Hotărâre nr. 228 din 26.03.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

privind aprobarea normelor minime de hrană, de substituire a produselor

alimentare şi asigurare cu obiecte de igienă de primă necesitate

a persoanelor aflate în instituţiile penitenciare

nr. 228  din  26.03.2024

 (în vigoare 01.01.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.184-187 art. 360 din 25.04.2024

* * *

În temeiul art.228 din Codul de executare al Republicii Moldova nr.443/2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.214-220, art.704), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Normele minime de hrană şi de substituire a unor produse alimentare cu altele pentru persoanele aflate în instituţiile penitenciare, conform anexei nr.1;

2) Normele de asigurare a deţinuţilor cu obiecte de igienă de primă necesitate, conform anexei nr.2.

2. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.609/2006 privind normele minime de alimentare zilnică şi obiecte de toaletă şi menaj ale deţinuţilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.102-105, art.765), cu modificările ulterioare.

3. În scopul diversificării raţiei alimentare, Administraţia Naţională a Penitenciarelor va elabora recomandări de meniuri pentru persoanele aflate în instituţiile penitenciare în limitele normelor zilnice de hrană aprobate.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la 1 ianuarie 2025.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.228/2024

NORMELE

minime de hrană şi de substituire a unor produse alimentare

cu altele pentru persoanele aflate în instituţiile penitenciare

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentele reglementări statuează structura normelor minime de hrană destinate persoanelor aflate în instituţiile penitenciare, regulile generale de aplicare a acestora, precum şi opţiunile de substituire a unor produse alimentare cu altele.

2. Normele minime de hrană şi de substituire a unor produse cu altele se aplică în privinţa persoanelor arestate preventiv, condamnate la pedeapsa închisorii sau detenţiunii pe viaţă, faţă de care s-a dispus sancţiunea arestului contravenţional, femeilor deţinute, copiilor femeilor deţinute aflaţi în instituţiile penitenciare în grija mamelor până la împlinirea vârstei de 3 ani.

3. Organizarea alimentării persoanelor aflate în instituţiile penitenciare se reglementează prin ordin al ministrului justiţiei.

4. Alimentarea persoanelor aflate în instituţiile penitenciare se face prin alocare de hrană preparată sau care nu necesită preparare termică, în baza normelor specifice de hrană, şi cu încadrarea în baremul caloric (valoarea energetică, kcal) minim al fiecărei norme de hrană în parte.

5. Structura normelor de hrană şi plafoanele calorice pe categorii de persoane cuprinde:

1) Norma de hrană nr.1A – minimă generală pentru deţinuţi;

2) Norma de hrană nr.1AB – supliment pentru munci uşoare şi medii;

3) Norma de hrană nr.1AC – supliment pentru munci grele;

4) Norma de hrană nr.2A – pentru deţinutele gravide şi mamele care alăptează;

5) Norma de hrană nr.2B – pentru copiii cu vârsta de 0-5 luni aflaţi în grija mamelor deţinute;

6) Norma de hrană nr.2C – pentru copiii cu vârsta de 6-12 luni, care se află împreună cu mamele deţinute;

7) Norma de hrană nr.2D – pentru copiii cu vârsta de 1-3 ani inclusiv, care se află împreună cu mamele lor deţinute;

8) Norma de hrană nr.3 – pentru deţinuţii minori şi tineri;

9) Norma de hrană nr.4A – pentru deţinuţii bolnavi;

10)Norma de hrană nr.4B – pentru deţinuţii bolnavi de tuberculoză şi imunocompromişi;

11) Norma de hrană nr.4AC – supliment pentru deţinuţii cu distrofie;

12) Norma de hrană nr.5 – de asigurare a deţinuţilor cu raţie rece în timpul escortării;

13) Norma de hrană nr.6 – de substituire a unor produse alimentare prin altele.

6. Norma de hrană se stabileşte în conformitate cu nevoile nutritive şi energetice ale fiecărei categorii de persoane, în funcţie de efortul depus, vârstă şi de starea de sănătate.

7. Produsele alimentare care presupun pierderi la prelucrarea primară şi termică se planifică după masa brută, care corespunde normelor de subzistenţă.

