BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins

privind administraţia publică locală

Lege nr. 186 din 06.11.1998

Notițele mele

Fișa documentului

Lege

Lege nr. 186 din 06.11.1998 «Privind administraţia publică locală»

Versiunea din 12.02.1999

Tipul documentului
Lege
Număr
186
Data adoptării
06.11.1998

L E G E

privind administraţia publică locală

nr. 186-XIV  din  06.11.1998

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.14-15/60 din 12.02.1999

* * *

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1

Noţiuni şi principii de bază

Art.1. – În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:

administraţie publică – formă de organizare şi executare nemijlocită a puterii executive a statului, factor esenţial de care depinde în mare parte exercitarea rolului statului în organizarea şi conducerea societăţii;

administraţie publică centrală – totalitatea autorităţilor de specialitate ale administraţiei publice, constituite pentru satisfacerea, sub conducerea Guvernului, a intereselor generale ale societăţii la nivelul întregii ţări;

administraţie publică locală – totalitatea autorităţilor cu competenţă generală sau specială, constituite pentru satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor unei unităţi administrativ-teritoriale;

autonomie locală – dreptul şi capacitatea colectivităţilor locale de a rezolva şi de a gestiona, în condiţiile legii, sub proprie răspundere şi în favoarea lor, o parte importantă din treburile publice;

autonomie administrativă – dreptul autorităţilor administraţiei publice locale de a dispune toate măsurile pentru satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor pe plan local;

consiliu local – autoritate colegială deliberativă din administraţia publică locală, aleasă în vederea soluţionării problemelor de interes local;

primar – autoritate executivă aleasă prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat;

prefect – reprezentant al Guvernului pe plan local şi administrator al serviciilor publice desconcentrate ale ministerelor, departamentelor şi ale altor autorităţi centrale de specialitate din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale;

primărie – instituţie condusă de primar; clădirea în care îşi are sediul această instituţie;

servicii publice descentralizate – serviciile publice scoase din subordinea autorităţilor centrale şi organizate în mod autonom, atribuindu-li-se un patrimoniu şi o gestiune proprie în unitatea administrativ-teritorială;

domeniu public – ansamblu de bunuri destinate folosinţei generale a populaţiei din unitatea administrativ-teritorială (parcuri, spaţii verzi etc.);

patrimoniu public local – bunuri mobile şi imobile, aparţinînd domeniului public de interes local;

grup de iniţiativă – grup de cetăţeni în număr de cel puţin 20 de persoane, înregistrat în consiliul local, pentru soluţionarea problemelor de interes local.

Art.2. – (1) Prezenta lege stabileşte şi reglementează modul de organizare şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice în unităţile administrativ-teritoriale.

(2) Modul de organizare şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice locale în unitatea teritorială autonomă cu statut special se reglementează de legea cu privire la statutul acesteia şi de prezenta lege.

Art.3. – (1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul de stat unitar.

Art.4. – Unităţile administrativ-teritoriale au personalitate juridică, dispun de patrimoniu, beneficiază de autonomie financiară, au dreptul la iniţiativă în tot ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-şi, în condiţiile legii, autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabilite.

Art.5. – Autorităţi ale administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în sate (comune), oraşe (municipii), sînt consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile Codului electoral.

Art.6. – Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate (comune), oraşe (municipii) în condiţiile legii.

Art.7. – (1) În fiecare judeţ şi în municipiul Chişinău se alege un consiliu, ca autoritate a administraţiei publice, care coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean sau, respectiv, municipal.

(2) Prevederile prezentei legi referitoare la judeţ şi la autorităţile administraţiei publice locale se aplică corespunzător şi unităţii teritoriale autonome cu statut special, ţinîndu-se cont de specificul acestui statut.

Art.8. – Raporturile dintre autorităţile publice judeţene şi cele locale au la bază principiile autonomiei, legalităţii şi colaborării în rezolvarea problemelor comune.

Art.9. – În exercitarea atribuţiilor lor, autorităţile administraţiei publice locale dispun de autonomie consfinţită şi garantată prin Constituţie şi alte legi.

Art.10. – (1) Problemele de importanţă deosebită pentru unităţile administrativ-teritoriale se pot supune, în condiţiile Codului electoral, consultării populaţiei prin referendum local.

(2) Pentru problemele de interes local care preocupă o parte a populaţiei din unitatea administrativ-teritorială, cu această parte a populaţiei se organizează, în condiţiile legii, consultări: audieri publice şi convorbiri cu grupurile de iniţiativă şi asociaţiile obşteşti.

Art.11. – Pentru asigurarea autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale elaborează şi aprobă bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi au dreptul să instituie impozite şi taxe locale, în condiţiile legii.

Art.12. – (1) Guvernul, prin hotărîre, numeşte în fiecare judeţ, în unitatea teritorială autonomă cu statut special şi în municipiul Chişinău cîte un prefect, confirmat de Preşedintele Republicii Moldova. Prefectul îşi prezintă demisia odată cu demisionarea Guvernului care l-a numit.

(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. El conduce serviciile publice desconcentrate ale ministerelor, departamentelor şi ale celorlalte autorităţi centrale ale administraţiei publice, veghează respectarea, pe plan local, a legislaţiei, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor Guvernului şi actelor normative ale autorităţilor centrale de specialitate.

Secţiunea a 2-a

Delimitarea competenţelor

Art.13. – (1) De competenţa satului (comunei), oraşului (municipiului) ţine:

a) amenajarea teritoriului, urbanismul, gestiunea localităţilor şi teritoriilor administrate;

b) construirea şi întreţinerea, în limitele localităţilor, a drumurilor, străzilor, podurilor şi locurilor publice locale, precum şi circulaţia rutieră;

c) construirea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, sistemelor de canalizare, purificarea apei, salubrizarea localităţilor, depozitarea şi utilizarea deşeurilor menajere;

d) transportul public local;

e) igiena publică;

f) asistenţa socială, incluzînd centrele şi aşezămintele de asistenţă socială şi de protecţie socială;

g) protecţia socială a populaţiei afectate de şomaj;

h) construcţia şi exploatarea fondului locativ;

i) asigurarea funcţionării instituţiilor educaţionale, inclusiv şcolile primare separate, grădiniţele de copii şi creşele;

j) cultura, cuprinzînd căminele culturale, bibliotecile şi alte aşezăminte de culturalizare;

k) cultura fizică, edificiile şi bazele sportive;

l) activităţile de tineret la nivel local;

m) protecţia tinerei familii;

n) protecţia mamei şi copilului;

o) apărarea drepturilor copiilor;

p) asigurarea şanselor egale pentru femei şi bărbaţi;

q) spaţiile verzi şi parcurile;

r) pieţele şi halele;

s) asigurarea ordinii publice;

t) protecţia civilă şi apărarea împotriva incendiilor;

u) întreţinerea aşezămintelor de folosinţă publică şi a clădirilor administrative;

v) întreţinerea cimitirelor.

(2) De competenţa judeţului, municipiului Chişinău ţine:

a) dezvoltarea social-economică a teritoriului;

b) întreţinerea drumurilor de importanţă judeţeană şi municipală;

c) organizarea transportului interjudeţean;

d) construcţia obiectelor publice mari (centrelor spitaliceşti, şcolilor, autostrăzilor judeţene şi municipale) şi altor obiecte în măsura necesităţilor şi posibilităţilor proprii;

e) ocrotirea sănătăţii;

f) întreţinerea aşezămintelor sanitare şi sociale;

g) protecţia tinerei familii;

h) protecţia mamei şi copilului;

i) asigurarea şanselor egale pentru femei şi bărbaţi;

j) acordarea asistenţei sociale şi protecţia socială, inclusiv protecţia socială a populaţiei afectate de şomaj;

k) asigurarea ordinii publice;

l) protecţia mediului;

m) desfăşurarea activităţilor ce ţin de domeniul tineretului şi sportului;

n) învăţămîntul secundar general şi secundar profesional.

(3) Competenţele autorităţilor administraţiei publice locale, judeţene, ale unităţii teritoriale autonome cu statut special şi ale municipiului Chişinău nu pot fi puse în cauză sau limitate de către o altă autoritate publică decît în condiţiile legii.

CONSILIILE LOCALE (SĂTEŞTI, COMUNALE, ORĂŞENEŞTI, MUNICIPALE)

Secţiunea 1

Componenţa şi constituirea consiliilor locale

Art.14. – Consiliile locale sînt compuse din consilieri aleşi în condiţiile prevăzute de Codul electoral. Numărul consilierilor se stabileşte în funcţie de numărul locuitorilor satului (comunei), oraşului (municipiului), la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, după cum urmează:

Art.15. – (1) Calitatea de consilier este incompatibilă cu:

a) funcţia de prefect şi subprefect;

b) calitatea de funcţionar în aparatul primăriilor satelor (comunelor), al consiliilor orăşeneşti (municipale) şi judeţene şi în aparatul prefecturii judeţului sau municipiului Chişinău;

c) funcţia de primar şi viceprimar;

d) calitatea de deputat în Parlament, consilier al Preşedintelui Republicii Moldova, membru al Guvernului;

e) calitatea de membru al unui alt consiliu sătesc (comunal), orăşenesc (municipal) sau judeţean;

f) funcţia de procuror, judecător.

