204/27.07.90 Hotărîre despre Regulamentul cu privire la modul de rezolvare a chestiunilor legate de diviziunea teritorial-administrativă a R.S.S. Moldova

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

despre Regulamentul cu privire la modul de rezolvare a chestiunilor

legate de diviziunea teritorial-administrativă a R.S.S. Moldova

Nr.204-XII din 27.07.90

 (în vigoare 27.07.1990) 

Veştile nr.8/211, 1990

* * *

Abrogat: 20.02.1996

Legea Republicii Moldova nr.741 din 20.02.1996

Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. În conformitate cu articolul 97 don Constituţia R.S.S. Moldova a aproba Regulamentul cu privire la modul de rezolvare a chestiunilor legate de diviziunea teritorial-administrativă a R.S.S. Moldova.

2. Comisia pentru autoadministrarea locală şi economia locală a Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova să studieze problemele ce ţin de schimbarea diviziunii teritorial-administrative a republicii şi să vină cu propuneri.

3. A abroga Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova din 14 octombrie 1982 "Cu privire la modul de rezolvare a chestiunilor orînduirii administrativ-teritoriale a R.S.S. Moldoveneşti".

APROBAT

prin Hotărîrea Sovietului

Suprem al R.S.S. Moldova

din 27 iulie 1990, Nr.204-XII

REGULAMENTUL

cu privire la modul de soluţionare a problemelor ce ţin de orînduirea

teritorial-administrativă a R.S.S. Moldova

I. Formarea şi desfiinţarea raioanelor, raioanelor din oraşe şi a Sovietelor

săteşti, stabilirea şi modificarea hotarelor lor

1. Formarea şi desfiinţarea raioanelor se efectuează de Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova în baza propunerii făcute de Guvernul R.S.S. Moldova.

2. Formarea şi desfiinţarea raioanelor din oraşe, a Sovietelor săteşti, stabilirea şi modificarea hotarelor raioanelor şi ale Sovietelor săteşti, stabilirea şi transferarea centrelor administrative se efectuează de Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova în baza propunerii făcute de Guvernul R.S.S. Moldova, luîndu-se în considerare opiniile Sovietelor respective de deputaţi ai poporului.

Stabilirea şi modificarea hotarelor raioanelor din oraş, se înfăptuieşte de Sovietul orăşenesc de deputaţi ai poporului, luîndu-se în considerare opiniile Sovietelor raionale din oraş respective de deputaţi ai poporului.

II. Clasificarea localităţilor, clasarea lor la categoria oraşelor şi orăşelelor,

stabilirea, modificarea hotarelor şi a subordonării localităţilor

3. Toate localităţile aflate pe teritoriul R.S.S. Moldova se divizează în localităţi orăşeneşti şi localităţi săteşti.

La localităţile orăşăneşti sînt clasate oraşele de subordonare republicană şi raională, orăşelele; la localităţile săteşti sînt clasate satele, indiferent de subordonarea lor administrativă.

4. Clasarea localităţilor la categoria oraşelor de subordonare republicană, stabilirea şi modificarea perimetrelor lor se efectuează de Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova la propunerea Guvernului republicii.

5. Clasarea localităţilor la categoria oraşelor de subordonare raională, a orăşelelor, stabilirea şi modificarea perimetrelor lor, formarea şi desfiinţarea localităţilor, precum şi modificarea subordonării lor se efectuează de Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova la propunerea Guvernului R.S.S. Moldova, făcută în baza demersurilor Sovietelor respective de deputaţi ai poporului.

6. La categoria oraşelor de subordonare republicană pot fi clasate oraşele ce constituie centre economice şi culturale, dispun de industrie dezvoltată, de gospodărie comunală, de un considerabil fond locativ de stat, cu o componenţă numerică a populaţiei de peste 50 mii de oameni, dacă pentru dezvoltarea economică şi socială a acestor oraşe este raţională instituirea unei conduceri nemijlocite a lor din partea organelor republicane.

În unele cazuri, la categoria oraşelor de subordonare republicană pot fi clasate oraşele cu o componenţă numerică a populaţiei mai mică de 50 de mii de oameni, dacă ele au o mare importanţă industrială, social-culturală şi istorică, perspectiva apropiată de dezvoltare economică şi socială, de creştere a populaţiei.

7. La categoria oraşelor de subordonare raională pot fi clasate localităţile ce dispun de intreprinderi industriale, de gospodărie comunală, de fond locativ de stat, de reţea de instituţii social-culturale şi de intreprinderi de deservire socială, cu o componenţă numerică a populaţiei de peste 10 mii de oameni, dintre care mai mult de jumătate o alcătuiesc muncitori, funcţionari şi mebrii ai familiilor lor.