8. La prepararea hranei se respectă valoarea nutriţională şi energetică (kcal) a alimentelor din structura normelor de hrană, conform anexei nr.1.

9. Produsele din aceeaşi categorie sau substituentul acestora se pot combina astfel încât să se păstreze necesarul zilnic de calorii şi nutrienţi pentru fiecare categorie de persoane deţinute, în limitele cantităţilor de produse alocate săptămânal.

10. Prepararea hranei se asigură în blocul alimentar al instituţiei penitenciare. Organizarea şi funcţionarea blocurilor alimentare se reglementează prin ordin al ministrului justiţiei.

11. În cazuri temeinic justificate, serviciul de preparare a hranei poate fi externalizat.

12. Blocul alimentar îşi întrerupe activitatea în următoarele situaţii, temeinic justificate:

1) pentru efectuarea unor lucrări de reparaţii sau investiţii capitale, nefiind raţional ca hrana să fie furnizată de către o altă instituţie din sistemul administraţiei penitenciare;

2) în cadrul unor proiecte-pilot, în funcţie de existenţa resurselor financiare corespunzătoare;

3) în cazul apariţiei unor circumstanţe excepţionale.

13. Externalizarea serviciilor de preparare a hranei se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei şi se efectuează în conformitate cu prevederile actelor normative ce reglementează achiziţiile publice şi cu dispoziţiile prezentelor Norme.

14. Spaţiile, bunurile şi echipamentele aferente preparării hranei deţinuţilor, aflate în proprietatea statului (administrarea Ministerului Justiţiei), se pot da în locaţiune sau pune la dispoziţia titularilor contractelor de externalizare, în limitele normelor interne de înzestrare, întrebuinţare şi consum, pe perioada derulării contractului. Obligaţia de întreţinere şi reparare a spaţiilor, a bunurilor şi a utilităţilor puse la dispoziţie revine în sarcina titularilor contractelor de externalizare a serviciului de preparare a hranei.

15. Se interzice utilizarea bunurilor prevăzute la pct.14 în alte scopuri decât pentru alimentarea deţinuţilor.

16. Pentru situaţii neprevăzute, instituţiile penitenciare pot constitui un stoc de rezervă din produse alimentare cu termen lung de păstrare, în modul prevăzut prin ordin al directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Situaţiile neprevăzute nu trebuie să fie o consecinţă a acţiunilor iresponsabile ale personalului instituţiilor penitenciare.

17. Aprovizionarea cu produse alimentare destinate pentru prepararea hranei deţinuţilor în perioada sezonului rece se poate face în cantităţile necesare până la noua recoltă, fără a depăşi nevoile de consum pentru un an. Lista produselor şi perioada de consum sunt prevăzute în anexa nr.2. Aprovizionarea cu cartofi de toamnă şi ceapă uscată se asigură pentru întreaga perioadă indicată, dacă instituţiile penitenciare deţin spaţii de depozitare adecvate care să permită conservarea corespunzătoare a produselor până la sfârşitul acestei perioade, în vederea preîntâmpinării perisabilităţii acestora.

18. Deţinuţii au dreptul, simultan, la o singură normă de hrană şi un singur supliment de hrană, cu următoarele excepţii:

1) suplimentul pentru zile festive, care se acordă complementar normei de bază şi eventual suplimentului aferent;

2) normele de hrană nr.1AB şi 1AC, care se acordă deţinuţilor care prestează activităţi de muncă (uşoare, medii sau grele) sau în condiţii nefavorabile.

19. În situaţia în care deţinuţii lucrează în condiţii de temperatură joasă (sub 5⁰ C), pot primi câte 0,5 l ceai fierbinte de persoană. Din punct de vedere caloric, zahărul aferent acestei cantităţi de ceai se asigură prin diminuarea corespunzătoare a altui produs din norma de hrană la care au fost alocaţi.

20. Substituirile de produse în cadrul normelor de hrană se efectuează în conformitate cu Normele de substituire a unor produse alimentare prin altele (norma de hrană nr.6). Alte substituiri impuse şi neprevăzute se vor efectua conform echivalentului valoric, urmărindu-se încadrarea în baremul caloric minim al normelor de hrană.

