19/18.01.2019 Hotărîre cu privire la aprobarea Planului sectorial de acţiuni anticorupţie în domeniul agroalimentar pentru anii 2019-2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Planului sectorial de acţiuni anticorupţie

 în domeniul agroalimentar pentru anii 2019-2020

nr. 19  din  18.01.2019

 (în vigoare 12.03.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 48 art. 73 din 12.02.2019

* * *

În temeiul Hotărîrii Parlamentului nr.56/2017 privind aprobarea Strategiei naţionale de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017-2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.216-228, art.354), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Planul sectorial de acţiuni anticorupţie în domeniul agroalimentar pentru anii 2019-2020 (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr.19/2019

PLANUL SECTORIAL

de acţiuni anticorupţie în domeniul agroalimentar

pentru anii 2019-2020

I. DESCRIEREA PROBLEMELOR

1. Agricultura reprezintă un sector important al economiei Republicii Moldova, care se confruntă în prezent cu un şir de provocări ce ţin de volatilitatea preţurilor pe piaţa externă şi cea internă, cerinţele înalte din partea ţărilor importatoare referitor la calitatea şi siguranţa produselor alimentare, implementarea insuficientă a tehnologiilor avansate în lanţul agroalimentar, fragmentarea excesivă a terenurilor şi existenţa unui număr mare de producători agricoli cu capacitate de producţie redusă etc.

Pentru a face faţă provocărilor, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului elaborează şi realizează, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, documente de politici şi acte normative, a căror implementare este influenţată în mare măsură de climatul de integritate instituţională în sistemul acestor autorităţi publice.

În scopul stabilirii şi implementării măsurilor de eliminare/diminuare a actelor de corupţie sau conexe corupţiei, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură au elaborat şi au aprobat planuri de integritate în anul 2015 şi, respectiv, în 2016, însă realizarea acţiunilor preconizate nu soluţionează pe deplin problemele în materie de corupţie şi integritate. Pentru soluţionarea acestora este importantă distribuirea responsabilităţilor în sectorul agroalimentar şi reevaluarea modului în care viziunile sectoriale prezentate în documentele menţionate rezolvă problemele existente de sistem.

2. Majoritatea cazurilor de corupţie în sectorul agroalimentar apar în procesul de exercitare a unor funcţii şi competenţe specifice de către instituţiile de stat: reglementare, certificare, supraveghere şi organizare. Astfel, datele colectate identifică probleme de integritate în cazul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului la realizarea a două din cele trei funcţii de bază: elaborarea, asigurarea implementării, monitorizarea şi evaluarea politicilor publice în domeniile de competenţă şi gestionarea sferei de competenţă prin coordonarea şi monitorizarea activităţii autorităţilor administrative din subordine şi a instituţiilor publice în care ministerul exercită calitatea de fondator. În cazul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, problemele referitoare la integritate apar la realizarea funcţiilor de control şi supraveghere în domeniile de competenţă, în special control sanitar şi veterinar, iar în ceea ce priveşte Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură – sectoarele cele mai vulnerabile sub aspectul folosirii nepotrivite a competenţelor legale ţin de verificarea îndeplinirii de către solicitanţii de subvenţii a criteriilor de eligibilitate şi de verificarea utilizării mijloacelor Fondului naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural. Cauzele apariţiei acestor fenomene sînt multiple.

3. Cauzele apariţiei corupţiei în sistemul agroalimentar:

1) legislaţie complexă, confuză, uneori neaplicabilă şi cadru normativ secundar cu prevederi care majorează complexitatea procedurilor de certificare, reglementare, repartizare a mijloacelor financiare în agricultură;

2) motivarea financiară redusă a personalului la toate cele trei autorităţi;

3) competenţe profesionale insuficiente în domeniul dezvoltării sectorului agroindustrial ale funcţionarilor publici care au misiunea de a elabora şi de a promova politica de stat;

4) valorificarea ineficientă a asistenţei financiare acordate sectorului agroalimentar de către unităţile de implementare a proiectelor finanţate din surse externe;

5) lipsa unei evidenţe riguroase a patrimoniului instituţiilor publice din partea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului şi Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

4. Probleme identificate:

1) realizarea ineficientă a funcţiilor de reglementare şi de elaborare a politicilor

Procesul de elaborare şi adoptare a proiectelor de acte normative nu întotdeauna este realizat conform principiilor transparenţei procesului decizional: informarea, în modul stabilit, a cetăţenilor, a asociaţiilor, a altor părţi interesate despre iniţierea elaborării deciziilor şi despre consultarea publică pe marginea proiectelor de decizii respective şi asigurarea de posibilităţi egale pentru participarea acestora la procesul decizional. De asemenea, se constată că prevederile cu privire la transparenţa în procesul decizional se aplică mai puţin faţă de actele normative emise de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului. Astfel, pe pagina web particip.gov.md, pe parcursul anului 2017 au fost publicate pentru consultare doar trei proiecte de ordine cu caracter normativ ale ministerului, pe cînd în Monitorul Oficial al Republicii Moldova au fost publicate 17 ordine cu caracter normativ;

2) gestionarea neeficientă a patrimoniului instituţiilor de stat

Sub aspectul integrităţii, este foarte importantă studierea relaţiilor existente între Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului şi anumite entităţi. În prezent există 23 de instituţii publice în care ministerul are calitatea de fondator şi prestaţia acestor instituţii publice este în mare măsură sub orice nivel. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului nu pune la dispoziţia publicului rapoarte concludente despre situaţia financiar-patrimonială a entităţilor patronate. Nu sînt făcute publice rapoartele privind rezultatele economice financiare ale acestora, cu excepţia unor rapoarte ale Curţii de Conturi. Gestionarea proprietăţilor deţinute ori administrate prin intermediul unor reprezentanţi delegaţi în consiliile administrative ale acestor entităţi nu rezolvă sub nicio formă problemele de management, responsabilitate şi creştere a performanţei acestora.

