222/26.04.91 Hotărîre cu privire la înregistrarea Statutului Partidului Comunist Independent al Moldovei (pe platforma democratică)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la înregistrarea Statutului Partidului Comunist

Independent al Moldovei (pe platforma democratică)

nr. 222  din  26.04.91

 (în vigoare 26.04.1991) 

* * *

În conformitate cu Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M. din 25 august 1989 "Cu privire la modul provizoriu de înregistrare a asociaţiilor obşteşti ale cetăţenilor în R.S.S.M." Guvernul R.S.S. Moldova

HOTĂRĂŞTE:

A înregistra Statutul Partidului Comunist Independent al Moldovei (pe platforma democratică) (se anexează).

STATUTUL

Partidului Comunist Independent al Moldovei

(pe platforma democratică)

Partidul Comunist Independent al Moldovei (pe platforma democratică) (în continuare - P.C.I.M.) este o organizaţie politică republicană de sine stătătoare, formată în urma detaşării de P.C.M., a părţii democratice care a decis să iasă din P.C.U.S. În activitatea sa el se călăuzeşte după Programul şi Statutul propriu şi reuneşte în rîndurile sale reprezentaţi ai tuturor păturilor sociale ale populaţiei Moldovei, inclusiv ai minorităţilor naţionale conlocuitoare, care militează pentru suveranitatea şi integritatea republicii, consensul civil şi interetnic, pentru traducerea în viaţă a idealurilor şi principiilor generale umane ale socialismului democratic.

R.C.I.M. stabileşte legături şi contracte cu alte mişcări şi partide din republică şi de peste hotarele ei pe baza unor acorduri de colaborare, respectul reciproc, independenţei şi egalităţii în drepturi, şi nu participă la nici o uniune politică interrepublicană şi internaţională cu o structură centralizată şi totalitaristă.

În activitatea sa politică R.C.I.M. se călăuzeşte neabătut după normele dreptului internaţional, Constituţia Republicii Moldova Declaraţia despre suveranitatea şi alte acte legislative adoptate de Parlamentul Republicii Moldova.

I. APARTENENŢA LA R.C.I.M.

1. R.C.I.M. reprezintă o uniune benevolă, în care fiecărui membru îi sînt asigurate deplina libertate de exprimare şi apărare a convingerilor proprii, precum şi a demnităţii personale. Partidul nu impune membrilor săi hotărîrile organelor sale suplimentare, care sînt adoptate pe calea discuţiilor democratice şi a consensului, ci îi ajută să se unească în jurul unor scopuri umane şi nobile şi să găsească mijloacele adecvate de realizare a lor. Fiecărui membru i se garantează dreptul de a se abţine de la orice acţiune a partidului care nu consună cu propriile lui convingeri.

2. Membru al R.C.I.M. poate deveni oricare cetăţean al Republicii Moldova, indiferent de profesie, apartenenţă socială, confesiune, naţionalitate, limba vorbită, care a atins vîrsta de 18 ani, aderă la principiile de bază, scopurile programatice şi statutul partidului şi le aplică în viaţă, participă la activitatea uneia dintre organizaţiile lui primare (sau a unui club de partid) şi plăteşte cotizaţiile de membru.

3. Drepturile membrului R.C.I.M.:

1) Toţi membrii R.C.I.M. au dreptul egale.

2) Fiecare membru al partidului are dreptul:

să participe la elaborarea direcţiei politice a partidului;

să propună candidaţi, să aleagă şi să fie ales (delegat) în oricare organ de partid, în orice post;

să critice organele de partid şi pe oricare membru al partidului, indiferent de postul pe care îl ocupă;

să se unească cu alţi membri pe o anumită platformă, să organizeze grupuri şi fracţiuni în scopul elaborării, pe baza orientării programatice generale a partidului, unor concepţii tactice de alternativă orice problemă politică;

să efectueze în centrele ştiinţifice ale partidului, investigaţii în domeniul sociologiei, filozofiei, teologiei, politologiei etc., să publice rezultatele acestor investigaţii în presa de partid;

să aibă acces l informaţia de care dispun organizaţiile de partid;

să participe la discutarea activităţii sale politice în orice organ de partid, să treacă dintr-o organizaţie primară în alta, să creeze una nouă sau să părăsească rîndurile partidului, informând despre aceasta, în scris sau oral, organizaţia din care face parte;

să sprijine iniţiativele altor organizaţii şi mişcări politice, ale căror principii şi activitate nu contrazic Programul şi Statutul R.C.I.M.;

să beneficieze de ajutorul financiar şi juridic al partidului în cazurile în care a avut de suferit prejudicii morale şi materiale din cauza convingerilor sale politice.

