Lege nr. 191 din 12.11.1998

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E

 privind organizarea administrativ-teritorială

a Republicii Moldova

nr. 191-XIV  din  12.11.98

 (în vigoare 30.12.1998) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.116-118 art.705 din 30.12.1998

* * *

Abrogat: 29.01.2002

Legea R.Moldova nr.764-XV din 27.12.2001

Notă: În perioada de la 29 ianuarie 2002 şi pînă la data fixării alegerilor locale se vor aplica prevederile Legii nr. 191-XIV din 12 noiembrie 1998 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, precum şi prevederile Legii nr.186-XIV din 6 noiembrie 1998 privind administraţia publică locală conform Legii nr.1078-XV din 24.05.2002

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Art.1. – Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova şi stabilirea cadrului juridic pentru satele (comunele) şi oraşele (municipiile) ei se efectuează potrivit art.110 şi 111 din Constituţie şi se realizează în conformitate cu necesităţile reale economice, sociale şi culturale, precum şi cu respectarea tradiţiilor istorice, în scopul asigurării unui nivel adecvat de civilizaţie tuturor localităţilor rurale şi urbane.

Art.2. – Divizarea administrativă a teritoriului este chemată să asigure realizarea principiilor autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

Art.3. – (1) În unităţile administrativ-teritoriale, activitatea autorităţilor administraţiei publice locale, organizate în condiţiile legii, se desfăşoară în baza bugetelor locale.

(2) Unităţile administrativ-teritoriale sînt persoane juridice.

Capitolul II

UNITĂŢILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Art.4. – (1) Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în judeţe, oraşe şi sate.

(2) Unele localităţi din sudul republicii constituie o unitate teritorială autonomă cu statut special stabilit prin lege organică.

(3) Unor localităţi din stînga Nistrului li se pot atribui forme şi condiţii speciale de autonomie conform statutului special stabilit prin lege organică.

(4) Organizarea administrativă a teritoriului Republicii Moldova se efectuează pe două niveluri: satele (comunele) şi oraşele (municipiile) constituie primul nivel, iar judeţele, unitatea teritorială autonomă Găgăuzia şi municipiul Chişinău constituie nivelul al doilea.

Art.5. – (1) Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populaţia rurală unită prin teritoriu, condiţii geografice, relaţii economice, social-culturale, tradiţii şi obiceiuri.

(2) Două sau mai multe sate se pot uni, formînd o singură unitate administrativ-teritorială numită comună.

(3) Satul în care îşi au sediul autorităţile administraţiei publice locale ale comunei se numeşte sat-reşedinţă.

(4) Comuna poartă, de regulă, denumirea satului-reşedinţă.

Art.6. – (1) Oraşul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decît satul din punct de vedere economic şi social-cultural, cu structuri edilitar-gospodăreşti, industriale şi comerciale corespunzătoare, a cărei populaţie, în mare parte, este încadrată în industrie, în sfera deservirii publice şi în diferite domenii de activitate intelectuală, în viaţa culturală şi politică.

(2) În conformitate cu legislaţia, unele oraşe pot fi declarate municipii.

Art.7. – (1) Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viaţa economică, social-culturală, ştiinţifică, politică şi administrativă a republicii, cu importante structuri edilitar-gospodăreşti şi unităţi din domeniul învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii şi culturii.

(2) Municipiul în care îşi au sediul autorităţile administraţiei publice ale judeţului se numeşte centru judeţean.

(3) Municipiul poate fi împărţit în sectoare.

Art.8. – (1) Statut de municipiu se acordă oraşelor Bălţi, Bender, Cahul, Căuşeni, Chişinău, Comrat, Dubăsari, Edineţ, Hînceşti, Orhei, Rîbniţa, Soroca, Taraclia, Tiraspol şi Ungheni.

(2) În funcţie de numărul locuitorilor, de condiţiile economice şi sociale, în conformitate cu legislaţia, pot fi declarate municipii şi alte oraşe.

[Art.8 completat prin Legea nr.650-XIV din 22.10.99]

Art.9. – Municipiul Chişinău este capitala Republicii Moldova. Statutul municipiului Chişinău este reglementat prin lege organică.

Art.10. – (1) Judeţul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) şi oraşe (municipii). Noţiunea de judeţ, în prezenta lege, este identică cu cea de raion, prevăzută de art.110 din Constituţie, şi reprezintă denumirea unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.

(2) Judeţul se formează, în condiţiile prezentei legi, după delimitarea hotarelor satelor (comunelor) şi oraşelor (municipiilor) care intră în componenţa lui, ţinîndu-se cont de tradiţiile acestora, de relaţiile economice şi social-culturale, de structurile lor edilitar-gospodăreşti.

(3) Judeţul poartă, de regulă, denumirea centrului judeţean.