Persistă probleme mari ce ţin de gestionarea patrimoniului public, care se referă mai ales la patrimoniul gestionat de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi instituţiile publice aflate în subordinea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului. Conform raportului Curţii de Conturi, în cadrul verificării situaţiilor patrimoniale s-au constatat carenţe şi neconformităţi în valori semnificative privind gestionarea precară a patrimoniului public, ceea ce a condus la starea deplorabilă a fostelor circumscripţii sanitar-veterinare din majoritatea localităţilor rurale, din motivul neutilizării lor. De asemenea, nu a fost implementat un control intern adecvat pentru asigurarea bunei guvernări a patrimoniului public şi integrităţii acestuia, fapt care a generat divergenţe între diferite surse privind valoarea, suprafaţa, numărul clădirilor şi terenurilor administrate de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi subdiviziunile teritoriale.

Verificările auditului au atestat că în evidenţa contabilă nu au fost reflectate 27 de bunuri imobile cu suprafaţa totală de 3,8 mii m², prezentînd un risc sporit de integritate şi de înstrăinare necontrolată şi neconformă a acestora. În plus, nu au fost înregistrate drepturile patrimoniale asupra a 192 de bunuri imobile în valoare totală de 19,9 milioane de lei, care sînt reflectate în evidenţa contabilă. Managementul financiar iresponsabil a dus la prezenţa în evidenţa contabilă a şapte bunuri imobile demolate şi vîndute, a căror valoare totală constituie 0,4 milioane de lei. Totodată, verificările auditului constată prezenţa în evidenţa contabilă a bunurilor imobile cu valoarea “zero” la 13 bunuri imobile cu suprafaţa totală de 1,1 mii m². Deşi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor cu structurile sale teritoriale a fost creată în anul 2013, se atestă că pînă în prezent nu au fost reînregistrate drepturile patrimoniale după structurile noi asupra a opt bunuri imobile cu valoarea totală de 2,9 milioane de lei şi a trei bunuri imobile cu suprafaţa totală de 0,3 mii m². Totodată, drepturile patrimoniale asupra a 28 de bunuri imobile nu au fost înregistrate nici la organele cadastrale, nici în evidenţa contabilă;

3) asigurarea insuficientă a transparenţei

Instituţiile monitorizate asigură parţial transparenţa în procesul decizional. Proiectele de legi, hotărîrile de guvern, ordinele sînt făcute publice, fiind plasate pe site-urile instituţionale, însă eficienţa dezbaterilor publice pe marginea proiectelor de lege şi a actelor normative este redusă. Prin urmare, sînt necesare măsuri suplimentare din partea instituţiilor de stat pentru eficientizarea procesului de elaborare a proiectelor de acte normative, inclusiv atragerea în acest proces a reprezentanţilor comunităţii de afacere, sectorului nonguvernamental, academic şi mass-mediei. Rapoartele emise de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură sînt publice. Legile, actele normative şi documentele de politici sînt plasate pe site-urile instituţiilor. Dar în multe cazuri nu sînt actualizate în funcţie de modificările operate de Parlament, Guvern sau minister şi agenţii. Instituţiile monitorizate dispun de linii telefonice (linii fierbinţi) pentru sesizarea conducerii instituţiilor privind actele de corupţie, însă eficienţa acestor mijloace, de regulă, este redusă din cauza nivelului mic de încredere a comunităţii de afaceri în instituţiile de stat. Unele instituţii aplică doar parţial principiile de e-guvernare şi instrumentarul necesar pentru eficientizarea şi diminuarea complexităţii procedurilor şi pentru informarea beneficiarilor (în particular, Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură: urmărirea dosarelor în regim online, dosarele neeligibile, lista de interdicţii, statistica online şi altele).

II. OBIECTIVUL SECTORULUI

5. Obiectivul sectorului îl constituie dezvoltarea integrităţii profesionale şi instituţionale, a responsabilităţii, a transparenţei şi a rezistenţei la riscurile de corupţie a funcţionarilor şi agenţilor publici.

III. PLANUL SECTORIAL DE ACŢIUNI

IV. MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA SECTORIALĂ

6. Rapoartele de monitorizare vor fi elaborate trimestrial de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, în baza rapoartelor/informaţiilor prezentate în termenul stabilit de către celelalte autorităţi publice/instituţii responsabile implicate.

7. Rapoartele vor fi expediate, pînă la data de 15 a lunii următoare trimestrului de gestiune, secretariatului grupurilor de monitorizare din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie şi vor fi plasate pe pagina web oficială a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

8. Prezentul Plan sectorial poate fi revizuit anual.