(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege.

Art.16. – Consiliul este legal constituit dacă sînt validate mandatele a cel puţin două treimi din numărul consilierilor stabiliţi la art.14.

Art.17. – (1) Consiliile locale se întrunesc în primă şedinţă în termen de 20 de zile de la data validării mandatelor consilierilor. Convocarea consilierilor în primă şedinţă se face de către prefect. La prima şedinţă participă, de regulă, prefectul sau reprezentantul său.

(2) Şedinţa consiliului este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor aleşi. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va ţine peste 3 zile, respectîndu-se aceleaşi condiţii. Dacă nici la a doua convocare şedinţa nu este deliberativă, se va proceda la o nouă convocare, peste 3 zile. La această nouă, a treia, convocare, şedinţa va fi deliberativă dacă se va asigura prezenţa majorităţii consilierilor aleşi. În situaţia în care, datorită absenţei nemotivate a consilierilor, consiliul nu se va putea întruni nici la ultima convocare, acesta se consideră dizolvat de drept.

(3) Lucrările primei şedinţe sînt conduse de cel mai în vîrstă consilier, asistat de 1 sau 2 dintre consilierii cei mai tineri.

Secţiunea a 2-a

Atribuţiile consiliilor locale

Art.18. – (1) Consiliul local are drept de iniţiativă şi decide, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care ţin de competenţa altor autorităţi publice.

(2) În teritoriul administrat, consiliul local îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) numeşte, la propunerea primarului, viceprimarul (viceprimarii), secretarul consiliului;

b) aprobă statutul satului (comunei), oraşului (municipiului) şi regulamentul de funcţionare a consiliului respectiv pe baza statutului-cadru şi a regulamentului-cadru aprobate de Parlament; aprobă alte regulamente şi reguli prevăzute de lege;

c) aprobă studii, prognoze orientative şi programe de dezvoltare social-economică, de organizare şi amenajare a teritoriului;

d) aprobă, la propunerea primarului, luînd ca bază statele tip, aprobate de Guvern, organigrama şi statele de personal din aparatul primăriei; aprobă organigramele şi statele de personal ale structurilor autonome şi serviciilor publice ale consiliului local;

e) aprobă bugetul local şi modul de formare, administrare şi executare a acestuia; aprobă virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă împrumuturile şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

f) stabileşte impozite şi taxe locale, în condiţiile legii;

g) înfiinţează instituţii publice şi agenţi economici de interes local, decide asupra concesionării şi închirierii de bunuri sau de servicii publice de interes local, precum şi asupra participării, cu bunuri şi cu capital, în capitalul statutar al societăţilor comerciale pentru realizarea de lucrări şi servicii de interes local, în condiţiile legii;

h) asigură condiţiile necesare pentru buna funcţionare a instituţiilor de învăţămînt, cultură, ocrotirea sănătăţii, care se află sub autoritatea sa;

i) numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, conducătorii agenţilor economici şi ai instituţiilor publice de interes local care se află sub autoritatea sa;

j) aprobă, în condiţiile legii norme specifice pentru agenţii economici şi instituţiile publice de interes local care se află sub autoritatea sa;

k) organizează servicii publice de gospodărie comunală, transport local, reţele edilitare şi altele şi asigură buna funcţionare a acestora;

l) asigură ordinea publică, respectarea drepturilor şi libertăţilor omului, executarea legislaţiei; numeşte, la propunerea primarului, şeful poliţiei municipale şi şeful de post, care intră în exerciţiul funcţiunii după confirmarea lor de către comisarul poliţiei judeţene;

m) aprobă, în condiţiile legii, planurile urbanistice ale localităţilor din componenţa unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi planurile de amenajare a teritoriului şi măsurile necesare realizării acestora, asigură realizarea lucrărilor publice conform documentaţiei şi proiectelor aprobate;

n) aprobă programele locale de refacere şi protecţie a mediului; contribuie la protecţia şi conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale;

o) instituie rezervaţii naturale locale, ia sub protecţia sa monumentele naturale;

p) aprobă limitele admisibile de utilizare a resurselor naturale de interes local şi de poluare a mediului;

q) înfiinţează, în condiţiile legii, şi asigură funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local; înregistrează asociaţiile obşteşti şi alte organizaţii necomerciale de interes local;

r) formează, din rîndurile membrilor săi, în funcţie de specificul şi necesităţile locale, comisii pentru diferite domenii de activitate, modifică componenţa lor;

s) decide, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale sau judeţene pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, precum şi colaborarea cu agenţii economici din ţară şi din străinătate în scopul realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun;

t) decide stabilirea legăturilor de colaborare, cooperare şi înfrăţire cu localităţi din străinătate. Colaborarea se organizează prin încheierea de contracte, cu caracter juridic civil, cu organe similare din alte ţări în domeniile urbanisticii, planificării şi amenajării teritoriului, gospodăriei comunale, transportului şi comunicaţiilor, protecţiei mediului, comerţului, învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii, culturii şi artei, turismului şi sportului, construcţiilor şi reparaţiei drumurilor de interes local, serviciilor publice, în alte domenii de interes comun;

u) conferă persoanelor fizice autohtone sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetăţean de onoare al satului (comunei), oraşului (municipiului);

v) examinează interpelările consilierilor, ia decizii pe marginea lor; discută dările de seamă ale primarului, consilierilor, subdiviziunilor structurale, agenţilor economici şi ale instituţiilor publice care se află sub autoritatea sa;

w) ridică înainte de termen mandatul consilierilor;

x) aprobă programe locale de utilizare a forţei de muncă şi asigură îndeplinirea lor;

y) aprobă programe privind asigurarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi;

z) exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege sau prin statutul satului (comunei), oraşului (municipiului), sau prin regulamentul de funcţionare a consiliului.

Secţiunea a 3-a

Funcţionarea consiliului local

Art.19. – (1) Consiliul local îşi exercită mandatul de la data declarării ca legal constituit pînă la data constituirii legale a noului consiliu ales. Mandatul consiliului poate fi prelungit în cazuri excepţionale prin lege organică.

(2) Consiliul local alege prin vot deschis, cu majoritatea voturilor consilierilor prezenţi, pentru durata unei şedinţe, un preşedinte. Preşedintele şedinţei este asistat de secretarul consiliului local.

Art.20. – (1) Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare o dată la trei luni, la convocarea primarului.

(2) Consiliul local se poate întruni în şedinţă extraordinară ori de cîte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numărul consilierilor aleşi.

(3) Convocarea consiliului local se face cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare şi cu cel puţin 3 zile înaintea şedinţelor extraordinare.

(4) În caz de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor satului (comunei), oraşului (municipiului), convocarea consiliului local se poate face de îndată.

(5) Convocarea se face în scris prin dispoziţia primarului. Invitaţia la şedinţă va conţine ordinea de zi, data, ora şi locul desfăşurării acesteia.

(6) Ordinea de zi se aduce la cunoştinţă locuitorilor satului (comunei), oraşului (municipiului) prin presa locală sau prin alt mijloc de publicitate.

Art.21. – (1) Şedinţele consiliului local sînt deliberative dacă este prezentă majoritatea consilierilor aleşi.

(2) Prezenţa consilierilor la şedinţe este obligatorie. În cazul în care un consilier absentează la 3 şedinţe consecutive fără motive întemeiate, el poate fi sancţionat conform prevederilor regulamentului de funcţionare a consiliului.

(3) În cazul în care consiliul local nu se întruneşte timp de 6 luni consecutiv, precum şi în cazul în care numărul consilierilor s-a redus sub jumătate din numărul stabilit prin art.14, acesta se consideră dizolvat de drept.

(4) Dizolvarea de drept a consiliului local se comunică de către primar prefectului şi Comisiei Electorale Centrale, care iau act de dizolvarea consiliului şi organizează noi alegeri.

Art.22. – Şedinţele consiliului local sînt publice.

Art.23. – Ordinea de zi a şedinţelor se aprobă de consiliul local, la propunerea primarului sau consilierilor care, în condiţiile art.20, au cerut întrunirea consiliului. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente.

Art.24. – (1) În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, consiliul local adoptă decizii cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, exceptînd cazurile în care legea sau regulamentul de funcţionare a consiliului cere o altă majoritate. În cazul parităţii de voturi, decizia nu se adoptă, dezbaterile reluîndu-se în şedinţa următoare.

(2) Deciziile privind administrarea domeniului public al satului (comunei), oraşului (municipiului), planificarea dezvoltării localităţilor şi amenajarea teritoriului, precum şi asocierea cu alte consilii, instituţii publice din ţară sau din străinătate, se adoptă cu votul majorităţii consilierilor aleşi.