Art.11. – (1) Unitatea teritorială autonomă cu statut special reprezintă o unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea.

(2) Unitatea teritorială autonomă cu statut special se formează, în condiţiile unei legi organice, în conformitate cu art.111 din Constituţie.

Art.12. – (1) Satelor şi oraşelor, care, datorită condiţiilor climaterice, balneologice şi înzestrării lor edilitar-gospodăreşti, prezintă o importanţă deosebită pentru ocrotirea sănătăţii şi odihna populaţiei, li se atribuie, prin hotărîre a Guvernului, statut de staţiune balneoclimaterică.

(2) Satelor şi oraşelor, care au o importanţă deosebită în domeniul economiei naţionale, precum şi pentru istoria sau cultura statului, li se poate atribui, prin hotărîre a Guvernului, statut de nod feroviar, centru istoric, centru cultural.

Art.13. – Judeţele şi centrele judeţene sînt prevăzute în anexa nr.1, care face parte integrantă din prezenta lege.

Art.14. – Judeţele şi localităţile din componenţa acestora sînt prevăzute în anexa nr.2, care face parte integrantă din prezenta lege.

Art.15. – Localităţile din componenţa municipiului Chişinău sînt prevăzute în anexa nr.3, care face parte integrantă din prezenta lege.

Art.16. – Localităţile din componenţa unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sînt prevăzute în anexa nr.4, care face parte integrantă din prezenta lege.

Art.17. – Localităţile din stînga Nistrului, cărora li se pot atribui forme şi condiţii speciale de autonomie, sînt prevăzute în anexa nr.5, care face parte integrantă din prezenta lege.

Capitolul III

FORMAREA ŞI DESFIINŢAREA UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-

TERITORIALE ŞI MODIFICAREA HOTARELOR LOR

Art.18. – (1) Formarea, desfiinţarea şi schimbarea statutului unităţii administrativ-teritoriale se efectuează de către Parlament după consultarea cetăţenilor.

(2) Unitatea administrativ-teritorială de sine stătătoare se formează dacă are o populaţie de cel puţin 2500 de locuitori şi dispune de mijloace financiare suficiente pentru întreţinerea aparatului primăriei şi instituţiilor sferei sociale.

(3) În cazuri excepţionale, Parlamentul poate stabili, prin lege organică, formarea unei unităţi administrativ-teritoriale de sine stătătoare cu un număr de locuitori mai mic decît cel prevăzut la alin.(2), modificînd anexa respectivă a prezentei legi.

[Art.18 modificat prin Legea nr.736-XV din 13.12.2001]

Art.19. – Modificarea hotarelor unităţii administrativ-teritoriale, transferarea centrului administrativ se efectuează de către Parlament după consultarea cetăţenilor.

[Art.19 modificat prin Legea nr.736-XV din 13.12.2001]

Capitolul IV

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Art.20. – (1) Unităţile administrativ-teritoriale care, la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, au un număr de locuitori mai mic decît cel stabilit de art.18 alin.(2) urmează, în termen de două luni, să se reorganizeze în conformitate cu prezenta lege.

(2) După reorganizarea prevăzută la alin.(1), primarii satelor (comunelor) vor activa în funcţiile lor pînă la alegerile locale din anul 1999.

Art.21. – Pînă la formarea judeţelor, raioanele se păstrează în actualele lor hotare.

Art.22. – Guvernul, pînă la 1 februarie 1999, va prezenta Parlamentului propuneri pentru modificarea prezentei legi în conformitate cu art.20 alin.(1).

Art.23. – Comisia Electorală Centrală va forma, pentru efectuarea alegerilor locale din 1999, circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie în conformitate cu noua organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

Art.24. – La intrarea în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr.306-XIII din 7 decembrie 1994 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, legile pentru modificarea şi completarea acesteia nr.519-XIII din 7 iulie 1995, nr.563-XIII din 22 iulie 1995, nr.676-XIII din 8 decembrie 1995, nr.812-XIII din 24 aprilie 1996, nr.839-XIII din 23 mai 1996, nr.1050-XIII din 18 decembrie 1996, nr.1096-XIII din 4 februarie 1997, nr.1413-XIII din 17 decembrie 1997 şi articolul 3 din Legea nr.706-XIII din 26 decembrie 1995 pentru formarea unor unităţi administrativ-teritoriale şi pentru modificarea şi completarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

[Anexa nr.1 completată prin Legea nr.650-XIV din 22.10.99]

[Anexa nr.2 în redacţia Legii nr.292-XIV din 19.02.99]

[Anexa nr.3 în redacţia Legii nr.292-XIV din 19.02.99]

[Anexa nr.4 în redacţia Legii nr.292-XIV din 19.02.99]

[Anexa nr.5 în redacţia Legii nr.292-XIV din 19.02.99]