4. Obligaţiile membrului R.C.I.M.

Fiecare membru al partidului este obligat:

să se afle la evidenţă într-o organizaţie (un club) de partid şi să participe la activitatea ei (lui);

să se călăuzească după principiile de bază formulate în Programul şi Statutul partidului;

2) să achite cotizaţiile de membru;

4) să ţină la prestigiul, onoarea şi calitatea sa de membru al partidului.

5. Primirea în rîndurile R.C.I.M.

primirea în rîndurile partidului se face în mod individual, pe baza cererii, la adunarea organizaţiei primare de partid.

Unicul criteriu de admitere a candidatului îl constituie convingerile şi calităţile individuale ale acestuia, indiferent de naţionalitate, stare socială, confesiune etc.

6. Ieşirea din rîndurile membrilor P.C.I.M.

Ieşirea din rîndurile P.C.I.M. se produce la dorinţa membrului său.

În cazurile în care apartenenţa la P.C.I.M. vine în contradicţie cu Decretul despre putere sau alte acte legislative ale Republicii Moldova se admite suspendarea ei.

Membrul P.C.I.M. poate fi exclus din rîndurile lui pentru activitate incongruentă cu Programul şi Statutul partidului, care îi aduce mari prejudicii morale şi materiale. Chestiunea este examinată de organizaţia primară respectivă.

persoana exclusă de organizaţia primară are dreptul să facă apel la organele de control sau la congresul partidului.

II. PRINCIPIILE DEMOCRATICE DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII PARTIDULUI

7. P.C.I.M. renunţă la principiul "centralismului democratic", şi pune la baza vieţii sale interne principiile unităţii democratice, care preconizează coordonarea atît pe verticală, cît şi pe orizontală a activităţii lui, dialogul între parteneri egali, consensul.

8. Principiul unităţilor democratice înseamnă:

1) eligibilitatea tuturor organelor de conducere de jos în sus;

Asigurarea unor alegeri directe şi alternative, pe platforme şi fracţiuni, prin vot secret, cu propuneri (autopropuneri) libere de candidaturi;

2) deplina publicitate în activitatea organelor de partid de toate nivelurile:

independenţa presei şi a altor mijloace de informare în masă ale partidului în realizarea principiilor de bază ale Programului şi Statutului lui;

accesul liber al membrilor partidului la documentele şi arhivele de partid;

funcţionarea pe lîngă organizaţiile teritoriale de partid a unor cluburi de discuţii, cluburi ale alegătorilor, societăţi culturale, sportive, de caritate etc.;

deschiderea în activitatea tuturor forurilor de partid.

3) rechemarea tuturor persoanelor alese în organele executive care nu au îndreptăţit încrederea ce li s-a acordat;

4) respectarea de către minoritate a hotărîrilor adoptate de majoritate.

Majoritatea nu poate obliga nici o persoană din rîndurile minorităţii să participe la acţiuni ce contravin convingerilor lor proprii, dar minoritatea se abţine de la acţiuni care pot periclita îndeplinirile hotărîrilor adoptate de majoritatea în mod democratic.

Membrilor de partid rămaşi în minoritate li se garantează:

libertatea de a crea platforme, grupări şi fracţiuni, care să activitate în limitele Programului şi Statutului partidului;

dreptul de a cere, în cadrul unor discuţii, conferinţe, congrese extraordinare ale partidului, reexaminarea hotărîrilor contradictorii;

repartizarea proporţională în organele partidului şi posibilitatea de a-şi apăra poziţia în presă de partid.

5) pluralismul şi competiţia conceptuală în partid:

libertatea platformelor, grupărilor, fracţiunilor;

autonomie organizaţiilor primare de partid;

posibilitatea creării de diverse structuri orizontale după criteriul teritorial, profesional etc.;

discuţiile în cadrul partidului şi examinarea unor proiecte alternative vor constitui un mecanism permanent de evoluţie şi consolidare a poziţiilor membrilor de partid.