(3) Deciziile privind bugetul local, precum şi cele privind impozitele şi taxele locale, se adoptă cu votul a două treimi din numărul consilierilor aleşi. Dacă bugetul nu poate fi aprobat după două lecturi consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 5 zile, activitatea se va desfăşura pe baza bugetului anului precedent, pînă la aprobarea noului buget.

(4) Consiliul local poate stabili adoptarea unor decizii prin vot secret sau nominal.

(5) Proiectele de decizii sînt propuse de către consilieri sau de către primar.

Art.25. – (1) Deciziile consiliului local se semnează, în termen de 3 zile de la data desfăşurării şedinţei, de către preşedintele şedinţei, se contrasemnează de către secretarul consiliului şi se comunică primarului. În cazul în care preşedintele şedinţei se află în imposibilitatea de a semna, decizia va fi semnată de către unul dintre consilierii prezenţi la şedinţă.

(2) Deciziile cu caracter normativ devin executorii de la data aducerii lor la cunoştinţă publică prin publicare sau afişare în locurile publice, iar cele individuale – de la data comunicării persoanelor interesate.

(3) Aducerea la cunoştinţă publică a deciziilor cu caracter normativ se face după expirarea termenului de 7 zile, în care prefectul poate exercita calea de atac în faţa instanţei de judecată sau după rămînerea definitivă a hotărîrii instanţei de judecată, prin care acţiunea prefectului a fost respinsă.

Art.26. – (1) Nu poate lua parte la adoptarea deciziilor consilierul care:

a) are un interes material în problema supusă dezbaterii;

b) este membru al organelor de conducere ale societăţilor gestionare şi comerciale privitor la care se iau deciziile.

(2) Deciziile luate de consiliul local cu încălcarea dispoziţiilor alin.(1) sînt declarate nule, în condiţiile legii.

Art.27. – Problemele înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local nu pot fi dezbătute dacă nu sînt însoţite de raportul de specialitate al compartimentului de resort din aparatul primăriei şi de avizul comisiei de specialitate a consiliului, formată în conformitate cu art.18 lit.r).

Art.28. – (1) Dezbaterile din şedinţele consiliului local se consemnează într-un proces-verbal.

(2) Procesul-verbal şi documentele care au fost dezbătute în şedinţă se depun într-un dosar special, care va fi numerotat, sigilat şi semnat de preşedintele şedinţei şi de secretarul consiliului local.

Art.29. – (1) Consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte şi pentru deciziile acestuia pe care le-au votat. De asemenea, fiecare consilier răspunde pentru propria activitate desfăşurată în exercitarea mandatului.

(2) La cererea consilierilor, votul lor poate fi consemnat în procesul-verbal al şedinţei.

Art.30. – (1) Activitatea consiliului local poate fi suspendată dacă consiliul a adoptat decizii repetate, care au fost anulate irevocabil de către instanţa de judecată întrucît contraveneau intereselor generale ale satului (comunei), oraşului (municipiului) sau încălcau Constituţia şi alte legi.

(2) Suspendarea activităţii consiliului local se face de către Parlament, la propunerea motivată a prefectului, bazată pe hotărîrea definitivă a instanţei de judecată. Hotărîrea Parlamentului şi motivele care au stat la baza emiterii acesteia se aduc la cunoştinţa membrilor consiliului de către prefect în termen de 10 zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(3) Data pentru organizarea alegerii noii componenţe a consiliului local se stabileşte de Comisia Electorală Centrală.

(4) Pînă la constituirea noului consiliu, primarul îşi va exercita atribuţiile prevăzute de lege în modul stabilit.

Art.31. – (1) Mandatul consilierului poate fi ridicat înainte de termen de consiliul respectiv în caz de:

a) absenţă fără motive întemeiate de la 3 şedinţe consecutive ale consiliului;

b) încălcare a Constituţiei, a altor legi ori interese ale colectivităţii locale, precum şi participare la acţiunile unor organe anticonstituţionale, fapt confirmat prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată;

c) incompatibilitate a funcţiei;

d) intrare în vigoare a sentinţei de condamnare a acestuia;

e) demisie (cu prezentarea cererii de demisionare în scris).

(2) Consilierul poate ataca decizia de ridicare a mandatului înainte de termen în instanţa de judecată.

(3) În caz de deces al consilierului, mandatul deţinut de către acesta se declară vacant de consiliul respectiv.

(4) Mandatul consilierului se declară vacant de către consiliul respectiv de îndată ce a fost ridicat mandatul, în conformitate cu dispoziţiile alin.(1) şi (2).

Art.32. – La lucrările consiliului local pot participa, fără drept de vot, prefectul şi preşedintele consiliului judeţean, reprezentanţii acestora, deputaţii în Parlament, funcţionarii autorităţilor administraţiei publice centrale, primarul, delegaţii săteşti, precum şi persoanele invitate de consiliul local, a căror prezenţă este considerată utilă.

PRIMARUL

Art.33. – (1) Satele (comunele) şi oraşele (municipiile) au cîte un primar şi un viceprimar; municipiile reşedinţă de judeţ au cîte un primar şi 2 viceprimari; municipiile Bălţi, Bender şi Tiraspol au cîte un primar şi 3 viceprimari; municipiul Chişinău are un primar general şi 4 viceprimari aleşi sau, respectiv, numiţi în condiţiile legii.

(2) Viceprimarii satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor) cu o populaţie sub 7000 de locuitori, de regulă, îşi exercită funcţiile pe baze obşteşti.

Art.34. – În exercitarea funcţiei primarul este ocrotit de lege.

Art.35. – (1) Validarea alegerilor primarului se face în condiţiile Codului electoral.

(2) Rezultatul validării se prezintă de către un judecător la prima şedinţă a consiliului sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară.

(3) În caz de invalidare a mandatului primarului, se organizează alegeri noi, în condiţiile Codului electoral.

Art.36. – (1) Mandatul primarului poate fi prelungit în cazuri excepţionale prin lege organică.

(2) Mandatul încetează înainte de termen în caz de:

a) revocare;

b) demisie;

c) incompatibilitate a funcţiei;

d) schimbare a domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială;

e) imposibilitate de a exercita funcţia pe o perioadă mai mare de 4 luni consecutive, inclusiv pe motiv de boală;

f) intrare în vigoare a sentinţei de condamnare a acestuia;

g) deces.

(3) În situaţiile prevăzute la alin.(2), consiliul local adoptă o decizie prin care ia act de încetarea mandatului primarului şi declară vacantă funcţia acestuia.

Art.37. – (1) Primarul exercită atribuţiile ce ţin de starea civilă şi de autoritatea tutelară, precum şi sarcinile ce-i revin prin actele legislative privind recensămîntul, organizarea şi desfăşurarea alegerilor, aducerea la cunoştinţă cetăţenilor a legilor, precum şi alte atribuţii, stabilite prin lege.

(2) În cazuri excepţionale, cînd primarul este în imposibilitatea de exercitare a unora din atribuţiile prevăzute la alin.(1) şi de alte legi, aceste atribuţii se exercită de către viceprimar sau secretarul consiliului.

Art.38. – (1) Primarul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) asigură respectarea, pe plan local, a drepturilor şi libertăţilor omului, a Constituţiei, a altor legi, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova şi a hotărîrilor Guvernului;

b) asigură executarea deciziilor consiliului local. În cazul în care consideră că o decizie a acestuia este ilegală, sesizează prefectul, în termen de 3 zile de la data cînd a luat act de ea, sau instanţa de judecată;

c) propune consiliului local consultarea populaţiei în problemele locale de interes deosebit şi, pe baza deciziei consiliului, ia măsuri pentru organizarea acestor consultări;

d) prezintă consiliului local, anual sau ori de cîte ori este necesar, rapoarte privind starea economică şi socială a satului (comunei), oraşului (municipiului);

e) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune aprobării consiliului local;

f) exercită funcţia de ordonator principal de credite;

g) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunică de îndată situaţia consiliului local;

h) elaborează proiectul de statut al personalului, propune structura organizatorică, efectivul scriptic şi salarizarea personalului din aparatul primăriei şi le supune aprobării consiliului local;

i) numeşte şi eliberează din funcţie personalul din aparatul primăriei, cu excepţia secretarului consiliului; propune consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie a conducătorilor agenţilor economici şi ai instituţiilor publice de interes local, aflate sub autoritatea consiliului local respectiv;

j) controlează activitatea personalului din aparatul primăriei;

k) exercită drepturile şi asigură îndeplinirea obligaţiunilor ce revin satului (comunei), oraşului (municipiului) în calitate de persoană juridică;

l) supraveghează inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin satului (comunei), oraşului (municipiului);

m) asigură ordinea şi liniştea publică prin intermediul colaboratorilor poliţiei, al gărzilor populare, al serviciilor de pompieri şi de protecţie civilă, care au obligaţia să răspundă solicitărilor sale, în condiţiile legii;