21. Baremul caloric zilnic efectiv realizat al fiecărei norme de hrană poate oscila pe parcursul unei luni calendaristice, în limita a 25% din baremul caloric minim aferent unei zile, astfel încât la sfârşitul lunii baremul caloric mediu realizat să se încadreze în baremul caloric minim al normelor de hrană la care este alocat.

Capitolul II

ALOCAREA LA NORMA DE HRANĂ

22. Alocarea la norma de hrană se efectuează în baza tabelelor de repartiţie a alimentelor, care conţin repartizarea zilnică a efectivelor de deţinuţi pe fiecare normă de hrană în parte.

23. Deţinuţii planificaţi pentru transfer între instituţiile penitenciare sau pentru escortare la sediile instanţelor de judecată se alocă la norma de hrană nr.5 (hrană rece), în funcţie de perioada necesară transferului/escortării, ţinând cont de starea de sănătate şi a convingerilor religioase.

24. Deţinuţii aflaţi în refuz de hrană se alocă zilnic la norma de hrană potrivit categoriei din care fac parte. Administraţia locului de detenţie, prin subdiviziunea de resort, are obligaţia de a oferi hrana corespunzător programului de servire a mesei, iar deţinuţii aflaţi în refuz de hrană pot primi sau refuza hrana în continuare.

25. În cazul în care deţinuţii solicită mâncare de post (sau alte restricţii religioase), administraţia locului de detenţie asigură meniuri corespunzătoare în limita spectrului de produse alimentare incluse în respectiva norma de hrană, dacă prepararea, transportul şi distribuirea separată a hranei, nu va afecta alimentarea populaţiei generale a penitenciarului.

26. Alocarea la regimul alimentar cu mâncare de post (sau alte restricţii religioase) se face pe baza solicitării scrise, adresate, în prealabil, directorului instituţiei penitenciare.

27. Regim alimentar de post se poate asigura prin eliminarea din conţinutul normelor de hrană a alimentelor de origine animală (carne, slănină, subproduse sau preparate din carne, grăsimi, ouă, lapte etc.) şi înlocuirea acestora cu produsele potrivite meniului de post.

28. Dispoziţiile pct.27 se aplică corespunzător şi în alte cazuri în care sunt prevăzute restricţii alimentare pe baza convingerilor religioase. În asemenea cazuri, în limitele posibilităţilor existente, carnea de porc se poate substitui cu cea de oaie, pasăre, vită etc., în echivalentul cantitativ prevăzut în norma de substituire a unor produse alimentare prin altele (norma de hrană nr.6).

29. Prin posibilităţi existente se înţelege:

1) existenţa stocurilor de produse alimentare necesare substituirilor;

2) existenţa resurselor financiare necesare achiziţionării produselor alimentare de substituţie (carne de oaie, vită, pasăre, peşte etc.);

3) capacitatea blocului alimentar pentru prepararea, distribuirea şi servirea separată a hranei.

30. Alocarea regimului alimentar corespunzător restricţiilor religioase se efectuează în baza declaraţiei pe propria răspundere depuse de către persoanele respective la momentul plasării lor în instituţia penitenciară şi/sau pe parcursul executării pedepsei.

31. În cazul persoanelor ce ţin de anumite religii şi culte religioase recunoscute pe teritoriul Republicii Moldova, cu particularităţi de preparare a hranei, inclusiv de sacrificare a animalelor din care se prepară hrana, şi care cer condiţii speciale pentru servire, veselă specifică, condiţii deosebite de păstrare a alimentelor înainte şi în timpul preparării hranei, administraţia locului de detenţie asigură, în limitele posibilităţilor, respectarea specificului de aprovizionare, depozitare, preparare şi servire a hranei, astfel încât meniurile să se încadreze în baremurile calorice minime ale normelor de hrană. Dacă nu există posibilitatea asigurării parţiale sau totale a condiţiilor de mai sus, administraţia locului de detenţie are obligaţia de a asigura hrănirea acestor categorii de persoane prin alocarea unei norme de hrană în structura căreia se regăsesc alimente care nu sunt interzise de religia sau cultul din care fac parte.