În unele cazuri, la categoria oraşelor de subordonare raională pot fi clasate localităţile cu o componenţă numerică a populaţiei mai mică de 10 mii de oameni, dacă ele au perspectiva apropiată de dezvoltare economică şi socială, de creştere a populaţiei.

8. La categoria orăşelelor pot fi clasate localităţile situate pe lîngă întreprinderile industriale, şantiere, noduri de cale ferată, instalaţii hidrotehnice, pe lîngă întreprinderile pentru fabricarea şi prelucrarea producţiei agricole, precum şi localităţile pe ale căror teritorii se află instituţii de învăţămînt superior şi mediu de specialitate, instituţii curative şi de asanare staţionare, ce dispun de fond locativ de stat, cu o componenţă numerică a populaţiei de peste 2 mii de oameni, dintre care nu mai puţin de jumătate o alcătuiesc muncitori, funcţionari şi membri ai familiilor lor.

În unele cazuri la categoria orăşelelor pot fi clasate localităţile cu o componenţă numerică a populaţiei mai mică de 2 mii de oameni, dacă ele au perspectiva apropiată de dezvoltare economică şi socială, de creştere a populaţiei.

III. Denumirea, schimbarea denumirii şi revenirea la denumirea istorică a unităţilor teritorial-administrative

şi a localităţilor, întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi a altor obiective, precum şi

conferirea lor a numelor de oameni de stat şi de fruntaşi ai vieţii publice

9. Denumirea, schimbarea denumirii şi revenirea la denumirea istorică a raioanelor, oraşelor, raioanelor din oraşe, a orăşelelor, a Sovietelor săteşti şi a satelor se efectuează de Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova, luîndu-se în considerare opiniile Sovietelor raionale, orăşeneşti (ale oraşelor de subordonare republicană) respective de deputaţi ai poporului interesele generale ale republicii, condiţiile geografice, istorice, naţionale, condiţiile de trai şi alte condiţii locale, precum şi opiniile populaţiei locale.

Sovietul raional, orăşenesc, de orăşel şi sătesc de deputaţii ai poporului face nemijlocit Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova propunerea privind denumirea, schimbarea denumirii sau revenirea la denumirea istorică a unităţilor teritorial-administrative şi a localităţilor.

La denumirea, schimbarea denumirii şi revenirea la denumirea istorică a raioanelor, orăşelelor, raioanelor din oraşe, orăşelelor, Sovietelor săteşti şi a satelor nu se admite conferirea acelor denumiri care există deja în republică.

Denumirea unităţilor teritorial-administrative şi a localităţilor pot fi schimbate numai în cazuri excepţionale.

Se interzice a schimba denumirile tradiţionale ale localităţilor, care sînt legate de moştenirea istorică, naţională şi culturală a republicii.

10. Schimbarea denumirii localităţilor în care sînt situate oficii poştale şi instituţii de telecomunicaţii sau de staţii de cale ferată se aduce la cunoştinţa, respectiv, a Ministerului telecomunicaţiilor al Uniunii R.S.S. sau a Ministerului căilor de comunicaţii al Uniunii R.S.S.

11. Denumirea, schimbarea denumirii şi revenirea la denumirea istorică a întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor de stat şi a altor obiective de subordonare republicană şi locală, a colhozurilor şi a altor organizaţii cooperatiste se efectuează, la demersul adunărilor generale ale membrilor acestor organizaţii de Sovietul respectiv de deputaţi ai poporului pe teritoriul pe care se află ele.

12. Denumirea, schimbarea denumirii şi revenirea la denumirea istorică a bulevardelor, străzilor, stradelelor, pieţelor, scuarurilor, parcurilor, podurilor şi a altor amenajări aflate pe teritoriul localităţilor se efectuează de prezidiile Sovietelor respective de deputaţi ai poporului, luîndu-se în considerare opinia locuitorilor de pe teritoriul respectiv.

13. În cazul comasării a două sau mai multe localităţi într-o singură localitate, Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova în baza demersurilor Sovietelor respective de deputaţi ai poporului şi ale adunărilor sătenilor din localităţile unde nu este Soviet sătesc păstrează pentru ei denumirea uneia dintre localităţile asociate şi exclude din datele de evidenţă celelalte localităţi. În cazuri excepţionale acestei localităţi i se poate conferi o altă denumire.

IV. Evidenţa şi înregistrarea unităţilor teritorial-administrative şi a localităţilor

14. Localităţile cărora li s-a determinat teritoriul şi în care locuiesc o populaţie permanentă urmează să fie luate la evidenţă şi înregistrate.

15. Luarea la evidenţă a raioanelor, oraşelor, raioanelor din oraşe, orăşelelor, Sovietelor săteşti şi a satelor existente şi înregistrarea celor nou formate, precum şi excluderea din datele de evidenţă a unităţilor teritorial-administrative desfiinţate se efectuează de Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova în baza unei prezentări a Guvernului R.S.S. Moldova şi a unor demersuri ale comitetelor executive ale Sovietelor raionale şi orăşeneşti (ale oraşelor de subordonare republicană) de deputaţi ai poporului.