III. STRUCTURA PARTIDULUI. ORGANIZAŢIA PRIMARĂ DE PARTID

9. Baza structurii partidului o constituie organizaţiile primare. Toate celelalte formaţiuni de partid sînt nişte suprastructuri sau asociaţii menite să coordoneze, să eficientizeze şi să amplifice activitatea celulelor de bază. Aceste suprastructuri se pot constitui pe verticală şi pe orizontală după principiul teritorial sau după tipul de activitate, interese.

Hotărîrea de a forma o organizaţie primară de partid este adoptată de adunarea de constituire, la care participă cel puţin trei membri de partid, şi înregistrată de organul de partid coordonator superior.

Organul suprem al organizaţiei primare de partid este adunarea generală (conferinţa).

Organizaţia primară de partid are dreptul:

să primească noi membri şi să excludă din rîndurile P.C.I.M.;

să dispună de mijloacele sale băneşti purtînd răspundere în virtutea obligaţiunilor sale;

să participe la activitatea editorială şi să fondeze organe proprii de informare;

să aleagă în modul stabilit de prezentul Statut organul electiv de partid, coordonatorul, comisia de control şi revizie, colegiul de redacţie al organului de presă al partidului;

să înainteze (delegheze) reprezentanţi în organele superioare ale partidului şi să participe la alegerea lor în modul stabilit;

să adopte hotărîrea de autodizolvare.

Organizaţiile locale de partid

10. Pe verticală se formează organizaţii primare teritoriale, de circumscripţie, microraionale, raionale, orăşeneşti, zonale (interzonale), care în ansamblul lor constituie organizaţia de partid republicană.

Pe orizontală organizaţiile primare se asociază şi îşi desfăşoară activitatea sub conducerea consiliului secretarilor acestor organizaţii, editează o publicaţie, formează un club de partid, un centru de investigaţie, cultural etc.

11. Organizaţiile locale de partid, create pe teritoriul unui microraion, raion, oraş, al unei zone, se pot uni într-o organizaţie teritorială, alegîndu-şi organele de conducere respective. Organizaţia locală nou creată este înregistrată de organul de partid coordonator superior.

Organul suprem al organizaţiilor primare unite într-o organizaţie teritorială este conferinţa, care se convoacă cel puţin o dată la doi ani.

Organizaţiile locale de partid îşi desfăşoară activitatea în baza Programului şi Statutului partidului, se călăuzesc după hotărîrile congreselor (conferinţelor republicane), precum şi ale conferinţelor de partid de pe teren.

Organizaţiile locale de partid, situate pe o platformă de opoziţie, reunite într-o fracţiune, pot convoca conferinţe teritoriale sau republicane proprii.

În scopul organizării activităţii în perioada dintre conferinţe se alege consiliul local de coordonare, comisia de control şi revizie, colegiul de redacţie al organului de presă local al partidului.

Organizaţia locală de partid este autonomă în formarea bugetului, în promovarea reprezentanţilor săi în organele republicane ale partidului, propunerea de candidaţi pentru alegerile de deputaţi de toate nivelurile.

Forul de partid de orice nivel are dreptul să adopte hotărîri, dacă la el asistă cel puţin jumătate din numărul membrilor organizaţiei de partid respective sau al delegaţilor aleşi.

Organele centrale ale partidului

12. În P.C.I.M. funcţiile legislative, executive, de control şi revizie sînt delimitate.

Organul suprem al partidului este congresul (conferinţa republicană) care se convoacă cel puţin o dată la doi ani.

Organele centrale ale partidului - Consiliul Republican de Coordonare, Prezidiul, Comisia Centrală de Control şi Revizie, organele centrale de presă.

13. Delegaţii la congres (conferinţa republicană) sînt aleşi prin vot direct, egal şi secret în organizaţiile de partid sau în circumscripţiile electorale de partid.

Norma de reprezentare este stabilită de Consiliul Republican de Coordonare.

Candidaturile sînt propuse de organizaţiile primare.

Delegaţii la congres (conferinţa republicană) pot fi aleşi după platforme (fracţiuni).