32. În cazul deţinuţilor diagnosticaţi cu afecţiuni de sănătate, persoana responsabilă din serviciul medical stabileşte regimul alimentar specific, pentru fiecare caz în parte, în conformitate cu meniurile zilnice recomandate în diferite afecţiuni medicale elaborate de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor în baza sistemului de "diete standard", coordonate cu Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională de Sănătate Publică, ţinând cont şi de indicaţiile specifice ale normei de hrană nr.4A.

33. Instituţia penitenciară poate asigura meniuri corespunzătoare, în limita spectrului de produse alimentare aflate în stoc, în cazul solicitărilor adresate în scris privind regimul de alimentare vegetarian/vegan. În acest caz dispoziţiile pct.27 se aplică în mod corespunzător.

Capitolul III

STRUCTURA NORMELOR MINIME DE HRANĂ PENTRU

PERSOANELE AFLATE ÎN INSTITUŢIILE PENITENCIARE

Secţiunea 1

Norma de hrană nr.1A – minimă generală pentru deţinuţi

34. Norma minimă generală de hrană se acordă tuturor persoanelor majore deţinute, cu excepţiile prevăzute de prezentele Norme.

35. În cazul în care se solicită regim alimentar de post, vegan sau vegetarian ori reieşind din particularităţile religiei sau ale confesiunii din care face parte, asigurarea cu hrană are loc cu respectarea prevederilor capitolului II, cu încadrarea în limitele valorii energetice minime şi maxime a normei.

36. În cazul preparării hranei pentru aceste categorii de persoane, raţiile produselor alimentare pot fi modificate în funcţie de structura meniurilor, cu încadrarea în baremul caloric minim al normei de hrană.

37. Structura normei minime generale de hrană include următoarele produse alimentare şi cantităţi zilnice (produs brut):

Secţiunea a 2-a

Norma de hrană nr.1AB – supliment pentru munci uşoare şi medii

38. Norma de hrană nr.1AB prevede un supliment de alimente şi se acordă deţinuţilor încadraţi la munci uşoare şi medii, pentru perioada prestată efectiv.

39. Această normă nu se acordă în zilele de întrerupere scurtă a muncii (1 – 3 zile), aşa cum este cazul repaosului săptămânal, în zilele de sărbătoare nelucrătoare sau când deţinuţii nu sunt scoşi la muncă din cauza intemperiilor sau a unor situaţii excepţionale.

40. Suplimentul pentru munci uşoare şi medii cuprinde următoarele produse şi cantităţi zilnice (produs brut):

Secţiunea a 3-a

Norma de hrană nr.1AC – supliment pentru munci grele

41. Norma de hrană nr.1AC prevede un supliment de alimente şi se acordă deţinuţilor încadraţi la munci grele, pentru perioada efectiv prestată.

42. Această normă nu se acordă în zilele de întrerupere scurtă a muncii (1 – 3 zile) aşa cum este cazul repaosului săptămânal, în zilele de sărbătoare nelucrătoare sau când deţinuţii nu sunt scoşi la muncă din cauza intemperiilor sau a unor situaţii excepţionale.

43. Suplimentul pentru munci grele cuprinde următoarele produse şi cantităţi zilnice (produs brut):

Secţiunea a 4-a

Norma de hrană nr.2A – pentru deţinutele gravide

şi mamele care alăptează

44. Norma de hrană 2A se acordă femeilor gravide indiferent de termenul de gestaţie, femeilor care au născut şi alăptează copilul indiferent de vârsta acestuia sau care au născut, dar nu alăptează copilul pe o perioadă de 6 luni de la naştere.

45. Structura normei de hrană nr.2A cuprinde următoarele produse şi cantităţi zilnice (produs brut):

Secţiunea a 5-a

Norma de hrană nr.2B – pentru copiii cu vârsta de 0-5 luni

 aflaţi în grija mamelor deţinute

46. Norma de hrană nr.2B se acordă copiilor cu vârsta de 0-5 luni, care se află împreună cu mamele lor în locurile de detenţie.

47. Alimentaţia acestora se face sub supravegherea şi îndrumarea medicului instituţiei penitenciare sau a unui medic de familie. La recomandarea medicului şi la necesitate, copilul poate fi alimentat combinat la sân şi cu lapte praf sau doar cu lapte praf. În aceste cazuri se va identifica împreună cu medicul cea mai potrivită formă de alimentare pentru fiecare copil.