16. Aşezările mici care au o importanţă temporară şi o componenţă variabilă a populaţiei sau sînt obiective cu destinaţie de serviciu în sistemul unei anumite ramuri a gospodăriei (clădiri pentru serviciile căii ferate, case pentru pădurari, pentru maiştri rutieri, cantonamente de cîmp, staţiuni meteorologice mici etc.) şi gospodăriile individuale solitare nu alcătuiesc unităţi administrative de sine stătătoare şi sînt subordonate acelor localităţi cu care ele se află în raporturi administrative sau teritoriale.

17. Localităţile din care locuitorii au plecat ori s-au strămutat urmează să fie excluse din datele de evidenţă. Se exclud din datele de evidenţă şi localităţile care au fost incluse în perimetrul oraşelor, orăşelelor sau comasate cu alte localităţi.

V. Lista de documente şi materiale, ce ţin de problemele teritorial-administrative, prezentate

la Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova pentru a fi supuse examinării

18. Pentru examinarea chestiunilor organizării teritorial-administrative, la Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova se prezintă următoarele documente şi materiale:

1) La formarea raioanelor, raioanelor în oraşe, a Sovietelor săteşti, la stabilirea şi la transferarea centrelor lor administrative, la modificarea hotarelor raioanelor şi ale Sovietelor săteşti, la includerea localităţilor în categoria oraşelor, a orăşelelor:

- demersul cu fundamentarea raţionalităţii propunerilor făcute;

- hotărîrea sesiunii Sovietului respectiv de deputaţi ai poporului (cu excepţia cazurilor de formare a raioanelor); hotărîrea adunării generale a cetăţenilor;

- caracterizarea economică în care se conţin date despre numărul total al locuitorilor, inclusiv al muncitorilor, funcţionarilor, colhoznicilor, lista principalelor întreprinderi industriale, de construcţie, transporturi şi altor organizaţii în care să fie arătaţi indicii de producţie, numărul de lucrători de la fiecare dintre ele; date privind gospodăria comunală, fondul locativ în care să se indice apartenenţa lui, instituţiile social-culturale, întreprinderile de comerţ şi de deservire socială, bugetul anual; date privind structura şi statele comitetului executiv al Sovietului, ale secţiilor şi direcţiilor lui, sursele de acoperire a cheltuielilor suplimentare pentru întreţinerea lucrătorilor organelor administrative de stat, asigurarea lor cu locuri, date existente şi prevăzute în legătură cu propunerile făcute; suprafaţa teritoriului localităţii în care să fie indicaţi principalii beneficiari ai folosirii pămîntului; denumirea celei mai apropiate staţii de cale ferată şi distanţa de la localitatea respectivă pînă la ea; propunerile referitoare la denumirea raionului, oraşului, orăşelului, raionului din oraş;

- harta schematică cu modificările propuse.

2) La stabilirea şi modificarea perimetrelor oraşelor şi a orăşelelor:

- demersul cu fundamentarea raţionalităţii propunerilor făcute;

- hotărîrea sesiunii Sovietului respectiv de deputaţi ai poporului;

- adeverinţa privind teritoriul oraşului, orăşelului, componenţa numerică a populaţiei din perimetrul existent şi cel nou, suprafaţa pămînturilor transmise şi destinaţia acestor pămînturi în perimetrul oraşului, orăşelului, precum şi caracteristica economică a localităţii, incluse în acest teritoriu sau excluse din el;

- harta schematică cu modificările propuse.

3) La denumirea, schimbarea denumirilor şi revenirea la denumirea istorică a unităţilor teritorial-administrative şi a localităţilor:

- demersul cu fundamentarea propunerii de a numi, a schimba sau a reveni la denumirea istorică a unităţilor teritorial-administrative şi a localităţilor;

- hotărîrea adunării generale a cetăţenilor sau a întrunirii reprezentanţilor;

- hotărîrea sesiunii Sovietului respectiv de deputaţi ai poporului;

- caracterizarea economică a localităţii;

- harta schematică a localităţii, în care să fie indicată noua localitate.

4) La luarea la evidenţă şi la înregistrarea localităţilor:

- demersul cu fundamentarea caracterului raţional al trecerii în evidenţă ori a scoaterii din evidenţă a localităţii;

- adeverinţa-caracterizare a localităţii pentru trecerea în evidenţă sau scoaterea din evidenţă, precum şi demersul prezidiului Sovietului raional sau orăşenesc (al oraşelor de subordonare republicană) de deputaţi ai poporului;

- harta schematică a locului în care să fie indicată poziţia localităţii pentru a fi luată în evidenţă.