n) ia măsurile prevăzute de lege privind desfăşurarea întrunirilor publice;

o) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea şi liniştea publică;

p) conduce serviciile publice locale; asigură funcţionarea serviciilor de stare civilă, autoritate tutelară; organizează şi supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă socială şi ajutor social;

q) eliberează permise şi semnează autorizaţii prevăzute de lege;

r) asigură elaborarea regulamentului de urbanism şi a documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului şi le prezintă spre aprobare consiliului local, cu respectarea prevederilor legii;

s) coordonează activitatea de asistenţă socială a copiilor, bătrînilor, invalizilor, familiilor cu mulţi copii, a grupurilor şi persoanelor defavorizate; sprijină organizaţiile neguvernamentale care au ca obiect de activitate protecţia socială şi funcţionează în raza satului (comunei), oraşului (municipiului);

t) asigură elaborarea şi realizarea măsurilor privind combaterea şomajului, crearea locurilor noi de muncă, organizarea lucrărilor publice remunerate;

u) ia măsuri prevăzute de lege în soluţionarea problemelor administrativ-militare;

v) ia măsuri, împreună cu organele specializate ale statului, pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor şi epizootiilor. În acest scop, poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din sat (comună), oraş (municipiu), acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite;

w) supraveghează tîrgurile, pieţele, oboarele, parcurile şi locurile de distracţii şi ia măsuri operative pentru buna funcţionare a acestora;

x) ia măsuri şi este responsabil pentru pregătirea profesională a funcţionarilor din aparatul primăriei, precum şi din unităţile care se află în subordinea sa;

y) sprijină colaborarea satului (comunei), oraşului (municipiului) cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări, precum şi extinderea cooperaţiei şi a legăturilor directe cu acestea;

z) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de consiliul respectiv.

Art.39. – Primarul prezintă, la cererea consiliului local, informări privind executarea deciziilor adoptate de consiliu.

Art.40. – Primarul poate delega viceprimarilor şi secretarului consiliului local, prin dispoziţie, exercitarea unora din atribuţiile ce-i revin.

Art.41. – (1) Viceprimarii sînt numiţi prin decizie adoptată cu votul majorităţii consilierilor aleşi. Mandatul viceprimarilor expiră odată cu mandatul primarului.

(2) Demiterea viceprimarului se face de către consiliul local, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor aleşi, prin decizie adoptată cu votul majorităţii consilierilor aleşi.

Art.42. – (1) În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii. Acestea devin executorii după ce sînt aduse la cunoştinţă persoanelor vizate.

(2) Primarul constată încălcările legii şi ia măsurile necesare pentru înlăturarea acestora sau, după caz, sesizează organele competente.

Art.43. – (1) În cazul în care primarul a fost trimis în judecată pentru săvîrşirea unei fapte penale, el este suspendat din funcţie pînă la soluţionarea definitivă a cauzei.

(2) Suspendarea poate fi dispusă numai de către instanţa de judecată.

(3) Dacă primarul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii.

(4) Prevederile prezentului articol se aplică şi viceprimarilor.

Art.44. – (1) În caz de vacanţă a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din funcţie a acestuia, atribuţiile lui vor fi exercitate, de drept, de către un viceprimar, pînă la validarea mandatului noului primar sau, după caz, pînă la anularea deciziei de suspendare din funcţie.

(2) În situaţia în care sînt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atît primarul, cît şi viceprimarul, sau, din anumite cauze, aceste funcţii devin vacante, consiliul local, în termen de 5 zile, împuterniceşte secretarul să exercite temporar funcţiile respective, pînă la încetarea suspendării din funcţie a primarului şi a viceprimarului sau pînă la alegerea unui nou primar, în condiţiile Codului electoral.

Art.45. – În satul din care nu au fost aleşi consilieri în consiliul local respectiv, se alege un delegat sătesc, care apără şi reprezintă interesele acestui sat pe lîngă administraţia publică locală, precum şi pe lîngă alte autorităţi.

Art.46. – (1) Delegatul sătesc este ales la adunarea generală a locuitorilor satului cu drept de vot.

(2) Alegerea delegatului sătesc se face în prezenţa primarului sau a viceprimarului unităţii administrativ-teritoriale respective. La adunarea generală trebuie să participe cel puţin jumătate din numărul locuitorilor satului, conform listei întocmite la începutul anului respectiv.

(3) Alegerea delegatului sătesc se face cu votul majorităţii locuitorilor satului prezenţi la adunarea generală, pe durata mandatului consiliului.

(4) Adunarea generală a locuitorilor satului, în condiţiile alin.(2) şi (3), poate admite demisia sau hotărî revocarea delegatului sătesc.

(5) La decizia consiliului comunal, delegatul sătesc poate fi remunerat din bugetul local.

Art.47 – În cazul în care consiliul sau primarul preconizează să emită acte contrare intereselor satului din partea căruia a fost ales delegatul sătesc, acesta poate propune amînarea adoptării lor pentru consultarea locuitorilor satului.

Art.48. – Delegatul sătesc îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) participă la şedinţele consiliului local;

b) aduce la cunoştinţă locuitorilor satului deciziile consiliului respectiv, precum şi dispoziţiile primarului;

c) acordă sprijin în realizarea măsurilor şi sarcinilor administraţiei publice comunale, orăşeneşti sau municipale în domeniile financiar, edilitar-gospodăresc, în alte domenii de activitate;

d) prezintă propuneri privind realizarea unor obiective economice, social-culturale şi rezolvarea altor probleme legate de interesele satului;

e) urmăreşte modul în care administraţia publică locală rezolvă problemele satului şi informează despre aceasta populaţia.

SECRETARUL CONSILIULUI LOCAL

Art.49. – (1) Fiecare consiliu local are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul este funcţionar public cu studii superioare, de regulă, juridice sau în domeniul administraţiei publice. În mod excepţional, la sate (comune) în funcţia de secretar pot fi numite şi persoane care au alte studii superioare sau studii medii speciale.

(2) Secretarul consiliului local este concomitent şi secretarul satului (comunei), oraşului (municipiului).

(3) Secretarul nu poate fi membru al vreunui partid sau al vreunei alte organizaţii social-politice.

Art.50. – (1) Numirea în funcţie a secretarului se face prin decizia consiliului respectiv, la propunerea primarului, pe bază de concurs organizat de către acesta, conform prevederilor Legii serviciului public.

(2) Secretarul se bucură de stabilitate în funcţie şi cade sub incidenţa prevederilor Legii serviciului public.

(3) Eliberarea din funcţie a secretarului se face de către consiliul respectiv, la propunerea primarului, prin decizie adoptată cu votul majorităţii consilierilor aleşi.

Art.51. – Secretarul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) asigură convocarea consiliului local;

b) participă la şedinţele consiliului local;

c) avizează proiectele de decizii ale consiliului local, asumîndu-şi răspunderea pentru legalitatea acestora;

d) asigură buna funcţionare a compartimentelor şi a activităţilor din cadrul aparatului primăriei;

e) asigură efectuarea lucrărilor de secretariat;

f) pregăteşte materialele privind chestiunile supuse dezbaterii consiliului local;

g) comunică şi înaintează, în termen de 10 zile, dacă legea nu prevede altfel, autorităţilor şi persoanelor interesate actele emise de către consiliul local sau de către primar;

h) asigură aducerea la cunoştinţă publică a deciziilor consiliului local şi a dispoziţiilor primarului care prezintă interes general;

i) primeşte, distribuie şi întreţine corespondenţa;

j) eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara celor care conţin informaţii cu caracter secret stabilit potrivit legii, precum şi de pe actele de stare civilă;

k) legalizează semnături şi confirmă autenticitatea copiilor cu actele originale, în afara celor care se eliberează de autorităţile publice centrale;

l) organizează, coordonează şi poartă răspundere de activitatea autorităţilor tutelare, stării civile, succesiunii, protecţiei sociale şi, după necesitate, exercită atribuţiile respective;

m) coordonează şi ţine evidenţa gospodăriilor, înmatriculîndu-le în registre speciale;

n) păstrează şi aplică, la necesitate, sigiliul;

o) acordă ajutorul necesar consilierilor şi comisiilor consiliului local;

p) administrează sediul primăriei şi bunurile ei;

q) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de către consiliul local sau de către primar.

PRIMĂRIA ŞI SERVICIILE PUBLICE LOCALE

Art.52 – (1) Primarul împreună cu aparatul de lucru formează primăria – organul executiv al consiliului local.

(2) Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul primăriei se face de către primar, în condiţiile legii.

Art.53 – (1) Serviciile publice locale se organizează de către consiliul local, la propunerea primarului, în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi necesităţilor locale şi în limita mijloacelor financiare de care dispune.

(2) Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din serviciile publice locale se face de către conducătorii acestor servicii, în condiţiile legii.