14. Congresul partidului (conferinţa republicană de partid):

1) are dreptul să adopte hotărîri dacă la el asistă cel puţin 2/3 din numărul delegaţilor aleşi;

2) adoptă Programul şi Statutul partidului şi introduce modificări în ele;

3) hotărîrile Congresului (conferinţei republicane) se consideră adoptate în cazul în care pentru ele sau pronunţat mai mult de jumătate din delegaţii care participă la lucrările lui;

4) determină linia strategică a partidului;

5) examinează rapoartele de activitate ale Consiliului Republican de Coordonare, Prezidiului, Comisiei Centrale de Control şi Revizie, Direcţiei Politice a Organelor Centrale de presă, Direcţiei Centrale pentru Activitatea Financiară;

4) alege componenţa Consiliului Republican de Coordonare, Prezidiului, Comisiei Centrale de Control şi Revizie, Direcţiei Organelor Centrale de Presă, inclusiv redactorii-şefi;

7) adoptă bugetul partidului;

8) adoptă hotărîrea de autodizolvare a partidului.

În perioada dintre congresele partidului pot fi convocate conferinţe republicane ale partidului.

Congresele extraordinare se convoacă în temeiul hotărîrii Comisiei Centrale de Control şi Revizie sau la cererea 1/3 din numărul organizaţiilor de partid în cazurile în care Consiliul Republican de Coordonare timp de 2 luni din ziua adoptării hotărîrii respective nu a convocat congresul.

Iniţiatorii convocării congresului extraordinar au dreptul să formeze în acest scop un comitet organizatoric.

15. În perioada dintre congresele (conferinţele republicane) funcţiile de conducere şi coordonare a activităţii partidului sînt repartizate în felul următor:

1) Consiliul Republican de Coordonare exercită funcţiile strategice în limitele împuternicirilor pe care i le acordă congresul (conferinţa republicană de partid);

2) Prezidiul partidului are funcţii executive;

3) Comisia Centrală de Control şi Revizie îndeplineşte funcţii de control şi revizie.

16. Consiliul Republican de Coordonare:

1) determină tactica de realizare a hotărîrilor congreselor (conferinţelor republicane);

2) formează şi confirmă comisiile în diverse domenii de activitate;

3) examinează structura şi componenţa secretariatului (aparatului) Prezidiului;

4) discută bugetul partidului;

convoacă congresele (conferinţele republicane) de partid;

6) aprobă lista candidaţilor propuşi de partid pentru alegerile de deputaţi ai poporului;

7) ia decizii privind crearea pentru perioada campaniilor electorale a unor coaliţii cu alte partide ale căror programe nu contravin Programului P.C.I.M.;

8) adoptă hotărîri privind organizarea de discuţii generale în partid.

17. Prezidiul P.C.I.M. este un organ colectiv, format din copreşedinţi, al căror număr este stabilit de congres şi un secretar de birou. Fiecare dintre copreşedinţi este responsabil de unul din domeniile de activitate a partidului.

Prezidiul partidului:

1) pregăteşte plenarele Consiliului Republican de coordonare;

2) organizează lucrul comisiilor permanente ale partidului;

3) reprezintă partidul în relaţiile cu alte partide şi organizaţii social-politice, semnează documente comune, face declaraţii politice în limitele împuternicirilor atribuite de congres (conferinţa republicană).

În cazul în care unul dintre membrii Prezidiului nu-şi poate exercita funcţiile, plenara Consiliului Republican de coordonare alege un nou copreşedinte din rîndurile sale.

18. Comisia Centrală de Control şi Revizie în activitatea sa este independentă de celelalte organe elective ale partidului şi este responsabilă doar în faţa congresului (conferinţei republicane) de partid.

Comisia Centrală de Control şi Revizie are dreptul:

1) să participe la toate forurile de partid, inclusiv la şedinţele organelor executive;

2) să ia cunoştinţă de documentele de partid în toate domeniile de activitate;

3) la rigoare - să convoace congrese (conferinţe republicane) extraordinare.

19. Direcţia politică a organelor centrale de presă ale partidului determină conţinutul, orientarea şi strategia generală a organelor de presă şi este garantul independenţei lor faţă de organele executive ale Partidului.

20. Direcţia Centrală pentru Activitatea Financiară exercită funcţiile de formare a bugetului şi de planificare a activităţii financiare a partidului.

21. Alegerile organelor centrale ale partidului se efectuează conform sistemului majorităţii relative, (fiecare delegat are dreptul să lase în bugetul de vot orice număr de candidaţi). Vor fi consideraţi aleşi candidaţii care au obţinut un număr mai mare de voturi. Fiecare fracţiune sau grupare constituită la congres are dreptul de a fi reprezentată în organele centrale ale partidului.