48. Structura normei de hrană nr.2B cuprinde lapte praf în următoarea cantitate şi valoare energetică:

Secţiunea a 6-a

Norma de hrană nr.2C – pentru copiii cu vârsta de 6-12 luni,

care se află împreună cu mamele deţinute

49. Norma de hrană nr.2C se acordă copiilor cu vârsta de 6-12 luni, care se află împreună cu mamele lor în locurile de detenţie.

50. În cazul prescrierii meniurilor dietetice de către medic, raţiile alimentare conform prezentei norme pot fi eliminate parţial sau integral ori majorate, cu încadrarea în baremul caloric minim al normei. Raţia de carne de vită se poate substitui numai prin carne de pasăre.

51. Structura normei de hrană nr.2C cuprinde următoarele produse şi cantităţi zilnice (produs brut).

Secţiunea a 7-a

Norma de hrană nr.2D – pentru copiii cu vârsta de 1-3 ani inclusiv,

care se află împreună cu mamele lor deţinute

52. Norma de hrană nr.2D se acordă copiilor cu vârsta de 1-3 ani, care se află împreună cu mamele lor în locurile de detenţie.

53. În cazul prescrierii meniurilor dietetice de către medic, raţiile alimentare conform prezentei norme pot fi eliminate parţial sau integral ori majorate, cu încadrarea în baremul caloric minim al normei.

54. Structura normei de hrană nr.2D cuprinde următoarele produse şi cantităţi zilnice (produs brut):

Secţiunea a 8-a

Norma de hrană nr.3 – pentru deţinuţii minori şi tineri

55. Norma de hrană nr.3 se acordă persoanelor deţinute minore şi tinere (până la vârsta de 21 de ani inclusiv).

56. În cazul în care se solicită regim alimentar de post, vegan sau vegetarian ori reieşind din particularităţile religiei sau confesiunii din care face parte, asigurarea cu hrană are loc cu respectarea prevederilor capitolului II, cu încadrarea în limitele valorii energetice minime şi maxime a normei.

57. În cazul preparării hranei pentru aceste categorii de persoane, raţiile produselor alimentare pot fi modificate în funcţie de structura meniurilor, cu încadrarea în baremul caloric minim al normei de hrană.

58. Structura normei de hrană nr.3 cuprinde următoarele produse alimentare şi cantităţi zilnice (produs brut):

Secţiunea a 9-a

Norma de hrană nr.4A – pentru deţinuţii bolnavi

59. Norma de hrană nr.4A se acordă deţinuţilor diagnosticaţi cu afecţiuni acute sau cronice şi cărora le-au fost prescrise de medic recomandări privind un regim alimentar diferenţiat, adaptat la problemele de sănătate.

60. Pentru prepararea diferitelor regimuri alimentare, la recomandarea medicului, raţiile din normă pot fi diminuate, eliminate, majorate sau sunt introduse produse alimentare noi, cu încadrarea în baremul caloric minim al normei.

61. Alimentele incluse în regimul alimentar sunt preparate doar prin fierbere, coacere sau înăbuşire.

62. În prescrierea diferitelor regimuri alimentare trebuie să se ţine cont de posibilităţile reale în fiecare instituţie penitenciară, şi anume:

1) existenţa stocurilor de produse alimentare pentru prepararea diferitelor meniuri;

2) existenţa resurselor financiare necesare achiziţionării produselor alimentare noi;

3) capacitatea blocului alimentar pentru prepararea, distribuirea şi servirea separată a acestor meniuri.

63. În funcţie de decizia medicului instituţiei penitenciare, deţinuţilor care suferă de obezitate le poate fi stabilit un regim hipocaloric (deficit de 300-500 kcal din valoarea energetică zilnică, calculată în funcţie de munca fizică exercitată), dar echilibrat din punct de vedere nutritiv. În cazul refuzului regimului hipocaloric, deţinutul semnează o declaraţie şi este alocat la norma de hrană nr.4A.

64. Refuzul deţinutului de a accepta regimul alimentar prescris de medic, bazat pe particularităţile de sănătate, se exprimă în scris. În acest caz, alimentarea deţinutului se face conform normei de hrană nr.1A.