(3) Consiliul local poate recomanda, motivat, primarului, eliberarea din funcţie a conducătorilor compartimentelor din aparatul primăriei.

Art.54. – Consiliul local aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului primăriei, stabileşte competenţele şi atribuţiile personalului, în condiţiile prevăzute de lege.

Art.55. – (1) Condiţiile numirii, angajării, promovării, sancţionării şi eliberării din funcţie, drepturile şi obligaţiile personalului din serviciile publice locale, precum şi ale personalului din aparatul primăriei, sînt stabilite prin lege şi regulamente respective.

(2) Funcţionarilor din aparatul primăriei li se aplică prevederile Legii serviciului public.

CONSILIUL JUDEŢEAN

Secţiunea 1

Componenţa şi constituirea consiliului judeţean

Art.56. – (1) Consiliul judeţean este autoritate reprezentativă a administraţiei publice judeţene.

(2) Consiliul judeţean se compune din consilieri aleşi conform Codului electoral.

Art.57. – Numărul consilierilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte în funcţie de populaţia judeţului, existentă la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, după cum urmează:

Art.58. – La constituirea consiliului judeţean se aplică, după caz, dispoziţiile art.15 şi 16.

Secţiunea a 2-a

Atribuţiile consiliului judeţean

Art.59. – Consiliul judeţean îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean;

b) organizează şi conduce serviciile publice de interes judeţean şi aprobă regulamentele de funcţionare a acestora;

c) acordă consiliilor locale şi aparatelor primăriilor, precum şi serviciilor publice ale satelor (comunelor) şi oraşelor (municipiilor), sprijin şi asistenţă tehnică, juridică şi de orice altă natură la cererea acestora;

d) analizează propunerile făcute de consiliile şi primarii satelor (comunelor) şi oraşelor (municipiilor) în vederea elaborării de prognoze economice sau pentru refacerea şi protecţia mediului înconjurător;

e) aprobă prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială a judeţului, inclusiv programe de utilizare a forţei de muncă în teritoriu, şi urmăreşte realizarea acestora;

f) aprobă bugetul judeţean, relaţiile acestuia cu bugetele satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor) şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar judeţean;

g) aprobă limitele de cheltuieli, numărul-limită de personal ale instituţiilor sferei sociale subordonate, precum şi tarifele la serviciile cu plată ale acestor instituţii, coordonîndu-le cu autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate;

h) stabileşte orientările generale privind dezvoltarea urbanistică a localităţilor, precum şi amenajarea teritoriului;

i) alege dintre consilieri şi eliberează din funcţie, în condiţiile prezentei legi, preşedintele, vicepreşedintele consiliului şi membrii biroului permanent;

j) numeşte, la propunerea preşedintelui consiliului, în bază de concurs, secretarul consiliului, şefii direcţiilor financiară, economie şi reformă, învăţămînt, ocrotirea sănătăţii, cultură, asistenţă socială, ai altor subdiviziuni care se află sub autoritatea consiliului;

k) aprobă propriul regulament de funcţionare;

l) aprobă organigrama şi numărul de personal din aparatul propriu, luînd ca bază statele tip, aprobate de Guvern;

m) asigură ordinea publică, respectarea drepturilor şi libertăţilor omului, executarea legislaţiei; numeşte, la propunerea preşedintelui consiliului, şeful poliţiei municipale judeţene, care intră în exercitarea funcţiei după confirmarea sa de către ministrul afacerilor interne;

n) stabileşte impozite şi taxe locale;

o) decide înfiinţarea de instituţii şi agenţi economici de interes judeţean, dobîndirea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public şi de servicii publice de interes judeţean, precum şi participarea, cu bunuri şi cu capital, în capitalul statutar al societăţilor comerciale pentru realizarea de lucrări şi servicii de interes judeţean;

p) numeşte şi eliberează din funcţie conducătorii agenţilor economici de sub autoritatea sa şi ai instituţiilor publice de interes judeţean; controlează activitatea acestora;

q) instituie norme orientative pentru structurile autonome sau pentru societăţile comerciale pe care le înfiinţează;

r) înfiinţează, reorganizează şi lichidează instituţii social-culturale şi asigură buna lor funcţionare în limita alocaţiilor prevăzute în bugetul respectiv;

s) asigură condiţii pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor ştiinţifice, instructiv-educative, de culturalizare, sportive şi de tineret;

t) asigură aplicarea unitară a legislaţiei muncii şi protecţiei sociale; coordonează activitatea privind munca şi protecţia socială şi, în limitele competenţei sale, promovează politica socială în acest domeniu;

u) elaborează şi prezintă Guvernului propuneri argumentate cu privire la utilizarea eficientă a forţei de muncă, ameliorarea situaţiei pe piaţa forţei de muncă şi combaterea şomajului;

v) decide, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, precum şi colaborarea cu agenţi economici din ţară şi din străinătate în scopul realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun;

w) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de lege.

Secţiunea a 3-a

Funcţionarea consiliului judeţean

Art.60. – Consiliul judeţean îşi exercită mandatul de la data declarării ca legal constituit pînă la data constituirii legale a noului consiliu ales. Mandatul consiliului judeţean poate fi prelungit în cazuri excepţionale prin lege organică.

Art.61. – (1) Consiliul judeţean se întruneşte în şedinţe ordinare, o dată la trei luni.

(2) Consiliul judeţean se poate întruni în şedinţe extraordinare ori de cîte ori este necesar, la cererea preşedintelui acestuia, a cel puţin o treime din numărul consilierilor aleşi, sau a biroului permanent.

(3) Convocarea consiliului judeţean se face de către preşedintele acestuia cu cel puţin 10 zile înaintea şedinţelor ordinare şi cu cel puţin 3 zile înaintea celor extraordinare.

(4) Modul de convocare, desfăşurare şi dizolvare a consiliului judeţean se prevede în art.21 şi 22, aplicate în mod corespunzător.

(5) Convocarea consiliului judeţean în şedinţe se face în scris şi se consemnează în procesul-verbal al şedinţei. În invitaţia la şedinţă se precizează ordinea de zi, data, ora şi locul desfăşurării acesteia.

Art.62. – În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, consiliul judeţean adoptă decizii cu votul majorităţii consilierilor prezenţi. Deciziile se semnează de preşedintele consiliului judeţean sau de vicepreşedintele care a condus şedinţa şi se contrasemnează de către secretar.

Art.63. – (1) Consiliul judeţean alege dintre membrii săi, pe durata mandatului, preşedintele, vicepreşedinţele consiliului şi biroul permanent, alcătuit din 5 sau 7 consilieri. Biroul permanent este organul de lucru al consiliului judeţean, autoritatea executivă a acestuia.

(2) Preşedintele şi vicepreşedintele consiliului judeţean sînt şi preşedinte şi vicepreşedinte ai biroului permanent.

(3) Preşedintele şi vicepreşedintele consiliului judeţean se aleg cu votul majorităţii consilierilor aleşi.

(4) Eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedintelui se face, la propunerea a cel puţin o treime din numărul consilierilor aleşi şi cu votul majorităţii acestora.

Art.64. – (1) Biroul permanent al consiliului judeţean îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor consiliului;

b) asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor şedinţelor consiliului, pregătind întocmirea, în mod corespunzător, a tuturor documentelor ce urmează a fi supuse dezbaterilor;

c) analizează proiectele de decizii, care vor fi supuse consiliului spre dezbatere şi adoptare, şi asigură fundamentarea acestora;

d) propune preşedintelui consiliului convocarea şedinţelor extraordinare;

e) prezintă aprobării consiliului regulamentul de funcţionare a consiliului judeţean;

f) stabileşte măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a deciziilor consiliului şi analizează periodic mersul îndeplinirii acestora;

g) execută deciziile consiliului;

h) coordonează activitatea direcţiilor şi serviciilor subordonate consiliului;

i) gestionează patrimoniul public ce constituie proprietatea judeţeană;

j) acordă consiliilor locale şi primăriilor sprijin şi asistenţă tehnică, servicii de consultanţă şi de orice altă natură, la cererea acestora;

k) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege sau prin regulamentul de funcţionare a consiliului judeţean.

(2) Administrarea problemelor sociale din domeniul culturii, învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii şi ecologiei în localităţile cu populaţie majoritară bulgărească din judeţul Cahul este exercitată de către un vicepreşedinte al biroului permanent al consiliului judeţean, asistat de un aparat confirmat de consiliul judeţean respectiv, cu reşedinţa în oraşul Taraclia.

(3) Modul de organizare şi de funcţionare a biroului permanent se stabileşte prin regulamentul de funcţionare a consiliului judeţean.

Art.65. – La şedinţele biroului permanent poate asista prefectul sau reprezentantul acestuia.

Art.66. – (1) Preşedintele consiliului judeţean este responsabil de buna funcţionare a compartimentelor de specialitate din aparatul consiliului, precum şi a agenţilor economici de sub autoritatea consiliului.

