizate a fi generate de activitate nu pot fi obţinute, din motive de fezabilitate tehnică sau de costuri disproporţionate, prin mijloace alternative care ar conduce la un rezultat mai bun în ceea ce priveşte mediul (cum ar fi soluţiile bazate pe natură, o altă locaţie, reabilitarea/renovarea infrastructurii existente sau utilizarea tehnologiilor care nu perturbă continuitatea râurilor). • au fost puse în aplicare toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic şi relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum şi asupra habitatelor şi a speciilor protejate care depind direct de apă. • măsurile de atenuare includ, după caz şi în funcţie de ecosistemele prezente în mod natural în corpurile de apă afectate: • măsuri de asigurare a unor condiţii cât mai apropiate de continuitatea neperturbată (inclusiv măsuri de asigurare a continuităţii longitudinale şi laterale, a unui debit ecologic minim şi a unui debit minim al sedimentelor); • măsuri de protejare sau îmbunătăţire a condiţiilor morfologice şi a habitatelor speciilor acvatice; • măsuri de reducere a efectelor negative ale eutrofizării. Eficacitatea acestor măsuri este monitorizată în contextul autorizaţiei sau al permisului care stabileşte condiţiile necesare pentru atingerea unei stări bune sau a unui potenţial bun al corpului de apă afectat. Proiectul nu compromite în mod permanent obţinerea unei stări bune/a unui potenţial bun în niciunul dintre corpurile de apă din acelaşi district hidrografic. Pe lângă măsurile de atenuare menţionate mai sus şi, după caz, sunt puse în aplicare măsuri compensatorii, pentru a se asigura faptul că proiectul nu duce la deteriorarea globală a stării corpurilor de apă din acelaşi district hidrografic. Acest lucru se realizează prin restabilirea continuităţii (longitudinale sau laterale) în cadrul aceluiaşi district hidrografic într-o măsură care compensează perturbarea continuităţii pe care proiectul planificat de infrastructură de navigaţie o poate provoca. Compensarea începe înainte de executarea proiectului. () 1. Menţinerea diversităţii biologice (calitatea şi prezenţa habitatelor, distribuţia - abundenţa speciilor). 2) Monitorizarea introducerii speciilor neindigene prin activităţi umane 3) Respectarea limitelor biologice sigure pentru populaţiile tuturor peştilor şi crustaceelor exploatate comercial, cu o distribuţie a vârstei şi dimensiunii populaţiei care să reflecte un stoc sănătos. 4) Abundenţa şi diversitatea reţelelor trofice marine, capabile să asigure conservarea pe termen lung a speciilor. 5) Reducerea la minimum a eutrofizării induse de om pentru a combate efectele negative, cum ar fi pierderile de biodiversitate, degradarea ecosistemelor, înflorirea algelor dăunătoare şi deficitul de oxigen în apele de adâncime. (6) Integritatea fundului mării. 7) Evitarea modificării permanente a condiţiilor hidrografice. 8) Concentraţii de contaminanţi care nu dau naştere la efecte de poluare. (9) Nivelurile de contaminanţi din peşte şi alte fructe de mare destinate consumului uman (10) Proprietăţile şi cantităţile de deşeuri marine nu cauzează daune mediului costier şi marin. (11) Introducerea de energie, inclusiv zgomotul subacvatic, se face la niveluri care nu afectează negativ mediul marin	Legea apelor nr.272/2011
Economia circulară
CEY 2.4	Tratarea deşeurilor periculoase	Sunt utilizate tehnici relevante pentru protecţia resurselor de apă şi a celor marine, astfel cum se prevede în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor. Activitatea trebuie, de asemenea, să respecte criteriile generice pentru DNSH privind utilizarea durabilă şi protecţia resurselor de apă, stabilite în capitolul IV din prezenta anexă	Concluziile UE privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor
CEY 3.1	Construirea de clădiri noi	Cerinţa este aceeaşi ca şi codul pentru 7.1. Construirea de clădiri noi (constrângeri tehnice pentru aparatele de apă pentru raţionalizarea consumului de apă şi respectarea apendicelui B).
CEY 3.2	Renovarea clădirilor existente	Cerinţa este aceeaşi ca şi pentru codul 7.2. Renovarea clădirilor existente (constrângeri tehnice pentru aparatele de apă pentru raţionalizarea consumului de apă)
Prevenirea şi controlul poluării
PPC 1.1 PPC 1.2	Fabricarea ingredientelor farmaceutice active (IFA) şi a produselor farmaceutice de bază şi Fabricarea medicamentelor	1. Epurarea apelor uzate: Desfăşurarea proceselor de epurare a apelor uzate de către sau în numele unităţii de producţie nu conduce la nicio deteriorare a corpurilor de apă şi a resurselor marine. Activitatea implementează cele mai bune practici specificate în Cele mai bune practici de management de mediu pentru sectorul administraţiei publice al Centrului Comun de Cercetare. În cazul în care epurarea apelor uzate este efectuată de o staţie de epurare a apelor urbane uzate în numele unităţii de producţie, se asigură că: (a) încărcătura poluanţilor emişi de instalaţia de producţie nu are niciun efect negativ asupra procesului de epurare desfăşurat de staţia de epurare a apelor uzate urbane; (b) încărcătura poluantă şi caracteristicile poluanţilor nu prezintă niciun risc şi nu dăunează sănătăţii personalului care lucrează în staţiile de epurare a apelor uzate; (c) staţia de epurare a apelor urbane uzate este proiectată şi echipată în mod corespunzător pentru a reduce emisiile de substanţe poluante; (d) încărcătura totală a poluanţilor în cauză deversaţi în corpul de apă nu creşte în comparaţie cu situaţia în care emisiile instalaţiei în cauză au rămas conforme cu valorile limită de emisie stabilite pentru emisiile directe; (e) posibilitatea de utilizare a nămolului de epurare pentru (re)ciclarea nutrienţilor nu este afectată. Pentru instalaţiile în a căror autorizaţie de mediu au fost incluse limite suplimentare sau condiţii mai stricte privind poluanţii în comparaţie cu cerinţele legislaţiei menţionate mai sus, se aplică aceste condiţii mai stricte. 2. Protecţia solului şi a apelor subterane Se aplică măsuri adecvate pentru prevenirea emisiilor în sol şi se efectuează o supraveghere regulată pentru a se evita scurgerile, deversările, incidentele sau accidentele survenite în timpul utilizării echipamentelor şi în timpul depozitării. 3. Consumul de apă Operatorii evaluează amprenta de apă a proceselor de producţie de substanţe chimice în conformitate cu ISO 14046:2014 (38) şi se asigură că acestea nu contribuie la deficitul de apă. Pe baza acestei evaluări, operatorii furnizează o declaraţie conform căreia nu contribuie la deficitul de apă, care este verificată de o parte terţă independentă. 4. Activitatea trebuie, de asemenea, să respecte criteriile generice pentru DNSH privind utilizarea durabilă şi protecţia resurselor de apă, stabilite în capitolul IV din prezenta anexă	Legea apelor nr.272/2011 Hotărârea Guvernului nr.199/2014 cu privire la aprobarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014 – 2030) Legea nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare Hotărârea Guvernului nr.950/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale Hotărârea Guvernului nr.890/2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile Centrul Comun de Cercetare Cele mai bune practici de management de mediu pentru sectorul administraţiei publice, 019, versiunea din 27.6.2023. ISO 14046:2014 Managementul mediului – Amprenta de apă – Principii, cerinţe şi orientări, versiunea din 27.6.2023
PPC 2.2	Tratarea deşeurilor periculoase	Cerinţa este aceeaşi ca şi pentru CEY 2.4
PPC 2.3	Decontaminarea depozitelor de deşeuri neconforme din punct de vedere legal şi a gropilor de gunoi abandonate sau ilegale	Măsurile de reparare protejează resursele de apă şi marine şi aplică cele mai bune practici şi tehnologii industrial cu scopul de a: (a) reduce generarea de levigat din depozitul de deşeuri şi de a evita evacuarea sau infiltrarea levigatului în solul înconjurător şi orice potenţial pericol pentru apele subterane şi apele de suprafaţă; (b) colecta separat şi a trata corespunzător apele de şiroire şi levigatul înainte de evacuare; (c) urmări şi analiza ratele de generare a levigatului şi a concentraţiei şi compoziţiei levigatului în perioada de post tratare prin sisteme şi procese de control şi monitorizare adecvate; (d) colecta separat şi a trata adecvat solul poluat în interiorul şi în jurul depozitului de deşeuri pentru a bloca calea de la depozitul de deşeuri la corpurile de apă prin solul puternic impregnat. Activitatea trebuie să îndeplinească, de asemenea, criteriile generice pentru DNSH privind utilizarea durabilă şi protecţia resurselor de apă, stabilite în capitolul IV din prezenta anexă	Ghidul UNEP privind gestionarea siturilor contaminate şi standardele şi documentele de orientare pentru gestionarea depozitelor de deşeuri publicate de Asociaţia Internaţională a Deşeurilor Solide, inclusiv Orientările internaţionale pentru evaluarea depozitelor de deşeuri (2011) Foaia de parcurs pentru închiderea gropii de gunoi (2016) Orientările operaţionale privind depozitele de deşeuri (2014, 2019)

Capitolul V

CRITERIILE DNSH PENTRU OBIECTIVUL ECONOMIA CIRCULARĂ

1. DNSH pentru economia circulară nu se aplică pentru următoarele activităţi:

a) toate activităţile enumerate în cadrul obiectivului “economia circulară”;

b) toate activităţile enumerate în tabelul de mai jos:

CC 1.1

CC 3.7

CC 3.8

CC 3.9

CC 3.10

CC 3.11

CC 3.12

CC 3.13

CC 3.14

CC 3.15

CC 3.16

CC 3.17

CC 4.5

CC 4.6

CC 4.7

CC 4.8

CC 4.13

CC 4.14

CC 4.15

CC 4.18

CC 4.19

CC 4.20

CC 4.22

CC 4.23

CC 4.24

CC 4.29

CC 4.30

CC 4.31

CC 5.1

CC 5.2

CC 5.3

CC 5.4

CC 5.6

CC 5.7

CC 5.8

CC 5.9

CC 5.10

CC 5.11

CC 5.12

CCA 5.13

CC 7.3

CC 7.4

CC 7.5

CC 7.6

CC 7.7

CCA 8.3

CCA 8.4

CCA 9.1

CCM 9.3

CCA 9.3

CCA 10.1

CCA 10.2

CCA 12.1

CCA 13.1

CCA 13.2

CCA13.3

WTR 2.1

WTR 2.2

WTR 2.3

PPC 2.2

BIO 1.1

2. Toate celelalte activităţi trebuie să respecte criteriile DNSH corespunzătoare, care sunt fie specifice (DNSH “S”) unei activităţi, fie comune mai multor activităţi (DNSH “M”), aşa cum este descris mai jos:

Codul	Denumirea activităţii	Cerinţa DNSH	Actele normative sau standardele
Gestionarea pădurilor şi protecţia mediului
CC 1.2	Reabilitarea şi refacerea pădurilor, inclusiv reîmpădurirea şi regenerarea naturală a pădurilor după evenimente meteorologice extreme	Este puţin probabil ca schimbarea silvicolă indusă de activitate în zona vizată de activitate să conducă la o reducere semnificativă a aprovizionării durabile cu biomasă forestieră primară adecvată pentru fabricarea de produse pe bază de lemn cu potenţial de circularitate pe termen lung. Acest criteriu poate fi demonstrat prin analiza beneficiilor pentru climă menţionată la punctul (2)
CC 1.3	Gestionarea pădurilor
CC 1.4	Silvicultura în scop de conservare
CC 2.1	Refacerea zonelor umede	Extracţia turbei este redusă la minimum
Fabricarea
CC 3.1– CC 3.3 CC 3.5 CC 3.6 CCM 3.18–CCM 3.20	Fabricarea de tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile Fabricarea echipamentelor pentru producerea şi utilizarea hidrogenului Fabricarea de tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru transporturi Fabricarea de echipamente pentru eficienţa energetică a clădirilor Fabricarea altor tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon Fabricarea de componente auto şi de mobilitate Fabricarea de elemente constitutive de material rulant feroviar Fabricarea, instalarea şi întreţinerea echipamentelor electrice de înaltă, medie şi joasă tensiune pentru transportul şi distribuţia de energie electrică, care au ca rezultat sau permit o contribuţie substanţială la atenuarea schimbărilor climatice	Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos şi, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici: reutilizarea şi utilizarea materiilor prime secundare şi a componentelor reutilizate în produsele fabricate; o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea uşoară şi adaptabilitatea produselor fabricate; o gestionare a deşeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricaţie, informaţii despre substanţele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viaţă al produselor fabricate şi trasabilitatea acestor substanţe. (Acelaşi DNSH se aplică şi coduluiWTR 1.1)
CC 3.4	Fabricarea bateriilor	Pentru fabricarea de noi baterii, componente şi materiale, activitatea evaluează disponibilitatea şi, dacă este fezabil, adoptă tehnici care sprijină: (a) reutilizarea şi utilizarea materiilor prime secundare şi a componentelor reutilizate în produsele fabricate; (b) o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea uşoară şi adaptabilitatea produselor fabricate; (c) informaţii despre substanţele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viaţă al produselor fabricate şi trasabilitatea acestor substanţe. Procesele de reciclare îndeplinesc condiţiile prevăzute în Hotărârea de Guvern nr.586/2020, inclusiv utilizarea celor mai recente cele mai bune tehnici disponibile relevante, atingerea nivelurilor de eficienţă specificate pentru bateriile cu plumb acid, bateriile cu nichel-cadmiu şi pentru alte substanţe chimice utilizate în baterii. Aceste procese asigură reciclarea conţinutului de metal la cel mai înalt nivel posibil din punct de vedere tehnic, evitând în acelaşi timp costurile excesive. După caz, instalaţiile care desfăşoară procese de reciclare îndeplinesc cerinţele prevăzute în Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului	Hotărârea Guvernului nr.586/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea bateriilor şi acumulatorilor şi a deşeurilor de baterii şi acumulatori Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale
CCM 3.21	Fabricarea aeronavelor	Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos şi, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici: (a) reutilizarea şi utilizarea materiilor prime secundare şi a componentelor reutilizate în produsele fabricate; (b) o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea uşoară şi adaptabilitatea produselor fabricate; (c) o gestionare a deşeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricaţie; (d) informaţii despre substanţele cu risc înalt pentru sănătatea umană şi pentru mediu pe parcursul întregului ciclu de viaţă al produselor fabricate şi trasabilitatea acestor substanţe. Sunt instituite măsuri pentru gestionarea şi reciclarea deşeurilor la sfârşitul ciclului lor de viaţă, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea încheiate cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecţiile financiare sau în documentaţia oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură faptul că componentele şi materialele sunt separate şi tratate pentru a maximiza reciclarea şi reutilizarea în conformitate cu ierarhia deşeurilor, Legea privind deşeurile. Ar trebui luate în considerare soluţii pentru reutilizarea şi reciclarea bateriilor şi a electronicelor şi a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul şi gestionarea materialelor periculoase	Hotărârea Guvernului nr.744/2024 privind aprobarea Regulamentului privind poluanţii organici persistenţi (POPs) Legea nr.209/2016 privind deşeurile
Energia
CC 4.1 – CC 4.4	Generarea de energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică Producerea de energie electrică bazată pe concentrarea energiei solare (CSP) Producerea de energie electrică din energie eoliană Producerea de energie electrică pe baza tehnologiilor din domeniul energiei oceanice	Activitatea evaluează disponibilitatea şi, acolo unde este posibil, utilizează echipamente şi componente de înaltă durabilitate şi reciclabilitate şi care sunt uşor de demontat şi recondiţionat
CC 4.9 CC 4.12	Transportul şi distribuţia energiei electrice Stocarea energiei electrice Stocarea energiei termice Stocarea hidrogenului	Există un plan de gestionare a deşeurilor care asigură reutilizarea sau reciclarea maximă la sfârşitul ciclului de viaţă, în conformitate cu ierarhia deşeurilor, inclusiv prin implementarea iniţială sau ulterioară a acordurilor contractuale cu partenerii de gestionare a deşeurilor, atunci când se reflectă în proiecţiile financiare sau în documentaţia oficială a proiectului (CCA 4.9 şi 4.10). Există un plan de gestionare a deşeurilor care asigură reutilizarea, remanufacturarea sau reciclarea maximă la sfârşitul ciclului de viaţă, inclusiv prin implementarea iniţială sau ulterioară a acordurilor contractuale cu partenerii de gestionare a deşeurilor, reflectându-se în proiecţiile financiare sau în documentaţia oficială a proiectului (CCA 4.11 şi 4.12)
CC 4.16	Instalarea şi explorarea pompelor de căldură electrice	Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor şi a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate şi o capacitate mare de reciclare şi care sunt uşor de demontat şi recondiţionat şi, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente şi componente. Există un plan de gestionare a deşeurilor care asigură reutilizarea, refabricarea sau reciclarea maximă la sfârşitul ciclului de viaţă, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri din domeniul gestionării deşeurilor, prin reflectarea în proiecţii financiare sau prin documentaţia oficială a proiectului
CC 4.17	Cogenerare de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică din energie solară	La fel ca în cazurile 4.1– 4.4 Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor şi a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate şi o capacitate mare de reciclare şi care sunt uşor de demontat şi recondiţionat şi, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente şi componente
CC 4.21	Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din încălzire termică solară
CC 4.25	Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire utilizând căldura reziduală
CC 4.26	Etapele precomerciale ale tehnologiilor avansate pentru producerea de energie din procese nucleare cu un minimum de deşeuri generate de ciclul combustibilului	Nu exisă niciun proiect nuclear pe teritoriul Moldovei. Această activitate va fi actualizată după caz. Există un plan de gestionare atât a deşeurilor neradioactive, cât şi a celor radioactive care asigură reutilizarea sau reciclarea maximă a acestor deşeuri la sfârşitul ciclului de viaţă, în conformitate cu ierarhia deşeurilor, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri care se ocupă de gestionarea deşeurilor, prin reflectarea în proiecţii financiare sau prin documentaţia oficială a proiectului. Pe durata exploatării şi dezafectării, cantitatea de deşeuri radioactive este redusă la minimum, iar cantitatea de materiale exceptate de la control este maximizată în conformitate cu Directiva 2011/70/Euratom şi cu respectarea cerinţelor de protecţie împotriva radiaţiilor prevăzute în Directiva 2013/59/Euratom. Există o schemă de finanţare adecvată pentru toate activităţile de dezafectare şi pentru gestionarea combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive, cu respectarea Directivei 2011/70/Euratom şi a Recomandării 2006/851/Euratom. Se finalizează o evaluare a impactului asupra mediului
CC 4.27	Construirea şi operarea în condiţii de siguranţă a noilor centrale nucleare, pentru producerea de energie electrică sau termică, inclusiv pentru producţia de hidrogen, utilizând cele mai bune tehnologii disponibile
CC 4.28	Producerea de energie electrică din energie nucleară în instalaţiile existente
Furnizarea apei, lucrările de canalizare, activităţile de gestionare a deşeurilor
CC 5.5	Colectarea şi transportul deşeurilor nepericuloase în fracţiuni separate la sursă	Fracţiunile de deşeuri colectate separat nu sunt amestecate în instalaţiile de depozitare şi transfer de deşeuri cu alte deşeuri sau materiale cu proprietăţi diferite
Transportul
CC 6.1	Transport feroviar interurban de călători	Sunt instituite măsuri de gestionare a deşeurilor, în conformitate cu ierarhia deşeurilor, în special în timpul întreţinerii
CC 6.2	Transport feroviar de marfă
CC 6.3	Transport urban şi interurban, transport rutier de transport rutier de persoane prin servicii regulate	Sunt instituite măsuri de gestionare a deşeurilor, în conformitate cu ierarhia deşeurilor, atât în faza de utilizare (întreţinere), cât şi la sfârşitul ciclului de viaţă al parcului de vehicule, inclusiv prin reutilizarea şi reciclarea bateriilor şi a produselor electronice (în special a materiilor prime critice din componenţa acestora)	.
CC 6.4	Exploatarea dispozitivelor de mobilitate personală, ciclologistica		.
CC 6.5	Transport cu motociclete, autoturisme şi vehicule utilitare uşoare	Vehiculele din categoriile M1 şi N1 îndeplinesc ambele criterii de mai jos, şi anume sunt: (a) reutilizabile sau reciclabile în proporţie de minim 85% din greutate; (b) reutilizabile sau recuperabile în proporţie de minim 95% din greutate. Sunt instituite măsuri de gestionare a deşeurilor atât în faza de utilizare (întreţinere), cât şi la sfârşitul ciclului de viaţă al parcului de vehicule, inclusiv prin reutilizarea şi reciclarea bateriilor şi a produselor electronice (în special a materiilor prime critice din componenţa acestora), în conformitate cu ierarhia deşeurilor
CC 6.6	Serviciile de transport rutier de marfă	Vehiculele din categoriile N1, N2 şi N3 îndeplinesc ambele criterii de mai jos, şi anume sunt: (a) reutilizabile sau reciclabile în proporţie de minim 85% din greutate; (b) reutilizabile sau recuperabile în proporţie de minim 95% din greutate. Sunt instituite măsuri de gestionare a deşeurilor atât în faza de utilizare (întreţinere), cât şi la sfârşitul ciclului de viaţă al parcului de vehicule, inclusiv prin reutilizarea şi reciclarea bateriilor şi a produselor electronice (în special a materiilor prime critice din componenţa acestora), în conformitate cu ierarhia deşeurilor
CC 6.7	Transportul de călători pe căile navigabile interioare Transportul de marfă pe căile navigabile interioare	Sunt instituite măsuri pentru gestionarea şi reciclarea deşeurilor la sfârşitul ciclului de viaţă, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea încheiate cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecţiile financiare sau în documentaţia oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură faptul că componentele şi materialele sunt separate şi tratate pentru a maximiza reciclarea şi reutilizarea în conformitate cu ierarhia deşeurilor, cu principiile UE de reglementare a deşeurilor şi cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea şi reciclarea bateriilor şi a produselor electronice şi a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul şi gestionarea materialelor periculoase. Sunt instituite măsuri de prevenire a generării de deşeuri în faza de utilizare (întreţinere, exploatare a serviciilor de transport în ceea ce priveşte deşeurile de catering) şi de gestionare a deşeurilor rămase în conformitate cu ierarhia deşeurilor	Hotărârea Guvernului nr.744/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind poluanţii organici persistenţi (POPs) Legea nr.209/2016 privind deşeurile
CC 6.8	Transportul de marfă pe căile navigabile interioare	Sunt instituite măsuri pentru gestionarea şi reciclarea deşeurilor la sfârşitul ciclului de viaţă, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea încheiate cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecţiile financiare sau în documentaţia oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură faptul că componentele şi materialele sunt separate şi tratate pentru a maximiza reciclarea şi reutilizarea în conformitate cu ierarhia deşeurilor, cu principiile UE de reglementare a deşeurilor şi cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea şi reciclarea bateriilor şi a produselor electronice şi a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul şi gestionarea materialelor periculoase	Regulamentul privind poluanţii organici persistenţi (POPs), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.744/2024 Legea nr.209/2016 privind deşeurile
CC 6.9	Modernizarea transportului de călători şi de marfă pe căile navigabile interioare	Sunt instituite măsuri pentru gestionarea şi reciclarea deşeurilor la sfârşitul ciclului de viaţă, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea încheiate cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecţiile financiare sau în documentaţia oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură faptul că componentele şi materialele sunt separate şi tratate pentru a maximiza reciclarea şi reutilizarea în conformitate cu ierarhia deşeurilor, cu principiile UE de reglementare a deşeurilor şi cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea şi reciclarea bateriilor şi a produselor electronice şi a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul şi gestionarea materialelor periculoase	Regulamentul privind poluanţii organici persistenţi (POPs), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.744/2024 Legea nr.209/2016 privind deşeurile
CC 6.10	Transportul maritim şi costier de marfă, nave pentru operaţiuni portuare şi activităţi auxiliare	Sunt în vigoare măsuri de gestionare a deşeurilor, atât în faza de utilizare, cât şi în sfârşitul duratei de viaţă a navei, în conformitate cu ierarhia deşeurilor. Pentru navele care funcţionează cu baterii, aceste măsuri includ reutilizarea şi reciclarea bateriilor şi a electronicelor, inclusiv a materiilor prime critice din acestea. Pentru navele existente cu un tonaj brut de peste 500 de tone şi cele nou-construite care le înlocuiesc, activitatea respectă cerinţele naţionale care vor transpune Regulamentului (UE) nr.1257/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului. Navele dezmembrate sunt reciclate în instalaţii incluse pe lista europeană a instalaţiilor de reciclare a navelor, astfel cum se prevede în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/2323 a Comisiei. Activitatea este conformă cu actul normativ care va transpune Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte protecţia mediului marin împotriva efectelor negative ale deversărilor de deşeuri provenite de la nave. Nava este exploatată în conformitate cu anexa V la Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave din 2 noiembrie 1973 (Convenţia MARPOL a OMI). În plus, pentru 6.11 trebuie să existe măsuri pentru a preveni generarea de deşeuri în faza de utilizare (întreţinere, exploatarea serviciilor de transport în ceea ce priveşte deşeurile de catering) şi pentru a gestiona orice deşeuri rămase în conformitate cu ierarhia deşeurilor	Anexa V la Convenţia MARPOL a OMI
CC 6.11	Transport maritim şi costier de pasageri pe apă
CC 6.12	Modernizarea transportului maritim şi costier de mărfuri şi de călători pe apă
CC 6.14	6.14. Infrastructura pentru transportul feroviar	Operatorii limitează generarea de deşeuri în cadrul proceselor legate de construcţii şi demolări şi iau în considerare cele mai bune tehnici disponibile. Cel puţin 70% (în greutate) din deşeurile nepericuloase provenite din construcţii şi demolări (cu excepţia materialelor geologice naturale menţionate la categoria 17 05 04 din Lista deşeurilor stabilită prin Hotărârea Guvernului nr.99/2018) şi generate pe şantierul de construcţii sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operaţiuni de rambleiaj care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deşeurilor şi cu Protocolul UE de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări . Operatorii utilizează demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea şi manipularea în condiţii de siguranţă a substanţelor periculoase şi pentru a facilita reutilizarea şi reciclarea de înaltă calitate. Pentru fabricarea elementelor constitutive, activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos şi, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici: (a) reutilizarea şi utilizarea materiilor prime secundare şi a componentelor reutilizate în produsele fabricate; (b) o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea uşoară şi adaptabilitatea produselor fabricate; (c) o gestionare a deşeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării în procesul de fabricaţie; (d) informaţii despre substanţele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viaţă al produselor fabricate şi trasabilitatea acestor substanţe	Hotărârea Guvernului nr.99/2018 pentru aprobarea Listei deşeurilor Protocolul UE privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări, septembrie 2016
Activităţi de construcţii şi imobiliare
CC 6.13 – CC 6.17 CC 7.1 CC 7.2	Infrastructură pentru mobilitatea personală, ciclologistica Infrastructura pentru transportul feroviar Infrastructura care permite transportul rutier şi transportul public cu emisii scăzute de dioxid de carbon Infrastructură care permite transportul pe apă cu emisii scăzute de dioxid de carbon Infrastructura aeroportuară cu emisii reduse de dioxid de carbon Construcţia de clădiri noi Renovarea clădirilor existente	Cel puţin 70% (în greutate) din deşeurile nepericuloase provenite din construcţii şi demolări (cu excepţia materialelor geologice naturale menţionate la categoria 17 05 04 din Lista deşeurilor stabilită prin Hotărârea Guvernului nr.99/2018) şi generate pe şantierul de construcţii sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operaţiuni de rambleiaj care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deşeurilor şi cu Protocolul UE de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări. Operatorii limitează generarea de deşeuri în cadrul proceselor legate de construcţii şi demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile şi utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea şi manipularea în condiţii de siguranţă a substanţelor periculoase. De asemenea, aceştia facilitează reutilizarea şi reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deşeurile din construcţii şi demolări. Proiectele şi tehnicile de construcţie ale clădirilor sprijină circularitatea şi, în special, demonstrează, cu referire la ISO 20887 sau la alte standarde de evaluare a dezasamblării sau adaptabilităţii clădirilor, modul în care acestea sunt proiectate pentru a fi mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, adaptabile, flexibile şi demontabile pentru a permite reutilizarea şi reciclarea	Hotărârea Guvernului nr.99/2018 pentru aprobarea Listei deşeurilor Versiunea Protocolului UE privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări din 4.6.2021: Pentru clădiri: ISO 20887 Sustenabilitate în clădiri şi lucrări de inginerie civilă – Proiectare pentru dezasamblare şi adaptabilitate – Principii, cerinţe şi orientare, (versiune din 4.6.2021)
CCM 6.18	Închirierea de aeronave	Sunt instituite măsuri de prevenire a generării de deşeuri în faza de utilizare (întreţinere) şi de gestionare a deşeurilor rămase în conformitate cu ierarhia deşeurilor. Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos şi, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici: (a) reutilizarea şi utilizarea materiilor prime secundare şi a componentelor reutilizate în produsele fabricate; (b) o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea uşoară şi adaptabilitatea produselor fabricate; (c) o gestionare a deşeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricaţie; (d) informaţii despre substanţele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viaţă al produselor fabricate şi trasabilitatea acestor substanţe. Sunt instituite măsuri pentru gestionarea şi reciclarea deşeurilor la sfârşitul ciclului de viaţă, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea încheiate cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecţiile financiare sau în documentaţia oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură faptul că componentele şi materialele sunt separate şi tratate pentru a maximiza reciclarea şi reutilizarea în conformitate cu ierarhia deşeurilor, cu principiile UE de reglementare a deşeurilor şi cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea şi reciclarea bateriilor şi a produselor electronice şi a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul şi gestionarea materialelor periculoase
CCM 6.19 CCM 6.20	Transportul aerian de pasageri şi de mărfuri Operaţiuni de handling la sol pentru transportul aerian	Sunt instituite măsuri de prevenire a generării de deşeuri în faza de utilizare (întreţinere, exploatare a serviciilor de transport în ceea ce priveşte deşeurile de catering) şi de gestionare a deşeurilor rămase în conformitate cu ierarhia deşeurilor. Sunt instituite măsuri pentru gestionarea şi reciclarea deşeurilor la sfârşitul ciclului de viaţă, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea încheiate cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecţiile financiare sau în documentaţia oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură faptul că componentele şi materialele sunt separate şi tratate pentru a maximiza reciclarea şi reutilizarea în conformitate cu ierarhia deşeurilor, cu principiile UE de reglementare a deşeurilor şi cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea şi reciclarea bateriilor şi a produselor electronice şi a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul şi gestionarea materialelor periculoase	.
Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor
CC 8.1	Prelucrările de date, administrarea paginilor web şi activităţile asociate	Există un plan de gestionare a deşeurilor care asigură reciclarea maximă la sfârşitul ciclului de viaţă a echipamentelor electrice şi electronice, inclusiv prin acorduri contractuale cu partenerii care participă la procesul de reciclare, prin reflectarea în proiecţiile financiare sau prin documentaţia oficială a proiectului. La sfârşitul ciclului lor de viaţă, echipamentele sunt supuse unor operaţiuni de pregătire pentru reutilizare, recuperare sau reciclare ori unei tratări corespunzătoare, care include îndepărtarea tuturor lichidelor şi o tratare selectivă în conformitate cu Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018	Hotărârea Guvernului nr.643/2025 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice Hotărârea Guvernului nr.212/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice
CC 8.2	Soluţii bazate pe date pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră	Echipamentele utilizate nu conţin substanţele restricţionate enumerate în Reglementarea tehnică privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.643/2025 ş, cu excepţia cazului în care valorile concentraţiei în greutate în materiale omogene nu depăşesc valorile enumerate în anexa respectivă. Există un plan de gestionare a deşeurilor care asigură reciclarea maximă la sfârşitul ciclului de viaţă a echipamentelor electrice şi electronice, inclusiv prin acorduri contractuale cu partenerii care participă la procesul de reciclare, prin reflectarea în proiecţiile financiare sau prin documentaţia oficială a proiectului. La sfârşitul ciclului lor de viaţă, echipamentele sunt supuse unor operaţiuni de pregătire pentru reutilizare, recuperare sau reciclare ori unei tratări corespunzătoare, care include îndepărtarea tuturor lichidelor şi o tratare selectivă în conformitate cu Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018	Hotărârea Guvernului nr.643/2025 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice Hotărârea Guvernului nr.212/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice
Activităţile specializate, ştiinţifice şi tehnice
CCM 9.1 CCA 9.2 CCM 9.2	Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea apropiate de piaţă Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea pentru captarea directă din aer a CO₂	Orice riscuri potenţiale pentru obiectivele economiei circulare pe care le pot prezenta tehnologia, produsul sau altă soluţie care a făcut obiectul cercetării sunt evaluate şi abordate luând în considerare tipurile de daune potenţiale semnificative
Gestionarea riscului de dezastre
CCA 14.1	Servicii de urgenţă	1. Operatorul acestei activităţi a elaborat şi implementat un plan de atenuare a schimbărilor climatice şi de protecţie a mediului care: a) identifică principalele efecte dăunătoare asupra climei ale activelor şi operaţiunilor sale relevante pentru tranziţia către o economie circulară, inclusiv impactul asupra deşeurilor, astfel cum este definit în HG nr.99/2018 pentru aprobarea Listei deşeurilor. generarea, gestionarea, tratarea, inclusiv impactul negativ al utilizării sporite sau frecvente a produselor nereciclabile de unică folosinţă şi al gestionării necorespunzătoare a deşeurilor (atât periculoase, cât şi nepericuloase) şi al depozitării şi eliminării agenţilor chimici - cum ar fi cei din spumele de stingere a incendiilor, agenţii de stingere a incendiilor, agenţii de ignifugare şi deşeuri medicale; b) defineşte măsurile necesare pentru a minimiza impactul nociv identificat al activităţii asupra mediului, atingând în acelaşi timp scopul principal al serviciului de urgenţă, în conformitate cu Legea nr.209/2016 privind deşeurile, inclusiv măsuri de reducere la minimum a distrugerii stocurilor de bunuri neutilizate şi bune practici industriale pentru îndepărtarea infrastructurii temporare, aşa cum sunt definite în Protocolul UE privind deşeurile din construcţii şi demolări; c) explică nivelul de îmbunătăţire care poate fi atins prin punerea în aplicare a măsurilor propuse şi include un calendar pe punerea în aplicare a măsurilor respective; d) monitorizează şi documentează punerea în aplicare a măsurilor identificate în conformitate cu calendarul şi nivelul îmbunătăţirilor realizate. 2. Planul de atenuare a schimbărilor climatice şi de protecţie a mediului: se bazează pe cele mai bune dovezi ştiinţifice disponibile, care sunt făcute publice; este elaborat în consultare cu părţile interesate relevante, inclusiv cu autorităţile de protecţie a mediului; este actualizat în cazul în care caracteristicile şi derularea activităţii suferă schimbări semnificative, într-un mod care modifică natura sau amploarea impactului asupra climei şi a mediului	Hotărârea Guvernului nr.99/2018 pentru aprobarea Listei deşeurilor Legea nr.209/2016 privind deşeurile În ceea ce priveşte deşeurile medicale, a se vedea Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, Managementul deşeurilor medicale, 2011 Protocolul şi orientările UE privind deşeurile din construcţii şi demolări, piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri
CCA 14.2	Infrastructura de prevenire a riscului de inundaţii şi de protecţie în caz de inundaţii	Operatorii limitează generarea de deşeuri în cadrul proceselor legate de construcţii şi demolări şi iau în considerare cele mai bune tehnici disponibile. Cel puţin 70% (în greutate) din deşeurile nepericuloase provenite din construcţii şi demolări (cu excepţia materialelor geologice naturale menţionate la categoria 17 05 04 din Lista deşeurilor stabilită prin Hotărârea Guvernului nr.99/2018) şi generate pe şantierul de construcţii sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operaţiuni de rambleiaj care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deşeurilor şi cu Protocolul UE de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări. Operatorii utilizează demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea şi manipularea în condiţii de siguranţă a substanţelor periculoase şi pentru a facilita reutilizarea şi reciclarea de înaltă calitate	Hotărârea Guvernului nr.99/2018 pentru aprobarea Listei deşeurilor Protocolul şi orientările UE privind deşeurile din construcţii şi demolări, piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri
Resursele de apă
WTR 1.1	Fabricarea şi instalarea tehnologiilor de control al scurgerilor care permit reducerea şi prevenirea scurgerilor în sistemele de alimentare cu apă şi furnizarea de servicii conexe acestor tehnologii	Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos şi, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici: a) reutilizarea şi utilizarea materiilor prime secundare şi a componentelor reutilizate în produsele fabricate; b) proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea uşoară şi adaptabilitatea produselor fabricate; c) gestionare a deşeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricaţie; d) informaţii despre substanţele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viaţă al produselor fabricate şi trasabilitatea acestor substanţe. (Aceste cerinţe DNSH sunt aceleaşi ca şi pentru activităţile de producţie 3.1-3.6 şi 3.18-3.20.)
WTR 3.1	Soluţii bazate pe natură pentru prevenirea şi protecţia împotriva riscului de inundaţii şi a riscului de secetă	Cerinţele sunt aceleaşi ca şi cele pentru activitatea CC 14.2 de mai sus
WTR 4.1	Furnizarea de soluţii IT/de tehnologie operaţională (OT) bazate pe date în scopul reducerii scurgerilor	Sunt în vigoare măsuri de gestionare şi reciclare a deşeurilor la sfârşitul ciclului de viaţă, inclusiv prin acorduri contractuale de dezafectare cu furnizorii de servicii de reciclare, reflectarea în proiecţiile financiare sau documentaţia oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură separarea şi tratarea componentelor şi materialelor pentru a maximiza reciclarea şi reutilizarea în conformitate cu ierarhia deşeurilor, Legea privind deşeurile şi reglementările aplicabile. Ar trebui luate în considerare soluţii pentru reutilizarea şi reciclarea bateriilor şi a electronicelor şi a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul şi gestionarea materialelor periculoase. Pregătirea pentru operaţiuni de reutilizare, valorificare sau reciclare sau tratarea corespunzătoare, inclusiv îndepărtarea tuturor fluidelor şi un tratament selectiv se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018	Hotărârea Guvernului nr.212/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice
Prevenirea şi controlul poluării
PPC 1.1	Fabricarea ingredientelor farmaceutice active (IFA) şi a produselor farmaceutice de bază şi	Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos şi, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici: reutilizarea şi utilizarea materiilor prime secundare şi a componentelor reutilizate în produsele fabricate; o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, un potenţial de reciclare ridicat, dezasamblarea uşoară şi adaptabilitatea produselor fabricate; o gestionare a deşeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricaţie; informaţiile privind ingredientele produselor de-a lungul lanţului de aprovizionare
PPC 1.2	Fabricarea de medicamente
PPC 2.1	Colectarea şi transportul deşeurilor periculoase	Deşeurile colectate separat nu sunt amestecate în instalaţiile de depozitare şi transfer ale deşeurilor cu alte deşeuri sau materiale cu proprietăţi diferite. “Deşeurile reciclabile” nu sunt eliminate, incinerate sau coincinerate. *“Reciclare” înseamnă orice operaţiune de valorificare prin care deşeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanţe pentru a-şi îndeplini funcţia lor iniţială sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include recuperarea energiei şi reprocesarea în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operaţiunile de rambleiere
PPC 2.3	Decontaminarea depozitelor de deşeuri neconforme din punct de vedere legal şi a gropilor de gunoi abandonate sau ilegale	În cazul în care proiectul de decontaminare prevede excavarea şi eliminarea depozitului de deşeuri sau a gropii de gunoi existente, deşeurile excavate sunt gestionate în conformitate cu principiul ierarhiei deşeurilor, acordând prioritate reciclării în detrimentul altor tipuri de valorificare materială, incinerării şi eliminării, în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi nu creşte riscurile pentru mediu sau pentru sănătatea umană
PPC 2.4	Decontaminarea amplasamentelor şi a zonelor contaminate	Cel puţin 70% (în greutate) din deşeurile de materiale nepericuloase provenite din construcţii, demolări sau alte deşeuri (cu excepţia materialelor geologice naturale definite în categoria în categoria 17 05 04 din HG nr.99/2018 pentru aprobarea Listei deşeurilor") generate pe amplasamentul în curs de decontaminare sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operaţiuni de rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deşeurilor şi cu Protocolul UE pentru gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări, cu excepţia cazului în care planul de decontaminare aprobat oferă o justificare clară bazată pe motive tehnice sau de mediu, altele decât cele legate de costuri	Hotărârea Guvernului nr.99/2018 pentru aprobarea Listei deşeurilor Legea nr.209/2016 privind deşeurile Protocolul UE privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări, septembrie 2016
Protecţia/refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor
BIO 2.1		Unitatea de cazare: - separă la sursă hârtia, metalul, plasticul, sticla şi deşeurile biologice în cazul în care colectarea separată a acestor materiale este disponibilă în zonă (numai materialele pentru care există colectarea separată trebuie să fie separate la sursă de către unitate); - are un plan de prevenire a risipei de alimente cu un obiectiv cantitativ specific de reducere a risipei de alimente. “Deşeuri alimentare" înseamnă toate produsele alimentare (orice substanţă sau produs, prelucrat, parţial prelucrat sau neprelucrat, destinat să fie sau care se aşteaptă în mod rezonabil să fie ingerat de oameni. "Alimente" includ băutura, guma de mestecat şi orice substanţă, inclusiv apa, încorporată în mod intenţionat în alimente în timpul fabricării, preparării sau tratării sale) care a devenit deşeuri	Legea nr.209/2016 privind deşeurile