65. Regimurile alimentare prescrise de medic conform specificului afecţiunii medicale, precum şi recomandărilor de meniuri potrivit sistemului de "diete standard" se reglementează prin ordin al directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

66. În situaţia în care regimurile alimentare nu recomandă folosirea sării în prepararea meniurilor, aceasta se elimină.

67. Deţinuţii care necesită diferite regimuri alimentare nu au voie să cumpere de la magazinul instituţiei penitenciare alimente care nu le sunt indicate. Medicul instituţiei stabileşte lista alimentelor interzise pentru consum în fiecare caz aparte.

68. În cazul în care se solicită un regim alimentar de post, vegan sau vegetarian ori bazat pe particularităţi ale religiei sau ale confesiunii din care fac parte, asigurarea cu hrană are loc cu respectarea prevederilor capitolului II, cu încadrarea în limitele valorii energetice minime şi maxime a normei.

69. Structura normei de hrană nr.4A cuprinde următoarele produse alimentare şi cantităţi zilnice (produs brut):

Secţiunea a 10-a

Norma de hrană nr.4B – pentru deţinuţii bolnavi

de tuberculoză şi imunocompromişi

70. Norma de hrană nr.4B se acordă persoanelor deţinute bolnave de tuberculoză şi imunocompromise.

71. Structura normei de hrană nr.4B cuprinde următoarele produse alimentare şi cantităţi zilnice (produs brut):

Secţiunea a 11-a

Norma de hrană nr.4AC – supliment pentru deţinuţii cu distrofie

72. Norma de hrană nr.4AC se acordă persoanelor deţinute diagnosticate cu distrofie (distrofice).

73. Suplimentul pentru persoanele deţinute diagnosticate cu distrofie (distrofice) cuprinde următoarele produse şi cantităţi zilnice (produs brut):

Secţiunea a 12-a

Norma de hrană nr.5 – de asigurare a deţinuţilor cu raţie

rece în timpul escortării

74. Norma de hrană nr.5 se acordă persoanelor deţinute în următoarele situaţii:

1) din motive obiective şi argumentate nu poate fi preparată hrană caldă;

2) în timpul transferului dintr-o instituţie penitenciară în alta;

3) în timpul escortării la sediul instanţelor de judecată, în funcţie de perioada necesară pentru prezentarea la proces sau alte cazuri.

75. Alimentarea deţinuţilor cu norma de hrană nr.5 poate fi utilizată pentru o perioadă de maximum 5 zile consecutive.

76. Alocarea la norma de hrană nr.5 a deţinuţilor care respectă restricţiile religioase specifice se poate realiza prin eliminarea produselor neindicate de respectivele restricţii şi substituirea lor – în limitele posibilităţilor şi care pot fi consumate ca hrană rece, cu încadrarea în baremul caloric minim al normei. În cazul în care nu se pot efectua substituirile respective, alocarea la această normă se face cu încadrarea în limitele valorii energetice zilnice a normei.

77. Deţinuţilor diagnosticaţi cu diabet zaharat le poate fi alocată această normă de hrană folosind produsele alimentare indicate pentru acest tip de afecţiune şi care pot fi consumate ca hrană rece, cu încadrarea în limitele valorii energetice zilnice a normei.

78. Deţinuţii care beneficiază de regim alimentar de tip vegetarian/vegan se pot aloca la această normă de hrană folosind produsele alimentare indicate şi care pot fi consumate ca hrană rece, cu încadrarea în limitele valorii energetice zilnice a normei.

79. Structura normei de hrană nr.5 cuprinde următoarele produse alimentare şi cantităţi zilnice (produs brut):

Secţiunea a 13-a

Norma de hrană nr.6 – de substituire a unor produse alimentare prin altele

80. Norma de hrană nr.6 – de substituire a produselor alimentare prin altele se aplică în oricare din următoarele situaţii, luate separat sau cumulate, indiferent de ordine:

1) când produsele agroalimentare prevăzute de normele de hrană lipsesc temporar sau parţial;

2) pentru realizarea unor meniuri variate, chiar dacă produsele de bază din norme sunt asigurate;

3) pentru realizarea unor meniuri dietetice, conform prescripţiilor medicale.