(2) Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice autohtone şi din străinătate, precum şi în instanţele de judecată.

(3) Aparatul consiliului judeţean este subordonat preşedintelui acestuia.

Art.67. – (1) Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) conduce şedinţele consiliului şi ale biroului permanent;

b) asigură executarea deciziilor consiliului;

c) sprijină activitatea agenţilor economici şi a instituţiilor publice de interes judeţean;

d) asigură exercitarea atribuţiilor care îi revin judeţului în calitate de persoană juridică;

e) exercită funcţia de ordonator principal de credite;

f) întocmeşte proiectul de buget al judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune aprobării consiliului;

g) numeşte în funcţie, sancţionează şi eliberează din funcţie personalul din aparatul consiliului judeţean, în condiţiile legii;

h) prezintă consiliului, anual sau ori de cîte ori este necesar, rapoarte cu privire la activitatea administraţiei judeţene, precum şi cu privire la starea economică şi socială a judeţului;

i) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de către consiliul judeţean.

Art.68. – Preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii. Ele devin executorii după ce au fost aduse la cunoştinţa persoanelor vizate.

Art.69. – (1) Dispoziţiile prezentei legi privitoare la organizarea şi funcţionarea consiliilor locale, cu excepţia celor referitoare la atribuţii, se aplică, în mod corespunzător, atît consiliului judeţean, cît şi consiliului municipal Chişinău.

(2) Suspendarea activităţii consiliului judeţean, stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu şi ridicarea înainte de termen a mandatului consilierului se efectuează în conformitate cu prevederile art.30 şi 31, aplicate în mod corespunzător.

3) Pe perioada în care consiliul judeţean este dizolvat sau nu s-a putut constitui, conform legii, problemele curente, aflate în competenţa acestuia, se rezolvă de către prefect, iar în municipiul Chişinău, de către primarul general al municipiului Chişinău.

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ A MUNICIPIULUI CHIŞINĂU

Art.70. – Administraţia publică a municipiului Chişinău se realizează de către consiliul municipal, ca autoritate deliberativă, şi de către primarul general al municipiului, ca autoritate executivă, în conformitate cu prezenta lege şi Legea cu privire la statutul municipiului Chişinău.

Art.71. – Consiliul municipal Chişinău coordonează activitatea consiliilor unităţilor administrativ-teritoriale din componenţa municipiului în vederea realizării serviciilor publice de interes municipal.

Art.72. – (1) Consiliul municipal Chişinău este constituit din 35 consilieri.

(2) Consiliul municipal Chişinău se alege, se constituie şi funcţionează în condiţiile prevăzute de dispoziţiile prezentei legi şi de cele ale Codului electoral, care se aplică în mod corespunzător.

Art.73. – (1) Consiliul municipal Chişinău, primarul general şi viceprimarii municipiului Chişinău exercită atribuţiile prevăzute de prezenta lege pentru consiliile locale şi judeţene, pentru primarii şi viceprimarii satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor), care se aplică în mod corespunzător.

(2) Autorităţilor publice prevăzute în art.70 li se aplică în mod corespunzător şi prevederile art.78-106, 117 şi 118.

Art.74. – (1) Consiliul municipal Chişinău se întruneşte în şedinţă ordinară, o dată la 3 luni, la convocarea primarului general al municipiului.

(2) Consiliul municipal Chişinău se poate întruni în şedinţă extraordinară, ori de cîte ori este necesar, la cererea primarului general sau a cel puţin o treime din numărul consilierilor aleşi.

Art.75. – (1) Consiliul municipal Chişinău formează pe durata mandatului primăria, ca organ executiv, constituită din primarul general, viceprimari, secretar, pretori, şeful direcţiei administraţie publică şi alte persoane, care exercită conducerea operativă a treburilor publice ale municipiului.

(2) Primăria se convoacă în şedinţă cel puţin o dată pe lună de către primarul general. Avizul privind convocarea şedinţei este expediat membrilor primăriei, altor persoane interesate cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei şi este însoţit de ordinea de zi şi de materialele ce urmează a fi examinate.

(3) Şedinţele primăriei sînt deliberative dacă la ele participă cel puţin două treimi din numărul membrilor primăriei şi sînt prezidate de către primarul general al municipiului, iar în lipsa acestuia, de un viceprimar desemnat de către primarul general.

(4) Primăria municipiului Chişinău exercită şi atribuţiile prevăzute pentru biroul permanent al consiliului judeţean.

(5) Pentru exercitarea atribuţiilor sale, primăria emite decizii cu votul majorităţii membrilor săi. În cazul parităţii de voturi, cel al primarului general este decisiv.

Art.76. – (1) În fiecare sector al municipiului Chişinău, se numeşte cîte un pretor, reprezentant al primarului general.

(2) Structura, statele de personal ale subdiviziunilor instituite în sectoare, precum şi regulamentele de organizare şi funcţionare ale preturilor se aprobă de către consiliul municipal Chişinău, la propunerea primarului general.

(3) Pretorii sectoarelor municipiului Chişinău se numesc şi se eliberează din funcţie prin dispoziţie a primarului general.

SECRETARUL CONSILIULUI JUDEŢEAN ŞI CEL

AL CONSILIULUI MUNICIPAL CHIŞINĂU

Art.77. – (1) Fiecare consiliu judeţean, precum şi consiliul municipal Chişinău, are cîte un secretar salarizat din bugetul judeţului şi, respectiv, al municipiului Chişinău. Secretarul este funcţionar public şi are studii superioare, de regulă, juridice sau în domeniul administraţiei publice.

(2) Secretarul nu poate fi membru al vreunui partid sau al vreunei alte organizaţii social-politice.

(3) Secretarul se bucură de stabilitate în funcţie şi cade sub incidenţa prevederilor Legii serviciului public.

(4) Secretarul consiliului judeţean şi cel al consiliului municipal Chişinău sînt concomitent şi secretarul biroului permanent şi, respectiv, secretarul primăriei municipiului Chişinău.

(5) Numirea secretarului se face de către consiliul judeţean sau consiliul municipal Chişinău, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean şi, respectiv, a primarului general al municipiului Chişinău, pe bază de concurs.

(6) Eliberarea din funcţie a secretarului consiliului judeţean sau al municipiului Chişinău se face de către consiliul respectiv, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, a primarului general al municipiului Chişinău sau a consiliului judeţean, consiliului municipal Chişinău, cu votul majorităţii consilierilor aleşi.

(7) Secretarului consiliului judeţean şi celui al consiliului municipal Chişinău li se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile prezentei legi privitoare la secretarul consiliului local.

(8) Secretarul consiliului judeţean şi secretarul consiliului municipal Chişinău exercită atribuţiile care le revin, în cadrul competenţei judeţului şi, respectiv, a municipiului Chişinău, în domeniile stării civile, autorităţii tutelare şi protecţiei minorilor, coordonînd activitatea compartimentului de specialitate din aparatul consiliului judeţean şi, respectiv, al consiliului municipal Chişinău, în al căror obiect de activitate intră aceste atribuţii.

BUNURI ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Secţiunea 1

Administrarea bunurilor

Art.78. – Constituie patrimoniu al unităţii administrativ-teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public de interes local, inclusiv unităţilor economice, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.

Art.79. – Aparţin proprietăţii municipale de interes local toate bunurile care, conform legii sau prin natura lor, sînt de uz sau de interes public şi nu au fost declarate patrimoniu naţional. Bunurile domeniului public de interes local cuprind terenurile pe care sînt amplasate construcţii de interes public local, pieţele, reţelele stradale, parcurile publice, clădirile, monumentele de interes public local, pădurile şi lacurile, zonele de protecţie şi zonele sanitare, care, conform legii, nu aparţin domeniului public de interes naţional. Pot aparţine domeniului public de interes local şi alte bunuri dobîndite de sat (comună), oraş (municipiu), judeţ sau municipiul Chişinău, în condiţiile legii.

Art.80. – (1) Bunurile ce fac parte din domeniul public sînt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.

(2) Donaţiile şi legatele de bunuri cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, după caz, judeţean, sau municipal Chişinău, cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor aleşi.

Art.81. – Toate bunurile ce aparţin unităţilor administrativ-teritoriale sînt supuse inventarierii anuale, iar rapoartele asupra situaţiei lor se prezintă consiliilor respective.

Art.82. – (1) Consiliile locale şi judeţene şi consiliul municipal Chişinău decid ca bunurile ce aparţin domeniului public de interes local, după caz, să fie date în administrarea unităţilor economice şi instituţiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. De asemenea, ele decid, în condiţiile legii, cu privire la cumpărarea şi vînzarea bunurilor ce fac parte din patrimoniul public.

(2) Vînzarea, concesionarea, închirierea şi locaţia de gestiune se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii.

(3) Înstrăinarea bunurilor ce aparţin domeniului public al satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor), judeţelor sau municipiului Chişinău, schimburile de terenuri, delimitarea sau partajarea imobilelor aflate în indiviziune cu acest domeniu public, renunţările la drepturi sau recunoaşterile de drepturi în favoarea terţelor persoane se fac pe bază de expertiză, ale cărei rezultate sînt aprobate de consiliul respectiv.