Capitolul VI

CRITERIILE DNSH PENTRU OBIECTIVUL DE PREVENIRE ŞI CONTROL AL POLUĂRII

1. Obiectivul DNSH pentru obiectivul de prevenire şi control al poluării nu se aplică pentru următoarele activităţi:

a. toate activităţile enumerate în cadrul obiectivului de prevenire şi control al poluării;

b. toate activităţile enumerate în tabelul de mai jos:

CC 4.1

CC 4.2

CC 4.3

CC 4.5

CC 4.10

CC 4.11

CC 4.17

CC 4.21

CC 5.1

CC 5.2

CC 5.5

CC 5.9

CC 5.11

CC 6.4

CC 7.4

CC 7.5

CC 7.6

CC 7.7

CC 8.1

CC 8.2

CCA 8.3

CCA 8.4

CCM 9.3

CCA 9.1

CCA 9.3

CCA 10.1

CCA 10.2

CCA 11.1

CCA 12.1

CCA 13.1

CCA 13.2

CCA 13.3

WTR 2.1

2. Următoarele activităţi trebuie doar să îndeplinească criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice:

Codurile activităţilor

Criterii generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice

CC 3.1
CC 3.2
CC 3.5
CC 3.6
CCM 3.20
CCM 6.20
WTR 1.1
CEY 5.5
CEY 5.6

Activitatea nu conduce la fabricarea, plasarea pe piaţă sau utilizarea:
(a) substanţelor de sine stătătoare, în amestecuri sau în articole, enumerate în Hotărârea Guvernului nr.744/2024 de aprobare a Regulamentului privind poluanţii organici persistenţi, cu excepţia substanţelor prezente ca urme de contaminanti neintenţionate;
(b) mercur şi compuşi ai mercurului, amestecurile acestora şi produsele cu adaos de mercur astfel cum sunt definite în Hotărârea Guvernului nr.144/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea ecologică a deşeurilor de mercur;
(c) substanţele, de sine stătătoare, în amestec sau în articole, enumerate în Legea nr.852/2002 privind aprobarea Regulamentului privind regimul comercial şi reglementarea utilizării hidrocarburilor halogenate care epuizează stratul de ozon;
(d) substanţe, de sine stătătoare, fie în amestecuri, fie în articole, enumerate în Hotărârea Guvernului nr.643/2025 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice

3. Toate celelalte activităţi trebuie să respecte criteriile DNSH corespunzătoare, care pot fi specifice unei activităţi (DNSH – Specific) sau comune mai multor activităţi (DNSH – Mutual)

Codul	Denumirea activităţii	Cerinţa DNSH	Actele normative sau standardele
Managementul pădurilor şi protecţia mediului
CC 1.1 CC 1.2 CC 1.3 CC 2.1	Împădurirea Reabilitarea şi refacerea pădurilor, inclusiv reîmpădurirea şi regenerarea naturală a pădurilor după un eveniment extrem Gestionarea pădurilor Refacerea zonelor umede	Utilizarea pesticidelor este redusă şi sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.42/2020 privind aprobarea Cerinţelor pentru utilizarea durabilă a produselor fitosanitare, cu excepţia ocaziilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru controlul focarelor de dăunători şi de boli. Activitatea reduce la minimum utilizarea îngrăşămintelor şi nu foloseşte gunoi de grajd. Activitatea respectă Legea nr.21/2025 privind punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante. Se iau măsuri bine documentate şi verificabile pentru a se evita utilizarea substanţelor active care sunt enumerate în Anexa "Substanţe enumerate în Convenţia de la Stockholm şi în Protocol, precum şi substanţe enumerate numai în Convenţie" la Hotărârea Guvernului nr.744/2024 de aprobare a Regulamentului privind poluanţii organici persistenţi, Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză aplicabilă anumitor substanţe chimice şi pesticide periculoase care fac obiectul comerţului internaţional, Convenţia de la Minamata privind mercurulul, Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, precum şi utilizarea substanţelor active care se încadrează la categoria Ia ("extrem de periculoase") sau Ib ("foarte periculoase") din clasificaţia recomandată de OMS a pesticidelor în funcţie de pericol. Activitatea respectă legislaţia naţională relevantă privind substanţele active. Se previne poluarea apei şi a solului şi se iau măsuri de curăţare în caz de poluare	Hotărârea Guvernului nr.42/2020 pentru aprobarea Cerinţelor privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar Legea nr.21/2025 privind punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante Hotărârea Guvernului nr.744/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind poluantii organici persistenti (POPs) Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză pentru anumite substanţe chimice şi pesticide periculoase care fac obiectul comerţului internaţional Convenţia de la Minamata privind mercurul Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcţie de pericol (versiunea 2019), (versiunea din 4.6.2021)
CC 1.4	Silvicultură de conservare	În cadrul activităţii nu se utilizează pesticide sau îngrăşăminte. Se iau măsuri bine documentate şi verificabile pentru a se evita utilizarea substanţelor active care sunt enumerate în Hotărârea Guvernului nr.744/2024 de aprobare a Regulamentului privind poluanţii organici persistenţi, Legea nr.389/2004 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţămînt prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerţului internaţional, Legea nr.51/2017 pentru ratificarea Convenţiei de la Minamata cu privire la mercur, Legea nr.852/2002 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la regimul comercial şi reglementarea utilizării hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, precum şi utilizarea substanţelor active care se încadrează la categoria Ia ("extrem de periculoase") sau Ib ("foarte periculoase") din clasificaţia recomandată de OMS a pesticidelor în funcţie de pericol. Activitatea respectă legislaţia naţională relevantă privind substanţele active. Activitatea respectă legislaţia naţională relevantă privind ingredientele active Se previne poluarea apei şi a solului şi se iau măsuri de curăţare în caz de poluare	Hotărârea Guvernului nr.744/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind poluanţii organici persistenţi (POPs) Legea nr.389/2004 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţămînt prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerţului internaţional Legea nr.51/2017 pentru ratificarea Convenţiei de la Minamata cu privire la mercur Legea nr.852/2002 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la regimul comercial şi reglementarea utilizării hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcţie de pericol (versiunea 2019), (versiunea din 4.6.2021)
Fabricarea
CC 3.3 MCC 3.18 CCM 3.19	Fabricarea de tehnologii cu emisii reduse de dioxid carbon pentru transporturi	După caz, vehiculele nu conţin plumb, mercur, crom hexavalent şi cadmiu. Activitatea trebuie, de asemenea, să respecte criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă
CC 3.4	Fabricarea bateriilor	Bateriile respectă normele de durabilitate aplicabile privind introducerea pe piaţă a bateriilor, inclusiv restricţiile privind utilizarea substanţelor periculoase în baterii în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.586/2020	Hotărârea Guvernului nr.586/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea bateriilor şi acumulatorilor şi deşeurilor de baterii şi acumulatori
CC 3.7	Fabricarea cimentului	Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor sau sunt mai mici decât emisiile asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea cimentului, varului şi oxidului de magneziu, sau sunt inferioare acestor niveluri. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate. Pentru fabricarea cimentului care utilizează deşeuri periculoase drept combustibili alternativi, sunt instituite măsuri pentru a asigura manipularea în condiţii de siguranţă a deşeurilor. Activitatea trebuie, de asemenea, să respecte criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă	Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) privind economia şi efectele cross-media (versiunea din 4.6.2021 Actele normative ale Ministerului Mediului cu privire la aprobarea concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) referitor la producerea cimentului, varului şi oxidului de magneziu
CC 3.8	Fabricarea aluminiului	Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate
CC 3.9	Fabricarea fierului şi oţelului	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor sau sunt mai mici decât emisiile asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru fier şi oţel. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate
CC 3.10	Fabricarea hidrogenului şi a combustibililor sintetici pe bază de hidrogen	Emisiile se încadrează sau sunt mai mici decât nivelurile de emisii asociate intervalelor celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv: (a) concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea de cloralcali şi concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale şi a gazelor reziduale din sectorul chimic; (b) concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru rafinarea petrolului mineral şi a gazului. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate.Activitatea trebuie, de asemenea, să respecte criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă	Actele normative ale Ministerului Mediului cu privire la aprobarea concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru rafinarea petrolului şi a gazului
CC 3.11	Fabricarea negrului de fum	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Emisiile se încadrează sau sunt mai mici decât nivelurile de emisie asociate intervalelor celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv: (a) documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – solide şi altele; (b) concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale şi a gazelor reziduale din sectorul chimic Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate	Document de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria Volumelor mari de substanţe chimice anorganice - solide şi altele, (versiunea din 4.6.2021).
CC 3.12	Fabricarea carbonatului de sodiu	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Emisiile se încadrează sau sunt mai mici decât nivelurile de emisie asociate intervalelor celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv: (a) documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru industria substanţelor chimice anorganice în volume mari – solide şi altele; (b) concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale şi a gazelor reziduale din sectorul chimic. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate	Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria substanţelor chimice anorganice de mare volum – solide şi altele (versiunea din 4.6.2021)
CC 3.13	Fabricarea clorului	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Emisiile se încadrează sau sunt mai mici decât nivelurile de emisie asociate intervalelor celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv: (a) concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea clor-alcali (b) concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale şi a gazelor reziduale din sectorul chimic. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate
CC 3.14	Fabricarea produselor chimice de bază	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Emisiile se încadrează sau sunt mai mici decât nivelurile de emisii asociate intervalelor celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv: (a) concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producţia de compuşi organici în cantităţi mari; (b) concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale şi a gazelor reziduale din sectorul chimic. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate	Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria substanţelor chimice anorganice de mare volum –solide şi altele (versiunea din 4.6.2021
CC 3.15	Fabricarea amoniacului anhidru	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Emisiile se încadrează sau sunt mai mici decât nivelurile de emisie asociate intervalelor celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv: (a) documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea substanţelor chimice anorganice în volume mari - amoniac, acizi şi îngrăşăminte; (b) concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor rezduale şi a gazelor reziduale din sectorul chimic. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate	Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru fabricarea substanţelor chimice anorganice de mare volum - amoniac, acizi şi îngrăşăminte (versiunea din 4.6.2021)
CC 3.16	Fabricarea acidului azotic	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Emisiile se încadrează sau sunt mai mici decât nivelurile de emisie asociate intervalelor celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv: (a) documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea substanţelor chimice anorganice în volume mari - amoniac, acizi şi îngrăşăminte; (b) concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale şi a gazelor reziduale din sectorul chimic. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate	Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru fabricarea substanţelor chimice anorganice de mare volum – amoniac, acizi şi îngrăşăminte (versiunea din 4.6.2021)
CC 3.17	Fabricarea materialelor plastice în forme primare	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Emisiile se încadrează sau sunt mai mici decât nivelurile de emisii asociate intervalelor celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv: (a) documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru producerea polimerilor; (b) concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale şi a gazelor reziduale din sectorul chimic. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentat.	Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producţia de polimeri (versiunea din 4.6.2021) .
MCC 3.21	Fabricarea aeronavelor	Activitatea îndeplineşte criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Aeronavele respectă ultima versiune a Codului aerian. Aeronavele menţionate la literele (b) şi (c) din criteriile de contribuţie substanţială la această activitate trebuie să respecte următoarele standarde: (a) amendamentul 13 din volumul I (zgomot), capitolul 14 din anexa nr.16 la Convenţia de la Chicago, în care suma diferenţelor la toate cele trei puncte de măsurare dintre nivelurile maxime de zgomot şi nivelurile maxime permise de zgomot specificate la 14.4.1.1, 14.4.1.2 şi 14.4.1.3 nu trebuie să fie mai mică de 22 EPNdB; (b) amendamentul 10 din volumul II (emisiile motoarelor), capitolele 2 şi 4, din anexa 16 la Convenţia de la Chicago	Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017 Anexa nr.16 la Convenţia de la Chicago
Energia
CC 4.4	Producerea de energie electrică pe baza tehnologiilor din domeniul energiei oceanice	Sunt instituite măsuri de reducere la minimum a toxicităţii vopselelor antivegetative şi a biocidelor	Hotărârea Guvernului nr.344/2020 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide
CC 4.6	Producerea de energie electrică din energie geotermală	Pentru exploatarea sistemelor de energie geotermală cu entalpie ridicată, sunt instituite sisteme adecvate de reducere a nivelului emisiilor, pentru a nu împiedica atingerea valorilor-limită ale calităţii aerului precum şi Legea nr.98/2022 privind calitatea aerului atmosferic şi Hotărârea Guvernului nr.63/2025 privind monitorizarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurător	Legea nr.98/2022 privind calitatea aerului atmosferic Hotărârea Guvernului nr.63/2025 privind monitorizarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurător
CC 4.7	Producerea de energie electrică din combustibili gazoşi şi lichizi nefosili din surse regenerabile	Emisiile se încadrează sau sunt mai mici decât nivelurile de emisii asociate intervalelor celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate. Pentru instalaţiile de ardere cu putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile de aplicare a concluziilor BAT pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile limită de emisii prevăzute în Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale	Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale Actele normative ale Ministerului Mediului cu privire la aprobarea concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari
CC 4.8	Producerea de energie electrică din bioenergie	Pentru instalaţiile care intră sub incidenţa Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale, emisiile se încadrează sau sunt mai mici decât nivelurile de emisii asociate intervalelor celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate. În cazul instalaţiilor de ardere cu putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile de aplicare a concluziilor privind BAT pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile sunt sub valorile limită de emisie prevăzute în Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale. Pentru instalaţiile situate în zone sau părţi din zone care nu respectă valorile-limită de calitate a aerului prevăzute în Legea nr.98/2022 privind calitatea aerului atmosferic (intrată în vigoare la 13 mai 2024), se pun în aplicare măsuri de reducere a nivelurilor de emisii, ţinând seama de rezultatele schimbului de informaţii () care sunt publicate de Comisie. ()Raportul final privind tehnologia, rezultat în urma schimbului de informaţii cu statele membre, industriile în cauză şi organizaţiile neguvernamentale, conţine informaţii tehnice privind cele mai bune tehnologii disponibile utilizate în instalaţiile de ardere de dimensiuni medii pentru a reduce impactul acestora asupra mediului, precum şi privind nivelurile de emisii care pot fi obţinute cu cele mai bune tehnologii disponibile şi emergente şi costurile aferente (versiunea din 4.6.2021: https://circabc.europa.eu/ui/group/06f33a94-9829-4eee-b187-21bb783a0fbf/library/9a99a632-9ba8-4cc0-9679-08d929afda59/details) Pentru digestia anaerobă a materialului organic, în cazul în care digestatul produs este utilizat ca îngrăşământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice alt tratament, acesta îndeplineşte cerinţele pentru materiale fertilizante prevăzute în Legea nr.21/2025. În cazul instalaţiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer şi apă se încadrează sau sunt mai mici decât nivelurile de emisii asociate cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deşeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate	Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale Legea nr.98/2022 privind calitatea aerului atmosferic Hotărârea Guvernului nr.63/2025 privind monitorizarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurător Actele normative ale Ministerului Mediului cu privire la aprobarea concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari Legea nr.21/2025 privind punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante Actele normative ale Ministerului Mediului cu privire la aprobarea concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor
CC 4.9	Transportul şi distribuţia energiei electrice	Linii de înaltă tensiune supraterane: (a) în ceea ce priveşte activităţile şantierelor de construcţii, activităţile respectă principiile Orientărilor generale în materie de protecţia mediului, sănătate şi siguranţă elaborate de Corporaţia Financiară Internaţională (CFI). (b) activităţile respectă normele şi reglementările aplicabile pentru limitarea impactului radiaţiilor electromagnetice asupra sănătăţii umane, inclusiv pentru activităţile desfăşurate în Uniune, recomandarea privind limitarea expunerii publicului la câmpuri electromagnetice (0 Hz până la 300 GHz), orientările din 1998 ale Comisiei internaţionale pentru protecţia împotriva radiaţiilor neionizante (ICNIRP). În cadrul activităţilor respective nu se utilizează bifenilii policloruraţi	Orientările privind mediul, sănătatea şi siguranţa (EHS) din 30 aprilie 2007 (versiunea din 4.6.2021) Recomandarea Consiliului din 12 iulie 1999 privind limitarea expunerii publicului larg la câmpuri electromagnetice (0 Hz până la 300 GHz) (1999/519/CE) (JO L 199, 30.7.1999, p. 59)
CC 4.12	Stocarea hidrogenului	În cazul depozitării de peste cinci tone, activitatea respectă Legea nr.108/2020	Legea nr.108/2020 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţe periculoase
CC 4.13	Fabricarea biogazului şi a biocombustibililor destinaţi utilizării în transporturi, precum şi a biolichidelor	Pentru fabricarea biogazului se aplică un înveliş etanş la gaz pe recipientul de depozitare a digestatului. În cazul instalaţiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer şi în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deşeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor, sau sunt sub aceste niveluri. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate. În cazul digestiei anaerobe a materiilor organice, atunci când digestatul produs este utilizat ca îngrăşământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice alt tratament, sunt îndeplinite cerinţele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 şi 5 în cazul digestatului sau în CMC 3 în cazul compostului, după caz, în conformitate cu normele naţionale privind îngrăşămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol	Legea nr.21/2025 privind punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante Actele normative ale Ministerului Mediului cu privire la aprobarea concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor
CC 4.14	Reţelele de transport şi distribuţie pentru gazele din surse regenerabile şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon	Ventilatoarele, compresoarele, pompele şi alte echipamente utilizate care intră sub incidenţa Legii nr.151/2014 respectă, după caz, cerinţele aferente celei mai înalte clase de eficienţă energetică, precum şi regulamentele de punere în aplicare adoptate în temeiul directivei respective, reprezentând totodată cea mai bună tehnologie disponibilă	Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic Hotărârea Guvernului nr.750/2016 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic
CC 4.15	Distribuţia centralizată de energie termică pentru încălzire/răcire	Ventilatoarele, compresoarele, pompele şi alte echipamente utilizate care intră sub incidenţa Legii nr.151/2014 respectă, după caz, cerinţele aferente celei mai înalte clase de eficienţă energetică şi, în caz contrar, respectă regulamentele de punere în aplicare adoptate în temeiul directivei respective, reprezentând totodată cea mai bună tehnologie disponibilă	Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic Hotărârea Guvernului nr.750/2016 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic
CC 4.16	Instalarea şi exploatarea pompelor de căldură electrice	Pentru pompele de căldură aer-aer cu o capacitate nominală mai mica sau egală cu 12 kW, nivelurile de putere acustică în interior şi exterior sunt sub pragul permis	Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic Hotărârea Guvernului nr.750/2016 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic
CC 4.18	Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică din energie geotermală	Pentru exploatarea sistemelor de energie geotermală cu entalpie ridicată, sunt sisteme adecvate de reducere a nivelurilor de emisii, pentru a nu împiedica atingerea valorilor limită de calitate a aerului prevăzute în Legea nr.98/2022 privind calitatea aerului atmosferic şi în Hotărârea Guvernului nr.63/2025 privind monitorizarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurător	Legea nr.98/2022 privind calitatea aerului atmosferic şi Hotărârea Guvernului nr.63/2025 privind monitorizarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurător
CC 4.19	Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică din combustibili gazoşi şi lichizi nefosili din surse regenerabile	Emisiile se încadrează sau sunt mai mici decât nivelurile de emisii asociate intervalelor celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalaţiile mari de ardere. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate. Pentru instalaţiile de ardere cu putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile de aplicare a concluziilor privind BAT pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile limită de emisie din Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale	Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale Actele normative ale Ministerului Mediului cu privire la aprobarea concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari
CC 4.20 CC 4.24	Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire şi de energie electrică din bioenergie Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din bioenergie	În cazul instalaţiilor care cad sub incidenţa Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale, emisiile se încadrează sau sunt mai mici decât nivelurile de emisie asociate intervalelor celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv concluziile celor mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari, asigurându-se în acelaşi timp că nu apar efecte intersectoriale semnificative. În cazul instalaţiilor de ardere cu putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor privind BAT pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile sunt sub valorile limită de emisie stabilite în Legea nr.227/2022. Pentru instalaţiile din zone sau părţi de zone care nu respectă valorile-limită de calitate a aerului prevăzute în Legea nr.98/2022 privind calitatea aerului atmosferic, se pun în aplicare măsuri de reducere a nivelurilor de emisii, ţinând seama de rezultatele schimbului de informaţii (*) care sunt publicate de Comisie. În cazul digestiei anaerobă a materiei organice, atunci când digestatul produs este utilizat ca îngrăşământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice alt tratament, acesta îndeplineşte cerinţele privind materialele fertilizante prevăzute în categoriile de materii componente (CMC) 4 şi 5 pentru digestat sau CMC 3 pentru compost, după caz, în conformitate cu normele naţionale privind îngrăşămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol. În cazul instalaţiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer şi apă se încadrează sau sunt mai mici decât nivelurile de emisii asociate cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deşeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate	Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale Legea nr.98/2022 privind calitatea aerului atmosferic Actele normative ale Ministerului Mediului cu privire la aprobarea concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor Actele normative ale Ministerului Mediului cu privire la aprobarea concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari
CC 4.22	Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din energie geotermală	Pentru exploatarea sistemelor de energie geotermală cu entalpie ridicată, sunt instituite sisteme adecvate de reducere a nivelurilor de emisii pentru a nu împiedica atingerea valorilor limită de calitate a aerului, precum şi Legea nr.98/2022 privind calitatea aerului atmosferic şi Hotărârea Guvernului nr.63/2025 privind monitorizarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurător	Legea nr.98/2022 privind calitatea aerului atmosferic Hotărârea Guvernului nr.63/2025 privind monitorizarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurător
CC 4.23	Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din combustibili gazoşi şi lichizi nefosili din surse regenerabile	Emisiile se încadrează sau sunt mai mici decât nivelurile de emisii asociate intervalelor celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalaţiile mari de ardere. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate. În cazul instalaţiilor de ardere cu putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile sunt sub valorile limită de emisie prevăzute în Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale	Actele normative ale Ministerului Mediului cu privire la aprobarea concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari
CC 4.25	Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire utilizând căldura reziduală	Pompele şi tipul de echipamente utilizate, care fac obiectul proiectării ecologice şi etichetării energetice, respectă, după caz, cerinţele de top ale etichetei energetice prevăzute în Legea nr.306/2023 şi sunt în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.750/2016 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic	Legea nr.306/2023 privind etichetarea produselor cu impact energetic Hotărârea Guvernului nr.1003/2014 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele de etichetare energetică a unor produse cu impact energetic Hotărârea Guvernului nr.750/2016 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic
CC 4.26	Etapele precomerciale ale tehnologiilor avansate pentru producerea de energie din procese nucleare cu un minimum de deşeuri generate de ciclul combustibilului	Nu există proiecte nucleare. Această activitate va fi actualizată după caz. Emisiile neradioactive se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate. În cazul centralelor nucleare cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193
CC 4.27	Construirea şi operarea în condiţii de siguranţă a noilor centrale nucleare, pentru producerea de energie electrică sau termică, inclusiv pentru producţia de hidrogen, utilizând cele mai bune tehnologii disponibile
CC 4.28	Producerea de energie electrică din energie nucleară în instalaţiile existente
CC 4.29	Producerea de energie electrică din combustibili gazoşi fosili	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Emisiile se încadrează sau sunt mai mici decât nivelurile de emisii asociate intervalelor celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate. În cazul instalaţiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile limită de emisie stabilite în Legea privind emisiile industriale	Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale Actele normative ale Ministerului Mediului cu privire la aprobarea concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari
CC 4.30	Cogenerarea de înaltă eficienţă a energiei termice pentru încălzire/răcire şi a energiei electrice pe bază de combustibili fosili gazoşi;
CC 4.31	Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din combustibili gazoşi fosili într-un sistem eficient de termoficare şi răcire centralizată
Alimentarea cu apă, canalizarea, gestionarea deşeurilor
CC 5.3	Construirea, extinderea şi exploatarea sistemelor de colectare şi tratare a apelor reziduale	Evacuările în apele receptoare îndeplinesc cerinţele impuse de dispoziţiile naţionale care stabilesc nivelurile maxime admise de poluanţi de la evacuări în apele receptoare. Au fost puse în aplicare măsuri adecvate pentru a evita şi a atenua revărsările excesive de ape pluviale din sistemul de colectare a apelor uzate, care pot include soluţii bazate pe natură, sisteme separate de colectare a apelor pluviale, rezervoare de retenţie şi tratarea primei spălări. Nămolul de epurare este utilizat în conformitate cu legislaţia naţională privind împrăştierea nămolului pe sol sau orice altă aplicare de nămol pe sol şi în sol	Orientările IPCC pentru inventarele naţionale de GES pentru tratarea apelor uzate (versiunea din 4.6.2021
CC 5.4	Reînnoirea colectării şi tratării apelor reziduale
CC 5.6	Digestia anaerobă a nămolurilor de epurare	Emisiile se încadrează sau sunt mai mici decât nivelurile de emisie asociate intervalelor celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deşeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate. În cazul în care digestatul rezultat este destinat utilizării ca îngrăşământ sau ameliorator de sol, conţinutul său de azot (cu un nivel de toleranţă ± 25%) este comunicat cumpărătorului sau entităţii responsabile cu preluarea digestatului	Legea nr.21/2025 privind punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante
CC 5.7	Digestia anaerobă a deşeurilor biologice	În cazul instalaţiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer şi în apă se încadrează sau sunt mai mici decât limita nivelurilor de emisii asociate cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deşeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate. Digestatul produs îndeplineşte cerinţele pentru materialele fertilizante prevăzute în Legea nr.21/2025privind punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante. Conţinutul de azot (cu un nivel de toleranţă ± 25%) al digestatului utilizat ca îngrăşământ sau ameliorator de sol este comunicat cumpărătorului sau entităţii responsabile cu preluarea digestatului	Legea nr.21/2025 privind punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante Actele normative ale Ministerului Mediului cu privire la aprobarea concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor
CC 5.8	Compostarea biodeşeurilor	În cazul instalaţiilor de compostare care tratează peste 75 de tone pe zi, emisiile în aer şi apă se încadrează sau sunt mai mici decât nivelurile de emisie asociate intervalelor celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea aerobă a deşeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor. Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate. Site-ul are dispune de sistem care împiedică levigatul să ajungă în apele subterane. Compostul produs îndeplineşte cerinţele pentru materialele fertilizante prevăzute în Legea nr.21/2025* privind punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante	Legea nr.21/2025 privind punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante Actele normative ale Ministerului Mediului cu privire la aprobarea concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor
CC 5.10	Captarea şi utilizarea gazelor de depozit	Închiderea permanentă şi decontaminarea, precum şi posttratarea vechilor depozite de deşeuri, în care este instalat sistemul de captare a gazelor de depozit, se efectuează în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.939/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind depozitele de deşeuri	Hotărârea Guvernului nr.939/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind depozitarea deşeurilor
CC 5.12	Stocarea geologică subterană permanentă a CO2	Această activitate nu este eligibilă în prezent. A se vedea activitatea 5.12 de la anexa nr.1
CCA 5.13	Desalinizare	Eliminarea saramurii se bazează pe un studiu de impact asupra mediului care include o evaluare specifică sitului a impactului eliminării saramurii în mare, luând în considerare următoarele elemente: descrierea şi înţelegerea condiţiilor locale de referinţă, cum ar fi calitatea apei de mare, topografia, caracteristicile hidrodinamice şi ecosistemele marine, pe baza unor măsurători şi studii pe teren; analiza impactului deversării saramurii, pe baza modelării dispersiei deversării saramurii şi a testelor de toxicitate de laborator, cu scopul de a defini condiţiile de deversare în condiţii de siguranţă, luând în considerare concentraţia de sare, alcalinitatea totală, temperatura şi metalele toxice. Nivelul de detaliere care trebuie asigurat în cadrul evaluării este stabilit în funcţie de dimensiunea, procesul şi ratele de recuperare ale instalaţiei de desalinizare, precum şi de amplasarea acesteia. Studiul de impact asupra mediului demonstrează că impactul deversării saramurii nu afectează integritatea ecosistemului. Pe baza studiului de impact asupra mediului, activitatea adoptă criterii de deversare a saramurii în condiţii de siguranţă, inclusiv obiective minime de diluare a saramurii specifice sitului, pe baza unei caracterizări adecvate a condiţiilor apei, a ecosistemelor, a speciilor şi a habitatelor locale, pentru a atenua posibilele efecte negative ale deversării saramurii
Transportul
CC 6.1	Transportul feroviar interurban de călători	Motoarele pentru propulsia locomotivelor pentru trenuri (RLL) şi motoarele pentru propulsia automotoarelor (RLR) respectă limitele de emisii stabilite în legislaţia naţională
CC 6.2	Transportul feroviar de marfă
CC 6.3	Transport urban şi suburban, transportul rutier de călători	Pentru vehiculele rutiere din categoria M, pneurile sunt conforme cerinţelor privind zgomotul exterior de rulare aferente celei mai înalte clasă care este utilizată şi cu coeficientul de rezistenţă la rulare (care influenţează eficienţa energetică a vehiculului) aferente celor două cele mai înalte clase care sunt utilizate, aşa cum este prevăzut în Hotărârea de Guvern nr.693/2024 pentru aprobarea Regulamentului tehnic privind etichetarea pneurilor şi aşa cum poate fi verificat din Registrul European al Produselor pentru Etichetare Energetică (EPREL). Dacă este cazul, vehiculele respectă cerinţele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro VI privind emisiile de la vehiculele grele, cerinţe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.595/2009*	Standardul Euro VI Hotărârea Guvernului nr.693/2024 pentru aprobarea Reglementării tehnice cu privire la etichetarea pneurilor
CC 6.5	Transportul cu motociclete, autoturisme şi vehicule utilitare uşoare	Vehiculele respectă cerinţele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro 6 pentru emisii generale de vehiculele uşoare (2), cerinţe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.715/2007*. Vehiculele respectă pragurile de emisie pentru vehiculele uşoare nepoluante în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.693/2024 pentru aprobarea Regulamentului tehnic privind etichetarea pneurilor. În cazul vehiculelor rutiere din categoriile M şi N, pneurile sunt conforme cu cerinţele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai înalte care este utilizată şi cu coeficientul de rezistenţă la rulare (care influenţează eficienţa energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai înalte clase care sunt utilizate, astfel cum se prevede în Hotărârea de Guvern nr.693/2024 pentru aprobarea Regulamentului tehnic privind etichetarea pneurilor şi aşa cum poate fi verificat din Registrul European al Produselor pentru Etichetare Energetică (EPREL)
CC 6.6	Servicii de transport rutier de marfă	În cazul vehiculelor rutiere din categoriile M şi N, pneurile sunt conforme cu cerinţele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai înalte care este utilizată şi cu coeficientul de rezistenţă la rulare (care influenţează eficienţa energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai înalte clase care sunt utilizate, astfel cum se prevede în Hotărârea de Guvern nr.693/2024 pentru aprobarea Regulamentului tehnic privind etichetarea pneurilor şi după cum poate fi verificat din Registrul European al Produselor pentru Etichetarea Energetică (EPREL). După caz*, vehiculele trebuie să respecte cerinţele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro VI pentru emisiile generate de vehiculele grele (2) stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.595/2009	Hotărârea Guvernului nr.693/2024 pentru aprobarea Reglementării tehnice cu privire la etichetarea pneurilor
CC 6,7	Transportul de călători pe căile navigabile interioare	Motoarele navelor respectă limitele de emisii stabilite în legislaţia naţională (printre acestea numărându-se navele care respectă aceste limite fără soluţii omologate de tip, cum ar fi prin post tratare) Activitatea trebuie, de asemenea, să respecte criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă
CC 6,8	Transportul de marfă pe căile navigabile interioare
CC 6.9	Modernizarea transportului de călători şi de marfă pe căile navigabile interioare	Motoarele navelor respectă limitele de emisii stabilite în legislaţia naţională (printre acestea numărându-se navele care respectă aceste limite fără soluţii omologate de tip, cum ar fi prin post tratare). Activitatea trebuie, de asemenea, să respecte criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă
CC 6.10 CC 6.11	Transportul maritim şi costier de marfă, nave pentru operaţiuni portuare şi activităţi auxiliare Transportul maritim şi costier de călători	În ceea ce priveşte reducerea emisiilor de oxizi de sulf şi a particulelor de suspensie, navele respectă Hotărârea Guvernului nr.414/2016 de aprobare a Regulamentului privind reducerea conţinutului de sulf al anumitor combustibili lichizi şi Regula 14 din anexa VI la Convenţia MARPOL a OMI. Ţările riverane Mării Mediterane discută crearea unei zone relevante de control al emisiilor în cadrul juridic al Convenţiei de la Barcelona Conţinutul de sulf din combustibil nu depăşeşte 0,5% din masă (limita globală de sulf) şi 0,1% din masă în zona de control al emisiilor (ECA) pentru oxizii de sulf desemnaţi în Marea Nordului şi Marea Baltică, precum şi în Marea Mediterană (începând din 2025) de către OMI. În ceea ce priveşte emisiile de oxizi de azot (NOx), navele respectă regula 13 (*) din anexa VI la Convenţia MARPOL a OMI. Cerinţa de NOx de nivel II se aplică navelor construite după 2011. Deversările de ape uzate menajere cu dejecţii (ape negre) şi ape uzate menajere (ape gri) sunt conforme respectă anexa IV la Convenţia MARPOL a OMI. Sunt instituite măsuri pentru reducere la minimum a toxicităţii vopselelor antivegetative şi a biocidelor	Hotărârea Guvernului nr.414/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili lichizi Regula 14 din anexa VI la Convenţia MARPOL a OMI, (versiunea din 27.6.2023). Hotărârea Guvernului nr.344/2020 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide
CC 6.12	Modernizarea transportului maritim şi costier de marfă şi de călători	Cerinţele sunt similare cu cele pentru codurile 6.10 şi 6.11. În plus, activitatea trebuie să respecte criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă
CC 6.13	Infrastructura pentru mobilitatea personală, ciclologistica	Se iau măsuri pentru reducerea zgomotului, a prafului şi a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcţie sau de întreţinere
CC 6.14	Infrastructura pentru transportul feroviar	Dacă este cazul, având în vedere sensibilitatea zonei afectate, în special în ceea ce priveşte dimensiunea populaţiei afectate, zgomotul şi vibraţiile generate de utilizarea infrastructurii sunt atenuate prin introducerea unor şanţuri deschise, a unor ziduri-barieră sau a altor măsuri. Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului şi a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcţie sau întreţinere. Pentru fabricarea constituenţilor, activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă
CC 6.15	Infrastructura care permite transportul rutier şi transportul public	Dacă este cazul, având în vedere sensibilitatea zonei afectate, în special în ceea ce priveşte dimensiunea populaţiei afectate, zgomotul şi vibraţiile generate de utilizarea infrastructurii sunt atenuate prin introducerea de şanţuri deschise, bariere de zid sau alte măsuri. Se iau măsuri pentru reducerea zgomotului, a prafului şi a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcţie sau de întreţinere
CC 6.16	Infrastructura pentru transportul pe apă cu emisii reduse de carbon	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Se iau măsuri pentru reducerea zgomotului, vibraţiilor, emisiilor de praf şi poluanţi în timpul lucrărilor de întreţinere a construcţiilor
CC 6.17	Infrastructura aeroportuară cu emisii reduse de carbon	Se iau măsuri pentru reducerea zgomotului, vibraţiilor, emisiilor de praf şi poluanţi în timpul lucrărilor de întreţinere a construcţiilor
CC 6.18 CC 6.19	Închiriere de aeronave Transport aerian de pasageri şi mărfuri	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Aeronavele respectă ultima versiune a Codului aeria al Republicii Moldova nr.301/2017n. Aeronavele menţionate la literele (b) şi (c) din criteriile de contribuţie substanţială la această activitate trebuie să respecte următoarele standarde: (a) în cazul aeronavelor, altele decât aeronavele de marfă: amendamentul 13 din volumul I (zgomot), capitolul 14 din anexa 16 la Convenţia de la Chicago, în cazul în care suma diferenţelor la toate cele trei puncte de măsurare dintre nivelurile maxime de zgomot şi nivelurile maxime permise de zgomot specificate la 14.4.1.1, 14.4.1.2 şi 14.4.1.3 nu trebuie să fie mai mică de 22 EPNdB; pentru aeronavele de marfă: amendamentul 13 din volumul I (zgomot), capitolul 14 din anexa 16 la Convenţia de la Chicago; (b) amendamentul 10 din volumul II (emisiile motoarelor), capitolele 2 şi 4, din anexa 16 la Convenţia de la Chicago	Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017 Anexa nr.16 la Convenţia de la Chicago Hotărârea Guvernului nr.246/2019 pentru aprobarea Regulamentului de stabilire a normelor şi procedurilor cu privire la introducerea restricţiilor de operare referitoare la zgomot pe aeroporturile din Republica Moldova în cadrul unei abordări echilibrate
Activităţile de construcţii şi activităţile imobiliare
CC 7.1	Construirea de clădiri noi	Componentele şi materialele de construcţii utilizate în construcţie respectă criteriile stabilite în Criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării (Anexa C) Componentele şi materialele de construcţii utilizate în construcţie care pot intra în contact cu ocupanţii* emit mai puţin de 0,06 mg de formaldehidă pe m3 de material sau componentă în urma testării şi mai puţin de 0,001 mg de alţi compuşi organici volatili cancerigeni din categoriile 1A şi 1B per m3 de material sau componentă, la testarea în conformitate cu CEN/EN 16516 sau ISO 16000-3:2011 sau cu alte condiţii de testare standardizate şi metode de determinare standardizate echivalente ** În cazul în care noua construcţie este situată pe un sit potenţial contaminat (sit dezafectat), situl a făcut obiectul unei investigaţii privind potenţiali contaminanţi, de exemplu utilizând standardul ISO 18400. Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului şi a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcţie sau de întreţinere. Se aplică pe vopsele şi lacuri, plăci de tavan, pardoseli, inclusiv adezivi şi materiale de etanşare asociate, izolaţii interioare şi tratamente de suprafaţă interioară, cum ar fi cele pentru tratarea umezelii şi mucegaiului *Pragurile de emisii pentru compuşii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de testare de 28 de zile	Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice CEN/TS 16516: 2013, Produse pentru construcţii - Evaluarea emisiilor de substanţe periculoase - Determinarea emisiilor în aerul interior ISO 16000-3:2011, Aer interior – Partea 3: Determinarea formaldehidei şi a altor compuşi carbonilici în aerul interior şi aerul din camera de testare – Metoda de eşantionare activă (versiunea din 4.6.2021). Seria ISO 18400 privind calitatea solului – Eşantionare
CC 7.2	Renovarea clădirilor existente	Componentele şi materialele de construcţii utilizate în construcţie respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Componentele şi materialele de construcţii utilizate în renovarea clădirilor care pot intra în contact cu ocupanţii* emit mai puţin de 0,06 mg de formaldehidă pe m3 de aer din camera de testare la testare şi mai puţin de 0,001 mg de alţi compuşi organici volatili cancerigeni din categoriile 1A şi 1B per m3 de aer din camera de testare, la testarea în conformitate cu CEN/EN 16516 sau ISO 16000-3:2011 (6) sau cu alte condiţii de testare şi metode de determinare standardizate*. Se iau măsuri pentru reducerea zgomotului, a prafului şi a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcţie sau de întreţinere. Se aplică pe vopsele şi lacuri, plăci de tavan, pardoseli, inclusiv adezivi şi materiale de etanşare asociate, izolaţii interioare şi tratamente de suprafaţă interioară, cum ar fi cele pentru tratarea umezelii şi mucegaiului **Pragurile de emisii pentru compuşii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de testare de 28 de zile	Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice CEN/TS 16516: 2013, Produse pentru construcţii - Evaluarea emisiilor de substanţe periculoase - Determinarea emisiilor în aerul interior ISO 16000-3:2011, Aer interior – Partea 3: Determinarea formaldehidei şi a altor compuşi carbonilici în aerul interior şi aerul din camera de testare – Metoda de eşantionare activă (versiunea din 4.6.2021). Seria ISO 18400 privind calitatea solului – Eşantionare
CC 7.3	Instalarea, întreţinerea şi repararea echipamentelor de eficienţă energetică	Componentele şi materialele de construcţie respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. În cazul adăugării de izolaţii termice pe anvelopa existentă a clădirii, se efectuează o inspecţie a clădirii în conformitate cu legislaţia naţională de către un specialist competent care dispune de formare în domeniul anchetelor referitoare la azbest. Orice îndepărtare a stratului de izolaţie care conţine sau este probabil să conţină azbest, orice spargere sau perforare mecanică, înşurubare sau îndepărtare a stratului izolant, a ţiglelor şi a altor materiale care conţin azbest este efectuată de personal instruit în mod corespunzător, cu monitorizarea stării de sănătate înainte, în timpul şi după lucrări, în conformitate cu legislaţia naţională
Activităţile specializate, ştiinţifice şi tehnice
CC 9.1	Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea apropiate de piaţă	Orice riscuri potenţiale de a genera o creştere semnificativă a emisiilor de poluanţi în aer, apă sau sol din tehnologia, produsul sau altă soluţie cercetată sunt evaluate şi abordate
CC 9.2	Cercetare, dezvoltare şi inovare pentru captarea directă a CO2 în aer
CCA 9.2	Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea apropiate de piaţă
Sănătatea umană şi asistenţa socială
CCA 12.1	Activităţile de îngrijire cu cazare	Există un plan de gestionare a deşeurilor care asigură (1) manipularea în condiţii de siguranţă şi de protecţie a mediului a deşeurilor periculoase (în special a deşeurilor toxice sau infecţioase) şi a produselor farmaceutice şi (2) reutilizarea sau reciclarea la maximum a deşeurilor nepericuloase, inclusiv prin acorduri contractuale cu partenerii implicaţi în gestionarea deşeurilor
Gestionarea riscului de dezastre
CCA 14.1	Servicii de urgenţă	1. Operatorul acestei activităţi a elaborat şi implementat un plan de atenuare a schimbărilor climatice şi de protecţie a mediului care: (a) identifică principalele efecte dăunătoare asupra mediului ale activelor şi operaţiunilor lor relevante pentru prevenirea şi controlul poluării, inclusiv impactul emisiilor poluante asupra aerului, apelor sau solului, astfel cum sunt definite în Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale, inclusiv impactul negativ al substanţelor dăunătoare din spumele de stingere a incendiilor, din agenţii de stingere a incendiilor, şi din agenţii de ignifugare asupra nivelurilor de poluare a mediului şi impactul negativ al utilizării halonilor asupra epuizării stratului de ozon; (b) defineşte măsurile necesare pentru a reduce la minimum efectele dăunătoare identificate ale activităţii asupra mediului, îndeplinind în acelaşi scopul principal al serviciului de urgenţă; (c) explică nivelul de îmbunătăţire care poate fi atins prin punerea în aplicare a măsurilor propuse şi include un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor respective; (d) monitorizează şi documentează punerea în aplicare a măsurilor identificate în conformitate cu calendarul şi nivelul îmbunătăţirilor realizate. 2. Planul de atenuare a schimbărilor climatice şi de protecţie a mediului: (a) se bazează pe cele mai bune dovezi ştiinţifice disponibile, care sunt făcute publice; (b) este elaborat în consultare cu părţile interesate relevante, inclusiv cu autorităţile de protecţie a mediului; (c) este actualizat în cazul în care caracteristicile şi derularea activităţii suferă schimbări semnificative, într-un mod care modifică natura sau amploarea impactului asupra climei şi a mediului. (d) pentru operaţiunile de stingere a incendiilor, respectă Legea nr.852/2002 privind aprobarea Regulamentului privind regimul comercial şi reglementarea utilizării hidrocarburilor halogenate care epuizează stratul de ozon. În cazul utilizării accidentale sau ocazionale, în situaţii de urgenţă, a echipamentelor existente care conţin haloni nu este penalizată. Cu toate acestea, entităţile implicate trebuie să planifice înlocuirea unor astfel de echipamente şi să respecte cerinţele de mediu, inclusiv recuperarea şi distrugerea substanţelor respective	Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale Legea nr.852/2002 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la regimul comercial şi reglementarea utilizării hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon
CCA 14.2	Infrastructura de prevenire a riscului de inundaţii şi de protecţie în caz de inundaţii	Se pun în aplicare măsuri adecvate pentru a evita şi a atenua reversările dăunătoare ale apelor pluviale de şiroire din sistemul combinat de colectare a apelor uzate, care poate include SUDS, precum şi sisteme separate de colectare a apelor pluviale de şiroire, rezervoare de retenţie şi sisteme de tratare a primei revărsări de apă pluvială
Resursele de apă
WTR 2.2	Epurarea apelor uzate urbane	Deversările în apele receptoare respectă cerinţele prevăzute în cadrul legislativ, în special care stabilesc nivelurile maxime admise de poluanţi care rezultă din deversări în apele receptoare, astfel cum sunt definite în HG nr.802/2013 şi nr.959/2013. Legile conexe privind alimentarea cu apă / alimentarea cu apă şi canalizarea. S-au pus în aplicare măsuri pentru a evita şi a atenua revărsările dăunătoare de ape pluviale din sistemul de colectare a apelor uzate; aceste măsuri pot consta în soluţii bazate pe natură, sisteme separate de colectare a apelor pluviale, rezervoare de retenţie şi tratarea primei revărsări de apă pluvială. Împrăştierea nămolului pe sol sau orice altă aplicare a nămolului pe şi în sol respectă prevederile Hotărârii Guvernului nr.1157/2008 privind aprobarea Regulamentului tehnic “Măsuri de protecţie a solului în cadrul practicilor agricole”	Hotărârea Guvernului nr.199/2014 cu privire la aprobarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014 – 2030) Legea nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare Hotărârea Guvernului nr.950/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale Legea apelor nr.272/2011 Hotărârea Guvernului nr.802/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de deversare a apelor uzate în corpurile de apă
WTR 2.3	Reţele durabile de canalizare urbană (SUDS)	În funcţie de originea apei colectate şi de diferitele încărcături poluante, precum apa pluvială, apele de şiroire de pe acoperişuri, apele de şiroire de pe drumuri sau apele meteorice, reţelele durabile de canalizare urbană epurează aceste ape înainte de deversarea sau infiltrarea apei în alte tipuri de mediu
WTR 3.1	Soluţii bazate pe natură pentru prevenirea şi protecţia împotriva riscului de inundaţii şi a riscului de secetă	Utilizarea pesticidelor este redusă la minimum şi sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.42/2020 privind aprobarea Cerinţelor pentru utilizarea durabilă a produselor fitosanitare, cu excepţia cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru controlul focarelor de dăunători şi de boli. Activitatea minimizează utilizarea îngrăşămintelor şi nu utilizează gunoi de grajd	Hotărârea Guvernului nr.42/2020 pentru aprobarea Cerinţelor privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic
WTR 4.1	Furnizarea de soluţii IT/OT bazate pe date în scopul reducerii scurgerilor	Echipamentele utilizate îndeplinesc cerinţele prevăzute de legislaţia naţională. Echipamentele utilizate nu conţin substanţele restricţionate enumerate în legislaţia naţională, cu excepţia cazului în care valorile concentraţiei în greutate în materiale omogene nu depăşesc valorile maxime	Hotărârea Guvernului nr.750/2016 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic Hotărârea Guvernului nr.643/2025 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului
Economia circulară
CEY 1.1	Fabricarea de articole de ambalare din materiale plastice	Activitatea îndeplineşte criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Pentru produsele fabricate din materiale plastice în formă primară, emisiile rezultate din fabricarea materialelor plastice respective se încadrează în limitele sau sub nivelurile de emisie asociate cu intervalele celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv: (a) concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale şi a gazelor reziduale în sectorul chimic , pentru emisiile în apă, acolo unde se aplică praguri de emisie relevante; (b) concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de gestionare şi tratare a gazelor reziduale din sectorul chimic pentru emisiile în aer ale instalaţiilor noi (sau pentru instalaţiile existente, în termen de 4 ani de la publicarea BATC), în cazul în care se aplică condiţiile relevante; (c) documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru producţia de polimeri pentru procesele de producţie în condiţii care nu sunt acoperite de BATC menţionat mai sus; (d) documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – solide şi altele; (e) documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanţe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi şi îngrăşăminte); (f) documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanţe chimice organice fine; (g) documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru producţia de substanţe chimice anorganice specializate (SIC). Se demonstrează că activitatea nu generează efecte intersectoriale (cross-media) semnificative. Efectele potenţiale sunt identificate şi evaluate, iar măsurile de prevenire şi/sau limitare (inclusiv cele întemeiate pe concluziile BAT, după caz) sunt implementate şi documentate
CEY 1.2	Producţia de echipamente electrice şi electronice	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Pentru fabricarea bateriilor portabile, se îndeplinesc normele de sustenabilitate aplicabile privind introducerea pe piaţă a bateriilor, inclusiv restricţiile privind utilizarea substanţelor periculoase în baterii în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.586/2020	Hotărârea Guvernului nr.586/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea bateriilor şi acumulatorilor şi a deşeurilor de baterii şi acumulatori
CEY 2.1	Recuperarea fosforului din apele reziduale	Sunt monitorizaţi parametrii-cheie de performanţă, inclusiv bilanţul masic al pentaoxidului de fosfor (P2O5) şi principalii parametri de mediu în ceea ce priveşte identitatea şi cantitatea emisiilor şi a fluxurilor de deşeuri generate
CEY 2.3	Colectarea şi transportul deşeurilor nepericuloase şi periculoase	1. Activitatea utilizează vehicule de colectare a deşeurilor care respectă cel puţin standardele Euro V. 2. Deşeurile periculoase sunt colectate separat de deşeurile nepericuloase pentru a preveni contaminarea încrucişată. Se iau măsuri adecvate pentru a se asigura că, în timpul colectării separate şi al transportului, deşeurile periculoase nu sunt amestecate nici cu alte categorii de deşeuri periculoase, nici cu alte deşeuri, substanţe sau materiale. Amestecarea include diluarea substanţelor periculoase. 3. Colectarea şi manevrarea corespunzătoare previn scurgerile de deşeuri periculoase în timpul colectării, transportului, depozitării şi livrării la instalaţia de tratare autorizată pentru tratarea deşeurilor periculoase. 4. Deşeurile periculoase sunt ambalate şi etichetate în conformitate cu standardele internaţionale şi ale Uniunii în vigoare în cursul colectării, transportului şi depozitării temporare. 5. Operatorul care colectează deşeuri periculoase respectă obligaţiile de păstrare a evidenţelor, inclusiv în ceea ce priveşte cantitatea, natura, originea, destinaţia, frecvenţa colectării, modul de transport şi metoda de tratare, prevăzute în legislaţia Uniunii şi în legislaţia naţională aplicabilă. 6. Pentru deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE): (a) principalele categorii de echipamente electrice şi electronice (EEE) sunt colectate separat;* (b) colectarea şi transportul menţin integritatea DEEE şi previn scurgerile de substanţe periculoase, cum ar fi substanţele care diminuează stratul de ozon, gazele fluorurate cu efect de seră sau mercurul conţinute în lămpile fluorescente. 7. Operatorul responsabil de colectare şi logistică instituie un sistem de gestionare pentru a gestiona riscurile pentru mediu, sănătate şi siguranţă	**Hotărârea Guvernului nr.212/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice
CEY 2.4	Tratarea deşeurilor periculoase	Toate substanţele şi amestecurile recuperate respectă legislaţia relevantă aplicabilă, cum ar fi Legea privind substanţele chimice, Hotărârea nr.744/2024 de aprobare a Regulamentului privind poluanţii organici persistenţi, Regulamentul privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor chimice şi Legea nr.209/2016 privind deşeurile. Activitatea utilizează tehnici relevante pentru prevenirea şi controlul poluării, astfel cum se prevede în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor. Activitatea îndeplineşte limitele relevante de emisii asociate (BAT-AEL)	Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice Decizia nr.744/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind poluanţii organici persistenţi (POPs) Legea nr.209/2016 privind deşeurile *Actele normative ale Ministerului Mediului cu privire la aprobarea concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor
CEY 2.5	Recuperarea biodeşeurilor prin digestie anaerobă sau compostare	Pentru instalaţiile de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi şi pentru instalaţiile de compostare care tratează peste 75 de tone pe zi, activitatea respectă concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor sau reglementări naţionale identice sau mai stricte, pentru a reduce emisiile în aer şi pentru a îmbunătăţi performanţa generală de mediu, precum şi pentru a selecta intrările de deşeuri şi pentru a monitoriza sau controla principalii parametri ai deşeurilor şi ai proceselor. Emisiile în aer sau apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru tratarea anaerobă, respectiv, aerobă a deşeurilor, stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor, sau sunt inferioare acestor niveluri. Pentru digestia anaerobă, conţinutul de azot al digestatului utilizat ca îngrăşământ sau ameliorator de sol este comunicat cumpărătorului sau entităţii responsabile cu preluarea digestatului, fie în conformitate cu legislaţia naţională, fie cu un nivel de toleranţă de ±25%	Legea nr.21/2025 privind punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante. Actele normative ale Ministerului Mediului cu privire la aprobarea concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor
CEY 2.6	Depoluarea şi demontarea produselor scoase din uz	1. Instalaţia este echipată pentru a gestiona şi depozita în condiţii de siguranţă şi într-un mod raţional din punct de Vedere ecologic substanţele, amestecurile şi componentele periculoase eliminate în timpul operaţiunilor de depoluare. 2. Pentru vehiculele scoase din uz (VSU), instalaţia respectă cerinţele privind spaţiile de depozitare şi tratare, operaţiunile de depoluare şi tratare stabilite în Hotărârea Guvernului nr.93/2023 privind aprobarea Regulamentului privind gestionarea vehiculelor scoase din uz. 3. Pentru deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), instalaţia respectă cerinţele pentru tratarea corespunzătoare, în special cerinţele pentru tratarea selectivă a materialelor şi componentelor DEEE, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.212/2018 privind aprobarea Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice – anexele nr.6 şi nr.4. Instalaţia respectă cerinţele normative relevante pentru activităţile sale de depoluare stabilite în standardele EN 50625-1:2014, EN 50625-2-1:2014, EN 50625-2-2:2015, EN 50625-2-3:2017 şi EN 50625-2-4:2017. Punerea în aplicare a unor astfel de măsuri poate fi demonstrată şi prin respectarea cerinţelor de reglementare echivalente cu cele stabilite în standardele EN menţionate mai sus. În ceea ce priveşte tratarea DEEE care conţin fluorocarburi volatile (FCV) şi hidrocarburi volatile (HCV) şi DEEE care conţin mercur, emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL), astfel cum se prevede în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor. 4. În ceea ce priveşte reciclarea navelor, instalaţia respectă cerinţele naţionale*	Hotărârea Guvernului nr.93/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea vehiculelor scoase din uz Hotărârea Guvernului nr.212/2018 privind pentru aprobarea Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice Hotărârea Guvernului nr.93/2023 privind pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea vehiculelor scoase din uz EN 50625-1:2014 Cerinţe de colectare, logistică şi tratare pentru DEEE – Partea 1: Cerinţe generale de tratare. EN 50625-2-1:2014 Cerinţe de colectare, logistică şi tratare pentru DEEE – Partea 2-1: Cerinţe de tratare pentru lămpi. EN 50625-2-2:2015 Cerinţe de colectare, logistică şi tratare pentru DEEE – Partea 2-2: Cerinţe de tratare pentru DEEE care conţin CRT-uri şi afişaje cu ecran plat. EN 50625-2-3:2017 Cerinţe de colectare, logistică şi tratare pentru DEEE – Partea 2-3: Cerinţe de tratare pentru echipamentele de schimb de temperatură şi alte DEEE care conţin VFC şi/sau VHC. EN 50625-2-4:2017 Cerinţe de colectare, logistică şi tratare pentru DEEE – Partea 2-4: Cerinţe de tratare pentru panouri fotovoltaice. Actele normative ale Ministerului Mediului cu privire la aprobarea concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor
CEY 2.7	Sortarea si recuperarea materialelor din deşeurile nepericuloase	Pentru activităţile care intră sub incidenţa concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor, activitatea pune în aplicare tehnicile relevante pentru prevenirea şi controlul poluării şi respectă limitele de emisii asociate relevante (BAT-AEL). Instalaţiile de reciclare a materialelor plastice dispun de filtrare instalată înainte evacuarea apei de spălare care poate îndepărta cel puţin 75% din microplastice > 5 μm	Actele normative ale Ministerului Mediului cu privire la aprobarea concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deşeurilor
CEY 3.1	Construirea de clădiri noi	(Cerinţele sunt similare cu cele pentru codul 7.1) Componentele şi materialele de construcţii utilizate în construcţie respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Componentele şi materialele de construcţii utilizate în construcţie care pot intra în contact cu ocupanţii* emit mai puţin de 0,06 mg de formaldehidă pe m3 de material sau componentă în urma testării şi mai puţin de 0,001 mg de alţi compuşi organici volatili cancerigeni din categoriile 1A şi 1B per m3 de material sau componentă, la testarea în conformitate cu CEN/EN 16516 sau ISO 16000-3:2011 sau cu alte condiţii de testare standardizate şi metode de determinare standardizate echivalente *. În cazul în care noua construcţie este situată pe un sit potenţial contaminat (sit dezafectat), situl a făcut obiectul unei investigaţii privind potenţiali contaminanţi, de exemplu utilizând standardul ISO 18400. Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului şi a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcţie sau de întreţinere. Se aplică pe vopsele şi lacuri, plăci de tavan, pardoseli, inclusiv adezivi şi materiale de etanşare asociate, izolaţii interioare şi tratamente de suprafaţă interioară, cum ar fi cele pentru tratarea umezelii şi mucegaiului **Pragurile de emisii pentru compuşii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de testare de 28 de zile	Seria ISO 18400 privind calitatea solului – Eşantionare ISO 16000-3:2011, Aer interior – Partea 3: Determinarea formaldehidei şi a altor compuşi carbonilici în aerul interior şi aerul din camera de testare – Metoda de eşantionare activă
CEY 3.2	Renovarea clădirilor existente	(Cerinţele sunt similare cu cele pentru codul 7.2) Componentele şi materialele de construcţie utilizate în construcţie respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Componentele şi materialele de construcţie utilizate în renovarea clădirilor care pot intra în contact cu ocupanţii* emit mai puţin de 0,06 mg de formaldehidă pe m3 de aer din camera de testare la testarea şi mai puţin de 0,001 mg de compuşi organici volatili cancerigeni din alte categorii 1A şi 1B per m3 de aer din camera de testare, la testarea în conformitate cu CEN/EN 16516 sau ISO 16000-3:2011 (6) sau cu alte condiţii de testare şi metode de determinare standardizate echivalente.** Se iau măsuri pentru reducerea zgomotului, a prafului şi a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcţie sau de întreţinere. Aplicarea pe vopsele şi lacuri, plăci de tavan, pardoseli, inclusiv adezivi şi materiale de etanşare asociate, izolaţii interioare şi tratamente de suprafaţă interioară, cum ar fi cele pentru tratarea umezelii şi mucegaiului. *Pragurile de emisii pentru compuşii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de testare de 28 de zile
CEY 3.3	Demolări şi dărâmări de clădiri şi alte structuri	Se iau măsuri pentru reducerea zgomotului, a prafului şi a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de demolare şi dărâmare
CEY 3.4	Întreţinerea drumurilor şi a autostrăzilor	Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a vibraţiilor, a prafului şi a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcţie sau întreţinere. Atunci când se aleg tipurile de suprafeţe rutiere, se preferă suprafeţele rutiere cu nivel redus de zgomot, în conformitate cu criteriul cuprinzător B7 “Cerinţe minime pentru proiectarea pavajelor cu nivel redus de zgomot” din Criteriile UE privind achiziţiile publice verzi pentru proiectarea, construirea şi întreţinerea drumurilor, şi se consideră că suprafeţele rutiere cu nivel redus de zgomot reprezintă o prioritate pentru toate drumurile care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2002/49/CE
CEY 3.5	Utilizarea betonului în construcţii civile	Componentele şi materialele utilizate în construcţie respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Componentele şi materialele, componentele şi materialele utilizate în construcţie care pot intra în contact cu ocupanţii* emit mai puţin de 0,06 mg de formaldehidă pe m3 de material sau componentă în urma testării şi mai puţin de 0,001 mg de compuşi organici volatili cancerigeni din categoriile 1A şi 1B pe m3 din material sau componentă, în urma încercării în conformitate cu CEN/EN 16516 sau ISO 16000-3:2011 sau în alte condiţii de încercare standardizate echivalente şi metode de determinare *. În cazul în care noua construcţie este situată pe un sit potenţial contaminat (situl dezafectat), amplasamentul a fost supus unei investigaţii pentru potenţiali contaminanţi, de exemplu prin utilizarea standardului ISO 18400. Se iau măsuri pentru a reduce zgomotul, vibraţiile, praful şi emisiile poluante în timpul lucrărilor de construcţie sau întreţinere. Dacă este cazul, având în vedere sensibilitatea zonei afectate, în special în ceea ce priveşte dimensiunea populaţiei şi a faunei afectate, zgomotul şi vibraţiile generate de construcţia, utilizarea şi întreţinerea infrastructurii sunt atenuate prin planificarea acustică care introduce şanţuri deschise, bariere de perete sau alte măsuri adecvate în conformitate cu legislaţia naţională. Se aplică pe vopsele şi lacuri, plăci de tavan, pardoseli, inclusiv adezivi şi materiale de etanşare asociate, izolaţii interioare şi tratamente de suprafaţă interioară, cum ar fi cele pentru tratarea umezelii şi mucegaiului **Pragurile de emisii pentru compuşii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de testare de 28 de zile
CEY 4.1	Furnizarea de soluţii IT/OT bazate pe date	Echipamentele utilizate îndeplinesc cerinţele prevăzute de legislaţia naţională. Echipamentele utilizate nu conţin substanţele restricţionate enumerate în legislaţia naţională, cu excepţia cazului în care valorile concentraţiei în greutate în materiale omogene nu depăşesc valorile maxime	Hotărârea Guvernului nr.750/2016 pentru aprobarea regulamentelor privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic Hotărârea Guvernului nr.643/2025 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice
CEY 5.1	Reparare, recondiţionare şi refabricare	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Piesele de schimb instalate prin reparare, recondiţionare sau refabricare respectă toate normele relevante ale Uniunii privind restricţiile de utilizare a substanţelor periculoase, de natură generică sau cu relevanţă specifică pentru categoria de produse respectivă, cum ar fi Legea privind substanţele chimice şi Regulamentului privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice În ceea ce priveşte activităţile de reparare sau recondiţionare, aceste cerinţe nu se aplică componentelor originale care au fost reţinute în produs. Pentru instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei 2010/75/UE, emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) şi garantează, în acelaşi timp, că nu apar efecte semnificative între diverse medii	Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice Legea nr.209/2016 privind deşeurile Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale Hotărârea Guvernului nr.643/2025 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice
CEY 5.2	Vânzare de piese de schimb	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Piesele de schimb vândute respectă toate normele naţionale relevante privind restricţionarea utilizării substanţelor periculoase, de natură generică sau cu relevanţă specifică pentru categoria de produse respective, cum ar fi Legea privind substanţele chimice, şi Regulamentul privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice
CEY 5.3	Pregătirea pentru reutilizare a produselor scoase din uz şi a componentelor produselor	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Activitatea implementează procedurile de siguranţă necesare pentru a proteja sănătatea şi securitatea lucrătorilor care efectuează operaţiuni de pregătire pentru reutilizare
CEY 5.4	Vânzarea de produse second-hand	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. În cazul în care produsul vândut este obţinut iniţial prin activităţile clasificate la codurile CAEM C29 şi este un vehicul, o componentă de mobilitate, un sistem, o unitate tehnică separată, o piesă sau o piesă de schimb, acesta respectă cerinţele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro VI pentru emisii generate de vehicule grele stabilite în conformitate cu reglementările relevante. În cazul vehiculelor rutiere din categoriile M şi N, pneurile, cu excepţia anvelopelor retratate, respectă cerinţele privind zgomotul exterior la rulare aferente celei mai înalte clase care este utilizată şi cu coeficientul de rezistenţă la rulare (care influenţează eficienţa energetică a vehiculului) aferent celor mai înalte două clase care sunt utilizate, astfel cum se prevede în Hotărârea de Guvern nr.693/2024 pentru aprobarea Reglementării tehnice cu privirea la etichetarea pneurilor şi aşa cum poate fi verificat din Registrul European al Produselor pentru Etichetarea Energetică (EPREL), dacă este cazul	Hotărârea Guvernului nr.693/2024 pentru aprobarea Reglementării tehnice cu privire la etichetarea pneurilor
Protecţia/refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor
BIO 1.1	Conservarea, inclusiv refacerea habitatelor[1], a ecosistemelor[2] şi a speciilor	Utilizarea pesticidelor este redusă la minimum şi sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.42/2020 privind aprobarea Cerinţelor pentru utilizarea durabilă a produselor fitosanitare, cu excepţia cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru a controla focarele de dăunători şi de boli. Activitatea reduce la minimum utilizarea îngrăşămintelor, inclusiv a dejecţiilor animaliere, astfel încât să nu depăşească ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare şi refacere ale zonei şi respectă codurile de bune practici agricole şi planurile de acţiune privind nitraţii în zonele vulnerabile la nitraţi. Activitatea respectă normele naţionale privind îngrăşămintele sau amelioratorii de sol de uz agricol (Legea nr.21/2025 privind punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante) Se iau măsuri bine documentate şi verificabile pentru a se evita utilizarea substanţelor active enumerate în Hotărârea Guvernului nr.744/2024 de aprobare a Regulamentului privind poluanţii organici persistenţi care pune în aplicare Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi, Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză pentru anumite substanţe chimice şi pesticide periculoase în comerţul internaţional, Convenţia de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon şi ingredientele active care sunt enumerate ca clasificare Ia ("extrem de periculoasă") sau Ib (“foarte periculoasă”) în clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcţie de pericol. Se previne poluarea apei şi a solului şi se iau măsuri de curăţare în caz de poluare. Activitatea respectă legislaţia naţională relevantă privind substanţele active	Hotărârea Guvernului nr.42/2020 pentru aprobarea Cerinţelor privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar Legea nr.21/2025 privind punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante Hotărârea Guvernului nr.744/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind poluanţii organici persistenţi (POPs) Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză pentru anumite substanţe chimice şi pesticide periculoase care fac obiectul comerţului internaţional Convenţia de la Minamata privind mercurul Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon .
BIO 2.1	Hoteluri, cazări de vacanţă, terenuri de camping şi cazări similare	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru prevenirea şi controlul poluării în ceea ce priveşte utilizarea şi prezenţa substanţelor chimice, stabilite în capitolul VI din prezenta anexă. Activitatea este în conformitate cu Legea nr.227/2022 Poluarea fonică, plastică, luminoasă şi chimică sunt reduse la minimum	Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale

Capitolul VII

CRITERIILE DNSH PENTRU OBIECTIVUL PROTECŢIA

ŞI REFACEREA BIODIVERSITĂŢII ŞI A ECOSISTEMELOR

1. Criteriul DNSH privind biodiversitatea nu se aplică pentru următoarele activităţi:

a) toate activităţile care sunt enumerate în cadrul obiectivului privind biodiversitatea

b) toate activităţile enumerate în tabelul de mai jos

CC 4.16

CC 5.5

CC 6.1

CC 6.2

CC 6.3

CC 6.4

CC 6.5

CC 6.6

CC 6.7

CC 6.8

CC 6.9

CCM 6.18

CCM 6.19

CCM 6.20

CC 7.2

CC 7.3

CC 7.4

CC 7.5

CC 7.6

CC 7.7

CC 8.1

CC 8.2

CCA 8.3

CCA 8.4

CCA 9.1

CCM 9.3

CCA 9.3

CCA 10.1

CCA 10.2

CCA 11.1

CCA 12.1

CCA 13.1

CCA 13.2

CCA 13.3

WTR 4.1

CEY2.3

CEY3.2

CEY 4.1

CEY 5.1

CEY 5.2

CEY 5.3

CEY 5.4

CEY 5.5

CEY 5.6

BIO 1.1

BIO 2.1

2. Următoarele activităţi trebuie să îndeplinească doar criterii generice DNSH pentru protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor:

Codurile activităţilor în cauză

Criterii generice pentru DNSH pentru protecţia
şi refacerea biodiversităţii
şi a ecosistemelor

CC 3.1; CC 3.2; CC 3.3; CC 3.4; CC 3.5; CC 3.6; CC 3.7; CC 3.8; CC 3.9; CC 3.10; CC 3.11; CC 3.12; CC 3.13; CC 3.14; CC 3.15; CC 3.16; CC 3.17; CCM 3.18; CCM 3.19; CCM 3.20; CCM 3.21; CC 4.1; CC 4.2; CC 4.3; CC 4.4; CC 4.6; CC 4.7; CC 4.8; CC 4.10; CC 4.11; CC 4.12; CC 4.13; CC 4.14; CC 4.15; CC 4.17; CC 4.18; CC 4.19; CC 4.20; CC 4.21; CC 4.22; CC 4.23; CC 4.24; CC 4.25; CC 4.29; CC 4.30; CC 4.31; CC 5.1; CC 5.2; CC 5.3; CC 5.4; CC 5.6; CC 5.7; CC 5.8; CC 5.9; CC 5.10; CC 5.11; CC 5.12; CC 6.13; CC 6.14; CC 6.16; CC 6.17; WTR 1.1; WTR 2.1; WTR 2.2; CEY 1.1; CEY 1.2; CEY 2.1; CEY 2.2; CEY 2.4; CEY 2.5; CEY 2.6; CEY 2.7; CEY 3.3; CEY 3.4; PPC 1.1; PPC 1.2; PPC 2.1; PPC 2.2;

În conformitate cu legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului sau cu standardele internaţionale care vizează conservarea habitatelor naturale, a faunei sălbatice şi a florei sălbatice:
- trebuie efectuată o procedură de screening pentru a stabili dacă, pentru o anumită activitate, este necesară o evaluare adecvată a posibilelor efecte asupra habitatelor şi speciilor protejate.
- dacă se efectuează o astfel de evaluare: măsurile de atenuare şi compensare pentru protecţia mediului trebuie puse în aplicare în conformitate cu rezultatele sale.

O astfel de evaluare adecvată s-ar putea referi la standarde internaţionale, cum ar fi Standardul de performanţă IFC 6: Conservarea biodiversităţii şi gestionarea durabilă a resurselor naturale.

Pentru activităţile legate de Apă, Economia Circulară, Prevenirea şi Controlul Poluării şi Biodiversitate menţionate în coloana Coduri ale activităţilor vizate, se poate aplica următoarea prevedere, dacă este relevantă: “Pentru siturile/operaţiunile situate în sau în apropierea zonelor sensibile din punct de vedere al biodiversităţii (inclusiv reţeaua Natura 2000 de arii protejate, siturile Patrimoniului Mondial UNESCO şi Zonele Cheie pentru Biodiversitate, precum şi alte arii protejate), a fost efectuată o evaluare adecvată, acolo unde este cazul, iar pe baza concluziilor acesteia sunt implementate măsurile de atenuare necesare

3. Toate celelalte activităţi trebuie să respecte criteriile DNSH corespunzătoare, care sunt fie specifice (DNSH – “S”) unei activităţi sau mutuale (DNSH – “M”), mai multor activităţi, aşa cum sunt descrise mai jos:

Codul	Denumirea activităţii	Cerinţa DNSH	Actele normative sau standardele
Managementul pădurilor şi protecţia mediului
CC 1.1 CC 1.2 CC 1.3 CC 1.4	Împădurirea Reabilitarea, refacerea pădurilor, inclusiv după evenimente meteorologice extreme Gestionarea pădurilor Silvicultura în scop de conservare	În zonele pe care autoritatea naţională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective. Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversităţii sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislaţia naţională. Informaţiile detaliate menţionate la punctele 1.2.(k) (Planul de împădurire) şi 1.4(i) (Planul de gestionare a pădurilor sau sistemul echivalent) includ dispoziţii pentru menţinerea şi posibila îmbunătăţire a biodiversităţii în conformitate cu dispoziţiile naţionale şi locale, inclusiv: (a) asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor şi a speciilor, menţinerea speciilor tipice ale habitatelor; (b) excluderea utilizării sau a eliberării de specii invazive; (c) excluderea utilizării speciilor alogene, cu excepţia cazului în care se poate demonstra că: (i) utilizarea materialului forestier de reproducere conduce la condiţii ecosistemice favorabile şi adecvate (cum ar fi clima, criteriile pedologice şi zona de vegetaţie, rezistenţa la incendii forestiere); (ii) speciile indigene prezente în momentul respectiv în zonă nu mai sunt adaptate la condiţiile climatice şi pedohidrologice preconizate; (d) asigurarea menţinerii şi îmbunătăţirii calităţii solului din punct de vedere fizic, chimic şi biologic; (e) promovarea unor practici favorabile biodiversităţii care accentuează procesele În naturale ale pădurilor; (f) excluderea transformării unor ecosisteme bogate în biodiversitate în ecosisteme cu o biodiversitate redusă; (g) asigurarea diversităţii habitatelor şi a speciilor asociate care sunt legate de pădure; (h) asigurarea diversităţii structurilor arboreturilor şi menţinerea sau consolidarea arboreturilor ajunse la maturitate şi a lemnului mort
CC 2.1	Refacerea zonelor umede	În zonele pe care autoritatea naţională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective. Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversităţii sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislaţia naţională. Planul menţionat la punctul 1 (Planul de refacere) din prezenta secţiune include dispoziţii pentru menţinerea şi posibila îmbunătăţire a biodiversităţii în conformitate cu dispoziţiile naţionale şi locale, inclusiv: (a) asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor şi a speciilor, menţinerea speciilor tipice ale habitatelor; (b) excluderea utilizării sau a eliberării de specii invazive
Energia
CC 4.5	Producerea de energie electrică din hidroenergie	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor, stabilite în capitolul VII din prezenta anexă.
CC 4.9	Transportul şi distribuţia energiei electrice	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor, stabilite în capitolul VII din prezenta anexă.
CC 4,26 – 4,28	4.26 Etapele precomerciale ale tehnologiilor avansate pentru producerea de energie din procese nucleare cu un minimum de deşeuri generate de ciclul combustibilului 4.27 Construirea şi operarea în condiţii de siguranţă a noilor centrale nucleare, pentru producerea de energie electrică sau termică, inclusiv pentru producţia de hidrogen, utilizând cele mai bune tehnologii disponibile 4.28 Producerea de energie electrică din energie nucleară în instalaţiile existente	Nu exisă proiecte nucleare. Această activitate va fi actualizată atunci când este cazul. Înainte de construirea unei centrale nucleare se finalizează o evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu Directiva 2011/92/UE. Se pun în aplicare măsurile de atenuare şi compensare necesare. Pentru siturile/operaţiunile situate în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversităţii sau în apropierea acestor zone şi care pot avea un efect semnificativ asupra zonelor sensibile din punctul de vedere al biodiversităţii (inclusiv reţeaua Natura 2000 de zone protejate, siturile care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO şi principalele zone de biodiversitate, precum şi alte zone protejate), a fost efectuată o evaluare corespunzătoare, după caz, şi pe baza concluziilor acesteia sunt puse în aplicare măsurile de atenuare necesare
CCA 5.13	Desalinizarea	A fost finalizată o evaluare a impactului asupra mediului (EIA) sau o examinare () în conformitate cu legislaţia naţională relevantă privind EIM. În cazul în care s-a efectuat o evaluare a impactului asupra mediului, se pun în aplicare măsurile necesare de atenuare, refacere sau compensare pentru protecţia mediului. Activitatea nu are efecte semnificative asupra ariilor protejate (situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO, zone-cheie de biodiversitate, precum şi asupra altor arii protejate decât siturile Natura 2000) şi a speciilor protejate pe baza unei evaluări a impactului acesteia care ia în considerare cele mai bune cunoştinţe disponibile. () Procedura prin care autoritatea competentă stabileşte dacă proiectele trebuie supuse unei evaluări a impactului asupra mediului	Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului Standardul de performanţă IFC 1: Evaluarea şi gestionarea riscurilor sociale şi de mediu Standardul de performanţă IFC 6: Conservarea biodiversităţii şi gestionarea durabilă a resurselor naturale vii
Transportul
CC 6.10– 6.12	Transportul maritim şi costier de marfă, nave pentru operaţiuni portuare şi activităţi auxiliare Transportul maritim şi costier de călători Modernizarea transportului maritim şi costier de marfă şi de călători	Se previne eliberarea de apă de balast care conţine specii neindigene, în conformitate cu Convenţia internaţională pentru controlul şi managementul apei de balast şi sedimentelor de la nave (Ballast Water Management - BWM). Sunt instituite măsuri pentru prevenirea introducerii de specii neindigene prin intermediul foulingului biologic de pe porţiunile de cocă şi de nişă ale navelor, luându-se în considerare Orientările privind foulingul biologic ale OMI. Zgomotul şi vibraţiile sunt limitate prin utilizarea unor elice care reduc zgomotul, prin designul cocii sau prin maşinile de la bord în conformitate cu îndrumările conţinute în Orientările OMI în vederea reducerii zgomotului subacvatic Activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce priveşte Descriptorul 1 (biodiversitatea), descriptorul 2 (speciile neindigene), descriptorul 6 (integritatea fundului mării), descriptorul 8 (contaminanţii), descriptorul 10 (deşeurile marine) şi descriptorul 11 11 (). (sursele sonore/energia)	Orientările OMI pentru controlul şi gestionarea contaminării biologice a navelor în vederea reducerii la minimum a transferului de specii acvatice invazive, rezoluţia MEPC.207(62) Orientările OMI pentru reducerea zgomotului subacvatic provenit de la transportul maritim comercial pentru a aborda impactul negativ asupra vieţii marine (MEPC.1/Circ.833)
CC 6.15	Infrastructură care permite transportul rutier şi transportul public cu emisii scăzute de dioxid de carbon	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor, stabilite în capitolul VII din prezenta anexă. Dacă este cazul, întreţinerea vegetaţiei de-a lungul infrastructurii de transport rutier asigură că speciile invazive nu se răspândesc. Au fost implementate măsuri de atenuare pentru a se evita coliziunile cu animale sălbatice
Construcţiile şi activităţi imobiliare
CC 7.1	Construirea de clădiri noi	Activitatea îndeplineşte criteriile generice pentru DNSH pentru protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor, stabilite în capitolul VII din prezenta anexă, şi se referă la Evaluarea Impactului de Mediu preliminară Noua construcţie nu este construită pe unul dintre următoarele tipuri de teren: (a) teren arabil şi teren pentru culturi cu un nivel de fertilitate a solului şi de biodiversitate subterană care se situează între moderat şi ridicat, astfel cum se menţionează în studiul LUCAS al UE; (b) teren virgin cu o valoare ridicată recunoscută în ceea ce priveşte biodiversitatea şi teren care serveşte drept habitat pentru specii pe cale de dispariţie (de floră şi faună) incluse pe lista roşie europeană sau pe lista roşie a UICN; (c) terenuri care corespund definiţiei pădurilor prevăzute în legislaţia naţională şi utilizate în inventarul naţional al gazelor cu efect de seră sau care, în cazul în care o astfel de definiţie nu este disponibilă, corespund definiţiei FAO a pădurii	Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului JRC ESDCA, LUCAS: Versiunea sondajului privind utilizarea terenurilor şi zona de acoperire din 4.6.2021: IUCN, Lista roşie europeană a speciilor ameninţate a IUCN (versiunea din 4.6.2021: IUCN, Lista roşie a speciilor ameninţate a IUCN (versiunea din 4.6.2021:
Activităţile specializate, ştiinţifice şi tehnice
MCC 9.1	Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea apropiate de piaţă	Se evaluează şi se abordează orice riscuri potenţiale la adresa stării bune sau a rezilienţei ecosistemelor sau a stării de conservare a habitatelor şi a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniune, generate de tehnologia, produsul sau altă soluţie cercetată
MCC 9.2	Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea pentru captarea directă a CO2 în aer
CCA 9.2	Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea apropiate de piaţă
Gestionarea riscului de dezastre
CCA 14.1	Servicii de urgenţă	1. Operatorul acestei activităţi a elaborat şi a pus în aplicare un plan de atenuare a schimbărilor climatice şi de protecţie a mediului care: (a) identifică principalele efecte dăunătoare asupra mediului ale activelor şi operaţiunilor lor relevante pentru protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor, inclusiv impactul asupra următoarelor: (i) zonele sensibile la biodiversitate, în conformitate cu Legea nr.94/2007 cu privire la reţeaua ecologică, Legea regnului vegetal nr.239/2007, Legea regnului animal nr.439/1995 şi Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, (ii) ocuparea terenurilor şi aplicarea "ierarhiei de ocupare a terenurilor", astfel cum este descrisă în Strategia UE privind solul pentru 2030, inclusiv ca urmare a înfiinţării şi a funcţionării pe termen mediu şi lung a taberelor de ajutor în caz de dezastru; (c) explică nivelul de îmbunătăţire care poate fi atins prin punerea în aplicare a măsurilor propuse şi include un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor respective; (d) monitorizează şi documentează punerea în aplicare a măsurilor identificate în conformitate cu calendarul şi nivelul îmbunătăţirilor realizate. 2. Planul de atenuare a schimbărilor climatice şi de protecţie a mediului: (a) se bazează pe cele mai bune dovezi ştiinţifice disponibile, care sunt făcute publice; (b) este elaborat în consultare cu părţile interesate relevante, inclusiv cu autorităţile de protecţie a mediului; (c) este actualizat în cazul în care caracteristicile şi derularea activităţii suferă schimbări semnificative, într-un mod care modifică natura sau amploarea impactului asupra climei şi a mediului	Legea nr.94/2007 cu privire la reţeaua ecologică Legea regnului vegetal nr.239/2007 Legea regnului animal nr.439/1995 Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului
Resursele de apă
WTR 2.3	Reţele durabile de canalizare urbană (SUDS)	Activitatea îndeplineşte criteriile generice pentru DNSH pentru protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor, stabilite în capitolul VII din prezenta anexă. Se evită introducerea de specii alogene invazive sau se gestionează răspândirea acestora
WTR 3.1	Soluţii bazate pe natură pentru prevenirea şi protecţia împotriva riscului de inundaţii şi a riscului de secetă	Activitatea îndeplineşte criteriile generice pentru DNSH pentru protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor, stabilite în capitolul VII din prezenta anexă. În plus, trebuie să se ofere următoarele asigurări: (a) în legătură cu Legea nr.94/2007 cu privire la reţeaua ecologică, Legea regnului vegetal nr.239/2007, Legea regnului animal nr.439/1995 , activitatea nu are efecte negative semnificative asupra siturilor având în vedere obiectivele de conservare ale acestora pe baza unei evaluări corespunzătoare efectuate în conformitate cu Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului. (b) în orice zonă: activitatea nu are efecte negative asupra refacerii sau menţinerii populaţiilor de specii protejate într-o stare de conservare favorabilă. De asemenea, activitatea nu are efecte negative nici asupra refacerii sau menţinerii tipurilor de habitate în cauză şi protejate într-o stare de conservare favorabilă; (c) se evită introducerea de specii alogene invazive sau se gestionează răspândirea acestora
Economia circulară
CEY 3.1	Construirea de clădiri noi	Cerinţele sunt aceleaşi ca şi pentru codul CC 3.1
CEY 3.5	Utilizarea betonului în construcţii civile	Activitatea îndeplineşte criteriile generice pentru DNSH privind utilizarea durabilă şi protecţia resurselor de apă, stabilite în capitolul IV din prezenta anexă. În plus, trebuie asigurate următoarele: (a) în legătură cu Legea nr.94/2007 cu privire la reţeaua ecologică, Legea regnului vegetal nr.239/2007, Legea regnului animal nr.439/1995, activitatea nu are efecte negative semnificative asupra siturilor având în vedere obiectivele de conservare ale acestora pe baza unei evaluări adecvate efectuate în conformitate cu Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului. (b) în orice zonă: activitatea nu afectează negativ refacerea sau menţinerea populaţiilor de specii protejate la o stare de conservare favorabilă. De asemenea, activitatea nu afectează negativ refacerea sau menţinerea la o stare de conservare favorabilă a tipurilor de habitate în cauză şi protejate	Legea nr.94/2007 cu privire la reţeaua ecologică Legea regnului vegetal nr.239/2007 Legea regnului animal nr.439/1995 Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului
Prevenirea şi controlul poluării
PPC 2.3	Decontaminarea depozitelor de deşeuri neconforme din punct de vedere legal şi a gropilor de gunoi abandonate sau ilegale	Activitatea respectă criteriile generice pentru DNSH pentru protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor, stabilite în capitolul VII din prezenta anexă După caz, introducerea de specii alogene invazive este prevenită sau răspândirea lor este gestionată
PPC 2.4	Decontaminarea amplasamentelor şi a zonelor contaminate	Identic cu WTR 3.1 Soluţii bazate pe natură pentru prevenirea şi protecţia împotriva riscului de inundaţii şi a riscului de secetă

Anexa nr.3

la Taxonomia pentru finanţare durabilă

CRITERII MINIME

de siguranţă socială (MSS)

1. Principiile de bază presupun că aceste criterii trebuie verificate pentru toate entităţile debitoare, cu un accent special pe cele care sunt multinaţionale.

2. Procesul de screening MSS constă din doi paşi:

2.1. verificarea faptului că proiectul finanţat se află într-o ţară care respectă cele 10 convenţii fundamentale ale muncii ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) şi Carta internaţională a drepturilor omului a ONU.

Deoarece Republica Moldova respectă ambele cerinţe privind convenţiile OIM şi Carta drepturilor omului, această verificare trebuie efectuată numai pentru investiţiile în ţări terţe, altele decât statele membre ale Uniunii Europene;

2.2. verificarea faptului că entitatea debitoare respectă cele mai bune practici privind conduita responsabilă în afaceri şi principiile directoare ale ONU privind întreprinderile şi drepturile omului.

3. Părţile interesate din domeniul financiar pot să îşi elaboreze metodologii interne pentru aplicarea şi verificarea respectării criteriilor date.

Anexa nr.4
la Taxonomia pentru finanţare durabilă

LISTA

activităţilor considerate tranzitorii

sau de facilitare în funcţie de fiecare obiectiv

O clasificare suplimentară a activităţilor permite diferenţierea între trei tipuri distincte de activităţi:

1. Cele care contribuie în mod substanţial la obiectivele de mediu, deoarece sunt activităţi cu impact redus asupra mediului înconjurător în natură, legate de energia regenerabilă, de mobilitatea neutră din punct de vedere climatic, de infrastructura energetică necesară pentru a permite decarbonizarea sistemului energetic, trecerea la utilizarea materialelor din surse durabile sau sunt activităţi legate de captarea şi utilizarea în siguranţă a carbonului (CCU), tehnologiile de captare şi stocare a carbonului (CSC) sau care consolidează absorbanţii naturali de carbon prin managementul durabil în silvicultură, agricultură, refacerea terenurilor cultivate, a pajiştilor şi a zonelor umede, precum şi împădurire.

2. Activităţi tranzitorii: activităţile, pentru care nu există o alternativă fezabilă din punct de vedere tehnologic şi economic, cu emisii scăzute de dioxid de carbon permit îmbunătăţiri tehnologice posibile care pot sprijini tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic, în conformitate cu o traiectorie de limitare a creşterii temperaturii la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, inclusiv prin eliminarea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră, în special a emisiilor provenite de la combustibilii fosili solizi, şi în cazul în care aceste activităţi:

2.1. au niveluri de emisii de gaze cu efect de seră care corespund celor mai bune performanţe din sector sau industrie;

2.2. nu împiedică dezvoltarea şi implementarea alternativelor cu emisii scăzute de dioxid de carbon; şi

2.3. nu duc la blocarea activelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon, având în vedere durata de viaţă economică a activelor respective.

3. Activităţi de facilitare: deşi aceste activităţi nu contribuie în mod direct la atingerea obiectivelor de mediu, ele sunt esenţiale pentru sprijinirea desfăşurării activităţilor din prima categorie. Aceste activităţi trebuie să respecte următoarele prevederi:

3.1. nu trebuie să ducă la blocarea activelor care subminează obiectivele de mediu pe termen lung, având în vedere durata de viaţă economică a activelor respective; şi

3.2. trebuie să aibă un impact pozitiv substanţial asupra mediului, pe baza considerentelor legate de ciclul de viaţă.

CLASIFICAREA ACTIVITĂŢILOR

T: Activităţi tranzitorii; E: Activităţi de facilitare

Nr.	Sector / Activitate DENUMIRE	CM	CA	WTR	CE	PPC	BIO
Silvicultură
CC 1.1	Împădurire		E
CC 1.2	Reabilitarea şi refacerea pădurilor, inclusiv reîmpădurirea şi regenerarea naturală a pădurilor după evenimente meteorologice extreme		E
CC 1.3	Gestionarea pădurilor		E
CC 1.4	Silvicultura în scop de conservare		E
Activităţi de protecţie şi refacere a mediului
CC 2.1	Refacerea zonelor umede	E
Fabricare
WTR 1.1	Fabricarea, instalarea şi serviciile asociate pentru tehnologiile de control al scurgerilor care permit reducerea şi prevenirea scurgerilor în sistemele de alimentare cu apă		E
CC 3.1	Fabricarea de tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile	E
CC 3.2	Fabricarea echipamentelor pentru producerea şi utilizarea hidrogenului	E
CC 3.3	Fabricarea de tehnologii cu emisii reduse de carbon pentru transporturi	E
CC 3.4	Fabricarea bateriilor	E
CC 3.5	Fabricarea de echipamente pentru eficienţa energetică a clădirilor	E
CC 3.6	Fabricarea altor tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon	E
CC 3.7	Fabricarea cimentului	T
CC 3.8	Fabricarea aluminiului	T
CC 3.9	Fabricarea fierului şi oţelului	T
CC 3.11	Fabricarea negrului de fum	T
CC 3.12	Fabricarea carbonatului de sodiu	T
CC 3.13	Fabricarea clorului	T
CC 3.14	Fabricarea produselor chimice organice de bază	T
CC 3.16	Fabricarea acidului azotic	T
CC 3.17	Fabricarea materialelor plastice în forme primare	T
CCM 3.18	Fabricarea componentelor auto şi de mobilitate	E
Fabricare
CCM 3.19	Fabricarea elementelor constitutive ale materialului rulant feroviar	E
CCM 3.20	Fabricarea, instalarea şi întreţinerea echipamentelor electrice de înaltă, medie şi joasă tensiune pentru transportul şi distribuţia electrică care au ca rezultat sau permit o contribuţie substanţială la atenuarea schimbărilor climatice	E
CCM 3.21	Fabricarea aeronavelor	T
Energie
CC 4.9	Transportul şi distribuţia energiei electrice	E
CC 4.10	Stocarea energiei electrice	E
CC 4.11	Stocarea energiei termice	E
CC 4.12	Stocarea hidrogenului	E
CC 4.29	Producerea de energie electrică din combustibili gazoşi fosili	T
CC 4.30	Producerea de înaltă eficienţă a energiei termice pentru încălzire/răcire şi a energiei electrice pe bază de combustibili fosili gazoşi	T
CC 4.31	Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din combustibili gazoşi fosili într-un sistem eficient de termoficare şi răcire centralizată	T
Servicii
CEY 5.6	Piaţă pentru comerţul cu mărfuri second-hand pentru reutilizare				E
Furnizarea apei, lucrări de canalizare, activităţi de gestionare a deşeurilor
CC 5.11	Transportul CO2	E
CCA 5.13	Desalinizarea		E
Transporturi
CC 6.1	Transportul feroviar interurban de călători	T
CC 6.2	Transportul feroviar de marfă	T
CC 6.3	Transportul urban şi suburban, transportul rutier de călători	T
CC 6.5	Transportul cu motociclete, autoturisme şi vehicule utilitare uşoare	T
CC 6.6	Servicii de transport rutier de mărfuri	T
CC 6.7	Transportul de călători pe căile navigabile interioare	T
CC 6.8	Transportul de marfă pe căile navigabile interioare	T
CC 6.9	Modernizarea transportului de călători şi de marfă pe căile navigabile interioare	T
CC 6.10	Transportul maritim şi costier de marfă, nave pentru operaţiuni portuare şi activităţi auxiliare	T
CC 6.11	Transportul maritim şi costier de călători	T
CC 6.13	Infrastructura pentru mobilitatea personală, ciclologistică	E
CC 6.12	Modernizarea transportului maritim şi costier de marfă şi de călători	T
CC 6.14	Infrastructura pentru transportul feroviar	E
CC 6.15	Infrastructura care permite transportul rutier şi transportul public cu emisii scăzute de dioxid de carbon	E
CC 6.16	Infrastructura care permite transportul pe apă cu emisii scăzute de dioxid de carbon	E
CC 6.17	Infrastructura aeroportuară cu emisii scăzute de dioxid de carbon	E
CCM 6.18	Închiriere de aeronave	T
CCM 6.19	Transport aerian de pasageri şi mărfuri	T
Activităţi de construcţie şi activităţile imobiliare
CC 7.2	Renovarea clădirilor existente	T
CC 7.3	Instalarea, întreţinerea şi repararea echipamentelor pentru eficienţa energetică	E
CC 7.4	Instalarea, întreţinerea şi repararea staţiilor de încărcare a vehiculelor electrice din clădiri (şi din spaţiile de parcare aferente clădirilor)	E
CC 7.5	Instalarea, întreţinerea şi repararea instrumentelor şi dispozitivelor pentru măsurarea, reglarea şi controlul performanţei energetice a clădirilor	E
CC 7.6	Instalarea, întreţinerea şi repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile	E
Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor
CEY 4.1	Furnizarea de soluţii IT/OT bazate pe date				E
WTR 4.1	Furnizarea de soluţii IT/OT bazate pe date pentru reducerea scurgerilor			E
CC 8.1	Prelucrările de date, administrarea paginilor web şi activităţile asociate	T
CC 8.2	Soluţii bazate pe date pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră	E
CCA 8.3	Activităţi de programare şi difuzare		E
CC 8.4	Software care permite gestionarea riscurilor climatice fizice şi adaptarea la acestea		E
Activităţi specializate, ştiinţifice şi tehnice
CC 9.1, CCA 9.2	Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea apropiate de piaţă	E	E
CCA 9.1	Activităţile de inginerie şi consultanţa tehnică asociată dedicate adaptării la schimbările climatice		E
CC 9.2	Cercetare, dezvoltare şi inovare pentru captarea directă a CO2 în aer	E
CC 9.3	Servicii profesionale legate de performanţa energetică a clădirilor	E
CCA 9.3	Consultanta pentru managementul riscului fizic climatic si adaptare		E
Activităţi financiare şi de asigurări
CCA 10.1	Asigurări generale: subscrierea riscurilor legate de schimbările climatice		E
CCA 10.2	Reasigurarea		E
Învăţământ
CCA 11.1	Învăţământul		E
Arte, spectacole şi activităţi recreative
CCA 13.1	Activităţi creative, artistice şi de spectacol		E
CCA 13.2	Activităţile bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi activităţile culturale		E
CCA 13.3	Producţia de filme artistice, de programe video şi de televiziune, înregistrări sonore şi activităţi de editare muzicală		E
Gestionarea riscului de dezastre
CCA 14.1	Servicii de urgenţă		E
CCA 14.2	Infrastructura de prevenire a riscului de inundaţii şi de protecţie în caz de inundaţii		E