IV. FRACŢIUNEA P.C.I.M. ÎN PARLAMENT

22. Membrii P.C.I.M. aleşi deputaţi în Parlamentul republicii sau în organele locale ale puterii de stat vor forma, pe baza platformei electorale, o fracţiune de partid.

Fracţiunea de partid în activitatea sa parlamentară este autonomă faţă de organele executive ale partidului şi se subordonează doar hotărîrilor congreselor (conferinţelor republicane) de partid.

Fiecare deputat-membru al partidului este responsabil înainte de toate alegătorilor săi.

În scopul coordonării activităţii fracţiunii de partid parlamentare şi a organelor de conducere ale partidului la cererea uneia dintre părţile interesate, pot fi convocate şedinţe consultative comune.

membrii fracţiunii de partid parlamentare participă la congresele (conferinţele republicane) ale partidului în calitate de delegaţi cu vot deliberativ.

V. PATRIMONIUL ŞI MIJLOACELE BĂNEŞTI ALE P.C.I.M.

23. Patrimoniul partidului îl constituie mijloacele băneşti formate din cotizaţiile de membru şi donaţiile benevole ale simpatizanţilor săi, presa de partid, clădirile, alte bunuri materiale.

organizaţiile de partid în persoana organelor elective sînt persoane juridice, dispun de balanţa proprie şi răspund de obligaţiunile sale cu partimentul şi mijloace băneşti care, conform legislaţiei Republicii Moldova pot fi sancţionate.

Platformele, grupările, fracţiunile, care nu s-au constituit ca organizaţii de sine stătătoare au dreptul la o finanţare proporţională din contul organizaţiei în care activează membrii lor.

La formarea unor organizaţii proprii ele au dreptul la partea lor din patrimoniul organizaţiilor respective.

Toate cheltuielile necesare pentru activitatea organelor centrale (coordonatoare) se fac în limitele bugetului aprobat de congresul partidului şi cu consimţămîntul Direcţiei Centrale pentru Activitatea Financiară a partidului.

Hotărîrea cu privire la folosirea patrimoniului organizaţiilor de partid în activităţi economice-financiare şi de alt gen, precum şi a veniturilor provenite din asemenea activităţi, poate fi decizia doar de adunările lor generale (conferinţe, congrese).

24. Modul de formare a bugetului de partid.

Organizaţiile locale varsă în casa centrală a partidului o cotă stabilită de bugetul central al partidului aprobat la congres (conferinţa republicană). Restul cotizaţiilor şi veniturilor derivate din acestea se depun pe propriul lor cont.

Organizaţiile nou create pot beneficia de sprijin financiar din casa centrală sau zonală a partidului.

În caz de lipsă a mijloacelor necesare pentru desfăşurarea unor activităţi politice, organizaţiile locale apelează la ajutorul casei centrale sau zonale a partidului, contractează împrumuturi la băncile comerciale sau cooperează între ele.

25. Organele centrale (zonale) de partid solicită organizaţiilor locale sprijinul material al activităţii lor.

Toţi membrii partidului achită cotizaţiile în mărime de 1 procent din venitul lor lunar, cu excepţia studenţilor, pensionarilor, altor categorii de membru de partid cu venituri mici, a căror cotizaţie este redusă la o sumă simbolică ce se încasează pentru a ţine evidenţa membrilor înregistraţi în organizaţiile respective. Membrii de partid cu venituri mari pot vărsa benevol în casa partidului sume suplimentare.

26. Organizaţiile de partid şi organele lor centrale acordă ajutoare materiale atît membrilor de partid, cît şi unor persoane din afara partidului, finanţează diverse acţiuni cultural-artistice, activitatea ştiinţifică, pregătirea de specialişti, societăţi de caritate etc.

27. P.C.I.M. varsă în bugetul de stat republican impozite şi alte plăţi în modul stabilit de legislaţia Republicii Moldova.

28. În cazul lichidării sau încetării activităţii P.C.I.M. chestiunea cu privire la patrimoniul partidului este soluţionată de congresul (conferinţa republicană) de partid sau printr-un referendum de partid în conformitate cu scopurile programatice al P.C.I.M., dacă organele judiciare, nu prevăd altceva.