81. La substituirea pâinii cu făină de porumb (mălai), pentru fiecare kilogram de făină de porumb se distribuie câte 25 de grame de sare în plus faţă de raţia prevăzută de normă.

82. În cazul substituirilor la echivalent valoric se respectă baremul caloric minim al normei respective.

83. Substituirile se realizează în funcţie de valoarea calorică individuală a organelor de porc şi de vită.

84. În cazul în care se foloseşte margarină dietetică (vegetală) sau pateu de ficat vegetal se ţine cont de valoarea calorică specifică, inscripţionată pe fiecare produs în parte.

85. Se utilizează următoarele substituiri de produse zilnice (produs brut).

Anexa nr.1

la Normele minime de hrană şi de

substituire a unor produse alimentare

cu altele pentru persoanele aflate

în instituţiile penitenciare

TABEL

privind valoarea nutriţională şi energetică a alimentelor

(la 100 g/ml de produs)

Anexa nr.2

la Normele minime de hrană şi de

substituire a unor produse alimentare

cu altele pentru persoanele aflate

în instituţiile penitenciare

TABEL

privind perioadele de consum ale produselor
pentru perioada toamnă-iarnă

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.228/2024

NORMELE

de asigurare a deţinuţilor cu obiecte de igienă de primă necesitate

1. Prezentele Norme stabilesc asortimentul obiectelor de igienă de primă necesitate oferite persoanelor aflate în instituţiile penitenciare, cantitatea şi durata de folosire, periodicitatea şi modalitatea de distribuire a acestora.

2. Normele referitoare la obiectele de igienă de primă necesitate cuprind cantităţi adecvate ce pot fi distribuite deţinuţilor.

3. În cazuri de risc epidemiologic sau când starea igienico-sanitară o impune, în baza notei argumentate a medicului instituţiei, directorul instituţiei penitenciare poate aproba depăşirea cantităţilor obiectelor de igienă prevăzute de normă.

4. Obiectele de igienă de primă necesitate se distribuie de instituţia penitenciară care asigură detenţia persoanei.

5. Obiectele de igienă de primă necesitate se distribuie în perioada zilelor de 10-15 a lunii în curs. Deţinuţilor plasaţi în detenţie li se distribuie obiectele de igienă de primă necesitate în momentul sosirii în instituţia penitenciară.

6. Obiectele de igienă de primă necesitate se distribuie fiecărui deţinut, în baza tabelului nominal de evidenţă, de către persoana responsabilă desemnată în acest sens. Ulterior primirii obiectelor, deţinutul semnează în tabelul de evidenţă.

7. Se interzice, în calitate de măsură de constrângere, privarea şi restricţia de obiecte de igienă de primă necesitate cuvenite deţinutului conform prezentelor Norme.

8. Refuzul deţinutului privind primirea obiectelor de igienă de primă necesitate se exprimă în scris.

9. Obiectele de igienă de primă necesitate nedistribuite ca urmare a refuzului rămân în stoc şi se distribuie ulterior, la necesitate.

10. În cazul transferului deţinutului, instituţia penitenciară expeditoare informează instituţia penitenciară de destinaţie despre repartizarea obiectelor de igienă de primă necesitate pentru perioada de utilizare în curs.

11. Consumul de detergenţi şi produse pentru spălat se stabileşte zilnic şi se raportează la kilogramele de rufe spălate.

12. La stabilirea consumului de detergenţi şi produse pentru spălat se iau în considerare prevederile din cartea tehnică a maşinilor de spălat din dotarea instituţiei şi tipul de detergent utilizat, fără a se depăşi necesarul prevăzut de norme.

13. Gestiunea detergenţilor şi produselor pentru spălat se face zilnic, conform registrului de evidenţă a consumului zilnic de materiale pentru spălat, instituit în cadrul fiecărei instituţii penitenciare.

14. Materialele pentru spălat neutilizate în ziua respectivă se retrag în magazii/depozite şi se redistribuie în ziua următoare.

15. Lista obiectelor de igienă de primă necesitate repartizate deţinuţilor cuprinde produsele din următorul tabel: