Hotărâre nr. 232 din 26.03.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului

de lege privind acordarea de credite agricultorilor

cu gaj acordat de stat

nr. 232  din  26.03.2024

 (în vigoare 28.03.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.122-124 art. 285 din 28.03.2024

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra proiectului de lege privind acordarea de credite agricultorilor cu gaj acordat de stat.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.232/2024

AVIZ

asupra proiectului de lege privind acordarea de

credite agricultorilor cu gaj acordat de stat

Guvernul a examinat proiectul de lege privind acordarea de credite agricultorilor cu gaj acordat de stat, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.68 din 4 martie 2024) de către domnul Alexandr Trubca, deputat în Parlament, şi comunică următoarele.

Potrivit notei informative, proiectul are drept scop crearea unui mecanism de creditare urgentă a producătorilor de cereale pentru acoperirea cheltuielilor pentru lucrările agricole din primăvara anului 2024.

Astfel, autorul proiectului propune ca Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare în comun cu Instituţia Publică Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului să stabilească suma creditelor şi condiţiile de acordare, de utilizare şi de rambursare a acestora de către producătorii de cereale. Totodată, pentru a garanta că creditele acordate nu sunt urmărite de către creditorii existenţi ai producătorilor de cereale, se instituie unele derogări de la Legea insolvabilităţii nr.149/2012, Codul fiscal nr.1163/1997, Codul vamal al Republicii Moldova nr.95/2021, Codul de executare al Republicii Moldova nr.443/2004, Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018.

De asemenea, proiectul prevede, prin derogare de la Codul fiscal nr.1163/1997 şi Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr.489/1999), posibilitatea încheierii unor acorduri de modificare a termenului de stingere a obligaţiei fiscale şi a obligaţiilor faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat pentru un termen de 12 luni cu persoanele care au beneficiat de credit.

Analizând textul proiectului, Guvernul vine cu următoarele propuneri şi obiecţii.

Potrivit proiectului (art.1), Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare în comun cu Instituţia Publică Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului stabilesc suma, modul de acordare, utilizare, rambursare a creditelor acordate persoanelor juridice sau gospodăriilor ţărăneşti (de fermier).

Din prevederea enunţată, precum şi din nota informativă nu rezultă clar care va fi mecanismul de acordare a creditelor, sursa de finanţare, costul estimativ al acestei măsuri, toţi subiecţii implicaţi şi rolul fiecăruia, ceea ce va crea incertitudini în procesul de aplicare a viitoarei legi.

Astfel, se propune următoarea redacţie a articolului 1:

"Art.1. Instituţia Publică Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului în comun cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare vor stabili mecanismul de acordare a garanţiilor financiare emise prin intermediul Fondului de Garantare a Creditelor, precum şi condiţiile specifice de acordare a garanţiilor pentru creditele contractate de la bănci de întreprinderile micro şi mici care cultivă cereale, în scopul partajării riscului de credit şi facilitării accesului la credite destinate completării mijloacelor circulante pentru lucrările agricole din primăvara anului 2024."

Totodată, nota informativă la proiect urmează a fi completată cu date ce ţin de sursa de acoperire a mijloacelor necesare lansării produsului de garantare care, potrivit estimărilor, constituie 30 de milioane de lei.

Cu referire la derogările care se instituie prin lege, în particular de la Legea insolvabilităţii nr.149/2012, menţionăm că, în corespundere cu art.1 alin.(1) din legea menţionată, scopul legii este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului şi prin distribuirea produsului finit. Fiind instituit prin lege organică, procesul de insolvabilitate reprezintă un sistem de acţiuni care se desfăşoară sub supravegherea instanţei de insolvabilitate. Prin instituirea excepţiilor de la regula generală, persistă pericolul de a periclita şi de a face nefuncţional tot sistemul, deoarece, utilizând principiul egalităţii în drepturi, excepţiile pot fi pretinse şi de alţi participanţi la proces.

Adiţional, se va ţine cont că derogarea de la prevederile legale, fără indicarea articolelor concrete din lege, astfel cum este prevăzut la art.4 din proiect, constituie o practică periculoasă, or aceasta nu permite o analiză completă a normelor derogatorii, având drept scop înglobarea oricăror situaţii care ar putea apărea pe viitor şi asigurarea unei fundamentări legale, care, în consecinţă, ar putea provoca probleme de constituţionalitate. În acest sens, considerăm oportun ca în proiectul legii să fie indicate articolele concrete de la care se propune derogarea, iar nota informativă urmează să fie completată cu menţiuni privind necesitatea derogării de la fiecare articol concret din lege.

În această ordine de idei, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a subliniat că, pentru a oferi destinatarilor legii securitate juridică, orice lege trebuie să îndeplinească anumite condiţii de calitate. Exigenţa calităţii legii este conturată prin prisma principiului securităţii juridice în componenta condiţiilor de previzibilitate şi claritate a legii (§ 45 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.26/2016).

În acest sens, Curtea Constituţională a menţionat că dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle sale, consacrat în art.23 alin.(2) din Constituţie, implică adoptarea de către legiuitor a unor legi accesibile, previzibile şi clare (§ 46 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.26/2016). Prin urmare, destinatarii trebuie să fie în măsură să prevadă consecinţele ce pot decurge dintr-un act determinat doar în baza prevederilor care îl specifică, adică prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică sau prin aplicarea actelor subordonate acestui act (§ 52 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.26/2016).

Curtea Constituţională a reţinut că previzibilitatea şi claritatea constituie elemente sine qua non ale constituţionalităţii unei norme care, în activitatea de legiferare, nicidecum nu pot fi omise (§ 54 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.26/2016).

În altă ordine de idei, menţionăm că creditele contractate de către fermieri de la bănci ar fi urmat să fie incluse şi la art.110 din Codul de executare al Republicii Moldova nr.443/2004, având în vedere necesitatea prezentării de către debitor a actelor ce confirmă că mijloacele băneşti aflate în conturile bancare provin exclusiv din sursele indicate în art.l al proiectului.

În partea ce ţine de încheierea acordurilor de modificare a termenului de stingere a obligaţiilor faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat menţionăm că, potrivit principiului egalităţii de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale, se asigură tuturor participanţilor la sistemul public – contribuabili şi beneficiari – un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, iar conform principiului contributivităţii, drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. Concomitent, potrivit Legii nr.489/1999, stagiul de cotizare se exprimă în ani şi se calculează prin însumarea lunilor pentru care s-au plătit contribuţii în mărimile stabilite la bugetul asigurărilor sociale de stat şi prin împărţirea sumei obţinute la 12. În acest context, în cazul în care se modifică termenul de stingere a obligaţiilor plătitorilor de contribuţii aferente bugetului asigurărilor sociale de stat, salariaţii angajaţi la aceste unităţi economice nu vor beneficia de prestaţii de asigurări sociale, respectiv, de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă, de indemnizaţie de maternitate, indemnizaţie paternală, indemnizaţie pentru creşterea copilului etc. Or, la stabilirea pensiilor, aceste perioade nu se vor include în stagiul de cotizare.

Totodată, potrivit art.28 alin.(1²) din Legea nr.489/1999, pentru angajatorii din agricultură, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, majorarea de întârziere (penalitatea) pentru neplata, în termenele stabilite la pct.1.5 din anexa nr.1, a contribuţiilor de asigurări sociale calculate pentru anul de gestiune, se aplică cu începere de la data de 1 noiembrie a anului de gestiune.

Potrivit reglementării citate, pentru angajatorii din agricultură care se încadrează la categoria menţionată la pct.1.5 din anexa nr.1 la Legea nr.489/1999, legiuitorul deja a stabilit un termen pentru care nu se calculează majorări de întârziere. Adiţional celor enunţate menţionăm că plătitorii la bugetul asigurărilor sociale de stat care au calculate şi neachitate majorări de întârziere (penalităţi) pentru neplata în termen a contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii şi nu au datorii la plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat şi a amenzilor pot beneficia, la solicitare, de eşalonarea stingerii datoriilor la majorările de întârziere (penalităţi) pe parcursul anului bugetar în curs, cu condiţia că transferă integral şi în termen suma obligaţiilor curente la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Suplimentar, menţionăm că, întrucât proiectul prevede reglementări cu impact asupra activităţii de întreprinzător, în conformitate cu dispoziţiile art.13 din Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător şi ale art.25 alin.(2) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative (în continuare – Legea nr.100/2017), nota informativă trebuie să conţină analiza impactului de reglementare, realizată conform Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.23/2019. Totodată, potrivit art.34 alin.(4) din Legea nr.100/2017, proiectul se va remite spre expertiză grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător, împreună cu analiza impactului de reglementare.

Din punctul de vedere al regulilor de tehnică legislativă, comunicăm următoarele.

1. Se propune redenumirea legii după cum urmează: "Privind susţinerea agricultorilor prin facilitarea accesului la credite garantate de stat".

2. La articolul 2, se vor exclude cuvintele "al prezentei legi" pentru a asigura conformitatea cu art.55 alin.(4) din Legea nr.100/2017, ce prevede că "în cazul în care se face trimitere la o normă juridică care este stabilită în acelaşi act normativ, pentru evitarea reproducerii acesteia, se face trimitere la elementul structural sau constitutiv respectiv, fără a se indica că elementul respectiv face parte din acelaşi act normativ" (obiecţie valabilă şi la art.4).

3. Articolele nu sunt enumerate în ordine consecutivă, or, art.2 urmează a fi succedat de art.3, cu renumerotarea ulterioară a articolelor.

4. La articolul 4:

la alineatul (1) se propune excluderea textului "sau să fie utilizate pentru acoperirea altor cheltuieli decât cele stabilite de art.2 din prezenta lege", în contextul în care condiţiile de utilizare a mijloacelor băneşti acordate sub formă de credit sunt stipulate la art.2 din proiect;

alineatul (2) urmează a fi numerotat ca un articol distinct, deoarece acesta reglementează o dispoziţie distinctă de prevederea de la alineatul (1). Totodată, după cuvintele "conturile bancare", se propune introducerea textului "şi/sau conturile de plăţi", în vederea corelării cu terminologia utilizată în art.229 din Codul fiscal nr.1163/1997.

5. La articolul 5, textul "şi a Legii nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale Serviciul Fiscal de Stat şi/sau Casa Naţională de Asigurări Sociale, este în drept să încheie acorduri/contracte de modificare a termenului de stingere a obligaţiei fiscale, inclusiv la bugetul asigurărilor sociale de stat" se va substitui cu textul "Serviciul Fiscal de Stat este în drept să încheie acorduri/contracte de modificare a termenului de stingere a obligaţiei fiscale". Or, potrivit art.30 alin.(1) din Legea nr.489/1999, în cazul neplăţii, în termenele stabilite la art.26, a contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, Serviciul Fiscal de Stat recurge la aplicarea măsurilor de executare silită, conform legislaţiei fiscale. Astfel, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să aplice măsuri de executare silită aferente plăţilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat.

Totodată, având în vedere faptul că proiectul de lege propus spre examinare prevede derogarea de la art.180 din Codul fiscal nr.1163/1997 ce vizează procedura de modificare a termenului de stingere a obligaţiei fiscale, se propune completarea acestuia cu următorul enunţ: "Contractul privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale se va întocmi conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor".

Ţinând cont de raţionamentele expuse supra, Guvernul susţine proiectul de lege.