BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

174/19.07.2007 Hotărîre pentru aprobarea Strategiei de consolidare a sistemului judecătoresc şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de consolidare a sistemului judecătoresc

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
19.07.2007

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Strategiei de consolidare a sistemului judecătoresc şi

a Planului de  acţiuni pentru implementarea Strategiei de consolidare a

sistemului judecătoresc

nr. 174-XVI  din  19.07.2007

 (în vigoare 31.08.2007) 

Monitorul Oficial nr.136-140 art.582 din 31.08.2007

* * *

Parlamentul adoptă prezenta hotărîre.

 Anexă

STRATEGIA

de consolidare a sistemului judecătoresc

Consolidarea sistemului judecătoresc prin asigurarea independenţei, imparţialităţii, eficienţei şi credibilităţii acestuia reprezintă o condiţie indispensabilă pentru supremaţia legii şi a principiilor statului de drept. Măsurile necesare pentru asigurarea independenţei sistemului judecătoresc trebuie să ducă nu doar la afirmarea principiului separaţiei puterilor în stat, ci şi la aplicarea practică a acestuia.

Prezenta strategie este orientată spre realizarea următoarelor obiective:

1) garantarea independenţei efective a sistemului judecătoresc;

2) asigurarea transparenţei actului de justiţie;

3) îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie;

4) sporirea eficienţei şi a responsabilităţii sistemului judecătoresc;

5) garantarea accesului liber la justiţie;

6) administrarea eficientă a instanţelor judecătoreşti;

7) eficientizarea sistemului justiţiei pentru minori;

8) contribuirea la consolidarea mediului de afaceri;

9) prevenirea şi combaterea corupţiei din sistemul judecătoresc.

Prevederile prezentei strategii sînt completate de un plan de acţiuni, în care sînt detaliate măsurile pentru atingerea obiectivelor enunţate, termenele de realizare, instituţiile responsabile, precum şi indicatorii de evaluare a realizării acestor măsuri.

1. Garantarea independenţei efective a sistemului judecătoresc

Această direcţie de acţiune are ca finalitate asigurarea unui sistem judecătoresc independent şi funcţional prin completarea cadrului legislativ în vederea consolidării justiţiei şi prin implementarea acestuia. Astfel, sînt avute în vedere consolidarea instituţională a Consiliului Superior al Magistraturii, distribuirea aleatorie a cauzelor pentru asigurarea imparţialităţii actului de justiţie, precum şi asigurarea respectării Codului de etică al judecătorului.

Completarea cadrului legislativ al sistemului judecătoresc şi monitorizarea implementării acestuia

Anul 2003 a marcat punctul culminant în derularea reformei sistemului judecătoresc, în efectuarea reformei instituţionale şi adoptarea noilor coduri.

În continuarea reformei sistemului judecătoresc, în anul 2005, au fost operate modificări în legislaţie privind modalitatea de desemnare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiind asigurată detaşarea a 3 judecători pentru o activitate permanentă în cadrul acestuia, privind procedura de numire a judecătorului, a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti.

Aplicarea prevederilor respective a relevat o serie de aspecte a căror reconsiderare apare necesară pentru asigurarea funcţionării eficiente a sistemului judecătoresc. În ceea ce priveşte atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii, acestea nu pot fi realizate deplin decît prin asigurarea activităţii permanente a tuturor membrilor acestuia. De asemenea, urmează a fi consfinţit principiul incompatibilităţii calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii cu orice alte activităţi, cu excepţia activităţii ştiinţifice şi didactice, şi urmează a fi analizată oportunitatea excluderii din calitatea de membru din oficiu al Consiliului.

2. Asigurarea transparenţei actului de justiţie

Sistemul judecătoresc trebuie să-şi îndeplinească rolul de serviciu public nu numai prin înfăptuirea actului de justiţie, dar şi prin stabilirea unui nou tip de relaţie între justiţie şi justiţiabil. Informaţiile de interes public vor fi accesibile pe paginile web ale instanţelor judecătoreşti, Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei. În acelaşi timp, se vor realiza ghiduri de orientare pentru facilitarea accesului la justiţie al populaţiei. De asemenea, urmează a fi instituite instrumente ce vor asigura accesul presei, în scopul informării obiective şi complete asupra actului de justiţie şi activităţii organelor de autoadministrare judecătorească, cu respectarea riguroasă a normelor de protecţie a datelor cu caracter personal.

3. Îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie

Consolidarea statului de drept şi asigurarea calităţii actului de justiţie presupun abordarea mai multor componente ale procesului de reformă care vizează realizarea unui cadru legislativ coerent, unificarea practicii judiciare, specializarea activităţii judecătoreşti, precum şi pregătirea calitativă a judecătorilor şi a altor categorii de personal din sistemul judecătoresc.

3.1. Realizarea unui cadru legislativ coerent

Atingerea scopului procesului de reformă depinde în mod esenţial de realizarea unui cadru legislativ coerent, în sensul corelării tuturor actelor legislative din domeniul justiţiei ce urmează a fi adoptate sau modificate, precum şi al eliminării neconcordanţelor şi paralelismelor în elaborarea acestora.

 Prezenta strategie are drept priorităţi respectarea angajamentelor asumate de Republica Moldova în cadrul Planului de acţiuni “Republica Moldova - Uniunea Europeană”. Cerinţele de creare a unui cadru legislativ coerent se referă şi la modificările operate în alte acte legislative, a căror modernizare are incidenţă asupra calităţii actului de justiţie şi asupra ajustării lor corespunzătoare la acquis-ul comunitar.

Elaborarea noilor acte legislative se va face cu consultarea judecătorilor, a practicienilor din sistemul judecătoresc, a societăţii civile şi a mediului de afaceri.

3.2. Unificarea practicii judiciare

Una dintre principalele deficienţe ale sistemului judecătoresc, cu incidenţă asupra calităţii actului de justiţie şi a credibilităţii justiţiei, este practica judiciară neuniformă, precum şi aplicarea neunitară a legislaţiei în vigoare. Pentru remedierea acestei situaţii şi pentru asigurarea securităţii raporturilor juridice, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prezenta strategie preconizează următoarele măsuri: aplicarea mecanismelor procedurale existente, îmbunătăţirea accesului judecătorilor la jurisprudenţă şi la Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Accesul judecătorilor la legislaţie şi la practica judiciară va fi asigurat, în principal, prin conectarea instanţelor de judecată la bazele de date specifice, precum şi prin publicarea pe paginile web ale acestora a jurisprudenţei relevante.

În acelaşi scop, se preconizează modificări legislative pentru instituirea unei instanţe de exprimare a opiniei asupra anumitor probleme de drept.

Realizarea obiectivului de unificare a practicii judiciare va determina îmbunătăţirea calităţii hotărîrilor judecătoreşti în vederea reducerii numărului de cauze a căror soluţionare a fost modificată prin căile de atac.

Pregătirea specializată a judecătorilor are un impact direct asupra calităţii actului de justiţie, în condiţiile diversificării domeniilor de drept şi a necesităţii unei bune cunoaşteri a acestora. Acesta este motivul pentru care prezenta strategie prevede pregătirea judecătorilor prin programe de formare continuă, elaborate de Institutul Naţional al Justiţiei, de asemenea, prin îmbunătăţirea accesului la legislaţie, jurisprudenţă şi literatura juridică.

3.3. Pregătirea judecătorilor şi a altor categorii de personal din cadrul sistemului judecătoresc

Pregătirea profesională a judecătorilor, precum şi a celorlalte categorii de personal din cadrul sistemului judecătoresc, constituie o condiţie necesară pentru realizarea procesului de reformă. Pregătirea judecătorilor, realizată în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei, trebuie să fie determinată de standarde ridicate de profesionalism în scopul aplicării eficiente şi uniforme a legii. Prin programele de formare iniţială şi formare continuă se va urmări actualizarea cunoştinţelor judecătorilor privind noua legislaţie şi privind modalităţile de aplicare practică a prevederilor legale la nivel naţional şi, în perspectivă, la nivel comunitar. Grefierii de asemenea urmează să fie instruiţi în cadrul Institutului Naţional de Justiţie.

 Pentru a-şi îndeplini rolul prevăzut, se cere o garantare a capacităţii administrative a institutului prin asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare funcţionării acestuia: crearea unui centru de resurse juridice, alocarea unor resurse bugetare adecvate.

4. Sporirea eficienţei şi responsabilităţii sistemului judecătoresc

Supraîncărcarea instanţelor judecătoreşti şi durata mare a procedurilor judiciare reprezintă deficienţe constatate ale sistemului judecătoresc. De aceea, reducerea numărului de dosare este o prioritate a prezentei strategii.

În acest context, cauzele care conduc la un număr mare de dosare pe rolul anumitor instanţe judecătoreşti şi la depăşirea duratei rezonabile de soluţionare vor fi remediate prin găsirea unor soluţii optime, care ar putea consta în raţionalizarea funcţionării instanţelor şi în dezvoltarea unei politici adecvate de alocare a resurselor umane şi materiale şi de valorificare a lor în practică.

4.1. Reducerea duratei procedurilor judiciare

Reducerea duratei procedurilor judiciare constituie o sarcină complexă care implică, deopotrivă, măsuri administrative şi legislative.

Din prima categorie de măsuri fac parte: asigurarea controlului judecătorului asupra propriului volum de dosare, optimizarea modului de alocare a resurselor umane, reorganizarea internă a instanţelor judecătoreşti şi pregătirea personalului auxiliar, care asigură un sprijin important în activitatea judecătorilor în perspectiva îmbunătăţirii calităţii activităţii prestate şi a preluării sarcinilor administrative (nejudiciare) de la judecători.

La cea de-a doua categorie de măsuri se referă elaborarea unor propuneri legislative privind reducerea duratei proceselor, spre exemplu, prin reducerea numărului căilor de atac pentru anumite cauze, obligarea instanţelor judecătoreşti de a comunica tuturor părţilor motivele apelului/recursului înaintea trimiterii dosarului la instanţele care vor judeca apelul/recursul, utilizarea mijloacelor tehnice moderne, precum aparatele video, audio sau telefonice, în procesul de audiere a martorilor.

4.2. Reducerea volumului de activitate

Măsurile prezentate anterior privind reducerea duratei procedurilor judiciare au incidenţă şi asupra scăderii volumului de activitate.

Reducerea numărului de dosare aflate în instanţele judecătoreşti se va realiza, în principal, prin punerea în aplicare a unor măsuri administrative vizînd ocuparea progresivă a posturilor vacante de judecători şi de personal auxiliar, precum şi suplimentarea numărului de posturi pentru personalul auxiliar. Aceste măsuri vor fi însoţite de aplicarea riguroasă a normelor de procedură privind sancţionarea faptelor care împiedică desfăşurarea în bune condiţii a proceselor, inclusiv a faptelor de tergiversare nejustificată a soluţionării cauzelor.

4.3. Continuarea procesului de informatizare a sistemului judecătoresc

Informatizarea sistemului judecătoresc este un instrument de eficientizare a activităţii desfăşurate în cadrul acestui sistem. Obiectivul acestui proces îl constituie continuarea dotării tuturor instanţelor cu echipament tehnic şi aplicaţii software şi conectarea acestora într-un sistem integrat. Măsurile menţionate vor fi susţinute prin mijloace financiare suplimentare de la bugetul de stat. Realizarea acestui obiectiv va îmbunătăţi condiţiile de lucru ale personalului din cadrul sistemului judecătoresc, precum şi comunicarea cu justiţiabilii.

4.4. Responsabilizarea judecătorilor

Garantarea independenţei justiţiei nu depinde numai de asigurarea unui cadru legislativ coerent şi de furnizarea mijloacelor necesare, dar şi de responsabilizarea sistemului judecătoresc prin formarea unei atitudini a judecătorilor care să garanteze aplicarea legii în conformitate cu cele mai înalte standarde profesionale.

Consolidarea cadrului legislativ presupune şi implementarea noilor prevederi ale Legii cu privire la statutul judecătorului în partea ce ţine de răspunderea disciplinară şi patrimonială a judecătorilor pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

5. Garantarea accesului liber la justiţie

Garantarea liberului acces la justiţie reclamă realizarea unui cadru legislativ coerent, care să ofere garanţii procesuale pentru exercitarea drepturilor prevăzute de lege de către fiecare persoană.

Acordarea asistenţei juridice garantate de stat este parte a dreptului fundamental al omului la un proces echitabil şi reprezintă o componentă esenţială a bunei funcţionări a sistemului judecătoresc într-un stat de drept. În termeni mai largi, orice persoană are dreptul de acces la justiţie şi, prin urmare, de acces la judecată. În acest sens, statul urmează să întreprindă măsurile necesare în vederea asigurării unui acces practic şi eficient la judecată prin acordarea unei asistenţe juridice sistematice şi eficiente.