Art.83. – Consiliile locale şi judeţene, consiliul municipal Chişinău pot contracta, în condiţiile legii, lucrări şi servicii de utilitate publică în limitele sumelor aprobate prin bugetul respectiv.

Art.84. – Consiliile locale, judeţene şi consiliul municipal Chişinău pot să transmită, în condiţiile legii, pe un termen limitat, cu titlu gratuit sau pe bază de facilităţi bunurile imobile care le aparţin organizaţiilor social-utile necomerciale, recunoscute ca atare în modul stabilit de lege, precum şi să distribuie între ele, în bază de concurs, comenzile sociale de prestare a serviciilor.

Secţiunea a 2-a

Lucrări publice

Art.85. – Lucrările de construcţii şi reparaţii de interes public se execută pe teritoriul satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor), judeţelor şi a municipiului Chişinău numai în baza unor documentaţii de proiect, raportului expertizei ecologice de stat şi studiilor de fundamentare respective, avizate sau aprobate, după caz, de consiliul respectiv, în condiţiile legii.

Art.86. – Documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului satului (comunei), oraşului (municipiului), judeţului şi al municipiului Chişinău se elaborează, se avizează şi se aprobă în conformitate cu prevederile legii.

Art.87. – Lucrările aprobate vor fi atribuite spre executare în baza licitaţiei organizate în condiţiile legii, cu respectarea strictă a documentaţiilor de proiect şi studiilor de fundamentare respective aprobate.

Art.88. – Consiliile locale, judeţene şi consiliul municipal Chişinău pot decide înfiinţarea, în condiţiile legii, a unor societăţi comerciale, asociaţii, agenţii şi pot organiza alte activităţi, în scopul executării unor lucrări de interes local, prin utilizarea capitalului statutar constituit prin aportul consiliilor respective şi al altor persoane juridice şi fizice.

ADMINISTRAREA FINANŢELOR PUBLICE

Secţiunea 1

Dispoziţii comune

Art.89. – (1) Finanţele unităţilor administrativ-teritoriale se administrează în condiţiile prevăzute de lege, conform principiilor autonomiei locale.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul la resurse financiare proprii, suficiente, proporţional cu competenţele ce le revin conform legii, de care pot dispune liber în interesul colectivităţii locale.

Art.90. – Veniturile administraţiei publice locale sînt constituite din sursele realizate pe teritoriul din subordine şi din alte surse, în condiţiile legii.

Art.91. – (1) Veniturile şi cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale sînt prevăzute pentru fiecare an financiar în bugetele respective, aprobate de consiliile locale, judeţene şi de consiliul municipal Chişinău, în condiţiile legii.

(2) Bugetele locale, judeţene şi bugetul municipiului Chişinău nu pot fi aprobate cu deficit bugetar anual.

(3) Consiliile locale, judeţene şi consiliul municipal Chişinău sînt responsabile de menţinerea echilibrului bugetar al bugetelor aprobate.

Secţiunea a 2-a

Venituri

Art.92. – (1) Consiliile locale, judeţene şi consiliul municipal Chişinău asigură veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale prin stabilirea de impozite şi taxe locale şi prin alte surse prevăzute de lege.

(2) Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se constituie din:

a) impozitele şi taxele locale prevăzute de Codul fiscal şi Legea privind impozitele şi taxele locale;

b) defalcările din impozitele generale de stat, efectuate conform normativelor stabilite de legislaţie, inclusiv prin legea bugetului de stat;

c) transferurile de la bugetul de stat sau, după caz, de la bugetul judeţean sau municipal;

d) încasările din mijloacele speciale ale instituţiilor bugetare;

e) încasările din vînzarea bunurilor patrimoniale ale unităţilor administrativ-teritoriale;

f) alte încasări prevăzute de lege.

Art.93. – (1) Pentru funcţionarea unor servicii publice locale, judeţene sau ale municipiului Chişinău, create în interesul colectivităţilor locale, consiliile respective stabilesc tarife pentru serviciile prestate de acestea, în condiţiile legii.

(2) Cuantumul tarifelor se stabileşte pentru a acoperi cheltuielile pentru înfiinţarea şi întreţinerea acestor servicii publice.

Art.94. – (1) Plata conform tarifelor stabilite se încasează numai de la persoanele care se folosesc de serviciile prestate în condiţiile art.93.

(2) Prin regulamentul aprobat de consiliul respectiv, se vor determina condiţiile în care se pot percepe tarifele speciale şi modul de repartizare a acestora.

(3) Deciziile luate de consiliile respective în legătură cu repartizarea mijloacelor obţinute de la încasarea plăţii conform tarifelor stabilite vor fi afişate de îndată la sediul acestora şi vor fi aduse la cunoştinţă prin orice mijloc de publicitate.

Art.95. – (1) Urmărirea încasării veniturilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se realizează prin organele fiscale teritoriale şi prin aparatele proprii ale autorităţilor publice locale, în condiţiile legii.

(2) Veniturile aprobate şi neîncasate în bugetul unităţii administrativ-teritoriale şi cheltuielile suplimentare de la bugetul ei nu se recuperează de la bugetul de stat, cu excepţia cazurilor cînd, pe parcursul anului, în legea bugetului au fost operate modificările respective.

(3) Veniturile încasate suplimentar în procesul executării bugetului, precum şi economiile realizate prin reducerea cheltuielilor rămîn la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale respective.

Secţiunea a 3-a

Cheltuieli

Art.96. – (1) În bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se înscriu, la cheltuieli, sumele destinate activităţilor care se finanţează de la aceste bugete, în condiţiile legii.

(2) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără indicarea surselor de finanţare.

Art.97. – (1) Consiliile locale, judeţene şi consiliul municipal Chişinău pot decide, cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor aleşi, contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii. După aprobare, împrumuturile, împreună cu celelalte mijloace de acoperire şi de rambursare, vor fi prevăzute în buget.

(2) Deciziile privind împrumuturile se adoptă numai dacă unitatea administrativ-teritorială poate garanta acoperirea şi rambursarea acestora.

Art.98. – În bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, la capitolul cheltuieli, se înscriu şi sumele necesare pentru salarizarea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, primarilor, viceprimarilor, secretarilor, personalului din aparatele consiliilor judeţene şi ale primăriilor, precum şi pentru alte cheltuieli prevăzute prin regulamentele de funcţionare ale consiliilor respective.

Secţiunea a 4-a

Aprobarea şi executarea bugetelor. Aprobarea conturilor

de încheiere a exerciţiului bugetar

Art.99. – Consiliile locale, judeţene şi consiliul municipal Chişinău aprobă bugetele lor după adoptarea bugetului de stat, dar nu mai tîrziu de 20 de zile după adoptarea acestuia.

Art.100. – (1) Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, la venituri, se execută în conformitate cu prevederile Legii privind impozitele şi taxele locale, legii bugetului de stat şi cu deciziile consiliilor respective.

(2) Se interzice efectuarea cheltuielilor din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, neaprobate de consiliul respectiv.

Art.101. – Consiliul local, judeţean şi consiliul municipal Chişinău aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar, conform detalizărilor aprobate în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale respective.

Art.102. – În fiecare buget al unităţilor administrativ-teritoriale se va prevedea, în mod distinct, fondul de rezervă, din care se pot acorda credite suplimentare, conform legii, care se utilizează în cazul cînd alocaţiile bugetare pentru necesităţi curente nu sînt suficiente.

Art.103. – (1) Proiectul de buget al unităţii administrativ-teritoriale, elaborat şi adus la cunoştinţă publică, este supus examinării consiliului respectiv după expirarea termenului de 15 zile de la data la care a fost dat publicităţii.

(2) Proiectul de buget este însoţit de raportul primarului sau al preşedintelui consiliului judeţean, precum şi de contestaţiile depuse în termen de 15 zile de la data la care a fost dat publicităţii.

(3) Consiliul examinează proiectul bugetului, pronunţîndu-se şi asupra contestaţiilor, şi aprobă bugetul după ce acesta a fost votat pe articole.

Secţiunea a 5-a

Fondurile extrabugetare

Art.104. – (1) Consiliile locale, judeţene şi consiliul municipal Chişinău pot institui fonduri extrabugetare, în condiţiile legii.

(2) Fondurile extrabugetare se formează din:

a) contribuţiile benevole ale unităţilor economice şi ale cetăţenilor pentru rezolvarea problemelor de interes comun;

b) veniturile provenite din vînzarea titlurilor de valoare, acţiunilor de interes local, din loteriile locale etc.;

c) alte mijloace prevăzute de lege.

Art.105. – Mijloacele extrabugetare se păstrează pe conturi bancare speciale şi sînt folosite la discreţia autorităţilor administraţiei publice locale.

Art.106. – Autorităţile administraţiei publice locale pot înfiinţa fonduri valutare, în condiţiile legii.

PREFECTUL

Art.107. – (1) Prefectul este reprezentantul direct al Guvernului în judeţ, în unitatea teritorială autonomă cu statut special şi în municipiul Chişinău.

(2) Prefectul este ajutat de un subprefect. În municipiul Chişinău şi în judeţul Cahul, prefectul este ajutat de 2 subprefecţi. Unul din subprefecţii judeţului Cahul va avea reşedinţa în oraşul Taraclia.

(3) Numirea şi eliberarea din funcţie a prefectului se face prin hotărîre de Guvern şi se confirmă de Preşedintele Republicii Moldova. Numirea şi eliberarea din funcţie a subprefectului se face prin hotărîre de Guvern, la propunerea prefectului.

Art.108. – Prefectul şi subprefectul nu pot fi deputaţi, consilieri în consiliul local, judeţean şi în consiliul municipal Chişinău sau primari şi nu pot cumula o altă muncă salarizată, o altă funcţie publică sau o funcţie ori o activitate profesională salarizată în cadrul unităţilor economice, societăţilor comerciale sau oricăror alte organizaţii ori unităţi cu scop lucrativ.

Art.109. – (1) În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul veghează respectarea legislaţiei de către autorităţile administraţiei publice locale.

(2) Între prefect, pe de o parte, şi autorităţile administraţiei publice locale, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

Art.110. – Prefectul conduce serviciile publice ale ministerelor, departamentelor şi ale celorlalte autorităţi centrale de specialitate, constituite în unităţile administrativ-teritoriale.

Art.111. – (1) Prefectul, în calitate de reprezentant al Guvernului, îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) asigură realizarea intereselor naţionale, respectarea legilor şi a ordinii publice;

b) exercită controlul privind legalitatea actelor adoptate de autorităţile publice locale, care sînt obligate să i le pună la dispoziţie;

c) propune numirea sau eliberarea din funcţie a conducătorilor serviciilor publice ale ministerelor, departamentelor şi ale celorlalte autorităţi centrale de specialitate, constituite în unităţile administrativ-teritoriale;

d) dispune luarea măsurilor corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor omului prin organele legal constituite;

e) răspunde, în condiţiile stabilite prin lege, de aducerea la îndeplinire a măsurilor de apărare care nu au un caracter militar. Autorităţile militare şi organele teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne au obligaţia să-l informeze pe prefect asupra oricărei probleme care poate avea importanţă pentru judeţ, unitatea teritorială autonomă cu statut special şi municipiul Chişinău;

f) urmăreşte executarea contractelor, fiind consultat în mod obligatoriu pentru orice decizie cu impact asupra serviciilor pe care le conduce, şi este reprezentantul de drept în toate societăţile şi organismele care beneficiază de concursul statului la nivelul judeţului, al unităţii teritoriale autonome cu statut special şi al municipiului Chişinău;

g) prezintă, anual sau ori de cîte ori este necesar, rapoarte Guvernului asupra stării economice, sociale, culturale şi administrative a judeţului, a unităţii teritoriale autonome cu statut special şi a municipiului Chişinău;

h) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de Guvern.

Art.112. – (1) În exercitarea controlului legalităţii actelor autorităţilor administraţiei publice locale, prefectul poate solicita acestora reexaminarea actului considerat ilegal, invocînd motive întemeiate, în vederea modificării sau abrogării lui.

(2) În cazul în care, în termen de 7 zile, autorităţile administraţiei publice locale nu vor reexamina actul respectiv, prefectul îl poate ataca în instanţa de judecată.

(3) Introducerea acţiunii de către prefect se face în termen de 20 de zile de la data cînd i s-a comunicat actul.

Art.113. – Prefectul prezintă anual consiliului judeţean, respectiv, organului deliberativ al unităţii teritoriale autonome cu statut special şi consiliului municipal Chişinău informări cu privire la activitatea desfăşurată de serviciile publice ale ministerelor, departamentelor şi ale celorlalte autorităţi centrale de specialitate, constituite în judeţ, în unitatea teritorială autonomă cu statut special şi în municipiul Chişinău.

Art.114. – (1) În îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin, în condiţiile legii, prefectul emite ordine.

(2) Ordinele care stabilesc măsuri cu caracter tehnic şi de specialitate sînt emise după consultarea organelor şi a serviciilor de specialitate şi sînt contrasemnate de conducătorii acestora.

Art.115. – Ordinul prefectului devine executoriu numai după ce a fost adus la cunoştinţă publică, prin afişare şi publicare, în cazul cînd conţine dispoziţii normative sau de la data comunicării persoanelor interesate, în celelalte cazuri.

Art.116. – (1) Prefectura are un aparat de lucru, a cărui structură şi atribuţii se stabilesc prin hotărîre de Guvern, la propunerea prefectului.

(2) Funcţionarii din aparatul prefecturii se supun prevederilor cuprinse în Legea serviciului public.

DISPOZIŢII FINALE

Art.117. – (1) În exercitarea mandatului, consilierii locali, judeţeni şi ai municipiului Chişinău, precum şi primarii şi viceprimarii sînt în serviciul colectivităţii locale.

(2) Primarii, consilierii consiliilor locale, judeţene şi ai consiliului municipal Chişinău se bucură de protecţia şi garanţiile acordate prin legea privind statutul aleşilor locali.

Art.118. – (1) Primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, consilierii, secretarii şi personalul din aparatele primăriilor şi consiliilor judeţene răspund material, civil, administrativ sau penal, după caz, pentru faptele săvîrşite în timpul exercitării atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.

(2) Prevederile alin.(1) se aplică, de asemenea, prefecţilor şi subprefecţilor, precum şi personalului din aparatele prefecturilor.

Art.119. – Prefectul, subprefectul, preşedintele şi vicepreşedintele consiliului judeţean, primarul şi viceprimarii nu pot fi reprezentanţi ai statului în adunările generale ale acţionarilor de la societăţile pe acţiuni cu capital majoritar de stat şi nu pot face parte din consiliile de administraţie ale unităţilor economice.

Art.120. – Defalcarea şi trecerea în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale a bunurilor şi a altor valori de interes local din domeniul public al statului se fac prin hotărîre de Guvern, în condiţiile legii.

Art.121. – Consiliile locale, judeţene şi consiliul municipal Chişinău, precum şi primarii aleşi în cursul unei legislaturi, ca urmare a dizolvării unor consilii sau devenirii vacante a unor posturi de primari, încheie mandatul predecesorilor.

Art.122. – Guvernul, în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va numi prefecţii în unităţile administrativ-teritoriale respective şi va crea comisiile de lichidare a raioanelor şi formare a judeţelor. Preşedinte al comisiei de lichidare este, din oficiu, prefectul judeţului.

Art.123. – După intrarea în funcţie a prefecţilor, consiliile raionale şi comitetele executive raionale se lichidează. Preşedinţii şi secretarii comitetelor executive raionale îşi prelungesc activitatea lor ca membri ai comisiilor de lichidare a raioanelor şi formare a judeţelor.

Art.124. – (1) Instanţele de judecată, organele procuraturii şi ale poliţiei din raioane vor fi reorganizate, respectiv, în instituţii şi organe de sector şi îşi vor continua activitatea în raza unităţii administrativ-teritoriale existente la momentul adoptării prezentei legi, cu excepţia cazurilor prevăzute în anexă, care este parte integrantă a prezentei legi.

(2) Instanţele de judecată, organele procuraturii şi poliţiei din raioanele Camenca (cu sediul în satul Sănătăuca), Dubăsari (cu sediul în satul Ustia) şi Şoldăneşti se lichidează.

Art.125. – Primăriile satelor, comunelor, oraşelor, în cazul comasării sau divizării lor, vor calcula şi atribui în natură cotele de teren echivalent cetăţenilor în hotarele existente ale primăriilor la momentul comasării sau divizării, inclusiv atribuirea în proprietate privată a terenurilor cu destinaţie agricolă pentru necesităţile dezvoltării sociale ale localităţilor rurale.

Art.126. – La intrarea în vigoare a prezentei legi, se abrogă:

Legea nr.310-XIII din 7 decembrie 1994 privind administraţia publică locală;

Legea nr.564-XIII din 22 iulie 1995 pentru modificarea Legii privind administraţia publică locală;

articolul IV din Legea nr.919-XIII din 11 iulie 1996 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;

Legea nr.937-XIII din 17 iulie 1996 pentru completarea articolului 17 din Legea privind administraţia publică locală;

articolul III din Legea nr.968-XIII din 24 iulie 1996 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;

Legea nr.1114-XIII din 26 februarie 1997 pentru modificarea Legii cu privire la alegerile locale şi a Legii privind administraţia publică locală.

Anexă

LISTA

localităţilor şi reşedinţa instanţelor de judecată, organelor procuraturii şi poliţiei,

care vor deservi aceste localităţi