5.1. Consolidarea cadrului legislativ

În acest context, prezenta strategie are în vedere modificări legislative ce vizează revizuirea sistemului de cheltuieli de judecată, inclusiv a cuantumului acestora, prin instituirea unor criterii obiective de acordare a asistenţei juridice garantate de stat. Totodată, în vederea asigurării accesului liber la judecătoriile specializate, mai cu seamă la instanţele judecătoreşti economice, se va examina oportunitatea instituirii de judecătorii specializate economice în alte regiuni ale ţării.

5.2. Asigurarea practică a accesului liber la justiţie

Pentru asigurarea efectivă a accesului la justiţie este necesară informarea populaţiei cu privire la drepturile de care beneficiază în raport cu reglementările în vigoare.

De asemenea, este necesar a spori calitatea asistenţei juridice din oficiu şi a asigura accesul la asistenţa juridică efectivă a persoanelor condamnate.

Un instrument util pentru întărirea măsurilor ce vor fi luate în acest domeniu îl constituie crearea unei baze de date statistice, cuprinzînd informaţii cu privire la numărul, disponibilitatea şi calificarea persoanelor implicate în acordarea de asistenţă juridică garantată de stat.

Asistenţa juridică garantată de stat, atît în materie civilă, cît şi în materie penală, va fi acordată pe baza unor criterii financiare bine definite, care vor ţine cont de nivelul veniturilor, în vederea evitării arbitrariului şi pentru aplicarea uniformă a acestor criterii. În cadrul procesului de elaborare a actelor normative în domeniu va fi avută în vedere şi remunerarea pentru asistenţa juridică din oficiu.

6. Administrarea eficientă a instanţelor judecătoreşti

6.1. Modernizarea sistemului de administrare a cauzelor

Asigurarea imparţialităţii şi a transparenţei în actul de justiţie constituie o prioritate a prezentei strategii, care poate fi garantată practic prin introducerea unui criteriu obiectiv de distribuire a dosarelor spre soluţionare.

Prin distribuirea aleatorie a dosarelor se urmăreşte eliminarea posibilităţii de repartizare dirijată a cauzelor, aceasta reprezentînd, totodată, un factor de prevenire a corupţiei în sistem. Distribuirea aleatorie a dosarelor în sistem informatizat urmează să asigure aplicarea efectivă a principiului stabilităţii completului de judecată/judecătorului în soluţionarea cauzelor, în principal în situaţiile de incidente procedurale. De asemenea, urmează a fi stabilite criterii obiective pentru orice schimbare cu privire la un complet deja constituit sau în redistribuirea dosarelor între judecători. Distribuirea aleatorie, cît şi principiul stabilităţii sînt strîns legate de asigurarea independenţei judecătorilor şi de eliminarea unui potenţial instrument de ingerinţă în actul de justiţie.

6.2. Formarea unei politici privind resursele umane în cadrul sistemului judecătoresc

Funcţionarea eficientă a sistemului judecătoresc depinde de formarea unei politici a resurselor umane pe termen mediu şi lung prin stabilirea volumului de activitate pentru fiecare instanţă şi prin alocarea de personal la instanţele cu cel mai mare deficit în raport cu indicatorii medii pe ţară.

Evoluţia cadrului legislativ şi a practicii judiciare va fi luată în considerare la stabilirea necesarului de personal pentru funcţionarea optimă a sistemului judecătoresc. În acest context, se impune evaluarea numărului de personal auxiliar în raport cu numărul de judecători, precum şi angajarea unui număr suplimentar de grefieri, în perspectiva preluării de către aceştia a sarcinilor administrative ce îi revin judecătorului.

Măsurile de raţionalizare a activităţii instanţelor judecătoreşti, preconizate în această strategie, vor determina, de asemenea, redistribuirea resurselor umane conform necesităţilor rezultate în urma efectuării unor studii de evaluare.

Elaborarea cadrului normativ în domeniul statisticii judecătoreşti şi instituirea, în baza lui, a unui sistem unitar de date statistice, care să furnizeze informaţii pertinente, constituie un instrument esenţial al politicii de resurse umane. În acest sens, prezenta strategie prevede actualizarea şi uniformizarea indicatorilor statistici, pregătirea specialiştilor statisticieni şi asigurarea suportului tehnic. Mai mult, sistemul de date statistice serveşte la monitorizarea sistemului judecătoresc pe toate componentele sale de funcţionare.

6.3. Reforma finanţării justiţiei

Funcţionarea sistemului judecătoresc depinde de existenţa unei infrastructuri adecvate. Elementul-cheie, prevăzut de prezenta strategie, constă în stabilirea unor standarde pentru construcţiile şi dotările necesare funcţionării instanţelor judecătoreşti. Conformitatea dotării fiecărui sediu va fi analizată prin raportarea la aceste standarde, urmînd ca fondurile să fie direcţionate pe termen mediu şi lung către instanţele care au nevoie, cu prioritate, de consolidarea infrastructurii.

Pentru funcţionarea eficientă a gestiunii economico-financiare se impune adoptarea unor măsuri legislative prin care să fie creată o structură responsabilă de domeniul vizat.

Garantarea independenţei puterii judecătoreşti se realizează şi prin asigurarea remuneraţiei adecvate a judecătorilor, respectiv prin plata drepturilor salariale ale acestora, aşa cum prevede Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, precum şi prin aplicarea acestor prevederi în mod nediscriminatoriu în toate sectoarele de activitate.

7. Eficientizarea sistemului justiţiei pentru minori

Protecţia drepturilor minorilor necesită o atenţie deosebită din partea societăţii şi, în mod special, din partea celor care înfăptuiesc justiţia. În vederea realizării unei protecţii sporite a minorilor, este necesară crearea unor norme procedurale speciale, diferite de cele aplicabile adulţilor, corespunzătoare standardelor europene în materia respectării drepturilor copilului.

Obiectivele formulate de prezenta strategie pentru crearea sistemului de justiţie pentru minori în vederea instrumentării şi a judecării în bune condiţii a cauzelor legate de minori, precum şi pentru asigurarea executării măsurilor educative sau a pedepselor pronunţate, sînt următoarele:

a) evaluarea necesarului de personal şi de spaţii pentru instrumentarea şi judecarea în cele mai bune condiţii a cauzelor în care sînt implicaţi minori - victime sau infractori;

b) perfecţionarea cadrului legislativ în domeniul protecţiei drepturilor minorilor prin elaborarea unor propuneri de reglementare unitară pentru simplificarea procedurilor şi sporirea garanţiilor procesuale acordate minorilor în cadrul examinării cauzelor cu implicarea lor, precum şi în procesul aplicării pedepselor faţă de minori;

c) specializarea judecătorilor şi a altor categorii de personal din sistemul judecătoresc în cadrul cursurilor de formare ce vor fi organizate la nivelul Institutului Naţional al Justiţiei;

d) crearea infrastructurii pentru funcţionarea în bune condiţii a justiţiei pentru minori.

8. Contribuirea la consolidarea mediului de afaceri

Un mediu de afaceri competitiv nu se poate dezvolta fără un sistem judecătoresc funcţional, independent şi eficient, avînd judecători bine pregătiţi în domenii specializate.

În acest sens, este necesară unificarea practicii în materie comercială, în contextul mai larg al unificării practicii judiciare. De asemenea, măsurile avute în vedere pentru reducerea duratei procedurilor vor avea un impact direct asupra mediului de afaceri.

 O atenţie deosebită este acordată eficientizării procedurii de insolvabilitate şi sporirii nivelului de pregătire al practicienilor în acest domeniu. Totodată, cadrul legislativ şi instituţional în materie va fi consolidat, fiind astfel eliminate barierele existente.

9. Prevenirea şi combaterea corupţiei din sistemul judecătoresc

Corupţia subminează sistemele judecătoreşti, limitînd accesul persoanelor la justiţie şi încălcînd unul din drepturile fundamentale ale omului, şi anume dreptul la un proces echitabil şi independent. Prevenirea şi combaterea corupţiei în sistemul judecătoresc reprezintă un obiectiv prioritar în consolidarea sistemului judecătoresc, în contextul mai larg al luptei la nivel naţional împotriva acestui fenomen. Corupţia în justiţie poate aduce atingere celor mai importante valori sociale, avînd în vedere faptul că sistemul judecătoresc este chemat să asigure respectarea supremaţiei legii.

Pentru prevenirea corupţiei în sistemul judecătoresc este esenţială asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiei de judecător, precum şi a transparenţei procesului de judecată. O măsură necesară în acest sens este şi perfecţionarea sistemului actual de declarare a averii, intereselor şi situaţiilor de incompatibilitate, aplicabil şi judecătorilor, a cărui implementare va fi riguros monitorizată.

Implementarea sistemului de distribuire aleatorie a cauzelor va conduce atît la reducerea posibilităţilor de imixtiune în actul de justiţie, cît şi la eliminarea suspiciunilor cu privire la existenţa subiectivismului în distribuirea dosarelor spre soluţionare.