242/01.03.2005 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului Naţional "Satul Moldovenesc" (2005-2015)
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Programului Naţional
"Satul Moldovenesc" (2005-2015)
nr. 242 din 01.03.2005
(în vigoare 17.05.2005)
Monitorul Oficial al R.Moldova, Ediţie specială din 17.05.2005
* * *
Abrogat: 31.10.2012
Hotărîrea Guvernului nr.796 din 25.10.2012
Întru realizarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.2044-III din 15 octombrie 2004 "Privind declararea anului 2005 Anul Colectivităţilor Locale din Republica Moldova", orientat spre dezvoltarea social-economică a localităţilor din ţară, intensificarea activităţii obşteşti a populaţiei şi soluţionarea problemelor de importanţă vitală la nivel local, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Programul Naţional "Satul Moldovenesc" 2005-2015 (se anexează).
2. Se numeşte Ministerul Economiei în calitate de coordonator al Programului Naţional "Satul Moldovenesc" (2005-2015).
3. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale:
vor elabora şi aproba planuri proprii de acţiuni pe termen mediu şi lung;
vor prezenta Ministerului Economiei anual, pînă la 20 ianuarie, rapoarte anuale privind mersul realizării Programului sus-menţionat.
4. Ministerul Economiei va prezenta anual, pînă la 1 februarie, informaţia generalizată privind executarea Programului Naţional "Satul Moldovenesc" (2005-2015).
5. Autorităţile administraţie publice locale:
vor prevedea în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale mijloace financiare pentru realizarea Programului în cauză;
vor colabora cu asociaţiile şi formaţiunile obşteşti la desfăşurarea acţiunilor de implementare a Programului Naţional "Satul Moldovenesc" (2005-2015).
6. Controlul asupra realizării prezentei hotărîri se pune în sarcina ministrului economiei.
| PRIM-MINISTRU | Vasile TARLEV |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul economiei | Marian LUPU |
| Ministrul finanţelor | Zinaida GRECIANÎI |
Chişinău, 1 martie 2005. |
|
| Nr.242. |
C U P R I N S
I. INTRODUCERE
1.1. Necesitatea elaborării Programului Naţional „Satul Moldovenesc” (2005-2015)
1.2. Principiile elaborării şi implementării Programului Naţional „Satul Moldovenesc”
1.3. Caracteristica teritoriului naţional
II. OBIECTIVELE ŞI PRIORITĂŢILE PROGRAMULUI NAŢIONAL „SATUL MOLDOVENESC” (2005-2015)
III. POLITICI DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI A INFRASTRUCTURII RURALE
3.1. Agricultura
3.2. Silvicultura
3.3. Industria
3.4. Energetica
3.5. Transporturi şi comunicaţii
3.6. Infrastructura informaţională
3.7. Turismul rural. Diversificarea serviciilor turistice
3.8. Dezvoltarea antreprenoriatului. Întreprinderile mici şi mijlocii
3.9. Intensificarea proceselor investiţionale
3.10. Dezvoltarea comerţului. Cooperaţia de consum
3.11. Aprovizionarea cu apă potabilă şi canalizarea
3.12. Construcţia locuinţelor .
3.13. Dezvoltarea cercetărilor statistice în agricultură şi mediul rural
3.14. Suportul ştiinţific şi inovaţional al implementării Programului Naţional „Satul Moldovenesc” (2005-2015)
IV. DEZVOLTAREA SOCIALĂ
4.1. Piaţa muncii şi migraţiunea forţei de muncă
4.2. Politica salarială
4.3. Asigurarea şi asistenţa socială
4.4. Protecţia familiei şi copilului. Asigurarea egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi
4.5. Ocrotirea sănătăţii
4.6. Educaţia
4.7. Cultura, accesibilitatea la cultură, protejarea patrimoniului cultural
4.8. Politica de tineret, promovarea culturii fizice şi a sportului
V. PROTECŢIA ŞI AMELIORAREA MEDIULUI, UTILIZAREA DURABILĂ ARESURSELOR NATURALE
VI. FORMAREA PROFESIONALĂ A CADRELORDIN SERVICIUL PUBLIC
VII. COSTURILE ESTIMATIVE ŞI REZULTATELE PRINCIPALEALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI NAŢIONAL „SATUL MOLDOVENESC” (2005-2015)
VIII. PLANUL DE ACŢIUNI PENTRU IMPLEMENTAREAPROGRAMULUI NAŢIONAL „SATUL MOLDOVENESC” (2005-2015)
IX. ANEXE.
Anexa nr.1. Indicatorii principali social-economici de monitorizare a implementării Programului Naţional „Satul Moldovenesc”
Anexa nr.2. Dinamica suprafeţelor plantaţiilor viticole de producţie-marfă şi a producerii vinurilor materie-primă
Anexa nr.3. Extinderea infrastructurii de dezvoltare a antreprenoriatului
Anexa nr.4. Diversificarea produsului turistic în localităţile rurale
Anexa nr.5. Crearea şi dezvoltarea întreprinderilor de prelucrare a materiei prime agricole
Anexa nr.6. Crearea oficiilor locale complexe pentru prestarea serviciilor zooveterinare (însămînţarea artificială, deservirea zooveterinară, colectarea laptelui)
Anexa nr.7. Crearea şi dezvoltarea centrelor de achiziţie a producţiei agricole
Anexa nr.8. Crearea staţiunilor tehnologice de maşini
Anexa nr.9. Crearea şi dezvoltarea întreprinderilor de profil non-agricol
Anexa nr.10. Reparaţia drumurilor de acces la localităţile rurale, finanţate din Fondul Rutier
Anexa nr.11. Construcţia, modernizarea şi repararea sistemelor de asigurare cu apă şi a reţelelor de canalizare
Anexa nr.12. Construcţia reţelelor de distribuţie a gazelor naturale
Anexa nr.13. Dezvoltarea şi fortificarea spitalelor, instituţiilor medicale, primare şi urgenţă
Anexa nr.14. Construcţia şi reparaţia stadioanelor, terenurilor sportive şi zonelor de recreaţie
Anexa nr.15. Construcţia şi reparaţia băilor
Anexa nr.16. Dezvoltarea şi fortificarea şcolilor şi grădiniţelor
Anexa nr.17. Dezvoltarea şi fortificarea caselor de cultură, bibliotecilor, muzeelor
Anexa nr.18. Dezvoltarea reţelelor telefonice
Anexa nr.19. Crearea azilurilor pentru bătrîni
Anexa nr.20. Crearea centrelor pentru acordarea asistenţei sociale pentru copii orfani şi/sau cu disabilităţi
Anexa nr.21. Protecţia şi dezvoltarea unui mediu ambiant sănătos
Anexa nr.22. Lucrări antierozionale de protecţie a solurilor .
I. INTRODUCERE
1.1. Necesitatea elaborării Programului Naţional
„Satul Moldovenesc” (2005-2015)
1. Programul Naţional „Satul Moldovenesc” reprezintă cadrul politic suprem pentru dezvoltarea rurală durabilă a Republicii Moldova pentru anii 2005-2015. Acest document este elaborat întru implementarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS) şi va servi drept bază pentru realizarea obiectivelor prioritare ale acesteia în mediul rural.
2. Abordarea problemei dezvoltării rurale este condiţionată de starea grea a satului. Volumul producţiei agricole globale a scăzut cu circa 35% în prima jumătate a anilor 90 şi cu 20% în a doua jumătate, constituind actualmente mai puţin de jumătate din nivelul anilor 1989-1991. Productivitatea muncii în agricultură este de 3,6 ori mai joasă decît în industrie. Se atestă creşterea importurilor de produse agroalimentare.
3. În procesul privatizării, în multe cazuri, s-a produs o puternică fărîmiţare a exploataţiilor agricole. Actualmente doar circa jumătate din suprafeţele agricole sînt cultivate de întreprinderi medii şi mari, deseori aparţinînd unui număr mic de proprietari, care consolidează terenurile micilor proprietari prin contracte de arendă de diferit tip, iar a doua jumătate din suprafeţe se află în proprietatea micilor fermieri independenţi, fapt care, în majoritatea cazurilor, nu permite utilizarea tehnologiilor moderne avansate la cultivarea plantelor agricole.
4. În primii zece ani de tranziţie a avut loc o puternică degradare a bazei tehnico-materiale a ramurii, a sistemelor de management, financiare, de resurse umane şi a celor de integrare orizontală şi verticală între verigile complexului agroalimentar. O problemă importantă este insuficienţa cunoştinţelor şi gradul scăzut de pregătire în domeniile economic, agronomic, zootehnic, juridic etc. a multor fermieri individuali şi a conducătorilor noilor exploataţii agricole formate în urma privatizării şi reorganizării întreprinderilor colective.
5. Insuficienţa resurselor financiare reprezintă unul din principalele obstacole în dezvoltare pentru majoritatea întreprinderilor agricole. Programele de asistenţă financiară pentru agricultură în Moldova, comparativ cu alte ţări, sînt foarte modeste, subvenţiile bugetare pentru agricultură nedepăşind nivelul de 3% din totalul cheltuielilor bugetare ale statului.
6. În mediul rural există probleme acute ce ţin de: (i) accesul limitat la echipament şi mijloace de producţie; (ii) rata înaltă a dobînzii la credite şi accesul limitat al acestora pe termen lung; (iii) lipsa experienţei de planificare a afacerilor; (iv) insuficienţa canalelor de comercializare, precum şi a serviciilor de păstrare şi transportare a produselor; (v) insuficienţele considerabile ale sistemului de transfer tehnologic, implementare a tehnologiilor moderne şi a realizărilor ştiinţei, de extensiune a cunoştinţelor, precum şi a serviciilor de marketing, informaţionale şi de consultanţă.
7. Infrastructura la sate este la un nivel critic. Peste 40 de localităţi nu au drumuri cu îmbrăcăminte care le-ar permite accesul la reţeaua publică de transporturi şi în condiţii atmosferice dificile devin, practic, izolate. Numai 17% din locuitorii rurali dispun de sisteme centralizate de aprovizionare cu apă, majoritatea apeductelor necorespunzînd cerinţelor igienice. Instalaţiile de epurare a apelor reziduale din localităţile rurale nu funcţionează din cauza deconectării lor de la sistemul de aprovizionare cu energie electrică, a distrugerii sau sustragerii echipamentului. În mediul rural nivelul de acces la reţeaua telefonică constituie doar 12,6%.
8. În sate criza socială este mult mai profundă şi mai dramatică decît cea economică. În urma reducerii locurilor de muncă, precum şi din cauza inflaţiei înalte şi a micşorării în termeni reali a volumului cheltuielilor de stat pentru nevoile sociale, s-au redus atît sursele de venit ale populaţiei rurale, capacitatea acesteia de cumpărare, cît şi posibilităţile de obţinere a ajutorului social din partea statului sub formă de prestaţii şi servicii sociale fără plată. Se observă tendinţa îmbătrînirii populaţiei, iar procesul migraţional a determinat într-o oarecare măsură depopularea satelor. În multe zone rurale sporul natural este mai redus în comparaţie cu rata emigrărilor. Se estimează că în unele sate circa 40% din populaţia activă a plecat peste hotare sau în localităţile urbane. A continuat să crească numărul populaţiei inactive. Peste jumătate din populaţia rurală se află sub pragul absolut al sărăciei, patru din zece copii sub vîrsta de zece ani trăiesc în sărăcie extremă.
9. Mediul natural din arealul rural este într-o degradare continuă, din cauza utilizării neraţionale a resurselor naturale, exploatării intensive a terenurilor agricole, utilizării în agricultură a tehnologiilor nocive din punct de vedere ecologic, poluării apei şi a aerului. În rezultat s-a redus productivitatea potenţialului natural şi au avut de suferit resursele acvatice, solurile şi biodiversitatea. Peste jumătate din populaţia rurală consumă apă ce nu corespunde standardelor, ceea ce conduce la un nivel înalt de morbiditate. Continuă, în ritm accelerat, procesul de degradare a solurilor, ceea ce diminuează considerabil oportunităţile de dezvoltare a agriculturii, deoarece bonitatea terenurilor agricole este în descreştere.
10. În anii 2001 - 2004 au fost înregistrate îmbunătăţiri substanţiale ale indicatorilor economici şi sociali. În această perioadă, în termeni reali, Produsul Intern Brut a crescut anual cu 6-7%, volumul producţiei agricole, comparativ cu cel al anului 2000, a crescut cu 14,6%. Aceasta a permis soluţionarea multor probleme sociale, inclusiv în domeniile prioritare, cum ar fi gazificarea (în ultimii 4 ani au fost gazificate 256 localităţi, comparativ cu 127 gazificate în perioada 1991-2000), aprovizionarea cu apă potabilă, reparaţia şi construcţia drumurilor, reparaţia şi construcţia şcolilor, spitalelor, caselor de cultură etc.
11. Ameliorarea situaţiei social-economice în mediul rural are loc în urma adoptării şi implementării programelor guvernamentale respective: de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei, de gazificare, de alimentare cu apă şi canalizare etc., dar aceste programe sînt insuficient de corelate între ele. Programul Naţional „Satul Moldovenesc” va asigura coordonarea între toate programele existente, dar şi cele viitoare, în domeniul dezvoltării agriculturii şi mediului rural, asigurînd astfel eficienţa acestora.
12. Starea dificilă a sectorului rural implică necesitatea acordării unei atenţii primordiale aplicării noilor forme şi metode de planificare strategică, de management, de monitorizare şi evaluare a implementării prezentului Program Naţional şi a programelor sectoriale în domeniul agriculturii şi mediului rural, schimbări esenţiale în politica de stat la sate, de schimbări profunde în acest domeniu a cadrului legislativ şi instituţional.
13. Agricultura are o mare însemnătate pentru economia Republicii Moldova, deoarece: (i) actualmente şi în viitorul previzibil sectorul productiv al economiei naţionale va avea un caracter preponderent agroalimentar, iar pentru o bună parte din populaţia ţării activitatea agricolă reprezintă principala sursă de existenţă, majoritatea locuitorilor fiind amplasaţi în mediul rural; (ii) ponderea agriculturii împreună cu industria prelucrătoare de materie primă agricolă constituie circa 33% din PIB şi 65% din volumul total al exporturilor; (iii) în mediul rural sînt peisaje naturale şi cultural-istorice atractive, favorabile unui agroturism modern, ce ar putea fi dezvoltat pînă la proporţiile unei importante ramuri economice.
14. Promovarea unei politici realiste de modernizare a agriculturii şi mediului rural, de redobîndire a importanţei sociale cuvenite a populaţiei de la sate, de creştere autentică a prestigiului agricultorului este absolut necesară şi constituie un factor puternic pentru redresarea social-economică şi culturală a Moldovei, pentru accelerarea proceselor de integrare europeană.
15. Necesitatea elaborării şi implementării Programului Naţional „Satul Moldovenesc” este condiţionată şi de considerentul consolidării societăţii în vederea implementării acţiunilor preconizate prin participarea la acestea a comunităţilor locale, a cercurilor de afaceri, a structurilor administraţiei publice centrale şi locale, a ţărilor donatoare şi a organizaţiilor financiare internaţionale.
16. Programul Naţional „Satul Moldovenesc” reprezintă un instrument de planificare strategică continuă, inclusiv financiară, armonizată cu obiectivele şi priorităţile expuse în SCERS, cu principiile dezvoltării durabile şi parametrii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.
1.2. Principiile elaborării şi implementării Programului Naţional
„Satul Moldovenesc”(2005-2015)
17. Guvernul Moldovei consideră că: (i) elaborarea şi implementarea Programului Naţional „Satul Moldovenesc” constituie o prioritate fundamentală a dezvoltării ţării pe termen lung (pînă în anul 2015); (ii) soluţionarea problemelor sociale în mediul rural şi reducerea sărăciei la sat sînt posibile doar în condiţiile unei creşteri economice durabile în sfera agroalimentară şi în domeniile economice nonagricole cu şanse înalte de dezvoltare în spaţiul rural; (iii) revitalizarea satelor urmează să fie efectuată în conformitate cu principiile dezvoltării durabile şi luînd în considerare cerinţele de integrare europeană.
18. Programul Naţional „Satul Moldovenesc” a fost elaborat cu respectarea următoarelor etape:
(i) elaborarea programelor pentru fiecare localitate rurală şi aprobarea acestora de către consiliile locale;
(ii) elaborarea, în baza programelor locale, a programelor raionale şi aprobarea lor de către consiliile raionale;
(iii) elaborarea Programului Naţional în baza programelor raionale şi a programelor elaborate de ministerele şi departamentele responsabile de domeniile sectoriale de dezvoltare.
19. Astfel, elaborarea prezentului program a parcurs: (a) dimensiunea verticală, asigurînd integrarea dintre nivelul localităţilor rurale, al raioanelor şi cel naţional; (b) dimensiunea orizontală, asigurînd integrarea şi coordonarea dintre politicile organelor centrale de administrare publică în ceea ce ţine de dezvoltarea rurală şi cea agroalimentară. O asemenea abordare a permis: (a) luarea în considerare a iniţiativelor locale, (b) coordonarea dintre planurile de acţiuni locale de dezvoltare şi planurile respective de nivel naţional şi (c) corelarea acestora cu tendinţele europene şi globale de dezvoltare.
20. Esenţa Programului Naţional „Satul Moldovenesc” impune următoarele principii în procesul de elaborare şi implementare a acestuia:
(i) direcţionarea dezvoltării spaţiului rural spre ameliorarea calităţii vieţii şi reducerea sărăciei - sporirea accesului la serviciile de sănătate şi instruire, majorarea salariilor, pensiilor şi altor venituri ale populaţiei;
(ii) corelarea obiectivelor, priorităţilor şi politicilor de dezvoltare cu standardele internaţionale şi ale Uniunii Europene;
(iii) concentrarea resurselor financiare ale ţării, care actualmente sînt extrem de limitate, a potenţialului uman, a mijloacelor materiale şi informaţionale asupra soluţionării problemelor primordiale de ordin social, economic şi ecologic;
(iv) respectarea principiului echităţii sociale - indiferent de poziţia în societate şi amplasarea în teritoriu, interesele tuturor participanţilor la Program, precum şi ale beneficiarilor sînt considerate egale;
(v) elaborarea şi promovarea politicilor de dezvoltare pentru oameni şi prin oameni, ca proces unitar al creşterii economice, al investiţiilor în capitalul uman şi al asigurării securităţii ecologice;
(vi) promovarea unui nou concept de securitate a populaţiei rurale - alimentară, economică, socială, ecologică;
(vii) susţinerea participării localităţilor rurale în alianţele regionale şi subregionale, în cooperarea transfrontalieră, inclusiv în cadrul Euroregiunilor;
(viii) reducerea discrepanţelor în nivelul de bunăstare a diferitelor categorii de populaţie, indiferent de locul de trai (sat sau oraş), şi asigurarea accesului egal al acestora la bunurile economice, sociale şi culturale;
(ix) asigurarea subsidiarităţii - în cazurile în care dezvoltarea rurală nu poate fi asigurată eficient la nivelurile locale de administrare publică, puterea centrală întreprinde acţiuni de susţinere a dezvoltării rurale;
(x) coordonarea proceselor de planificare strategică - măsurile de susţinere a dezvoltării rurale se efectuează în coordonare cu cele de dezvoltare naţională şi regională şi au obiective, priorităţi, mecanisme bine definite şi armonizate;
(xi) asigurarea transparenţei procesului de distribuire, alocare şi utilizare a resurselor pentru implementarea strategiei, programelor şi proiectelor de dezvoltare rurală;
(xii) focalizarea acţiunilor prioritare ale Programului spre soluţionarea problemelor locale.
1.3. Caracteristica teritoriului naţional
21. Aşezată în partea de sud-est a Europei Centrale (în partea de nord-est a Mării Negre, între România şi Ucraina, în bazinul rîurilor Prut şi Nistru), Republica Moldova are o suprafaţă de 33,8 mii km2, o populaţie de 4,21 mil. locuitori. Densitatea populaţiei constituie 124,3 locuitori/km2 fiind cea mai mare dintre toate ţările foste republici ale URSS. Populaţia rurală constituie 54,7% din totalul populaţiei ţării.
22. Din punct de vedere teritorial-administrativ, Republica Moldova este divizată în 32 de raioane, unitatea teritorială autonomă Găgăuzia şi localităţile din stînga Nistrului, avînd 5 oraşe cu statut de municipiu (Chişinău, Bălţi, Comrat, Bender şi Tiraspol), 60 de localităţi urbane fără statut de municipiu, 1575 de localităţi rurale organizate administrativ în 917 comune.
23. Republica Moldova reprezintă un teritoriu cu un grad excesiv de valorificare antropogenă a spaţiului natural. Circa 10% din teritoriul naţional este ocupat de aşezări umane. În comparaţie cu statele vecine, densitatea acestei reţele este mai mare: 5 localităţi la 100 km2.
24. Condiţiile climaterice variază considerabil de la zonă la zonă şi depind în mare măsură de relief. Relieful ţării în cea mai mare parte este deluros. Altitudinea medie este de 147 m, iar cel mai înalt punct în raport cu nivelul mării este situat la 429 m. Suprafaţa totală a resurselor funciare constituie 3,385 mil. ha, dintre care 1,951 mil. ha - terenuri cu destinaţie agricolă, inclusiv 1,659 mil. ha suprafeţe arabile, 242 mii ha - plantaţii multianuale, 335 ha fîneţe şi 9807 ha - păşune. Suprafaţa pădurilor şi a celorlalte terenuri cu vegetaţie forestieră constituie 433 mii ha.
25. Republica Moldova nu dispune de resurse acvatice de suprafaţă bogate, suprafaţa apelor fiind doar de 76 mii ha. Clima se caracterizează printr-un număr mare de zile însorite (2600 ore de lumină pe an în regiunea de nord şi 2350 ore de lumină pe an în regiunea de sud), temperatura medie anuală a aerului este relativ înaltă şi constituie 8,6-10,30, precipitaţiile anuale deseori nu sînt suficiente pentru activităţile agricole şi scad din intensitate de la nord-vest la sud-est, respectiv, de la 618 mm pînă la 307 mm.
26. Deşi teritoriul ţării este relativ mic, în cadrul acestuia se evidenţiază trei zone agroclimaterice, astfel încît, spre sud, creşte durata perioadei calde şi descreşte cantitatea medie anuală a precipitaţiilor. Durata perioadei calde variază de la 160 pînă la 190 de zile. O trăsătură negativă a climei este variabilitatea mare a ei în timp, mai ales primăvara. În perioada de vegetaţie sînt frecvente secetele.
27. Solurile fertile sînt bogăţia naturală principală a Moldovei. Cernoziomurile acoperă circa 80% din teritoriul ţării (2,5 mil. ha). Solurile Moldovei de tip cernoziomic fac parte din categoria celor mai bune din lume.
28. Ponderea relativ mare a suprafeţelor prelucrate în scopuri agricole (terenurile cu destinaţie agricolă constituind aproape 60% din teritoriu), relieful complicat (circa 70% din teritoriu îl ocupă povîrnişurile), deficitul permanent de apă, condiţiile geologice şi hidrologice specifice, amplasarea, în multe cazuri nereuşită, a comunităţilor umane - toate acestea condiţionează în complex un şir de fenomene negative de ordin social, economic şi ecologic.
29. În funcţie de condiţiile naturale, actualmente s-a statornicit următoarea specializare zonală a agriculturii:
(i) zona de nord - cultivarea cerealelor, culturilor tehnice, pomicultura, zootehnia;
(ii) zona centrală - viticultura, pomicultura, culturile furajere, legumicultura;
(iii) zona de sud - viticultura, pomicultura, floarea-soarelui, cerealele, legumicultura, zootehnia;
(iv) zona nistreană - legumicultura, pomicultura, cultivarea cerealelor, culturilor furajere, zootehnia.
II. Obiectivele şi priorităţile Programului Naţional
„Satul Moldovenesc”
30. Obiectivele şi priorităţile Programului Naţional „Satul Moldovenesc” derivă din prevederile Constituţiei Republicii Moldova, Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei şi ale Planului de Acţiuni „Republica Moldova - Uniunea Europeană”.
31. Obiectivele de dezvoltare a ţării pe termen lung corespund standardelor şi practicilor general acceptate pe plan internaţional, european şi naţional şi sînt următoarele:
(i) dezvoltarea durabilă şi social orientată;
(ii) reintegrarea ţării;
(iii) integrarea europeană.
32. Aceste obiective, precum şi existenţa pe pieţele agroalimentare mondiale a unei concurenţe economice dure, gravitatea problemelor sociale şi ecologice din mediul rural, necesitatea asigurării securităţii alimentare a populaţiei Republicii Moldova impun o modernizare rapidă a economiei şi a comunităţilor rurale.
33. Implementarea unor modele europene de dezvoltare a localităţilor săteşti va asigura accelerarea creşterii economice în sfera agroalimentară şi în domeniile nonagricole în spaţiul rural, sporirea competitivităţii produselor şi serviciilor agroalimentare moldoveneşti pe pieţele externe şi interne, atingînd, pe această cale, un nivel înalt al calităţii vieţii populaţiei rurale, un grad sporit de ocupare în cîmpul muncii şi satisfăcînd, concomitent, exigenţele utilizării raţionale a resurselor naturale, protecţiei mediului, conservării biodiversităţii şi dezvoltării umane durabile a localităţilor rurale.
34. Crearea în spaţiul rural a unei economii moderne (competitive, nondiscriminatorii, cu o concurenţă loială, bazate pe echitate socială) va necesita: (i) consolidarea şi conştientizarea drepturilor de proprietate; (ii) dezvoltarea iniţiativei şi spiritului antreprenorial; (iii) reformarea organelor publice locale în conformitate cu standardele europene; (iv) dezvoltarea, în cadrul comunităţilor rurale, a dialogului şi parteneriatului social cu grupurile importante de interese (patronat, sindicate, asociaţii profesionale, ONG-uri etc.); (v) asigurarea coeziunii şi solidarităţii sociale, evitarea fenomenelor de sărăcie şi excludere socială; (vi) formarea unei numeroase clase mijlocii, condiţie absolut necesară pentru stabilitatea socială.
35. Prin semnarea Declaraţiei Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro (iunie 1992), Republica Moldova, alături de 140 de state ale lumii, şi-a exprimat voinţa de a se integra în procesul global de tranziţie la modelul de dezvoltare durabilă. Esenţa dezvoltării durabile constă în asigurarea bunăstării, sănătăţii şi educaţiei societăţii în corelare cu cerinţele de conservare şi regenerare a resurselor naturale, precum şi cu garanţiile pentru generaţiile viitoare. Dat fiind faptul că sfera agroalimentară, comparativ cu celelalte activităţi economice, exercită cel mai puternic impact asupra mediului ambiant, incluzînd cea mai considerabilă parte a populaţiei economic active, principiile dezvoltării durabile constituie una dintre bazele metodologice principale utilizate la identificarea obiectivelor şi priorităţilor Programului Naţional „Satul Moldovenesc”.
36. Faptul că fenomenele sărăciei şi deprivării sînt mult mai pronunţate în sate decît în oraşe, iar populaţia rurală este mai numeroasă decît cea urbană imprimă o importanţă deosebită realizării, în mediul rural, a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (orizontul de timp - 2015) care au fost formulate la Summit-ul Naţiunilor Unite de la New-York, în luna septembrie 2000. Republica Moldova face parte din cele 191 state ale lumii care au semnat la acest for Declaraţia Milenară, angajîndu-se să lupte împreună împotriva sărăciei, foametei, maladiilor şi degradării mediului.
37. O atenţie deosebită trebuie acordată localităţilor şi comunelor situate în zona de securitate (fiind zone limitrofe cu regiunea transnistreană) din motivul situării periferice a acestora faţă de procesele social-economice care au loc în restul teritoriului ţării. Aceste localităţi situate pe ambele maluri ale Nistrului se deosebesc considerabil în dezvoltarea lor social-economică de localităţile situate în restul ţării şi reprezintă o zonă defavorizată, iar raionul Dubăsari - deosebit de defavorizată, cu un grad înalt de deprivare.
38. Pentru soluţionarea acestor dificultăţi în dezvoltarea mediului rural al ţării, agravate de conflictul transnistrean, este necesară acordarea unei atenţii prioritare din partea statului şi a donatorilor internaţionali orientate anume spre această zonă în scopul consolidării substanţiale a suportului din partea statului pentru aceste localităţi defavorizate, creării condiţiilor pentru atragerea prioritară a investiţiilor în scopul amplificării dezvoltării economice şi reabilitării infrastructurii, pregătirii şi perfecţionării prioritare a personalului din administraţia publică locală din zona de securitate, stimulării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, coordonării şi direcţionării asistenţei tehnice din partea organismelor financiare internaţionale şi a ţărilor donatoare.
[Pct.38 modificat prin Hot.Guv. nr.56 din 22.01.2007, în vigoare 02.02.2007]
39. Reieşind din specificul condiţiilor create în localităţile rurale din zona de securitate şi de pe malul stîng al Nistrului, pentru asigurarea dezvoltării social-economice echilibrate şi durabile a acestor localităţi, afectate de acţiunile autorităţilor transnistrene ilegale, o atenţie deosebită trebuie acordată în primul rînd următoarelor domenii: (i) asigurarea securităţii energetice, căilor de acces, comunicaţiilor şi infrastructurii; (ii) acordarea unui sprijin metodologic sporit organelor administraţiilor publice locale în dezvoltarea economică a teritoriilor; (iii) introducerea în legislaţia în vigoare a noţiunii de localitate defavorizată şi deosebit de defavorizată prin prisma riscurilor sporite la care sînt expuse localităţile din zona de securitate, precum şi a suportului pe care urmează să-l obţină aceste localităţi din partea statului; (iv) integrarea mai eficientă a acestor localităţi în complexul agroalimentar al Moldovei; (v) includerea prioritară a acestor localităţi în strategiile, programele şi planurile de ajutoare şi asistenţă acordate Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare.
40. Analiza situaţiei social-economice actuale în mediul rural şi a tendinţelor de dezvoltare pe plan european şi mondial impun următoarele obiective fundamentale, care urmează a fi realizate în cadrul Programului Naţional „Satul Moldovenesc”:
(i) asigurarea creşterii economice durabile atît în sectorul agroalimentar, cît şi în sferele economice nonagricole, astfel încît de această creştere să beneficieze toate categoriile de populaţie rurală;
(ii) reducerea sărăciei, inechităţii şi a excluziunii sociale la sat, extinderea participării celor săraci la activităţile economice;
(iii) restabilirea şi dezvoltarea infrastructurii (gazificarea, ameliorarea şi extinderea reţelelor de aprovizionare cu apă, reparaţia şi construirea drumurilor, dezvoltarea telecomunicaţiilor etc.);
(iv) asigurarea dezvoltării umane şi protecţiei sociale (sporirea accesului la serviciile medicale şi educaţionale, îmbunătăţirea calităţii acestora şi eficientizarea sistemului de protecţie socială);
(v) continuarea proceselor de reformare a sectorului agroalimentar. Scopul acestor activităţi va consta în crearea întreprinderilor agricole de dimensiuni optime, implementarea tehnologiilor avansate, realizărilor ştiinţific, a sistemelor de conexiuni între diferite componente ale sferei agroalimentare, necesare pentru asigurarea creşterii productivităţii şi competitivităţii produsele agricole pe plan internaţional, realizîndu-se astfel o trecere de la cantitate la calitate şi valoare adăugată sporită;
(vi) edificarea unui cadru comercial şi instituţional durabil conform principiilor economiei de piaţă. Accentul principal, în context, va fi pus pe implementarea standardelor internaţionale de calitate, eficienţă şi sortiment al produselor agroalimentare, precum şi a întregului spectru de servicii necesare pentru lanţul de la producere pînă la comercializarea acestora;
(vii) asigurarea şi direcţionarea preponderent în mediul rural a suportului tehnic şi financiar din partea donatorilor internaţionali;
(viii) protecţia şi ameliorarea mediului, menţinerea peisajului rural, a valorilor cultural-istorice şi utilizarea raţională a resurselor naturale;
(ix) eficientizarea managementului resurselor financiare, umane şi materiale la nivelul administraţiei publice locale (inclusiv la sat).
41. Luînd în considerare austeritatea resurselor financiare ale ţării şi primatul dezvoltării economice ca condiţie fundamentală pentru soluţionarea problemelor sociale, precum şi faptul că drepturile de proprietate asupra pămîntului şi mijloacelor de producţie aparţin absolutei majorităţi a populaţiei de la sate, acţiunile Programului Naţional „Satul Moldovenesc” sînt focalizate pe următoarele domenii prioritare:
(i) sectorul privat şi capacităţile de informare a populaţiei privind drepturile sale de proprietate;
(ii) administraţia publică şi capacităţile de promovare a valorilor democratice;
(iii) protecţia socială (sistemul de asistenţă socială şi sistemul de asigurare socială, inclusiv sistemul de asigurare cu pensii);
(iv) ocrotirea sănătăţii (puncte medicale, spitale etc.) şi educaţia (grădiniţe, şcoli, instituţii de învăţămînt superior etc.);
(v) infrastructura (reţelele de gaze, de aprovizionare cu apă, drumuri, linii de legătură telefonică etc.);
(vi) localităţile dezavantajate şi deprivate;
(vii) mediul ambiant şi valorile cultural-istorice.
42. Atît obiectivul de modernizare a economiei şi societăţii rurale, cît cel de integrare europeană impun concentrarea eforturilor prioritare în direcţiile de activitate ce ţin de:
(i) crearea de sisteme şi structuri economice competitive (forme organizaţional-juridice adaptate la condiţiile economice de piaţă, dar şi la exigenţele protecţiei mediului), prin stabilirea unor modalităţi de asociere, cooperare şi gestionare a întreprinderilor agroalimentare moderne, receptive la aplicarea tehnologiilor eficiente din punct de vedere economic, energetic şi ecologic;
(ii) elaborarea şi implementarea sistemelor, mecanismelor juridice şi economic-financiare, a cadrului instituţional, normativ şi legislativ, potrivit cerinţelor de competitivitate internă şi externă, de compatibilitate cu standardele Uniunii Europene;
(iii) consolidarea şi extinderea prezenţei pe pieţele externe tradiţionale şi pe pieţele europene şi mondiale a produselor şi serviciilor agroalimentare moldoveneşti, asigurînd aprofundarea racordării politicilor şi mecanismelor economice, juridice şi organizaţionale la cerinţele OMC şi la prevederile Planului de Acţiuni „Republica Moldova - Uniunea Europeană”;
(iv) implementarea metodelor, instrumentelor şi mecanismelor de stimulare a dezvoltării întreprinderilor agroalimentare şi de restructurare a acestora sub aspect financiar, managerial şi de marketing;
(v) perfecţionarea sistemelor fiscal, creditar, de subvenţionare, de stimulare şi protecţie a investiţiilor interne şi externe;
(vi) crearea şi asigurarea bunei funcţionări a sistemului de protecţie a drepturilor de proprietate, inclusiv a celei intelectuale;
(vii) crearea unui sistem economico-financiar de asigurare împotriva riscurilor legate de calamităţile naturale, care sînt foarte frecvente în Republica Moldova;
43. Pornind de la existenţa condiţiilor pedoclimatice favorabile şi de la necesitatea majorării veniturilor băneşti de la o unitate de suprafaţă de teren agricol, a gradului de ocupare în cîmpul muncii, prelucrării maxime a materiei prime produse la întreprinderile autohtone, vor fi stimulate prioritar următoarele subcomplexe agroalimentare bazate pe culturile intensive:
(i) viticultura şi vinificaţia;
(ii) pomicultura şi legumicultura şi produsele din legume şi fructe (conservele, sucurile etc.);
(iii) tutunăritul şi industria tutunului;
(iv) culturile furajere, complexul zootehnic, în special producerea cărnii de bovină, de porcină şi de pasăre şi industria de prelucrare a produselor animaliere;
(v) producerea plantelor medicinale şi eterooleaginoase şi industria de prelucrare a acestora;
(vi) pepinieritul vinicol şi pomicol şi producerea seminţelor cu calităţi sporite.
Dezvoltarea şi modernizarea prioritară a subcomplexelor enumerate va aduce beneficii considerabile tuturor participanţilor la proces: pentru populaţie va fi asigurată creşterea numărului locurilor de muncă şi majorarea continuă a salariilor; pentru antreprenori va deveni posibilă o creştere reală a profiturilor şi sporirea competitivităţii pe pieţele externe; statul va avea venituri crescînde în bugetele de stat şi locale, astfel aparînd posibilităţi sporite de soluţionare a problemelor sociale.
44. Se va pune accent deosebit pe dezvoltarea în mediile rurale a activităţilor economice nonagricole, îndeosebi a celor care necesită un volum sporit de forţă de muncă, ca mijloc de combatere a şomajului rural, inclusiv: producerea materialelor de construcţie în baza materiei prime locale, dezvoltarea turismului, a activităţilor de prestare a serviciilor, de administrare publică, instruire, ocrotire a sănătăţii, cultural-sportive, construcţie a drumurilor şi locuinţelor, meşteşugurilor (inclusiv popular-artistice), transporturi în comun etc.
45.Utilizarea raţională a resurselor naturale şi a energiei. Fiind direct dependentă de condiţiile pedoclimatice, sfera agroalimentară a ţării poate avea o dezvoltare durabilă doar în condiţiile soluţionării problemelor considerate în economiile şi societăţile moderne drept probleme de importanţă primordială, şi anume a celor ce ţin de utilizarea, protecţia şi ameliorarea resurselor naturale: solurilor, apelor, aerului, biodiversităţii.
46. Solurile, pe de o parte, constituie cea mai importantă bogăţie naturală a ţării (suprafaţa cernoziomurilor, categorie dintre cele mai fertile soluri pe plan mondial, raportată la întreg teritoriul statului, plasează Republica Moldova pe unul din primele locuri în lume), iar pe de altă parte, sînt supuse unor extrem de pronunţate procese de degradare, în special celor de eroziune (actualmente intensitatea proceselor erozionale, care afectează grav solurile moldoveneşti, este una dintre cele mai mari din Europa din cauza reliefului accidentat, ploilor torenţiale, ponderii excesive a culturilor prăşitoare în asolamente, cotelor excesiv de mari a terenurilor exploatate în raport cu întreaga suprafaţă a ţării).
47. O deosebită amploare au luat în ultimii ani alunecările de teren, cauzate de tăierea excesivă a pădurilor şi fîşiilor forestiere (una dintre consecinţele crizei energetice). Fiind sub impactul unei excesive şi neraţionale exploatări agricole, pe parcursul multor zeci de ani, solurile sînt afectate şi de alte fenomene cum ar fi: salinizarea, umectarea excesivă (înmlăştinirea), compactarea excesivă, scăderea aeraţiei, spălarea humusului în straturile neaccesibile pentru plante etc. Reabilitarea suprafeţelor considerabile supuse impactelor nominalizate necesită investiţii considerabile, un înalt nivel de instruire a personalului implicat, ample activităţi ştiinţifice şi de inovare.
48. Pentru dezvoltarea durabilă a economiei şi localităţilor rurale aceste eforturi sînt inevitabile, deoarece fără păstrarea şi ameliorarea fertilităţii solurilor nu poate fi menţinută structura fizico-chimică a acestora, conţinutul lor sporit de substanţe biofile, care permit producerea producţiei ecologic pure cu calităţi gustative excepţionale, ceea ce creează un mare avantaj pentru produsele agroalimentare moldoveneşti, asigurîndu-le competitivitatea pe pieţele europene şi mondiale.
49. În condiţiile Moldovei, care are soluri fertile şi resurse termice suficiente pentru procesele de creştere şi dezvoltare a absolutei majorităţi a culturilor cultivate, factorul decisiv îl constituie umiditatea. În mediu, pe teritoriul ţării, cantitatea precipitaţiilor atmosferice este depăşită de două ori de cantitatea evaporărilor. Sînt foarte frecvente fenomenele de secetă: fiecare al treilea an este secetos, iar frecvenţa secetelor este în creştere, îndeosebi din cauza fenomenului global de încălzire a climei, dar şi din cauza despăduririi teritoriului, deteriorării regimurilor hidrologice ale ecosistemelor locale etc. Practic, fără aplicarea irigaţiei şi a metodelor avansate de combatere a fenomenelor de secetă, în Republica Moldova este imposibilă garantarea productivităţii înalte a culturilor agricole şi a stabilităţii acesteia.
50. Procesele de producere din agricultura contemporană necesită tot mai multe resurse energetice (benzină, motorină, gaz, păcură, energie electrică etc.), de care Republica Moldova nu dispune, importînd 99% din resursele energetice consumate şi cheltuind la o unitate de teren agricol de 2-3 ori mai multă energie decît în ţările Uniunii Europene, cu care intră într-o competiţie dură pe pieţele agroalimentare. Ţinînd cont de: a) faptul că în ultimul deceniu preţurile la agenţii energetici au crescut de zeci de ori; b) experienţa mondială din ultimii 25-30 ani, care a demonstrat că competitivitatea economiilor contemporane depinde în măsură decisivă de intensitatea cu care se reduc pe plan naţional consumurile de energie la o unitate de producţie, este necesar de a implementa procedee şi tehnologii care au ca efect reducerea substanţială a consumului de energie, mai ales că tehnica şi tehnologiile utilizate actualmente sînt extrem de uzate din punct de vedere moral şi fizic.
51. Reieşind din necesitatea majorării producţieipure din punct de vedere ecologic, utilizării durabile a resurselor naturale şi a energiei, se impune focalizarea eforturilor asupra următoarelor activităţi:
(i) protecţia antierozională a solurilor, ameliorarea solurilor deteriorate şi cu fertilitate redusă, folosirea raţională a păşunatului;
(ii) implementarea tehnologiilor de prelucrare minimă a solului şi de administrare în sol a resturilor vegetale şi îngrăşămintelor organice, îmbinarea a cît mai multe operaţiuni la o singură trecere a maşinilor şi agregatelor pe terenul agricol;
(iii) aplicarea sistemelor şi tehnologiilor de irigaţie economicoase din punct de vedere energetic şi ţinînd cont de necesitatea excluderii salinităţii şi soloneţizării secundare;
(iv) elaborarea şi implementarea sistemelor de prognozare a proceselor pedoclimatice, a celor de creştere şi dezvoltare a plantelor, precum şi a bolilor şi vătămătorilor acestora;
(v) minimizarea consumului de energie la procesele de păstrare şi transportare a produselor alimentare, îndeosebi a celor în stare proaspătă;
(vi) utilizarea resurselor energetice netradiţionale (energia solară, biogazul, energia vîntului, obţinerea din biomasa vegetală cu menire nealimentară, cum ar fi sorgul saharat, rapiţa etc., a agenţilor energetici sub formă de etanol, biomotorină şi gaz) pentru necesităţi de ordin social, precum şi la procesele de producere şi prelucrare a materiei prime agricole, inclusiv a producţiei obţinute în condiţii de seră;
(vii) optimizarea raţioanelor animalelor agricole, după criteriul minimizării produselor furajere consumate la o unitate de producţie, energiei termice, de iluminare şi altor categorii de energie pentru întreţinerea animalelor agricole etc.;
(viii) optimizarea fluxurilor energetice şi materiale, precum şi dirijarea eficientă a acestora în agroecosisteme în scopul creării unei sfere agroalimentare care ar satisface următoarele criterii compatibile cu principiile dezvoltării durabile: a) utilizarea eficientă de către mijloacele biologice de producţie (fitocenoze şi zoocenoze, soiuri şi hibrizi de plante agricole, rase de animale) a resurselor materiale şi energetice de origine atît naturală, cît şi antropogenă şi b) protecţia şi ameliorarea mediului ambiant (solului, apelor, aerului), păstrarea biodiversităţii, menţinerea calităţii produselor agricole în limitele ce asigură securitatea sănătăţii oamenilor.
III. POLITICI DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ
ŞI A INFRASTRUCTURII RURALE
3.1. Agricultura
Analiza situaţiei
52.Structura producţiei agricole. Conform estimărilor preliminare, volumul producţiei agricole (în preţuri comparabile) a atins în anul 2004 nivelul de 12601 mil. lei, ceea ce constituie o creştere cu 20,4% faţă de anul precedent (inclusiv producţia vegetală - cu 28,7% şi cea animală - cu 4%), iar faţă de anul 2002 - cu 4%.
53. Poziţia dominantă în structura producţiei agricole îi revine producţiei vegetale, cota căreia în volumul total al producţiei agricole constituie circa două treimi. Aproximativ o treime din volumul producţiei agricole îi revine producţiei de cereale şi leguminoase.
54. Întru redresarea şi ameliorarea situaţiei în fitotehnie, pe parcursul anilor 2001-2004 s-a îmbunătăţit organizarea şi asigurarea producerii seminţelor şi materialului săditor, a culturilor de cîmp, s-a efectuat un control riguros asupra respectării tehnologiilor de producere şi comercializare a seminţelor în gospodăriile semincere şi agenţilor economici autorizaţi în acest domeniu. Succese vizibile au fost atinse în viticultură. Un şir de măsuri de ordin organizatoric şi instituţional au fost întreprinse şi pentru ameliorarea situaţiei în sectorul zootehnic.
55. Totodată, dezvoltarea durabilă a agriculturii se confruntă cu unele constrîngeri de natură economică, managerială, tehnologică, informaţională, educaţională şi altele: productivitatea şi randamentul scăzute ale exploataţiilor agricole; tehnica şi tehnologiile agricole învechite cu consum înalt de energie şi materiale, precum şi necorespunzătoare cerinţelor ecologice; insuficienţa structurilor de informare şi consultanţă; absenţa cunoştinţelor, aptitudinilor şi experienţei managementului modern; posibilităţile reduse de creditare (rata înaltă a dobînzilor la creditele bancare şi acces insuficient la creditele pe termen lung); îmbătrînirea demografică şi ponderea înaltă a pensionarilor în populaţia rurală.
Obiectivele prioritare de dezvoltare
56. Pentru a depăşi criza în care se află agricultura şi a asigura modernizarea şi creşterea competitivităţii în această ramură de importanţă majoră, se impune realizarea următoarelor obiective:
(i) continuarea reformelor în sectorul agricol prin dezvoltarea sectorului privat;
(ii) edificarea unui cadru antreprenorial, investiţional şi financiar modern, conform principiilor economiei de piaţă;
(iii) eficientizarea utilizării resurselor funciare şi a mijloacelor de producere prin elaborarea şi implementarea tehnologiilor avansate şi a realizărilor ştiinţifice;
(iv) utilizarea terenurilor agricole după principiile ecologice, implementarea şi respectarea asolamentelor ştiinţific fundamentate;
(v) sporirea potenţialului de productivitate a culturilor agricole şi a rezistenţei acestora împotriva bolilor, vătămătorilor şi condiţiilor climatice nefavorabile;
(vi) restabilirea şi dezvoltarea viticulturii, pomiculturii, legumiculturii, tutunăritului, culturilor medicinale şi eterooleaginoase, producerii seminţelor şi materialului săditor, sectorului zootehnic;
(vii) asigurarea suportului tehnic şi financiar din partea donatorilor internaţionali;
(viii) protecţia, ameliorarea şi utilizarea raţională a resurselor naturale.
Acţiuni prioritare
57. Eficientizarea şi optimizarea dimensiunilor exploataţiilor agricole va fi efectuată prin consolidarea juridică şi managerială a acestora în baza principiilor economiei de piaţă şi respectării drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor agricole şi mijloacelor de producţie. Această raţionalizare şi reconfigurare, menită să sporească viabilitatea şi competitivitatea întreprinderilor agricole, va avea loc prin: (i) stimularea prin pîrghii comunicative a asocierii proprietarilor agricoli în exploataţii eficiente atît în bază de arendă, cît şi prin operaţiuni de vînzare-cumpărare; (ii) înlesnirea circulaţiei drepturilor patrimoniale asupra resurselor agricole; (iii) fortificarea protecţiei intereselor patrimoniale ale deţinătorilor de resurse, în special a celor funciare; (iv) studierea experienţei internaţionale din domeniu. Se vor amplifica motivaţiile de transmitere a pămîntului în arendă pe termen lung, îndeosebi pentru crearea plantaţiilor pomiviticole, inclusiv prin acordarea dreptului preferenţial arendaşului de a cumpăra pămîntul luat în arendă. Infrastructura de susţinere a dezvoltării pieţei funciare va fi sprijinită de instituţii private, care vor activa ca centre-focare de publicitate, vînzări şi licitaţii.
58. Va fi stimulată asocierea şi integrarea pe orizontală şi verticală a fermierilor şi întreprinzătorilor agricoli în diverse organizaţii, inclusiv cooperative, în scopul cultivării, prelucrării şi comercializării produselor agroalimentare, pentru a asigura un acces mai eficient la informaţii, mijloace de producere şi comercializare pe pieţele interne şi externe. Asocierile de acest gen vor asigura scăderea preţurilor la mijloacele de producţie şi reducerea costurilor la efectuarea tranzacţiilor. În acest context va fi practicată crearea grupurilor de producători, a asociaţiilor şi cooperativelor pentru procurarea mijloacelor de producţie, a companiilor de distribuire organizată de producători, acorduri de procurări angro. Vor fi create asociaţii ale sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi incubatoarelor de afaceri în zona rurală.
[Pct.58 modificat prin Hot.Guv. nr.56 din 22.01.2007, în vigoare 02.02.2007]
59. Vor fi create centre informaţionale şi de consultanţă, întreprinderi demonstraţionale prin care vor fi promovate tehnologiile avansate cu consum redus de energie şi nonpoluante, soiurile şi hibrizii de plante, rasele de animale cu productivitate înaltă, rezistente la boli şi vătămători. În scopul utilizării optime a capitalului natural al ţării, în special a energiei solare, resurselor pedologice, acvatice şi termice, depunerilor atmosferice, va fi utilizată raionarea agroecologică în scopul recomandărilor privind amplasarea fiecărei culturi în condiţiile pedoclimatice care să corespundă pe deplin necesităţilor ecologice ale acesteia şi să asigure randamentul economic maxim. Va fi stimulată reamenajarea terenurilor agricole după principiile ecologice, în special după criteriul minimizării proceselor de eroziune a solurilor şi implementării asolamentelor ştiinţific argumentate. În context, vor fi intensificate: (i) activităţile de transfer tehnologic şi crearea în cadrul instituţiilor ştiinţifice şi de inovare a serviciilor de extensiune (consultanţă, documentare şi informare), orientate preponderent spre creşterea competitivităţii producţiei şi serviciilor agroalimentare, conservarea resurselor energetice, fabricarea produselor ecologic pure şi protecţia mediului; (ii) procesele de reformare a sistemului de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică a sectorului agroalimentar şi stimularea activităţilor inovaţionale în domeniu, reformarea şi adaptarea la condiţiile economiei de piaţă a educaţiei şi sistemului de perfecţionare continuă a personalului.
60. Va fi încurajată, inclusiv prin elaborarea şi implementarea programelor speciale de stat, dezvoltarea prioritară a sferelor de producere cu randament economic maxim, care asigură sporirea considerabilă a numărului locurilor de muncă şi anume: viticultura, pomicultura, legumicultura, tutunăritul, cultivarea plantelor medicinale şi eterooleaginoase, producerea seminţelor şi materialului săditor, sectorul zootehnic, înzestrarea tehnică şi tehnologică a sectorului agrar; prestarea serviciilor (zooveterinare, de mecanizare, fertilizare, irigare, protecţie a plantelor etc.), de pregătire a cadrelor şi de asigurare ştiinţifică; (ii) de consultanţă, diseminare a cunoştinţelor şi perfecţionare profesională a agricultorilor.
61. Colaborarea cu organizaţiile şi ţările donatoare, precum şi cu organismele financiare internaţionale va fi continuată şi dezvoltată, inclusiv prin Proiectul de Investiţii şi Servicii Rurale (RISP), Proiectul de Asistenţă Fermierilor Privaţi, activităţile de ordin agroalimentar din cadrul euroregiunilor „Prutul de Sus”, „Dunărea de Jos” şi „Siret-Prut-Nistru”, deschiderea noilor linii de creditare internaţionale şi menţinerea şi extinderea celor existente. În scopul îmbunătăţirii finanţării rurale, va fi acordat sprijinul necesar pentru dezvoltarea asociaţiilor de economii şi împrumut în garantarea gajului, în fortificarea capacităţii Corporaţiei de Finanţare Rurală. Vor fi continuate activităţile în cadrul proiectelor Fondului de Investiţii Sociale în Moldova (FISM). Se vor disemina pe larg informaţiile privind creditarea şi se vor acorda servicii de consultanţă în acest domeniu. Vor fi implementate programe speciale în baza fondurilor de susţinere a producerii, din care va avea loc compensarea unei părţi a ratei dobînzii la împrumuturile contractate de fermieri în băncile comerciale.
62. Obţinerea în perspectiva de termen mediu de către Moldova a calităţii de membru asociat al Uniunii Europene va deschide posibilităţi majore de dezvoltare a agriculturii, inclusiv în cadrul Programului SAPARD, pe care Guvernul intenţionează să le utilizeze cu maximă eficienţă.
63. Extinderea exporturilor agroalimentare va fi realizată prin: (i) creşterea semnificativă a calităţii şi competitivităţii produselor; (ii) respectarea regulilor sistemului mondial de comerţ şi cerinţelor consumatorilor; (iii) aducerea în concordanţă a documentelor normative de standardizare naţionale cu cerinţele actelor normative în vigoare în Comunitatea Europeană; (iv) implementarea în producere a sistemelor de management al calităţii ISO-9000; (v) organizarea producerii şi comercializării producţiei ecologice; (vi) implementarea la întreprinderile industriei alimentare a sistemului de securitate şi igienă alimentară HACCP.
64. În vederea acordării sprijinului pentru întreprinderile agricole la etapa de postprivatizare vor fi întreprinse următoarele măsuri: (i) elaborarea şi implementarea unui şir de programe de asistenţă pentru fermieri; (ii) crearea asociaţiilor profesionale şi organizaţiilor noi ale fermierilor, precum şi consolidarea celor existente (spre exemplu, a celor din sectorul producerii grîului, strugurilor, pepinieritului, laptelui), crearea punctelor de însămînţare artificială a animalelor, crearea unui sistem de colectare, desfacere şi prelucrare primară a producţiei agricole, precum şi încurajarea implicării active a fermierilor în elaborarea politicii agrare; (iii) acordarea serviciilor de informare în domeniul comercializării în conformitate cu standardele din ţările occidentale; (iv) crearea unui sistem coordonat de informare şi consultanţă la nivel naţional, pornindu-se de la realizările Agenţiei de Consultanţă şi Şcolarizare în Agricultură (ACSA), care va activa pentru comunităţile din zona rurală; (v) crearea unei reţele de pieţe regionale agricole pentru vînzări angro, în vederea asigurării oportunităţilor locale de comercializare pentru fermieri.
65. Vor fi elaborate şi implementate mecanisme de diminuare a riscului şi de remediere a daunelor cauzate de devieri climaterice prin promovarea serviciilor de extensiune, care ar permite transferul de cunoştinţe privind modalităţile de aplicare a asolamentelor antierozionale şi a sistemelor speciale de prelucrare a solului şi de combatere a secetei. Se va încuraja plantarea pădurilor pe terenurile vulnerabile. Vor fi îmbunătăţite prognozele meteorologice şi va fi dezvoltat sistemul antigrindină. Se vor efectua investiţii în sistemele de irigaţie, inclusiv în dezvoltarea unor sisteme la scară mică. Se vor elabora şi promova scheme de asigurare a culturilor agricole.
66. Vor fi perfecţionate şi implementate tehnologiile agricole şi modalităţile de amplasare şi organizare a exploataţiilor agricole, cu luarea în considerare a exigenţelor privind utilizarea raţională, ameliorarea şi regenerarea resurselor naturale, protecţia mediului de poluare şi distrugere, conservarea resurselor genetice şi a biodiversităţii. Vor fi desfăşurate activităţi de implementare a agriculturii ecologice, în primul rînd în localităţile amplasate în zonele protejate de stat, în cadrul cărora există restricţii privind intensificarea agriculturii. Urmărind obiectivul protejării resurselor naturale, va avea loc integrarea considerentelor ecologice în planificarea dezvoltării rurale, concomitent fiind sensibilizată şi opinia publică. În acest context, se vor efectua: (i) planificarea coordonată a protecţiei resurselor de apă şi solurilor neutilizate; (ii) integrarea planului naţional de activităţi în domeniul biodiversităţii cu planurile locale de dezvoltare rurală; (iii) elaborarea procedurilor naţionale de acreditare pentru produsele organice (ecologice).
67. Ţinînd cont de obiectivul integrării europene, în procesele de planificare a dezvoltării localităţilor rurale la nivel regional şi local se va ţine cont de metodele Uniunii Europene de acordare a asistenţei pentru dezvoltarea rurală naţională, prin elaborarea unor planuri, care conţin şi dimensiuni regionale, după cum se indică în Regulamentele Consiliului Uniunii Europene (EC) nr.1257/1999 şi în programul recent de susţinere a ţărilor în proces de declin economic (SAPARD). Această asistenţă financiară se acordă prin intermediul mecanismului menit să acopere cheltuielile unei game de măsuri economice, sociale şi de protecţie a mediului ambiant, preponderent prin intermediul unei abordări de cofinanţare prin completarea fondurilor acordate de UE, prin contribuţii din partea statului şi a sectorului privat.
3.2. Silvicultura
68. Pădurea necesită o gospodărire complexă şi unitară în strînsă legătură cu alte resurse naturale. În condiţiile unei gestionări prudente şi raţionale, pădurea poate oferi beneficii economice şi sociale constante, fără a diminua funcţionalitatea ei ecologică. Conform Cadastrului funciar general, la 1 ianuarie 2003 fondul forestier naţional ocupa suprafaţa de 393,1 mii ha (11,6% din teritoriul ţării), inclusiv suprafaţa acoperită cu pădure - 355,1 mii ha (sau 10,5% din teritoriul ţării). Concomitent, Moldova mai dispune de 48,7 mii ha vegetaţie forestieră din afara fondului forestier (30,7 mii ha perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi 18,0 mii ha plantaţii de arbori şi arbuşti), care de asemenea contribuie esenţial la menţinerea echilibrului ecologic.
69. Practicile agroforestiere, în special fîşiile de pădure pe terenurile agricole, sînt modalităţi tradiţionale şi eficiente de combatere a proceselor de eroziune, precum şi de protecţie a roadei culturilor agricole. În unele sate veniturile de la meşteşugărit devin considerabile prin confecţionarea împletiturilor din răchită, producerea butoaielor, altor vase pentru vinificaţie şi a tarei din lemn, colectarea plantelor medicinale, tehnice şi aromatice, a florilor, a fructelor de pădure şi a ciupercilor.
70. Cele peste 5000 de trupuri de pădure, cu suprafeţe între 1 ha şi 15000 ha, sînt dispersate neuniform pe teritoriul ţării. În zona de nord gradul de împădurire constituie 7,2%, pădurile fiind foarte dispersate. Unele raioane din această zonă au cei mai mici indici de împădurire: Drochia - 0,6%, Floreşti -1,7%, Rîşcani - 3,5%, Soroca - 6,0%. În zona de centru gradul de împădurire constituie 13,5% şi pădurile sînt reprezentate prin trupuri de pădure mai compacte, comparabile cu tipul pădurilor de foioase din partea centrală a Europei de Vest. În zona de sud gradul de împădurire este de 6,7% şi aceasta se caracterizează printr-o vegetaţie forestieră formată îndeosebi pe culmile înălţimilor, care pornesc din centrul Moldovei şi din Podişul Tigheciului. Pădurile sînt foarte fragmentate şi dispersate. Raionul Taraclia are doar 3,3% de suprafeţe acoperite cu vegetaţie forestieră, raionul Vulcăneşti - 3,9%, iar unitatea teritorială autonomă Găgăuzia - 7,5%.
71. Problemele cu care se confruntă pădurea şi sectorul forestier naţional ţin de domeniul conservării biodiversităţii forestiere, conversiunea pădurilor natural fundamentale de la regimul crîng la regimul codru şi gospodărirea în continuare a acestora în regimul codru, creşterea stabilităţii pădurilor la schimbările climatico-edafice, sporirea productivităţii arboretelor şi utilizarea la un grad cît mai înalt a produselor pădurilor. Se constată declinul permanent al pădurilor, care se exprimă prin: (i) reducerea diversităţii biologice a ecosistemelor forestiere şi speciilor din biocenoze, degradarea fondului genetic al biotei spontane; (ii) înrăutăţirea stării de vitalitate şi sănătate a pădurilor, care se exprimă prin prezenţa anuală a focarelor de defoliatori şi dăunători de trunchi pe o suprafaţă de circa 50-60 mii ha; (iii) răspîndirea speciilor adventive şi invazibile.
72. Insuficienţa atît cantitativă, cît şi calitativă a resurselor forestiere influenţează starea altor resurse naturale (solurile, calitatea apelor, microclimatul, peisajul naţional şi mai ales cel rural), precum şi sînt factori limitativi ai dezvoltării economice a sectorului forestier şi a economiei, îndeosebi celei rurale. Deficitul de vegetaţie forestieră, îndeosebi în zonele de nord şi de sud a intensificat impactul negativ asupra agriculturii prin amplificarea proceselor de eroziune mecanică şi eoliană a solurilor, aridizarea, reducerea diversităţii biologice, scăderea productivităţii muncii în agricultură. În condiţiile de criză economică şi energetică din perioada de tranziţie, deosebit de acută a devenit problema asigurării populaţiei cu combustibil de foc, în special în localităţile rurale, fapt care a provocat tăieri de pădure masive, inclusiv ilicite. Din aceste considerente, gestionarea durabilă a pădurilor şi vegetaţiei forestiere este o prioritate a Guvernului.
73. În scopul dezvoltării durabile a ţării, în special a mediului rural, precum şi asigurării condiţiilor de mediu şi trai corespunzătoare pentru populaţie (pentru generaţiile actuale şi cele viitoare), au fost elaborate şi aprobate un şir de acte legislative şi normative cu referire directă sau tangenţială la sectorul forestier. Prin Hotărîrea Parlamentului nr.350-XV din 12 iulie 2001 a fost aprobată Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova, iar Planul general de acţiuni de realizare a strategiei în cauză a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.739 din 17 iunie 2003.
Obiectivele principale de dezvoltare
74. Dezvoltarea silviculturii reprezintă o componentă indispensabilă a Programului Naţional „Satul Moldovenesc” şi impune realizarea următoarelor obiective:
(i) sporirea potenţialului ecoproductiv şi bioproductiv al pădurilor naturale;
(ii) conservarea diversităţii biologice a pădurilor, inclusiv a faunei care combate dăunătorii plantelor agricole;
(iii) extinderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră, inclusiv a fîşiilor forestiere protectoare a terenurilor agricole;
(iv) sporirea eficienţei activităţilor de pază şi protecţie a fondului forestier;
(v) sporirea aportului sectorului forestier la soluţionarea problemelor social-economice rurale;
(vi) conservarea peisajului rural naţional.
Acţiuni prioritare
75. Dat fiind faptul că pădurile naturale constituie nucleul fondului forestier, în mod prioritar vor fi întreprinse următoarele acţiuni: (i) formarea şi menţinerea structurii optime a arboretelor; (ii) protejarea ecosistemelor forestiere rare (făgete, stejărete şi gorunete petrofite, păduri de stejar pufos); (iii) menţinerea şi ameliorarea bonităţii staţiunilor forestiere; (iv) efectuarea lucrărilor de regenerare şi reconstrucţie a pădurilor, în special prin implementarea biotipurilor rezistente la secetă şi la alţi factori negativi; (v) crearea coridoarelor de interconexiune între masivele împădurite, care vor spori vitalitatea trupurilor de pădure.
76. Conservarea diversităţii biologice va fi asigurată prin: (i) constituirea unei reţele ecologice de păduri cu o protecţie mai sigură şi păduri de interes deosebit pentru conservarea şi restabilirea ecosistemelor forestiere reprezentative; (ii) conservarea şi consolidarea formelor de relief prin împădurirea, pe baze staţional-tipologice, a terenurilor supuse alunecărilor şi erodate pluvial; (iii) interzicerea substituirii pădurilor autohtone prin introducenţi şi specii exotice fără o testare prealabilă profundă; (iv) renunţarea treptată la combaterea chimică a dăunătorilor forestieri şi aplicarea prudentă a metodelor biologice de combatere, care pot diminua diversitatea biologică şi distruge echilibrul natural al pădurilor; (v) interzicerea defrişării nejustificate a pădurilor şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier; (vi) asigurarea conservării speciilor de importanţă mondială; (vii) elaborarea şi realizarea unor programe de iniţiere a publicului larg şi a factorilor de decizie în ceea ce priveşte importanţa conservării diversităţii biologice, stimularea antrenării organizaţiilor nonguvernamentale în aceste activităţi; (viii) pregătirea personalului ingineresc capabil să realizeze obiectivele menţionate.
77. Funcţiile ecoprotective ale pădurii se manifestă mai pronunţat numai în cazul în care gradul de împădurire a teritoriilor depăşeşte 15%. Pentru aceasta se vor acoperi cu vegetaţie forestieră cel puţin 130 mii ha şi se vor crea: (i) trupuri noi de pădure, extinzînd suprafeţele celor existente, în special prin împădurirea terenurilor degradate, a celor din zonele de protecţie a apelor; (ii) insule verzi de arbori şi arbuşti; (iii) perdele de protecţie de-a lungul rîurilor, drumurilor şi în jurul obiectivelor industriale.
3.3. Industria
Analiza situaţiei
78. Sectorul industrial joacă un rol important în economia Moldovei, avînd o pondere de circa 18% în PIB, de circa 80% în volumul total al exporturilor şi o capacitate ridicată de creare a noilor locuri de muncă.
79. Republica Moldova dispune de un important potenţial de dezvoltare a industriei, inclusiv în spaţiul rural, avînd:
(i) diverse resurse vegetale şi animale, de materie primă pentru industria alimentară, a tutunului şi a băuturilor, textilă şi a confecţiilor (lînă, mătase, cînepă), de pielărie, farmaceutică şi cosmetică;
(ii) resurse minerale ce ar putea asigura activitatea industrială timp îndelungat pentru producerea cimentului, varului, ipsosului, sticlei, cărămizii şi a pietrei de construcţie;
(iii) resurse minerale ce pot alimenta pe termen limitat o industrie energetică locală - zăcămintele de hidrocarburi din sudul ţării (petrol, gaze, cărbuni);
(iv) ape minerale, resursele cărora prezintă un potenţial economic important, dar sînt valorificate insuficient.
80. Resursele forestiere ale ţării dispun de rezerve limitate de materie primă pentru industrie, în special pentru industria mobilei, aceasta valorificînd în prezent materie primă preponderent de import. Totuşi, pădurile sau plantaţiile agrosilvice ar putea furniza mai multă materie primă pentru mobila împletită, producerea articolelor de artizanat, care în prezent se efectuează în cantităţi nesemnificative.
81. O dată cu dezintegrarea spaţiului economic al fostei URSS, un număr considerabil de întreprinderi industriale cu producţie competitivă, din cauza că şi-au pierdut pieţele de desfacere, au suferit o degradare rapidă, personalul acestora trecînd în alte sfere de activitate sau emigrînd peste hotarele ţării.
82. Activitatea întreprinderilor privatizate contra bonuri patrimoniale a demonstrat, în majoritatea cazurilor, ineficienţa şi incompetitivitatea lor, precum şi nereceptivitatea la metodele performante de management, tehnologiile avansate, atragerea investiţiilor, din cauza controlului slab asupra activităţii societăţilor pe acţiuni, a numărului imens de coproprietari (acţionari) foarte dispersaţi. Criza din economie a condus la disponibilizarea unui număr impunător de muncitori şi specialişti, inclusiv din unităţile industriale, adesea de înaltă calificare, care au trecut în alte sectoare ale economiei, iar mulţi au emigrat. Este îngrijorător faptul că sfera de producţie industrială îşi pierde atractivitatea pentru cadrele tinere, actualmente resimţindu-se o reducere esenţială a numărului de tineri specialişti.
83. Uzinele existente au fost proiectate la mari capacităţi, ţinîndu-se cont de imensa piaţă sovietică. Piaţa internă nu poate absorbi volumul mărfurilor produse de întreprinderi la capacitatea de proiect. Astfel, este necesar ca o mare parte din mărfuri să fie comercializată pe pieţele externe. Pentru a ieşi pe alte pieţe şi a înfrunta concurenţa existentă, mărfurile produse de întreprinderile industriale trebuie să fie competitive. Pînă în prezent economia naţională în ansamblu, precum şi sectorul ei industrial rămîn afectate de un pronunţat decalaj dintre cerere şi ofertă, de insuficienţa investiţiilor interne şi externe, ceea ce duce la ruinarea potenţialului de producţie. În multe cazuri mărfurile (produsele) industriei autohtone nu sînt competitive şi cu greu îşi găsesc solicitanţi pe pieţele interne şi externe. Mărfurile autohtone sînt slab competitive la compartimentul calitate, preţuri, design, marketing.
84. Pe parcursul perioadei de tranziţie economia naţională, inclusiv industria, a fost afectată de mai multe discrepanţe structurale şi probleme grave, legate de scăderea substanţială a nivelului de trai (capacităţii de cumpărare) al populaţiei şi pierderea pieţei tradiţionale.
85. Pe viitor se conturează o modificare esenţială a structurii componentelor PIB prin revitalizarea şi stimularea dezvoltării accelerate a industriei bazate pe dezvoltarea primordială a ramurilor industriale scientointensive şi neenergointensive, cu ponderea valorii adăugate majoră în produsul finit şi cu un grad înalt de utilizare a forţei de muncă, ţinînd cont de procesele şi tendinţele globalizării producerii şi poziţionării ei pe piaţă.
86. Întreprinderi industriale cu genuri de activitate care nu sînt legate de prelucrarea materiei prime agricole există în 24 unităţi administrative din cele 32 raioane şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. În 9 raioane astfel de întreprinderi lipsesc completamente, în trei raioane volumul producţiei respective constituie mai puţin de 1,0 mil.lei, iar în alte 10 raioane - variază de la 1,0 pînă la 10,0 mil. lei. În spaţiul rural ponderea populaţiei ocupate în această industrie (circa 70 mii persoane) constituie 6% din numărul populaţiei economic active.
Obiectivele prioritare de dezvoltare
87. Necesitatea asigurării unor ritmuri înalte şi stabile de creştere economică, diminuarea dependenţei economiei naţionale de variabilitatea puternică a condiţiilor naturale, precum şi cerinţele de aderare la Uniunea Europeană impun următoarele obiective de dezvoltare a sectorului industrial, inclusiv în localităţile rurale:
(i) creşterea durabilă a producţiei industriale şi sporirea contribuţiei industriei la creşterea economică, precum şi crearea noilor locuri de muncă;
(ii) diversificarea producţiei industriale;
(iii) îmbunătăţirea tuturor caracteristicilor calitative ale producţiei industriale;
(iv) accelerarea dezvoltării producţiei industriale în localităţile rurale;
(v) ajustarea politicii industriale la cerinţele Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi ale Uniunii Europene;
(vi) dezvoltarea şi stimularea industriilor şi serviciilor bazate pe tehnologii avansate, scientointensive, nepoluante şi cu un consum redus de materii prime şi energie, orientate spre producerea mărfurilor competitive prin implementarea sistemului de dirijare a calităţii (TQM);
(vii) crearea condiţiilor pentru eficientizarea sectorului producător prin finalizarea procesului de privatizare, restructurarea sistemului de management, financiar, de marketing şi de personal;
(viii) facilitarea procesului de cooperare regională, asociere cu producătorii străini în cadrul euroregiunilor şi promovarea specializării internaţionale.
Acţiuni prioritare
88. Vor fi favorizate ramurile industriale care au o însemnătate deosebită pentru asigurarea securităţii alimentare a ţării şi care asigură competitivitatea economică a produselor moldoveneşti pe pieţele externe: vinificaţia, prelucrarea produselor pomicole şi legumicole, prelucrarea produselor animaliere, a tutunului, prelucrarea plantelor medicinale şi eterooleaginoase. Va fi stimulată integrarea pe verticală a unităţilor prelucrătoare cu cele agricole, asigurîndu-se echilibrarea intereselor social-economice ale participanţilor la integrare, în special cele ale agricultorilor.
89. În scopul sporirii competitivităţii întreprinderilor industriale vor fi întreprinse următoarele măsuri: (i) implementarea standardelor internaţionale ISO, seriilor 9000 şi 14000, a sistemului total de dirijare a calităţii (TQM), a sistemului de securitate şi igienă alimentară (HACCP) etc., atît în procesul de producere, cît şi de distribuire şi comercializare; (ii) facilitarea cooperării regionale, inclusiv în cadrul euroregiunilor şi promovarea specializării internaţionale; (iii) dezvoltarea abilităţilor manageriale prin programe locale şi internaţionale de instruire a managerilor, restructurarea managerială, financiară şi de marketing; iv) stimularea cooperării întreprinderilor cu instituţiile de învăţămînt şi de cercetare-dezvoltare, crearea parcurilor ştiinţifico-tehnologice, inovaţionale şi industriale.
90. Pentru a dezvolta noi activităţi industriale: (i) se vor elabora şi implementa strategii şi programe de atragere a investiţiilor în regiuni; (ii) se vor forma parteneriate strategice de dezvoltare industrială (cu ţările UE şi din alte ţări, regiuni) în funcţie de ramura prioritară şi accesul la pieţe (de resurse sau de comercializare).
91. Vor fi înlăturate barierele tehnice în calea comerţului, asigurate inofensibilitatea şi fiabilitatea produselor autohtone, va fi ridicată competitivitatea produselor autohtone, majorată credibilitatea faţă de calitatea produselor autohtone prin: (i) realizarea Programului de dezvoltare a Sistemului Naţional de Etaloane pe anii 2003-2008; (ii) perfecţionarea sistemului relaţiilor de cooperare între întreprinderile ţării, extinderea colaborării cu alte ţări, în special cu ţările Uniunii Europene.
92. Vor fi elaborate şi implementate programe investiţionale ramurale şi interramurale, proiecte investiţionale, valorificate în acest scop linii creditare externe şi credite comerciale, create zone economice libere de producţie, parcuri şi incubatoare industriale în localităţile rurale.
3.4. Energetica
Analiza situaţiei
93. Sectorul energetic al Republicii Moldova este una din ramurile de bază ale economiei naţionale, de nivelul dezvoltării căreia depinde stabilitatea macroeconomică a ţării, aprovizionarea fiabilă şi calitativă a economiei şi populaţiei cu energie şi combustibili.
94. Analiza activităţii întreprinderilor energetice pe parcursul anilor 2001-2004 confirmă intensificarea tendinţei generale de îmbunătăţire a indicatorilor economico-financiari la agenţii economici din sector. Toţi indicatorii economici principali în sectorul energetic sînt în creştere şi caracterizează pozitiv situaţia economică în ramură.
95. În scopul dezvoltării capacităţilor de producere a energiei şi pentru întărirea reţelelor de transport şi de interconexiune cu ţările vecine, s-au activizat negocierile cu companiile străine şi lucrările privind implementarea Proiectului Energetic II. Ca rezultat al negocierilor purtate cu investitorii străini au fost semnate memorandumuri de înţelegere între Ministerul Energeticii şi companiile RWE Trading (Germania) şi „Itera” (Rusia) privind colaborarea în construcţia centralelor electrice private în apropierea mun.Bălţi şi în apropierea satului Burlăceni, raionul Cahul, fiecare cu o putere de circa 450 MW.
96. Întrucît dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova este strîns legată de aprovizionarea fiabilă cu gaze naturale a consumatorilor, care şi constituie obiectivul principal în activitatea sistemului de aprovizionare cu gaze a localităţilor rurale, acestui sector i se acordă o atenţie deosebită.
Obiectivele prioritare de dezvoltare
97. Obiectivele de dezvoltare în domeniu sînt următoarele:
(i) gazificarea accelerată a ţării, elaborarea şi implementarea politicii energetice a ţării în corespundere cu obiectivele politicilor energetice ale Uniunii Europene;
(ii) elaborarea programului de liberalizare a pieţei energetice în corespundere cu principiile pieţei energetice a Uniunii Europene;
(iii) dezvoltarea durabilă a complexului energetic prin atragerea investiţiilor private;
(iv) elaborarea Concepţiei privind sistemul electroenergetic interconectat cu ţările vecine;
(v) promovarea politicii descentralizării sistemelor de alimentare cu căldură în localităţile cu intensitatea sarcinii termice insuficiente;
(vi) implementarea proiectelor pilot de conservare a energiei şi de eficienţă energetică;
(vii) atragerea investitorilor strategici la privatizarea şi crearea întreprinderilor mixte în sectorul energetic;
(viii) implementarea Proiectului Energetic II.
Acţiuni prioritare
98. Vor fi urgentate lucrările de implementare a componentei termice a Proiectului Energetic - II. Vor fi continuate negocierile cu potenţialii investitori privind modernizarea CET-urilor şi construcţia mini-CET-urilor, în conformitate cu Programul Naţional de renovare şi descentralizare a sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor Republicii Moldova şi a Concepţiei de dezvoltare a centralelor electrice în Republica Moldova pînă în anul 2010.
99. Vor fi construite şi date în exploatare centrale electrice cu termoficare în mai multe raioane ale ţării, care vor majora producţia energiei electrice şi vor mări gradul de utilizare a capacităţilor medii anuale, care în 2007 va atinge 60%, în 2010 - 64,8%, în 2015 - 68,6%, micşorînd importul acesteia. După finisarea construcţiei centralelor electrice cu termoficare, incluse în Concepţia sus menţionată, producerea energiei termice se va majora în 2010 pînă la 2000 mii Gcal, iar în 2015 pînă la 2250 mii Gcal.
100. În sectorul termoenergetic activităţile vor fi îndreptate spre: (i) realizarea principiilor de bază ale Concepţiei privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură; (ii) implementarea Programului Naţional de renovare şi descentralizare a sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor din Republica Moldova şi perfectarea actelor legislative şi normative întru sporirea eficienţei sistemelor de alimentare cu energie termică; (iii) combinarea sistemelor centralizat şi descentralizat de alimentare cu căldură, instalarea utilajului modern la noile surse de căldură şi la cele existente, reutilarea sistemelor de alimentare cu căldură în baza gazelor naturale, finalizarea lucrărilor de organizare a evidenţei energiei termice şi a apei calde prin instalarea contoarelor.
101. Vor fi construite gazoducte magistrale, conducte-branşamente, gazoducte interurbane, staţii de distribuţie a gazelor, staţii şi puncte de măsurare a gazelor.
3.5. Transporturi şi comunicaţii
Analiza situaţiei
102. Transporturile contribuie la dezvoltarea social-economică a localităţilor rurale prin îmbunătăţirea accesului populaţiei la locurile de muncă, la educaţie, la ocrotirea sănătăţii şi la alte servicii şi prin facilitarea comerţului, atît naţional cît şi internaţional. Un transport eficient asigură o mobilitate mai mare, reduce costurile şi generează beneficii economice substanţiale.
103. Actualmente Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor administrează drumurile publice, cu o lungime totală de 9311 km, inclusiv 3346 km (35,9%) - drumuri naţionale şi 5965 km (64,1%) - drumuri locale, densitatea reţelei de drumuri publice constituie 0,315 km/ km2 teritoriu. În structura reţelei de drumuri 56% sînt modernizate, 38% - au îmbrăcăminte asfaltică uşoară şi pietruite şi 6% sînt drumuri din pămînt.
104. Drumurile locale în lungime de 6813 km prezintă o structură foarte eterogenă. Astfel, 46,0% (3134 km) sînt drumuri pietruite, 8,6% (588 km) sînt din pămînt, iar din drumurile cu îmbrăcăminte modernă ce reprezintă 37,6% (2560km) peste 88% (2065 km) au o durată de exploatare depăşită, din care peste 2000 km fiind în stare rea.
105. Reţeaua de transport de pasageri în prezent este constituită din 1299 de rute regulate cu un număr total de 3374 curse, inclusiv: (i) interurbane 433 (826 curse); (ii) suburbane 646 (2188 curse); (iii) internaţionale 220 (360 curse).
106. La momentul actual în Republica Moldova reţeaua de căi ferate publice constituie 2,6 km la 10 mii locuitori, densitatea medie a acesteia fiind de circa 33 km la 1 mie km2. Lungimea desfăşurată a liniilor de cale ferată este de 2172 km, cea în exploatare este de 1121 km, inclusiv 1107 km cu ecartament larg (1520 mm). Majoritatea staţiilor de cale ferată sînt deschise, atît pentru traficul de marfă cît şi pentru cel de călători, diferenţiindu-se prin nivelul executării operaţiunilor comerciale.
107. S.A. "Moldtelecom" este Operatorul Naţional de telecomunicaţii din Republica Moldova şi gestionează o reţea de telefonie fixă de 676,6 mii linii prin intermediul a 39 filiale, situate în unităţile administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova. Densitatea telefonică (numărul de telefoane la 100 locuitori) este de 17,5, inclusiv în localităţile rurale - 8,6.
108. Pe parcursul anilor '90 rata penetrării telefoniei fixe aproape s-a dublat, iar în perioada 2000-2003 acest indice, raportat la 100 de locuitori, a crescut anual cu circa 2%. La finele anului 2003 rata de penetrare a numărului total de linii telefonice a constituit 21,7%. Densitatea telefoanelor variază esenţial în mediul rural şi urban. Astfel, în localităţile rurale la 100 locuitori revin circa 12,7 linii de telefon, iar în cele urbane - 34,3. În 2003 volumul total al investiţiilor în telefonia fixă a constituit aproximativ 452 mil.lei (circa 28,7 mil. Euro), fiind mai mic, în comparaţie cu anul 2002, cu circa 19%.
109. La momentul actual, majoritatea absolută a serviciilor de telefonie mobilă sînt prestate de doi operatori, care asigură o acoperire de circa 75% din teritoriul ţării, numărul abonaţilor constituind 13,2% din numărul total al locuitorilor Republicii Moldova. Din cauza preţurilor relativ înalte la serviciile de telefonie mobilă şi acoperirea teritorială insuficientă, în special, în cazul zonelor rurale, rata de penetrare a telefoniei mobile în Republica Moldova este cu mult mai mică decît media europeană (43,5%), România (24,0%) şi alte ţări din Europa.
110. Actualmente comunicaţiile poştale reprezintă un sistem tehnologic unic de întreprinderi şi mijloace de transport, care asigură recepţionarea, transportul şi distribuirea trimiterilor poştale pe întreg teritoriul ţării, în toate localităţile, în fiecare zi lucrătoare. Reţeaua logistică a întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei" permite tuturor locuitorilor, atît din zonele urbane cît şi din cele rurale, să beneficieze de serviciile poştale de aceeaşi calitate la aceleaşi tarife.
111. Reţeaua poştală în prezent este constituită din 34 de centre de poştă raionale, care dispun de 1138 oficii poştale, dintre care 1001 în localităţile rurale, 106 automobile, 5180 salariaţi. Transportarea poştei se efectuează zilnic pe 96 rute cu o lungime de 16595 km. De serviciile poştale beneficiază 1533 localităţi (cu o populaţie de 3644,1 mii persoane), din care 1478 rurale, care sînt deservite de 2250 factori poştali (1812 în localităţile rurale).
Obiectivele prioritare de dezvoltare
112. Obiectivele prioritare de dezvoltare în domeniu sînt următoarele:
(i) ridicarea nivelului de trai şi cultural al populaţiei prin satisfacerea ofertelor de transport şi călătorii, reducerea costului mărfurilor şi serviciilor prin reducerea cheltuielilor de transport a utilizatorilor drumurilor, reducerea timpului de aflare a pasagerilor în drum;
(ii) ameliorarea accesului la servicii economice şi sociale prin reabilitarea drumurilor şi căilor ferate, precum şi extinderea reţelei de drumuri naţionale şi locale;
(iv) asigurarea populaţiei cu un set minim de servicii de poştă şi telecomunicaţii calitative şi la preţuri accesibile, avînd la bază principiile serviciului universal;
(v) ameliorarea calităţii şi extinderea accesului consumatorilor la serviciile informaţionale, poştale şi de telecomunicaţii;
(vi) sporirea densităţii telefonice în reţelele de telefonie fixă, astfel încît către finele anului 2005 să se atingă nivelul de 25 telefoane la 100 de locuitori şi de 35 telefoane la 100 locuitori către finele anului 2010.
Acţiuni prioritare
113. Va fi elaborat şi implementat un program de lucrări pentru stoparea procesului de degradare a reţelei de drumuri, ce va prevedea, luînd în considerare starea actuală de austeritate financiară, creşterea volumului de lucrări periodice de întreţinere a drumurilor de tip uşor. Vor fi realizate un şir de proiecte regionale, inclusiv prin contractarea creditelor externe, granturi, în vederea îmbunătăţirii accesului la pieţele de desfacere şi serviciile sociale pentru populaţia rurală. Va fi dezvoltată reţeaua de rute după schema sat - centru raional, centru raional - capitală. O dată cu darea în exploatare a noii autogări „Gara NORD” din Chişinău va fi creată posibilitatea deschiderii rutelor regulate de autobuz între satele cu flux mare de călători şi capitala ţării. În perioada realizării programului (cu folosirea tehnologiilor puţin costisitoare şi cu eficienţă ridicată) vor fi îmbunătăţite condiţiile de circulaţie pe drumurile de acces spre toate satele republicii. Lucrările vor fi finanţate, atît din fondul rutier cît şi din bugetele locale. Numai din contul mijloacelor fondului rutier (peste 100 mil. lei) vor fi reparate peste 900 km drumuri de acces.
114. Vor fi optimizate şi extinse rutele regulate de transport auto de pasageri şi îmbunătăţite condiţiile de circulaţie şi confort, precum şi extinse zonele de influenţă a transportului feroviar de călători prin dezvoltarea reţelei căilor ferate şi majorată calitatea deservirii pasagerilor care beneficiază de căi ferate. În viitorul apropiat vor fi realizate lucrările de construcţie a sectorului de cale ferată Revaca - Căinari, cu o lungime totală de 43,6 km şi costul de 20 mil. dolari SUA.
115. Vor fi majorate capacităţile comunicaţionale ale localităţilor rurale prin: (i) majorarea densităţii telefonice şi a numărului de posturi telefonice în reţelele de telefonie fixă: (ii) realizarea unui Plan de acţiuni privind implementarea pachetului minim de servicii accesibil tuturor categoriilor de consumatori - Serviciul Poştal Universal; (iii) extinderea serviciilor prin implementarea serviciului „Mandate băneşti electronice internaţionale" şi a serviciului „Prestarea serviciilor bancare prin intermediul oficiilor poştale; (iv) implementarea proiectului pentru crearea punctelor de acces la Internet în baza oficiilor poştale; (v) implementarea Programului de reparaţii şi modernizare a oficiilor poştale în vederea menţinerii lor într-o stare de exploatare cuvenită, instalării sistemelor de încălzire, stabilirii unui aspect distinct şi atrăgător, dotării cu sisteme informaţionale; (vi) elaborarea unei game largi de servicii care vor constitui pachetul minim al Serviciului poştal universal şi normele lui de calitate, precum şi mecanismul de compensaţie financiară pentru prestarea acestui serviciu.
116. Circulaţia mijloacelor financiare ale populaţiei rurale va fi facilitată prin: (i) încheierea de acorduri cu administraţiile poştale, în primul rînd ale ţărilor în care cetăţenii Republicii Moldova sînt plecaţi la lucru, pentru a implementa serviciul „Mandate băneşti electronice internaţionale”, (ii) elaborarea cadrului legal, normativ şi tehnologic pentru a presta servicii bancare prin intermediul oficiilor poştale, serviciu ce va permite cetăţenilor de la sate să beneficieze de posibilitatea de a deschide conturi bancare, efectua plăţi şi folosi alte servicii prin intermediul oficiilor poştale şi în localităţile în care nu sînt filiale ale băncilor.
117. Vor fi efectuate reparaţii capitale şi curente în 626 oficii poştale, conectate la reţeaua de gaze naturale şi instalate sisteme de încălzire în 324 de oficii poştale. Vor fi dotate cu computere şi instalate sisteme de conectare la Internet în 314 oficii poştale. Vor fi instalate în diferite localităţi 25 de chioşcuri.
3.6. Infrastructura informaţională
Analiza situaţiei
118. Infrastructura informaţională formează suportul material necesar pentru edificarea şi dezvoltarea societăţii informaţionale. Principalele componente ale infrastructurii internaţionale sînt mijloacele de comutaţie şi de dirijare a fluxurilor informaţionale, liniile de comunicaţii, reţelele şi canalele de transport date, calculatoarele (hardware) şi produsele program (software).
119. Volumul serviciilor de telecomunicaţii şi informatică, calculat în baza veniturilor pe servicii aparte, a crescut în 2003 cu 39,4%, în raport cu 2002, atingînd cifra de 1,98 miliarde lei. Aceste date demonstrează că ritmul de creştere în sectorul de telecomunicaţii şi informatică este de 6,3 ori mai înalt decît ritmul de creştere a PIB.
Ponderea volumului serviciilor de comunicaţii în PIB în 2003 a fost de 7,2%, în comparaţie cu 6,3% în 2002. Ponderea serviciilor de telecomunicaţii în valoarea adăugată brută a serviciilor constituie 14,3%, în comparaţie cu valoarea de 12,3%, înregistrată în 2002. Investiţiile efectuate în sectorul telecomunicaţiilor şi informaticii au constituit în 2003 peste 710 milioane lei.
120. Serviciile de transport date şi acces la Internet reprezintă 5,3% din valoarea totală a serviciilor de telecomunicaţii din Republica Moldova. În 2003 volumul acestor servicii a înregistrat, comparativ cu 2002, o creştere de 122%. În ultimul timp numărul utilizatorilor Internet a crescut substanţial şi, conform sondajelor de la jumătatea anului 2004, ponderea utilizatorilor Internet constituie 17,4%. Totuşi, rata de penetrare a Internetului în Republica Moldova rămîne relativ joasă, media pe Europa fiind de 25 de utilizatori la 100 de locuitori. Estimările arată că la 100 de persoane revin aproximativ 3,42 calculatoare.
121. Studiile privind gospodăriile casnice, efectuate pe parcursul anului 2004 au demonstrat că doar 29% din gospodării au acces la calculator, iar ponderea gospodăriilor în care se utilizează calculatorul este şi mai mică, fiind doar de 23%. Dacă în localităţile urbane circa 12,7% din gospodării dispun de cel puţin un calculator la domiciliu, în cazul localităţilor rurale acest indicator este de 7,4 ori mai mic, constituind doar 1,7%. Decalajul digital persistă nu numai între localităţile urbane şi cele rurale, dar şi între regiunile ţării. Astfel, ponderea gospodăriilor care dispun de un calculator la domiciliu în raioanele centrale este de 9,8%, pe cînd în cele de nord - 2,8%, iar în cele de sud - 3,3%. O situaţie similară se atestă şi în cazul Internetului, ponderea gospodăriilor casnice care au acces la această facilitate fiind de 19,7%.
122. Nivelul de informatizare a sistemului educaţional este determinat, în primul rînd, de dotarea instituţiilor de învăţămînt cu tehnică de calcul şi accesul la Internet. Astfel, ponderea instituţiilor de învăţămînt secundar general, dotate cu calculatoare, este doar de 55,8%, iar acces la Internet au doar 6,5% instituţii. Toate instituţiile de învăţămînt secundar profesional, învăţămînt mediu de specialitate şi superior au laboratoare dotate cu calculatoare, însă ponderea şcolilor profesionale şi a colegiilor care au acces la Internet este joasă - respectiv 9,9% şi 31,0%.
123. Procesul de implementare a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii în sistemul de ocrotire a sănătăţii în Republica Moldova este în desfăşurare, direcţiile principale de activitate, fiind dotarea instituţiilor medicale cu tehnică de calcul, conectarea la reţeaua globală Internet, procurarea produselor de program, instruirea personalului. În scopul îmbunătăţirii stării de sănătate a comunităţii, creşterii calităţii asistenţei medicale a fost elaborată şi adoptată Concepţia Sistemului Informaţional Medical Integrat.
124. Informatizarea instituţiilor de cultură a început cu cele din sistemul bibliotecar, procurîndu-se în acest scop echipamentele şi produsele de program dedicate, numărul staţiilor de lucru în biblioteci atingînd în prezent circa 150. De asemenea, au fost realizate anumite proiecte-pilot în domeniul asigurării prezenţei în Internet a principalelor muzee ale ţării, galeriilor de artă, teatrelor şi cinematografelor, celor mai renumite opere de artă şi monumente ale naturii. Oamenii de cultură sînt printre primii care au conştientizat importanţa noilor tehnologii, chiar dacă aportul statului în ceea ce constă alocaţiile pentru calculatoare şi Internet a fost mai mult decît modestă. Spre exemplu, în cadrul bibliotecii publice Crihana Veche, Cahul, cu suportul financiar al Fundaţiei SOROS - Moldova în anul 2002 a fost creat Centrul de Acces la Informaţie şi Industrie, care este implicat permanent în viaţa comunităţii, oferind beneficiarilor posibilitatea utilizării tehnologiilor informaţionale şi accesul la Internet.
Obiectivele prioritare de dezvoltare
125. Imperativul edificării societăţii informaţionale, inclusiv în localităţile rurale, impune realizarea următoarelor obiective:
(i) consolidarea democraţiei şi a instituţiilor statului de drept prin participarea activă a cetăţenilor la viaţa politică, facilitarea accesului la informaţia publică, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice;
(ii) atingerea unui asemenea grad de dezvoltare a infrastructurii societăţii informaţionale care ar asigura accesul nediscriminatoriu la resursele informaţionale a tuturor categoriilor de cetăţeni, diminuarea decalajului tehnologic dintre categoriile de beneficiari, în special dintre populaţia urbană şi cea rurală.
(iii) dezvoltarea industriei tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii ca una din ramurile strategice, prioritare pentru dezvoltarea economică a ţării şi modernizarea localităţilor rurale.
(iv) dezvoltarea cooperării internaţionale în domeniul telecomunicaţiilor şi tehnologiilor informaţionale;
(v) atingerea indicilor medii europeni de dezvoltare în domeniu (telefonia fixă - 35% din locuitori, telefonia mobilă - 45% din locuitori, Internet la domiciliu - 20% din gospodării casnice, serviciu universal - 100% din localităţi).
Acţiuni prioritare
126. Cadrul instituţional şi organizatoric al infrastructurii, inclusiv în spaţiul rural, va fi dezvoltat prin: (i) racordarea legislaţiei şi actelor normative privind tehnologiile informaţionale la rigorile Uniunii Europene; (ii) dezvoltarea sistemului de portaluri ale autorităţilor administraţiei publice locale care să permită interacţiunea cu instituţiile guvernamentale; (iii) crearea centrelor publice de acces la Internet pe întreg teritoriul ţării.
127. În procesele de informatizare va fi implicat un număr cît mai mare de populaţie şi agenţi economici, prin: (i) asigurarea accesului nediscriminatoriu la informaţia publică şi respectarea principiilor confidenţialităţii datelor personale; (ii) stabilirea unui sistem de stimulente şi facilităţi pentru agenţii economici în domeniul tehnologiilor informaţionale, care depun eforturi pentru extinderea serviciilor în localităţile rurale; (iii) crearea sistemelor şi aplicaţiilor informatice menite să susţină procesele de reformă politică, socială şi economică din ţară.
3.7. Turismul rural.
Diversificarea serviciilor turistice
Analiza situaţiei
128. Turismul reprezintă un sector al economiei naţionale cu posibilităţi de generare a beneficiilor socio-economice şi culturale pentru tară şi comunităţile acesteia, inclusiv cele rurale, servind, totodată, drept catalizator pentru dezvoltarea altor sectoare ale economiei naţionale.
129. Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova pentru anii 2003-2015 şi Planul de acţiuni, parte integrală a strategiei nominalizate, adoptată prin Hotărîrea Guvernului nr.1065 din 2 septembrie 2003, precum şi Programul Naţional în domeniul turismului „Drumul Vinului în Moldova", aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.554 din 24 mai 2004, sînt în deplină concordanţă cu obiectivele ce urmează a fi realizate în cadrul Programului Naţional "Satul Moldovenesc".
130. Republica Moldova, ca destinaţie turistică, dispune de un bogat potenţial pentru o dezvoltare durabilă a turismului. Produsul turistic al ţării reprezintă un ansamblu complex de mediu, atît natural (rezervaţii naturale şi peisagistice, monumente ale naturii, elemente de floră şi faună etc.), cît şi antropic (monumente şi situri arheologice, muzee, elemente de folclor şi artă populară etc.).
131. Activitatea turistică în ultimii ani atestă o creştere vizibilă a tuturor indicatorilor în comparaţie cu anii precedenţi (tabelul 1).
|
Tabelul 1. Dinamica indicatorilor de dezvoltare a turismului în Republica Moldova în anii 2000-2004 |
|||||
| Indicatorii de monitorizare | Anii | ||||
| 2000 | 2001 | 2002 | 2003 | 2004
estimativ |
|
| Numărul vizitatorilor încadraţi în turismul intern | 26705 | 35668 | 44138 | 62541 | 64542 |
| Numărul vizitatorilor încadraţi în turismul internaţional | 51400 | 45900 | 71700 | 90900 | 93836 |
| Încasările din activitatea de turism, lei | 45828,9 | 60630,8 | 98573,9 | 145608,5 | 150268 |
| Numărul mediu scriptic al angajaţilor în sfera turismului | 1538 | 1904 | 1972 | 1927 | 2045 |
132. Actualmente industria turistică se extinde tot mai pronunţat pe întreg teritoriul tării, creînd produse noi în cadrul diverselor forme de turism, precum: turismul rural, ecologic, viti-vinicol, cultural etc. Mediul rural cu comunităţile sale, cu o bogată cultură şi tradiţii populare, desfaşurînd activităţi agricole specifice, reprezintă elemente esenţiale pentru dezvoltarea turismului rural. În Republica Moldova practicarea acestei forme de turism va aduce beneficii directe comunităţilor rurale, creînd noi locuri de muncă şi venituri suplimentare pentru populaţia de la sate.
133. Pe plan social în cadrul acestui program, turismul va asigura accesul oamenilor la tezaurul de civilizaţie a societăţii, va contribui la formarea intelectuală şi la o colaborare fructuoasă şi bună înţelegere în cadrul programelor de vecinătate şi cooperare cu alte localităţi şi regiuni. Pe plan economic turismul rural urmează a fi un factor pozitiv al progresului economic în localităţile respective, prin crearea pensiunilor agroturistice, dezvoltarea infrastructurii turistice la sate, crearea centrelor de meşteşuguri şi artizanat.
Obiective prioritare de dezvoltare
134. Principalele obiective în domeniu sînt următoarele:
(i) dezvoltarea turismului rural într-un mod durabil, astfel ca acesta să genereze beneficii economice considerabile pentru ţară şi comunităţile ei locale, care vor consta din venituri directe, locuri noi de muncă, extinderea mediului de afaceri în localităţile respective, precum şi dezvoltarea altor sectoare ale economiei locale;
(ii) crearea noilor locuri de muncă şi ameliorarea mediului de afaceri în localităţile rurale;
(iii) renovarea şi conservarea patrimoniului naţional de valoare turistică, amplasat pe teritoriul localităţilor respective, pentru a fi inclus în circuitul turistic;
(iv) perfecţionarea managementului turistic în contextul promovării turismului rural pe plan internaţional;
(v) ridicarea nivelului calităţii serviciilor turistice prestate în localităţile rurale.
Acţiuni prioritare
135. Atractivitatea turistică a mediului rural va fi amplificată prin: (i) îmbunătăţirea infrastructurii turistice; (ii) ajustarea şi menţinerea nivelului calităţii serviciilor turistice prestate vizitatorilor străini; (iii) promovarea caracteristicilor existente ale fiecărei regiuni viti-vinicole, incluse în Programul Naţional „Drumul Vinului în Moldova", tradiţiilor, gospodăriilor ţărăneşti, arhitecturii tradiţionale etc.; (iv) încurajarea unui parteneriat între sectorul public, cel privat şi ONG; (v) încurajarea fluxului investiţiilor în întreprinderile turistice existente şi cele noi; (vi) ridicarea calităţii instruirii şi diversificării domeniilor de specializare, conform cerinţelor sectorului turistic, conformate la standardele internaţionale; (vii) menţinerea calităţii mediului, atît pentru vizitatori cît şi pentru comunitatea receptoare.
136. Pentru a dezvolta infrastructura turistică vor fi întreprinse următoarele măsuri: (i) crearea în teritoriu a serviciilor de specialitate; (ii) elaborarea şi implementarea unor proiecte - pilot de dezvoltare a turismului rural; (iii) elaborarea şi aprobarea mecanismelor de stimulare economică a întreprinzătorilor din domeniul turismului rural şi a participanţilor la implementarea Programului Naţional „Drumul vinului în Moldova”; (iv) includerea gospodăriilor ţărăneşti în circuitul turistic, prin dezvoltarea acestora ca pensiuni agroturistice; (v) asigurarea necesităţilor de dezvoltare a obiectivelor turistice incluse în Programul Naţional „Drumul vinului în Moldova”; (vi) revitalizarea meşteşugurilor ca componentă importantă a produsului turistic rural naţional; (vii) dezvoltarea turismului ecologic prin crearea şi dezvoltarea unor parcuri naţionale; (viii) conştientizarea importanţei dezvoltării turismului (formele de turism specifice: rural, ecologic, viti-vinicol, cultural, balneo-sanatorial, de interes special etc.) pentru dezvoltarea locală; (ix) dezvoltarea, promovarea şi ajustarea la standardele internaţionale a serviciilor balneo-sanatoriale; (x) crearea condiţiilor de instruire continuă a personalului încadrat în turismul rural; (xi) instalarea indicatoarelor-standard turistice şi a panourilor informaţionale; (xii) elaborarea şi promovarea proiectelor investiţionale pentru crearea, repararea şi modernizarea infrastructurii generale şi a celei turistice; (xiii) dezvoltarea gospodăriilor cinegetice care vor organiza itinerare specializate de vînătoare şi pescuit; (xiv) lansarea unor acţiuni eficiente de promovare a produsului turistic rural naţional.
3.8. Dezvoltarea antreprenoriatului.
Întreprinderile mici şi mijlocii
Analiza situaţiei
137. Dezvoltarea activităţii de întreprinzător şi crearea relaţiilor de piaţă sînt orientate spre stimularea populaţiei pentru activitatea antreprenorială şi extinderea libertăţii economice, asigurînd motivaţia şi posibilităţile organizatorice a autorităţilor administraţiei publice, în vederea realizării principiilor reglementării echilibrate şi optimale de către stat a acestei activităţi.
138. Deşi pe parcursul ultimilor cinci ani în Republica Moldova s-a consolidat sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) şi a crescut importanţa acestuia, deocamdată lipseşte o abordare strategică clară şi atotcuprinzătoare a problemelor de dezvoltare a acestui sector la nivel de raion. Astfel, dacă la nivel central se acordă o atenţie crescîndă sectorului în cauză atunci la nivel local lipseşte o abordare conceptuală clară a sectorului ÎMM, a rolului acestuia în dezvoltarea regională, a structurilor de susţinere a dezvoltării sectorului. Însă fără o abordare locală a problemelor nominalizate nu este posibilă atingerea unor rezultate durabile şi de proporţii.
139. Mediul de afaceri local continuă să rămînă nefavorabil din cauza: (i) reglementărilor imperfecte; (ii) prezenţei barierelor administrative în calea activităţii antreprenoriale (presiunea fiscală, sistem complicat de raportare, proces complicat de intrare în afaceri (înregistrarea, licenţierea), ieşirea din afaceri, sistem ineficient de controale şi inspecţii, corupţia persistentă); (iii) lipsei unor strategii şi programe locale de susţinere a dezvoltării ÎMM; (iv) lipsei mecanismelor de atragere a cercurilor largi antreprenoriale la soluţionarea problemelor de dezvoltare locală; (v) pregătirii insuficiente a cadrelor autorităţilor administraţiei publice locale la subiectele ce ţin de dezvoltarea ÎMM; (vi) lipsei reţelelor informaţionale şi de comunicare între asociaţiile antreprenorilor, APL şi prestatorii serviciilor de business; (vii) lipsei mecanismelor de colaborare a întreprinderilor cu instituţiile de ştiinţă şi inovare; (viii) gradului insuficient de dezvoltare a infrastructurii de asistenţă informaţional-consultativă şi de dezvoltare a abilităţilor de antreprenoriat; (ix) calificarea insuficientă a personalului şi nivelul redus de pregătire şi de cultură antreprenorială a fermierilor şi conducătorilor întreprinderilor din mediul rural; (x) ritmurile joase de implementare a tehnologiilor avansate, a soiurilor, hibrizilor de plante şi raselor de animale agricole înalt productive şi rezistente la boli, vătămători şi condiţii climatice nefavorabile; (xi) procesul lent de introducere a standardelor europene de calitate şi producere şi posibilităţi reduse de promovare a exporturilor.
140. Un obstacol considerabil în calea dezvoltării întreprinderilor din mediul rural îl constituie accesul limitat la resursele-cheie: (i) informaţionale, statistice şi legislative; (ii) financiare (inclusiv din cauza atractivităţii investiţionale slabe şi a posibilităţilor reduse de asigurare a împrumuturilor cu gaj, precum şi ratelor înalte ale dobînzii la creditele oferite de către băncile comerciale); (iii) spaţii de producere şi pentru oficii.
141. Necesităţile ameliorării mediului de afaceri, sporirii accesului la resurse, creşterii competitivităţii întreprinderilor din mediul rural impun realizarea următoarelor obiective:
(i) optimizarea legislaţiei şi reglementărilor, inclusiv a cadrului fiscal;
(ii) dezvoltarea capacităţilor instituţionale de sprijin a ÎMM, inclusiv a infrastructurii de consultanţă şi celei informaţionale;
(iii) dezvoltarea unei reprezentări puternice şi eficiente la nivel naţional a intereselor întreprinderilor din mediul rural;
(iv) facilitarea accesului la resurse financiare şi sporirea atractivităţii investiţionale;
(v) dezvoltarea capacităţilor de educaţie şi instruire antreprenorială şi de sporire a abilităţilor angajaţilor;
(vi) sporirea competitivităţii întreprinderilor rurale prin implementarea tehnologiilor avansate şi extensiunea cunoştinţelor;
(vii) promovarea exporturilor.
Acţiuni prioritare
142. Dat fiind faptul că întreprinderile mici şi mijlocii se caracterizează printr-o vulnerabilitate sporită faţă de barierele ce afectează mediul de afaceri, Guvernul va asigura ca acestea să beneficieze, în primul rînd, de reforma cadrului regulatoriu, ce preconizează simplificarea procedurilor de obţinere a avizelor, autorizaţiilor, certificatelor şi licenţelor de funcţionare, precum şi introducerea principiului ghişeului unic în activitatea organelor responsabile de eliberarea acestora.
143. Se vor întreprinde măsuri de facilitare a procesului de lansare a afacerii prin reducerea timpului şi costurilor respective, precum şi prin facilitarea accesului la informaţie cu privire la lansarea afacerii. Va fi perfecţionat sistemul de licenţiere, raportare şi ieşire din afaceri. Totodată, în activitatea instituţiilor publice cu funcţii regulatorii accentul va fi pus pe consultarea acestora, întru evitarea încălcărilor, şi nu pe persecutarea agenţilor economici.
144. Atît la nivel central cît şi local, se vor întreprinde măsuri de optimizare a presiunii fiscale asupra agenţilor economici ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi stimularea lor de lansare a noi afaceri, precum şi de extindere a afacerilor existente. Totodată, cadrul fiscal va juca un rol central în stimularea agenţilor economici spre ieşirea din economia tenebră. Acţiunile în domeniul respectiv vor viza dezvoltarea cadrului instituţional de susţinere a dezvoltării întreprinderilor rurale şi reprezentanţelor regionale ale acestuia, constituirea consiliilor raionale şi regionale pentru problemele ÎMM, formarea consiliilor şi asociaţiilor profesionale ramurale.
[Pct.144 modificat prin Hot.Guv. nr.56 din 22.01.2007, în vigoare 02.02.2007]
145. Vor fi promovate mecanisme de colaborare şi coordonare a acţiunilor instituţiilor publice în implementarea politicilor de dezvoltare a sectorului ÎMM, precum şi de susţinere şi cooperare cu organizaţiile de reprezentare a intereselor ÎMM la nivel naţional şi local. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor promova continuu dialogul public-privat şi practica de consultare a mediului antreprenorial în vederea evaluării activităţii sale, identificării problemelor ce nu permit dezvoltarea ÎMM, precum şi modalităţile de soluţionare a acestora.
146. Accesul la finanţare pentru ÎMM va fi facilitat prin acţiuni specifice, cum ar fi: dezvoltarea organizaţiilor de microfinanţare pentru majorarea ofertei de microcredite cu o rată accesibilă a dobînzii; asigurarea folosirii eficiente a resurselor financiare alocate din bugetul de stat şi locale, inclusiv a suportului financiar din partea instituţiilor financiare internaţionale şi a altor donatori. Pentru facilitarea accesului întreprinderilor la finanţare pe termen lung, se vor crea condiţii necesare pentru dezvoltarea fondurilor de garantare a creditelor, prin intermediul cărora vor fi implementate programe de creditare şi microcreditare.
147. Vor fi dezvoltate serviciile de informare şi consultanţă, iniţiativa antreprenorială şi promovarea schimbului de experienţă, prin crearea la nivel local a centrelor informaţional-consultative, business-incubatoarelor, dezvoltarea parcurilor industriale, care vor coordona activităţile sale în cadrul unei reţele unice.
148. Competitivitatea întreprinderilor din mediul rural va fi consolidată prin: (i) implementarea programelor de pregătire a personalului calificat în corespundere cu cererea de pe piaţa forţei de muncă; (ii) sporirea capacităţilor manageriale, de producere şi prestare a serviciilor pentru afacerile în derulare, acordînd atenţie sporită producătorilor autohtoni de mărfuri substituibile a importurilor, la întreprinderile ce creează/introduc noi tehnologii de producere, lansează pe piaţă noi produse competitive, precum şi sectorului prestatorilor de servicii; (iii) implementarea la ÎMM a noilor standarde de management, de calitate şi de producere, a noilor tehnologii; (iv) elaborarea şi prezentarea informaţiilor şi studiilor de piaţă, efectuarea trainingurilor pentru creşterea abilităţilor profesionale în marketing, activităţi financiare şi management, implementarea programelor pentru ameliorarea calităţii produselor şi serviciilor.
3.9. Intensificarea proceselor investiţionale
Analiza situaţiei
149. Situaţia social-economică actuală în mediul rural este de aşa natură că doar o majorare esenţială a investiţiilor interne şi externe ar putea garanta pe viitor restabilirea factorilor de bază ai creşterii economice prin înnoirea cardinală a fondurilor fixe, implementarea realizărilor ştiinţei şi tehnologiilor avansate, deschiderea masivă a locurilor de muncă, ameliorarea calităţii potenţialului uman prin sporirea accesului la educaţie, contribuind astfel la menţinerea şi accelerarea ritmurilor de creştere economică, care s-a prefigurat în ultimii 4 ani, şi realizarea unui salt al productivităţii muncii.
150. În anii 2001-2004 volumul total de investiţii în capital fix, în total pe economie, au sporit de trei ori, stocul investiţiilor străine directe, la 1 octombrie 2004 a atins nivelul de 839,1 mil. dolari SUA. Ponderea majoră a investiţiilor este direcţionată spre industria alimentară şi vinicolă, spre sectoarele energetic şi de comunicaţii, adică spre acele domenii economice şi ale infrastructurii care ţin de dezvoltarea sferei agroalimentare şi a dezvoltării infrastructurii sociale, inclusiv din mediul rural. Totuşi Moldova, după nivelul atragerii capitalului străin, rămîne în urma ţărilor din regiune, îndeosebi a celor ce avansează rapid în procesul integrării în Uniunea Europeană.
151. În scopul intensificării proceselor investiţionale prin Hotărîrea Guvernului nr.234 din 27 februarie 2002 a fost adoptată Strategia Investiţională a Republicii Moldova, obiectivul fundamental al căreia constă în edificarea unui sistem economic modern, inovaţional şi competitiv, compatibil cu principiile, normele, mecanismele şi instituţiile economiilor moderne, crearea condiţiilor pentru dezvoltarea regională, inclusiv a mediului rural şi protecţia mediului ambiant. Strategia în cauză prevede că investiţiile vor fi stimulate în mod prioritar în următoarele domenii (prioritare şi pentru Programul Naţional „Satul Moldovenesc”):
(i) relansarea economică a regiunilor defavorizate, adică cu o calitate deosebit de proastă a drumurilor şi a infrastructurii, precum şi cu o rată a şomajului ce depăşeşte nivelul critic (de regulă, acestea sînt localităţile rurale);
(ii) soluţionarea problemelor sociale şi ecologice, ameliorarea condiţiilor de trai de primă necesitate, precum apa potabilă şi sistemele de evacuare şi neutralizare a deşeurilor reziduale, resursele energetice, spaţiul locativ, protecţia de calamităţile naturale, ocrotirea sănătăţii, protecţia şi ameliorarea mediului ambiant;
(iii) crearea noilor locuri de muncă, inclusiv pentru cei săraci, dezvoltarea activităţilor de producere şi de prestare a serviciilor orientate spre export;
(iv) elaborarea, implementarea şi dezvoltarea tehnologiilor avansate, inclusiv a celor informaţionale, inovaţiilor, „know-how”-lor (domenii care actualmente sînt în deplină reformare şi modernizare în conformitate cu prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare nr.259-XV din 15 iulie 2004).
152. Mediul rural are un şir de avantaje pentru atragerea investiţilor, atît autohtone cît şi externe, principalele dintre care sînt următoarele: (i) amplasarea geografică favorabilă a ţării; (ii) gradul destul de înalt de instruire a generaţiei tinere; (iii) potenţialul ştiinţifico-tehnologic în domeniul agroalimentar relativ avansat; (iv) calitatea excepţională a solurilor (circa 80% din suprafaţa ţării o ocupă solurile negre (cernoziomurile) cu cea mai înaltă productivitate naturală, care determină componenţe chimice şi calităţi gustative excepţionale ale plantelor agricole (îndeosebi, a fructelor, legumelor, poamei, plantelor medicinale şi eterooleaginoase) şi oportunităţi sporite de a produce producţie ecologic pură; (v) o situaţie macroeconomică stabilă; (vi) existenţa forţei de muncă calificată cu costuri mult mai joase decît în ţările membre ale Uniunii Europene. Acest factor determină în mare măsură o rată relativ înaltă a profitului în unele ramuri, cum ar fi: întreprinderile de prelucrare a materiei prime agricole, industria uşoară (textile, marochinerie), producerea mobilei, materialelor de construcţii; (vii) existenţa în mediul rural a unor peisaje naturale şi obiecte cultural-istorice atractive, precum şi a mîncărurilor şi băuturilor irepetabile, caracterul primitor şi paşnic al populaţiei, favorabile unui agroturism modern, ce ar putea fi dezvoltat pînă la proporţiile unei importante ramuri economice.
Obiectivele prioritare de dezvoltare
153. Necesitatea accelerării dezvoltării economice în mediul rural şi cea a atingerii unui nivel înalt al calităţii vieţii populaţiei, inclusiv prin asigurarea unui grad sporit de ocupare în cîmpul muncii impune următoarele obiective în domeniu:
(i) creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă şi dezvoltării ramurilor prioritare ale sferei agroalimentare, în special prin perfecţionarea cadrului legislativ normativ şi consolidarea drepturilor de proprietate;
(ii) focalizarea investiţiilor (inclusiv a celora care provin din granturi, credite şi asistenţă tehnică externă) spre localităţile rurale care, în cea mai mare măsură, necesită susţinere în dezvoltarea lor social - economică (localităţi dezavantajate şi defavorizate);
(iii) creşterea investiţiilor destinate inovării tehnologice, cercetării ştiinţifice şi educaţiei, diseminării cunoştinţelor manageriale şi organizaţionale, care vor ameliora mediul de afaceri al economiei rurale şi vor spori competitivitatea ei;
(iv) extinderea investiţiilor menite pentru protecţia mediului ambiant al satelor, pentru ameliorarea utilizării resurselor naturale, în special al solurilor şi apelor şi pentru reducerea presiunii asupra mediului, cauzate de activităţile economice agroalimentare;
(v) orientarea factorilor de producere din mediul rural spre atragerea în ţară a potenţialului productiv din exterior şi producerea în Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe;
(vi) consolidarea capacităţilor tuturor instituţiilor implicate în procesul investiţional, atît la nivel naţional cît şi local.
Acţiuni prioritare
154. Pentru stimularea proceselor investiţionale vor fi realizate următoarele măsuri de ordin legislativ, instituţional şi organizaţional: (i) continuarea activităţilor de armonizare a legislaţiei în domeniu cu cea a Uniunii Europene, în special a celei ce ţine de protecţia şi exercitarea drepturilor de proprietate, dreptului corporativ, drepturilor de proprietate intelectuală, activitatea de evaluare a obiectelor imobiliare, mijloacelor de producţie, obiectelor de proprietate intelectuală, hîrtiilor de valoare, întreprinderilor şi resurselor naturale etc.; (ii) continuarea privatizării întreprinderilor de prelucrare a materiei prime agricole şi a altor întreprinderi din mediul rural, care actualmente se află în proprietate publică; (iii) perfecţionarea procedurilor de administrare publică, eliminarea barierelor artificiale la lansarea activităţilor de afaceri şi optimizarea sistemului de controale economice; (iv) prestarea serviciilor pre- şi postinvestiţionale investitorilor potenţiali şi celor actuali; (v) asigurarea informaţională a participanţilor la procesul investiţional, inclusiv prin crearea şi/sau dezvoltarea unei reţele de centre informaţionale şi analitice, în funcţia cărora va fi monitorizarea desfăşurării şi publicarea informaţiei referitoare la activitatea investiţională pe teritoriul Republicii Moldova; (vi) monitorizarea implementării proiectelor investiţionale, cu evaluarea concomitentă a eficienţei lor; (vii) reducerea presiunii fiscale şi crearea condiţiilor în vederea diminuării ratelor dobînzilor la creditele acordate de către sistemul bancar, crearea condiţiilor pentru sporirea creditării pe termen lung a sectorului real al economiei; (viii) atragerea capitalului străin în domeniul bancar; (ix) dezvoltarea în continuare a sistemului de împrumut prin gaj şi a activităţilor de leasing; (x) dezvoltarea infrastructurii financiare nebancare (reţelelor de microfinanţare, companiilor de asigurări, pieţei hîrtiilor de valoare, fondurilor de pensionare etc.) şi atragerea resurselor respective în procesul investiţional; (xi) atragerea veniturilor cetăţenilor, obţinute din munca peste hotare (a remitenţelor), în sectorul real al economiei; (xii) elaborarea noilor mecanisme şi perfecţionarea celor existente de finanţare parţială din bugetul de stat a unor programe investiţionale în domeniile prioritare de dezvoltare a sferei agroalimentare.
155. Promovarea unei imagini investiţionale favorabile a mediului rural va fi efectuată prin: (i) editarea literaturii promoţionale (pliante şi broşuri informaţionale, care conţin informaţie specializată pe domenii prioritare de dezvoltare economică şi socială), precum şi plasarea acestor informaţii pe INTERNET; (ii) distribuirea literaturii promoţionale prin intermediul a) ambasadelor Republicii Moldova în străinătate, a reprezentanţelor comercial-economice şi consulatelor Republicii Moldova; b) ambasadelor statelor străine acreditate în Republica Moldova, reprezentanţelor economice şi consulatelor străine; c) oficiile Camerei de Comerţ şi Industrie; d) misiunilor de serviciu ale factorilor de decizie, ale persoanelor oficiale şi ale oamenilor de afaceri din Republica Moldova în străinătate; e) misiunilor oficiale şi particulare ale persoanelor străine în Republica Moldova; f) plasarea materialului promoţional pe diferite standuri informaţionale în străinătate g) plasarea în rutele aeriene ce deservesc Republica Moldova a materialelor promoţionale, precum şi în ghiduri turistice internaţionale etc.; (iv) organizarea de misiuni ale oamenilor de afaceri din mediul rural în străinătate; (v) crearea unei baze de date informaţionale privind potenţialul agricol şi industrial atractiv pentru investitori (în aspect raional şi pe comune).
3.10. Dezvoltarea comerţului.
Cooperaţia de consum
Comerţul exterior
Analiza situaţiei
156. Structura resurselor naturale ale Moldovei condiţionează dependenţa economiei ţării de importurile de resurse energetice, de produse chimice, ale industriei metalelor feroase şi neferoase etc. Pentru a asigura o balanţă comercială pozitivă trebuie ca aceste importuri să fie acoperite prin exporturi, volumul cărora ar fi mai mare decît cel al importurilor. Produsele agroalimentare de toate categoriile formează în prezent circa două treimi din exportul ţării. În următorii ani factorul agroalimentar va continua să joace un rol covîrşitor în capacitatea de export a economiei naţionale. În afară de aceasta, trebuie să se ţină cont de faptul că piaţa internă a Moldovei este destul de restrînsă, atît datorită limitelor sale demografice cît şi datorită puterii de cumpărare scăzute. Astfel, dezvoltarea economică a ţării pe viitor depinde de refacerea poziţiilor pe pieţele tradiţionale şi penetrarea pe noi pieţe, mai sigure, dar şi mai exigente.
157. Fără conştientizarea dependenţei vitale a economiei naţionale de un export eficient, nu poate fi realizată concepţia de bunăstare socială, inclusiv cea de securitate alimentară. Extinderea exporturilor urmează să genereze principalele acumulări de capital destinate modernizării bazei tehnologice a agriculturii şi industriei prelucrătoare în vederea îmbunătăţirii considerabile a calităţii mărfurilor agroalimentare şi a reducerii costurilor de producere.
158. Din mai 2001, Republica Moldova este membru cu drepturi depline a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), ceea ce asigură ţării un acces preferenţial, bazat pe principiul naţiunii celei mai favorizate (MFN), pe pieţele ţărilor membre ale OMC. Principiile sistemului de comerţ, promovate de OMC, sînt bazate pe crearea unui sistem deschis, competitiv, fără discriminări şi benefic pentru toţi membrii lui.
159. Domeniile cele mai importante, acoperite de acordurile OMC, sînt: circulaţia mărfurilor (cu condiţia reducerii graduale a taxelor vamale de import si abţinerii de la utilizarea unor măsuri netarifare pentru protecţia industriilor naţionale); circulaţia serviciilor; ocrotirea drepturilor de proprietate intelectuală; reglementarea aspectelor comerciale legate de investiţii; protecţia mediului înconjurător; concurenţa loială; măsuri sanitare şi fitosanitare; măsuri de apărare comercială (antidumping, măsuri de retorsiune şi măsuri de salvgardare); procedurile de reglementare a diferendelor, precum şi acordurile care definesc sfera de cuprindere a reglementărilor multilaterale, angajamentele asumate şi modalităţile de contracarare a practicilor comerciale neloiale: acordurile privind agricultura; protocolul privind comerţul cu servicii financiare şi cel cu telecomunicaţii de bază.
160. Comerţul exterior al ţării în ultimii ani reprezintă un sector care se află în permanentă şi continuă ascendenţă. Pe parcursul perioadei ianuarie-octombrie 2004 volumul comerţului exterior a atins suma de 2169,4 mil.dolari SUA, înregistrînd o creştere cu 28,0% (+474,4 mil.dolari) faţă de aceeaşi perioada a anului precedent. Exportul efectuat de către agenţii economici în perioada vizată a constituit 788,5 mil.dolari, fiind în creştere cu 26,2% (+163,5 mil.dolari) în raport cu anul precedent. Concomitent, însă, pe parcursul întregii perioade de independenţă, balanţa comercială a Moldovei se caracterizează prin persistenţa unui deficit considerabil. În perioada 1995-2003, deficitul comercial a crescut de la 6,6% pînă la 31,3% în raport cu PIB. Această tendinţă negativă, impune o reformare a strategiei de promovare a intereselor comerciale ale ţării în domeniul agroalimentar prin diversificarea partenerilor comerciali şi stimularea exporturilor cu valoare adăugată înaltă.
Obiectivele prioritare de dezvoltare
161. Promovarea comerţului exterior se va efectua prin realizarea următoarelor obiective:
(i) ameliorarea cadrului legislativ şi normativ în scopul eficientizării operaţiunilor comerciale şi optimizarea procedurilor regulatorii respective;
(ii) intensificarea proceselor de penetrare pe pieţele externe a produselor agroalimentare, îndeosebi a celor cu valoare adăugată înaltă;
(iii) sporirea competitivităţii produselor agroalimentare moldoveneşti pe pieţele externe şi dezvoltarea potenţialului de export al sectorului agricol privat.
Acţiuni prioritare
162. Vor fi elaborate şi implementate măsuri stimulatorii în vederea creării cooperativelor de întreprinzători, întreprinderilor (mici şi medii) de prelucrare a producţiei agricole, centrelor de colectare, sortare, prelucrare şi ambalare a producţiei agricole cu scopul de a consolida eforturile întreprinzătorilor din zona rurală şi de a facilita accesul lor pe pieţele externe.
163. Exporturile vor fi stimulate prin: (i) formarea aptitudinilor întreprinzătorilor din zona rurală în domeniul operaţiunilor de export şi dezvoltării afacerilor; (ii) dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de consultanţă în teritoriu şi asigurarea exportatorilor cu informaţie în privinţa capacităţilor de absorbţie a pieţelor externe; (iii) monitorizarea pieţelor potenţiale; (iv) identificarea pieţelor-ţintă (prioritare) pentru produsele agricole moldoveneşti; (v) promovarea politică şi informaţională a produselor de origine autohtonă pe pieţele-ţintă; (vi) sprijinirea financiară, administrativă şi comunicativă a producătorilor autohtoni care exportă produsele proprii; (vii) organizarea meselor rotunde şi a seminarelor, pentru familiarizarea întreprinderilor din zona rurală cu oportunităţile existente pe pieţele externe, precum şi încurajarea acestora pentru formarea alianţelor de export; (viii) implementarea programelor de instruire specializate pentru întreprinzătorii din zona rurală în domeniul exportului; (ix) dezvoltarea instrumentelor moderne de acces a întreprinderilor exportatoare la informaţii privind piaţa externă.
164. În scopul dinamizării comerţului exterior vor fi valorificate oportunităţile oferite de intensificarea proceselor de integrare europeană şi cooperare economică internaţională prin: (i) eficientizarea participării Republicii Moldova la negocierile multilaterale din cadrul OMC; (ii) negocierea cu UE a unui regim comercial preferenţial în cadrul implementării Planului de Acţiuni „Republica Moldova - Uniunea Europeană”; (iii) participarea activă a ţării în zona regională de liber schimb cu ţările beneficiare ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi intensificarea relaţiilor de comerţ liber cu România şi Federaţia Rusă; (iv) obţinerea de la instituţiile financiare internaţionale a liniilor de creditare pentru finanţarea, inclusiv prin intermediul băncilor locale, a operaţiunilor de export efectuate de către întreprinzători din zona rurală.
Comerţul interior
Analiza situaţiei
165. În perioada anilor 2001-2004 la dezvoltarea comerţului cu amănuntul o influenţă considerabilă au avut un şir de factori ce au condiţionat majorarea volumului vînzărilor de mărfuri cu amănuntul prin toate căile de realizare de la 7,6 mlrd.lei în 2001 pînă la 17,4 mlrd.lei în 2004, precum şi îmbunătăţirea calitativă a structurii acestuia, inclusiv prin: (i) creşterea ponderii veniturilor băneşti în formarea veniturilor totale ale populaţiei, care a contribuit la sporirea capacităţii de cumpărare a populaţiei; (ii) creşterea vînzărilor de mărfuri nealimentare în structura volumului de mărfuri în comerţul cu amănuntul, ceea ce confirmă mărirea ponderii mărfurilor nealimenare în volumul total în circuitul mărfurilor cu amănuntul de la 55,1% în 2001 pînă la 60% în 2004 (estimativ); (iii) creşterea ratei vînzărilor mărfurilor cu amănuntul a întreprinderilor private de comerţ, precum şi a celor mixte (cu participarea capitalului străin) de la 82% pînă la 92% în 2004 (estimativ).
166. În urma acţiunilor întreprinse în scopul soluţionării problemei aprovizionării stabile a populaţiei cu produse de panificaţie, preţurile de comercializare a pîinii au fost reduse, pe parcursul anului 2004, practic cu 10-25% în toate raioanele ţării. Astfel, datorită reducerii preţurilor de comercializare a produselor de panificaţie, economia fondului de consum al populaţiei constituie circa 6 mil. lei lunar, fapt ce a permis sporirea cheltuielilor pentru cumpărarea altor mărfuri de primă necesitate.
Obiective prioritare de dezvoltare
167. Dezvoltarea comerţului interior va fi axată pe următoarele obiective:
(i) modernizarea designului unităţilor de comerţ potrivit criteriilor de performanţă;
(ii) extinderea spectrului sortimentului şi serviciilor oferite prin reţeaua comercială, aplicarea formelor şi metodelor moderne de vînzări şi de deservire a clientelei comerciale;
(iii) extinderea ariei de acoperire cu activităţi comerciale a localităţilor din ţară;
(iv) elaborarea şi implementarea mecanismelor de stimulare a vînzărilor;
(v) promovarea cercetărilor de marketing, studierea permanentă a pieţei de consum pentru a răspunde oportun la schimbările ei;
(vi) crearea sistemului informaţional distributiv şi lansarea comerţului electronic.
Acţiuni prioritare de dezvoltare
168. Va fi elaborată şi implementată Schema generală de amplasare (pînă în anul 2015) a întreprinderilor de comerţ cu ridicata şi a pieţelor alimentare angro pe teritoriul Republicii Moldova, creîndu-se condiţii favorabile pentru atragerea investiţiilor pentru construcţia, reconstrucţia şi dotarea cu utilaj tehnic a întreprinderilor de comerţ cu ridicata.
169. În scopul eficientizării activităţilor comerciale va fi elaborat şi implementat Regulamentul privind statutul distribuitor al mărfurilor autohtone, întru raţionalizarea procesului circulaţiei mărfurilor pe teritoriul ţării, diminuarea numărului excesiv de intermediari, în deosebi în mediul rural. Activităţile bazelor angro ale Uniunii Centrale ale Cooperaţiei de Consum “Moldcoop” vor fi revigorate, inclusiv prin acordarea “Moldcoop” a statutului de reprezentant sau distribuitor oficial al producătorilor autohtoni.
Cooperaţia de consum
Analiza situaţiei
170. Cooperaţia de consum din Republica Moldova, înscriind o istorie de peste 135 ani, este autonomă în activităţile sale, cu o structură managerială diversificată şi cu un profund caracter social, constituind un important element în sistemul economic al ţării, avînd drept scop acoperirea necesarului şi aspiraţiilor economice şi sociale ale comunităţii prin intermediul proprietăţii din posesie, administrate în mod democratic. Membrii cooperatori constituie axa de reper a sistemului cooperaţiei de consum, care actualmente înregistrează circa 400 mii persoane, reprezentînd preponderent populaţia rurală.
171. Cooperaţia de consum, potrivit concepţiei şi motivaţiei social-economice, este implicată în problematica localităţilor şi populaţiei. Ca subsistem social-economic cu anumite repere în evoluţie şi adresabilitate, în special mediului rural, acest sector nu poate să lipsească din dezvoltarea social-economică a localităţilor. Dispunînd de structuri organizatorice penetrate în profil teritorial sistemul cooperatist poate produce mutaţii favorabile, atît în sens evolutiv cît şi structural, asupra localităţilor rurale. Accelerarea dezvoltării social-economice în mediul rural necesită susţinerea bazei tehnico-materiale a cooperaţiei de consum pentru activităţi de comerţ, achiziţionare - procesare, prestări servicii etc.
172. Acţiunile derivate din punerea în aplicare a Programului Naţional de revigorare a cooperaţiei de consum au contribuit la stoparea declinului în care s-a situat cooperaţia de consum în anii "90 ai secolului trecut, iar drept urmare s-au conturat tendinţe de creştere economică în toate sferele de activitate cooperatistă. Activitatea cooperaţiei de consum în ultimii ani se caracterizează prin creşterea indicatorilor economici (tabelul 2).
| Tabelul 2. Dinamica indicilor economici de dezvoltare a cooperaţiei de consum
în Republica Moldova în perioada 2001-2004 |
|||||||
| Nr.
d/o |
Indici | Unităţi de măsură | 2001 | 2002 | 2003 | 2004 | 2004/2002
% |
| 1. | Vînzări cu amănuntul | mil.lei | 222,2 | 270,6 | 355,5 | 458,0 | 169,3 |
| 2. | Vînzări în alimentaţia publică | mil.lei | 23,9 | 26,3 | 31,0 | 32,8 | 124,7 |
| 3. | Producţia industrială | mil.lei | 28,7 | 30,4 | 51,0 | 57,3 | 188,5 |
| 4. | Achiziţii ale producţiei agricole | mil.lei | 8,7 | 7,7 | 31,9 | 61,7 | de 8,0 ori |
173. Graţie susţinerii cooperaţiei de consum de către conducerea ţării şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, pe parcursul ultimilor doi ani au crescut vînzările cu 69,3%, producţia industrială cu 88,5%, iar achiziţionarea produselor agricole de 8,0 ori. Reanimarea şi dezvoltarea activităţilor cooperatiste contribuie la ocuparea forţei de muncă în acest sector economic. Numărul angajaţilor actualmente depăşeşte 9300 persoane.
Obiective prioritare de dezvoltare
174. Principalele obiective în domeniu sînt următoarele:
(i) sporirea rolului cooperaţiei de consum în societate şi consolidarea relaţiilor cu membrii cooperatori, atragerea de noi membri;
(ii) remedierea activităţii de achiziţionare, procesare şi comercializare a produselor agricole, materiei prime zootehnice şi de altă natură;
(iii) dezvoltarea infrastructurii comerciale, sporirea calităţii deservirii consumatorilor şi orientarea spre satisfacerea amplă a necesităţilor de consum;
(iv) extinderea ariei de activitate în aspect geografic şi în spectrul activităţilor şi serviciilor oferite;
(v) formarea şi dezvoltarea profesională continuă a cadrelor antrenate în activitatea cooperatistă şi alte domenii economice.
Acţiuni prioritare
175. Întru realizarea obiectivelor enumerate vor fi întreprinse următoarele acţiuni: (i) promovarea principiilor şi valorilor internaţionale cooperatiste, orientarea spre acţiuni de cooperare, ajutorare reciprocă în scopul realizării obiectivelor comunitare; (ii) extinderea activităţilor de achiziţionare a produselor agricole, materiilor prime zootehnice şi de altă natură, cuprinderea maximală cu aceste activităţi a localităţilor rurale; (iii) orientarea spre crearea conturului închis în producerea pîinii şi produselor de panificaţie, care va include achiziţionarea şi prelucrarea cerealelor, fabricarea şi comercializarea acestor produse prin reţeaua de comerţ cooperatistă.
176. Va fi încurajată interconexiunea dintre sistemul cooperatist şi sectorul agroalimentar, dar şi alte activităţi nonagricole de la sat. În orizontul de timp preconizat prezentul Program va avea loc: (i) diversificarea serviciilor oferite antreprenorilor agricoli; (ii) extinderea reţelei comerciale, a ofertei de mărfuri şi servicii, modernizarea designului unităţilor de comerţ şi a tehnologiei comerciale, diversificarea formelor şi metodelor de vînzare a mărfurilor; (iii) promovarea inovaţiilor, orientarea spre priorităţile de dezvoltare, pregătirea şi perfecţionarea profesională a angajaţilor, dezvoltarea abilităţilor profesionale.
3.11. Aprovizionarea cu apă potabilă şi canalizarea
Analiza situaţiei
177. În Republica Moldova de serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare centralizate beneficiază 81% din populaţia urbană şi doar 17% din locuitorii mediului rural. Sistemele comunale de alimentare cu apă funcţionează în 57 localităţi urbane şi 77 localităţi rurale. Ceilalţi consumatori utilizează apa în scopuri potabile şi menajere din fîntîni de mină în număr de circa 150 mii. În majoritatea cazurilor calitatea apei din aceste surse nu corespunde cerinţelor Standardului de Stat 2874-82 „Apă potabilă” în privinţa durităţii, conţinutului de fluor, a reziduului fix etc. Analizele efectuate de către organele sanitare indică numeroase depăşiri ale limitelor compuşilor apei, stabilite de standardul de calitate a apei, fapt care a contribuit la apariţia unor boli hidrice.
178. Lungimea totală a aducţiunilor şi reţelelor de distribuţie a apei constituie 6,7 mii km cu capacitatea de proiect de 792,2 m3/zi. Apeductele magistrale (circa 350 km) şi reţelele de distribuţie au un nivel de uzură mai mare de 50%. În prezent 250 km de reţele se află în stare avariată şi necesită o înlocuire urgentă, în primul rînd a celor sub presiune, din oţel. Sînt depăşite şi necesită o reconstrucţie completă staţiile de tratare a apei.
179. Într-o situaţie şi mai deplorabilă se află gospodăria de canalizare. De sisteme de canalizare dispun 55 localităţi. Lungimea totală a colectoarelor de evacuare şi reţelelor de canalizare constituie 2,6 mii km. În anii ”90 gospodăria de canalizare dispunea de 580 staţii de epurare a apelor uzate. La data 1 ianuarie 2005 funcţionau doar 103 din acestea, eficienţa lor fiind de circa 40%. În multe localităţi staţiile de epurare sînt avariate şi asigură epurarea apelor uzate conform normativelor stabilite.
Obiectivele prioritare de dezvoltare
180. Pentru a asigura securitatea sănătăţii populaţiei şi viabilitatea economică a sistemelor de aprovizionare cu apă se impun următoarele obiective:
(i) sporirea accesului populaţiei la sursele de apă potabilă calitativă şi la canalizare şi ameliorarea calităţii serviciilor aferente;
(ii) asigurarea protecţiei de poluare şi secătuire a surselor de alimentare cu apă;
(iii) conservarea resurselor acvatice şi energetice;
(iv) optimizarea tarifelor la serviciile de alimentare cu apă şi canalizare.
Acţiuni prioritare
181. Sporirea accesului populaţiei la resursele de apă potabilă calitativă va fi asigurată prin: (i) dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în 156 localităţi; (ii) amenajarea şi restabilirea a 93300 de fîntîni în mediul rural; (iii) implementarea metodelor biologice de tratare a surselor de ape freatice cu eliminarea hidrogenului sulfurat şi a azotului amoniacal; (iv) implementarea metodelor mecanice şi biologice de epurare a apelor reziduale.
182. În scopul economisirii resurselor de apă, precum şi reducerii costurilor de aprovizionare cu apă vor fi întreprinse următoarele măsuri: (i) asigurarea consumatorilor cu aparate de contorizare a apei; (ii) asigurarea transparenţei la formarea tarifelor prin intermediul campaniilor informaţionale; (iii) perfecţionarea cadrului legal şi normativ în domeniul relaţiilor consumatorilor şi furnizorilor privind aprovizionarea cu apă şi înăsprirea cerinţelor faţă de debitori, creşterea nivelului de achitare pentru apa consumată.
183. Modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apă va avea loc prin: (i) implementarea serviciilor de audit tehnologic al sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare; (ii) ajustarea legislaţiei, normelor şi regulamentelor privind aprovizionarea cu apă şi canalizare la standardele europene şi internaţionale; (iii) perfecţionarea bazei legislative pentru atragerea capitalului privat în sector sub formă de concesii, arendă, administrare fiduciară, întreprinderi mixte, inclusiv privatizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare.
3.12. Construcţia locuinţelor
Analiza situaţiei
184. Conform datelor statistice, la 1 ianuarie 2004 fondul locativ rural constituia 48,3 mil. metri pătraţi sau 62,9% din volumul total al fondului locativ din ţară. În localităţile rurale unei persoane îi revine în mediu 22,9 m2 de suprafaţă totală, ceea ce este cu 3,8 m2 mai mult decît în localităţile urbane. Însă, în localităţile rurale, o problemă serioasă constituie dotarea la un nivel foarte jos a locuinţelor cu apeduct (10,4%), canalizare (5,5%), încălzire centrală (1,9%), baie (3,9%), sisteme de alimentare cu apă caldă (0,4%). În anul 2003 au fost date în exploatare 76 mii m2 de locuinţe aflate în proprietate privată, ceea ce constituie numai 52% din volumul dat în exploatare în 1997, cu toate că faţă de anul 2002 creşterea suprafeţelor a constituit 110%.
185. Luînd în considerare importanţa soluţionării problemelor locative Guvernul a aprobat în ultimii ani un şir de documente, cum ar fi: Concepţia Naţională Locativă, Strategia pieţei spaţiului locativ şi a altor bunuri imobiliare, hotărîri cu privire la protecţia localităţilor din Republica Moldova împotriva proceselor geologice periculoase, cu privire la renovarea şi reabilitarea termică a blocurilor de locuit construite etc. A fost creată Agenţia Naţională Locuinţă, care are drept obiective principale dezvoltarea pieţei construcţiei de locuinţe şi perfecţionarea relaţiilor financiare în acest domeniu.
186. La etapa actuală problemele principale ale dezvoltării sectorului locativ sînt următoarele: (i) creşterea bruscă a costului lucrărilor de construcţii şi reparaţii şi a materialelor utilizate; (ii) insuficienţa resurselor financiare ale populaţiei, inclusiv ale celei rurale; (iii) lipsa cadrului legal în sfera creditării ipotecare în domeniul locuinţelor; (iv) lipsa cadrului legal în domeniul locuinţelor sociale; (v) necesitatea cheltuielilor suplimentare pentru sporirea gradului de siguranţă a edificiilor şi asigurarea măsurilor de securitate contra impactului proceselor geologice periculoase, ceea ce complică situaţia din sectorul locuinţelor, în special cel de la sate. În prezent numărul construcţiilor, în special al celor locative, ameninţate de revărsări şi inundaţii constituie mai mult de 130 mii unităţi, de alunecări de teren - mai mult de 150 mii unităţi. În urma activităţii seismice din anii 1976-1992 a scăzut considerabil rezistenţa construcţiilor.
Obiectivele prioritare de dezvoltare
187. Soluţionarea problemelor locative în mediul rural va avea loc prin realizarea următoarelor obiective:
(i) sporirea accesibilităţii populaţiei, în special a grupurilor social vulnerabile, la locuinţe;
(ii) creşterea gradului de siguranţă şi confort ale construcţiilor existente.
Acţiuni prioritare
188. Realizarea acestor obiective se va produce prin: (i) elaborarea şi implementarea unei politici de stat în domeniul locuinţelor sociale, care să nu distorsioneze funcţionarea eficientă a pieţei imobiliare; (ii) perfecţionarea cadrului legal şi normativ şi formarea infrastructurii pentru atragerea mijloacelor în sfera creditării ipotecare pentru construcţia, reconstrucţia şi procurarea locuinţelor; (iii) perfecţionarea cadrului regulatoriu, a mecanismelor şi practicii aplicării lui în domeniul condominiului şi al formării asociaţiilor de proprietari; (iv) aprobarea şi realizarea Programului de stat „Încheierea lucrărilor de construcţie la blocurile de locuit nefinalizate”; (v) modernizarea şi reabilitarea locuinţelor existente.
3.13. Dezvoltarea cercetărilor statistice în agricultură şi mediul rural
Analiza situaţiei
189. Informaţia statistică constituie baza monitorizării şi evaluării proceselor de implementare a prezentului Program. Acest fapt impune necesitatea perfecţionării continue a statisticii naţionale, implementării noilor tehnologii informaţionale, sporirii credibilităţii societăţii în informaţia statistică.
190. Actualmente funcţionează un sistem integru de cercetări statistice asupra activităţii agricole în sectorul individual (gospodăriile populaţiei şi cele ţărăneşti de fermier). Cercetările în cauză permit obţinerea informaţiei vizînd suprafeţele însămînţate, recolta medie şi globală, productivitatea animalelor, date necesare pentru calcularea volumului şi dinamicii producţiei agricole obţinute, atît de producătorii mici nominalizaţi cît şi în ansamblu pe ţară.
191. Un rol deosebit aparţine statisticii nivelului de trai al populaţiei care include şi sectorul rural, în baza anchetelor bugetelor gospodăriilor casnice, care se efectuează conform metodologiei Băncii Mondiale. Principalele rezultate ale cercetării în cauză sînt prezentate trimestrial şi anual în buletinul statistic „Veniturile, cheltuielile şi diferenţierea social - economică a populaţiei”, inclusiv sectorul rural.
192. Ancheta Forţei de muncă (AFM) din cadrul actualului sistem statistic reprezintă o sursă de informaţii privind evoluţia numărului şi structurii populaţiei active şi inactive, a populaţiei ocupate şi a şomajului, inclusiv în mediul rural.
193. În octombrie 2004 a fost efectuat recensămîntul populaţiei, rezultatele căruia, fiind actualmente în curs de prelucrare, vor ilustra situaţia demografică atît în întregime pe ţară, cît şi în mediul rural.
194. Pentru monitorizarea dezvoltării sectorului rural se efectuează 116 cercetări statistice cu periodicitate lunară, trimestrială şi anuală, inclusiv în agricultură şi mediul înconjurător - 28, transport şi comunicaţii - 11, industrie şi energetică - 17, comerţ şi servicii - 9, investiţii şi construcţii -12, sfera socială şi demografie - 22.
Obiectivele prioritare de dezvoltare
195. Obiectivul major de perfecţionare a statisticii, inclusiv a celei ce ţine de spaţiul rural, în anii 2005-2015 îl constituie reformarea complexă a statisticii oficiale în conformitate cu standardele europene.
Acţiuni prioritare
196. Necesităţile managementului implementării prezentului Program, care va fi bazat pe monitorizarea şi evaluarea realizării lui, impun efectuarea următoarelor acţiuni: (i) perfecţionarea sistemului de indicatori statistici privind dezvoltarea rurală în conformitate cu standardele Uniunii Europene; (ii) perfecţionarea metodelor de colectare a datelor în baza perfecţionării sistemului de cercetări statistice şi de sondaj, utilizării pe scară largă a surselor administrative de informaţie, colectării informaţiei prin Internet, perfecţionării registrului naţional al unităţilor statistice (RENUS), perfecţionării instrumentarului statistic (anchetelor, chestionarelor) în corespundere cu Sistemul Conturilor Naţionale; (iii) elaborarea şi lansarea noilor cercetări statistice în legătură cu schimbările şi fenomenele din mediul rural (crearea staţiunilor de maşini tehnologice, crearea centrelor de consultanţă, agromagazinelor etc.); (iv) dezvoltarea colaborării internaţionale în domeniul statisticii privind dezvoltarea sectorului rural; (v) perfecţionarea statisticii migrării populaţiei rurale.
197. În scopul asigurării transparenţei proceselor de implementare a Programului Naţional „Satul Moldovenesc”: (i) va fi perfecţionat sistemul de diseminare a informaţiei statistice; (ii) va fi dezvoltată infrastructura statistică în baza utilizării tehnologiilor informaţionale, perfecţionării sistemului clasificărilor statistice şi implementării lor în sistemul informaţional statistic.
3.14. Suportul ştiinţific şi inovaţional al implementării
Programului Naţional „Satul Moldovenesc” (2005-2015)
Analiza situaţiei
198. Transformările social-economice, care au demarat la începutul anilor ”90, au afectat substanţial sistemul de cercetare şi inovare atît din punct de vedere cantitativ, cît şi calitativ. Cota parte a cheltuielilor din buget pentru ştiinţă raportată la PIB s-a redus de la 0,76% în 1991 pînă la 0,2% în 2002. Acest nivel este cu mult mai jos nu numai faţă de nivelul de finanţare în ţările dezvoltate (Japonia - 3,6%; SUA - 2,8%; Germania - 2,3%), dar şi faţă de ţările postsocialiste (Cehia - 1,3%; Ungaria - 1,1%; Ucraina - 1,1%; Rusia - 0,85%).
199. Degradarea bazei tehnico-materiale, precum şi reducerea numărului de cercetători ştiinţifici au avut drept efect diminuarea numărului de elaborări tehnico-ştiinţifice. Numai în perioada 2000-2001 ponderea lucrărilor de proiectare, construcţie, de producere a mostrelor a scăzut de la 36,6% pînă la 20,1% din volumul total al lucrărilor de cercetare şi inovare. Totuşi, ştiinţa, în special cea agroalimentară, continuă să creeze noi soiuri şi hibrizi de plante, să adapteze tehnologiile agricole existente la noile condiţii de gospodărire etc.
200. Dată fiind importanţa sferei de cercetare şi inovare în dezvoltarea economiei, inclusiv a agriculturii, a fost adoptat „Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova”, care determină politica de stat în sfera de cercetare şi inovare şi care prevede sporirea rolului ştiinţei, inclusiv în soluţionarea problemelor spaţiului rural.
Obiectivele prioritare de dezvoltare
201. Scientizarea dezvoltării mediului rural, modernizarea economică şi socială a satului vor avea loc prin realizarea următoarelor obiective:
(i) dezvoltarea ştiinţei agricole ca sursă de creare şi implementare a noilor soiuri, hibrizi de plante, rase şi crosuri de animale, tehnologii avansate nonpoluante;
(ii) elaborarea şi perfecţionarea tehnologiilor de prelucrare a materiei prime, ceea ce ar spori satisfacerea preferinţelor alimentare ale consumatorilor şi ar reduce preţurile de cost ale produselor finite;
(iii) modernizarea utilajului întreprinderilor de prelucrare a materiei prime agricole, ceea ce ar permite ridicarea producerii la nivelul standardelor şi cerinţelor internaţionale;
(iv) argumentarea, din punct de vedere organizaţional, managerial, financiar şi de marketing, a restructurării postprivaţionale a întreprinderilor agroalimentare, specializării şi integrării lor pe verticală (a producătorilor cu întreprinderi de prelucrare şi comercializare) şi pe orizontală (între producători-proprietari de pămînt), în scopul stabilirii mărimii optime a suprafeţelor de terenuri agricole diferenţiat folosite şi suficiente pentru implementarea tehnologiilor moderne de cultivare a plantelor, utilizării suficiente a tehnicii agricole şi obţinerii produselor competitive pe piaţa internă şi externă;
(v) elaborarea măsurilor de diminuare a consecinţelor negative ale calamităţilor naturale asupra agriculturii;
(vi) elaborarea bazelor ştiinţifice ale agrosistemelor ce ar asigura utilizarea raţională a resurselor naturale, o productivitate înaltă şi stabilă a agrocenozelor, menţinerea fertilităţii solului şi echilibrului ecologic;
(vii) crearea mecanismelor de intensificare a transferului tehnologic, a serviciilor de extensiune a cunoştinţelor şi de comercializare a rezultatelor activităţii de cercetare şi inovare.
Acţiuni prioritare
202. Necesitatea asigurării unei dezvoltări durabile a spaţiului rural şi sporirii competitivităţii produselor şi serviciilor agroalimentare impune îndeplinirea următoarelor acţiuni: (i) crearea şi implementarea noilor soiuri şi hibrizi de plante, precum şi rase de animale agricole, cu o productivitate şi rezistenţă mai înaltă decît cele existente; (ii) elaborarea metodelor de sporire a productivităţii plantelor şi animalelor, de economisire a energiei şi protejare a mediului; perfecţionarea tehnologiilor de producere a materialului seminal, semincer şi săditor, a soiurilor şi hibrizilor valoroşi ai principalelor culturi.
203. Vor fi perfecţionate tehnologiile de producere, păstrare şi prelucrare industrială a producţiei agricole, ceea ce ar asigura reducerea consumului de energie, sporirea eficienţei economice şi reducerea deşeurilor. Sistemul de asigurare a calităţii şi inofensivităţii produselor alimentare va fi modernizat pe baze ştiinţifice şi în conformitate cu standardele europene. Va fi elaborat un sistem ştiinţific argumentat optimal al circuitului alimentar „Producere-prelucrare-comercializare”, bazat pe principii de parteneriat reciproc avantajos, ajustat la condiţiile pedoclimatice şi social-economice ale ţării.
204. În cadrul activităţilor de protecţie şi ameliorare a mediului ambiant şi de creare a condiţiilor de fabricare a produselor agroalimentare ecologic pure: (i) va fi elaborat conceptul creării carcasei forestiere unice pe teritoriul ţării, în scopul stopării deşertificării şi protejării terenurilor agricole de acţiunea factorilor naturali nefavorabili; (ii) va fi perfecţionat sistemul de protecţie a plantelor şi animalelor, în special prin elaborarea şi implementarea metodelor de protecţie biologică; (iii) vor fi elaborate recomandări ştiinţifice şi perfecţionate actele normative şi legislative în vederea cointeresării populaţiei rurale în renaşterea satului; (iv) va fi elaborat un regim special de impozitare a întreprinderilor mici nonagricole rurale, inclusiv a celora în care vor fi investite mijloacele băneşti ale remitenţilor (persoanelor care se află la muncă peste hotare).
IV. DEZVOLTAREA SOCIALĂ
4.1. Piaţa muncii şi migraţiunea forţei de muncă
Analiza situaţiei
205. Declinul economic din sectorul agroalimentar a provocat reducerea considerabilă a locurilor de muncă, şomajul în masă şi migraţiunea forţei de muncă din spaţiul rural peste hotare. Reducerea locurilor de muncă a condus la creşterea poverii din partea persoanelor întreţinute asupra părţii active a populaţiei şi diminuarea rolului veniturilor din muncă în formarea veniturilor populaţiei rurale.
206. Actualmente, promovarea şi realizarea politicii de stat în domeniul ocupării forţei de muncă se efectuează în baza Strategiei ocupării forţei de muncă în Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.611 din 15 mai 2002, Legii nr.102-XV din 13 martie 2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi Programului naţional de ocupare a forţei de muncă pentru anii 2003-2005, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.224 din 1 martie 2003. Realizarea în practică a prevederilor actelor legislative şi normative menţionate contribuie la prevenirea şomajului, ameliorarea situaţiei pe piaţa muncii şi sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă, inclusiv la sate.
207. Rata şomajului, conform Biroului Internaţional al Muncii (BIM), în trimestrul III 2004, la nivel de ţară, a constituit 6,3%, iar a celui înregistrat oficial - 2%. Persistă disparităţi semnificative între rata şomajului la bărbaţi - 8,5% şi la femei - 4,8%. Pe parcursul a 9 luni ale anului 2004, la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă s-au adresat cu solicitarea de a fi susţinuţi la angajarea în cîmpul muncii 48,6 mii şomeri, inclusiv 21,6 mii locuitori rurali.
208. În baza programelor locale de dezvoltare a lucrărilor publice remunerate, pentru persoanele aflate în şomaj, care nu deţin o profesie, au fost organizate lucrări publice remunerate, fiind ocupaţi la astfel de lucrări 2,1 mii persoane, inclusiv 1,6 mii locuitori rurali. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, precum şi agenţiile teritoriale ale acesteia acordă un şir de servicii ce ţin de ocuparea forţei de muncă, cum ar fi: (i) medierea muncii; (ii) informarea şi consilierea profesională; (iii) consultanţa şi asistenţa pentru iniţierea unei activităţi de întreprinzător; (iv) subvenţionarea costurilor forţei de muncă; (v) stimularea mobilităţii forţei de muncă; (vi) orientarea şi formarea profesională.
209. O măsură importantă pe piaţa forţei de muncă o constituie crearea locurilor noi de muncă, care prevede concomitent şi subvenţionarea de către stat a creării locurilor noi de muncă în ramurile economiei naţionale, şi, anume, în sectorul real, în domeniul turismului, meşteşugăritului, sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, la lucrările publice remunerate, în activităţi în baza patentei de întreprinzător.
[Pct.209 modificat prin Hot.Guv. nr.56 din 22.01.2007, în vigoare 02.02.2007]
210. Totodată, nivelul înalt al şomajului şi nivelul scăzut al salariilor au condus la o emigrare masivă a populaţiei economic active, îndeosebi a celei tinere, peste hotare. Actualmente, Republica Moldova, deopotrivă cu alte ţări, se confruntă cu diminuarea potenţialului economic (de muncă şi de cercetare ştiinţifică şi inovare), ceea ce înseamnă, totodată, cheltuieli bugetare considerabile legate de instruirea forţei de muncă şi formarea potenţialului uman de înaltă calificare fără ca aceasta să aibă eficienţă şi finalitate pe plan naţional.
Obiectivele principale de dezvoltare
211. Necesitatea combaterii şomajului şi reducerii fluxurilor migraţionale ale forţei de muncă impun următoarele obiective:
(i) facilitarea formării noilor locuri de muncă şi sporirea accesului la acestea;
(ii) majorarea cererii de forţă de muncă calificată ca premisă necesară pentru sporirea eficienţei muncii, ridicarea calităţii produselor şi a serviciilor;
(iii) modernizarea programelor de învăţămînt şi adaptarea continuă a acestora la cerinţele pieţei muncii;
(iv) dezvoltarea spiritului antreprenorial al populaţiei, inclusiv drept condiţie de creare a posibilităţilor de autoangajare în cîmpul muncii;
(v) asigurarea protecţiei intereselor cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi la muncă peste hotare;
(vi) facilitarea revenirii în patrie a emigranţilor de muncă şi crearea posibilităţilor de utilizare eficientă a veniturilor acestora, obţinute peste hotare, în interesele dezvoltării economice a ţării.
Acţiuni prioritare
212. Ameliorarea situaţiei pe piaţa muncii din spaţiul rural se va efectua prin: (i) promovarea reformelor structurale în domeniul muncii, producerii şi capitalului; (ii) susţinerea creării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, intensificarea proceselor investiţionale; (iii) susţinerea ocupării şi pregătirii profesionale a tineretului, şomerilor şi categoriilor defavorizate de cetăţeni (persoanelor cu disabilităţi); (iv) reformarea sistemului de alocări sociale în vederea stimulării ocupării şi creării noilor locuri de muncă; (v) organizarea pregătirii profesionale neîntrerupte; (vi) punerea în aplicare a unor instrumente de stimulare a ocupării şomerilor în locurile vacante sau care devin vacante, inclusiv de încurajare şi pregătire a şomerilor, pentru a se lansa în activităţi pe cont propriu.
213. Schimbările structurale din economia rurală vor avea loc cu utilizarea instrumentelor de monitorizare, previziune şi planificare a dezvoltării pieţei muncii prin: (i) calcularea şi supravegherea sistematică a ratei şomajului, efectiv şi potenţial, indemnizat şi neindemnizat, la nivel local şi statal; (ii) anticiparea efectelor restructurării şi retehnologizării asupra ocupării forţei de muncă şi organizarea din timp a procesului de recalificare şi redistribuire a forţei de muncă disponibilizate.
214. În perspectiva pe termen lung (anii 2005-2015) politicile de ocupare a forţei de muncă vor fi orientate spre: (i) reînnoirea potenţialului de cadre din contul angajării în cîmpul muncii a tineretului pregătit corespunzător din punct de vedere profesional; (ii) modificarea radicală a motivaţiei muncii; (iii) optimizarea sistemului de orientare profesională şi recalificare a cetăţenilor economic activi, în primul rînd a celor ce formează rezerva mobilă a forţei de muncă, luîndu-se în considerare cererea adecvată a economiei naţionale în ceea ce priveşte forţa de muncă, pentru a asigura interesele ei de competitivitate.
215. În perioada vizată de prezentul Program vor fi întreprinse următoarele măsuri primordiale: (i) modernizarea şi îmbunătăţirea serviciilor de mediere a muncii pentru persoanele din domeniul rural aflate în căutarea unui loc de muncă; (ii) diversificarea şi eficientizarea serviciilor de informare şi consilierea profesională; (iii) stimularea antrenării la lucrări de interes public a şomerilor; (iv) încurajarea mobilităţii teritoriale a forţei de muncă prin acordarea unor stimulente materiale; (v) organizarea pregătirii profesionale a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, conform cerinţelor pe piaţa muncii; (vi) stimularea angajatorilor la încadrarea în muncă a absolvenţilor; (vii) creditarea agenţilor economici în condiţii avantajoase pentru crearea locurilor de muncă; (viii) efectuarea cercetărilor de marketing şi de prognoză pe piaţa muncii; (ix) crearea unui centru de marketing al pieţei muncii; (x) crearea a 3 centre-pilot de integrare pe piaţa muncii a persoanelor cu handicap; (xi) elaborarea şi implementarea mecanismului de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea persoanelor defavorizate pe piaţa muncii; (xii) crearea centrelor de informare şi integrare profesională a tineretului, inclusiv în cadrul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă; (xiii) prestarea serviciilor de consulting şi asistenţă financiară tinerilor privind oportunităţile în domeniul antreprenoriatului.
216. În perspectiva pe termen scurt (anii 2005-2006) direcţiile de evoluţie a pieţei muncii în spaţiul rural vor fi axate pe: (i) crearea, întreţinerea şi dezvoltarea sistemelor informaţionale locale ale pieţei muncii şi diversificarea căilor de acces la locurile de muncă libere al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; (ii) crearea în cadrul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă a posturilor automatizate de informare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi a „liniilor fierbinţi” respective; (iii) elaborarea, editarea şi difuzarea buletinului informativ „Piaţa muncii”, a pliantelor destinate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; (iv) dezvoltarea unui sistem de standarde profesionale şi de calificare potrivit cerinţelor europene; (v) perfecţionarea condiţiilor de pregătire profesională a studenţilor, eficientizarea însuşirii profesiilor în instituţiile de învăţămînt special şi superior; (vi) includerea în programele de învăţămînt a bazelor antreprenoriatului, inclusiv a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, dezvoltarea spiritului antreprenorial la elevii din şcolile medii, instituţiile polivalente speciale şi tehnico-profesionale; (vii) implementarea sistemului modern şi flexibil de asigurări contra şomajului; (viii) intensificarea activităţilor privind dezvoltarea regională a pieţei forţei de muncă şi a măsurilor active de combatere a şomajului la nivel local.
[Pct.216 modificat prin Hot.Guv. nr.56 din 22.01.2007, în vigoare 02.02.2007]
217. Baza politicii migraţionale pe viitor o va constitui reglementarea celor trei faze ale ciclului de migrare: plecarea lucrătorilor din ţară, aflarea acestora peste hotare şi revenirea lor în patrie. În acest context, va fi elaborat şi implementat un program de atragere a remitenţelor în soluţionarea problemelor de dezvoltare a satului. Conform acestui program, în sarcina fiecărei primării se va pune identificarea domeniilor de activitate în care pot fi atrase mijloacele cîştigate de către locuitorii satului peste hotare, inclusiv prin crearea întreprinderilor mici şi mijlocii care, sub controlul şi garanţiile autorităţilor administraţiei publice locale şi cu coparticiparea acestora, vor profita de facilităţi la procedura de înregistrare a întreprinderii, de un regim preferenţial faţă de cel general de scutire de controale şi impozite pentru o perioadă bine definită. Acţiunile enumerate vor fi menite să sporească credibilitatea agenţilor economici faţă de intenţiile statului şi să creeze un aflux de remitenţe în sectorul real al economiei din localităţile rurale şi în obiectele de menire socială, ceea ce va permite crearea noilor locuri de muncă, creşterea veniturilor, reintegrarea cetăţenilor care se întorc de peste hotare, crearea unui climat investiţional favorabil pentru dezvoltarea economică a satului.
218. Programul de atragere a remitenţelor în localităţile rurale va prevedea: (i) dreptul primăriei de a decide asupra fondării, cu acordarea facilităţilor expuse în paragraful precedent, a întreprinderilor de menire social-culturală, agricolă, industrială, sau din alt domeniu, din mijloacele cîştigate de către locuitorii satului peste hotare; (ii) elaborarea unui mecanism de simplificare a înregistrării întreprinderilor mici şi mijlocii fondate din remitenţe; (iii) elaborarea şi implementarea unui mecanism de acordare a scutirilor de impozit pentru o perioadă de 3-5 ani pentru întreprinderile mici şi mijlocii fondate cu remitenţe; (iv) elaborarea şi implementarea, cu monitorizarea de către Departamentul Migraţiune şi Ministerul Economiei, a unui proiect-pilot de fondare a unei întreprinderi mici sau mijlocii din mijloacele cîştigate de către persoanele aflate în migraţiune de muncă peste hotare.
219. În scopul protejării eficiente a intereselor cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare, facilitării întoarcerii acestora în patrie, utilizării optime a veniturilor obţinute de către ei de la munca din străinătate, precum şi diminuării efectelor negative ale aflării lor în alte ţări, vor fi întreprinse următoarele măsuri: (i) semnarea acordurilor bilaterale privind protecţia socială a persoanelor aflate în migraţie de muncă cu toate ţările în care se află cetăţeni ai Republicii Moldova; (ii) efectuarea unui studiu de evaluare a numărului de copii ai căror părinţi se află peste hotare şi a necesităţilor acestora, precum şi elaborarea programelor de suport pentru copii aflaţi în situaţii dificile în legătură cu lipsa în ţară a părinţilor; (iii) efectuarea unui studiu de evaluare a numărului persoanelor aflate în migraţie de muncă, la nivelul primăriilor, raioanelor şi la nivel naţional; (iv) identificarea localităţilor care au condiţii favorabile pentru integrarea celor întorşi în patrie, precum şi a refugiaţilor din localităţile din stînga Nistrului, care să fie compatibile cu şansele de angajare, chiria spaţiului locativ şi altele; (v) stabilirea relaţiilor cu originarii din diferite localităţi ale ţării ce se află peste hotare, în scopul fondării unor comunităţi moldoveneşti în străinătate, care ar acorda sprijin în protecţia drepturilor acestora şi i-ar informa despre evenimentele importante ce au loc în Moldova.
4.2. Politica salarială
Analiza situaţiei
220. Republica Moldova promovează o politică salarială unică pe întreg teritoriul ţării, indiferent de localitate (urbană sau rurală), tipul de proprietate, forma de organizare juridică a unităţii economice şi domeniul de activitate. Cadrul juridic de reglementare a salarizării este asigurat de Codul muncii, Legea, nr.1432-XIV din 28 decembrie 2000 privind modul de stabilire şi reexaminare a salariului minim, Legea salarizării nr.847-XV din 14 februarie 2002 şi un şir de hotărîri ale Guvernului, prin care sînt reglementate condiţiile de salarizare specifice pentru angajaţii diferitelor ramuri din sectorul bugetar. În sectorul bugetar, salarizarea se efectuează în baza Reţelei tarifare unice, nivelul salariilor fiind în raport direct cu posibilităţile financiare ale statului.
221. Pentru unităţile economice cu autonomie financiară, care constituie sectorul real al economiei, statul reglementează mărimea salariului minim, salariului tarifar pentru categoria I de calificare, reţeaua tarifară pentru muncitori, tarifele de stat pentru categorii aparte de angajaţi (funcţionari, specialişti, personal de conducere), sporurile de compensare pentru condiţiile nefavorabile. Mărimile concrete ale salariilor şi condiţiile de salarizare se stabilesc de către unităţile economice de sine stătător. Conform situaţiei de la 1 ianuarie 2005, salarizarea angajaţilor în Republica Moldova se caracterizează prin salariul minim stabilit pe ţară, în mărime de 200 lei pe lună; precum şi salariul tarifar pentru categoria I de calificare în microîntreprinderi - 360 lei, iar în celelalte unităţi economice, inclusiv în agricultură - 440 lei.
222. Salariul mediu lunar în domeniul agriculturii, economiei vînatului şi silvicultură în perioada ianuarie-noiembrie 2004 a constituit 573 lei (53,4% din salariul mediu lunar pe economia naţională) şi s-a mărit faţă de perioada similară a anului 2003 cu 26,3%.
223. Actualmente, problemele principale în domeniul salarizării sînt următoarele: (i) restanţele esenţiale ale agenţilor economici şi sociali pentru remunerarea muncii (datorii cu termenul de achitare expirat), care în agricultură, economia vînatului şi silvicultură, la 1 decembrie 2004, însumau 76,7 mil.lei, constituind 48,6% din suma tuturor datoriilor salariale; (ii) discrepanţele regionale, apărute ca rezultat al restructurării multor întreprinderi şi tergiversării reformelor în sectorul agrar; (iii) existenţa unui număr mare de acte normative ce reglementează remunerarea muncii în ramurile economiei naţionale; (iv) imperfecţiunea sistemului de salarizare, care deocamdată nu asigură corelarea optimală dintre costul muncii şi nivelul de salarizare; (v) lipsa unui standard social care ar sta la baza argumentării ştiinţifice a mărimii salariului minim pe ţară, precum şi determinării salariului tarifar pentru I categorie în diferite ramuri ale economiei naţionale; (vi) lipsa metodologiilor şi a capacităţilor ştiinţifice pentru evaluarea argumentată a preţului forţei de muncă în diferite ramuri ale economiei naţionale, inclusiv la nivel naţional şi rural; (vii) lipsa bazei juridice pentru indexarea salariilor angajaţilor, în funcţie de ritmul inflaţiei; (viii) lipsa cadrului legislativ-normativ unic privind salarizarea angajaţilor în sectorul bugetar.
Obiectivele prioritare de dezvoltare
224. Pornind de la faptul că îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei prin majorarea salariului, care constituie sursa principală a veniturilor, reprezintă una din preocupările de bază ale Guvernului, promovarea politicii salariale în mediul rural va fi orientată spre realizarea următoarelor obiective:
(i) asigurarea protecţiei angajaţilor cu nivel scăzut de venituri;
(ii) sporirea nivelului garanţiilor minime de stat în domeniul salarizării;
(iii) perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ pentru remunerarea muncii lucrătorilor din sectorul bugetar;
(iv) depăşirea treptată a diferenţierii în remunerarea muncii angajaţilor din sfera bugetară şi sectorul real al economiei.
Acţiuni prioritare
225. În perspectiva pe termen mediu obiectivele stabilite se vor realiza prin: (i) monitorizarea impactului sistemelor de salarizare în diferite ramuri ale economiei naţionale; (ii) crearea cadrului legal privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică; (iii) perfecţionarea condiţiilor de salarizare specifice pentru angajaţii diferitelor ramuri ale sectorului bugetar (la nivel naţional şi local); (iv) asigurarea creşterii salariului real al angajaţilor prin majorarea periodică a cuantumului salariului tarifar pentru categoria I de calificare a angajaţilor din diferite ramuri ale economiei naţionale, inclusiv sectorul agroalimentar.
226. În condiţiile unice de salarizare specificul întreprinderilor agricole care, în temei, activează în localităţile rurale este evidenţiat ca măsură pe termen mediu prin aplicarea unei reţele tarifare pentru muncitori cu coeficienţii tarifari 1,0 - 2,0 faţă de 1,0 - 2,36 pentru celelalte ramuri ale sectorului real şi prin stabilirea în convenţiile colective privind salarizarea a unor perioade mai îndelungate de implementare a noului cuantum al salariului tarifar pentru categoria I de calificare.
227. În perspectiva pe termen lung vor fi întreprinse următoarele măsuri: (i) consolidarea parteneriatului dintre autorităţile administraţiei publice, societatea civilă şi patronate, în scopul extinderii oportunităţilor oferite agenţilor economici în domeniul aplicării sistemelor flexibile de salarizare; (ii) revizuirea, consolidarea şi perfecţionarea bazei normativ-juridice ce reglementează salarizarea în diferite ramuri ale economiei; (iii) implementarea unui nou sistem de salarizare în sectorul bugetar, bazat pe performanţele individuale ale angajaţilor, inclusiv ale funcţionarilor din sectorul rural al ţării, precum şi a sistemului de remunerare a muncii în funcţie de costul forţei de muncă în sectorul real al economiei, inclusiv al angajaţilor din sectorul rural al ţării.
4.3. Asigurarea şi asistenţa socială
Analiza situaţiei
228. Actualmente, ameliorarea sistemului de protecţie socială, inclusiv în mediul rural, are loc prin implementarea prevederilor Strategiei de reformare a sistemului de asistenţă socială, inclusiv prin extinderea şi perfecţionarea cadrului legislativ-normativ.
229. În ţară funcţionează 24 centre de reabilitare, 13 aziluri şi un pensionat, în care sînt deservite 1311 persoane. Pînă în prezent astfel de instituţii nu au fost deschise în 11 raioane (Anenii Noi, Basarabeasca, Cantemir, Cimişlia, Dubăsari, Ocniţa, Orhei, Rezina, Ungheni, Vulcăneşti). În 19 raioane sînt elaborate 14 proiecte de aziluri şi 5 de centre de reabilitare socio-medicală. În scopul eficientizării activităţii acestor instituţii, Guvernul a aprobat Hotărîrea nr.1500 din 31 decembrie 2004 „Pentru aprobarea Regulamentului - tip cu privire la funcţionarea azilului pentru persoane în vîrstă şi persoane cu disabilităţi” şi Hotărîrea nr.1018 din 13 septembrie 2004 „Cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru al Centrului de plasament temporar al copilului”.
230.Cantine de ajutor social. Un rol important în acordarea serviciilor sociale îl are organizarea meselor de binefacere pentru anumite categorii de cetăţeni. În ţară funcţionează 73 cantine sociale, care prestează servicii alimentare pentru 4325 de persoane vîrstnice şi cu disabilităţi. În organizarea, deschiderea şi funcţionarea acestui tip de instituţii publice se resimte lipsa de iniţiativă în raioanele Cantemir, Basarabeasca, Floreşti, Orhei, Călăraşi, Teleneşti, Comrat şi Ceadîr-Lunga.
231. În scopul renovării activităţii acestor instituţii, a fost adoptată Legea nr.81-XV din 28 februarie 2003 privind cantinele de ajutor social şi Regulamentul-tip cu privire la funcţionarea cantinelor de ajutor social, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1246 din 16 octombrie 2003.
232.Deservirea socială la domiciliu. În vederea intensificării protecţiei sociale a persoanelor socialmente vulnerabile şi acordării ajutorului social la domiciliu persoanelor solitare şi inapte de muncă, în ţară activează 107 secţii de deservire socială la domiciliu, care întrunesc 2105 lucrători sociali ce deservesc 21390 persoane solitare şi inapte de muncă, iar circa 16271 persoane nu beneficiază de ajutor social la domiciliu.
Obiectivele prioritare de dezvoltare:
(i) reformarea sistemului de asistenţă socială prin direcţionarea resurselor financiare către cei mai săraci şi focalizarea acestora pe grupuri sociale aflate în situaţii de risc;
(ii) dezvoltarea sistemului de servicii sociale prin diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale specializate;
(iii) creşterea consecventă a nivelului şi calităţii vieţii populaţiei, în special a celor săraci;
(iv) depăşirea cît mai rapidă a diferenţierii sociale nejustificate, inclusiv eradicarea sărăciei extreme şi a foametei.
Acţiunile prioritare
233. Se vor întreprinde acţiuni în vederea extinderii reţelei de servicii sociale profesioniste prin: (i) coordonarea şi monitorizarea activităţii serviciului de deservire socială la domiciliu; (ii) reformarea sistemului de deservire socială la domiciliu; (iii) crearea azilurilor, cantinelor de ajutor social, centrelor de plasament, centrelor de reabilitare socio-medicală; (iv) monitorizarea impactului programelor de asistenţă socială asupra bunăstării populaţiei; (v) elaborarea şi implementarea programelor de ameliorare a calităţii serviciilor sociale, acordate celor săraci; (vi) elaborarea şi implementarea bazei de date unice a beneficiarilor de asistenţă socială.
4.4. Protecţia familiei şi copilului.
Asigurarea egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi
Protecţia familiei şi copilului
Analiza situaţiei
234. În mediul rural serviciile sociale destinate familiei şi copilului sînt slab dezvoltate şi continuă a fi centralizate, ceea ce nu permite evaluarea necesităţilor reale ale comunităţilor şi a problemelor specifice ale acestora. În instituţiile de asistenţă socială se resimte insuficienţa cadrelor profesioniste. Dată fiind situaţia social-economică actuală, multe familii nu pot asigura condiţii favorabile pentru creşterea si educarea copiilor. Pentru crearea unor asemenea condiţii, este necesară alocarea din partea statului a unor resurse financiare în vederea sprijinirii acestor familii.
235. În Republica Moldova reducerea sărăciei în rîndurile copiilor constituie una dintre cele mai stringente probleme. Astfel, din numărul total al populaţiei aflate în sărăcie extremă, copiii constituie 21%, iar cuplurile căsătorite cu copii formează o categorie dominantă între familiile sărace, atingînd o cotă de peste 33,1%.
Obiectivele prioritare de dezvoltare
236. Obiectivele prioritare de dezvoltare în domeniu sînt:
(i) elaborarea şi implementarea standardelor minime de calitate a serviciilor sociale în instituţiile rezidenţiale şi centrele comunitare, a standardelor profesionale pentru toate tipurile de specialişti angajaţi în serviciile de protecţie a copilului, precum şi a ghidului metodologic cu privire la adopţie.
(ii) ridicarea nivelului profesional al angajaţilor din sistemul de protecţie a copilului;
(iii) dezvoltarea şi acordarea unor servicii sociale profesioniste familiei, servicii menite să prevină şi s-o ajute în depăşirea situaţiilor de criză.
Asigurarea egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi
Analiza situaţiei
237. În Republica Moldova circa 48% din populaţie sînt bărbaţi şi 52% - femei. Acest coraport se menţine în timp, dar se produc modificări la categoriile de vîrstă. În categoria de vîrstă de pînă la 15 ani prevalează persoanele de gen masculin, în cea de la 16 pînă la 31 de ani diferenţa este neesenţială, iar în categoria de vîrstă de peste 30 de ani femeile alcătuiesc mai mult de 50 la sută din componenţa numerică. La categoria populaţiei economic active femeile constituie 50,4 la sută din numărul total al acesteia.
238. Cadrul juridic naţional, în linii generale, corespunde exigenţelor internaţionale în materie gender, dar nu este definit suficient mecanismul legal de protecţie a femeilor împotriva discriminării. În acest context, a fost elaborat proiectul de lege cu privire la asigurarea egalităţii între femei şi bărbaţi.
239. Domeniul educaţional reprezintă o direcţie strategică importantă în promovarea politicilor de egalitate a genurilor în societate. Legea învăţămîntului stipulează drepturi egale fetelor şi băieţilor privind accesul la educaţie. La începutul anului de studii 2003/2004 în sistemul de învăţămînt universitar şi superior de scurtă durată (colegii) femeile - studente constituiau 57% din numărul total de studenţi.
240. În anul 1994, Republica Moldova a ratificat Convenţia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei (CEDAW). Sînt în vigoare acte normative care conţin prevederi speciale ce ţin de promovarea egalităţii genurilor, cum ar fi: (i) Planul Naţional „Promovarea egalităţii genurilor umane în societate pentru perioada 2003-2005”; (ii) Panul Naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului, care include şi compartimentul asigurării drepturilor femeii.
241. La nivel naţional, funcţionează Comisia guvernamentală pentru problemele femeii, Departamentul oportunităţi egale şi politici familiale al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, unităţile gender în cadrul ministerelor şi departamentelor. Drept realizare importantă trebuie menţionată stabilirea dialogului structurilor de stat şi organizaţiilor neguvernamentale din domeniu.
Obiectivele prioritare de dezvoltare
242. Obiectivele prioritare de dezvoltare în domeniu sînt următoarele:
(i) integrarea principiilor egalităţii între femei şi bărbaţi în toate politicile şi programele la nivel raional şi local;
(ii) crearea şi dezvoltarea unui sistem, la nivel local, de monitorizare şi evaluare a situaţiei în domeniul gender;
(iii) asigurarea unor şanse egale pentru femei şi bărbaţi în realizarea drepturilor lor umane la viaţa fără violenţă;
(iv) asigurarea unei reprezentări echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în funcţiile de decizie la nivel raional şi local;
(v) asigurarea unor şanse egale pentru femei şi bărbaţi pe piaţa muncii;
(vi) sensibilizarea comunităţii asupra importanţei problematicii gender.
Acţiuni prioritare
243. Întru realizarea obiectivelor menţionate, vor fi întreprinse următoarele acţiuni: (i) adoptarea de acte normative cu privire la asigurarea şanselor egale pentru femei şi bărbaţi şi la prevenirea şi combaterea violenţei în familie; (ii) elaborarea şi implementarea planurilor locale de promovare a egalităţii genurilor; (iii) crearea comisiilor raionale pentru egalitatea genurilor, precum şi a centrelor psiho-sociale de reabilitare a victimelor violenţei; (iv) dezvoltarea statisticii dezagregate pe gen; (v) eficientizarea procesului de colaborare dintre structurile de stat şi organizaţiile neguvernamentale din domeniu.
4.5. Ocrotirea sănătăţii
Analiza situaţiei
244. Asistenţa medicală mamei şi copilului reprezintă preocuparea de bază în activitatea sistemului sănătăţii. Astfel, în ultimii 3 ani, mortalitatea maternă s-a micşorat cu 50% şi în 2003 a constituit 21,9 la 100000 copii născuţi vii, indicele respectiv fiind cel mai mic în ultimii 8 ani, iar mortalitatea infantilă şi a copiilor sub 5 ani s-a redus, respectiv, cu 12,3% şi 14,2%.
245. În acest răstimp, a fost creat Serviciul centralizat Asistenţă Medicală Urgentă, iar în toate raioanele au fost constituite substaţiile de asistenţă medicală urgentă cu puncte de asistenţă medicală urgentă dislocate în localităţile rurale. Astfel, infrastructura serviciului prespitalicesc de asistenţă medicală urgentă asigură deservirea urgenţelor medico-chirurgicale conform normelor internaţionale de acordare a asistenţei medicale urgente, în cazurile urgenţelor medico-chirurgicale şi transportării medicale asistate.
246. În scopul sporirii accesului populaţiei din localităţile rurale la medicamente, în anii 2003-2004 a fost extinsă reţeaua farmaceutică de stat de ambulator în 852 localităţi. Urmează ca în localităţile rurale, în care activează instituţii medico-sanitare, să se organizeze filiale ale secţiilor farmaciei spitaliceşti pentru deservirea bolnavilor ambulator.
247. Activităţile relatate sînt insuficiente pentru rezolvarea problemelor existente în sectorul ocrotirii sănătăţii din zonele rurale. Reparaţia instituţiilor medicale, aprovizionarea cu apă, canalizare, linii telefonice, energie termică, crearea şi îmbunătăţirea căilor de acces al populaţiei la instituţiile medicale, dotarea cu echipament şi utilaj medical, transport constituie probleme majore care influenţează accesul populaţiei la asistenţă medicală de o bună calitate. Starea tehnică a utilajului medical este deplorabilă, uzura constituind: în raioanele Briceni, Donduşeni, Floreşti, Rîşcani, Vulcăneşti - 90-100%, Edineţ, Rezina, Leova, Nisporeni, Sîngerei, Şoldăneşti - 80-85%, iar în restul raioanelor - 60-70%.
Obiectivele prioritare de dezvoltare
248. Obiectivele prioritare de dezvoltare în domeniu sînt:
(i) asigurarea accesului universal şi echitabil, în special al populaţiei socialmente vulnerabile, la serviciile calitative de sănătate prin dezvoltarea sectorului medicinii primare, de urgenţă şi spitalicească;
(ii) eficientizarea utilizării resurselor, asigurînd echilibrul asistenţei medicale la nivel de localităţi săteşti şi restul nivelurilor de asistenţă medicală;
(iii) reducerea ratei mortalităţii infantile şi copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani;
(iv) ameliorarea sănătăţii materne şi reducerea mortalităţii materne;
(v) diminuarea răspîndirii maladiilor infecţioase şi eliminarea treptată a bolilor social determinate, în special, a tuberculozei, HIV/SIDA, narcomaniei şi alcoolismului.
Acţiuni prioritare
249. Va fi asigurat accesul tuturor cetăţenilor la asistenţă medicală primară, specializată de ambulator, de urgenţă prespitalicească şi spitalicească calitativă, precum şi în timp operativ, în conformitate cu necesităţile fiecărei localităţi rurale prin dezvoltarea eficientă a mecanismelor sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
250. Se va extinde accesul în toate localităţile ţării la asigurare cu medicamente de primă necesitate prin reţeaua farmaceutică de stat. Vor fi perfectate standardele medico-economice şi a celor ce ţin de calitatea asistenţei medicale, prin modernizarea protocoalelor clinice în instituţiile de asistenţă medicală primară, ridicarea nivelului de calificare a personalului, extinderea procesului de acreditare a instituţiilor medicale în localităţile rurale.
251. Vor fi implementate programele naţionale: (i) de asistenţă în planificarea şi protejarea sănătăţii reproductive, conduitei integrale a maladiilor; (ii) de ameliorare a asistenţei medicale perinatale şi de imunizare a populaţiei; de reducere a numărului de naşteri ai copiilor cu greutate foarte mică şi de creare a condiţiilor de supravieţuire a acestora.
252. Va fi regionalizată asistenţa medicală specializată prin alocarea de fonduri, necesare pentru reabilitarea şi restructurarea maternităţilor din toate centrele raionale şi oraşele mici. Se va redresa serviciul de colectare a sîngelui, pentru a satisface necesităţile maternităţilor în plasmă proaspăt congelată şi alte preparate sangvine. Se vor extinde capacităţile de spitalizare a gravidelor în centrele specializate ale ţării, în special în secţiile patologie obstetricală, în mod planic, conform criteriilor de referinţă a maternităţilor.
253. Va fi perfecţionat managementul sanitar, în scopul eficientizării activităţilor de ameliorare a sănătăţii materne: cuprinderea în evidenţă a femeilor gravide în termenele stabilite, coordonarea activităţilor medicilor de familie şi ale consultanţilor specializaţi.
254. Se vor extinde capacităţile serviciilor de supraveghere epidemiologică, se vor consolida instituţiile ce asigură monitorizarea infecţiilor tuberculozei, HIV/SIDA şi a bolilor sexual transmisibile.
255. Se va fortifica baza tehnico-materială a sistemului de sănătate, se va îmbunătăţi dotarea instituţiilor medico-sanitare cu echipament şi tehnologii medicale moderne, în conformitate cu necesităţile fiecărei comunităţi.
256. Va fi creată reţeaua informaţională unică a sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi a ocrotirii sănătăţii prin conectare la reţeaua informaţională a tuturor instituţiilor medico-sanitare din ţară.
4.6.Educaţia
Analiza situaţiei
257. Realizarea opţiunii strategice a Republicii Moldova de integrare europeană este de neconceput fără atingerea unor criterii social-economice şi standardelor de viaţă comunitară, conform cărora educaţia are un rol primordial pe termen mediu şi lung. Ţinînd cont de faptul că majoritatea populaţiei ţării locuieşte în mediul rural, este important de a întreprinde măsuri eficiente pentru asigurarea dezvoltării durabile în domeniu.
258. Actualmente, în învăţămîntul preşcolar funcţionează 1345 instituţii din 1428 existente, care sînt frecventate de 97987 copii de vîrstă preşcolară sau circa 50% din numărul total al acestora. De pregătire obligatorie pentru şcoală beneficiază doar 80% din copiii de 5-7 ani. O parte din grădiniţe funcţionează în regim sezonier, există o insuficienţă a cadrelor didactice, a materialelor didactice, mobilei şi echipamentului. Costurile educaţiei şi îngrijirii copiilor sînt înalte în raport cu veniturile populaţiei. Părinţii contribuie la alimentaţia copiilor cu 50 la sută din norma de alimentaţie, restul fiind acoperit din buget.
259. În învăţămîntul preuniversitar funcţionează 115 şcoli primare cu 16172 elevi, 661 gimnazii (125712 elevi), 380 şcoli medii de cultură generală (161929 elevi) şi 335 licee cu 227504 elevi. Continuă procesul de reorganizare a şcolilor medii de cultură generală în gimnazii şi licee. Avînd în vedere tendinţele demografice de reducere a numărului de elevi, în localităţile rurale, pe de o parte, este dificil de a asigura accesul la învăţămîntul liceal, iar, pe de altă parte, şcolile mici sînt ineficiente din punct de vedere pedagogic şi financiar. Şcolile din mediul rural duc lipsă de cadre didactice (peste 2250 de unităţi), de bază tehnico-materială, echipament şi utilaj didactic, computere şi acces la Internet. O parte din şcoli necesită reparaţii capitale, inclusiv a acoperişurilor, sistemelor de termoficare, apeductelor, sistemelor de canalizare, sălilor de sport, atelierelor pentru educaţia tehnologică etc. Actualmente, 459 de instituţii de învăţămînt, sau 31% din numărul lor total al acestora, funcţionează în clădiri adaptate. În circa 270 de sate de reşedinţă lipseşte un sistem eficient de transport şcolar pentru elevii din satele care nu au instituţii de învăţămînt.
260. În estivalul 2004 a fost asigurată funcţionarea a 78 tabere de odihnă cu un contingent de 52,5 mii copii şi 304 tabere, cu sejur de zi, cu 48 mii copii, care au permis odihna a circa 25% din copiii de vîrstă şcolară obligatorie. În perspectivă, este prevăzută revitalizarea a 40 tabere de tip staţionar şi construirea a încă 15 unităţi noi.
261. Este lansat Programul Prezidenţial „SALT”, care prevede conectarea la Internet a tuturor instituţiilor de învăţămînt preuniversitar. Acesta prevede, în primul rînd, asigurarea şcolilor cu tehnică de calcul şi perfecţionarea cadrelor didactice şi manageriale pentru utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare în procesul de învăţămînt, comunicare şi management educaţional. În prezent, 885 de instituţii de învăţămînt preuniversitar din ţară dispun de clase cu computere, din care 206 au semnat contracte cu S.A. „Moldtelecom” pentru prestarea serviciilor Internet. Funcţionează 920 de linii telefonice pentru conectare prin modem, din care 600 sînt testate pentru conectare.
262. În prezent, aproape 60% din cadrele didactice au o vechime în muncă de peste 18 ani, se observă o tendinţă de îmbătrînire a corpului didactic. În acelaşi timp, tinerii specialişti (fiecare al doilea) nu preferă să lucreze, mai ales, în localităţile rurale. Pentru redresarea situaţiei, este necesară o contribuţie substanţială a autorităţilor administraţiei publice locale în vederea asigurării cadrelor tinere cu locuinţe, indemnizaţii şi facilităţi, conform legislaţiei în vigoare.
263. În ţară funcţionează 19 gimnazii de tip internat pentru copii orfani şi rămaşi fără îngrijirea părinţilor cu un contingent de 5305 copii şi 3 case de copii cu un contingent de 126 copii. Din numărul total de copii aflaţi în aceste instituţii circa 35% sînt copii orfani şi rămaşi fără îngrijirea părinţilor, inclusiv 292 de copii orfani de ambii părinţi, 595 sînt abandonaţi de părinţi, ceilalţi, prin judecată, sînt privaţi de drepturile părinteşti, sînt copii ai părinţilor lipsiţi de libertate şi ai părinţilor bolnavi psihic ori inapţi de a-şi îndeplini funcţia de părinte. Din numărul total, 65% sînt copii din familii socialmente vulnerabile - familii cu trei şi mai mulţi copii, mame solitare, părinţi neîncadraţi în cîmpul muncii, care nu dispun de cele mai elementare condiţii de întreţinere şi educaţie a copiilor. Obiectivul prioritar al acestor instituţii este pregătirea copiilor pentru integrarea socială şi reintegrarea lor în familie.
264. În sistem activează: 2 şcoli speciale pentru copii cu disabilităţi locomotorii cu un contingent de 367 elevi, care au drept obiectiv prioritar recuperarea deficienţelor fizice şi pregătirea copiilor pentru integrare în societate; 5 şcoli speciale şi o casă de copii pentru copiii cu disabilităţi de auz cu un contingent de 612 elevi, care au drept obiectiv prioritar dezvoltarea percepţiei auditive, formarea şi dezvoltarea vorbirii şi integrarea copiilor în societate; 2 şcoli pentru copii cu deficienţe de văz cu un contingent de 259 elevi, care au drept obiectiv prioritar recuperarea deficienţelor de văz, formarea deprinderilor de orientare în spaţiu şi pregătirea elevilor pentru integrarea socială; 28 şcoli auxiliare pentru copii cu disabilităţi mintale cu un contingent de 3544 elevi, care au drept obiectiv prioritar recuperarea deficienţelor psihofizice, pregătirea elevilor pentru activitatea de muncă şi integrarea în comunitate; 3 şcoli sanatoriale (două - pentru copii cu boli neuropsihice şi una - pentru copii cu boli cardiovasculare cu un contingent de 670 elevi), care au drept obiectiv prioritar tratamentul maladiilor şi o şcoală pentru minorii cu devieri de comportament cu un contingent de 35 elevi, care are drept obiectiv corecţia comportamentului şi reintegrarea minorilor în familie şi comunitate.
265. Învăţămîntul secundar profesional constituie o parte integrantă a sistemului educaţional şi este orientat spre formarea şi dezvoltarea unor abilităţi, competenţe şi atitudini profesionale. Actualmente, în ţară funcţionează 77 unităţi de învăţămînt secundar profesional: 52 şcoli profesionale, 19 şcoli de meserii şi 6 şcoli de meserii pe lîngă instituţiile penitenciare. În aceste instituţii îşi fac studiile peste 19 mii de elevi la circa 83 profesii. Obiectivele învăţămîntului secundar profesional prevăd: asigurarea compatibilităţii conţinutului instruirii şi calificărilor cu cele ale ţărilor europene pentru facilitarea mobilităţii forţei de muncă; asigurarea accesului la servicii educaţionale pentru tinerii care, din anumite motive, au părăsit sistemul de învăţămînt fără nici o calificare profesională; prestarea de servicii educaţionale diverselor categorii de beneficiari în vederea sporirii competitivităţii forţei de muncă pe piaţa internă şi cea externă.
Obiective prioritare de dezvoltare
266. Obiectivele prioritare de dezvoltare în domeniu sînt următoarele:
(i) asigurarea accesului la educaţia preşcolară pentru toţi copiii;
(ii) asigurarea şcolarizării tuturor elevilor din mediul rural;
(iii) asigurarea didactico-materială şi cu echipament didactic a instituţiilor de învăţămînt din mediul rural;
(iv) crearea condiţiilor fizice şi sanitaro-igienice pentru buna funcţionare a instituţiilor de învăţămînt;
(v) asigurarea accesului la informare şi comunicare;
(vi) promovarea activităţilor ce ţin de dezvoltarea aptitudinilor individuale ale elevilor sub aspectul promovării principiului studierii istoriei, tradiţiilor şi culturii de la local spre universal;
(vii) asigurarea instituţiilor de învăţămînt preuniversitar din mediul rural cu cadre competente;
(viii) crearea condiţiilor pentru promovarea unui parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale şi societatea civilă.
Acţiunile prioritare
267. Întru realizarea obiectivelor menţionate, vor fi întreprinse următoarele măsuri: (i) crearea serviciilor educaţionale de calitate înaltă pentru copii şi familii: serviciul psihologic, prestări cu plată în sferele: dezvoltarea fizică, dans, tehnologii informaţionale, confecţii, limbi străine etc.; (ii) crearea alternativele educaţionale pentru satisfacerea necesităţilor individuale ale populaţiei din mediul rural; (iii) raţionalizarea reţelei instituţiilor de învăţămînt; (iv) implementarea sistemului de transport şcolar; (v) crearea serviciilor de asistenţă a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în instituţiile de învăţămînt secundar general, dezvoltarea serviciilor comunitare de asistenţă şi de sprijin al acestora; (vi) conectarea la reţeaua Internet a fiecărei şcoli; (vii) crearea, pe lîngă universităţi, a şcolilor duminicale pentru elevii de la sate, cu susţinerea financiară a autorităţilor administraţiei publice locale pentru deplasarea elevilor; (viii) formarea centrelor de dezvoltare a meşteşugurilor populare în baza cabinetelor de educaţie tehnologică.
4.7. Cultura, accesibilitatea la cultură,protejarea patrimoniului cultural
Analiza situaţiei
268. Transformările social-economice care au demarat la începutul anilor 90 au afectat substanţial infrastructura culturală din mediul rural, atît din punctul de vedere al stării tehnico-materiale, cît şi din punctul de vedere al gestionării. Descentralizarea a impus un nou mod de dezvoltare a instituţiilor de cultură de la sate, care se bazează pe finanţarea locală. Degradarea întreprinderilor agricole şi industriale locale a afectat reţelele instituţiilor de cultură care aparţineau fostelor colhozuri, sovhozuri şi sindicatelor de ramură. Aceste lăcaşe de cultură au fost, practic, desfiinţate. A fost redusă reţeaua instituţiilor de cultură de stat. Actualmente, reţeaua instituţiilor de cultură din teritoriu constituie 1204 case şi cămine de cultură, 1302 biblioteci, 70 de librării, 112 instituţii de învăţămînt artistic şi 64 de muzee.
269. Este dificilă situaţia în care se află casele de cultură, construite special pentru activităţi culturale, cu săli de concert de la 200 pînă la 1000 de locuri, în funcţie de mărimea localităţii, şi încăperi pentru repetiţii ale colectivelor artistice, în marea lor majoritate de amatori, în unele din care sînt amplasate bibliotecile publice. Din numărul total al căminelor de cultură, 646 (53%) de unităţi necesită reparaţie capitală, iar 139 (11%) de lăcaşe se află în stare avariată. În ultimii 10 ani s-a micşorat cu 181 unităţi reţeaua bibliotecilor publice. În prezent, peste 366 (27%) de localuri în care sînt amplasare bibliotecile necesită reparaţii capitale, iar 62 sînt avariate. Este învechit moral fondul de carte, în localităţile mici reţeaua nu corespunde noilor tehnologii informaţionale.
270. În sistem funcţionează 112 şcoli de învăţămînt artistic sau 56% în raport cu anul 1990, cu un contingent de 16510 elevi. Aceste instituţii pun baza şi asigură continuitatea în instruirea artistică, contribuind la educaţia tinerei generaţii.
271. Instalaţiile de cinema şi cinematografe de care dispunea Republica Moldova în anii 1990, în marea lor majoritate, au dispărut, iar cele rămase, din lipsa mijloacelor financiare, se află într-o stare critică, sînt frecventate de un număr foarte redus de spectatori, se demonstrează filme vechi, iar din lipsa încălzirii, în perioada lunilor de iarnă, nu funcţionează. Situaţia creată impune întreprinderea unor acţiuni concrete pentru restabilirea pe etape a cinematografelor şi instalaţiilor de cinema din centrele raionale şi sate, reparaţia edificiilor şi dotarea cu tehnică modernă a instituţiilor cinematografice.
272. În casele şi căminele de cultură sînt angajaţi 3569 specialişti, dintre care doar 538 de persoane (23,7%) au studii universitare şi 1145 de persoane (50,4%) - studii medii de specialitate. În biblioteci activează 2491 de salariaţi, din care 1138 persoane (45%) - studii universitare şi 951 de persoane (38%) - studii medii de specialitate. Specialiştii din instituţiile de cultură din teritoriu sînt cel mai slab salarizaţi dintre toate categoriile de bugetari. Acest fapt generează părăsirea domeniului de către specialiştii calificaţi. Starea de permanentă schimbare, fluctuaţia cadrelor, implementarea noilor tehnologii informaţionale impun noi exigenţe activităţii de formare profesională şi instruirii continue, acest aspect fiind în continuare una dintre problemele vulnerabile ale profesiei de bibliotecar, iar continuitatea profesiei în zonele rurale poate fi asigurată doar prin majorarea salariilor la nivelul pedagogilor, avînd în vedere conţinutul educativ al activităţii de bibliotecar.
273. Pe teritoriul Republicii Moldova sînt identificate peste 15000 de monumente de istorie şi cultură, din diverse epoci istorice, care acoperă întreg palmaresul de civilizaţii care s-au constituit şi s-au perindat pe aceste meleaguri de-a lungul secolelor, o jumătate din ele fiind reprezentate de monumente de arheologie. Dintre acestea, doar 5309 monumente sînt incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat şi beneficiază oficial de statut de monument protejat, 4239 sînt de importanţă naţională şi 1070 - de importanţă locală. Din categoria monumentelor mai relevante fac parte 891 de edificii ecleziastice, 3 cetăţi medievale (Tighina, Soroca, Palanca), 17 conacuri cu parc, circa 700 de monumente de arhitectură urbană şi populară, 2543 de monumente arheologice, 1284 de monumente comemorative ridicate în memoria celor căzuţi în cel de-al doilea război mondial.
274. În ultimele cîteva decenii, au fost distruse irecuperabil circa 1500 de monumente de valoare ştiinţifică şi culturală incontestabilă şi procesul de distrugere a monumentelor continuă.
275. Meşteşugurile populare întrunesc o categorie specifică de locuitori ai satelor, care, la moment, nu au un statut juridico-economic bine definit, nefiind apreciat nici potenţialul lor social-economic. Conform datelor statistice, în prezent peste 15500 persoane ar putea profesa un meşteşug, din care, în temeiul investigaţiilor efectuate, doar 2,8% activează anul întreg, 2,4% practică meşteşugul sezonier, iar 3,1% - ocazional.
Obiectivele prioritare de dezvoltare
276. Obiectivele prioritare de dezvoltare în domeniu sînt:
(i) protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural naţional;
(ii) crearea condiţiilor egale de acces al cetăţenilor la valorile culturale şi la procesul cultural.
Acţiunile prioritare
277. Obiectivele menţionate vor fi atinse prin: (i) protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural, impulsionarea activităţii muzeelor; (ii) revitalizarea reţelei instituţiilor de cultură şi crearea unor condiţii egale de acces la valorile culturale şi la procesul cultural; (iii) ameliorarea situaţiei în domeniul bibliotecilor; (iv) dezvoltarea reţelei instituţiilor de învăţămînt artistic extraşcolar; (v) coordonarea acţiunilor de construcţie şi reparaţie a instituţiilor de cultură şi reanimarea activităţii culturale în localităţile rurale; (vi) dezvoltarea şi revigorarea meşteşugurilor artistice populare.
4.8. Politica de tineret, promovarea culturiifizice şi a sportului
Analiza situaţiei
278. În prezent, tinerii reprezintă cea mai numeroasă categorie socială, persoanele cu vîrsta între 15 şi 29 ani constituind aproape un sfert din populaţia ţării. Acest fapt plasează Republica Moldova în grupul ţărilor cu cea mai tînără populaţie din Europa, realizarea integrală a potenţialului celor tineri reprezentînd o sarcină prioritară. Din populaţia totală, circa 26,5% constituie tineri în vîrstă de 16-29 ani. În localităţile rurale locuiesc circa 546,9 mii tineri sau 60,2% din numărul total al acestora.
279. Reformarea sistemului educaţional, consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţămînt, în special a universităţilor, au deschis noi posibilităţi pentru cei tineri, numărul studenţilor din învăţămîntul superior atingînd în anul 2004 circa 110 mii. Extinderea reţelei de licee, restructurarea instituţiilor de învăţămînt mediu de specialitate le oferă tinerilor, în special celor din localităţile rurale, accesul la studii generale şi profesionale de calitate.
280. Dificultăţile perioadei de tranziţie au afectat mai mulţi tineri, care s-au confruntat şi se confruntă cu multiple probleme, cum ar fi şomajul, migraţiunea ilegală, traficul de fiinţe umane, delicvenţa juvenilă, marginalizarea anumitor grupuri de persoane tinere.
281. Pe parcursul anilor 2001-2004, reieşind din priorităţile stabilite în domeniul politicii de tineret, au fost realizate mai multe acţiuni ce prevăd o participare mai largă a tinerilor la transformările economico-sociale şi realizarea măsurilor de combatere a marginalizării şi excluderii sociale a tinerilor.
282. Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale şi-au structurat activităţile conform priorităţilor Strategiei pentru tineret, desfăşurînd acţiuni în diferite domenii. Au fost întreprinse acţiuni de binefacere, editate un şir de pachete informaţionale cu diverse teme: “Instruirea pentru angajare”, “Spune NU traficului de fiinţe umane”, “Protejînd natura, protejăm viitorul”, “Protejează-te”, “Tinerii împotriva drogurilor şi SIDA”, organizate seminare în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale de tineret, creat un WEB-site pentru tineri, deschise cîteva şcoli de vară pentru dezvoltarea capacităţilor tinerilor producători de filme şi promovarea turismului în Republica Moldova, săptămînal s-a realizat rubrica “TRAFIC-STOP” în cadrul emisiunilor pentru tineret la Radio-Moldova.
283. La desfăşurarea tîrgurilor republicane ale locurilor de muncă pentru tineri au participat tinerii din toate raioanele ţării, în domeniul angajării în cîmpul muncii au fost pregătiţi circa 4000 tineri din raioane, beneficiind de informaţii şi instruire pentru angajare în cîmpul muncii prin intermediul centrelor regionale de resurse din Bălţi şi Orhei.
284. În ultimul deceniu, practic, a fost distrus modelul teritorial de funcţionare a culturii fizice şi sportului, reprezentat prin mai multe asociaţii şi cluburi sportive din mediul rural. O mare parte din structurile sportive de la sate şi-a pierdut esenţial finanţarea de la bugetul local, de la bugetul sindicatelor şi din sursele extrabugetare. Începînd cu anul 1991, pe parcursul unui deceniu, s-a redus cu 30% numărul obiectelor sportive din localităţile rurale, micşorîndu-se de la 6,5 mii la circa 4,0 mii. Sub pretextul neraţionalităţii economice, multe întreprinderi şi instituţii s-au eschivat de la întreţinerea bazelor sportive, acestea parţial fiind comercializate, altele - devastate.
285. Au fost create peste 70 de consilii locale pentru tineret şi reţeaua naţională a consiliilor locale, precum şi centre regionale de resurse pentru localităţile Basarabeasca, Bălţi, Ungheni, Soroca şi Făleşti. A fost instituită reţeaua educatorului de la egal la egal, instruiţi peste 1000 de tineri în calitate de educatori de la egal la egal, în urma acestui stagiu beneficiind 36000 de tineri.
286. În scopul soluţionării problemelor existente, politica de tineret, promovarea culturii fizice şi sportului în mediul rural se vor axa pe implementarea stipulărilor Legii cu privire la tineret, Strategiei pentru tineret şi Legii cu privire la cultura fizică şi sport. Aceste acte legislative şi normative stabilesc direcţiile principale în domeniu şi identifică priorităţile specifice.
Obiectivele prioritare de dezvoltare
287. Obiectivele prioritare de dezvoltare în domeniu sînt:
(i) sporirea şanselor de angajare a tinerilor prin crearea noilor locuri de muncă;
(ii) susţinerea mediului de afaceri în rîndurile tinerilor, promovarea diverselor forme de antreprenoriat;
(iii) acordarea şi susţinerea activităţilor de construcţie a spaţiului locativ pentru tineri şi familiile tinere;
(iv) crearea centrelor de tineret în localităţile rurale cu prestarea serviciilor de informare şi consultanţă;
(v) organizarea timpului liber, sporirea oportunităţilor de practicare a culturii fizice şi sportului în rîndurile tinerilor, altor pături sociale din mediul rural;
(vi) stimularea dezvoltării sectorului asociativ şi susţinerea participării tinerilor la procesul de luare a deciziilor, sporirea gradului de conlucrare a autorităţilor administraţiei publice locale şi tinerilor din localităţi;
(vii) cultivarea în rîndurile tinerei generaţii a patriotismului, respectului faţă de valorile naţionale, tradiţiile şi obiceiurile comunităţilor locale;
(viii) restabilirea şi buna funcţionare a modelelor teritoriale de organizare a mişcării sportive, atragerea tuturor păturilor sociale în practicarea exerciţiilor fizice.
Acţiuni prioritare
288. În scopul promovării politicii de stat în domeniul tineretului din localităţile rurale, vor fi efectuate următoarele acţiuni: (i) elaborarea şi implementarea strategiilor (agendelor) locale pentru tineret în baza Strategiei pentru tineret, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1541 din 22 decembrie 2003; (ii) sporirea accesului tinerilor la serviciile publice de educaţie, formare profesională, programe de sănătate şi ocuparea forţei de muncă; (iii) intensificarea procesului de integrare socială a tinerilor cu comportament deviant: tineri vagabonzi, persoane aflate în instituţiile de corecţie, tineri aflaţi în conflict cu legea; (iv) implementarea Cartei europene privind participarea tinerilor la viaţa comunităţilor locale şi regionale; (v) extinderea colaborării organizaţiilor de tineret cu alte organizaţii ale societăţii civile; (vi) impulsionarea dialogului şi a parteneriatului social în relaţiile cu tinerii.
289. Întru promovarea unui mod de viaţă sănătos, pentru fiecare localitate rurală va fi elaborat şi implementat un program de dezvoltare a culturii fizice şi sportului. Se va reanima activitatea structurilor sportive asociative la locul de trai, fiind organizate cu regularitate competiţii sportive locale şi regionale. În fiecare localitate va fi implementat programul de renovare şi construcţie a obiectelor sportive: stadioane, terenuri şi săli de sport.
V. PROTECŢIA ŞI AMELIORAREA MEDIULUI, UTILIZAREA
DURABILĂ A RESURSELOR NATURALE
Analiza situaţiei
290. Starea mediului ambiant şi utilizarea eficientă a resurselor naturale influenţează condiţiile de creştere economică, nivelul şi calitatea vieţii populaţiei. Utilizarea iraţională, în ultimele decenii, a resurselor naturale, în primul rînd, exploatarea intensivă a terenurilor agricole, utilizarea în agricultură şi în industrie a tehnologiilor nocive din punct de vedere ecologic, poluarea apei şi a aerului au condus la reducerea productivităţii potenţialului natural şi au avut un impact distructiv asupra mediului ambiant, în special, asupra resurselor acvatice, aerului, solurilor şi biodiversităţii.
291.Protecţia resurselor de sol constituie o problemă ecologică majoră. Solurile reprezintă acea resursă naturală de a cărei utilizare depinde cea mai mare parte a populaţiei. În prezent, bonitatea terenurilor agricole este în descreştere. Calităţile naturale ale solurilor Moldovei pot servi drept bază pentru dezvoltarea unei agriculturi înalt productive, inclusiv de fabricare a producţiei ecologic pure şi a unei industrii alimentare orientate spre export. Însă procesul accelerat de degradare a resurselor funciare diminuează considerabil oportunităţile de dezvoltare a sectorului agroindustrial şi a economiei naţionale în ansamblu.
292. Un pericol considerabil îl constituie procesele de eroziune a solurilor. Suprafaţa terenurilor erodate creşte anual cu 0,9%, iar de pe terenurile agricole se pierd 26 mil. tone de sol fertil. Pagubele anuale aduse economiei naţionale ca urmare a degradării solurilor se estimează la circa 3,1 mlrd.lei, inclusiv: 1,5 mlrd. - pierderi provocate de eroziune; 0,2 mlrd.lei - de alunecări de teren şi rîpi; 1,4 mlrd.lei - valoarea estimativă a producţiei agricole, care nu a fost obţinută în urma diminuării productivităţii terenurilor. Nivelul cel mai înalt de erodare a terenurilor agricole s-a înregistrat în raioanele Călăraşi (57,6%), Ungheni (46,3%), Cahul (42,5%) şi Hînceşti (42,1%).
293. Cauzele principale ale degradării resurselor de sol sînt: (i) utilizarea tehnologiilor imperfecte de prelucrare a solului; (ii) atribuirea terenurilor agricole cu luarea insuficientă în considerare a necesităţilor de conservare a solului; (iii) aplicarea insuficientă a asolamentelor ştiinţific argumentate; (iv) lipsa resurselor financiare la nivel naţional şi local, precum şi la noii proprietari de pămînt; (v) accesul limitat al populaţiei rurale la informaţia cu privire la exploatarea eficientă a pămîntului; (vi) tăierile ilicite ale fîşiilor forestiere de protecţie a terenurilor agricole; (vii) insuficienţa perdelelor de protecţie forestieră.
294. Protecţia resurselor acvatice. În principalele rîuri ale ţării calitatea apei variază de la „moderat poluată” (Nistru, Prut) pînă la „poluată” (Răut, Bîc). Majoritatea resurselor de ape subterane nu corespund standardelor şi cerinţelor de calitate a apei potabile, avînd o concentraţie excesivă de substanţe chimice nocive (fluor, fier, hidrogen sulfurat, cloruri, sulfaţi, mineralizare excesivă). Deosebit de nefavorabilă este situaţia în mediul rural, unde, în mare parte, populaţia utilizează apă din pînza freatică (132 mii fîntîni, captaje, izvoare) şi numai 17% din familii se alimentează din surse centralizate.
295. Actualmente, calitatea apelor este afectată de următorii factori: (i) deversarea apelor reziduale insuficient purificate din lipsa sau deteriorarea staţiilor de epurare a apelor reziduale; (ii) scurgerea îngrăşămintelor minerale, a pesticidelor şi altor substanţe poluante din depozite şi gunoişti neamenajate; (iii) utilizarea în scopuri agricole a terenurilor în zonele şi fîşiile de protecţie şi lipsa unor zone sanitare amenajate; (iv) depozitarea deşeurilor animaliere şi menajere în perimetrul gospodăriilor şi localităţilor; (v) deversările accidentale de la întreprinderi; (vi) ineficienţa sistemului de monitoring, evaluare şi compensare a pagubelor cauzate resurselor acvatice.
296. Pe parcursul ultimilor doi ani, din motivele menţionate, au fost înregistrate poluări excesive în apele rîurilor mici (Bîc, Răut, Ichel, Botna, Cubolta, Lunga). De asemenea, o situaţie critică s-a creat şi pe cursul rîului Nistru în aval de localităţile Soroca, Rezina, unde, începînd cu anul 2000, au loc evacuări ale apelor uzate fără epurare cu un caracter permanent în timp de 5-6 ore/zi şi în cantităţi mari - 300-1500 m3.
297. Impactul negativ pe care îl produce calitatea nesatisfăcătoare a resurselor de apă este demonstrat de nivelul înalt de morbiditate a populaţiei. Mediul rural este deosebit de afectat, deoarece peste de 80% din populaţie consumă apă din surse locale (ape freatice, subterane) ce nu corespund cerinţelor standardelor în vigoare.
298. O altă problemă esenţială o constituie poluarea aerului, cauzată de unităţile de transport auto, centralele termoelectrice şi cazangerii. Cauzele principale ale poluării atmosferice sînt: (i) utilizarea excesivă a unităţilor de transport uzate; (ii) folosirea carburanţilor de calitate inferioară; (iii) utilizarea cărbunilor şi a păcurei în lipsa instalaţiilor performante de purificare; (iv) utilizarea în producţie a tehnologiilor învechite; (v) insuficienţa monitoringului emisiilor, evaluării şi compensării pentru pagubele aduse medului.
299. Pînă în prezent rămîne nesoluţionată problema acumulării şi păstrării deşeurilor industriale şi menajere. Actualmente, în ţară sînt acumulate mai mult de 30 mil. tone de deşeuri, inclusiv peste 6 mil. tone de deşeuri industriale provenite din prelucrarea materialelor de construcţie, produselor alimentare şi a băuturilor. Rampele existente de depozitare a deşeurilor (cu o suprafaţă totală de circa 1000 ha) nu pot asigura securitatea ecologică. În majoritatea localităţilor rurale şi a oraşelor mici asemenea rampe de depozitare de fapt nici nu există. În consecinţă, o parte considerabilă a gospodăriilor casnice şi a agenţilor economici depozitează ilegal deşeurile menajere şi industriale pe terenuri neamenajate (pe marginea drumurilor, malurile rîurilor, în rîpi). Practic, lucrări de neutralizare a deşeurilor acumulate nu se efectuează.
300. Un pericol major de poluare a mediului ambiant îl reprezintă substanţele şi deşeurile toxice, inclusiv pesticidele inutilizabile. Cantitatea acestora este de 1712 tone, stocate în 340 de depozite, 80% din care sînt în stare nesatisfăcătoare. Adiţional, 23920 tone de uleiuri contaminate şi posibil contaminate cu bifenili policloruraţi (BPC), utilizate în sectorul energetic, reprezintă un pericol major pentru mediu.
301. Cauzele principale ale apariţiei problemei pesticidelor neutilizabile şi a poluării mediului sînt următoarele: (i) lipsa uzinelor de sortare şi prelucrare a deşeurilor; (ii) insuficienţele mecanismelor de prevenire, evaluare şi compensare a prejudiciului adus mediului ambiant şi resurselor naturale în urma activităţilor umane; (iii) insuficienţa resurselor financiare necesare, la nivel naţional şi local; (iv) nivelul scăzut al cunoştinţelor şi culturii ecologice a populaţiei şi agenţilor economici; (v) utilizarea şi păstrarea incorectă a substanţelor chimice şi pesticidelor.
302. Resursele forestiere ale Republicii Moldova sînt constituite din resursele fondului forestier şi ale vegetaţiei forestiere de pe terenurile din afara acestuia. Funcţia principală a resurselor forestiere, în prezent şi în perspectiva pe termen lung, trebuie să fie menţinerea echilibrului ecologic. Însă cota suprafeţei împădurite (mai puţin de 10% din teritoriu) este insuficientă pentru asigurarea eficientă a acestei funcţii de protecţie a mediului. Gradul mic de împădurire provoacă un înalt nivel de erodare a solului, alunecări de teren, degradarea resurselor acvatice, intensifică secetele. Pe parcursul ultimului deceniu suprafaţa împădurită a ţării s-a micşorat ca urmare a tăierilor atît autorizate, cît şi ale celor ilicite.
303. Cauzele principale ale degradării resurselor forestiere sînt: (i) creşterea numărului de tăieri ilicite, cauzate de majorarea preţurilor la materialul lemnos şi la carburanţi; (ii) lipsa unui control eficient din partea autorităţilor administraţiei publice locale; (iii) nivelul scăzut al cunoştinţelor şi culturii ecologice; (iv) păşunatul excesiv şi lipsa unui management adecvat al resurselor forestiere; (v) aplicarea îndelungată a regenerării din lăstari şi necorespunderea condiţiilor pentru creşterea unor tipuri de arboreturi.
304. Suprafaţa rezervaţiilor naturale protejate de stat constituie doar 1,96% din teritoriul ţării (pentru comparaţie: în Ucraina - 3%, în Franţa - 7%, în Germania - 13%, în Austria - 25%), fiind insuficientă pentru asigurarea protecţiei diversităţii biologice. Moldova este o ţară specifică în ceea ce priveşte situaţia geografică, clima şi condiţiile geologice, relieful şi structura solurilor. De asemenea, ţara noastră este frecvent afectată de calamităţi naturale, cum ar fi: inundaţiile, ploile torenţiale, grindina, vînturile puternice, alunecările de teren, secetele, îngheţurile, cutremurele de pămînt. Vulnerabilitatea economiei naţionale şi a populaţiei faţă de calamităţile naturale este agravată de predominarea sectorului agroalimentar în economia naţională, specificul istoric în amplasarea localităţilor şi densitatea mare a populaţiei.
Obiectivele prioritare de dezvoltare
305. Obiectivele prioritare de activitate privind soluţionarea celor mai stringente probleme ecologice actuale şi crearea premiselor pentru realizarea acţiunilor concrete în domeniul protecţiei mediului şi utilizării durabile a resurselor naturale sînt:
(i) diminuarea poluării componentelor mediului înconjurător (apă, aer, sol);
(ii) perfecţionarea sistemului de gestionare a deşeurilor, reducerea impactului şi cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice;
(iii) protecţia biodiversităţii şi extinderea fondului forestier;
(iv) protecţia şi extinderea ariilor naturale protejate de stat;
(v) diminuarea eroziunii şi reducerea ritmurilor altor genuri de degradare a solurilor;
(vi) perfecţionarea sistemului de monitoring al proceselor şi fenomenelor hidrometeorologice periculoase, informarea şi instruirea populaţiei în domeniu;
(vii) perfecţionarea mecanismelor administrative, economice şi financiare de protecţie a mediului ambiant şi de gestionare durabilă a resurselor naturale;
(viii) sporirea nivelului de conştientizare ecologică a populaţiei, a accesului liber al publicului larg la informaţia de mediu şi participarea societăţii civile la luarea deciziilor privind managementul utilizării resurselor naturale.
Acţiuni prioritare
306. Diminuarea poluării componentelor mediului înconjurător (apă, aer, sol) implică următoarele acţiuni: (i) armonizarea bazei legislative şi normative în domeniul protecţiei mediului şi utilizării durabile a resurselor naturale cu prevederile celor 225 Directive de mediu ale Uniunii Europene, în conformitate cu cele 18 Convenţii internaţionale de mediu ratificate de Republica Moldova; (ii) inventarierea resurselor acvatice ale Republicii Moldova şi determinarea calităţii lor, monitorizarea surselor de poluare şi participarea la cofinanţarea proiectelor privind îmbunătăţirea calităţii surselor de apă potabilă (pentru perioada 2005-2006 vor fi alocate din sursele Fondului Ecologic Naţional 5 mil.lei în vederea creării sistemelor centralizate de aprovizionare cu apă în circa 50 de localităţi; pentru perioada 2006-2015 - cofinanţarea proiectelor în sumă de 5 - 6 mil.lei anual); (iii) cofinanţarea proiectelor de construcţie, reconstrucţie şi reutilare a instalaţiilor de purificare a apelor reziduale, sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în toate raioanele ţării pînă în anul 2015; (iv) inventarierea stării celor circa 6000 de sonde arteziene, fîntînilor de mină, izvoarelor şi atragerea investiţiilor necesare pentru cofinanţarea proiectelor de amenajare, reparare şi protecţie a surselor de apă potabilă în toate raioanele (din cele 737 fîntîni şi izvoare amplasate pe traseele naţionale vor fi reparate în anul 2005 circa 70, iar în perioada 2006-2015 - celelalte); (v) monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă, inclusiv celor transfrontaliere - în 50 secţiuni amplasate pe 16 rîuri mari şi mici, 6 bazine acvatice, 1 liman, în conformitate cu 49 indici hidrochimici şi 5 grupe de elemente hidrobiologice - permanent, potrivit planului aprobat; (vi) monitorizarea calităţii aerului atmosferic, la 17 posturi staţionare repartizate în teritoriu - permanent.
307. Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice se va efectua prin implementarea Programului Naţional de valorificare a deşeurilor menajere şi de producţie, aprobat în anul 2000; Strategiei Naţionale cu privire la reducerea şi eliminarea poluanţilor organici persistenţi şi Planului Naţional de implementare a Convenţiei de la Stockholm, aprobat în 2004, care prevăd: (i) susţinerea acţiunilor de reambalare, depozitare centralizată şi distrugere, în perioada 2005-2007, a 1712 tone de pesticide, inclusiv din clasa poluanţilor organici persistenţi (POP) şi negocierea cu donatorii internaţionali (BM, GEF etc.) în scopul atragerii investiţiilor pentru inventarierea POP şi BPC, neutralizarea şi decontaminarea uleiurilor şi utilajului contaminat cu bifenili policloruraţi (BPC) în perioada indicată; (ii) promovarea şi participarea la cofinanţarea proiectelor de reconstrucţie şi lichidare treptată a depozitelor de deşeuri toxice, inclusiv a depozitului din s. Cişmichioi (4 mii tone) în perioada 2005-2009; (iii) cofinanţarea proiectelor privind crearea întreprinderilor pentru utilizarea şi prelucrarea deşeurilor, construcţia şi amenajarea poligoanelor pentru depozitarea deşeurilor. În perioada 2005 - 2015, din sursele Fondului Ecologic Naţional, vor fi alocate anual circa 5 mil.lei pentru amenajarea a circa 30 de gunoişti autorizate şi lichidarea a circa 60 de gunoişti neautorizate, cu recultivarea respectivă a terenurilor; (iv) efectuarea unui studiu de fezabilitate şi de evaluare a eficienţei cost-beneficiu pentru modernizarea rampelor de depozitare a deşeurilor, primii paşi fiind trecerea la colectarea separată a deşeurilor şi iniţierea construcţiei unor unităţi de valorificare a deşeurilor, iniţial pentru municipiul Chişinău, în perioada 2005 - 2007, cu susţinere financiară externă; (v) elaborarea şi participarea la implementarea proiectelor-pilot de valorificare a deşeurilor în zonele rurale în cele 32 raioane prin parteneriat cu Centrul Regional de Mediu, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova, Proiectul „Controlul poluării din agricultură” finanţat de GEF, Banca Mondială etc.
308. Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat vor fi asigurate prin implementarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier, Strategiei Naţionale şi Planului de acţiuni în domeniul conservării diversităţii biologice, care prevăd: (i) promovarea şi cofinanţarea proiectelor respective şi atragerea investiţiilor străine ce vor conduce la creşterea ponderii suprafeţelor acoperite cu păduri de la 10,4% în anul 2005 pînă la 11,0% în anul 2006 şi majorarea continuă a acestora în perioada 2007-2015; (ii) extinderea suprafeţelor ariilor naturale protejate de stat şi zonelor umede pentru 2005 - pînă la 70000 ha, în 2010 - pînă la 75000 ha şi în 2015 - pînă la 80000 ha, inclusiv rezervaţiile naturale „Moleşti-Rezeni, Selişte-Leu şi rezervaţiilor peisagistice „Căpriana” şi „Rudi-Arioneşti”; (iii) organizarea şi desfăşurarea anuală a concursului republican „Cea mai verde, mai salubră şi amenajată localitate” în baza surselor financiare ale Fondului Ecologic Naţional: în 2005 - 300 mii lei; în 2006 - 500 mii lei; în perioada 2007-2015 - 500 - 700 mii lei; (iv) cofinanţarea măsurilor privind amenajarea şi crearea parcurilor, fîşiilor de protecţie a bazinelor acvatice, perdelelor de protecţie a cîmpurilor agricole etc. anual, în conformitate cu solicitările de proiect, 4-5 mil.lei anual din sursele Fondului Ecologic Naţional şi fondurilor ecologice locale şi atragerea investiţiilor străine în acest scop; (v) promovarea acţiunilor de conservare a diversităţii biologice şi dezvoltarea silviculturii localităţilor prin cofinanţarea proiectelor din Fondul Ecologic Naţional în 2005 - 100 mii lei; în 2006 - 150 mii lei, inclusiv cu suportul financiar extern al GEF, Băncii Mondiale.
309. Diminuarea eroziunii şi reducerea ritmurilor de degradare a solurilor va avea loc prin: (i) participarea la elaborarea şi realizarea măsurilor de protecţie antierozională a solurilor şi reabilitarea terenurilor degradate prin cofinanţarea proiectelor de împădurire din sursele FEN, conform solicitărilor de proiecte; (ii) elaborarea şi implementarea proiectelor-pilot privind utilizarea raţională a resurselor de sol în colaborare cu organele abilitate pentru protecţia solului şi participarea la cofinanţarea proiectelor de acest gen din mijloacele fondurilor ecologice; (iii) monitorizarea calităţii solului în baza a 11 gospodării agricole din 10 raioane de pe 52 cîmpuri agricole pentru determinarea concentraţiei de fond a pesticidelor şi metalelor grele, calcularea normelor de introducere a îngrăşămintelor în sol, conform indicilor agrochimici - permanent, potrivit unui grafic aprobat.
310. Perfecţionarea sistemului de monitoring al proceselor şi fenomenelor hidrometeorologice periculoase, informarea şi instruirea populaţiei în domeniu impun următoarele acţiuni: (i) perfecţionarea sistemului de previziune a proceselor şi fenomenelor hidrometeorologice periculoase şi îmbunătăţirea sistemului de avertizare a populaţiei; (ii) sporirea gradului de instruire a populaţiei privind impactul proceselor şi fenomenelor hidrometeorologice periculoase; (iii) modernizarea echipamentului şi tehnologiilor sistemului de monitoring al proceselor şi fenomenelor hidrometeorologice periculoase.
311. Perfecţionarea mecanismelor administrative, economice şi financiare de protecţie a mediului ambiant şi de gestionare durabilă a resurselor naturale va avea loc prin: (i) elaborarea proiectului de hotărîre a Guvernului „Cu privire la crearea secţiei de evidenţă şi control a Fondului Ecologic Naţional”, în scopul gestionării mai eficiente a surselor Fondului; (ii) negocierea cu guvernele Belgiei, Cehiei, Danemarcei, Japoniei, Franţei, Poloniei, României, Turciei şi Italiei privind atragerea investiţiilor pentru soluţionarea problemelor de protecţie a mediului şi utilizare durabilă a resurselor naturale.
312. Sporirea nivelului de conştientizare ecologică a populaţiei, accesul liber al publicului la informaţia de mediu şi participarea la luarea deciziilor privind managementul utilizării resurselor naturale prevăd: (i) elaborarea şi desfăşurarea „Orelor ecologice” (anii 2005 - 2015 - cîte 4 teme anual şi ţinerea a circa 1000 lecţii în faţa publicului); (ii) participarea la elaborarea planurilor locale de acţiuni în domeniul protecţiei mediului; (iii) publicarea materialelor informative privind starea mediului, buletinelor, rapoartelor ecologice şi altor publicaţii; (iv) consolidarea capacităţilor autorităţilor administraţiei organelor publice centrale şi locale privind informarea şi abordările participative în domeniul protecţiei mediului; instruirea privind utilizarea durabilă a resurselor naturale; (v) susţinerea financiară din sursele fondurilor ecologice locale pentru crearea centrelor locale de informare cu privire la starea mediului şi consultanţă ecologică.
VI. FORMAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIN SERVICIUL PUBLIC
Analiza situaţiei
313. Din punct de vedere funcţional şi instituţional, autorităţile administraţiei publice locale încă nu s-au adaptat suficient la condiţiile economiei de piaţă şi ale unei societăţi democratice. Principiile şi metodele de selectare, instruire şi perfecţionare continuă a funcţionarilor publici din mediul rural nu corespund pe deplin obiectivelor de asigurare a unei administrări eficiente, de elaborare şi promovare a unor politici de calitate înaltă. Nivelul de pregătire a cadrelor din serviciul public este insuficient pentru utilizarea metodelor moderne de management financiar, informaţional, educaţional etc.
314. Un rol deosebit în realizarea Programului Naţional „Satul Moldovenesc” îi revine Academiei de Administrare Publică (AAP) pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, care îşi desfăşoară activitatea în calitate de centru naţional de promovare a politicii statului în domeniul formării şi perfecţionării cadrelor din serviciul public şi asigurării metodico-ştiinţifice a activităţii autorităţilor administraţiei publice.
Obiective prioritare de dezvoltare
315. Obiectivele prioritare de dezvoltare în domeniu sînt:
(i) satisfacerea integrală a necesitaţilor Republicii Moldova în vederea formării şi perfecţionării continue a funcţionarilor publici din mediul rural;
(ii) ameliorarea calităţii procesului de instruire şi ajustarea sistemului de studii din AAP pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova la standardele şi tradiţiile europene;
(iii) crearea sistemului de selectare şi pregătire a rezervei cadrelor de conducere în domeniul administrării publice locale;
(iv) asigurarea ştiinţifică şi ştiinţifico-metodică a activităţii autorităţilor administraţiei publice locale;
(v) studierea obligatorie a sistemelor şi tehnologiilor informaţionale, precum şi a bazelor managementului modern de către funcţionarii din localităţile rurale;
(vi) implementarea tehnologiilor noi manageriale şi informaţionale în activitatea autorităţilor administraţiei publice locale;
(vii) promovarea responsabilităţii, patriotismului, valorilor democratice şi culturale în activitatea personalului din administraţia publică;
(viii) crearea în cadrul atestării funcţionarilor publici a sistemului electronic de evaluare a nivelului de pregătire a acestora.
Acţiuni prioritare
316. În scopul consolidării capacităţilor de instruire şi formare continuă a cadrelor din autorităţile administraţiei publice locale vor fi întreprinse următoarele acţiuni: (i) restructurarea, modernizarea şi ajustarea la standardele şi tradiţiile europene a structurii strategiilor, concepţiilor şi planurilor de studii ale AAP; (ii) elaborarea şi implementarea curricumului nou în vederea pregătirii funcţionarilor publici din sectorul rural atît în cadrul studiilor universitare, cît şi în cadrul studiilor liceale; (iii) crearea specialităţilor noi în domeniul administrării publice; (iv) elaborarea şi implementarea sistemului studiilor la distanţă pentru funcţionarii publici din sectorul rural; organizarea filialelor teritoriale ale AAP la Bălţi, Comrat şi Cahul.
317. Pe plan naţional, necesitatea ameliorării proceselor de instruire şi formare continuă a cadrelor din autorităţile administraţiei publice locale impune următoarele acţiuni: (i) reorganizarea sistemului în cauză conform standardelor europene; (ii) elaborarea şi implementarea sistemului de studiere aprofundată a tehnologiilor informaţionale şi telecomunicaţionale avansate, a utilizării tehnicii computaţionale şi limbilor moderne de către funcţionarii publici din sectorul rural; (iii) intensificarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul administrării publice şi crearea condiţiilor favorabile pentru cercetătorii din autorităţile administraţiei publice locale; (iv) sporirea accesului funcţionarilor publici din autorităţile administraţiei publice locale la studii postuniversitare specializate (masterat) şi doctorat; (v) elaborarea şi implementarea sistemului de selectare, pregătire şi promovare a rezervei cadrelor de conducere din sectorul administraţiei publice locale; (vi) elaborarea şi implementarea sistemului computaţional de evaluare a nivelului de pregătire a funcţionarilor publici în cadrul atestării acestora.
VII. COSTURILE ESTIMATIVE ŞI REZULTATELE PRINCIPALE ALE IMPLEMENTĂRII
PROGRAMULUI NAŢIONAL „SATUL MOLDOVENESC” (2005-2015)
318. Costul estimativ total al implementării Programului Naţional „Satul Moldovenesc” în anii 2005-2015 constituie circa 45 mlrd.lei, inclusiv în anii 2005-2006 - 7 mlrd.lei. Pentru dezvoltarea infrastructurii sociale pe parcursul întregii perioade prevăzute de program vor fi necesare investiţii în construcţii, lucrări de modernizare şi reparaţii, în sumă de 2 mlrd.lei. Anual, pentru construcţia, modernizarea şi repararea sistemelor de asigurare cu apă şi a reţelelor de canalizare vor fi necesare mijloace financiare de circa 160 mil.lei; pentru dezvoltarea reţelelor de distribuire a gazelor naturale - 200-220 mil.lei; pentru protecţia şi dezvoltarea mediului ambiant - 500 mil.lei.
319. Acţiunile ce vor fi implementate în anii 2005-2015 vor oferi posibilitatea de majorare esenţială a nivelului calităţii vieţii populaţiei rurale, în comparaţie cu anii precedenţi. Către anul 2015 ponderea localităţilor în care reţeaua de apă potabilă funcţionează va constitui circa 84%, vor fi gazificate 93% din numărul total de apartamente şi case de locuit, densitatea telefonică în reţelele de telefonie fixă la 100 de locuitori va constitui 43%, inclusiv în mediul rural - 37%.
|
VIII. PLANUL DE ACŢIUNI PENTRU IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI NAŢIONAL „SATUL MOLDOVENESC” (2005-2015) |
|||||
| Nr. d/o | Denumirea sectorului, domeniului politicii | Denumirea obiectivelor | Denumirea acţiunilor (numărul de ordine nu indică prioritatea) | Executorii | Perioada de implementare |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
| I. Economia rurală
1.1. Agricultura |
|||||
| 1. | Sectorul agro-alimentar | Continuarea reformelor în sectorul agricol | 1. Acordarea asistenţei metodologice şi practice la organizarea şi amenajarea (consolidarea) terenurilor agricole, crearea unor formaţiuni agricole optime şi eficiente prin consolidarea terenurilor în fiecare localitate din republică | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | 2005-2015 |
| Edificarea unui cadru comercial şi instituţional modern conform principiilor economice de piaţă | 2. Implementarea tehnologiilor noi progresiste de producere, îndeosebi a sistemelor performante de prelucrare a solului, de utilizare raţională a îngrăşămintelor, a noilor soiuri şi hibrizi mai productivi | 2005-2015 | |||
| 3. Revitalizarea sistemelor de irigare a plantaţiilor de legume şi cartof | 2005-2015 | ||||
| 4. Crearea în fiecare raion a cîte 2-3 cooperative agricole pilot de producţie | 2005-2015 | ||||
| Utilizarea raţională a fondului funciar, a mijloacelor fixe şi a celor circulante | 5. Organizarea loturilor demonstrative şi a schimbului de experienţă între raioanele învecinate şi unităţile agricole cu o înaltă cultură agrotehnică | 2005-2015 | |||
| 6. Modificarea structurii sortimentale de producere a materialului săditor pomicol şi bacifer şi înfiinţarea unor plantaţii pomicole intensive pentru producţia de fructe în sortimentul solicitat de consumatori | 2005-2015 | ||||
| Respectarea asolamentelor ştiinţific fundamentate | 7. Elaborarea şi înaintarea spre examinare Guvernului a Schemei complexe de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor Republicii Moldova pînă în anul 2015 | Concernul „Apele Moldovei” | 2005 | ||
| 8. Selectarea gospodăriilor agricole care vor produce şi comercializa produse conform tehnologiilor ecologice şi susţinerea acestora | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | 2005-2015 | |||
| 9. Extinderea suprafeţelor de cultivare a tutunului şi a sfeclei de zahăr pentru asigurarea întreprinderilor de prelucrare cu materie primă | 2005-2015 | ||||
| Sporirea potenţialului de productivitate a culturilor agricole, restabilirea şi dezvoltarea viticulturii şi pomiculturii | 10. Reutilarea şi crearea unei baze tehnico-materiale de sortare şi ambalare a frunzelor de tutun | 2005-2015 | |||
| 11. Asigurarea ştiinţifică a procesului de revitalizare a ramurii tutunului | Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2015 | |||
| 12. Renovarea parcului de tractoare, combine şi maşini agricole prin crearea a cca 30 staţiuni de maşini şi tractoare anual. Completarea cu unităţi tehnice a subdiviziunilor existente | 2005-2015 | ||||
| 13. Crearea noilor locuri de muncă în sectorul agroalimentar prin fondarea întreprinderilor mici şi a filialelor întreprinderilor de prelucrare a materiei prime agricole în sectorul rural | 2005-2015 | ||||
| Redresarea situaţiei în sectorul zootehnic prin sporirea productivităţii şi efectivului de animale | 14. Implementarea tehnologiilor avansate de creştere şi exploatare a animalelor prin: | 2005-2015 | |||
| atragerea investiţiilor întru revitalizarea complexelor zootehnice industriale | |||||
| conştientizarea deţinătorilor de animale despre inadmisibilitatea sacrificării animalelor tinere cu greutate mică, care provoacă prejudicii economice, atît a deţinătorului de animale cît şi a societăţii în ansamblu | |||||
| 15. Acordarea suportului metodologic în vederea implementării tehnologiilor avansate de creştere şi exploatare a animalelor. Contribuirea prin intermediul programelor investiţionale la crearea fermelor mici, de familie | 2005-2015 | ||||
| 16. Ameliorarea potenţialului genetic al animalelor, prin asigurarea creării unei reţele noi de oficii locale (în fiecare comună) pentru prestarea serviciilor zooveterinare (însămînţarea artificială, deservirea veterinară, colectarea laptelui) | 2005-2015 | ||||
| 17. Deschiderea punctelor de colectare a laptelui în localităţile rurale şi dotarea acestora cu utilajul necesar, cu suportul întreprinderilor de profil, conform Programului-grafic de fondare a oficiilor complexe pentru prestarea serviciilor zooveterinare | 2005-2015 | ||||
| Majorarea volumului de producere, comercializare şi prelucrare a producţiei agricole | 18. Participarea la seminarele raionale cu primarii pe tema elaborării Programului de dezvoltare social-economică a satelor (consultaţii la capitolul-sectorul zootehnic) | 2005-2015 | |||
| 19. Elaborarea măsurilor de ameliorare a pajiştilor naturale, de consolidare a bazei furajere în sectorul particular | 2005-2015 | ||||
| Trasarea principalelor indicatori economici şi setul de măsuri orientate spre o activitate eficientă a complexului agroalimentar | 20. Reorganizarea Serviciului Sanitar Veterinar de Stat în scopul perfecţionării sistemului de control sanitar veterinar al materiei prime şi produselor de origine animală, în conformitate cu cerinţele sanitare veterinare ale Comunităţii Europene | 2005-2015 | |||
| 21. Armonizarea legislaţiei sanitare veterinare a Republicii Moldova cu legislaţia sanitară veterinară a Comunităţii Europene | 2005-2015 | ||||
| 22. Optimizarea pregătirii cadrelor de specialităţi necesare la sate | 2005-2015 | ||||
| 23. Elaborarea mecanismelor financiare privind asigurarea specialiştilor tineri cu salarii corespunzătoare, crearea pentru ei a condiţiilor necesare de trai | 2005-2015 | ||||
| Dezvoltarea activităţilor neagricole în spaţiul rural | 24. Organizarea, desfăşurarea şi monitorizarea campaniei de contractare a materiei prime agricole de către întreprinderile din industria alimentară | 2005-2015 | |||
| 25. Organizarea bazei proprii de materie primă, prin crearea fermelor de lapte-marfă în baza obiectivelor zootehnice ce s-au păstrat, cu participarea întreprinderilor de procesare a laptelui | 2005-2015 | ||||
| Asigurarea suportului tehnic şi financiar din partea donatorilor internaţionali | 26. Formarea în raioane şi în unele localităţi mari a centrelor de informare a producătorilor şi consumatorilor cu cerinţele actelor legislative şi normativ-tehnice în vigoare naţionale şi internaţionale, în scopul intensificării exportului producţiei agricole şi alimentare, asigurării calităţii şi inofensivităţii producţiei din complexul agroalimentar, precum şi în scopul conformării acesteia legislaţiei internaţionale şi Comunităţii Europene | 2005-2015 | |||
| 27. Extinderea pieţelor de desfacere a producţiei pomicole şi legumicole prin: | 2005-2015 | ||||
| revitalizarea sistemului de colectare şi achiziţionare a producţiei; | |||||
| crearea pieţelor angro de desfacere a producţiei agricole; | |||||
| stabilirea unor relaţii economice reciproc avantajoase între producătorii şi prelucrătorii de materie primă | |||||
| 28. Promovarea experienţei înaintate a agenţilor economici, care activează cu profit şi prin organizarea unor expoziţii, simpozioane, concursuri şi prin intermediul mass-media | 2005-2015 | ||||
| 29. Dezvoltarea reţelei de instituţii profesionale în domeniul agroalimentar în sectorul rural | 2005-2015 | ||||
| 2. | Pepinieritul viticol | Ameliorarea valorii biologice a materialului săditor viticol autohton | 1. Operarea de amendamente la actele legislative şi normative în scopul asigurării producerii materialului săditor viticol liber de boli virotice şi cancer bacterian | Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, Academia de Ştiinţe a Moldovei | Semestrul I 2005 |
| 2. Interzicerea importului materialului săditor viticol netestat la prezenţa Agrobacterium tumefaciens vitis, începînd cu 1 ianuarie 2006 | Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, Inspectoratul de Stat pentru Seminţe | Semestrul II 2005 | |||
| 3. Direcţionarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul elaborării de clone, libere de boli virotice şi cancer bacterian, pentru toate soiurile omologate | Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie | 2005-2010 | |||
| Asigurarea completă a necesităţilor interne în material săditor viticol autohton | Implementarea tehnologiilor avansate în pepinieritul viticol, care ar asigura randamentul în şcoala de viţe la nivel de cel puţin 60% | Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, pepinierele viticole autorizate, Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2008 | ||
| 3. | Viticultura | Înfiinţarea plantaţiilor viticole noi cu soiuri care asigură o calitate înaltă a produselor vinicole | Ameliorarea sortimentului viticol existent cu revederea Registrului soiurilor de plante | Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie, Comisia de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Plante | 2005-2006 |
| Minimalizarea afectării plantaţiilor viticole de cancerul bacterian | Înfiinţarea plantaţiilor viticole noi cu material săditor viticol testat la cancerul bacterian şi îngrijirea plantaţiilor în strictă conformitate cu recomandările în vigoare | Agenţii economici | 2005-2015 | ||
| 4. | Vinificaţia | Ameliorarea calităţii producţiei vinicole | 1. Elaborarea, aprobarea şi implementarea actelor legislative şi normative în scopul asigurării producerii produselor vinicole de calitate înaltă | Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin” | 2005-2010 |
| 2. Promovarea implementării la întreprinderile vinicole a sistemelor internaţionale ISOO seria 9000 versiunea 2000 | Departamentul Standardizare şi Metrologie, agenţii economici licenţiaţi | 2005-2015 | |||
| Dezvoltarea şi majorarea volumelor de producere a divinului | 1. Elaborarea, aprobarea şi implementarea Programului de dezvoltare a producerii divinului | Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie | 2005 | ||
| 2. Elaborarea şi aprobarea documentaţiei normative şi tehnologice privind producerea divinului cu denumire de origine | 2005-2008 | ||||
| Majorarea producerii vinurilor VDO şi VDOC. | Elaborarea, aprobarea şi implementarea Programului de producere a vinurilor de origine (VDO şi VDOC) | Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie | 2005-2015 | ||
| Majorarea producerii vinurilor peliculare | 1. Elaborarea, aprobarea şi implementarea Programului de fabricare a vinurilor peliculare | Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie | 2005-2015 | ||
| 2. Asigurarea activităţii normale a S.A. “Vinuri-Ialoveni” | Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, S.A. “Vinuri-Ialoveni” | 2006-2010 | |||
| Asigurarea complexului viti-vinicol cu specialişti şi muncitori calificaţi | 1. Fortificarea activităţii Institutului Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie în domeniul pregătirii specialiştilor calificaţi, inclusiv în domeniul ştiinţific | Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie | 2005 - 2015 | ||
| 2. În cadrul Colegiului Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău şi în cadrul instituţiilor superioare de învăţămînt (de profil) de organizat pregătirea tinerilor specialişti pe specialitatea „Viticultură şi vinificaţie” | Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, Universitatea Agrară de Stat a Moldovei, Universitatea Tehnică a Moldovei, Colegiul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie | 2005 - 2006 | |||
| 1.2. Industria | |||||
| 5. | Industria | Creşterea durabilă a producţiei industriale şi sporirea contribuţiei industriei la creşterea economică, precum şi crearea noilor locuri de muncă | 1. Înlăturarea barierelor tehnice în calea comerţului, asigurarea inofensivităţii şi fiabilităţii produselor autohtone, ridicarea competitivităţii produselor autohtone, majorarea credibilităţii faţă de calitatea produselor autohtone prin: | Ministerul Economiei, ministerele din sectorul real al economiei | |
|
realizarea Programului de dezvoltare a Sistemului Naţional de Etaloane pe anii 2003-2008 |
2005-2008 | ||||
|
Semnarea Acordul de recunoaştere mutuală a etaloanelor de referinţă |
2005 | ||||
| 2. Promovarea implementării la întreprinderile complexului agro-alimentar a sistemelor de management a calităţii conform standardului internaţional ISO 9001 şi sistemelor de management a securităţii produselor alimentare în baza principiilor HACCP | Departamentul Standardizare şi Metrologie | Permanent | |||
| Diversificarea producţiei industriale în baza dezvoltării şi majorării ponderii ramurilor ce nu sînt legate de prelucrarea materiei prime agricole | 1. Protejarea şi susţinerea producătorilor autohtoni | Ministerul Economiei, ministerele de ramură | 2005 | ||
| 2. Perfecţionarea sistemului relaţiilor de cooperare între întreprinderile republicii, extinderea colaborării cu CSI, alte ţări | Ministerul Industriei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Economiei | 2005-2015 | |||
| 3. Elaborarea şi implementarea programelor investiţionale ramurale şi interramurale, proiectelor investiţionale, valorificarea în acest scop a liniilor creditare externe şi creditelor comerciale | Ministerele de ramură, Ministerul Economiei, Organizaţia de Promovare a Exporturilor din Moldova (MEPO), autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2015 | |||
| Îmbunătăţirea tuturor caracteristicilor calitative ale producţiei industriale | 1. Implementarea standardelor internaţionale în domeniul calităţii, managementului mediului şi evaluării conformităţii (ISO 9000, ISO 14000, EN 45000) | Departamentul Standardizare şi Metrologie, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Industriei | 2005-2009 | ||
| 2. Armonizarea standardelor naţionale cu cele regionale şi internaţionale, conform angajamentelor Moldovei asumate în procesul de aderare la OMC | Departamentul Standardizare şi Metrologie, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Industriei | 2005-2009 | |||
| Accelerarea dezvoltării producţiei industriale în regiuni | 1. Crearea zonelor economice libere de producţie, a parcurilor industriale în raioanele republicii | Ministerul Economiei, autorităţile publice locale, ministerele de ramură | 2005-2009 | ||
| 1.3. Energetică | |||||
| 6. | Electroenergetica | Asigurarea securităţii energetice a ţării | 1. Reabilitarea reţelelor electrice de transport şi de distribuţie | Ministerul Energeticii, Î.S. „Moldelectrica”, RED Nord, RED Nord-Vest, CET-1,CET-2, CET-Nord, S.A.”Termocom”, Unitatea consolidată pentru implementarea proiectelor energetice, autorităţile administraţiei publice locale | Permanent |
| Liberalizarea pieţei energetice | 2. Construcţia LEA-35-110 kV pentru serviciile de transport în interiorul ţării: | 2006 -2010 | |||
| LEA-35 kV Copanca, raionul Căuşeni, 12.5 km; | |||||
| LEA-110 kV Oclanda-Bădiceni, 12 km; | |||||
| LEA-110 kV Brinzenii noi-Săngerei, 10 km; | |||||
| LEA-110 kV Bobeica-Cărpineni, 27 km; | |||||
| LEA-110 kV Leova-Sarata Răzeşti, 20 km; | |||||
| LEA-110 kV Leova-Cantemir-Goteşti, 24 km. | |||||
| LEA-110 kV Dişcovo-Cecolteni - 5 km | |||||
| Fortificarea interconexiunilor energetice | Interconexiuni:
3. Utilizarea liniei de interconexiune 400 kV Vulcăneşti-Dobruja (Bulgaria), cu racordul de intrare-ieşire în staţia Isaccea (România) |
||||
|
2005-2015 |
|||||
| 4. Obţinerea investiţiilor pentru construcţia a două linii 110 kV de interconexiune cu sistemul Energetic al României, Burlăneşti-Mitoc şi Falciu-Cantemir | 2005-2007 | ||||
| 5. Construcţia LEA - 400 kV Suceava - Bălţi, cu atragerea investiţiilor | 2007-2010 | ||||
| 6. Dezvoltarea reţelelor de distribuţie 0,4-10 kV | 2005-2015 | ||||
| S.A. “RED Nord-Vest”
Construcţia de linii noi 10 kV, 38 km Construcţia de linii noi 0,4 kV, 162 km Reconstrucţia posturilor de transformare, 37 unităţi |
|||||
| S.A. “RED Nord”
Construcţia de linii noi 10 kV, 631 km Construcţia de linii noi 0,4 kV, 1500 km |
|||||
| 7. Reconstrucţia posturilor de transformare, 271 unităţi | |||||
| 8. Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de evidenţă prin implementarea eficientă a Proiectului Energetic-II | 2005-2008 | ||||
| 9. Construcţia centralelor electrice private în apropierea satului Burlăceni, raionul Cahul, şi în apropierea mun.Bălţi, fiecare cu o putere de circa 450 MW | ITERA (Rusia)
RWE Traiding (Germania) |
2005-2015 | |||
| 7. | Termoenergetica | Majorarea eficienţei energetice | 1. Promovarea Concepţiei privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.189 din 20 februarie 2002 | Ministerul Energeticii, autorităţile administraţiei publice locale, CET-Nord, S.A. Termocom | 2005-2015 |
| Promovarea politicii descentralizării sistemelor de alimentare cu căldură | 2. Implementarea Programului Naţional de renovare şi descentralizare a sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1059 din 29 august 2003 | Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Energeticii | 2005-2010 | ||
| 3. Concomitent cu gazificarea localităţilor se va efectua reutilarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu căldură în baza gazelor naturale | 2005-2010 | ||||
| 4. Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu căldură prin implementarea eficientă a Proiectului Energetic-II | UCIPE, Ministerul Energeticii, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2007 | |||
| 5. Atragerea investitorilor potenţiali pentru modernizarea CET-1, CET-2, CET-Nord, centralelor termice de Vest şi Sud ale mun. Chişinău, prin instalarea utilajului eficient modern cu ciclu combinat de producere a energiei electrice şi termice | Permanent, 2005-2007 | ||||
|
8. |
Gazificarea | Gazificarea accelerată a ţării | 1. Construcţia gazoductelor magistrale - 186 km, inclusiv: | Ministerul Energeticii | |
| Căuşeni - Chişinău - 77 km | 2005-2010 | ||||
| Drochia-Ungheni-Iaşi - 95 km | 2005-2010 | ||||
| Asigurarea securităţii energeticii a ţării şi crearea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea eficientă şi stabilă a localităţilor din republică | 2. Construcţia conductelor - branşamente -365 km, inclusiv: | Ministerul Energeticii | |||
| spre oraşul Soroca - 30 km | 2005 | ||||
| Cunicea-Japca-Sănătăuca-Napadova - 20 km | 2005-2006 | ||||
| SDG Gura-Galbenei Prorumbria-Schinoşica-Munteni-Sagaidac-Cighirleni-Gangura-Rezeni-Carbuna-Alexandrovca-Misovca-Hamuteanovca - 34 km | 2005-2006 | ||||
| 3. Construcţia gazoductelor interurbane - 6265 km | Ministerul Energeticii, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2015 | |||
| 4. Construcţia staţiilor de distribuţie a gazelor - 20 unităţi | 2005-2015 | ||||
| 5. Construcţia staţiilor şi punctelor de măsurare a gazelor - 7 unităţi | Ministerul Energeticii, S.A.”Moldovagaz” | 2005-2015 | |||
| 1.4. Transporturile şi comunicaţiile | |||||
| 9. | Infrastructura de transporturi şi comunicaţii | Ridicarea nivelului de trai şi cultural al populaţiei prin satisfacerea ofertelor de transport şi călătorii, reducerea costului mărfurilor şi serviciilor prin reducerea cheltuielilor de transport a utilizatorilor drumurilor, reducerea timpului de aflare a pasagerilor în drum | 1. Elaborarea şi implementarea unui program de lucrări pentru stoparea procesului de degradare a reţelei de drumuri, ce va prevedea (luînd în considerare starea actuală de austeritate financiară) creşterea volumului de lucrări de întreţinere periodică de tip uşor | Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor | 2005-2015 |
| 2. Realizarea unor proiecte regionale, inclusiv prin contractarea creditelor externe, granturi, în vederea îmbunătăţirii accesului la pieţele de desfacere şi serviciile sociale pentru populaţia rurală | Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor | 2005-2015 | |||
| 3. Optimizarea şi extinderea rutelor regulate de transport auto de pasageri şi îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie şi confort | Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor | 2005-2015 | |||
| 4. Extinderea zonelor de influenţă a transportului feroviar de călători prin dezvoltarea reţelei de căi ferate | Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” | 2005-2015 | |||
| 5. Majorarea densităţii telefonice în reţelele de telefonie fixă | Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor | 2005-2015 | |||
| Ameliorarea accesului la servicii economice şi sociale prin reabilitarea drumurilor şi căilor ferate, precum şi extinderea reţelei de drumuri naţionale şi locale | 6. Realizarea unui Plan de acţiuni privind implementarea pachetului minim de servicii accesibil tuturor categoriilor de consumatori - Serviciul Poştal Universal | Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor | 2005-2015 | ||
| 7. Extinderea serviciilor prin implementarea serviciului „Mandate băneşti electronice internaţionale” şi a serviciului „Prestarea serviciilor bancare prin intermediul oficiilor poştale” | Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor | 2005-2015 | |||
| 8. Implementarea proiectului pentru crearea punctelor de acces la Internet în baza oficiilor poştale | Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor | 2005-2010 | |||
| 9. Implementarea Programului de reparaţii şi modernizare a oficiilor poştale în vederea menţinerii lor într-o stare de exploatare cuvenită, instalării sistemelor de încălzire, stabilirii unui aspect distinct şi atrăgător, dotării cu sisteme informaţionale | Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor | 2005-2010 | |||
| Eficientizarea serviciilor de transport şi sporirea calităţii acestora prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transporturi | 10. Majorarea calităţii deservirii pasagerilor care beneficiază de căi ferate | Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” | 2005-2009 | ||
| Asigurarea populaţiei cu un set minim de servicii de poştă şi telecomunicaţii calitative şi la preţuri accesibile, avînd la bază principiile serviciului universal | 11. Dezvoltarea reţelei de rute după schema sat - centru raional, centru raional - capitala | Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor | 2005-2009 | ||
| 12. Sporirea numărului de posturi telefonice şi densitatea telefonică | Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor | 2005-2009 | |||
| 13. Elaborarea unei game largi de servicii care vor constitui pachetul minim al Serviciului poştal universal şi normele lui de calitate, precum şi mecanismul de compensaţie financiară pentru prestarea acestui serviciu | Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor | 2005-2009 | |||
| 14. Încheierea de acorduri cu administraţiile poştale în primul rînd ale ţărilor în care cetăţenii Republicii Moldova sînt plecaţi la lucru pentru a implementa serviciul „Mandate băneşti electronice internaţionale” | Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor | 2005-2009 | |||
| 15. Elaborarea cadrului legal, normativ şi tehnologic pentru a presta servicii bancare prin intermediul oficiilor poştale, serviciu ce va permite cetăţenilor de la sate să beneficieze de posibilitatea de a deschide conturi bancare, efectua plăţi şi altele prin intermediul oficiilor poştale şi în localităţile în care nu sînt filiale ale băncilor | Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor | 2005-2009 | |||
| Ameliorarea calităţii şi extinderea accesului consumatorilor la serviciile informaţionale de poştă şi de telecomunicaţii | 16. Efectuarea de reparaţii capitale şi curente în 626 oficii poştale, conectate la reţeaua de gaze naturale şi instalate sisteme de încălzire în 324 de oficii poştale. Vor fi dotate cu computere şi instalate sisteme de conectare la Internet în 314 oficii poştale. Vor fi instalate în diferite localităţi 25 de chioşcuri | Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor | 2005-2009 | ||
| 1.5. Telecomunicaţiile şi tehnologiilor informaţionale | |||||
| 10. | Telecomunicaţiile şi tehnologiile informaţionale | Consolidarea democraţiei şi a instituţiilor statului de drept prin participarea activă a cetăţenilor la viaţa politică, facilitarea accesului la informaţia publică, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice | 1. Dezvoltarea cadrului legislativ-normativ privind tehnologiile informaţionale şi racordarea lui la rigorile Uniunii Europene; | Departamentul Tehnologii Informaţionale, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, ministerele şi departamentele, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale | 2005-2010 |
| 2. Implementarea unui sistem de “Ghişee electronice de informare” în spaţii publice furnizând informaţii privind legislaţia, manifestările culturale locale, starea mediului etc.; | 2005-2009 | ||||
| la prima etapă în toate centrele raionale, şi la etapa a doua - în toate localităţile rurale |
2010-2015 |
||||
| 3. Dezvoltarea sistemului de portaluri a autorităţilor administraţiei publice locale care să permită interacţiunea cu instituţiile guvernamentale | 2005-2009 | ||||
| 4. Crearea centrelor publice de acces la Internet pe întreg teritoriul ţării | Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, Departamentul Tehnologii Informaţionale | 2005-2009 | |||
| Atingerea gradului de dezvoltare a infrastructurii societăţii informaţionale ce asigură accesul nediscriminatoriu la resursele informaţionale ale tuturor categoriilor de cetăţeni, diminuarea decalajului tehnologic dintre categoriile de beneficiari | 5. Atingerea indicilor medii europeni de dezvoltare în domeniu, (telefonia fixă - 35% din locuitori, telefonia mobilă - 45% din locuitori, Internet la domiciliu - 20% din gospodăriile casnice, serviciu universal - 100% din localităţi) | Operatorii, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor | 2005-2015 | ||
| 6. Implementarea Sistemului informaţional geografic în raionul Ialoveni | Operatorii, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, Departamentul Tehnologii Informaţionale, Ministerul Economiei | 2005-2009 | |||
| Dezvoltarea industriei tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii ca una din ramurile strategice, prioritare pentru dezvoltarea economică a ţării | 7. Organizarea cursurilor de perfecţionare în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii a angajaţilor din localităţile rurale | Ministerul Educaţiei, Departamentul Tehnologii Informaţionale, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2009 | ||
| Crearea condiţiilor pentru funcţionarii publici din autorităţile administraţiei publice centrale şi locale să cunoască şi să aplice tehnologiile informaţionale | 8. Crearea sistemelor şi aplicaţiilor informatice menite să susţină procesele de reformă politică, socială şi economică din ţară | Ministerele, departamentele | 2005-2015 | ||
| Informatizarea tuturor instituţiilor de cultură din Republica Moldova | 9. Extinderea proiectului Sistemul Informaţional al Bibliotecilor Moldovei (SIBIMOL) în toate bibliotecile ţării | Ministerul Culturii, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2010 | ||
| Implementarea serviciilor de telemedicină, apropierea serviciilor medicale de locul de trai al pacientului | 10. Crearea şi dezvoltarea sistemului informaţional de servicii telemedicale | Ministerul Sănătăţii, Departamentul Tehnologii Informaţionale | 2005-2010 | ||
| 1.6. Turismul | |||||
| 11. | Turismul rural | Dezvoltarea turismului rural, într-un mod durabil, astfel ca acesta să genereze beneficii economice considerabile pentru ţară şi comunităţile ei locale, care vor consta din venituri directe, locuri noi de muncă, extinderea mediului de afaceri în localităţile respective, precum şi dezvoltarea altor sectoare ale economiei locale | 1. Crearea în teritoriu a serviciilor de specialitate | Departamentul Dezvoltarea Turismului, autorităţile administraţiei publice locale | 2005 |
| 2. Elaborarea şi implementarea unor proiecte-pilot de dezvoltare a turismului rural | Departamentul Dezvoltarea Turismului, Ministerul Economiei, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2008 | |||
| 3. Elaborarea şi aprobarea mecanismelor de stimulare economică a întreprinzătorilor din domeniul turismului rural şi a participanţilor la implementarea Programului Naţional „Drumul vinului în Moldova” | Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Departamentul Agroindustrial „Moldova-Vin”, Departamentul Dezvoltarea Turismului, autorităţile administraţiei publice locale | 2005 | |||
| Crearea noilor locuri de muncă şi a unui mediu de afaceri în localităţile rurale | 4. Includerea gospodăriilor ţărăneşti în circuitul turistic, prin dezvoltarea acestora ca pensiuni agroturistice | Departamentul Dezvoltarea Turismului, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2008 | ||
| Renovarea patrimoniului naţional de valoare turistică amplasat pe teritoriul localităţilor respective, pentru includerea acestora în circuitul turistic | 5. Asigurarea necesităţilor de dezvoltare a obiectivelor incluse în Programul Naţional „Drumul vinului în Moldova” | Autorităţile administraţiei publice locale, Departamentul Dezvoltarea Turismului, Departamentul Agroindustrial „Moldova-Vin”, Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2007 | ||
| 6. Revitalizarea meşteşugurilor ca componentă importantă a produsului turistic rural naţional | Ministerul Culturii, Departamentul Dezvoltarea Turismului, Academia de Ştiinţe a Moldovei, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2007 | |||
| 7. Dezvoltarea turismului ecologic prin crearea şi dezvoltarea unor parcuri naţionale. | Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, A.S. „Moldsilva”, Departamentul Dezvoltarea Turismului, Academia de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2007 | |||
| Dezvoltarea managementului turistic în localităţile rurale | 8. Conştientizarea importanţei dezvoltării turismului (formele de turism specifice: rural, ecologic, viti-vinicol, cultural, balneosanatorial, de interes special, etc.) pentru dezvoltarea locală | Departamentul Dezvoltarea Turismului, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2006 | ||
| 9. Dezvoltarea, promovarea şi ajustarea la standardele internaţionale a serviciilor balneosanatoriale | Ministerul Sănătăţii, Departamentul Dezvoltarea Turismului, sindicatele, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2006 | |||
| Ridicarea nivelului calităţii serviciilor turistice prestate în localităţile rurale | 10. Crearea condiţiilor de instruire continuă a personalului încadrat în turismul rural | Departamentul Dezvoltarea Turismului, Ministerul Educaţiei | Permanent | ||
| 11. Instalarea indicatoarelor-standard turistice şi a panourilor informaţionale | Departamentul Dezvoltarea Turismului, Ministerul Afacerilor Interne, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2008 | |||
| 12. Elaborarea şi promovarea proiectelor investiţionale pentru crearea, repararea şi modernizarea infrastructurii, inclusiv a celei turistice | Departamentul Dezvoltarea Turismului, Ministerul Economiei, MEPO | Permanent | |||
| 13. Dezvoltarea gospodăriilor cinegetice care vor organiza itinerare specializate de vînătoare şi pescuit | Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, A.S. „Moldsilva”, Departamentul Dezvoltarea Turismului, autorităţile administraţiei publice locale | 2006-2008 | |||
| 14. Lansarea unor acţiuni eficiente de promovare a produsului turistic rural naţional | Departamentul Dezvoltarea Turismului, autorităţile administraţiei publice locale | Permanent | |||
| 1.7. Dezvoltarea antreprenoriatului.
Întreprinderile mici şi mijlocii |
|||||
| 12. | Antreprenoriatul. Întreprinderilemici şi mijlocii | Majorarea aportului întreprinderilor mici şi mijlocii la creşterea economică | 1. Implementarea programelor de pregătire a personalului calificat pentru întreprinderile mici şi mijlocii în corespundere cu cererea de pe piaţa forţei de muncă | Ministerul Economiei | 2005-2015 |
| Consolidarea rolului întreprinderilor mici şi mijlocii în soluţionarea problemelor social-economice | 2. Sporirea capacităţilor manageriale, de producere şi prestare a serviciilor afacerilor în derulare | ||||
| 3. Introducerea la întreprinderile naţionale mici şi mijlocii a noilor standarde de management, de calitate şi de producţie, a noilor tehnologii | |||||
| 4. Elaborarea şi prezentarea informaţiilor şi studiilor de piaţă, training-uri pentru creşterea abilităţilor profesionale în marketing, implementarea programelor pentru dezvoltarea calităţii produselor | |||||
| 1.8. Intensificarea proceselor investiţionale | |||||
| 13. | Mediulinvestiţional | Accelerarea dezvoltării economice a ţării prin creşterea fluxului de investiţii | 1. Dezvoltarea infrastructurii regionale, în scopul ameliorării activităţii investiţionale la nivel regional | Ministerul Economiei | 2005-2015 |
| Crearea unor condiţii favorabile pentru desfăşurarea activităţii investiţionale şi menţinerea unui regim de securitate şi protecţie deplină pentru toate genurile de investiţii | 2. Susţinerea dezvoltării pieţei financiare sub aspect instituţional şi de infrastructură pentru consolidarea rolului sectorului financiar în mobilizarea şi circulaţia resurselor investiţionale, precum şi reducerea riscurilor investiţionale | Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor | 2005-2015 | ||
| Elaborarea şi realizarea programelor de stat de atragere a investiţiilor | 3. Continuarea dialogului cu reprezentanţii comunităţii investitorilor şi ai oamenilor de afaceri, în scopul optimizării soluţionării problemelor ce ţin de ameliorarea mediului investiţional | Ministerul Economiei | 2005-2015 | ||
| Elaborarea şi aprobarea standardelor (normelor, regulilor) de stat referitoare la activitatea antreprenorială şi investiţională | 4. Elaborarea instrumentelor şi mecanismelor de stimulare a băncilor pentru acordarea creditelor pe termen lung, precum şi pentru atragerea în activitatea investiţională a economiilor populaţiei, inclusiv a transferurilor angajaţilor de peste hotare | Ministerul Economiei, Banca Naţională a Moldovei | 2005-2015 | ||
| Crearea şi/sau dezvoltarea unei reţele de centre informaţionale şi analitice | 5. Formarea unui sistem eficient de diseminare a informaţiei, destinate atît investitorilor străini, cît şi celor locali, privind oportunităţile de investire în Moldova | Ministerul Economiei, ministerele interesate | 2005-2015 | ||
| 1.9. Dezvoltarea comerţului | |||||
| 14. | Comerţul | Dezvoltarea potenţialului de export al sectorului agricol privat | 1. Elaborarea măsurilor stimulatorii în vederea creării cooperativelor de întreprinzători, întreprinderilor (mici şi medii) de prelucrare a producţiei agricole, centrelor de sortare, prelucrare şi ambalare a producţiei agricole proaspete etc., cu scopul de a consolida eforturile întreprinzătorilor din zona rurală şi de a facilita accesul lor pe pieţele externe | Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | 2005-2009 |
| Facilitarea accesului întreprinzătorilor din zona rurală la mijloace financiare necesare pentru a se lansa în afaceri | 2. Elaborarea măsurilor stimulatorii pentru sectorul bancar din republică, cu scopul de a facilita accesul întreprinzătorilor din zona rurală şi a gospodăriilor ţărăneşti la împrumuturi bancare pe termen lung cu dobînzi avantajoase | Ministerul Economiei, Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Finanţelor | 2005-2009 | ||
| Formarea unor aptitudini necesare întreprinzătorilor din zona rurală în desfăşurarea operaţiunilor de export şi dezvoltare a unor afaceri | 3. Obţinerea de la instituţii financiare internaţionale a liniilor de creditare pentru finanţarea, inclusiv prin intermediul băncilor locale, a operaţiunilor de export efectuate de către întreprinzătorii din zona rurală | Ministerul Economiei, Departamentul Comerţului Organizaţia de promovare a exporturilor din Moldova, ONG de profil | 2005-2009 | ||
| Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de consultanţă în teritoriu | 4. Facilitarea creării şi dezvoltării centrelor de consultanţă şi informare în domeniul operaţiunilor comerciale externe în Edineţ, Bălţi, Orhei, Hînceşti, Comrat şi Cahul | Departamentul Comerţului, Organizaţia de promovare a exporturilor din Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie | 2005-2015 | ||
| 5. Organizarea meselor rotunde şi seminarelor pentru familiarizarea întreprinderilor din zona rurală cu oportunităţile existente pe pieţele externe, precum şi pentru încurajarea acestora în vederea formării alianţelor de export | Departamentul Comerţului, Organizaţia de promovare a exporturilor din Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie | 2005-2009 | |||
| 6. Implementarea programelor de instruire specializate pentru întreprinderile din zona rurală în domeniul exportului | Departamentul Comerţului, Organizaţia de promovare a exporturilor din Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie, Departamentul Tehnologii Informaţionale | 2005-2015 | |||
| 7. Dezvoltarea instrumentelor moderne de acces al întreprinderilor exportatoare la informaţii privind piaţa externă | Departamentul Comerţului, Organizaţia de promovare a exporturilor din Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie | 2005-2009 | |||
| 8. Organizarea participării întreprinderilor din zona rurală la expoziţii şi tîrguri internaţionale | Departamentul Comerţului, Organizaţia de promovare a exporturilor din Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie | 2005-2015 | |||
| 9. Organizarea misiunilor de afaceri ale întreprinderilor din zona rurală pe pieţele externe de interes | Departamentul Comerţului, Organizaţia de promovare a exporturilor din Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie | 2005-2009 | |||
| 10. Editarea şi distribuirea materialelor promoţionale cu prezentarea sectorului rural al Republicii Moldova | Autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2015 | |||
| 11. Obţinerea şi canalizarea asistenţei tehnice şi financiare din partea donatorilor străini în vederea implementării activităţilor descrise anterior | Departamentul Comerţului, Organizaţia de promovare a exporturilor din Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2015 | |||
| 12. Participarea producătorilor din sectorul rural la desfăşurarea Zilelor Moldovei în cadrul ambasadelor Republicii Moldova din străinătate cu prezentarea produselor agroalimentare ecologic pure | Departamentul Comerţului, Organizaţia de promovare a exporturilor din Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2015 | |||
| 15. | Cooperaţiade consum | Sporirea rolului cooperaţiei de consum în societate, consolidarea relaţiilor cu membrii cooperatori, atragerea de noi membri | 1. Promovarea principiilor şi valorilor cooperatiste internaţionale, orientarea spre acţiuni de cooperare, ajutorare reciprocă, în scopul realizării obiectivelor comunitare | Uniunea Centrală „Moldcoop” | 2005-2015 |
| 2. Extinderea comunităţii de cooperatori, dezvoltarea valorilor de aderare a populaţiei la cooperaţia de consum | Uniunea Centrală „Moldcoop” | 2005-2015 | |||
| Remedierea activităţii de achiziţionare, procesare şi comercializare a produselor agricole, materiei prime zootehnice şi de altă natură | 3. Dezvoltarea infrastructurii şi activităţilor de achiziţionare a produselor agricole, materiilor prime zootehnice şi de altă natură, cuprinderea maximală cu aceste activităţi a localităţilor republicii | Uniunea Centrală „Moldcoop” | 2005-2009 | ||
| 4. Atragerea asistenţei tehnice şi financiare din partea donatorilor străini pentru realizarea iniţiativelor şi proiectelor de dezvoltare | Uniunea Centrală „Moldcoop”, Ministerul Economiei | 2005-2015 | |||
| 5. Orientarea spre crearea ciclului închis în producerea pîinii şi produselor de panificaţie, care va include achiziţionarea şi prelucrarea cerealelor, fabricarea şi comercializarea acestor produse prin reţeaua de comerţ cooperatistă | Uniunea Centrală „Moldcoop” | 2005-2009 | |||
| Extinderea ariei de activitate în aspect geografic şi în spectrul activităţilor şi serviciilor prestate | 6. Dezvoltarea sectorului mic industrial (mini-brutării, secţii de extragere a uleiului şi altor secţii de prelucrare a produselor agroalimentare şi materiei prime zootehnice etc.) | Uniunea Centrală „Moldcoop” | 2005-2015 | ||
| 7. Extinderea sortimentului, sporirea calităţii şi competitivităţii produselor fabricate, cooperarea cu întreprinderile de achiziţionare, în scopul industrializării produselor agricole şi a materiei prime zootehnice, precum şi cu cele comerciale, pentru promovarea exportului de bunuri produse de cooperaţia de consum | Uniunea Centrală „Moldcoop” | 2005-2015 | |||
| Dezvoltarea infrastructurii comerciale, sporirea calităţii deservirii consumatorilor şi orientarea spre satisfacerea amplă a necesităţilor de consum | 8. Extinderea reţelei comerciale, a ofertei de mărfuri şi servicii, modernizarea designului unităţilor de comerţ şi a tehnologiei comerciale, diversificarea formelor şi metodelor de vînzare a mărfurilor | Uniunea Centrală „Moldcoop”, autorităţile administraţiei publice centrale | 2005-2015 | ||
| 9. Dezvoltarea structurilor integraţioniste în cadrul cooperaţiei de consum | Uniunea Centrală „Moldcoop” | 2005-2015 | |||
| Formarea şi dezvoltarea profesională continuă a cadrelor antrenate în activitatea cooperatistă şi în alte domenii economice | 10. Promovarea reingineringului industrial şi comercial prin implementarea tehnologiilor, utilajelor şi echipamentelor moderne | Uniunea Centrală „Moldcoop” | 2005-2015 | ||
| 11. Perfecţionarea sistemului de distribuţie a mărfurilor | Uniunea Centrală „Moldcoop” | 2005-2015 | |||
| 12. Cooperarea cu sectorul agrar şi susţinerea iniţiativelor de dezvoltare a acestuia, prin diversificarea serviciilor prestate antreprenorilor agricoli | Uniunea Centrală „Moldcoop”, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | 2005-2015 | |||
| 13. Consolidarea şi dezvoltarea pieţelor agricole cooperatiste, în scopul susţinerii producătorilor agricoli şi facilitării comercializării produselor agroalimentare | Uniunea Centrală „Moldcoop”, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2015 | |||
| 14. Promovarea inovaţiilor, pregătirea şi perfecţionarea profesională a angajaţilor, dezvoltarea abilităţilor profesionale, orientarea spre priorităţile de dezvoltare | Uniunea Centrală „Moldcoop” | 2005-2015 | |||
| 1.10. Dezvoltarea teritorială | |||||
| 16. | Amenajarea teritoriului | Dezvoltarea durabilă şi armonioasă a localităţilor | Dotarea localităţilor rurale cu planuri urbanistice generale pe etape, în funcţie de rolul satului în reţeaua de localităţi, capacităţile şi perspectivele de dezvoltare | Institutele de proiectare de profil, firme de proiectare private, licenţiate în domeniu, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2015 |
| 17. | Locuinţele şi construcţiile locative | Sporirea accesibilităţii populaţiei, în special a grupurilor socialmente vulnerabile, la locuinţe | 1. Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ şi formarea infrastructurii pentru atragerea mijloacelor în sfera creditării ipotecare pentru construcţia, reconstrucţia şi procurarea locuinţelor la sate, precum şi facilitarea procedurilor ce ţin de construcţia locuinţelor proprietate privată | Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului | 2005-2006 |
| Creşterea gradului de siguranţă şi confort al construcţiilor existente | 2. Aprobarea Planului de acţiuni privind urbanizarea localităţilor rurale, dotarea acestora cu apeducte şi sisteme de canalizare | 2005 | |||
| 3. Elaborarea proiectului-tip (pilot) pentru staţia compactă de epurare pentru localităţile rurale | 2005-2006 | ||||
| 4. Elaborarea proiectelor-pilot pentru cea mai ieftină locuinţă în mediul rural | 2005 | ||||
| 18. | Aprovizionare cu apă şi canalizare | Sporirea accesului populaţiei la sursele de apă potabilă şi ameliorarea calităţii serviciilor |
Acces şi calitate 1. Dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în 156 localităţi |
Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, autorităţile administraţiei publice locale | 2004-2006 |
| 2. Amenajarea şi restabilirea a 93300 de fîntîni în mediul rural. | 2004-2006 | ||||
| Ameliorarea protecţiei mediului ambiant şi protecţia de poluare şi secătuire a surselor de alimentare cu apă | 3. Implementarea proiectelor-pilot pentru tratarea surselor de ape freatice cu eliminarea hidrogenului sulfurat şi a azotului amoniacal prin metoda biologică | 2005-2006 | |||
| 4. Elaborarea şi implementarea proiectului-pilot privind metodele mecanice şi biologice de epurare a apelor reziduale | 2005-2006 | ||||
| 5. Iniţierea negocierilor cu Fondul Kuweitean pentru Dezvoltarea Economică Arabă privind acordarea tranşei a II-a pentru construcţia şi reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă a localităţilor rurale în care a fost efectuat studiul de fezabilitate | Autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2006 | |||
| Conservarea resurselor acvatice şi energetice |
Politica tarifară 1. Asigurarea consumatorilor cu aparate de contorizare a apei |
Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului | 2005-2006 | ||
| 2. Asigurarea transparenţei la formarea tarifelor prin intermediul campaniilor informaţionale | 2005-2006 | ||||
| 3. Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ în relaţiile consumatorilor şi furnizorilor privind aprovizionarea cu apă şi înăsprirea cerinţelor faţă de debitori, creşterea nivelului de achitare pentru apa consumată | 2005-2006 | ||||
| Raţionalizarea tarifelor la serviciile de alimentare cu apă şi canalizare | Perfecţionarea bazei legislative şi normative
1. Implementarea serviciilor de audit tehnologic al sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare |
||||
| 2. Ajustarea legislaţiei, normelor şi regulamentelor privind aprovizionarea cu apă şi canalizare la standardele europene şi internaţionale | |||||
| 3. Perfecţionarea bazei legislative pentru atragerea capitalului privat în sector sub formă de concesii, arendă, administrare fiduciară, întreprinderi mixte, inclusiv privatizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare | |||||
| 1.11. Dezvoltarea cercetărilor statistice în agricultură şi mediul rural | |||||
| 19. | Dezvoltarea statisticiirurale | Perfecţionarea asigurării autorităţilor administraţiei publice, societăţii civile cu informaţie statistică de calitate şi relevantă | 1. Calcularea produsului intern brut în profil teritorial | Departamentul Statistică şi Sociologie | 2005-2015 |
| 2. Efectuarea primului recensămînt general agricol | Departamentul Statistică şi Sociologie | 2005-2009 | |||
| 3. Efectuarea recensămîntului populaţiei, conform ONU, runda 2010 | Departamentul Statistică şi Sociologie | 2010-2015 | |||
| 4. Ajustarea reţelei de cercetare a sectorului individual în agricultură întru obţinerea datelor reprezentative privind producţia agricolă în profil pe unitatea administrativ-teritorială de nivelul II | Departamentul Statistică şi Sociologie | 2005-2015 | |||
| 5. Efectuarea cercetărilor selective privind cheltuielile şi veniturile din activitatea agricolă în gospodăriile ţărăneşti | Departamentul Statistică şi Sociologie | 2005-2009 | |||
| 6. Elaborarea conturilor economice în agricultură şi silvicultură, în conformitate cu recomandările UE (EAA-97) | Departamentul Statistică şi Sociologie | 2005-2009 | |||
| 7. Perfecţionarea cercetărilor statistice vizînd activitatea în întreprinderile de prestare a serviciilor în agricultură, în special la staţiile de maşini tehnologice | Departamentul Statistică şi Sociologie | 2005-2015 | |||
| 8. Crearea Registrului producătorilor agricoli | Departamentul Statistică şi Sociologie | 2005-2009 | |||
| 9. Elaborarea şi implementarea anchetelor statistice privind activitatea investiţională a întreprinderilor şi organizaţiilor, inclusiv în sectorul rural | Departamentul Statistică şi Sociologie | 2005-2009 | |||
| 10. Lansarea cercetării statistice-pilot în gospodăriile populaţiei vizînd cererea turistică | Departamentul Statistică şi Sociologie | 2005-2009 | |||
| 11. Efectuarea sondajului pentru estimarea dimensiunilor şi cauzelor migraţiei, inclusiv a migraţiei rurale | Departamentul Statistică şi Sociologie | 2005-2009 | |||
| 12. Elaborarea sistemului de pronostic demografic de lungă durată | Departamentul Statistică şi Sociologie | 2010-2015 | |||
| 13. Constituirea unei noi reţele de sondaj pentru Ancheta Forţei de Muncă şi cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | Departamentul Statistică şi Sociologie | 2005-2009 | |||
| 14. Estimarea indicatorilor pieţei muncii (rata de activitate, de ocupare şi rata şomajului în profil teritorial) | Departamentul Statistică şi Sociologie | 2005-2009 | |||
| 15. Lansarea anchetei privind starea sănătăţii populaţiei, inclusiv în mediul rural | Departamentul Statistică şi Sociologie | 2005-2009 | |||
| 16. Ancheta utilizării timpului | Departamentul Statistică şi Sociologie | 2010-2015 | |||
| 17. Perfecţionarea statisticii regionale (teritoriale) şi adaptarea acesteia la noile condiţii social-economice ale ţării în conformitate cu standardele internaţionale | Departamentul Statistică şi Sociologie | 2005-2015 | |||
| 1.13. Suportul ştiinţific şi inovaţional | |||||
| 20. | Suportul ştiinţific şi inovaţional | Orientarea ştiinţei spre rezolvarea problemelor existente în agricultură | 1. Crearea şi implementarea noilor soiuri, hibrizi de plante, crosuri de animale cu o productivitate şi rezistenţă înaltă | Institutele ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | 2005-2015 |
| 2. Elaborarea metodelor şi măsurilor de sporire a productivităţii plantelor şi animalelor | Institutele ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | 2005-2015 | |||
| 3. Elaborarea metodelor de economisire a energiei în fitotehnie şi de protejare a mediului | Institutele ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | 2005-2015 | |||
| Elaborarea şi perfecţionarea tehnologiilor de prelucrare a materiei prime agricole | 1. Utilizarea deşeurilor din industria vinicolă pentru obţinerea produselor noi | Universitatea de Stat din Moldova, institutele ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2015 | ||
| 2. Elaborarea tehnologiei de producere a surselor energetice regenerabile în baza materiei prime şi a deşeurilor agricole | Institutul de Cercetări „Mecagro” al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare | 2005-2015 | |||
| 3. Elaborarea tehnologiei de procesare a materiei prime agricole în scop de fabricare a produselor alimentare cu o varietate şi funcţionalitate extinsă | Institutul de Cercetări şi Proiectări Tehnologice în Industria Alimentară, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | 2005-2015 | |||
| 4. Elaborarea tehnologiei şi organizarea producerii de fructe şi legume uscate pentru întreprinderile mici şi mijlocii | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | 2005-2015 | |||
| 5. Obţinerea substanţelor biologic active din materie primă agricolă şi deşeuri agricole | Institutul de Chimie, Institutul de Genetică, Institutul de Fiziologie a Plantelor ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2015 | |||
| 6. Elaborarea tehnologiilor şi instalaţiilor pentru utilizarea electroplasmolizei la prelucrarea legumelor şi fructelor | Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2015 | |||
| Modernizarea utilajului întreprinderilor de prelucrare a materiei prime agricole | 1. Elaborarea şi implementarea instalaţiilor combustibilo-solare pentru uscarea produselor vegetale | Institutul de Energetică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2015 | ||
| 2. Elaborarea metodelor de recondiţionare şi durificare a utilajului agricol | Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2015 | |||
| 3. Elaborarea şi producerea maşinilor pentru protecţia plantelor cu consum redus de energie | Institutul de Cercetări „Mecagro” al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare | 2005-2015 | |||
| Suportul ştiinţific al restructurării postprivatizaţionale a întreprinderilor agroalimentare | 1. Elaborarea principiilor consolidării structural-organizaţionale a terenurilor agricole în bază de landşaft | Institutele ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2007 | ||
| 2. Stabilirea structurii orientative a suprafeţelor însămînţate în funcţie de specializarea zonală, particularităţile landşaftelor şi posibilitatea utilizării tehnologiilor avansate | Institutul de Pedologie şi Agrochimie „N.Dimo", Institutul Culturilor de Cîmp ale Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Institutul de Geografie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2007 | |||
| 3. Elaborarea mecanismelor de funcţionare a sistemului unic al circuitului agroalimentar „Producere-Prelucrare-Comercializare” | Institutele ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2008 | |||
| Elaborarea măsurilor de diminuare a consecinţelor negative ale calamităţilor naturale asupra agriculturii şi de protecţie a plantelor | 1. Elaborarea procedeelor tehnologice de diminuare a consecinţelor calamităţilor naturale | Institutul de Fiziologie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2015 | ||
| 2. Implementarea biotehnologiilor de producere şi aplicare a preparatelor biologice în sistemele de protecţie integrată a plantelor | Institutul de Protecţie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2015 | |||
| 3. Elaborarea concepţiei privind crearea carcasei forestiere unice pe teritoriul republicii | Institutele ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2006 | |||
| 4. Implementarea tehnologiilor de producere şi aplicare a insectelor utile pentru protecţia biologică a plantelor | Institutul de Protecţie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2015 | |||
| 5. Elaborarea tehnologiei de sinteză a substanţelor biologic active şi aplicarea lor în sistemele integrate ecologic inofensive de protecţie a principalelor culturi agricole | Institutul de Protecţie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2015 | |||
| Elaborarea bazelor ştiinţifice de utilizare raţională a agrosistemelor | 1. Elaborarea bazelor pedo-ecologo-fiziologice de utilizare raţională a resurselor naturale, reieşind din cerinţele agrobiologice ale plantelor cultivate | Institutul de Fiziologie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2015 | ||
| 2. Crearea la nivel de comună a sistemului informaţional al calităţii solului pentru administrarea, protecţia şi utilizarea durabilă a resurselor funciare | Institutul de Pedologie şi Agrochimie „N.Dimo" al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare | 2005-2015 | |||
| 3. Elaborarea modelului regional de asigurare a dezvoltării durabile a localităţilor rurale | Institutul de Geografie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2015 | |||
| 4. Implementarea sistemului de diminuare a eroziunii pe terenurile arabile situate în pantă pentru protecţia solului şi sporirea productivităţii culturilor agricole | Institutul de Pedologie şi Agrochimie „N.Dimo" al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare | 2005-2015 | |||
| 5. Elaborarea bazelor ştiinţifice a utilizării terenurilor agricole în conformitate cu cerinţele agrotehnice şi principiile ecologice | Institutele Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare | 2005-2015 | |||
| Elaborarea măsurilor de cointeresare a producătorului agricol | 1. Perfecţionarea sistemului de impozitare şi creditare | Institutele ştiinţifice cu profil economic şi de drept ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2015 | ||
| 2. Elaborarea mecanismelor de creare şi funcţionare a fondurilor de asigurare şi susţinere financiară directă de către stat a produselor agricole | Institutele ştiinţifice cu profil economic şi de drept ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2015 | |||
| 3. Elaborarea instrumentelor de stabilire a preţurilor minime şi a modului de achiziţionare de către stat a produselor agricole | Institutele ştiinţifice cu profil economic şi de drept ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2015 | |||
| 4. Elaborarea principiilor de realizare a echităţii sociale a tuturor participanţilor la sistemul unic al circuitului alimentar cu drepturi şi obligaţiuni egale | Institutele ştiinţifice cu profil economic şi de drept ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2015 | |||
| 5. Elaborarea unui sistem distinct de asigurări sociale pentru lucrătorii agroindustriali | Institutele ştiinţifice cu profil economic şi de drept ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2008 | |||
| Scientizarea populaţiei rurale | 1. Acordarea de asistenţă în domeniul informării, consultanţei, instruirii şi perfecţionării în centrele zonale de informare pentru fermieri | Institutele ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2015 | ||
| 2. Instruirea şi reciclarea specialiştilor cu studii universitare în bază inovaţională | Institutele ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei | 2005-2015 | |||
| II. Sfera socială | |||||
| 21. | Piaţa muncii. Şomajul | Sporirea accesului şi a calităţii la serviciile prestate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din domeniu | 1. Crearea, întreţinerea şi dezvoltarea sistemului informaţional al pieţei muncii şi diversificarea căilor de acces la locurile de muncă libere a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă | 2005 -2010 |
| 2. Crearea în cadrul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă a posturilor automatizate de informare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi a «liniilor fierbinţi» | 2005 -2008 | ||||
| 3. Elaborarea, editarea şi difuzarea buletinului informativ «Piaţa muncii», a pliantelor destinate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă | 2005-2015 | |||
| 4. Modernizarea şi îmbunătăţirea serviciilor de mediere a muncii pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă din domeniul rural | 2005- 2010 | ||||
| 5. Diversificarea şi eficientizarea serviciilor de informare şi consilierea profesională | 2005- 2015 | ||||
| 6. Stimularea antrenării la lucrări de interes public a şomerilor | 2005- 2010 | ||||
| 7. Încurajarea mobilităţii teritoriale a forţei de muncă prin acordarea unor stimulente materiale | 2005-2010 | ||||
| 8. Organizarea pregătirii profesionale a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, conform cerinţelor pe piaţa muncii | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă | 2005-2015 | |||
| 9. Stimularea angajatorilor la încadrarea în muncă a absolvenţilor | 2005-2015 | ||||
| 10. Creditarea agenţilor economici în condiţii avantajoase pentru crearea locurilor de muncă | 2005-2010 | ||||
| 11. Acordarea ajutorului de şomaj | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă | 2005-2015 | |||
| 12. Acordarea alocaţiei de integrare sau reintegrare pe piaţa muncii | 2005-2015 | ||||
| 13. Acordarea bursei în perioada de instruire | 2005-2015 | ||||
| 14. Efectuarea cercetărilor de marketing şi de prognoză pe piaţa muncii | Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă | 2005-2015 | |||
| 15. Crearea unui centru de marketing al pieţei muncii | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă | 2006-2015 | |||
| 16. Evaluarea programelor implementate pe piaţa muncii | 2005-2015 | ||||
| Promovarea incluziunii sociale a persoanelor socialmente vulnerabile | 1. Efectuarea studiilor privind situaţia persoanelor dezavantajate, inclusiv migraţia populaţiei pe piaţa muncii | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă | 2005-2010 | ||
| 2. Crearea a 3 centre-pilot de integrare pe piaţa muncii a persoanelor socialmente vulnerabile | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă | 2006-2008 | |||
| 3. Elaborarea şi implementarea mecanismului de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea persoanelor defavorizate pe piaţa muncii | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă | 2005-2015 | |||
| Prevenirea şomajului în rîndurile tinerilor | 1. Promovarea concepţiei de creare a unei reţele de centre de informare şi integrare profesională a tineretului, inclusiv în cadrul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Ministerul Educaţiei, Departamentul Tineret şi Sport | 2005-2009 | ||
| 2. Consultanţă şi asistenţă financiară tinerilor privind oportunităţile în domeniul antreprenoriatului | Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă | 2005-2015 | |||
| 22. | Politica salarială | Protecţia angajaţilor cu un nivel scăzut de venituri | Majorarea periodică a cuantumului salariului minim şi stabilirea lui în corelaţie cu minimul de existenţă | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei | 2005-2015 |
| Asigurarea creşterii salariului real al angajaţilor şi sporirea nivelului garanţiilor minime de stat în domeniul salarizării | Negocierea anuală a mărimii salariului tarifar pentru categoria I de calificare a angajaţilor unităţilor cu autonomie financiară, cu asigurarea stabilirii acestuia către anul 2010 la nivelul minimului de existenţă | Comisia republicană pentru negocieri colective, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Economiei | 2005-2015 | ||
| Implementarea în anii 2005-2010 a unui nou sistem de salarizare în sectorul bugetar, bazat pe performanţele individuale ale angajaţilor | 1. Crearea cadrului legal - promovarea în Parlament a Legii privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei | 2005 | ||
| 2. Perfecţionarea, în temei legal, a condiţiilor de salarizare specifice pentru angajaţii diferitelor ramuri ale sectorului bugetar | 2005-2007 | ||||
| 3. Punerea în aplicare a etapelor de implementare a noului sistem de salarizare | 2005-2010 | ||||
| 23. | Asigurarea socială | Consolidarea stabilităţii financiare a sistemului de asigurare socială | 1. Armonizarea şi eficientizarea sistemului de asigurări sociale | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | Permanent |
| 2. Finalizarea evidenţei individuale a persoanelor asigurate şi a contribuţiilor corespunzătoare pentru asigurarea socială | Casa Naţională de Asigurări Sociale | 2005-2006 | |||
| Asigurarea coraportului între riscurile asigurate, contribuţii şi beneficii | 3. Implementarea practicii de prognozare pe termen mediu a veniturilor şi cheltuielilor fondului de asigurare socială obligatorie | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Casa Naţională de Asigurări Sociale | 2005 - 2006 | ||
| 4. Reformarea sistemului de pensionare pentru autoangajaţi, în special în agricultură | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | 2005 - 2006 | |||
| Perfecţionarea metodologiei de calculare şi revizuire a cuantumului plăţilor | 5. Definirea principiilor şi a metodelor de calculare a contribuţiilor | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | 2006-2007 | ||
| 6. Unificarea normelor de pensionare (judecători, procurori) | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | 2008- 2009 | |||
| 7. Sporirea mărimii prestaţiilor de asigurări sociale prin indexare | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | 2007-2008 | |||
| 24. | Asistenţa socială | Îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea serviciilor sociale specializate | 1. Crearea reţelei de servicii sociale profesioniste: | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Departamentul asistenţă socială | 2005-2015 |
| Coordonarea şi monitorizarea activităţii serviciului de deservire socială la domiciliu pe lîngă 35 secţii raionale de asistenţă socială şi protecţie a familiei, inclusiv din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri) privind prestarea serviciilor la nivel comunitar | Permanent | ||||
| Reforma sistemului de deservire socială la domiciliu: | |||||
|
a) elaborarea Regulamentului - tip privind deservirea socio-medicală la domiciliu a persoanelor în vîrstă şi cu disabilităţi; |
2005-2006 | ||||
|
b) organizarea seminarelor pentru angajaţii serviciului de deservire socio-medicală la domiciliu, în scopul implementării reformei în domeniu |
Permanent | ||||
| Acordarea asistenţei metodologice în vederea dezvoltării serviciilor sociale alternative la nivel comunitar | Autorităţile administraţiei publice locale | Permanent | |||
| Crearea de către autorităţile administraţiei publice locale a centrelor de reabilitare socială: | |||||
|
- 102; |
2005-2009 | ||||
|
- 10; |
2010-2015 | ||||
| azilurilor: | |||||
|
- 32; |
2005-2009 | ||||
|
- 6; |
2010-2015 | ||||
| cantinelor de ajutor social | |||||
|
- 219; |
2005-2009 | ||||
|
- 193 |
2010-2015 | ||||
| Monitorizarea dezvoltării reţelei de asistenţi sociali la nivel comunitar | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | Permanent | |||
| Elaborarea standardelor minime de calitate pentru instituţiile prestatoare de servicii sociale | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | 2005-2007 | |||
| Reformarea sistemului actual al prestaţiilor sociale (în primul rînd al compensaţiilor nominative) ce se va produce prin implementarea treptată a principiului de evaluare a mijloacelor beneficiarilor | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, autorităţile administraţiei publice locale | 2005 | |||
| Crearea unui mecanism eficient şi implementarea procedurii clare de planificare şi gestionare a resurselor financiare pentru asistenţa socială | 2006 | ||||
| Implementarea bazei de date unice a beneficiarilor şi a prestaţiilor de asistenţă socială | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Casa Naţională de Asigurări Sociale | 2005-2006 | |||
| Introducerea monitoringului asupra impactului programelor de asistenţă socială | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | ||||
| 25. | Protecţia familiei şi a copilului | Consolidarea şi dezvoltarea capacităţilor instituţionale pentru implementarea reformei în domeniu la nivel local | 1. Elaborarea strategiilor locale de protecţie a familiei şi a copilului | Autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2009 |
| 2. Dezvoltarea unor programe comunitare ce vor prevedea acordarea de locuinţe sociale pentru copiii orfani şi rămaşi fără îngrijirea părintească, precum şi pentru familiile aflate în dificultate | 2010-2015 | ||||
| 3. Crearea sistemului informaţional computerizat | 2009 | ||||
| Dezvoltarea serviciilor de protecţie a familiei şi copilului | 4. Promovarea proiectului de lege privind protecţia copilului aflat în dificultate | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2006 | ||
| 5. Crearea centrelor de protecţie, în funcţie de nevoile comunităţii | Permanent | ||||
| 6. Adaptarea serviciilor comunitare la specificul activităţii de integrare/reintegrare (centre de zi, centre de consiliere, centre de resurse, centre de recuperare pentru copilul cu disabilităţi etc.) | |||||
| Dezvoltarea şi consolidarea resurselor umane încadrate în ser-viciile de protecţie a copilului şi a familiei | 7. Formarea şi dezvoltarea personalului încadrat | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, autorităţile administraţiei publice locale | Permanent | ||
| Crearea şi dezvoltarea, la nivel local, a unui sistem de monitorizare şi evaluare a situaţiei copilului şi familiei | 8. Implicarea asistentului social, de la nivelul primăriei, în evaluarea socioeconomică a persoanei aflate în dificultate | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, autorităţile administraţiei publice locale | Permanent | ||
| 9. Acordarea de servicii comunitare copilului şi familiei aflate în dificultate în baza analizei detaliate a nevoilor acestora | |||||
| Dezvoltarea capacităţii familiei şi comunităţii de a asigura asistenţă copiilor şi de a preveni riscul instituţionalizării şi intrării copilului în dificultate | 10. Angajarea asistentului social la nivel de primărie | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, autorităţile administraţiei publice locale | Permanent | ||
| 11. Dezvoltarea serviciilor de consiliere şi sprijin pentru părinţi | |||||
| 12. Completarea statelor de personal conform standardelor de calitate şi în baza de concurs | |||||
| Sensibilizarea societăţii şi formarea opiniei publice vis-a-vis de problemele copilului şi familiei | 13. Derularea de programe de informare la nivel comunitar | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, autorităţile administraţiei publice locale | Permanent | ||
| 14. Derularea de companii de sensibilizare a comunităţii cu privire la integrarea/reintegrarea copilului aflat în dificultate | |||||
| 26. | Asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi | Integrarea principiilor egalităţii între femei şi bărbaţi în toate politicile şi programele şi la nivel raional şi local | 1. Promovarea proiectului de lege cu privire la asigurarea şanselor egale pentru femeii şi bărbaţi | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Autorităţile administraţiei publice locale | 2006 |
| 2. Elaborarea planurilor locale de promovare a egalităţii genurilor | 2005-2009 | ||||
| 2010-2015 | |||||
| 3. Crearea comisiilor raionale pentru egalitatea genurilor | 2005-2009 | ||||
| Crearea şi dezvoltarea, la nivel local, a unui sistem de monitorizare şi evaluare a situaţiei în domeniul gender | 4. Restabilirea specialiştilor în gender la nivel local | Autorităţile administraţiei publice locale | 2006 - 2009 | ||
| 5. Dezvoltarea statisticii dezagregate pe gen | |||||
| Asigurarea unor şanse egale pentru femeii şi bărbaţi în realizarea drepturilor lor umane la viaţa fără violenţă | 6. Promovarea proiectului de lege cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | 2006-2009 | ||
| 7. Crearea comisiilor pentru probleme sociale în vizorul cărora se vor afla problemele ce ţin de prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, violenţei domestice, asistenţa victimelor | Autorităţile administraţiei publice locale | 2007 | |||
| 8. Crearea centrelor psiho-sociale de reabilitare a victimelor violenţei | Autorităţile administraţiei publice locale | 2006-2015 | |||
| 9. Dezvoltarea serviciilor de consiliere a victimelor violenţei şi, după caz, a abuzatorilor | Autorităţile administraţiei publice locale | Permanent | |||
| Asigurarea unei reprezentări echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în funcţiile de decizie la nivel raional şi local | 10. Crearea mecanismelor de asigurare a reprezentării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în funcţiile de decizie | Autorităţile administraţiei publice locale | 2006-2015 | ||
| Asigurarea de şanse egale pe piaţa muncii | 11. Elaborarea cadrului legislativ în vederea acordării de credite preferenţiale, în scopul promovării femeii în activităţi de antreprenoriat, în special cel mic şi mijlociu | Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare | 2006-2008 | ||
| Sensibilizarea comunităţii asupra importanţei problematicii gender | 12. Campanii informaţionale cu scop de sensibilizare a comunităţii asupra importanţei problematicii gender | Autorităţile administraţiei publice locale | 2006-2009 | ||
| 13. Dezvoltarea colaborării între structurile de stat şi organizaţiile neguvernamentale din domeniu | |||||
| 27. | Ocrotirea sănătăţii | Asigurarea accesului universal la servicii şi a receptivităţii la necesităţile şi aspiraţiile populaţiei | 1. Asigurarea accesului locuitorilor tuturor localităţilor republicii la serviciul asistenţei medicale de urgenţă prespitalicesc, ajustat la necesităţile comunităţii, în timp optim de calitate: | Ministerul Sănătăţii | |
| Asigurarea cu ambulanţe a tuturor punctelor de asistenţă medicală urgentă din localităţile rurale şi substaţiilor raionale de asistenţă medicală urgentă | 2005-2009 | ||||
| Aprovizionarea cu apă, apeduct şi canalizare a punctelor de asistenţă medicală urgentă | 2005-2009 | ||||
| Aprovizionarea cu energie termică prin gazificarea tuturor punctelor de asistenţă medicală urgentă | 2010-2015 | ||||
| Amenajarea teritoriului tuturor punctelor de asistenţă medicală urgentă | 2005-2009 | ||||
| Reparaţia curentă a tuturor punctelor de asistenţă medicală urgentă | 2005-2009 | ||||
| Reparaţia capitală, reamplasarea punctelor de asistenţă medicală urgentă, în funcţie de necesitate | 2010-2015 | ||||
| Sistemul Sănătăţii va presta servicii efective şi eficiente utilizînd în mod optimal resursele financiare, umane şi mijloacele fixe disponibile, asigurînd balanţa dintre teritorii şi între diferite niveluri de asistenţă medicală | 2. Asigurarea accesului locuitorilor tuturor localităţilor republicii, conform necesităţilor comunităţii, la serviciile asistenţei medicale primare, specializate de ambulator şi spitaliceşti în instituţiile medico-sanitare publice din subordine | Ministerul Sănătăţii | |||
| Telefonizarea tuturor instituţiilor medicale primare | 2005-2009 | ||||
| Conectarea la energia electrică a tuturor instituţiilor medicale primare | 2005-2009 | ||||
| Aprovizionarea cu apă, apeduct şi canalizare a tuturor instituţiilor medicale primare | 2010-2015 | ||||
| Aprovizionarea cu energie termică prin gazificarea tuturor instituţiilor medicale | 2010-2015 | ||||
| Amenajarea teritoriului tuturor instituţiilor medicale | 2005-2009 | ||||
| Crearea căilor de acces (drumurilor) la toate instituţiile medicale | 2010-2015 | ||||
| Reparaţia curentă a tuturor instituţiilor medicale primare | 2005-2009 | ||||
| Reparaţia capitală, reamplasarea sau construcţia instituţiilor medicale primare | 2010-2015 | ||||
| Înzestrarea cu aparataj medical şi echipament medical pentru secţiile de internare şi sălile de operaţie a tuturor spitalelor raionale | 2005-2009 | ||||
| Efectuarea lucrărilor civile în centrele de sănătate:
Pohrebeni, Cucuruzeni (r-nul Orhei), Cruglic (r-nul Criuleni), Ustia (r-nul Dubăsari), Pripiceni-Rezeşi (r-nul Rezina), Chiştelniţa, Sărătenii Vechi (r-nul Teleneşti), Vadul-Raşcov (Şoldăneşti), Sîngerei (r-nul Sîngerei), Corlăteni (r-nul Rîşcani), Hîşdieni; Sturzovca (r-nul Glodeni), Ciolacu-Nou (r-nul Făleşti), Vorniceni (r-nul Străşeni), Bravicea, Pîrjolteni (r-nul Călăraşi), Valea Mare (r-nul Ungheni), Mileşti, Boldureşti (r-nul Nisporeni), Ghindeşti (r-nul Floreşti), Bădiceni (r-nul Soroca), Sofia (r-nul Soroca), Brătuşeni (r-nul Edineţ), Larga; Corjeuţi (r-nul Briceni), Dănceni, Lipnic (r-nul Ocniţa), Tîrnova (r-nul Donduşeni), Puhoi (r-nul Ialoveni), Sărata-Galbenă (r-nul Hînceşti), Selemet (r-nul Cimişlia), Sărata Nouă, Filipeni (r-nul Leova), Cociulia, Baimaclia (r-nul Cantemir), Colibaş, Văleni (r-nul Cahul), Abaclia, Başcalia (r-nul Basarabeasca), Musait (r-nul Taraclia), Cazaclia; Cişmichioi (unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri), Puhăceni; Geamăna (Anenii Noi), Hagimus; Cîrnăţeni (r-nul Căuşeni), Ermoclia; Volontiri (r-nul Ştefan Vodă) |
Ministerul Sănătăţii prin intermediul Fondului de investiţii sociale | 2005-2009 | |||
| Prestarea de asistenţă de calitate bazată pe evidenţe şi pe tehnologii medicale moderne | 3. Asigurarea accesului locuitorilor tuturor localităţilor republicii la asistenţa cu medicamente de primă necesitate prin reţeaua farmaceutică de stat | Ministerul Sănătăţii, instituţiile medico-sanitare publice, spitalele raionale | 2005-2009 | ||
| 4. Stabilirea unui sistem informaţional unic pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală şi ocrotirea sănătăţii (toate instituţiile medicale primare rurale) | Ministerul Sănătăţii, Centrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, instituţiile medico-sanitare publice, spitalele raionale | 2010-2015 | |||
| 5. Asigurarea integrală a depistării, tratamentului specific şi profilaxiei tuberculozei, diabetului zaharat, infecţiei HIV/SIDA, maladiilor cu transmitere sexuală, hepatitelor virale, cancerului, maladiilor psihice endogene, narcomaniei şi alcoolismului | Ministerul Sănătăţii, instituţiile medico-sanitare publice | 2005-2015 | |||
| 28. | Educaţia | Asigurarea accesului la educaţia timpurie pentru toţi copiii | 1. Asigurarea condiţiilor de funcţionare a instituţiilor de educaţie timpurie în fiecare localitate rurală şi, în caz de necesitate, construirea/reconstruirea acestora | Autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2010 |
| 2. Consolidarea bazei tehnico-materiale şi didactice (mobilă, echipament, utilaj, jucării, materiale didactice, rechizite, instrumente muzicale, TIC etc.) | Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Educaţiei, Ministerul Industriei | 2005-2010 | |||
| 3. Asigurarea respectării normelor sanitaro-igienice (temperatură, umiditate, luminozitate, spaţiu per copil etc.) | Ministerul Educaţiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii | 2005-2010 | |||
| 4. Organizarea alimentaţiei copiilor în conformitate cu normele naturale | Autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2015 | |||
| 5. Crearea mecanismelor de participare la dezvoltarea educaţiei timpurii a autorităţilor administraţiei publice locale şi a comunităţii | Autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2008 | |||
| 6. Crearea cadrului normativ privind prestarea serviciilor educaţionale de calitate înaltă, inclusiv cu plată supra orelor stabilite de planul de studii - standard pentru copii şi familii: serviciul psihologic, dezvoltarea fizică, dans, computer, confecţii, limbi străine etc. | Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2007 | |||
| 7. Crearea alternativelor educaţionale pentru satisfacerea nevoilor individuale ale populaţiei din mediul rural (asistenţă specializată părinţilor, grupe cu regim flexibil, grupe speciale etc.) | Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2010 | |||
| 8. Instituirea unui sistem de cursuri de formare continuă a educatorilor din instituţiile preşcolare rurale | Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2007 | |||
| Asigurarea accesului la studii preuniversitare pentru toţi copiii de vîrstă şcolară din mediul rural | 1. Optimizarea reţelei instituţiilor de învăţămînt în conformitate cu nevoile comunităţii şi tendinţele demografice | Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Educaţiei | 2005-2010 | ||
| 2. Implementarea sistemului de transport şcolar | Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor | 2005-2010 | |||
| 3. Organizarea serviciilor de asistenţă a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în instituţiile de învăţămînt secundar general, dezvoltarea serviciilor comunitare de asistenţă şi de sprijin a acestora | Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2010 | |||
| 4. Crearea cadrului normativ-legislativ pentru organizarea, în baza şcolilor, a instruirii profesionale iniţiale (grupe de meserii) şi asigurarea conexiunii cu piaţa locală a muncii (cu sprijinul şcolilor de meserii şi şcolilor profesionale) | Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale | 2006 | |||
| Asigurarea calităţii educaţiei din instituţiile de învăţămînt din mediul rural prin consolidarea bazei tehnico-materiale şi didactice | 1. Elaborarea şi implementarea proiectului „Relansarea învăţămîntului din mediul rural”
a) fortificarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţămînt din mediul rural prin: |
Ministerul Educaţiei, Ministerul Industriei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Culturii, Departamentul Tineret şi Sport, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2010 | ||
| - dotarea instituţiilor cu mobilier şcolar; | |||||
| - dotarea laboratoarelor cu utilaj şi echipament; | |||||
| - dotarea cu utilaj şi echipament sportiv a terenurilor şi sălilor de sport; | |||||
| - dotarea atelierelor de educaţie tehnologică cu utilaj, echipament şi materiale; | |||||
| - asigurarea instituţiilor cu instrumente muzicale şi echipament pentru activităţi cultural-artistice; | |||||
| - dotarea instituţiilor cu mijloace tehnice de instruire (proiectoare, copiatoare, aparataj video şi TV, echipament lingofonic pentru studierea limbilor etc.); | |||||
| - completarea fondului de carte şi ediţiilor periodice al bibliotecilor şcolare din mediul rural; | |||||
| - crearea punctelor medicale în cadrul şcolilor şi dotarea acestora cu echipamentul necesar; | |||||
| - asigurarea cantinelor şcolare cu mobilier, utilaj, echipament, veselă etc. | |||||
| 2. Dotarea instituţiilor de învăţămînt din mediul rural cu materiale didactice - suport pentru fiecare treaptă de şcolaritate: | Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, Ministerul Industriei, Departamentul Tineret şi Sport, editurile | 2005-2007 | |||
| - limbă şi comunicare (dicţionare, planşe, tabele, enciclopedii etc.); | |||||
| - matematică şi ştiinţe (seturi de corpuri geometrice, dispozitive pentru măsurări lineare şi unghiulare, seturi de tabele, colecţii de minerale şi roci, ustensile şi aparate pentru experimente, ierbare, mulaje, planşe etc.); | |||||
| - educaţia socio-umană (atlase, hărţi, copii ale documentelor istorice, crestomaţii, albume cu reproducţii etc.); | |||||
| - arte (albume, mulaje, reproducţii, fonoteci etc.); | |||||
| - tehnologii (modele, colecţii de fibre, lemn, ţesături etc.); | |||||
| - sport (seturi de planşe, ghiduri etc.). | |||||
| 3. Evaluarea integrală a curriculumului şi reeditarea acestuia în contextul pregătirii elevilor pentru viaţa activă (formarea deprinderilor de viaţă, educaţia patriotică, instruirea antreprenorială, educaţia ecologică etc.) | Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2007 | |||
| Crearea condiţiilor fizice şi sanitaro-igienice pentru buna funcţionare a instituţiilor de învăţămînt | 1. Efectuarea reparaţiilor capitale ale instituţiilor de învăţămînt preuniversitar (reconstrucţii, acoperişuri, căi de acces, săli de sport, terenuri sportive, apeducte, sisteme de canalizare, ateliere de educaţie tehnologică, loturi experimentale etc.) | Autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2015 | ||
| 2. Asigurarea efectuării la timp a reparaţiilor curente ale instituţiilor de învăţămînt, în special pregătirea pentru sezonul rece | Autorităţile administraţiei publice locale | Permanent | |||
| 3. Modernizarea sistemelor de termificare a instituţiilor de învăţămînt şi de conservare a energiei | Autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2010 | |||
| 4. Asigurarea instituţiilor de învăţămînt cu carburanţi în funcţie sistemul de termificare | Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Energeticii | Permanent | |||
| 5. Reparaţia reţelelor de iluminare a instituţiilor şi asigurarea unui regim continuu de funcţionare a acestora | 2005-2006 | ||||
| Asigurarea accesului la informare şi comunicare | 1. Implementarea Programului Pezidenţial „SALT”: | ||||
| a) asigurarea instituţiilor de învăţămînt din mediul rural cu tehnică de calcul; | Ministerul Finanţelor, Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale | 2005 | |||
| b) conectarea gratuită a fiecărei şcoli la reţeaua Internet şi informatizarea învăţămîntului; | Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor | 2005 | |||
| c) perfecţionarea cadrelor didactice şi manageriale în utilizarea TIC în procesul de învăţămînt, comunicare şi management educaţional; | Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2015 | |||
| d) crearea şi implementarea Sistemului Informaţional pentru Managementul Educaţiei din mediul rural | Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2010 | |||
| e) crearea bibliotecilor electronice pentru localităţile rurale şi plasarea acestora pe situl (portalul) educaţional al ministerului | Ministerul Educaţiei | 2005-2010 | |||
| f) crearea, în cadrul Centrului „Tehnologii Informaţionale în Educaţie”, a unui serviciu de consultanţă în domeniul TIC pentru cadrele didactice şi elevii din localităţile rurale | Ministerul Educaţiei | 2005-2010 | |||
| 2. Completarea cu fonduri de carte şi consolidarea tehnico-materiale a bibliotecilor şcolare | Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Educaţiei | 2005-2010 | |||
| Dezvoltarea aptitudinilor individuale ale elevilor şi formarea culturii civice | 1. Crearea unui sistem de identificare şi promovare a copiilor dotaţi | Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2010 | ||
| 2. Crearea centrelor de instruire a copiilor care au dificultăţi la însuşirea curriculumului şcolar | Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2010 | |||
| 3. Reinstituirea grupelor cu regim semiintern (pentru copiii fără părinţi sau ai căror părinţi sînt plecaţi în străinătate) | Autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2010 | |||
| 4. Crearea centrelor de agrement în incinta şcolii (activităţi pe interese din contul orelor extraşcolare ale instituţiilor respective, formaţii-pilot ale instituţiilor extraşcolare din raion, antrenarea în activităţi extraşcolare educative a pedagogilor pensionari, a meşterilor populari) | Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2010 | |||
| 5. Crearea centrelor culturale (muzeul şcolii, muzeul satului etc.) în vederea educării elevilor în baza tradiţiilor şi valorilor culturale ale localităţii | Autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2010 | |||
| 6. Formarea centrelor de dezvoltare a meşteşugurilor populare | Autorităţile administraţiei publice locale | 2005- 2010 | |||
| 7. Fondarea unui centru lingvistic raional pe lîngă DGITS care ar avea drept obiectiv de activitate promovarea ideii de bilingvism armonios şi studierea limbilor de circulaţie în Uniunea Europeană | Ministerul Educaţiei | 2005- 2010 | |||
| Asigurarea cu cadre a instituţiilor de învăţămînt preuniversitar din mediul rural | 1. Aplicarea imediată a modificărilor la Legea învăţămîntului cu referinţă la facilităţile pentru tinerii specialişti, angajaţi conform repartizării în instituţiile de învăţămînt din mediul rural: | Autorităţile administraţiei publice locale | |||
| acordarea gratuită a locuinţei; | 2005 | ||||
| acordarea unei indemnizaţii unice în mărime de 30 mii lei pentru tinerii specialişti absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt superior universitar şi 24 mii lei pentru absolvenţii instituţiilor medii de specialitate; | 2005 | ||||
| compensarea lunară a costului a 30 Kwt de energie electrică, 1m3 de lemne şi 1t de cărbune | 2005 | ||||
| 2. Formarea continuă a managerilor şcolari pe module | Ministerul Educaţiei | 2005-2010 | |||
| 3. Elaborarea şi implementarea cadrului normativ privind lărgirea autonomiei şcolare în vederea prestării serviciilor contra plată | Ministerul Educaţiei | 2005-2010 | |||
| 4. Asigurarea gratuită a cadrelor didactice cu setul de materiale didactico-metodice şi manuale şcolare | Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Educaţiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei | 2005-2010 | |||
| Crearea condiţiilor pentru promovarea unui parteneriat al şcolii cu autorităţile administraţiei publice locale şi societatea civilă | 1. Crearea mecanismelor pentru instituirea unui sistem de învăţămînt participativ | Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2010 | ||
| 2. Crearea cadrului legislativ-normativ privind organizarea asociaţiilor de părinţi în fiecare instituţie de învăţămînt | Ministerul Educaţiei, Ministerul Justiţiei | 2005-2010 | |||
| 3. Promovarea proiectelor locale de dezvoltare a învăţămîntului cu participarea comunităţii şi de dezvoltare a comunităţii cu sprijinul învăţămîntului | Autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2010 | |||
| 29. | Cultura | Protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural naţional ca factor esenţial al dezvoltării culturii | 1. Organizarea conferinţei practico-ştiinţifice „Valorificarea patrimoniului cultural şi natural - o şansă pentru revitalizarea localităţilor ţării” (cu prezentarea proiectelor deja realizate) | Ministerul Culturii, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, Departamentul Dezvoltarea Turismului, autorităţile administraţiile publice locale | Iunie 2005 |
| 2. Restaurarea, conservarea şi includerea în circuitul turistic naţional şi internaţional a unor obiective din patrimoniul cultural naţional: | Ministerul Culturii, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2007 | |||
| Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căuşeni; | |||||
| obiectivele antice şi medievale din cadrul Complexului muzeal „Orheiul Vechi”; | |||||
| Complexul monastic rupestru „Ţîpova”; | |||||
| Casa-muzeu „C. Stamati”, r-nul Ocniţa; | |||||
| Parcul conacului familiei Ralli, satul Dolna, r-nul Străşeni; | |||||
| Vila cu parc Mîndîc, r-nul Donduşeni; | |||||
| Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Complexul „Casa- muzeu „A.Donici”, s.Donici, r-nul Orhei; | |||||
| Complexul monastic „Căpriana” | |||||
| 3. Participarea la acţiunile de implementare a proiectelor de turism rural şi a „Rutelor vinului” | Ministerul Culturii, în comun cu Departamentul Dezvoltarea Turismului şi autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2007 | |||
| 4. Coordonarea activităţilor de amplasare a monumentelor consacrate unor mari evenimente din istoria ţării sau unor personalităţi marcante | Ministerul Culturii, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2007 | |||
| 5. Desfăşurarea în toate localităţile ţării a Zilelor Europene ale Patrimoniului cu genericul „Apa - sursă de viaţă şi civilizaţie” şi a Festivalului Internaţional de Muzică „Mărţişor” | Ministerul Culturii, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale | 2005 | |||
| 6. Acordarea asistenţei de specialitate autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în problemele ce ţin de protecţia şi valorificarea patrimoniului cultural | Ministerul Culturii, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2015 | |||
| 7. Lansarea concursului pentru cel mai bine restaurat monument | Ministerul Culturii, autorităţile administraţiei publice locale | 2005 | |||
| Perfecţionarea reţelei instituţiilor de cultură şi crearea condiţiilor egale de acces al cetăţenilor la valorile culturale şi la procesul cultural | 1. Coordonarea acţiunilor de revitalizare a instituţiilor de cultură şi dotarea lor cu costume, instrumente muzicale, aparatajul necesar | Ministerul Culturii, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2015 | ||
| 2. Efectuarea unor turnee în teritoriu ale colectivelor profesioniste | Ministerul Culturii | Permanent | |||
| 3. Organizarea seminarelor şi workshop-urilor pentru instituţiile subordonate şi secţiile raionale cultură privind participarea la proiectele culturale europene şi colaborarea culturală cu ţările Uniunii Europene, inclusiv cu invitarea experţilor din străinătate | Ministerul Culturii | Permanent | |||
| 4. Acordarea asistenţei instituţiilor de cultură la elaborarea unor proiecte de colaborare transfrontalieră | Ministerul Culturii | 2005-2007 | |||
| 5. Renovarea şi dezvoltarea infrastructurii instituţiilor de cultură, inclusiv a celor amplasate în spaţiul rural | Ministerul Culturii, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2010 | |||
| 6. Modernizarea şi informatizarea instituţiilor de cultură şi transformarea lor în centre atractive pentru cetăţenii comunităţii | Ministerul Culturii, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, Departamentul Tehnologii Informaţionale, autorităţile administraţiei publice locale | 2005- 2007 | |||
| 7. Facilitarea accesului la Internet pentru instituţiile de cultură | Ministerul Culturii, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, Departamentul Tehnologii Informaţionale, autorităţile administraţiei publice locale | Permanent | |||
| 8. Extinderea serviciilor culturale oferite de instituţiile de cultură în zona rurală | Ministerul Culturii, autorităţile administraţiei publice locale | Permanent | |||
| 9. Plasarea pe Internet a informaţiei despre cultura şi programele culturale ale Republicii Moldova în limbile de circulaţie internaţională | Ministerul Culturii | Permanent | |||
| Ameliorarea situaţiei în domeniul bibliotecilor | 1. Implementarea Programului naţional de revitalizare a bibliotecilor publice | Ministerul Culturii şi autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2010 | ||
| 2. Redeschiderea şi revitalizarea „Luminiţelor” din localităţile rurale | Ministerul Culturii, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2015 | |||
| 3. Realizarea Proiectului SIBIMOL (sistemului informaţional integrat al bibliotecilor din Moldova) | Ministerul Culturii, alte ministere şi departamente care au în subordine biblioteci, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2007 | |||
| Menţinerea şi dezvoltarea instituţiilor de învăţămînt | 1. Susţinerea, dezvoltarea şi promovarea instituţiilor de învăţămînt artistic, şcolilor de muzică, arte şi arte plastice din teritoriu, în scopul depistării copiilor talentaţi şi asigurării instruirii acestor | Ministerul Culturii, autorităţile administraţiei publice locale | Permanent | ||
| 2. Asigurarea elaborării şi editării materialelor didactice, programelor de instruire pentru instituţiile de învăţămînt artistic preuniversitar - profil muzică, arte plastice, coregrafie | Ministerul Culturii | 2006-2007 | |||
| 3. Acordarea asistenţei metodice instituţiilor de învăţămînt artistic extraşcolar, în scopul asigurării calităţii în instruire şi orientării profesionale | Ministerul Culturii | Permanent | |||
| Impulsionarea activităţii muzeelor | 1. Desfăşurarea taberelor de creaţie la Ungheni, Cimişlia etc. | Ministerul Culturii în comun cu autorităţile publice locale | 2005-2007 | ||
| 2. Organizarea în localităţile ţării a unor expoziţii itinerante din colecţiile muzeelor naţionale | Ministerul Culturii în comun cu autorităţile publice locale | 2005-2007 | |||
| 3. Acordarea asistenţei de specialitate instituţiilor muzeale şi altor instituţii culturale din teritoriu | Ministerul Culturii | Permanent | |||
| 4. Organizarea concursului naţional pentru instituţiile muzeistice din teritoriu „Cel mai bun muzeu al anului” | Ministerul Culturii, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2007 | |||
| Dezvoltarea şi reanimarea meşteşugurilor populare | 1. Organizarea Concursului republican „Cel mai bun centru de meşteşuguri” | Ministerul Culturii, Centrul naţional de creaţie populară, autorităţile administraţiei publice locale | 2005 | ||
| 2. Acordarea asistenţei de specialitate în scopul creării de către autorităţile administraţiei publice locale a locurilor noi de muncă, inclusiv la domiciliu | Ministerul Culturii, autorităţile administraţiei publice locale | Permanent | |||
| 30. | Politica de tineret, promovarea culturii fizice şi a sportului | Facilitarea accesului la informaţie şi la serviciile pentru tineri, precum şi la timpul liber calitativ | 1. Crearea centrelor pentru tineret în comunităţile din ţară | Departamentul Tineret şi Sport | 2005-2010 |
| 2. Dezvoltarea reţelei de servicii sociale comunitare adresate tinerilor, inclusiv în cadrul instituţiilor existente (de consultanţă şi consiliere, de educaţie, servicii medicale) | Departamentul Tineret şi Sport | 2005-2015 | |||
| 3. Implementarea prevederilor Cartei Europene a Participării Tinerilor la Viaţa Comunităţilor Locale şi Regionale în comunităţile Republicii Moldova | Departamentul Tineret şi Sport | 2005-2006 | |||
| 4. Susţinerea unui dialog permanent al tinerilor cu factorii de decizie guvernamentali centrali şi locali; organizarea întrunirilor, meselor rotunde etc. | Departamentul Tineret şi Sport | 2005-2015 | |||
| Stimularea participării tinerilor la procesele de luare a deciziilor | 5. Promovarea activităţii consiliilor locale ale copiilor şi tinerilor în comunităţile rurale | Departamentul Tineret şi Sport | 2005-2006 | ||
| 6. Organizarea periodică a tîrgurilor locurilor de muncă la nivel local şi regional; crearea şi actualizarea permanentă a bazei de date pentru angajarea tinerilor | Departamentul Tineret şi Sport | 2005-2015 | |||
| Sporirea şanselor de angajare a tinerilor | 7. Restabilirea funcţiei de specialist în problemele tineretului şi sportului | Departamentul Tineret şi Sport | 2005 | ||
| Dezvoltarea unui sector profesional şi calitativ al tineretului | 8. Sporirea alocaţiilor financiare pentru implementarea politicii de tineret | Departamentul Tineret şi Sport | 2005-2015 | ||
| 9. Construcţia şi renovarea edificiilor sportive (stadioane, terenuri şi sălii sportive, bazine etc.) | Departamentul Tineret şi Sport | 2005-2015 | |||
| Practicarea culturii fizice şi sportului în rîndurile:
- copiilor; - adolescenţilor; - juniorilor; - tineretului; - seniorilor; - persoanelor de vîrstă înaintată; - persoanelor cu disabilităţi fizice |
10. Dotarea zonelor de recreaţie cu inventar sportiv de agrement | Autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2015 | ||
| 11. Dotarea edificiilor sportive cu utilaj, inventar şi echipament sportiv | Autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2015 | |||
| 12. Procurarea echipamentului sportiv pentru echipele sportive din sate şi comune | Autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2015 | |||
| 13. Organizarea seminarelor de instruire cu specialiştii din teritoriu | Departamentul Tineret şi Sport | 2005-2015 | |||
| 14. Organizarea bienalei jocurilor sportive ale elevilor şi lucrătorilor din localităţile rurale | Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Educaţiei, Departamentul Tineret şi Sport | 2005-2015 | |||
| Acordarea de consultaţii şi sprijin metodic în organizarea şi desfăşurarea acţiunilor sportive în teritoriu | 15. Susţinerea metodică şi organizatorică a creării asociaţiilor, cluburilor şi centrelor sportive pentru copii şi tineret | Departamentul Tineret şi Sport, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2010 | ||
| 16. Restabilirea şi susţinerea activităţii taberelor de odihnă pentru copii cu profil sportiv | Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale, Departamentul Tineret şi Sport | 2005-2015 | |||
| 17. Extinderea reţelei de şcoli sportive în comunităţile rurale, inclusiv a filialelor şcolilor sportive specializate, dotarea cu echipament şi utilaj | Autorităţile administraţiei publice locale, Departamentul Tineret şi Sport | 2005-2015 | |||
| III. Protecţia şi ameliorarea mediului, utilizarea durabilă a resurselor naturale | |||||
| 31. | Prevenirea şi reducerea poluării resurselor acvatice | Prevenirea şi reducerea degradării resurselor naturale şi utilizarea eficientă a acestora | 1. Elaborarea Planului de acţiuni privind armonizarea bazei legislative şi normative din domeniul apelor de suprafaţă şi subterane cu directivele Uniunii Europene | Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale | 2005-2015 |
| 2. Inventarierea surselor de poluare în scopul prevenirii poluării resurselor de apă | Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale | 2005-2006 | |||
| Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant ca factor ce asigură sănătatea populaţiei | 3. Elaborarea şi implementarea măsurilor de lichidare a surselor de poluare | Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2015 | ||
| Monitoringul calităţii componentelor de mediu | 4. Participarea la cofinanţarea măsurilor de protecţie a resurselor acvatice, construcţia şi reconstrucţia staţiilor de epurare a apelor, apeductelor, amenajarea fîntînilor şi izvoarelor | Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, autorităţile administraţiei publice locale | 2005-2015 | ||
| 32. | Gestionarea deşeurilor, reducerea cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice | 1. Cofinanţarea lucrărilor de reambalare, depozitare centralizată şi distrugere a 1712 tone de pesticide, inclusiv din clasa poluanţilor organici persistenţi (POP) | Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale | 2005-2006 | |
| 2. Elaborarea şi implementarea proiectelor-pilot de valorificare a deşeurilor în localităţile rurale | Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, Ministerul Sănătăţii | 2005-2015 | |||
| 3. Lichidarea gunoiştilor neautorizate şi recultivarea terenurilor respective | Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale | 2005-2015 | |||
| 33. | Protecţia şi extinderea fondului forestier | 1. Extinderea fondului forestier, inclusiv din contul terenurilor degradate | Autorităţile administraţiei publice locale, Agenţia de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva”, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale | 2005-2015 | |
| 2. Cofinanţarea proiectelor de înverzire a terenurilor | Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale | 2005-2015 | |||
| 3. Crearea fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi rîuleţelor | Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale | 2005-2015 | |||
| 4. Exercitarea controlului de stat în scopul neadmiterii tăierilor ilicite a fondului forestier | Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale | 2005-2015 | |||
| 34. | Prevenirea şi reducerea degradării solurilor | 1. Elaborarea şi implementarea proiectelor-pilot privind utilizarea raţională şi irigarea solurilor | Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale | 2005-2015 | |
| 2. Plantarea fîşiilor forestiere de protecţie a terenurilor agricole | Autorităţile administraţiei publice locale, fermierii | 2005-2015 | |||
| 3. Reabilitarea, ameliorarea şi perfecţionarea managementului păşunilor comunale | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, autorităţile administraţiei publice locale, | 2005-2015 | |||
| 4. Efectuarea lucrărilor antierozionale şi de îmbunătăţiri funciare | Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru | 2005-2015 | |||
| 35. | Instruirea populaţiei în domeniul protecţiei mediului | 1. Instruirea populaţiei privind utilizarea durabilă a resurselor naturale | Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale | 2005-2015 | |
| 2. Elaborarea şi desfăşurarea “Orelor ecologice | Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, Ministerul Educaţiei | 2005-2015 | |||
| 3. Elaborarea cadrului legislativ şi instituţional pentru implementarea Convenţiilor - internaţionale de mediu la care Moldova este parte | Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale | 2005-2015 | |||
|
IX. ANEXE Anexa nr.1. Indicatorii principali social-economici de monitorizare a implementării Programului Naţional "Satul Moldovenesc" |
|||||
| Nr.
d/o |
INDICATORI | 2004
estimativ |
Prognozat | ||
| 2005 | 2010 | 2015 | |||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
| Agricultura | |||||
| 1. | Volumul producţiei agricole în gospodăriile de toate
categoriile(în preţuri comparabile), mii lei |
9860972 | 10548950 | 13716760 | 16805983 |
| Anenii Noi | 378900 | 410900 | 599500 | 712000 | |
| Basarabeasca | 97900 | 104500 | 144100 | 190300 | |
| Briceni | 358800 | 390300 | 513100 | 655200 | |
| Cahul | 408500 | 434700 | 567300 | 612723 | |
| Cantemir | 271100 | 284800 | 330900 | 424600 | |
| Călăraşi | 218500 | 225200 | 240200 | 311000 | |
| Căuşeni | 386400 | 422900 | 583300 | 672000 | |
| Cimişlia | 256000 | 262900 | 313300 | 412300 | |
| Criuleni | 359600 | 400900 | 514300 | 672700 | |
| Donduşeni | 215400 | 228600 | 282400 | 329600 | |
| Drochia | 435200 | 462400 | 560200 | 716300 | |
| Dubăsari | 104900 | 113600 | 139100 | 162700 | |
| Edineţ | 384700 | 422800 | 533400 | 685700 | |
| Făleşti | 347600 | 362800 | 484500 | 601000 | |
| Floreşti | 307000 | 339600 | 416600 | 550000 | |
| Glodeni | 272400 | 285800 | 371000 | 446900 | |
| Hînceşti | 376800 | 395100 | 475600 | 586400 | |
| Ialoveni | 242900 | 254800 | 295400 | 387800 | |
| Leova | 188100 | 196600 | 257800 | 325300 | |
| Nisporeni | 261900 | 285000 | 383100 | 468200 | |
| Ocniţa | 196700 | 212100 | 277500 | 340200 | |
| Orhei | 406400 | 438500 | 560300 | 674400 | |
| Rezina | 168500 | 190800 | 265300 | 316600 | |
| Rîşcani | 361600 | 384300 | 498900 | 581400 | |
| Sîngerei | 306700 | 334800 | 450100 | 344400 | |
| Soroca | 370600 | 404400 | 515800 | 697000 | |
| Străşeni | 257400 | 271700 | 444900 | 581300 | |
| Şoldăneşti | 189000 | 198200 | 243200 | 303600 | |
| Ştefan Vodă | 320300 | 338600 | 475700 | 559000 | |
| Taraclia | 217600 | 227600 | 298800 | 365200 | |
| Teleneşti | 236100 | 260000 | 417700 | 531600 | |
| Ungheni | 276000 | 292100 | 375100 | 475500 | |
| UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 485700 | 505800 | 609800 | 767100 | |
| Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 194600 | 204600 | 277000 | 344100 | |
| Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 1172 | 1250 | 1560 | 1860 | |
| Industria | |||||
| 2. | Volumul producţiei industriale,inclusiv industria
alimentară(în preţuri comparabile), mii lei |
6030174 | 6638581 | 11047725 | 11975513 |
| Anenii Noi | 40110 | 42762 | 54129 | 68506 | |
| Basarabeasca | 29540 | 36900 | 41950 | 50980 | |
| Briceni | 22430 | 25810 | 28050 | 33500 | |
| Cahul | 722510 | 790380 | 853600 | 2003747 | |
| Cantemir | 154620 | 178410 | 192000 | 234440 | |
| Călăraşi | 114500 | 184000 | 2474000 | 286000 | |
| Căuşeni | 70717 | 77800 | 125300 | 138900 | |
| Cimişlia | 53156 | 79350 | 82750 | 85000 | |
| Criuleni | 121817 | 120293 | 198600 | 276000 | |
| Donduşeni | 44000 | 88000 | 145000 | 140000 | |
| Drochia | 151080 | 163000 | 187900 | 234500 | |
| Dubăsari | 45359 | 10600 | 173000 | 232000 | |
| Edineţ | 213000 | 240000 | 300000 | 320000 | |
| Făleşti | 37519 | 48130 | 76000 | 105000 | |
| Floreşti | 264300 | 361300 | 559160 | 721500 | |
| Glodeni | 106770 | 122007 | 132000 | 143000 | |
| Hînceşti | 133280 | 153272 | 176263 | 199920 | |
| Ialoveni | 376000 | 377000 | 419240 | 534480 | |
| Leova | 362200 | 39200 | 55300 | 72100 | |
| Nisporeni | 42100 | 72660 | 127900 | 136300 | |
| Ocniţa | 15028 | 27524 | 31000 | 32124 | |
| Orhei | 335904 | 443783 | 650940 | 863400 | |
| Rezina | 209844 | 279792 | 349740 | 419688 | |
| Rîşcani | 35120 | 37227 | 48200 | 51700 | |
| Sîngerei | 96142 | 105700 | 116300 | 128000 | |
| Soroca | 239294 | 251258 | 276383 | 304021 | |
| Străşeni | 188676 | 225000 | 270000 | 300893 | |
| Şoldăneşti | 10946 | 15500 | 18220 | 21310 | |
| Ştefan Vodă | 78900 | 131680 | 189290 | 230440 | |
| Taraclia | 123100 | 129255 | 161568 | 184650 | |
| Teleneşti | 82919 | 125608 | 132657 | 149700 | |
| Ungheni | 137893 | 177380 | 318285 | 453714 | |
| UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 653000 | 688000 | 1063000 | 1570000 | |
| Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 718400 | 790000 | 1020000 | 1250000 | |
| Mun.Bălţi (localităţi rurale) | - | - | - | - | |
|
Investiţii |
|||||
| 3. | Volumul investiţiilor în capitalul fix din contul
tuturor surselor de finanţare (în preţuri curente), mii lei |
1294572 | 1494434 | 4684328 | 8505543 |
| Anenii Noi | 20158 | 22170 | 64920 | 107662 | |
| Basarabeasca | 13150 | 14704 | 24465 | 30635 | |
| Briceni | 28009 | 29150 | 30070 | 36900 | |
| Cahul | 60600 | 64842 | 79030 | 119074 | |
| Cantemir | 22000 | 26910 | 28720 | 30900 | |
| Călăraşi | 20225 | 28000 | 32000 | 38000 | |
| Căuşeni | 34500 | 37800 | 45000 | 70000 | |
| Cimişlia | 6872 | 7265 | 8485 | 10500 | |
| Criuleni | 18500 | 17881 | 20850 | 25000 | |
| Donduşeni | 16000 | 16500 | 17500 | 18000 | |
| Drochia | 38600 | 44200 | 49370 | 54000 | |
| Dubăsari | 16325 | 26300 | 12325 | 12760 | |
| Edineţ | 15500 | 25500 | 32500 | 35000 | |
| Făleşti | 37171 | 39029 | 50000 | 60240 | |
| Floreşti | 177000 | 187820 | 200500 | 221250 | |
| Glodeni | 15000 | 17665 | 17000 | 21000 | |
| Hînceşti | 45600 | 54720 | 75664 | 107360 | |
| Ialoveni | 22394 | 22460 | 26900 | 32300 | |
| Leova | 45600 | 51200 | 55700 | 57800 | |
| Nisporeni | 12908 | 14456 | 16046 | 17971 | |
| Ocniţa | 8082 | 11500 | 68980 | 120000 | |
| Orhei | 53400 | 55600 | 69100 | 79000 | |
| Rezina | 29943 | 39924 | 49905 | 56886 | |
| Rîşcani | 19760 | 20945 | 27400 | 69640 | |
| Sîngerei | 23690 | 32000 | 75000 | 120000 | |
| Soroca | 69870 | 117300 | 550437 | 491420 | |
| Străşeni | 35543 | 36250 | 39000 | 41639 | |
| Şoldăneşti | 10070 | 12588 | 19485 | 21434 | |
| Ştefan Vodă | 47800 | 49220 | 75560 | 86000 | |
| Taraclia | 20230 | 21505 | 27955 | 33000 | |
| Teleneşti | 52280 | 67300 | 82310 | 93800 | |
| Ungheni | 39392 | 40030 | 2335151 | 5630272 | |
| UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 135000 | 150000 | 240000 | 350000 | |
| Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 83400 | 91700 | 132500 | 196300 | |
| Mun.Bălţi (localităţi rurale) | - | - | 4500 | 9800 | |
| Construcţii | |||||
| 4. | Investiţii în construcţia locuinţelor, mii lei | 269762 | 597003,3 | 1289445 | 869347,4 |
| Anenii Noi | 1811 | 1900 | 2400 | 2900 | |
| Basarabeasca | 452 | 543 | 650 | 780 | |
| Briceni | 2076 | 3104 | 3008 | 3421 | |
| Cahul | 1214 | 2850 | 7890 | 14506,4 | |
| Cantemir | 12628 | 12820 | 13630 | 14902 | |
| Călăraşi | 205000 | 500000 | 900000 | 120000 | |
| Căuşeni | - | 1400 | 2500 | 2800 | |
| Cimişlia | 170 | 175 | 175 | 180 | |
| Criuleni | 600 | 248,3 | 560 | 900 | |
| Donduşeni | - | 600 | 700 | 900 | |
| Drochia | 8750 | 8800 | 9200 | 10500 | |
| Dubăsari | 390 | 420 | 995 | 2475 | |
| Edineţ | 5000 | 6000 | 8000 | 10000 | |
| Făleşti | 4780 | 5019 | 6000 | 7000 | |
| Floreşti | 2000 | 3000 | 3300 | 3500 | |
| Glodeni | - | 2000 | 5000 | 2000 | |
| Hînceşti | 1958 | 2700 | 15400 | 26400 | |
| Ialoveni | 5102 | 5115 | 5900 | 6800 | |
| Leova | 2620 | 2800 | 3800 | 5000 | |
| Nisporeni | - | 6800 | 7500 | 9000 | |
| Ocniţa | 1760 | 1920 | 2890 | 4115 | |
| Orhei | 1760 | 1920 | 2890 | 4115 | |
| Rezina | 780 | 900 | 1030 | 1190 | |
| Rîşcani | - | 800 | 900 | 1100 | |
| Sîngerei | 566 | 650 | 4500 | 10000 | |
| Soroca | 1950 | 3800 | 32000 | 42200 | |
| Străşeni | 1082 | 11123 | 13000 | 1534 | |
| Şoldăneşti | 1310 | 2338 | 3118 | 3429 | |
| Ştefan Vodă | 800 | 1140 | 2300 | 2300 | |
| Taraclia | - | 480 | 515 | 600 | |
| Teleneşti | 1146 | 1200 | 1165 | 1179 | |
| Ungheni | 557 | 638 | 223729 | 546821 | |
| UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 3500 | 3800 | 4800 | 6800 | |
| Mun.Chişinău (localităţi rurale) | - | - | - | - | |
| Mun.Bălţi (localităţi rurale) | - | - | - | - | |
| Aprovizionarea cu apă potabilă | |||||
| 5. | Ponderea localităţilor în care reţeaua de apă
potabilăfuncţionează,% |
38,71 | 45,60 | 63,10 | 83,71 |
| Anenii Noi | 82 | 84 | 94 | 100 | |
| Basarabeasca | 60 | 60 | 100 | 100 | |
| Briceni | 43,2 | 47,4 | 53,5 | 80 | |
| Cahul | 41,8 | 50,5 | 65 | 97 | |
| Cantemir | 19 | 28 | 42 | 75 | |
| Călăraşi | 28 | 35 | 45 | 65 | |
| Căuşeni | 72 | 75 | 90 | 100 | |
| Cimişlia | 38,4 | 46,1 | 70 | 91 | |
| Criuleni | 80 | 82 | 90 | 95 | |
| Donduşeni | 10 | 10 | 40 | 60 | |
| Drochia | 37 | 48 | 67 | 90 | |
| Dubăsari | 13,3 | 26,6 | 35 | 65 | |
| Edineţ | 36 | 40 | 50 | 60 | |
| Făleşti | 46 | 54 | 75 | 100 | |
| Floreşti | 56,5 | 65 | 80 | 100 | |
| Glodeni | 45 | 69 | 72 | 82 | |
| Hînceşti | 50 | 53 | 65 | 80 | |
| Ialoveni | 10 | 15 | 40 | 100 | |
| Leova | 13 | 15 | 40 | 65 | |
| Nisporeni | 22 | 34 | 60 | 90 | |
| Ocniţa | 21 | 30 | 45 | 60 | |
| Orhei | 70 | 80 | 90 | 100 | |
| Rezina | 15 | 45 | 70 | 80 | |
| Rîşcani | 14 | 16 | 35 | 65 | |
| Sîngerei | 27 | 30 | 41 | 75 | |
| Soroca | 1,8 | 2 | 50 | 80 | |
| Străşeni | 36 | 36 | 45 | 65 | |
| Şoldăneşti | 5 | 24 | 35 | 65 | |
| Ştefan Vodă | 81 | 81 | 92 | 100 | |
| Taraclia | 35 | 40 | 80 | 100 | |
| Teleneşti | 27,8 | 29 | 33 | 65 | |
| Ungheni | 9 | 12 | 60 | 100 | |
| UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 93 | 94 | 97 | 100 | |
| Mun. Chişinău (localităţi rurale) | 76,2 | 79,3 | 92 | 100 | |
| Mun. Bălţi (localităţi rurale) | 40 | 60 | 70 | 80 | |
| Gazificarea | |||||
| 6. | Ponderea apartamentelor (caselor)
gazificate centralizat,% |
29,02 | 41,59 | 72,85 | 93,29 |
| Anenii Noi | 82,0 | 84,0 | 89,0 | 92,0 | |
| Basarabeasca | 57,4 | 59,0 | 65,0 | 80,0 | |
| Briceni | 43,2 | 48,5 | 68,7 | 100 | |
| Cahul | 33,0 | 45,0 | 65,0 | 100 | |
| Cantemir | 7,0 | 22,0 | 75,0 | 100 | |
| Călăraşi | 16,0 | 25,0 | 50,0 | 80,0 | |
| Căuşeni | 23,0 | 40,0 | 60,0 | 80,0 | |
| Cimişlia | 1,3 | 25,6 | 74,2 | 90,0 | |
| Criuleni | 40,0 | 80,0 | 100 | 100 | |
| Donduşeni | 10,0 | 43,0 | 90,0 | 93,0 | |
| Drochia | 30,0 | 51,0 | 73,0 | 100 | |
| Dubăsari | 80,0 | 86,6 | 100 | 100 | |
| Edineţ | 8,3 | 60,0 | 90,0 | 100 | |
| Făleşti | 6,6 | 12,0 | 100,0 | 100,0 | |
| Floreşti | 20,3 | 55,0 | 70,0 | 90,0 | |
| Glodeni | 15,0 | 21,0 | 45,0 | 90,0 | |
| Hînceşti | 0,0 | 10,0 | 65,0 | 100 | |
| Ialoveni | 6,0 | 9,0 | 30,0 | 90,0 | |
| Leova | - | 4,0 | 40,0 | 85,0 | |
| Nisporeni | - | 10,0 | 85,0 | 95,0 | |
| Ocniţa | 57,6 | 80,0 | 85,0 | 95,0 | |
| Orhei | 18,7 | 50,0 | 70,0 | 100 | |
| Rezina | 30,0 | 40,0 | 70,0 | 85,0 | |
| Rîşcani | 18,0 | 23,0 | 39,0 | 100 | |
| Sîngerei | 2,0 | 11,0 | 65,0 | 85,0 | |
| Soroca | 1,3 | 2,0 | 81,0 | 95,0 | |
| Străşeni | 31,7 | 40,0 | 70,0 | 90,0 | |
| Şoldăneşti | 15,0 | 30,0 | 60,0 | 80,0 | |
| Ştefan Vodă | 54,0 | 73,0 | 100 | 100 | |
| Taraclia | 73,0 | 100 | 100 | 100 | |
| Teleneşti | 3,0 | 18,0 | 65,0 | 85,0 | |
| Ungheni | 4,4 | 5,0 | 65,0 | 100 | |
| UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 73,0 | 85,0 | 100 | 100 | |
| Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 76,0 | 78,0 | 85,0 | 100 | |
| Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 21,0 | 30,0 | 60,0 | 85,0 | |
| Transportul | |||||
| 7. | Mărfuri transportate de întreprinderile
specializate de transport, mii tone |
862,1 | 973,7 | 1421,0 | 1890,5 |
| Anenii Noi | 177 | 187 | 235 | 283 | |
| Basarabeasca | - | - | 6 | 9 | |
| Briceni | 8,8 | 9 | 9,2 | 11 | |
| Cahul | 3,5 | 3,8 | 5 | 6,2 | |
| Cantemir | 0,1 | 1,2 | 3,4 | 5,6 | |
| Călăraşi | 6,7 | 8 | 15,6 | 18,2 | |
| Căuşeni | 16 | 17,6 | 21 | 25 | |
| Cimişlia | 19,1 | 19,5 | 21 | 25 | |
| Criuleni | 4,8 | 6 | 31,2 | 57,8 | |
| Donduşeni | 13,5 | 14 | 17,1 | 19 | |
| Drochia | 20 | 25 | 38 | 42 | |
| Dubăsari | - | - | 6 | 9 | |
| Edineţ | 20 | 40 | 50 | ||
| Făleşti | - | - | 8 | 10 | |
| Floreşti | 2 | 5 | 8 | 10 | |
| Glodeni | 89,6 | 94 | 112 | 134,4 | |
| Hînceşti | 1,4 | 1,9 | 6 | 10 | |
| Ialoveni | 105 | 107 | 130 | 155 | |
| Leova | - | - | 80 | 150 | |
| Nisporeni | 7,5 | 8,2 | 10,9 | 13,7 | |
| Ocniţa | 10,2 | 10,3 | 12,8 | 15,8 | |
| Orhei | 145 | 160 | 185 | 210 | |
| Rezina | 0,5 | 1,2 | 2 | 2,5 | |
| Rîşcani | 0,3 | 0,5 | 0,6 | 0,7 | |
| Sîngerei | 7,3 | 9,2 | 29,2 | 55,6 | |
| Soroca | 8 | 12 | 19 | 32 | |
| Străşeni | 5,2 | 12,1 | 13 | 15 | |
| Şoldăneşti | - | - | 10 | 14 | |
| Ştefan Vodă | 15 | 16 | 22 | 27 | |
| Taraclia | 82 | 100 | 123 | 150 | |
| Teleneşti | 2,1 | 2,5 | 3,8 | 8 | |
| Ungheni | 0,35 | 0,38 | 0,44 | 0,51 | |
| UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 110 | 121 | 195 | 313 | |
| Mun.Chişinău (localităţi rurale) | - | - | - | - | |
| Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 1,1 | 1,3 | 1,8 | 2,5 | |
| Comerţul interior | |||||
| 8. | Volumul vînzărilor demărfuri cu amănuntul,
mii lei |
3112566,5 | 3443590 | 4144978,3 | 5090011 |
| Anenii Noi | 137400 | 144270 | 177035 | 209800 | |
| Basarabeasca | 33200 | 35500 | 39700 | 46800 | |
| Briceni | 61700 | 69443 | 74255 | 82500 | |
| Cahul | 159888 | 172680 | 284780 | 351755 | |
| Cantemir | 28862 | 29910 | 30860 | 32902 | |
| Călăraşi | 82812 | 89436 | 95000 | 107000 | |
| Căuşeni | 95853 | 105438 | 115980 | 127580 | |
| Cimişlia | 43500 | 45000 | 48500 | 51000 | |
| Criuleni | 57640 | 58757,7 | 65820 | 75390 | |
| Donduşeni | 31000 | 32000 | 33200 | 34000 | |
| Drochia | 135500 | 150100 | 165200 | 176800 | |
| Dubăsari | 7828 | 8610 | 9480 | 10420 | |
| Edineţ | 105000 | 120000 | 135000 | 145000 | |
| Făleşti | 82000 | 86000 | 106000 | 126000 | |
| Floreşti | 140500 | 188865 | 220000 | 275125 | |
| Glodeni | 53000 | 58300 | 64130 | 70540 | |
| Hînceşti | 150000 | 161000 | 210000 | 267000 | |
| Ialoveni | 105970 | 107975 | 125000 | 150000 | |
| Leova | 41965 | 46100 | 66000 | 85400 | |
| Nisporeni | 65650 | 70900 | 75800 | 82620 | |
| Ocniţa | 47658 | 50000 | 60125 | 70238 | |
| Orhei | 265687 | 290100 | 390520 | 531300 | |
| Rezina | 70367,5 | 93823,3 | 103804,3 | 140735 | |
| Rîşcani | 91687 | 94200 | 99852 | 137680 | |
| Sîngerei | 73536 | 85600 | 100000 | 145000 | |
| Soroca | 112306 | 119040 | 126182 | 138800 | |
| Străşeni | 69967 | 79389 | 100000 | 130566 | |
| Şoldăneşti | 31500 | 32800 | 37800 | 41580 | |
| Ştefan Vodă | 34800 | 39500 | 42500 | 47000 | |
| Taraclia | 60180 | 66198 | 72820 | 80100 | |
| Teleneşti | 180000 | 200000 | 262800 | 380000 | |
| Ungheni | 220600 | 253690 | 313410 | 409130 | |
| UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 220200 | 242000 | 266400 | 293100 | |
| Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 14500 | 16600 | 26500 | 36500 | |
| Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 310 | 365 | 525 | 650 | |
| 9. | Volumul serviciilor cu plată prestate
populaţiei, mii lei |
1571930,3 | 1753556,5 | 2302724,6 | 3033171,2 |
| Anenii Noi | 59930 | 62925 | 79400 | 95880 | |
| Basarabeasca | 18400 | 18900 | 20200 | 23300 | |
| Briceni | 46480 | 49650 | 54000 | 61200 | |
| Cahul | 101738 | 109950 | 205500 | 305214 | |
| Cantemir | 18414 | 19900 | 20000 | 20992 | |
| Călăraşi | 57000 | 65500 | 80000 | 95000 | |
| Căuşeni | 46948 | 54773 | 62598 | 70422 | |
| Cimişlia | 35875 | 38950 | 39275 | 40000 | |
| Criuleni | 33697 | 35301 | 40232 | 45750 | |
| Donduşeni | 27191 | 27500 | 31400 | 32500 | |
| Drochia | 52500 | 57500 | 62700 | 67600 | |
| Dubăsari | 5000 | 5500 | 7500 | 9000 | |
| Edineţ | 42000 | 43000 | 48000 | 51000 | |
| Făleşti | 34000 | 36600 | 50000 | 60000 | |
| Floreşti | 45500 | 49195 | 100000 | 150000 | |
| Glodeni | 32144 | 33700 | 48210 | 64282 | |
| Hînceşti | 64608 | 81000 | 130000 | 206745 | |
| Ialoveni | 40600 | 41000 | 45700 | 60000 | |
| Leova | 25250 | 27700 | 36000 | 45000 | |
| Nisporeni | 22292 | 24298 | 25998 | 28338 | |
| Ocniţa | 28800 | 30000 | 42116 | 80000 | |
| Orhei | 88500 | 95125 | 141200 | 177000 | |
| Rezina | 70368 | 93823 | 103804 | 140735 | |
| Rîşcani | 37994 | 38600 | 40916 | 59250 | |
| Sîngerei | 26831 | 35800 | 65000 | 100000 | |
| Soroca | 54510 | 57870 | 63150 | 70700 | |
| Străşeni | 46318 | 51234 | 70000 | 87349 | |
| Şoldăneşti | 16500 | 19000 | 22500 | 24800 | |
| Ştefan Vodă | 35000 | 40000 | 43000 | 47500 | |
| Taraclia | 27730 | 30700 | 34112 | 48364 | |
| Teleneşti | 100000 | 130000 | 160720 | 250000 | |
| Ungheni | 74900 | 83289 | 125325 | 167229 | |
| UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 152900 | 163000 | 201000 | 244000 | |
| Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 2000 | 2260 | 3150 | 4000 | |
| Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 12,3 | 13,5 | 18,6 | 21,2 | |
| Întreprinderi mici şi mijlocii | |||||
| 10. | Numărul întreprinderilor mici şi mijlocii,
(unităţi) |
26991 | 28327 | 29726 | 31174 |
| Anenii Noi | 394 | 413 | 433 | 454 | |
| Basarabeasca | 90 | 94 | 98 | 102 | |
| Briceni | 315 | 330 | 346 | 363 | |
| Cahul | 384 | 403 | 423 | 444 | |
| Cantemir | 48 | 50 | 52 | 54 | |
| Călăraşi | 191 | 200 | 210 | 220 | |
| Căuşeni | 231 | 242 | 254 | 266 | |
| Cimişlia | 157 | 164 | 172 | 180 | |
| Criuleni | 204 | 214 | 224 | 235 | |
| Donduşeni | 140 | 147 | 154 | 161 | |
| Drochia | 209 | 219 | 229 | 240 | |
| Dubăsari | 85 | 89 | 93 | 97 | |
| Edineţ | 306 | 321 | 337 | 353 | |
| Făleşti | 183 | 192 | 201 | 211 | |
| Floreşti | 201 | 211 | 221 | 232 | |
| Glodeni | 163 | 171 | 179 | 187 | |
| Hînceşti | 358 | 375 | 393 | 412 | |
| Ialoveni | 356 | 373 | 391 | 410 | |
| Leova | 80 | 84 | 88 | 92 | |
| Nisporeni | 187 | 196 | 205 | 215 | |
| Ocniţa | 235 | 246 | 258 | 270 | |
| Orhei | 560 | 588 | 617 | 647 | |
| Rezina | 206 | 216 | 226 | 237 | |
| Rîşcani | 194 | 203 | 213 | 223 | |
| Sîngerei | 163 | 171 | 179 | 187 | |
| Soroca | 361 | 379 | 397 | 416 | |
| Străşeni | 345 | 362 | 380 | 400 | |
| Şoldăneşti | 104 | 109 | 114 | 120 | |
| Ştefan Vodă | 133 | 139 | 145 | 152 | |
| Taraclia | 218 | 228 | 240 | 250 | |
| Teleneşti | 122 | 128 | 134 | 140 | |
| Ungheni | 372 | 390 | 410 | 430 | |
| UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 728 | 764 | 802 | 842 | |
| Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 17980 | 18879 | 19822 | 20813 | |
| Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 988 | 1037 | 1088 | 1122 | |
| 11. | Numărul de angajaţi înîntreprinderile mici
şi mijlocii, (persoane) |
170154 | 184812 | 203283 | 227602 |
| Anenii Noi | 2510 | 2635 | 2900 | 3245 | |
| Basarabeasca | 853 | 895 | 984 | 1100 | |
| Briceni | 2182 | 2291 | 2520 | 2820 | |
| Cahul | 3810 | 4000 | 4400 | 4928 | |
| Cantemir | 550 | 577 | 634 | 710 | |
| Călăraşi | 1379 | 1447 | 1591 | 1781 | |
| Căuşeni | 3223 | 3384 | 3722 | 4168 | |
| Cimişlia | 1673 | 1756 | 1931 | 2162 | |
| Criuleni | 1600 | 1680 | 1848 | 2070 | |
| Donduşeni | 889 | 993 | 1092 | 1223 | |
| Drochia | 1711 | 1796 | 1975 | 2212 | |
| Dubăsari | 646 | 6783 | 7460 | 8356 | |
| Edineţ | 2688 | 2822 | 3104 | 3476 | |
| Făleşti | 1562 | 1640 | 1804 | 2020 | |
| Floreşti | 1749 | 1836 | 2019 | 2260 | |
| Glodeni | 1376 | 1444 | 1588 | 1778 | |
| Hînceşti | 2765 | 2903 | 3193 | 3576 | |
| Ialoveni | 2240 | 2352 | 2587 | 2837 | |
| Leova | 1248 | 1310 | 1441 | 1613 | |
| Nisporeni | 1011 | 1061 | 1167 | 1307 | |
| Ocniţa | 1958 | 2055 | 2260 | 2530 | |
| Orhei | 3228 | 3390 | 3730 | 4180 | |
| Rezina | 1608 | 1688 | 1856 | 2078 | |
| Rîşcani | 1582 | 1660 | 1827 | 2046 | |
| Sîngerei | 2044 | 2146 | 2360 | 2643 | |
| Soroca | 2744 | 2880 | 3169 | 3549 | |
| Străşeni | 2467 | 2590 | 2850 | 3190 | |
| Şoldăneşti | 813 | 853 | 938 | 1050 | |
| Ştefan Vodă | 1127 | 1183 | 1301 | 1457 | |
| Taraclia | 1511 | 1586 | 1744 | 1953 | |
| Teleneşti | 1311 | 1376 | 1513 | 1694 | |
| Ungheni | 2677 | 2810 | 3091 | 3460 | |
| UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 5771 | 6059 | 6664 | 7463 | |
| Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 97305 | 102170 | 112387 | 125873 | |
| Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 8343 | 8760 | 9636 | 10792 | |
|
Anexa nr.2. Dinamica suprafeţelor plantaţiilor viticole de producţie-marfă şi a producerii vinurilor materie primă |
||||||||||||||
| Nr.
d/o |
Denumirea unităţi administrativ-teritoriale | Suprafeţele plantaţiilor viticole de producţie-marfă, ha |
Costuri total pentru plantare, mil.lei |
|||||||||||
| 2004 | 2005-2009 | 2010-1015 | 2005-2015 | |||||||||||
| la 1.01.2004 | plan-tat | defri-şat | la 1.01.2005 | plan-tat | defri-şat | la 1.01.2010 | plan-tat | defri-şat | la 1.01.2015 | plan-tat | defri-şat | |||
| 1. | Anenii Noi | 2544 | 408,3 | 38,6 | 2914 | 1800 | 630 | 4084 | 2500 | 1030 | 5554 | 4300 | 1660 | 602,0 |
| 2. | Basarabeasca | 2567 | 50,7 | 0 | 2618 | 520 | 220 | 2918 | 1000 | 500 | 3418 | 1520 | 720 | 212,8 |
| 3. | Cahul | 12928 | 540,7 | 0 | 13465 | 2270 | 500 | 15235 | 2900 | 1200 | 16933 | 5170 | 1700 | 723,8 |
| 4. | Cantemir | 5438 | 339,5 | 70,42 | 5707 | 1830 | 460 | 7077 | 2500 | 1100 | 8477 | 4330 | 1560 | 606,2 |
| 5. | Călăraşi | 5939 | 21 | 0 | 5960 | 380 | 360 | 5980 | 500 | 300 | 6180 | 880 | 660 | 123,2 |
| 6. | Căuşeni | 4018 | 202,9 | 38,31 | 4183 | 1060 | 500 | 4743 | 1550 | 700 | 5593 | 2610 | 1200 | 365,4 |
| 7. | Cimişlia | 6459 | 129 | 0 | 6588 | 1040 | 380 | 7248 | 1400 | 600 | 8048 | 2440 | 980 | 341,6 |
| 8. | Criuleni | 1383 | 52,9 | 0 | 1436 | 470 | 200 | 1706 | 700 | 350 | 2056 | 1170 | 550 | 163,8 |
| 9. | Dubăsari | 54 | 25,6 | 0 | 80 | 270 | 70 | 280 | 500 | 210 | 570 | 770 | 280 | 107,8 |
| 10. | Făleşti | 370 | 16 | 0 | 386 | 125 | 125 | 386 | 200 | 150 | 436 | 325 | 275 | 45,5 |
| 11. | Glodeni | 250 | 0 | 0 | 250 | 0 | 0 | 250 | 0 | 0 | 250 | 0 | 0 | 0 |
| 12. | Hînceşti | 10460 | 240,5 | 0 | 10700 | 1480 | 600 | 11580 | 1800 | 850 | 12530 | 3280 | 1450 | 459,2 |
| 13. | Ialoveni | 6659 | 120 | 0 | 6779 | 1090 | 400 | 7469 | 1400 | 900 | 7969 | 2490 | 1300 | 348,6 |
| 14. | Leova | 4424 | 250 | 0 | 4674 | 1350 | 550 | 5474 | 1700 | 1050 | 6124 | 3050 | 1600 | 427,0 |
| 15. | Nisporeni | 4642 | 20 | 0 | 4662 | 380 | 280 | 4762 | 600 | 350 | 5012 | 980 | 630 | 137,2 |
| 16. | Orhei | 2954 | 0 | 89,1 | 2865 | 600 | 300 | 3165 | 900 | 650 | 3515 | 1500 | 950 | 210,0 |
| 17. | Rezina | 48 | 0 | 0 | 48 | 0 | 0 | 48 | 0 | 0 | 48 | 0 | 0 | 0 |
| 18. | Rîşcani | 28 | 0 | 0 | 28 | 0 | 0 | 28 | 0 | 0 | 28 | 0 | 0 | 0 |
| 19. | Sîngerei | 383 | 0 | 0 | 383 | 0 | 0 | 383 | 0 | 0 | 383 | 0 | 0 | 0 |
| 20. | Soroca | 196 | 0 | 0 | 196 | 145 | 145 | 196 | 200 | 100 | 296 | 345 | 245 | 34,3 |
| 21. | Străşeni | 5712 | 101 | 0 | 5813 | 550 | 440 | 5923 | 800 | 500 | 6223 | 1350 | 940 | 189,0 |
| 22. | Ştefan Vodă | 4618 | 228 | 65,08 | 4781 | 1230 | 430 | 5581 | 1600 | 900 | 6281 | 2830 | 1330 | 396,2 |
| 23. | Taraclia | 5799 | 358 | 286,04 | 5871 | 1400 | 450 | 6821 | 1800 | 1100 | 7521 | 3200 | 1550 | 448,0 |
| 24. | Teleneşti | 2131 | 17,5 | 15,63 | 2133 | 280 | 80 | 2333 | 450 | 260 | 2523 | 730 | 340 | 102,2 |
| 25. | Ungheni | 1439 | 41 | - | 1480 | 400 | 500 | 1380 | 650 | 450 | 1580 | 1050 | 950 | 147,0 |
| 26. | UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 12836 | 550,9 | 129,06 | 13258 | 2200 | 750 | 14708 | 3050 | 1500 | 16258 | 5250 | 2250 | 735,0 |
| 27. | Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 2671 | 37,6 | 14,55 | 2694 | 230 | 130 | 2794 | 400 | 250 | 2944 | 630 | 380 | 67,2 |
| 28. | Total | 106950 | 3752 | 750 | 109952 | 21100 | 8500 | 122552 | 29100 | 15000 | 136750 | 50200 | 23500 | 6993 |
| Dinamica producerii vinurilor materie-primă | ||||||||||||||
|
Nr. d/o |
Denumirea unităţii administrativ-teritoriale | 2004 | 2005-2009 | 2010-1015 | 2005-2015 | Produ-cerea globală, mii dal | ||||||||
| supra-faţa la 1.01.04 ha | preluc-rarea, tone | produ-cerea vinurilor, mii dal | supra-faţa la 1.01.05 ha | preluc-rarea, tone | produ-cerea vinurilor, mii dal | supra-faţa la 1.01.10 ha | preluc-rarea, tone | produ-cerea vinurilor, mii dal | supra-faţa la 1.01.15 ha | preluc-rarea, tone | produ-cerea vinurilor, mii dal | |||
| 1. | Anenii Noi | 2544 | 10805 | 734,7 | 2914 | 68850 | 4681,8 | 4084 | 122760 | 8347,6 | 5554 | 191610 | 13029,4 | 2544 |
| 2. | Basarabeasca | 2567 | 7788 | 529,6 | 2618 | 63750 | 4335,0 | 2918 | 93000 | 6324,0 | 3418 | 156750 | 10659,0 | 2567 |
| 3. | Cahul | 12928 | 67668 | 4601,4 | 13465 | 254900 | 17333,2 | 15235 | 520800 | 35414,4 | 16933 | 775700 | 52747,6 | 12928 |
| 4. | Cantemir | 5438 | 30500 | 2074,0 | 5707 | 135150 | 9190,2 | 7077 | 230640 | 15683,5 | 8477 | 365790 | 24873,7 | 5438 |
| 5. | Călăraşi | 5939 | 19000 | 1292,0 | 5960 | 149175 | 10143,9 | 5980 | 208320 | 14165,7 | 6180 | 357495 | 24309,6 | 5939 |
| 6. | Căuşeni | 4018 | 8631 | 586,9 | 4183 | 89250 | 6069,0 | 4743 | 157839 | 10733,0 | 5593 | 156750 | 16802,0 | 4018 |
| 7. | Cimişlia | 6459 | 14256 | 969,4 | 6588 | 163200 | 11097,6 | 7248 | 241800 | 16442,4 | 8048 | 405000 | 27540,0 | 6459 |
| 8. | Criuleni | 1383 | 1410 | 95,9 | 1436 | 33150 | 2254,2 | 1706 | 52080 | 3541,4 | 2056 | 85230 | 5795,6 | 1383 |
| 9. | Dubăsari | 54 | 0 | 0 | 80 | 0 | 0 | 280 | 0 | 0 | 570 | 0 | 0 | 54 |
| 10. | Făleşti | 370 | 342 | 23,2 | 386 | 8925 | 606,9 | 386 | 14136 | 961,2 | 436 | 23061 | 1568,1 | 370 |
| 11. | Glodeni | 250 | 474 | 32,2 | 250 | 6250 | 425,0 | 250 | 9300 | 632,4 | 250 | 15550 | 1057,4 | 250 |
| 12. | Hînceşti | 10460 | 29680 | 2018,2 | 10700 | 267750 | 18207,0 | 11580 | 390600 | 26560,8 | 12530 | 658350 | 44767,8 | 10460 |
| 13. | Ialoveni | 6659 | 34420 | 2340,5 | 6779 | 165750 | 11271,0 | 7469 | 245520 | 16695,3 | 7969 | 411270 | 27966,3 | 6659 |
| 14. | Leova | 4424 | 12187 | 828,7 | 4674 | 107100 | 7282,8 | 5474 | 178560 | 12148,2 | 6124 | 285660 | 19431,0 | 4424 |
| 15. | Nisporeni | 4642 | 22100 | 1502,8 | 4662 | 116025 | 7889,7 | 4762 | 167400 | 11383,2 | 5012 | 283425 | 19272,9 | 4642 |
| 16. | Orhei | 2954 | 9760 | 663,7 | 2865 | 71400 | 4855,2 | 3165 | 107880 | 7335,8 | 3515 | 179280 | 12191,0 | 2954 |
| 17. | Rezina | 48 | 30 | 2,0 | 48 | 1124 | 76,4 | 48 | 1785 | 121,3 | 48 | 2909 | 197,7 | 48 |
| 18. | Rîşcani | 28 | 0 | 0 | 28 | 0 | 0 | 28 | 0 | 0 | 28 | 0 | 0 | 28 |
| 19. | Sîngerei | 383 | 1219 | 82,9 | 383 | 9766 | 664,0 | 383 | 14136 | 961,2 | 383 | 23902 | 1625,2 | 383 |
| 20. | Soroca | 196 | 0 | 0 | 196 | 0 | 0 | 196 | 0 | 0 | 296 | 0 | 0 | 196 |
| 21. | Străşeni | 5712 | 30973 | 2106,2 | 5813 | 140250 | 9537,0 | 5923 | 208320 | 14165,7 | 6223 | 348570 | 23702,7 | 5712 |
| 22. | Ştefan Vodă | 4618 | 9857 | 670,3 | 4781 | 109650 | 7456,2 | 5581 | 178560 | 12142,0 | 6281 | 288210 | 19598,2 | 4618 |
| 23. | Taraclia | 5799 | 25517 | 1735,1 | 5871 | 137700 | 9363,6 | 6821 | 215760 | 14671,6 | 7521 | 353460 | 24035,2 | 5799 |
| 24. | Teleneşti | 2131 | 8820 | 599,7 | 2133 | 53550 | 3641,4 | 2333 | 79200 | 5385,6 | 2523 | 132750 | 9027,0 | 2131 |
| 25. | Ungheni | 1439 | 2310 | 157,1 | 1480 | 35700 | 2427,6 | 1380 | 48360 | 3288,4 | 1580 | 84060 | 5716,0 | 1439 |
| 26. | UTAGăgăuzia (Gagauz-Yeri) | 12836 | 54827 | 3728,2 | 13258 | 323850 | 22021,8 | 14708 | 502200 | 34149,6 | 16258 | 826050 | 56171,4 | 12836 |
| 27. | Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 2671 | 12065 | 820,4 | 2694 | 66300 | 4508,4 | 2794 | 96720 | 6576,9 | 2944 | 163020 | 11085,3 | 2671 |
| 28. | Total | 106950 | 413887 | 28195,1 | 109952 | 2578515 | 175338,9 | 122552 | 4085676 | 277831,2 | 136750 | 6664191 | 453170,1 | 106950 |
|
Anexa nr.3. Extinderea infrastructurii de dezvoltare a antreprenoriatului (unităţi) |
||||||||||||||||
| Nr. d/o | Denumirea unităţii
administrativ-teritoriale |
Perioada | Asigurarea
financiară (sursa de finanţare), mii lei |
|||||||||||||
| 2001-2004 | 2005-2009 | 2010-2015 |
buge-tul local |
proiecte investiţionale | ||||||||||||
| centre de con-sul-ting | centre infor-maţi-onale | incu- batoa-re ale micu-lui busi-ness | parcuri indus-triale şi teh-nolo- gice | centre de con-sul-ting | centre infor-maţio-nale | incu-batoa-re ale micu-lui busi-ness | par-curi indus-triale şi tehno-logice | centre de con-sul-ting | centre infor-maţio-nale | incu-ba-toare ale micu-lui busi-ness | par-curi indus- triale şi tehno-logice | gran-turi | cre-dite | |||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
| 1. | Anenii Noi | 1 | 10 | 3 | 2 | 1 | 1 | 2 | 3 | 1 | 1 | 140 | 350 | 210 | ||
| 2. | Basarabeasca | 1 | 1 | 1 | 1 | 2 | 1 | 60 | 150 | 90 | ||||||
| 3. | Briceni | 1 | 1 | 1 | 1 | 3 | 2 | 90 | 225 | 135 | ||||||
| 4. | Cahul | 1 | 1 | 1 | 4 | 1 | 3 | 1 | 1 | 100 | 250 | 150 | ||||
| 5. | Cantemir | 1 | 1 | 1 | 1 | 2 | 50 | 125 | 75 | |||||||
| 6. | Călăraşi | 3 | 2 | 5 | 2 | 1 | 1 | 110 | 275 | 165 | ||||||
| 7. | Căuşeni | 1 | 2 | 3 | 1 | 2 | 1 | 1 | 80 | 200 | 120 | |||||
| 8. | Cimişlia | 3 | 1 | 3 | 1 | 80 | 200 | 120 | ||||||||
| 9. | Criuleni | 1 | 2 | 1 | 3 | 2 | 1 | 90 | 225 | 135 | ||||||
| 10. | Donduşeni | 1 | 3 | 1 | 2 | 5 | 120 | 300 | 180 | |||||||
| 11. | Drochia | 2 | 1 | 1 | 1 | 1 | 3 | 70 | 175 | 105 | ||||||
| 12. | Dubăsari | 1 | 1 | 3 | 1 | 5 | 1 | 110 | 275 | 165 | ||||||
| 13. | Edineţ | 3 | 2 | 1 | 2 | 1 | 1 | 70 | 175 | 105 | ||||||
| 14. | Făleşti | 2 | 4 | 3 | 2 | 4 | 2 | 1 | 160 | 400 | 240 | |||||
| 15. | Floreşti | 9 | 2 | 3 | 1 | 2 | 4 | 1 | 1 | 140 | 350 | 210 | ||||
| 16. | Glodeni | 3 | 3 | 1 | 1 | 80 | 200 | 120 | ||||||||
| 17. | Hînceşti | 3 | 1 | 3 | 3 | 2 | 4 | 1 | 1 | 140 | 350 | 210 | ||||
| 18. | Ialoveni | 1 | 3 | 2 | 2 | 4 | 1 | 120 | 300 | 180 | ||||||
| 19. | Leova | 2 | 1 | 1 | 1 | 1 | 2 | 2 | 1 | 1 | 90 | 225 | 135 | |||
| 20. | Nisporeni | 4 | 3 | 2 | 1 | 1 | 3 | 3 | 1 | 140 | 350 | 210 | ||||
| 21. | Ocniţa | 3 | 1 | 1 | 1 | 2 | 2 | 1 | 70 | 175 | 105 | |||||
| 22. | Orhei | 2 | 2 | 2 | 1 | 3 | 3 | 1 | 1 | 130 | 325 | 195 | ||||
| 23. | Rezina | 2 | 2 | 1 | 1 | 60 | 150 | 90 | ||||||||
| 24. | Rîşcani | 2 | 3 | 3 | 2 | 4 | 1 | 130 | 325 | 195 | ||||||
| 25. | Sîngerei | 3 | 1 | 6 | 1 | 2 | 8 | 1 | 190 | 475 | 285 | |||||
| 26. | Soroca | 1 | 3 | 4 | 3 | 6 | 1 | 1 | 180 | 450 | 270 | |||||
| 27. | Străşeni | 2 | 2 | 2 | 3 | 1 | 2 | 1 | 2 | 130 | 325 | 195 | ||||
| 28. | Şoldăneşti | 2 | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 50 | 125 | 75 | ||||||
| 29. | Ştefan Vodă | 2 | 1 | 1 | 2 | 1 | 1 | 60 | 150 | 90 | ||||||
| 30. | Taraclia | 2 | 1 | 2 | 2 | 2 | 1 | 1 | 2 | 80 | 200 | 120 | ||||
| 31. | Teleneşti | 1 | 2 | 1 | 1 | 2 | 1 | 70 | 175 | 105 | ||||||
| 32. | Ungheni | 1 | 1 | 1 | 1 | 3 | 4 | 4 | 6 | 1 | 2 | 200 | 500 | 300 | ||
| 33. | UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 12 | 1 | 5 | 3 | 1 | 2 | 5 | 3 | 1 | 3 | 230 | 575 | 345 | ||
| 34. | Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 6 | 4 | 2 | 1 | 2 | 1 | 2 | 3 | 1 | 90 | 225 | 135 | |||
| 35. | Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 2 | 2 | 1 | 1 | 2 | 1 | 2 | 1 | 70 | 175 | 105 | ||||
| Total | 70 | 28 | 7 | 6 | 75 | 66 | 19 | 11 | 80 | 85 | 26 | 16 | 3780 | 9450 | 5670 | |
|
Anexa nr.4. Diversificarea produsului turistic în localităţile rurale (unităţi) |
||||||||||||||||||||
| Nr.
d/o |
Denumirea
unităţii administrativ- teritoriale |
Perioada | Asigurarea financiară
(sursa de finanţare), mii lei |
|||||||||||||||||
| 2001-2004 | 2005-2009 | 2010-2015 | buge-tul de stat | buge-tul local | proiecte investiţionale | |||||||||||||||
| Obie-ctive turis-tice reno-vate, dez-vol- tate | Struc-turi de pri-mire turis-tice nou cre-ate | Cen-tre de arti-za-nat | Cen-tre de infor-mare turis-tică | Acţi-uni de ame-najare turis-tică terito-rială imple-men-tate |
Obie-ctive turis-tice reno-vate, dez-vol- tate |
Struc-turi de pri-mire turis-tice nou cre-ate |
Cen-tre de arti-za-nat |
Cen-tre de infor-mare turis-tică | Acţi-uni de ame-najare turis-tică terito-rială imple-men-tate |
Obie-ctive turis-tice reno-vate, dez-vol- tate |
Struc-turi de pri-mire turis-tice nou cre-ate |
Cen-tre de arti-za-nat |
Cen-tre de infor-mare turis-tică |
Acţi-uni de ame-najare turis-tică terito-rială imple-men-tate |
gran-turi | cre-dite | ||||
| 1 |
2 |
3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
| 1. | Anenii Noi | 1 | 1 | 3 | 5 | 1 | 1 | 5 | 1 | 5 | 1 | 3 | 580 | 1164 | 2910 | 1165 | ||||
| 2. | Basarabeasca | 1 | 2 | 1 | 4 | 1 | 3 | 1 | 1 | 310 | 636 | 1590 | 640 | |||||||
| 3. | Briceni | 2 | 6 | 1 | 1 | 4 | 1 | 4 | 1 | 2 | 630 | 1264 | 3160 | 1270 | ||||||
| 4. | Cahul | 1 | 1 | 6 | 12 | 2 | 1 | 12 | 4 | 6 | 2 | 8 | 940 | 2706 | 6765 | 3120 | ||||
| 5. | Cantemir | 4 | 3 | 1 | 1 | 6 | 1 | 2 | 1 | 3 | 580 | 1164 | 2910 | 1160 | ||||||
| 6. | Călăraşi | 2 | 1 | 9 | 10 | 3 | 1 | 12 | 2 | 6 | 2 | 4 | 900 | 3815 | 9537,5 | 4820 | ||||
| 7. | Căuşeni | 3 | 2 | 1 | 1 | 3 | 1 | 2 | 1 | 2 | 800 | 2862 | 7155 | 3490 | ||||||
| 8. | Cimişlia | 3 | 2 | 1 | 4 | 1 | 2 | 1 | 2 | 400 | 1034 | 2585 | 1150 | |||||||
| 9. | Criuleni | 6 | 4 | 1 | 1 | 8 | 1 | 2 | 1 | 4 | 800 | 1756 | 4390 | 1830 | ||||||
| 10. | Donduşeni | 4 | 2 | 1 | 1 | 4 | 1 | 2 | 1 | 2 | 630 | 1272 | 3180 | 1270 | ||||||
| 11. | Drochia | 2 | 2 | 1 | 3 | 1 | 1 | 1 | 2 | 700 | 2192 | 5480 | 2590 | |||||||
| 12. | Dubăsari | 1 | 1 | 5 | 10 | 1 | 12 | 4 | 1 | 6 | 770 | 2226 | 5565 | 2570 | ||||||
| 13. | Edineţ | 4 | 4 | 1 | 6 | 1 | 2 | 1 | 3 | 640 | 1288 | 3220 | 1290 | |||||||
| 14. | Făleşti | 1 | 2 | 1 | 2 | 1 | 1 | 1 | 1 | 270 | 552 | 1380 | 560 | |||||||
| 15. | Floreşti | 2 | 5 | 1 | 7 | 1 | 2 | 1 | 2 | 500 | 2800 | 7000 | 3700 | |||||||
| 16. | Glodeni | 2 | 6 | 1 | 1 | 7 | 1 | 6 | 1 | 4 | 510 | 1018 | 2545 | 1010 | ||||||
| 17. | Hînceşti | 5 | 4 | 1 | 1 | 7 | 2 | 4 | 1 | 3 | 900 | 3090 | 7725 | 3800 | ||||||
| 18. | Ialoveni | 7 | 6 | 1 | 1 | 10 | 2 | 2 | 1 | 4 | 870 | 2500 | 6250 | 2880 | ||||||
| 19. | Leova | 1 | 1 | 1 | 3 | 1 | 1 | 1 | 3 | 200 | 610 | 1525 | 720 | |||||||
| 20. | Nisporeni | 5 | 2 | 1 | 6 | 1 | 2 | 1 | 2 | 500 | 1354 | 3385 | 1530 | |||||||
| 21. | Ocniţa | 4 | 3 | 1 | 1 | 8 | 2 | 2 | 1 | 2 | 700 | 1464 | 3660 | 1500 | ||||||
| 22. | Orhei | 4 | 3 | 1 | 2 | 5 | 6 | 1 | 10 | 3 | 4 | 1 | 6 | 900 | 4776 | 11940 | 6270 | |||
| 23. | Rezina | 1 | 1 | 3 | 4 | 1 | 6 | 1 | 2 | 1 | 3 | 700 | 1838 | 4595 | 2060 | |||||
| 24. | Rîşcani | 1 | 1 | 1 | 3 | 1 | 1 | 1 | 2 | 200 | 600 | 1500 | 700 | |||||||
| 25. | Sîngerei | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 280 | 570 | 1425 | 570 | |||||||
| 26. | Soroca | 4 | 4 | 1 | 1 | 7 | 2 | 2 | 1 | 2 | 800 | 2516 | 6290 | 2970 | ||||||
| 27. | Străşeni | 5 | 12 | 1 | 18 | 2 | 6 | 1 | 6 | 900 | 2482 | 6205 | 2820 | |||||||
| 28. | Şoldăneşti | 4 | 4 | 1 | 6 | 2 | 2 | 1 | 4 | 980 | 1978 | 4945 | 1980 | |||||||
| 29. | Ştefan Vodă | 1 | 1 | 6 | 8 | 1 | 1 | 12 | 2 | 2 | 1 | 6 | 850 | 2064 | 5160 | 2240 | ||||
| 30. | Taraclia | 1 | 1 | 3 | 2 | 1 | 2 | 1 | 1 | 1 | 2 | 300 | 1002 | 2505 | 1200 | |||||
| 31. | Teleneşti | 1 | 2 | 1 | 2 | 1 | 1 | 1 | 1 | 300 | 592 | 1480 | 590 | |||||||
| 32. | Ungheni | 1 | 4 | 1 | 1 | 6 | 1 | 1 | 1 | 2 | 300 | 604 | 1510 | 600 | ||||||
| 33. | UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 1 | 1 | 9 | 10 | 2 | 1 | 12 | 3 | 4 | 1 | 6 | 900 | 2845 | 7112,5 | 3370 | ||||
| 34. | Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 15 | 2 | 40 | 76 | 190 | 70 | |||||||||||||
| 35. | Mun.Bălţi(localităţi rurale) | 2 | 1 | 20 | 38 | 95 | 38 | |||||||||||||
| Total | 10 | 23 | 0 | 1 | 10 | 122 | 151 | 37 | 19 | 218 | 51 | 84 | 35 | 0 | 104 | 20600 | 58748 | 146870 | 67543 | |
|
Anexa nr.5. Crearea şi dezvoltarea întreprinderilor de prelucrare a materiei prime agricole (unităţi) |
|||||||
| Nr.
d/o |
Denumirea unităţii
administrativ-teritoriale |
Perioada | Asigurarea financiară
(sursa de finanţare), mii lei |
||||
| 2001-2004 | 2005-2009 | 2010-2015 | bugetul local |
proiecte investiţionale |
|||
| granturi | credite | ||||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
| 1. | Anenii Noi | 8 | 10 | 12 | 6600 | 16500 | 9900 |
| 2. | Basarabeasca | 14 | 2 | 3 | 1500 | 3750 | 2250 |
| 3. | Briceni | 3 | 4 | 2100 | 5250 | 3150 | |
| 4. | Cahul | 13 | 13 | 7800 | 19500 | 11700 | |
| 5. | Cantemir | 8 | 9 | 10 | 5700 | 14250 | 8550 |
| 6. | Călăraşi | 1 | 4 | 4 | 2400 | 6000 | 3600 |
| 7. | Căuşeni | 8 | 4 | 8 | 3600 | 9000 | 5400 |
| 8. | Cimişlia | 8 | 7 | 7 | 4200 | 10500 | 6300 |
| 9. | Criuleni | 4 | 7 | 3300 | 8250 | 4950 | |
| 10. | Donduşeni | 2 | 2 | 1200 | 3000 | 1800 | |
| 11. | Drochia | 5 | 5 | 3000 | 7500 | 4500 | |
| 12. | Dubăsari | 7 | 7 | 4200 | 10500 | 6300 | |
| 13. | Edineţ | 8 | 10 | 5400 | 13500 | 8100 | |
| 14. | Făleşti | 14 | 7 | 10 | 5100 | 12750 | 7650 |
| 15. | Floreşti | 9 | 10 | 5700 | 14250 | 8550 | |
| 16. | Glodeni | 2 | 2 | 1200 | 3000 | 1800 | |
| 17. | Hînceşti | 21 | 3 | 4 | 2100 | 5250 | 3150 |
| 18. | Ialoveni | 3 | 2 | 3 | 1500 | 3750 | 2250 |
| 19. | Leova | 1 | 2 | 900 | 2250 | 1350 | |
| 20. | Nisporeni | 2 | 2 | 4 | 1800 | 4500 | 2700 |
| 21. | Ocniţa | 12 | 7 | 8 | 4500 | 11250 | 6750 |
| 22. | Orhei | 10 | 10 | 6000 | 15000 | 9000 | |
| 23. | Rezina | 5 | 8 | 3900 | 9750 | 5850 | |
| 24. | Rîşcani | 4 | 6 | 3000 | 7500 | 4500 | |
| 25. | Sîngerei | 8 | 9 | 5100 | 12750 | 7650 | |
| 26. | Soroca | 9 | 9 | 5400 | 13500 | 8100 | |
| 27. | Străşeni | 1 | 5 | 1800 | 4500 | 2700 | |
| 28. | Şoldăneşti | 4 | 4 | 2400 | 6000 | 3600 | |
| 29. | Ştefan Vodă | 9 | 9 | 5400 | 13500 | 8100 | |
| 30. | Taraclia | 10 | 7 | 8 | 4500 | 11250 | 6750 |
| 31. | Teleneşti | 4 | 8 | 8 | 4800 | 12000 | 7200 |
| 32. | Ungheni | 4 | 6 | 3000 | 7500 | 4500 | |
| 33. | UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 4 | 4 | 6 | 3000 | 7500 | 4500 |
| 34. | Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 5 | 6 | 3300 | 8250 | 4950 | |
| 35. | Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 1 | 1 | 600 | 1500 | 900 | |
| Total | 117 | 190 | 230 | 126000 | 315000 | 189000 | |
|
Anexa nr.6. Crearea oficiilor locale complexe pentru prestarea serviciilor zooveterinare (însămînţarea artificială, deservirea zooveterinară, colectarea laptelui) (unităţi) |
|||||||
| Nr.
d/o |
Denumirea unităţii
administrativ-teritoriale |
Numărul
oficiilor complexe în 2004 |
2005-2009 * |
Asigurarea financiară
(sursa de finanţare), mii lei |
|||
| înregistrarea
oficiilor existente |
crearea
oficiilor noi |
bugetul
local |
suportul
întreprinderilor de procesare a laptelui |
suportul Programului
"Food Security Program" (proiect) |
|||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
| 1. | Anenii Noi | 11 | 8 | 7 | 455 | 231 | 268 |
| 2. | Basarabeasca | 2 | 1 | 5 | 325 | 165 | 192 |
| 3. | Briceni | 3 | 19 | 6 | 390 | 198 | 230 |
| 4. | Cahul | 22 | 14 | 910 | 462 | 536 | |
| 5. | Cantemir | 2 | 11 | 13 | 845 | 429 | 498 |
| 6. | Călăraşi | 2 | 11 | 14 | 910 | 462 | 536 |
| 7. | Căuşeni | 3 | 20 | 7 | 455 | 231 | 268 |
| 8. | Cimişlia | 4 | 6 | 12 | 780 | 396 | 460 |
| 9. | Criuleni | 4 | 15 | 6 | 390 | 198 | 230 |
| 10. | Donduşeni | 7 | 11 | 4 | 260 | 132 | 153 |
| 11. | Drochia | 8 | 14 | 6 | 390 | 198 | 230 |
| 12. | Dubăsari | 1 | 1 | 9 | 585 | 297 | 345 |
| 13. | Edineţ | 17 | 11 | 4 | 260 | 132 | 153 |
| 14. | Făleşti | 6 | 17 | 10 | 650 | 330 | 383 |
| 15. | Floreşti | 2 | 25 | 13 | 845 | 429 | 498 |
| 16. | Glodeni | 1 | 15 | 3 | 195 | 99 | 115 |
| 17. | Hînceşti | 7 | 21 | 11 | 715 | 363 | 421 |
| 18. | Ialoveni | 3 | 13 | 9 | 585 | 297 | 345 |
| 19. | Leova | 2 | 18 | 5 | 325 | 165 | 192 |
| 20. | Nisporeni | 2 | 17 | 4 | 260 | 132 | 153 |
| 21. | Ocniţa | 5 | 8 | 8 | 520 | 264 | 306 |
| 22. | Orhei | 7 | 20 | 11 | 715 | 363 | 421 |
| 23. | Rezina | 5 | 7 | 13 | 845 | 429 | 498 |
| 24. | Rîşcani | 12 | 12 | 4 | 260 | 132 | 153 |
| 25. | Sîngerei | 5 | 17 | 4 | 260 | 132 | 153 |
| 26. | Soroca | 3 | 12 | 16 | 1040 | 528 | 613 |
| 27. | Străşeni | 2 | 20 | 5 | 325 | 165 | 192 |
| 28. | Şoldăneşti | 2 | 7 | 14 | 910 | 462 | 536 |
| 29. | Ştefan Vodă | 8 | 9 | 6 | 390 | 198 | 230 |
| 30. | Taraclia | 3 | 9 | 3 | 195 | 99 | 115 |
| 31. | Teleneşti | 4 | 18 | 9 | 585 | 297 | 345 |
| 32. | Ungheni | 3 | 21 | 9 | 585 | 297 | 345 |
| 33. | UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 3 | 14 | 9 | 585 | 297 | 345 |
| 34. | Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 1 | 13 | 3 | 195 | 99 | 115 |
| 35. | Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 2 | 130 | 66 | 77 | ||
| Total | 150 | 463 | 278 | 18070 | 9174 | 10647 | |
|
* Pînă în anul 2009 se planifică crearea unui număr de oficii locale complexe pentru fiecare raion. |
|||||||
|
Anexa nr.7. Crearea şi dezvoltarea centrelor de achiziţie a producţiei agricole (unităţi) |
|||||||
| Nr.
d/o |
Denumirea unităţii
administrativ-teritoriale |
Perioada | Asigurarea financiară
(sursa de finanţare), mii lei |
||||
| 2001-2004 | 2005-2009 | 2010-2015 | bugetul local | proiecte investiţionale | |||
| granturi | credite | ||||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
| 1. | Anenii Noi | 15 | 10 | 2250 | 3750 | 1500 | |
| 2. | Basarabeasca | 3 | 2 | 1 | 270 | 450 | 180 |
| 3. | Briceni | 11 | 10 | 1890 | 3150 | 1260 | |
| 4. | Cahul | 8 | 9 | 6 | 1350 | 2250 | 900 |
| 5. | Cantemir | 13 | 15 | 2520 | 4200 | 1680 | |
| 6. | Călăraşi | 2 | 12 | 6 | 1620 | 2700 | 1080 |
| 7. | Căuşeni | 12 | 8 | 9 | 1530 | 2550 | 1020 |
| 8. | Cimişlia | 10 | 8 | 1620 | 2700 | 1080 | |
| 9. | Criuleni | 6 | 15 | 1890 | 3150 | 1260 | |
| 10. | Donduşeni | 2 | 10 | 4 | 1260 | 2100 | 840 |
| 11. | Drochia | 36 | 1 | 1 | 180 | 300 | 120 |
| 12. | Dubăsari | 2 | 6 | 720 | 1200 | 480 | |
| 13. | Edineţ | 13 | 4 | 1530 | 2550 | 1020 | |
| 14. | Făleşti | 19 | 12 | 2790 | 4650 | 1860 | |
| 15. | Floreşti | 15 | 12 | 2430 | 4050 | 1620 | |
| 16. | Glodeni | 8 | 7 | 1350 | 2250 | 900 | |
| 17. | Hînceşti | 5 | 13 | 10 | 2070 | 3450 | 1380 |
| 18. | Ialoveni | 2 | 8 | 7 | 1350 | 2250 | 900 |
| 19. | Leova | 12 | 6 | 1620 | 2700 | 1080 | |
| 20. | Nisporeni | 11 | 7 | 1 | 720 | 1200 | 480 |
| 21. | Ocniţa | 11 | 6 | 4 | 900 | 1500 | 600 |
| 22. | Orhei | 18 | 8 | 2340 | 3900 | 1560 | |
| 23. | Rezina | 15 | 7 | 1980 | 3300 | 1320 | |
| 24. | Rîşcani | 17 | 8 | 2250 | 3750 | 1500 | |
| 25. | Sîngerei | 15 | 12 | 2430 | 4050 | 1620 | |
| 26. | Soroca | 22 | 10 | 2880 | 4800 | 1920 | |
| 27. | Străşeni | 12 | 8 | 1800 | 3000 | 1200 | |
| 28. | Şoldăneşti | 10 | 9 | 1710 | 2850 | 1140 | |
| 29. | Ştefan Vodă | 12 | 6 | 1620 | 2700 | 1080 | |
| 30. | Taraclia | 2 | 6 | 8 | 1260 | 2100 | 840 |
| 31. | Teleneşti | 3 | 17 | 12 | 2610 | 4350 | 1740 |
| 32. | Ungheni | 20 | 13 | 2970 | 4950 | 1980 | |
| 33. | UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 13 | 8 | 1890 | 3150 | 1260 | |
| 34. | Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 5 | 2 | 630 | 1050 | 420 | |
| 35. | Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 2 | 180 | 300 | 120 | ||
| Total | 97 | 382 | 267 | 58410 | 97350 | 38940 | |
|
Anexa nr.8. Crearea staţiunilor tehnologice de maşini (unităţi) |
|||||||
| Nr.
d/o |
Denumirea unităţii
administrativ-teritoriale |
Perioada | Asigurarea financiară
*(sursa de finanţare), mii lei |
||||
| 2001-2004 | 2005-2009 | 2010-2015 | bugetul local | proiecte investiţionale | |||
| granturi | credite | ||||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
| 1. | Anenii Noi | 4 | 10 | 15 | 1250 | 6250 | 5000 |
| 2. | Basarabeasca | 1 | 4 | 5 | 450 | 2250 | 1800 |
| 3. | Briceni | 1 | 9 | 10 | 950 | 4750 | 3800 |
| 4. | Cahul | 1 | 10 | 12 | 1100 | 5500 | 4400 |
| 5. | Cantemir | 5 | 9 | 11 | 1000 | 5000 | 4000 |
| 6. | Călăraşi | 1 | 12 | 12 | 1200 | 6000 | 4800 |
| 7. | Căuşeni | 4 | 13 | 14 | 1350 | 6750 | 5400 |
| 8. | Cimişlia | 1 | 8 | 11 | 950 | 4750 | 3800 |
| 9. | Criuleni | 1 | 9 | 12 | 1050 | 5250 | 4200 |
| 10. | Donduşeni | 2 | 8 | 7 | 750 | 3750 | 3000 |
| 11. | Drochia | 1 | 9 | 11 | 1000 | 5000 | 4000 |
| 12. | Dubăsari | 2 | 5 | 6 | 550 | 2750 | 2200 |
| 13. | Edineţ | 1 | 10 | 12 | 1100 | 5500 | 4400 |
| 14. | Făleşti | 1 | 15 | 18 | 1650 | 8250 | 6600 |
| 15. | Floreşti | 2 | 15 | 18 | 1650 | 8250 | 6600 |
| 16. | Glodeni | 1 | 8 | 10 | 900 | 4500 | 3600 |
| 17. | Hînceşti | 1 | 14 | 16 | 1500 | 7500 | 6000 |
| 18. | Ialoveni | 1 | 8 | 9 | 850 | 4250 | 3400 |
| 19. | Leova | 2 | 8 | 10 | 900 | 4500 | 3600 |
| 20. | Nisporeni | 1 | 8 | 10 | 900 | 4500 | 3600 |
| 21. | Ocniţa | 2 | 7 | 10 | 850 | 4250 | 3400 |
| 22. | Orhei | 3 | 12 | 16 | 1400 | 7000 | 5600 |
| 23. | Rezina | 2 | 8 | 10 | 900 | 4500 | 3600 |
| 24. | Rîşcani | 6 | 10 | 11 | 1050 | 5250 | 4200 |
| 25. | Sîngerei | 1 | 12 | 14 | 1300 | 6500 | 5200 |
| 26. | Soroca | 2 | 12 | 14 | 1300 | 6500 | 5200 |
| 27. | Străşeni | 3 | 7 | 8 | 750 | 3750 | 3000 |
| 28. | Şoldăneşti | 2 | 6 | 7 | 650 | 3250 | 2600 |
| 29. | Ştefan Vodă | 4 | 6 | 7 | 650 | 3250 | 2600 |
| 30. | Taraclia | 6 | 7 | 650 | 3250 | 2600 | |
| 31. | Teleneşti | 1 | 9 | 11 | 1000 | 5000 | 4000 |
| 32. | Ungheni | 11 | 18 | 1450 | 7250 | 5800 | |
| 33. | UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 4 | 5 | 5 | 500 | 2500 | 2000 |
| 34. | Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 7 | 8 | 750 | 3750 | 3000 | |
| 35. | Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 1 | 1 | 100 | 500 | 400 | |
| Total | 64 | 311 | 376 | 34350 | 171750 | 137400 | |
|
* Mijloacele financiare includ numai sumele necesare pentru construcţia staţiunilor tehnologice de maşini. |
|||||||
|
Anexa nr.9. Crearea şi dezvoltarea întreprinderilor de profil nonagricol (unităţi) |
|||||||||||||||||||||||
| Nr.
d/o |
Denumirea unităţii
administrativ- teritoriale |
Perioada | Asigurarea financiară
(sursa de finanţare), mii lei |
||||||||||||||||||||
| 2001-2004 | 2005-2009 | 2010-2015 | buge-tul local |
proiecte investiţionale |
fon-duri spe-ciale | ||||||||||||||||||
| Între-prin-deri de pro-du-cere a mate-riale-lor de con-stru-cţie | Între-prin-deri de con-struc-ţie | Între-prin-deri de meş-teşu-guri şi arti-zanat | Între-prin-deri de tran-sport | Între-prin-deri de pro-duce-re a con-fecţii-lor textile | Între-prin-deri de pres-tare a servi-ciilor | Între-prin-deri de pro-duce-re a mate-riale-lor de con-struc-ţie | Între-prin-deri de con-struc-ţie | Între-prin-deri de meş-teşu-guri şi arti-zanat | Între-prin-deri de tran-sport | Între-prin-deri de pro-duce-re a con-fecţii-lor textile | Între-prin-deri de pres-tare a servi-ciilor | Între-prin-deri de pro-duce-re a mate-riale-lor de con-struc-ţie | Între-prin-deri de con-struc-ţie | Între-prin-deri de meş-teşu-guri şi arti-zanat | Între-prin-deri de tran-sport | Între-prin-deri de pro-duce-re a con-fecţii-lor textile | Între-prin-deri de pres-tare a ser-vicii-lor | gran-
turi |
cre-
dite |
||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
| 1. | Anenii Noi | 1 | 2 | 2 | 5 | 3 | 4 | 2 | 5 | 3 | 5 | 5 | 3 | 2 | 7 | 1840 | 7360 | 7360 | 1840 | ||||
| 2. | Basarabeasca | 2 | 3 | 1 | 2 | 3 | 1 | 2 | 3 | 2 | 1 | 2 | 1 | 2 | 3 | 1 | 2 | 3 | 920 | 3680 | 3680 | 920 | |
| 3. | Briceni | 1 | 4 | 3 | 5 | 2 | 4 | 2 | 4 | 5 | 4 | 3 | 4 | 1640 | 6560 | 6560 | 1640 | ||||||
| 4. | Cahul | 3 | 63 | 10 | 103 | 3 | 3 | 7 | 8 | 6 | 3 | 7 | 4 | 7 | 8 | 5 | 2 | 8 | 2720 | 10880 | 10880 | 2720 | |
| 5. | Cantemir | 1 | 2 | 1 | 2 | 1 | 5 | 5 | 6 | 2 | 6 | 2 | 4 | 6 | 5 | 3 | 7 | 2080 | 8320 | 8320 | 2080 | ||
| 6. | Călăraşi | 1 | 1 | 2 | 4 | 3 | 4 | 2 | 5 | 2 | 5 | 5 | 3 | 3 | 6 | 1760 | 7040 | 7040 | 1760 | ||||
| 7. | Căuşeni | 5 | 13 | 13 | 126 | 3 | 6 | 6 | 6 | 2 | 6 | 3 | 5 | 7 | 4 | 2 | 8 | 2320 | 9280 | 9280 | 2320 | ||
| 8. | Cimişlia | 2 | 5 | 1 | 3 | 5 | 1 | 4 | 3 | 4 | 2 | 8 | 2 | 5 | 5 | 3 | 3 | 9 | 1960 | 7840 | 7840 | 1960 | |
| 9. | Criuleni | 3 | 1 | 2 | 4 | 3 | 4 | 2 | 7 | 2 | 4 | 5 | 3 | 2 | 8 | 1840 | 7360 | 7360 | 1840 | ||||
| 10. | Donduşeni | 1 | 4 | 2 | 3 | 2 | 5 | 2 | 4 | 5 | 3 | 3 | 6 | 1600 | 6400 | 6400 | 1600 | ||||||
| 11. | Drochia | 2 | 4 | 3 | 4 | 2 | 6 | 2 | 4 | 5 | 3 | 3 | 8 | 1840 | 7360 | 7360 | 1840 | ||||||
| 12. | Dubăsari | 1 | 1 | 2 | 2 | 2 | 1 | 2 | 1 | 3 | 5 | 1 | 2 | 5 | 1080 | 4320 | 4320 | 1080 | |||||
| 13. | Edineţ | 2 | 5 | 6 | 5 | 2 | 5 | 2 | 3 | 8 | 3 | 2 | 7 | 2000 | 8000 | 8000 | 2000 | ||||||
| 14. | Făleşti | 3 | 9 | 2 | 1 | 1 | 3 | 7 | 11 | 8 | 3 | 10 | 4 | 8 | 13 | 5 | 2 | 12 | 3440 | 13760 | 13760 | 3440 | |
| 15. | Floreşti | 2 | 8 | 2 | 7 | 11 | 8 | 3 | 9 | 3 | 7 | 13 | 5 | 3 | 12 | 3320 | 13280 | 13280 | 3320 | ||||
| 16. | Glodeni | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 4 | 3 | 4 | 2 | 6 | 2 | 5 | 6 | 3 | 4 | 7 | 1880 | 7520 | 7520 | 1880 | ||
| 17. | Hînceşti | 2 | 4 | 3 | 15 | 2 | 6 | 8 | 8 | 2 | 8 | 2 | 5 | 12 | 6 | 2 | 8 | 2760 | 11040 | 11040 | 2760 | ||
| 18. | Ialoveni | 3 | 5 | 1 | 3 | 2 | 10 | 3 | 4 | 3 | 3 | 2 | 4 | 3 | 4 | 6 | 2 | 2 | 5 | 1640 | 6560 | 6560 | 1640 |
| 19. | Leova | 1 | 2 | 1 | 4 | 3 | 4 | 2 | 5 | 2 | 4 | 6 | 3 | 2 | 7 | 1720 | 6880 | 6880 | 1720 | ||||
| 20. | Nisporeni | 1 | 1 | 2 | 1 | 1 | 4 | 2 | 4 | 1 | 6 | 1 | 4 | 5 | 3 | 2 | 7 | 1600 | 6400 | 6400 | 1600 | ||
| 21. | Ocniţa | 1 | 3 | 2 | 4 | 2 | 5 | 2 | 3 | 5 | 2 | 2 | 6 | 1480 | 5920 | 5920 | 1480 | ||||||
| 22. | Orhei | 3 | 7 | 12 | 8 | 3 | 10 | 3 | 6 | 13 | 6 | 2 | 12 | 3400 | 13600 | 13600 | 3400 | ||||||
| 23. | Rezina | 1 | 4 | 6 | 4 | 2 | 6 | 1 | 5 | 8 | 3 | 2 | 8 | 2000 | 8000 | 8000 | 2000 | ||||||
| 24. | Rîşcani | 1 | 5 | 6 | 5 | 2 | 6 | 1 | 5 | 9 | 4 | 2 | 8 | 2160 | 8640 | 8640 | 2160 | ||||||
| 25. | Sîngerei | 3 | 4 | 1 | 4 | 2 | 6 | 9 | 8 | 2 | 9 | 2 | 6 | 12 | 7 | 1 | 10 | 2960 | 11840 | 11840 | 2960 | ||
| 26. | Soroca | 11 | 2 | 6 | 9 | 8 | 1 | 8 | 2 | 5 | 10 | 7 | 2 | 10 | 2800 | 11200 | 11200 | 2800 | |||||
| 27. | Străşeni | 2 | 4 | 6 | 4 | 2 | 5 | 2 | 5 | 8 | 3 | 1 | 7 | 1960 | 7840 | 7840 | 1960 | ||||||
| 28. | Şoldăneşti | 1 | 4 | 3 | 4 | 2 | 4 | 1 | 4 | 8 | 4 | 2 | 8 | 1800 | 7200 | 7200 | 1800 | ||||||
| 29. | Ştefan Vodă | 1 | 3 | 2 | 3 | 1 | 2 | 1 | 4 | 8 | 3 | 3 | 4 | 1400 | 5600 | 5600 | 1400 | ||||||
| 30. | Taraclia | 8 | 15 | 15 | 2 | 32 | 3 | 3 | 2 | 3 | 2 | 3 | 3 | 3 | 8 | 3 | 3 | 3 | 1560 | 6240 | 6240 | 1560 | |
| 31. | Teleneşti | 4 | 4 | 1 | 1 | 14 | 3 | 6 | 8 | 5 | 2 | 4 | 2 | 5 | 10 | 3 | 2 | 5 | 2200 | 8800 | 8800 | 2200 | |
| 32. | Ungheni | 2 | 7 | 9 | 8 | 3 | 9 | 3 | 6 | 10 | 6 | 3 | 11 | 3080 | 12320 | 12320 | 3080 | ||||||
| 33. | UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 4 | 27 | 2 | 10 | 3 | 3 | 6 | 6 | 3 | 2 | 6 | 3 | 6 | 12 | 2 | 2 | 9 | 2400 | 9600 | 9600 | 2400 | |
| 34. | Mun. Chişinău (localităţi rurale) | 1 | 3 | 5 | 3 | 2 | 5 | 1 | 4 | 7 | 2 | 3 | 8 | 1760 | 7040 | 7040 | 1760 | ||||||
| 35. | Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 2 | 1 | 1 | 2 | 1 | 2 | 3 | 680 | 2720 | 2720 | 680 | ||||||
| Total | 45 | 156 | 20 | 161 | 19 | 232 | 62 | 160 | 177 | 165 | 69 | 200 | 73 | 160 | 263 | 124 | 81 | 256 | 71600 | 286400 | 286400 | 71600 | |
|
Anexa nr.10. Reparaţia drumurilor de acces spre localităţile rurale, finanţate din Fondul Rutier |
|||||||||||||
| Nr.
d/o |
Denumirea unităţii
administrativ-teritoriale |
Construcţia
drumurilor de acces spre localităţile rurale (km) |
Costul lucrărilor (mii lei) |
||||||||||
| 2005-2015 | 2005 | 2006 |
2007 |
2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | ||
| 1. | Anenii Noi | 82,1 | 150 | 171 | 197 | 226 | 260 | 300 | 349 | 392 | 455 | 600 | 600 |
| 2. | Basarabeasca | 5,5 | 100 | 120 | 130 | 150 | 170 | 200 | 230 | 250 | 265 | 305 | 350 |
| 3. | Briceni | 15,5 | 150 | 175 | 200 | 230 | 270 | 310 | 360 | 415 | 480 | 550 | 630 |
| 4. | Cahul | 28,1 | 200 | 220 | 245 | 260 | 295 | 320 | 355 | 390 | 450 | 460 | 520 |
| 5. | Cantemir | 12,8 | 150 | 230 | 260 | 305 | 350 | 380 | 410 | 460 | 515 | 550 | 580 |
| 6. | Călăraşi | 36,1 | 200 | 198 | 228 | 262 | 301 | 346 | 398 | 458 | 527 | 606 | 697 |
| 7. | Căuşeni | 33,7 | 600 | 355 | 395 | 440 | 480 | 560 | 630 | 690 | 710 | 690 | 750 |
| 8. | Cimişlia | 31 | 200 | 230 | 250 | 280 | 310 | 356 | 409 | 470 | 540 | 621 | 604 |
| 9. | Criuleni | 36 | 200 | 265 | 375 | 325 | 310 | 390 | 450 | 470 | 515 | 503 | 400 |
| 10. | Donduşeni | 31,6 | 100 | 160 | 185 | 215 | 250 | 180 | 220 | 170 | 380 | 435 | 380 |
| 11. | Drochia | 57,5 | 150 | 210 | 210 | 270 | 300 | 330 | 360 | 390 | 420 | 450 | 480 |
| 12. | Dubăsari | 63,3 | 470 | 220 | 250 | 250 | 290 | 300 | 340 | 370 | 420 | 470 | 560 |
| 13. | Edineţ | 53,4 | 150 | 150 | 250 | 280 | 350 | 400 | 450 | 480 | 505 | 500 | 650 |
| 14. | Făleşti | 112,1 | 200 | 220 | 240 | 380 | 420 | 370 | 410 | 470 | 460 | 470 | 596 |
| 15. | Floreşti | 40,8 | 450 | 200 | 250 | 290 | 385 | 160 | 240 | 260 | 700 | 500 | 550 |
| 16. | Glodeni | 37,7 | 300 | 200 | 190 | 300 | 300 | 300 | 330 | 320 | 480 | 500 | 450 |
| 17. | Hînceşti | 35,4 | 300 | 250 | 242 | 265 | 290 | 320 | 400 | 400 | 400 | 500 | 400 |
| 18. | Ialoveni | 56,8 | 500 | 220 | 250 | 300 | 340 | 385 | 410 | 455 | 465 | 430 | 470 |
| 19. | Leova | 17,9 | 750 | 200 | 230 | 265 | 280 | 270 | 300 | 330 | 350 | 420 | 520 |
| 20. | Nisporeni | 37,6 | 650 | 400 | 350 | 360 | 370 | 370 | 380 | 400 | 420 | 430 | 450 |
| 21. | Ocniţa | 42,8 | 200 | 160 | 183 | 210 | 242 | 278 | 320 | 368 | 423 | 486 | 559 |
| 22. | Orhei | 57 | 300 | 200 | 205 | 240 | 285 | 260 | 215 | 170 | 165 | 110 | 305 |
| 23. | Rezina | 35,7 | 100 | 170 | 190 | 120 | 250 | 190 | 430 | 370 | 430 | 500 | 600 |
| 24. | Rîşcani | 86,3 | 150 | 300 | 300 | 200 | 300 | 240 | 450 | 300 | 200 | 570 | 660 |
| 25. | Sîngerei | 60,9 | 200 | 175 | 200 | 230 | 260 | 300 | 345 | 400 | 460 | 530 | 610 |
| 26. | Soroca | 42 | 200 | 220 | 242 | 266 | 292 | 321 | 354 | 389 | 427 | 469 | 515 |
| 27. | Străşeni | 19,8 | 200 | 120 | 150 | 160 | 180 | 210 | 240 | 280 | 320 | 400 | 600 |
| 28. | Şoldăneşti | 47,4 | 200 | 210 | 220 | 235 | 280 | 335 | 390 | 360 | 400 | 480 | 530 |
| 29. | Ştefan Vodă | 37 | 270 | 250 | 280 | 300 | 320 | 350 | 380 | 400 | 420 | 440 | 500 |
| 30. | Taraclia | 23 | 100 | 197 | 227 | 261 | 300 | 345 | 397 | 457 | 526 | 605 | 696 |
| 31. | Teleneşti | 105,9 | 450 | 220 | 240 | 260 | 280 | 310 | 330 | 350 | 370 | 400 | 450 |
| 32. | Ungheni | 45 | 200 | 250 | 350 | 300 | 300 | 300 | 300 | 350 | 400 | 350 | 400 |
| 33. | UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 117,2 | 230 | 345 | 392 | 447 | 515 | 591 | 676 | 775 | 890 | 1020 | 1167 |
| Total | 1544,9 | 8770,0 | 7211,0 | 8106,0 | 8882,0 | 10125,0 | 10577,0 | 12258,0 | 13009,0 | 14888,0 | 16350,0 | 18229,0 | |
|
Anexa nr.11. Construcţia, modernizarea şi repararea sistemelor de asigurare cu apă şi a reţelelor de canalizare km |
||||||||||||
| Nr.
d/o |
Denumirea unităţii
administrativ-teritoriale |
Perioada | Asigurarea financiară (sursa de finanţare),
mii lei |
|||||||||
| 2001-2004 | 2005- 2009 | 2010-2015 | bugetul
de stat |
bugetul
local |
proiecte
investiţionale |
fonduri
speciale |
||||||
| Reţele: | granturi | credite | ||||||||||
| asigurare cu apă | cana-lizare | asigurare
cu apă |
cana- lizare | asigurare cu apă | cana-lizare | |||||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
| 1. | Anenii Noi | 20 | 20 | 26 | 26 | 1240 | 1490 | 13890 | 1115 | |||
| 2. | Basarabeasca | 43 | 6,3 | 105 | 8 | 127 | 10 | 1550 | 4000 | 9000 | 7613 | |
| 3. | Briceni | 18,5 | 24 | 3.0 | 500 | 1385 | 5515 | 3900 | ||||
| 4. | Cahul | 344 | 49,3 | 23,3 | 43,1 | 28,1 | 4000 | 25333 | 22040 | 76777 | 15810 | |
| 5. | Cantemir | 2 | 2 | 14 | 14 | 44 | 62 | 1130 | 8200 | 4000 | 2870 | |
| 6. | Călăraşi | 15 | 2 | 40,2 | 20 | 58 | 10 | 3110 | 10149 | 27819 | 3390 | |
| 7. | Căuşeni | 22,25 | 2,5 | 7 | 2000 | 935 | 8500 | 16500 | ||||
| 8. | Cimişlia | 8,6 | 30 | 6 | 60 | 740 | 5640 | 3990 | 260 | |||
| 9. | Criuleni | 4,5 | 85,9 | 27 | 4,7 | 1000 | 1860 | 300 | 22592 | |||
| 10. | Donduşeni | 29,1 | 20,7 | 29,1 | 20,7 | 29,1 | 20,7 | 800 | 400 | 4477 | 5000 | 660 |
| 11. | Drochia | 0,5 | 3 | 103,7 | 14 | 62 | 8,4 | 2720 | 15285 | 16883 | 3980 | |
| 12. | Dubăsari | 62 | 1,5 | 21 | 1120 | 1445 | 13482 | |||||
| 13. | Edineţ | 5 | 2 | 45 | 8 | 69 | 10 | 1270 | 6500 | 6800 | 3690 | |
| 14. | Făleşti | 20 | 6 | 25 | 10 | 200 | 636 | 4322 | 3249 | |||
| 15. | Floreşti | 101,3 | 15,5 | 89,5 | 0,4 | 2300 | 15525 | 11310 | 3708 | |||
| 16. | Glodeni | 5 | 49 | 0,5 | 55 | 0,5 | 1600 | 3127 | 3440 | 14750 | ||
| 17. | Hînceşti | 9,385 | 1 | 51 | 3 | 22,35 | 5 | 6500 | 210 | 6998 | 59000 | 21005 |
| 18. | Ialoveni | 5 | 20 | 25 | 2 | 3 | 3000 | 8460 | 2795 | 28530 | ||
| 19. | Leova | 151 | 93 | 165 | 120 | 7200 | 25700 | 21950 | 40850 | 7150 | ||
| 20. | Nisporeni | 3 | 11 | 5 | 13 | 650 | 950 | 7773 | ||||
| 21. | Ocniţa | 3 | 2 | 4 | 1400 | 8000 | 5600 | 5000 | ||||
| 22. | Orhei | 172,9 | 11,9 | 19 | 6,6 | 2230 | 2465 | 9560 | 17620 | |||
| 23. | Rezina | 1,5 | 0,8 | 22 | 1,5 | 20 | 2000 | 3950 | 23690 | 1455 | 12595 | |
| 24. | Rîşcani | 2 | 40 | 2 | 20 | 6 | 1800 | 2414 | 10909 | 9810 | 720 | |
| 25. | Sîngerei | 19 | 3 | 9 | 2 | 4600 | 7083 | 1333 | 52745 | 10541 | ||
| 26. | Soroca | 1,2 | 12 | 8 | 13 | 11 | 5600 | 11690 | 25749 | 37690 | ||
| 27. | Străşeni | 1 | 47 | 15 | 48 | 20 | 2600 | 11000 | 5000 | 19255 | ||
| 28. | Şoldăneşti | 24,6 | 18,9 | 15,4 | 8,6 | 1300 | 1130 | 2700 | 13442 | |||
| 29. | Ştefan Vodă | 30 | 2 | 5 | 1 | 150 | 1274 | 11520 | 15500 | 7330 | ||
| 30. | Taraclia | 73 | 10 | 18 | 520 | 700 | 8870 | |||||
| 31. | Teleneşti | 6 | 0,5 | 62 | 10 | 42 | 9 | 1900 | 4600 | 15500 | 5300 | |
| 32. | Ungheni | 20 | 15 | 115 | 45 | 4180 | 9500 | 23040 | 23094 | |||
| 33. | UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 24,5 | 282 | 17 | 38 | 4 | 10000 | 9678 | 6000 | 319380 | 64491 | |
| 34. | Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 36,7 | 47,9 | 46,5 | 46,8 | 71 | ||||||
| 35. | Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 530 | ||||||||||
| Total | 510,285 | 58,3 | 1877,45 | 473,7 | 1313,15 | 499,1 | 80910 | 203315 | 325900 | 839920 | 145302 | |
|
Anexa nr.12. Construcţia reţelelor de distribuţie a gazelor naturale |
|||||||||
| Nr.
d/o |
Denumirea unităţii
administrativ-teritoriale |
Perioada | Mijloacele
financiare total, mil.lei |
Asigurarea financiară (sursa de finanţare),
mil.lei |
|||||
| 2001-2004 | 2005-2010* | ||||||||
| lungimea
(km) |
bugetul
de stat |
bugetul
raional şi local |
mijloace
speciale |
proiecte investiţionale | |||||
|
granturi |
credite |
||||||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
| 1. | Anenii Noi | 6 | 20,6 | 2,742 | - | 0,495 | - | 2,247 | - |
| 2. | Basarabeasca | 117 | 15,9 | 7,97 | 2,61 | 2,46 | 1,7 | 1,2 | - |
| 3. | Briceni | 92,883 | 29,05 | 14,525 | 14,525 | - | - | - | |
| 4. | Cahul | 64 | 511,0 | 127,977 | 24,150 | 37,557 | 6,210 | 17,250 | 42,810 |
| 5. | Cantemir | 38 | 117,0 | 42,0 | 42,0 | - | - | - | - |
| 6. | Călăraşi | 36 | 125,3 | 30,6 | 10,6 | 20,0 | - | - | - |
| 7. | Căuşeni | 1 | 105,4 | 30,9 | 11,151 | 18,974 | 0,495 | 0,28 | - |
| 8. | Cimişlia | 12 | 110,1 | 26,59 | 8,25 | 18,34 | - | - | - |
| 9. | Criuleni | 9,9 | 15,9 | 2,594 | 1,688 | 0,196 | 0,710 | - | - |
| 10. | Donduşeni | 83 | 78,97 | 25,483 | 20,89 | 4,593 | - | - | - |
| 11. | Drochia | 40 | 191,6 | 49,29 | 7,5 | 40,24 | 1,55 | - | |
| 12. | Dubăsari | 9,7 | 1,28 | 0,512 | 0,768 | - | - | - | |
| 13. | Edineţ | 163,33 | 28,581 | 12,55 | 11,931 | 0,25 | 3,75 | 0,1 | |
| 14. | Făleşti | 98,2 | 44,675 | 2,6 | 3,05 | 30,785 | 4,02 | 4,22 | |
| 15. | Floreşti | 70 | 163,2 | 35,395 | 15,25 | 12,47 | 7,675 | - | - |
| 16. | Glodeni | 7,9 | 80,3 | 18,64 | 15,4 | 3,24 | - | - | - |
| 17. | Hînceşti | 2 | 197,1 | 193,082 | 155,86 | 37,222 | - | - | - |
| 18. | Ialoveni | 25 | 115,4 | 52,950 | 8,6 | 16,1 | 19,75 | 8,5 | - |
| 19. | Leova | 214,1 | 81,551 | 35,131 | 17,77 | 15,410 | 5,140 | 8,1 | |
| 20. | Nisporeni | 96,7 | 70,3 | 23,9 | 23,16 | 12,66 | 3,55 | 7,03 | |
| 21. | Ocniţa | 21 | 40,4 | 10,82 | 10,82 | - | - | - | - |
| 22. | Orhei | 181,2 | 43,5 | 14,5 | 12,0 | - | 8,0 | 9,0 | |
| 23. | Rezina | 17 | 94,6 | 25,2 | 15,0 | 7,0 | - | 3,2 | - |
| 24. | Rîşcani | 170,0 | 28,486 | 7,53 | 3,749 | - | 17,207 | - | |
| 25. | Sîngerei | 25 | 140,943 | 60,314 | 22,16 | 17,948 | 13,076 | 0,4 | 6,73 |
| 26. | Soroca | 245,6 | 75,855 | 33,0 | 33,855 | 6,0 | - | 3,0 | |
| 27. | Străşeni | 74,45 | 16,27 | 14,29 | 1,98 | - | - | - | |
| 28. | Şoldăneşti | 75,24 | 18,81 | 7,57 | 11,24 | - | - | - | |
| 29. | Ştefan Vodă | 35,9 | 69,98 | 20,788 | 8,97 | 5,063 | 0,7 | 1,68 | 4,375 |
| 30. | Taraclia | 33,3 | 3,997 | 3,997 | - | - | - | - | |
| 31. | Teleneşti | 21 | 161,0 | 56,870 | 35,5 | 10,37 | 1,3 | 9,7 | - |
| 32. | Ungheni | 158,4 | 48,058 | 17,286 | 12,319 | 3,191 | 14,262 | 1,0 | |
| 33. | UTA Găgăuzia
(Gagauz-Yeri) |
225 | 34,7 | 10,199 | 5,019 | 4,350 | 0,830 | - | - |
| 34. | Mun.Chişinău
(localităţi rurale) |
175,5 | 47,3 | - | 47,3 | - | - | - | |
| 35. | Mun.Bălţi
(localităţi rurale) |
10,1 | 3,289 | - | 3,289 | - | - | - | |
| Total | 856,7 | 4188,095 | 1371,406 | 608,809 | 413,314 | 160,982 | 101,936 | 86,365 | |
|
* Pînă în anul 2010 reţelele de gaze vor fi construite pînă în preajma tuturor localităţilor, cu instalarea PRG (punctelor de reglare a gazelor) şi alimentarea cu gaze naturale a obiectelor de menire socială. |
|||||||||
|
Anexa nr.13. Dezvoltarea şi fortificarea spitalelor, instituţiilor medicale primare şi de urgenţă (unităţi) |
|||||||||||||
| Nr.
d/o |
Denumirea unităţii
administrativ-teritoriale |
Perioada | Asigurarea financiară
(sursa de finanţare), mii lei |
||||||||||
| 2001-2004 | 2005-2009 | 2010-2015 | buge-
tul de stat |
bugetul local | proiecte investi-
ţionale, granturi |
||||||||
| spi-
tale |
instituţii medi-
cale primare |
instituţiile serviciului centralizat de urgenţă | spi-
tale |
instituţii medi-
cale primare |
instituţiile serviciului centralizat de urgenţă | spi-
tale |
instituţii medi-
cale primare |
instituţiile serviciului centralizat de urgenţă | |||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
| Reabilitarea edificiilor instituţiilor medicale | |||||||||||||
| 1. | Anenii Noi | 14 | 1 | 20 | 2 | 1 | 20 | 2 | 17633 | 360 | |||
| 2. | Basarabeasca | 3 | 1 | 4 | 1 | 1 | 5 | 100 | 360 | ||||
| 3. | Briceni | 1 | 18 | 2 | 1 | 19 | 2 | 330 | 360 | ||||
| 4. | Cahul | 1 | 2 | 25 | 2 | 1 | 25 | 3 | 20755 | 360 | |||
| 5. | Cantemir | 24 | 2 | 25 | 2 | 1 | 28 | 2 | 1000 | 360 | |||
| 6. | Călăraşi | 8 | 3 | 21 | 2 | 1 | 21 | 1 | 3172 | 360 | |||
| 7. | Căuşeni | 5 | 2 | 22 | 2 | 1 | 23 | 2 | 1590 | 360 | |||
| 8. | Cimişlia | 21 | 1 | 17 | 1 | 1 | 18 | 1 | 4118 | 360 | |||
| 9. | Criuleni | 8 | 2 | 20 | 1 | 1 | 20 | 1 | 1727 | 360 | |||
| 10. | Donduşeni | 10 | 1 | 14 | 1 | 1 | 15 | 1 | 200 | 360 | |||
| 11. | Drochia | 2 | 19 | 1 | 1 | 20 | 1 | 500 | 360 | ||||
| 12. | Dubăsari | 2 | 7 | 1 | 8 | 1 | 100 | 360 | |||||
| 13. | Edineţ | 1 | 22 | 1 | 1 | 23 | 1 | 975 | 360 | ||||
| 14. | Făleşti | 2 | 37 | 1 | 1 | 37 | 1 | 500 | 360 | ||||
| 15. | Floreşti | 2 | 2 | 37 | 2 | 1 | 37 | 1 | 100 | 360 | |||
| 16. | Glodeni | 2 | 2 | 16 | 1 | 1 | 16 | 1 | 4670 | 360 | |||
| 17. | Hînceşti | 15 | 3 | 31 | 2 | 1 | 31 | 1 | 1800 | 360 | |||
| 18. | Ialoveni | 16 | 1 | 16 | 1 | 1 | 17 | 1 | 200 | 360 | |||
| 19. | Leova | 2 | 1 | 18 | 1 | 1 | 18 | 1 | 350 | 360 | |||
| 20. | Nisporeni | 2 | 19 | 1 | 1 | 19 | 1 | 500 | 360 | ||||
| 21. | Ocniţa | 1 | 15 | 1 | 1 | 15 | 1 | 500 | 360 | ||||
| 22. | Orhei | 3 | 36 | 2 | 1 | 37 | 1 | 2460 | 360 | ||||
| 23. | Rezina | 2 | 1 | 18 | 1 | 1 | 19 | 1 | 1000 | 360 | |||
| 24. | Rîşcani | 2 | 1 | 25 | 1 | 1 | 25 | 1 | 2000 | 360 | |||
| 25. | Sîngerei | 3 | 2 | 32 | 2 | 1 | 33 | 2 | 9400 | 360 | |||
| 26. | Soroca | 2 | 2 | 32 | 2 | 1 | 33 | 1 | 150 | 360 | |||
| 27. | Străşeni | 1 | 17 | 1 | 1 | 18 | 1 | 3345 | 360 | ||||
| 28. | Şoldăneşti | 2 | 16 | 2 | 1 | 16 | 1 | 1904 | 360 | ||||
| 29. | Ştefan Vodă | 1 | 12 | 1 | 1 | 13 | 1 | 3126 | 360 | ||||
| 30. | Taraclia | 6 | 1 | 13 | 1 | 1 | 13 | 1 | 3400 | 360 | |||
| 31. | Teleneşti | 6 | 2 | 26 | 1 | 1 | 26 | 1 | 500 | 360 | |||
| 32. | Ungheni | 2 | 25 | 1 | 1 | 36 | 1 | 5293 | 360 | ||||
| 33. | UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 3 | 14 | 3 | 3 | 14 | 3 | 36260 | 360 | ||||
| 34. | Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 13 | 13 | ||||||||||
| 35. | Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 2 | 1 | 2 | 2 | ||||||||
| Total | 154 | 57 | 704 | 47 | 34 | 733 | 41 | 129658 | 11880 | ||||
|
Înzestrarea cu echipament, tehnică medicală şi transport specializat |
|||||||||||||
| 1. | Anenii Noi | 14 | 1 | 20 | 2 | 1 | 20 | 2 | 100 | 1200 | |||
| 2. | Basarabeasca | 3 | 1 | 4 | 1 | 1 | 5 | 100 | 1200 | ||||
| 3. | Briceni | 1 | 18 | 2 | 1 | 19 | 2 | 100 | 1200 | ||||
| 4. | Cahul | 1 | 2 | 25 | 2 | 1 | 25 | 3 | 100 | 1200 | |||
| 5. | Cantemir | 24 | 2 | 25 | 2 | 1 | 28 | 2 | 100 | 1200 | |||
| 6. | Călăraşi | 8 | 3 | 21 | 2 | 1 | 21 | 1 | 100 | 1200 | |||
| 7. | Căuşeni | 5 | 2 | 22 | 2 | 1 | 23 | 2 | 100 | 1200 | |||
| 8. | Cimişlia | 21 | 1 | 17 | 1 | 1 | 18 | 1 | 100 | 1200 | |||
| 9. | Criuleni | 8 | 2 | 20 | 1 | 1 | 20 | 1 | 100 | 1200 | |||
| 10. | Donduşeni | 10 | 1 | 14 | 1 | 1 | 15 | 1 | 100 | 1200 | |||
| 11. | Drochia | 2 | 19 | 1 | 1 | 20 | 1 | 100 | 1200 | ||||
| 12. | Dubăsari | 2 | 7 | 1 | 8 | 1 | 100 | 1200 | |||||
| 13. | Edineţ | 1 | 22 | 1 | 1 | 23 | 1 | 100 | 1200 | ||||
| 14. | Făleşti | 2 | 37 | 1 | 1 | 37 | 1 | 100 | 1200 | ||||
| 15. | Floreşti | 2 | 2 | 37 | 2 | 1 | 37 | 1 | 100 | 1200 | |||
| 16. | Glodeni | 2 | 2 | 16 | 1 | 1 | 16 | 1 | 100 | 1200 | |||
| 17. | Hînceşti | 15 | 3 | 31 | 2 | 1 | 31 | 1 | 100 | 1200 | |||
| 18. | Ialoveni | 16 | 1 | 16 | 1 | 1 | 17 | 1 | 100 | 1200 | |||
| 19. | Leova | 2 | 1 | 18 | 1 | 1 | 18 | 1 | 100 | 1200 | |||
| 20. | Nisporeni | 2 | 19 | 1 | 1 | 19 | 1 | 100 | 1200 | ||||
| 21. | Ocniţa | 1 | 15 | 1 | 1 | 15 | 1 | 100 | 1200 | ||||
| 22. | Orhei | 3 | 36 | 2 | 1 | 37 | 1 | 100 | 1200 | ||||
| 23. | Rezina | 2 | 1 | 18 | 1 | 1 | 19 | 1 | 100 | 1200 | |||
| 24. | Rîşcani | 2 | 1 | 25 | 1 | 1 | 25 | 1 | 100 | 1200 | |||
| 25. | Sîngerei | 3 | 2 | 32 | 2 | 1 | 33 | 2 | 100 | 1200 | |||
| 26. | Soroca | 2 | 2 | 32 | 2 | 1 | 33 | 1 | 100 | 1200 | |||
| 27. | Străşeni | 1 | 17 | 1 | 1 | 18 | 1 | 100 | 1200 | ||||
| 28. | Şoldăneşti | 2 | 16 | 2 | 1 | 16 | 1 | 100 | 1200 | ||||
| 29. | Ştefan Vodă | 1 | 12 | 1 | 1 | 13 | 1 | 100 | 1200 | ||||
| 30. | Taraclia | 6 | 1 | 13 | 1 | 1 | 13 | 1 | 100 | 1200 | |||
| 31. | Teleneşti | 6 | 2 | 26 | 1 | 1 | 26 | 1 | 100 | 1200 | |||
| 32. | Ungheni | 2 | 25 | 1 | 1 | 36 | 1 | 100 | 1200 | ||||
| 33. | UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 3 | 14 | 3 | 3 | 14 | 3 | 300 | 3600 | ||||
| 34. | Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 13 | 13 | ||||||||||
| 35. | Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 2 | 1 | 2 | 2 | ||||||||
| Total | 154 | 57 | 704 | 47 | 34 | 733 | 41 | 3500 | 42000 | ||||
|
Anexa nr.14. Construcţia şi reparaţia stadioanelor, terenurilor sportive şi zonelor de recreaţie (unităţi) |
||||||||||||||
| Nr.
d/o |
Denumirea unităţii administrativ-
teritoriale |
Perioada |
Asigurarea financiară
(sursa de finanţare), mii lei |
|||||||||||
| 2001-2004 | 2005-2009 | 2010-2015 | bugetul local | proiecte investiţionale | fonduri speciale | |||||||||
| stadi-oane | terenuri sportive | zone de recre-aţie | stadi-oane | terenuri sportive | zone de recre-aţie | stadi-oane | terenuri sportive | zone de recre-aţie | granturi | credite | ||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 |
| 1. | Anenii Noi | 2 | 12 | 1 | 3 | 15 | 12 | 3 | 17 | 20 | 2710 | 7560 | 6138 | |
| 2. | Basarabeasca | 1 | 14 | 2 | 18 | 5 | 4 | 18 | 5 | 900 | 900 | |||
| 3. | Briceni | 1 | 1 | 3 | 10 | 1 | 7 | 16 | 1300 | |||||
| 4. | Cahul | 28 | 5 | 4 | 14 | 12 | 1 | 5 | 32 | 2585 | 2170 | 1420 | 70 | |
| 5. | Cantemir | 3 | 5 | 1 | 4 | 12 | 14 | 2 | 10 | 22 | 2000 | 400 | 400 | |
| 6. | Călăraşi | 2 | 3 | 5 | 3 | 15 | 9 | 5 | 16 | 1052 | 380 | 450 | ||
| 7. | Căuşeni | 1 | 10 | 1 | 27 | 18 | 1 | 27 | 17 | 3030 | ||||
| 8. | Cimişlia | 1 | 24 | 2 | 7 | 13 | 3 | 6 | 15 | 570 | 55 | |||
| 9. | Criuleni | 1 | 3 | 1 | 4 | 4 | 15 | 2 | 2 | 18 | 160 | 1599 | 140 | |
| 10. | Donduşeni | 1 | 26 | 2 | 3 | 10 | 2 | 4 | 15 | 120 | ||||
| 11. | Drochia | 6 | 2 | 6 | 14 | 2 | 4 | 16 | 130 | 625 | 65 | 15 | ||
| 12. | Dubăsari | 4 | 1 | 8 | 3 | 3 | 8 | 460 | 8600 | |||||
| 13. | Edineţ | 10 | 5 | 20 | 10 | 6 | 15 | 626 | 660 | 300 | ||||
| 14. | Făleşti | 1 | 2 | 4 | 3 | 2 | 25 | 8 | 6 | 25 | 65 | 775 | ||
| 15. | Floreşti | 1 | 1 | 2 | 2 | 4 | 25 | 8 | 4 | 26 | 1520 | 810 | 790 | 260 |
| 16. | Glodeni | 1 | 1 | 4 | 14 | 2 | 5 | 12 | 300 | 210 | ||||
| 17. | Hînceşti | 50 | 39 | 6 | 3 | 5 | 20 | 12 | 5 | 17 | 300 | 4200 | ||
| 18. | Ialoveni | 1 | 1 | 1 | 3 | 3 | 15 | 4 | 4 | 12 | 1710 | 6200 | 4100 | |
| 19. | Leova | 9 | 3 | 14 | 8 | 3 | 14 | 640 | 300 | |||||
| 20. | Nisporeni | 10 | 1 | 5 | 7 | 13 | 5 | 6 | 15 | 700 | 350 | |||
| 21. | Ocniţa | 5 | 6 | 4 | 15 | 2 | 4 | 12 | 60 | 50 | 300 | 6600 | ||
| 22. | Orhei | 1 | 2 | 25 | 5 | 6 | 25 | 7285 | 2500 | |||||
| 23. | Rezina | 1 | 16 | 20 | 4 | 11 | 12 | 740 | ||||||
| 24. | Rîşcani | 1 | 13 | 2 | 12 | 10 | 20 | 5 | 10 | 15 | 211 | 555 | 110 | |
| 25. | Sîngerei | 1 | 9 | 3 | 11 | 13 | 25 | 4 | 6 | 25 | 1323 | 128 | 525 | 1250 |
| 26. | Soroca | 12 | 6 | 26 | 3 | 4 | 24 | 1306 | 5613 | 340 | ||||
| 27. | Străşeni | 2 | 1 | 1 | 3 | 18 | 3 | 4 | 12 | 1000 | 500 | |||
| 28. | Şoldăneşti | 2 | 4 | 15 | 4 | 5 | 11 | 100 | 150 | |||||
| 29. | Ştefan Vodă | 1 | 1 | 5 | 12 | 2 | 4 | 11 | 150 | |||||
| 30. | Taraclia | 22 | 7 | 11 | 9 | 10 | 26 | 13 | 12 | 258 | 4625 | 1200 | ||
| 31. | Teleneşti | 1 | 4 | 2 | 10 | 6 | 20 | 4 | 3 | 15 | 520 | 2690 | 3700 | |
| 32. | Ungheni | 1 | 10 | 30 | 3 | 11 | 20 | 1010 | ||||||
| 33. | UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 2 | 2 | 11 | 2 | 15 | 4 | 10 | 14 | 25660 | 10 | 15640 | 11570 | |
| 34. | Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 9 | 1 | 1 | 1 | 6 | 15 | 800 | ||||||
| 35. | Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 2 | 1 | 2 | 1 | 1 | 200 | |||||||
| Total | 125 | 196 | 33 | 159 | 239 | 544 | 160 | 245 | 560 | 60491 | 39370 | 36878 | 32760 | |
|
Anexa nr.15. Construcţia şi reparaţia băilor (unităţi) |
|||||||
| Nr.
d/o |
Denumirea unităţii
administrativ-teritoriale |
Perioada | Asigurarea financiară
(sursa de finanţare), mii lei |
||||
| 2001-2004 | 2005-2009 | 2010-2015 | bugetul local | proiecte investiţionale | |||
| granturi | credite | ||||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
| 1. | Anenii Noi | 2 | 27 | 16 | 580 | 3631 | 1150 |
| 2. | Basarabeasca | 3 | 5 | 2 | 150 | 2700 | |
| 3. | Briceni | 23 | 16 | 2200 | 1736 | 774 | |
| 4. | Cahul | 33 | 22 | 2896 | 6751 | 330 | |
| 5. | Cantemir | 31 | 20 | 1200 | 3444 | 1476 | |
| 6. | Călăraşi | 2 | 4 | 17 | 1116 | 2033 | 2011 |
| 7. | Căuşeni | 3 | 26 | 19 | 200 | 5560 | |
| 8. | Cimişlia | 23 | 16 | 1000 | 1000 | 2680 | |
| 9. | Criuleni | 2 | 14 | 17 | 3005 | 312 | 1880 |
| 10. | Donduşeni | 18 | 12 | 1196 | 940 | 2264 | |
| 11. | Drochia | 7 | 17 | 16 | 716 | 1125 | 3349 |
| 12. | Dubăsari | 9 | 6 | 926 | 2161 | 230 | |
| 13. | Edineţ | 29 | 20 | 1820 | 1353 | 2607 | |
| 14. | Făleşti | 45 | 30 | 230 | 3585 | 5185 | |
| 15. | Floreşti | 44 | 30 | 11680 | 14990 | ||
| 16. | Glodeni | 4 | 17 | 14 | 1448 | 2070 | 1162 |
| 17. | Hînceşti | 8 | 30 | 25 | 2500 | 6020 | |
| 18. | Ialoveni | 20 | 14 | 100 | 900 | 3400 | |
| 19. | Leova | 23 | 16 | 3276 | 1404 | ||
| 20. | Nisporeni | 6 | 17 | 16 | 480 | 450 | 4470 |
| 21. | Ocniţa | 2 | 18 | 13 | 4540 | 1260 | |
| 22. | Orhei | 45 | 30 | 200 | 8551 | 250 | |
| 23. | Rezina | 25 | 16 | 1500 | 4700 | 1500 | |
| 24. | Rîşcani | 33 | 22 | 1681 | 3718 | 1200 | |
| 25. | Sîngerei | 7 | 35 | 28 | 1555 | 2023 | 7634 |
| 26. | Soroca | 2 | 38 | 28 | 10000 | 12200 | 0 |
| 27. | Străşeni | 23 | 16 | 2100 | 1806 | 774 | |
| 28. | Şoldăneşti | 20 | 13 | 2060 | 2060 | 2750 | |
| 29. | Ştefan Vodă | 16 | 10 | 285 | 7660 | 1255 | |
| 30. | Taraclia | 2 | 14 | 10 | 1045 | 780 | 1535 |
| 31. | Teleneşti | 32 | 22 | 650 | 4500 | 4050 | |
| 32. | Ungheni | 44 | 30 | 3000 | 3000 | 2880 | |
| 33. | UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 3 | 17 | 12 | 5060 | 7250 | 945 |
| 34. | Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 16 | 14 | 2448 | 1632 | ||
| 35. | Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 1 | 1 | 2320 | 0 | ||
| Total | 53 | 832 | 609 | 50519 | 114383 | 91307 | |
|
Anexa nr.16. Dezvoltarea şi fortificarea şcolilor şi grădiniţelor (unităţi) |
||||||||||
| Nr.
d/o |
Denumirea unităţii
administrativ-teritoriale |
Perioada |
Asigurarea financiară (sursa de finanţare), mii lei |
|||||||
| 2001-2004 | 2005-2009 | 2010-2015 | bugetul local | proiecte investiţionale | ||||||
| şcoli | grădiniţe | şcoli | grădiniţe | şcoli | grădiniţe | granturi | credite | |||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 |
| Reparaţia, modernizarea | ||||||||||
| 1. | Anenii Noi | 19 | 18 | 18 | 19 | 19 | 19 | 11828 | 6559 | 34735 |
| 2. | Basarabeasca | 11 | 12 | 9 | 10 | 11 | 13 | 3000 | 0 | |
| 3. | Briceni | 24 | 17 | 7 | 11717 | 5240 | 68 | |||
| 4. | Cahul | 35 | 40 | 41 | 22 | 15 | 32061 | 15753 | 12560 | |
| 5. | Cantemir | 20 | 22 | 24 | 29 | 14 | 10 | 4000 | 4000 | 9800 |
| 6. | Călăraşi | 6 | 4 | 14 | 7 | 6 | 5 | 3432 | 1278 | 17450 |
| 7. | Căuşeni | 10 | 12 | 35 | 36 | 38 | 36 | 11010 | 1233 | 7570 |
| 8. | Cimişlia | 36 | 24 | 36 | 24 | 37 | 26 | 6180 | 300 | 1500 |
| 9. | Criuleni | 34 | 20 | 19 | 7 | 10 | 6 | 4064 | 5326 | 15465 |
| 10. | Donduşeni | 26 | 21 | 1 | 6 | 1 | 1 | 3427 | 3305 | 2400 |
| 11. | Drochia | 7 | 1 | 19 | 5 | 6 | 1 | 1753 | 11428 | 850 |
| 12. | Dubăsari | 15 | 11 | 15 | 11 | 15 | 11 | 2000 | ||
| 13. | Edineţ | 11 | 10 | 11 | 11 | 3283 | 8535 | 12425 | ||
| 14. | Făleşti | 32 | 12 | 48 | 28 | 4 | 6 | 4339 | 19223 | 1040 |
| 15. | Floreşti | 10 | 6 | 33 | 17 | 22 | 21 | 14252 | 14410 | 10200 |
| 16. | Glodeni | 2 | 4 | 8 | 7 | 8 | 8 | 5570 | 8770 | 8500 |
| 17. | Hînceşti | 1 | 5 | 2 | 2 | 7700 | 2812 | 73178 | ||
| 18. | Ialoveni | 4 | 5 | 2 | 20 | 4 | 9 | 4875 | 7465 | 24000 |
| 19. | Leova | 1 | 7 | 1 | 1230 | 4020 | 3000 | |||
| 20. | Nisporeni | 1 | 3 | 20 | 8 | 4 | 4 | 4000 | 3500 | |
| 21. | Ocniţa | 12 | 3 | 14 | 7 | 5 | 8 | 5000 | 5000 | |
| 22. | Orhei | 30 | 15 | 9 | 1 | 13126 | 5123 | 7900 | ||
| 23. | Rezina | 5 | 5 | 24 | 10 | 2 | 4 | 3460 | 7596 | 1930 |
| 24. | Rîşcani | 2 | 2 | 2 | 2 | 3 | 4 | 824 | 100 | 275 |
| 25. | Sîngerei | 9 | 3 | 21 | 32 | 6 | 8 | 5788 | 2504 | 6591 |
| 26. | Soroca | 7 | 42 | 25 | 9 | 6 | 18233 | 20652 | 5636 | |
| 27. | Străşeni | 15 | 21 | 5 | 5 | 20158 | 1800 | |||
| 28. | Şoldăneşti | 28 | 24 | 11 | 11 | 15720 | 13780 | 21024 | ||
| 29. | Ştefan Vodă | 21 | 13 | 1 | 7 | 13176 | 7050 | 15000 | ||
| 30. | Taraclia | 20 | 26 | 17 | 11 | 23 | 12 | 10944 | 10842 | 9235 |
| 31. | Teleneşti | 42 | 34 | 17 | 12 | 11 | 9 | 2100 | 2550 | 9100 |
| 32. | Ungheni | 30 | 15 | 25 | 18 | 29 | 15 | 4200 | 12500 | 4100 |
| 33. | UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri), incl. Universitatea | 10 | 5 | 17 | 15 | 4 | 4 | 4760 | 4625 | 62289 |
| 34. | Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 2 | 3 | 2 | 2 | 17800 | ||||
| 35. | Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 2 | 2 | 24158 | ||||||
| Total | 409 | 270 | 663 | 512 | 362 | 298 | 299168 | 206979 | 388121 | |
|
Construcţia şcolilor şi grădiniţelor (unităţi) |
||||||||||
| Nr.
d/o |
Denumirea unităţii
administrativ-teritoriale |
Perioada |
Asigurarea financiară (sursa de finanţare), mii lei |
|||||||
| 2001-2004 | 2005-2009 | 2010-2015 | bugetul local | proiecte investiţionale | ||||||
| şcoli | grădiniţe | şcoli | grădiniţe | şcoli | grădiniţe | granturi | credite | |||
| 1. | Anenii Noi | |||||||||
| 2. | Basarabeasca | 2 | 3 | 7150 | 2000 | 650 | ||||
| 3. | Briceni | |||||||||
| 4. | Cahul | |||||||||
| 5. | Cantemir | 1 | 1 | 3000 | 1000 | 200 | ||||
| 6. | Călăraşi | 1 | 1500 | 400 | ||||||
| 7. | Căuşeni | 1 | 1700 | 450 | ||||||
| 8. | Cimişlia | 1 | 2 | 1 | 2 | 6420 | 4000 | 450 | ||
| 9. | Criuleni | |||||||||
| 10. | Donduşeni | |||||||||
| 11. | Drochia | 1 | 1 | 1800 | 1200 | 450 | ||||
| 12. | Dubăsari | |||||||||
| 13. | Edineţ | 1 | 1700 | 300 | ||||||
| 14. | Făleşti | |||||||||
| 15. | Floreşti | 1 | 2 | 1 | 7000 | 2000 | 600 | |||
| 16. | Glodeni | 1 | 1 | 2 | 1 | 10000 | 1500 | 800 | ||
| 17. | Hînceşti | |||||||||
| 18. | Ialoveni | 3 | 3 | 1 | 1 | 13000 | 3000 | 900 | ||
| 19. | Leova | |||||||||
| 20. | Nisporeni | 2 | 1 | 2 | 6800 | 2000 | 700 | |||
| 21. | Ocniţa | |||||||||
| 22. | Orhei | 2 | 2 | 9000 | 5000 | 800 | ||||
| 23. | Rezina | 1 | 1000 | 1250 | 250 | |||||
| 24. | Rîşcani | |||||||||
| 25. | Sîngerei | |||||||||
| 26. | Soroca | 1 | 3 | 7000 | 2000 | 600 | ||||
| 27. | Străşeni | |||||||||
| 28. | Şoldăneşti | |||||||||
| 29. | Ştefan Vodă | 3 | 1 | 7850 | 700 | 500 | ||||
| 30. | Taraclia | 2 | 1 | 2 | 7200 | 2000 | 400 | |||
| 31. | Teleneşti | 1 | 900 | 300 | 200 | |||||
| 32. | Ungheni | 3 | 3000 | 1500 | 300 | |||||
| 33. | UTA Găgăuzia
(Gagauz-Yeri), incl.Universitatea |
2 | 4000 | 1200 | 500 | |||||
| 34. | Mun.Chişinău
(localităţi rurale) |
|||||||||
| 35. | Mun.Bălţi
(localităţi rurale) |
|||||||||
|
Total |
24 | 22 | 9 | 9 | 100020 | 31800 | 8300 | |||
|
Anexa nr.17. Dezvoltarea şi fortificarea caselor de cultură, bibliotecilor şi muzeelor (unităţi) |
|||||||||||||
| Nr.
d/o |
Denumirea unităţii administrativ-
teritoriale |
Perioada | Asigurarea financiară (sursa de finanţare),
mii lei |
||||||||||
| 2001-2004 | 2005-2009 | 2010-2015 | bugetul local | proiecte investiţionale | |||||||||
| case de cultură | biblio-
teci |
muzee | case de cultură | biblio-
teci |
muzee | case de cultură | biblio-
teci |
muzee | granturi | credite | |||
| 1 |
2 |
3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 15 | 16 |
| Lucrări de reparaţie | |||||||||||||
| 1. | Anenii Noi | 10 | 12 | 1 | 18 | 11 | 21 | 14 | 12 | 1 | 5696 | 8650 | 5640 |
| 2. | Basarabeasca | 8 | 14 | 2 | 9 | 14 | 3 | 9 | 14 | 3 | 500 | 1250 | 750 |
| 3. | Briceni | 20 | 3 | 2 | 7 | 2930 | 1000 | 1000 | |||||
| 4. | Cahul | 37 | 46 | 2 | 23 | 1 | 2 | 2 | 6 | 1 | 13045 | 4225 | 5275 |
| 5. | Cantemir | 3 | 4 | 1 | 24 | 21 | 20 | 17 | 26 | 28 | 4000 | 4000 | 4000 |
| 6. | Călăraşi | 2 | 2 | 2 | 13 | 1 | 2 | 7 | 1 | 0 | 2038 | 1560 | 780 |
| 7. | Căuşeni | 10 | 12 | 1 | 20 | 21 | 2 | 17 | 15 | 2 | 4665 | 1200 | 1000 |
| 8. | Cimişlia | 32 | 38 | 1 | 33 | 39 | 2 | 34 | 40 | 1850 | 2365 | 25 | |
| 9. | Criuleni | 1 | 3 | 1 | 6 | 29 | 1 | 2 | 5 | 2 | 400 | 1470 | 1280 |
| 10. | Donduşeni | 23 | 23 | 1 | 1 | 1 | 3 | 1 | 1584 | 3184 | 1591 | ||
| 11. | Drochia | 5 | 9 | 4 | 5 | 2 | 1 | 869 | 3081 | 1120 | |||
| 12. | Dubăsari | 12 | 17 | 12 | 17 | 12 | 17 | 452 | 2200 | 1000 | |||
| 13. | Edineţ | 17 | 1 | 4 | 2533 | 2098 | 4863 | ||||||
| 14. | Făleşti | 4 | 38 | 2 | 1 | 7 | 1 | 6161 | 7501 | 2540 | |||
| 15. | Floreşti | 2 | 6 | 1 | 24 | 6 | 1 | 10 | 8 | 2 | 1103 | 9750 | 450 |
| 16. | Glodeni | 2 | 2 | 1 | 8 | 8 | 3 | 7 | 7 | 3 | 2230 | 2570 | 200 |
| 17. | Hînceşti | 2 | 2 | 1 | 10 | 5 | 1 | 0 | 8 | 0 | 5000 | 20000 | 10000 |
| 18. | Ialoveni | 1 | 2 | 26 | 23 | 5 | 2 | 14 | 1 | 16382 | 19288 | 7463 | |
| 19. | Leova | 3 | 3 | 1 | 3 | 2 | 2 | 2000 | 5400 | 1100 | |||
| 20. | Nisporeni | 1 | 1 | 2 | 1 | 1 | 3000 | 2700 | 4200 | ||||
| 21. | Ocniţa | 1 | 1 | 16 | 14 | 17 | 13 | 15 | 11 | 885 | 2500 | 1250 | |
| 22. | Orhei | 33 | 9 | 4 | 10 | 3 | 7400 | 3510 | 1000 | ||||
| 23. | Rezina | 1 | 2 | 17 | 15 | 1 | 15 | 12 | 6000 | 7290 | 2500 | ||
| 24. | Rîşcani | 2 | 3 | 1 | 13 | 14 | 4 | 12 | 14 | 4 | 1080 | 3835 | 1410 |
| 25. | Sîngerei | 2 | 4 | 23 | 20 | 7 | 13 | 6 | 4 | 2739 | 8290 | 3625 | |
| 26. | Soroca | 1 | 26 | 2 | 5 | 14 | 15 | 1 | 6540 | 8995 | 5560 | ||
| 27. | Străşeni | 1 | 1 | 1 | 3 | 1 | 7250 | 3000 | 2000 | ||||
| 28. | Şoldăneşti | 28 | 26 | 1 | 3 | 2 | 3 | 4 | 1820 | 2123 | 958 | ||
| 29. | Ştefan Vodă | 12 | 2 | 2 | 9 | 6132 | 14228 | 705 | |||||
| 30. | Taraclia | 4 | 2 | 1 | 12 | 10 | 4 | 4 | 6 | 5 | 4065 | 7416 | 1256 |
| 31. | Teleneşti | 30 | 21 | 1 | 23 | 8 | 1 | 11 | 4 | 1 | 760 | 6015 | 4865 |
| 32. | Ungheni | 13 | 6 | 3 | 12 | 5 | 3 | 2000 | 1000 | 500 | |||
| 33. | UTA Gagauzia
(Gagauz-Yeri) |
8 | 2 | 1 | 19 | 12 | 2 | 5 | 1 | 1 | 9473 | 12568 | 12045 |
| 34. | Mun.Chişinău
(localităţi rurale) |
6 | 1 | 5 | 1 | 1530 | 1000 | 1000 | |||||
| 35. | Mun.Bălţi
(localităţi rurale) |
2 | 2 | 800 | 300 | 200 | |||||||
|
Total |
225 | 225 | 33 | 554 | 323 | 145 | 271 | 245 | 92 | 134912 | 185559 | 93148 | |
|
Construcţia obiectelor noi |
|||||||||||||
|
Nr. d/o |
Denumirea unităţii administrativ-
teritoriale |
Perioada |
Asigurarea financiară (sursa de finanţare), mii lei |
||||||||||
| 2001-2004 | 2005-2009 | 2010-2015 | bugetul local | proiecte investiţionale | |||||||||
| case de cultură |
biblio- teci |
muzee |
case de cultură |
biblio- teci |
muzee |
case de cultură |
biblio- teci |
muzee |
granturi |
credite | |||
| 1. | Anenii Noi | ||||||||||||
| 2. | Basarabeasca | 1 | 1000 | 1000 | |||||||||
| 3. | Briceni | ||||||||||||
| 4. | Cahul | 1 | 500 | ||||||||||
| 5. | Cantemir | 2 | 2180 | 2000 | |||||||||
| 6. | Călăraşi | 1 | 1 | 1500 | |||||||||
| 7. | Căuşeni | ||||||||||||
| 8. | Cimişlia | 3 | 1620 | 500 | |||||||||
| 9. | Criuleni | ||||||||||||
| 10. | Donduşeni | ||||||||||||
| 11. | Drochia | 1 | 1000 | 1000 | |||||||||
| 12. | Dubăsari | ||||||||||||
| 13. | Edineţ | 1 | 1000 | 500 | |||||||||
| 14. | Făleşti | 2 | 1050 | ||||||||||
| 15. | Floreşti | ||||||||||||
| 16. | Glodeni | ||||||||||||
| 17. | Hînceşti | 2 | 3500 | 3500 | |||||||||
| 18. | Ialoveni | 1 | 2 | 1 | 1400 | 5000 | 1000 | ||||||
| 19. | Leova | ||||||||||||
| 20. | Nisporeni | ||||||||||||
| 21. | Ocniţa | 1 | 1 | 1500 | 2500 | ||||||||
| 22. | Orhei | 3 | 1510 | 3040 | |||||||||
| 23. | Rezina | ||||||||||||
| 24. | Rîşcani | ||||||||||||
| 25. | Sîngerei | ||||||||||||
| 26. | Soroca | 3 | 6800 | ||||||||||
| 27. | Străşeni | 2 | 1 | 2300 | |||||||||
| 28. | Şoldăneşti | 2 | 1300 | ||||||||||
| 29. | Ştefan Vodă | 1 | 3500 | ||||||||||
| 30. | Taraclia | 2 | 2 | 2000 | 4000 | ||||||||
| 31. | Teleneşti | ||||||||||||
| 32. | Ungheni | ||||||||||||
| 33. | UTA Gagauzia (Gagauz-Yeri) | 2 | 3000 | 1500 | |||||||||
| 34. | Mun.Chişinău (localităţi rurale) | ||||||||||||
| 35. | Mun.Bălţi (localităţi rurale) | ||||||||||||
| Total | 0 | 0 | 0 | 26 | 0 | 0 | 11 | 1 | 1 | 36660 | 23540 | 2000 | |
|
Anexa nr.18. Dezvoltarea reţelelor telefonice |
|||||||||||||
|
Nr. d/o |
Denumirea unităţii administrativ- teritoriale |
2005 |
2006 |
2007 |
|||||||||
| Posturi | Penetra- rea*** | Posturi | Penetra- rea*** | Posturi | Penetra- rea*** | Posturi | Penetra- rea*** | Posturi | Pene-tra- rea*** | Posturi | Pene-tra- rea*** | ||
| telefo-nice RTR* | RTR* | telefo-nice RTU** | RTU** | telefo-nice RTR* | RTR* | telefo-nice RTU** | RTU** | telefo-nice RTR* | RTR* | telefo-nice RTU** | RTU** | ||
| 1. | Anenii Noi | 13467 | 19,0 | 4020,0 | 40,0 | 14432 | 20,4 | 4070 | 40,5 | 15620 | 22,1 | 4076 | 40,5 |
| 2. | Bălţi | 45550 | 30,2 | 48178 | 32,0 | 49050 | 32,6 | ||||||
| 3. | Basarabeasca | 3613 | 19,0 | 3060 | 27,6 | 3970 | 20,9 | 3260 | 29,4 | 4314 | 22,7 | 3460 | 31,2 |
| 4. | Briceni | 13006 | 20,7 | 5840 | 37,0 | 14430 | 23,0 | 5878 | 37,2 | 14967 | 23,8 | 5988 | 37,9 |
| 5. | Cahul | 8327 | 19,3 | 15740 | 37,0 | 8710 | 20,2 | 15814 | 37,2 | 9917 | 23,0 | 16111 | 37,9 |
| 6. | Cantemir | 9530 | 17,0 | 1457 | 21,4 | 11344 | 20,2 | 2530 | 37,2 | 12916 | 23,0 | 2577 | 37,9 |
| 7. | Căinari | 6000 | 17,0 | 1740 | 37,0 | 7139 | 20,2 | 1752 | 37,2 | 8129 | 23,0 | 1785 | 37,9 |
| 8. | Călăraşi | 11276 | 17,4 | 5070 | 30,2 | 13095 | 20,2 | 7400 | 44,0 | 14910 | 23,0 | 7517 | 44,7 |
| 9. | Căuşeni | 6846 | 13,6 | 5400 | 33,8 | 8626 | 17,2 | 5500 | 34,4 | 9841 | 19,6 | 5800 | 36,3 |
| 10. | Ceadîr-Lunga | 10614 | 21,9 | 7180 | 37,0 | 10808 | 22,3 | 7218 | 37,2 | 11170 | 23,0 | 7354 | 37,9 |
| 11. | Cimişlia | 9162 | 19,6 | 5890 | 37,0 | 9814 | 21,0 | 5915 | 37,2 | 10757 | 23,0 | 6026 | 37,9 |
| 12. | Comrat | 11093 | 20,0 | 9470 | 37,0 | 11804 | 21,3 | 9523 | 37,2 | 12751 | 23,0 | 9702 | 37,9 |
| 13. | Criuleni | 10950 | 17,0 | 2736 | 38,3 | 13048 | 20,2 | 2780 | 38,9 | 14857 | 23,0 | 2850 | 39,9 |
| 14. | Dubăsari | 5650 | 17,0 | 6707 | 20,2 | 7637 | 23,0 | ||||||
| 15. | Donduşeni | 8665 | 17,9 | 3850 | 37,0 | 10185 | 21,1 | 3869 | 37,2 | 11262 | 23,3 | 3942 | 37,9 |
| 16. | Drochia | 12525 | 21,3 | 6825 | 41,1 | 14003 | 23,8 | 6925 | 41,7 | 15003 | 25,5 | 7025 | 42,3 |
| 17. | Edineţ | 11250 | 19,4 | 8520 | 37,0 | 12633 | 21,7 | 8576 | 37,2 | 13370 | 23,0 | 8738 | 37,9 |
| 18. | Făleşti | 11100 | 14,8 | 5500 | 37,0 | 13336 | 17,7 | 5575 | 37,5 | 14522 | 19,3 | 5627 | 37,9 |
| 19. | Floreşti | 12350 | 17,0 | 6280 | 37,0 | 14659 | 20,2 | 6315 | 37,2 | 16691 | 23,0 | 6434 | 37,9 |
| 20. | Glodeni | 12391 | 23,8 | 4248 | 34,0 | 12777 | 24,5 | 4298 | 37,2 | 13307 | 25,5 | 4368 | 37,9 |
| 21. | Hînceşti | 19357 | 18,6 | 4970 | 32,6 | 21936 | 21,1 | 5470 | 37,2 | 23847 | 22,9 | 5470 | 37,9 |
| 22. | Ialoveni | 15168 | 23,3 | 5376 | 39,5 | 16771 | 25,7 | 5376 | 39,5 | 16771 | 25,7 | 5376 | 39,5 |
| 23. | Leova | 6047 | 17,5 | 6100 | 37,0 | 7042 | 20,4 | 6126 | 37,2 | 8033 | 23,3 | 6242 | 37,9 |
| 24. | Nisporeni | 8646 | 16,5 | 4196 | 26,1 | 9918 | 18,9 | 4396 | 27,3 | 11234 | 21,4 | 5096 | 31,7 |
| 25. | Ocniţa | 7227 | 19,1 | 6800 | 37,0 | 7877 | 20,8 | 6845 | 37,2 | 8699 | 23,0 | 6974 | 37,9 |
| 26. | Orhei | 14418 | 15,3 | 11721 | 31,7 | 16285 | 17,3 | 11871 | 32,1 | 20366 | 21,7 | 12021 | 32,5 |
| 27. | Rîşcani | 11312 | 17,6 | 6440 | 37,0 | 12965 | 20,2 | 6471 | 37,2 | 14762 | 23,0 | 6593 | 37,9 |
| 28. | Rezina | 6599 | 17,3 | 4760 | 39,1 | 7416 | 19,4 | 4800 | 39,4 | 8242 | 21,6 | 4830 | 39,7 |
| 29. | Sîngerei | 12783 | 18,0 | 4875 | 30,9 | 14822 | 20,9 | 5055 | 32,1 | 16807 | 23,6 | 5285 | 33,5 |
| 30. | Soroca | 11580 | 19,6 | 11609 | 29,8 | 12479 | 21,1 | 14471 | 37,2 | 13808 | 23,3 | 14744 | 37,9 |
| 31. | Străşeni | 11739 | 18,1 | 7690 | 37,0 | 14331 | 22,1 | 7723 | 37,2 | 15917 | 24,5 | 7869 | 37,9 |
| 32. | Şoldăneşti | 6153 | 16,3 | 2292 | 29,8 | 6670 | 17,7 | 2342 | 30,4 | 7411 | 19,7 | 2442 | 31,7 |
| 33. | Ştefan Vodă | 11938 | 19,0 | 3200 | 41,1 | 13200 | 21,1 | 3200 | 41,1 | 14527 | 23,2 | 3200 | 41,1 |
| 34. | Taraclia | 5039 | 17,2 | 5070 | 37,0 | 6684 | 22,8 | 5099 | 37,2 | 6913 | 23,5 | 5195 | 37,9 |
| 35. | Teleneşti | 10992 | 17,2 | 3520 | 37,0 | 12920 | 20,2 | 3543 | 37,2 | 14711 | 23,0 | 3610 | 37,9 |
| 36. | Ungheni | 13014 | 17,0 | 16000 | 37,0 | 15450 | 20,2 | 16106 | 37,2 | 17591 | 23,0 | 16409 | 37,9 |
| 37. | Vulcăneşti | 8283 | 17,3 | 6200 | 37,0 | 9676 | 20,2 | 6229 | 37,2 | 11017 | 23,0 | 6346 | 37,9 |
| Total | 368110 | 18,2 | 259195 | 34,2 | 417961 | 20,7 | 270498 | 35,7 | 462596 | 22,9 | 276131 | 36,5 | |
| DMTC**** | 33457 | 27,5 | 272160 | 41,2 | 36522 | 30,0 | 274160 | 41,5 | 38994 | 31,2 | 276160 | 41,8 | |
| TOTAL | 401567 | 18,8 | 531355 | 37,5 | 454483 | 21,2 | 544658 | 38,4 | 501590 | 23,4 | 552291 | 38,9 | |
|
posturi tlf. 2005 |
penetrarea | posturi tlf. 2006 | penetrarea | posturi tlf. 2007 | penetrarea | ||||||||
|
Total RTU+RTR |
932922 |
26,2 |
999141 |
28,1 |
1053881 |
29,6 |
|||||||
| 2008 | 2009 | 2010 | 2011-2015 | |||||||||||||
| Nr.
d/o |
Posturi | Pene-tra- rea*** | Posturi | Pene-tra- rea*** | Posturi | Pene-tra- rea*** | Posturi | Pene-tra- rea*** | Posturi | Pene-tra- rea*** | Posturi | Pene-tra- rea*** | Posturi | Pene-
tra- rea*** |
Posturi | Pene-tra- rea*** |
| telefo-nice RTR* | RTR* | telefo-nice RTU** | RTU** | telefo-nice RTR* | RTR* | telefo-nice RTU** | RTU** | telefo-nice RTR* | RTR* | telefo-nice RTU* | RTU** | telefo-nice RTR* | RTR* | telefo-nice RTU* | RTU* | |
| 1. | 17032 | 24,1 | 4086 | 40,6 | 19009 | 26,8 | 4096 | 40,7 | 22327 | 31,5 | 4096 | 40,7 | 22784 | 32,2 | 4216 | 41,9 |
| 2. | 51306 | 34,1 | 52550 | 34,9 | 54434 | 36,1 | 61898 | 41,1 | ||||||||
| 3. | 4619 | 24,3 | 3560 | 32,1 | 5114 | 26,9 | 3710 | 33,4 | 6030 | 31,7 | 4500 | 40,6 | 7140 | 37,6 | 4800 | 43,3 |
| 4. | 16323 | 26,0 | 6083 | 38,5 | 18018 | 28,7 | 6194 | 39,2 | 19855 | 31,6 | 6320 | 40,0 | 20381 | 32,5 | 6450 | 40,8 |
| 5. | 11314 | 26,2 | 16366 | 38,5 | 12375 | 28,7 | 16664 | 39,2 | 13617 | 31,6 | 17004 | 40,0 | 13617 | 31,6 | 17900 | 42,1 |
| 6. | 14601 | 26,0 | 2618 | 38,5 | 16117 | 28,7 | 2666 | 39,2 | 17745 | 31,6 | 2720 | 40,0 | 18373 | 32,7 | 2837 | 41,7 |
| 7. | 9189 | 26,0 | 1813 | 38,5 | 10143 | 28,7 | 1846 | 39,2 | 11168 | 31,6 | 1884 | 40,0 | 11168 | 31,6 | 1950 | 41,4 |
| 8. | 16855 | 26,0 | 7648 | 45,5 | 18569 | 28,6 | 7906 | 47,1 | 20896 | 32,2 | 7906 | 47,1 | 20896 | 32,2 | 7906 | 47,1 |
| 9. | 10996 | 21,9 | 5900 | 36,9 | 12603 | 25,1 | 6200 | 38,8 | 15714 | 31,3 | 6400 | 40,1 | 16285 | 32,4 | 6500 | 40,7 |
| 10. | 12627 | 26,0 | 7470 | 38,5 | 13938 | 28,7 | 7606 | 39,2 | 15346 | 31,6 | 7761 | 40,0 | ||||
| 11. | 12160 | 26,0 | 6122 | 38,5 | 13423 | 28,7 | 6233 | 39,2 | 15060 | 32,2 | 6360 | 40,0 | 15959 | 34,1 | 6520 | 41,0 |
| 12. | 14414 | 26,0 | 9856 | 38,5 | 15910 | 28,7 | 10035 | 39,2 | 17640 | 31,8 | 10240 | 40,0 | 17961 | 32,4 | 10700 | 41,8 |
| 13. | 16794 | 26,0 | 2875 | 40,3 | 18538 | 28,7 | 2900 | 40,6 | 20431 | 31,6 | 3000 | 42,0 | 21962 | 34,0 | 3600 | 50,4 |
| 14. | 8633 | 26,0 | 9530 | 28,7 | 10500 | 31,6 | 11740 | 35,4 | ||||||||
| 15. | 13532 | 28,0 | 4056 | 39,0 | 13875 | 28,7 | 4195 | 40,3 | 16366 | 33,9 | 4195 | 40,3 | 17152 | 35,5 | 4600 | 44,2 |
| 16. | 16057 | 27,3 | 7125 | 42,9 | 17377 | 29,6 | 7225 | 43,5 | 19086 | 32,5 | 7325 | 44,1 | 19818 | 33,7 | 7825 | 47,1 |
| 17. | 15695 | 27,0 | 8991 | 39,0 | 16683 | 28,7 | 9000 | 39,0 | 18419 | 31,7 | 9250 | 40,1 | 19686 | 33,9 | 9960 | 43,2 |
| 18. | 15654 | 20,8 | 5775 | 38,9 | 19288 | 25,7 | 5875 | 39,6 | 23751 | 31,6 | 6275 | 42,3 | 24828 | 33,0 | 6305 | 42,5 |
| 19. | 18795 | 25,9 | 6620 | 39,0 | 20827 | 28,7 | 6654 | 39,2 | 22898 | 31,6 | 6860 | 40,4 | 22898 | 31,6 | 7180 | 42,3 |
| 20. | 13857 | 26,0 | 4468 | 39,0 | 14705 | 28,2 | 4628 | 39,2 | 16869 | 32,4 | 4998 | 40,1 | 17259 | 33,1 | 5048 | 40,5 |
| 21. | 26093 | 25,1 | 5470 | 39,0 | 28230 | 27,1 | 6104 | 40,0 | 32905 | 31,6 | 6104 | 40,0 | 32908 | 31,6 | 6104 | 40,0 |
| 22. | 19393 | 29,8 | 5376 | 39,5 | 19862 | 30,5 | 5376 | 39,5 | 21042 | 32,3 | 5440 | 40,0 | ||||
| 23. | 9027 | 26,2 | 6423 | 39,0 | 10021 | 29,1 | 6456 | 39,2 | 11052 | 32,0 | 6582 | 40,0 | 11383 | 33,0 | 6875 | 41,7 |
| 24. | 12730 | 24,3 | 5596 | 34,8 | 14536 | 27,7 | 6096 | 37,9 | 16514 | 31,5 | 6596 | 41,0 | 23624 | 45,1 | 8796 | 54,6 |
| 25. | 10212 | 27,0 | 7139 | 38,8 | 10855 | 28,7 | 7539 | 41,0 | 11952 | 31,6 | 8139 | 44,2 | 11952 | 31,6 | 8639 | 47,0 |
| 26. | 23023 | 24,5 | 12391 | 33,5 | 25861 | 27,5 | 13391 | 36,2 | 29845 | 31,8 | 14800 | 40,0 | 36514 | 38,9 | 15800 | 42,7 |
| 27. | 17329 | 27,0 | 6784 | 39,0 | 18421 | 28,7 | 6819 | 39,2 | 20282 | 31,6 | 6970 | 40,1 | 20544 | 32,0 | 6970 | 40,1 |
| 28. | 9171 | 24,0 | 4870 | 40,0 | 10066 | 26,4 | 4890 | 40,2 | 12101 | 31,7 | 4900 | 40,2 | 12732 | 33,4 | 5200 | 42,7 |
|
29 |
18839 | 26,5 | 5615 | 35,6 | 20629 | 29,0 | 5965 | 37,9 | 22496 | 31,6 | 6335 | 40,2 | 23956 | 33,7 | 6635 | 42,1 |
| 30. | 15392 | 26,0 | 14977 | 38,5 | 16971 | 28,7 | 15249 | 39,2 | 18681 | 31,6 | 15560 | 40,0 | ||||
| 31. | 17502 | 27,0 | 8097 | 39,0 | 19118 | 29,5 | 8139 | 39,2 | 20759 | 32,0 | 8305 | 40,0 | ||||
| 32. | 8378 | 22,3 | 2592 | 33,7 | 9711 | 25,8 | 2742 | 35,6 | 11567 | 30,7 | 3000 | 39,0 | 11897 | 31,6 | 3080 | 40,0 |
| 33. | 16242 | 25,9 | 3300 | 42,4 | 17984 | 28,7 | 3320 | 42,7 | 19808 | 31,6 | 3400 | 43,7 | 20799 | 33,2 | 3500 | 45,0 |
| 34. | 7632 | 26,0 | 5345 | 39,0 | 8781 | 29,9 | 5373 | 39,2 | 9425 | 32,1 | 5600 | 40,9 | 9885 | 33,7 | 6000 | 43,8 |
| 35. | 16630 | 26,0 | 3715 | 39,0 | 18357 | 28,7 | 3734 | 39,2 | 20211 | 31,6 | 3810 | 40,0 | ||||
| 36. | 19886 | 26,0 | 16885 | 39,0 | 21951 | 28,7 | 16972 | 39,2 | 23866 | 31,2 | 17318 | 40,0 | ||||
| 37. | 12933 | 27,0 | 6698 | 40,0 | 13748 | 28,7 | 6564 | 39,2 | 15072 | 31,5 | 6705 | 40,0 | 16313 | 34,1 | 7145 | 42,7 |
| 38. | 519558 | 25,7 | 284012 | 39,0 | 571143 | 28,3 | 290910 | 38,4 | 641297 | 31,8 | 301092 | 39,8 | ||||
| 39. | 42260 | 31,4 | 278160 | 42,1 | 45538 | 31,6 | 280160 | 42,4 | 48782 | 31,7 | 282160 | 42,7 | 57613 | 37,5 | 284160 | 43,0 |
| 40 | 561818 | 26,1 | 562172 | 39,6 | 616681 | 28,5 | 571070 | 40,3 | 690079 | 31,8 | 583252 | 41,1 | ||||
|
posturi tlf.2008 |
penetrarea | posturi tlf.2009 | penetrarea | posturi tlf.2010 | penetrarea | |||||||||||
|
1123991 |
31,6 | 1187752 | 33,4 | 1273331 | 35,8 | |||||||||||
|
* - Reţeaua Telefonică Rurală ** - Reţeaua Telefonică Urbană *** - nr. de posturi telefonice la 100 locuitori **** - DMTC - localităţile rurale ale mun.Chişinău |
||||||||||||||||
|
Anexa nr.19. Crearea azilurilor pentru bătrîni (unităţi) |
||||||||
| Nr.
d/o |
Denumirea unităţii
administrativ-teritoriale |
Perioada | Asigurarea financiară
(sursa de finanţare), mii lei |
|||||
| 2001-2004 | 2005-2009 |
2010-2015 |
bugetul
local |
mijloace
speciale |
proiecte investiţionale | |||
| granturi | credite | |||||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |
| 1. | Anenii Noi | 1 | 55 | 265 | ||||
| 2. | Basarabeasca | 1 | ||||||
| 3. | Briceni | 1 | 1 | 200 | ||||
| 4. | Cahul | 1 | 1 | |||||
| 6. | Cantemir | 1 | 200 | 200 | 300 | |||
| 5. | Călăraşi | 2 | 510 | 90 | ||||
| 7. | Căuşeni | 1 | 1 | 1 | 20000 | 1350 | ||
| 8. | Cimişlia | 1 | 2000 | 1000 | ||||
| 9. | Criuleni | 1 | 140 | 6860 | ||||
| 10. | Donduşeni | 1 | 800 | |||||
| 11. | Drochia | 3 | 2 | 192 | 20 | 590 | ||
| 12. | Dubăsari | 1 | 1 | 1 | ||||
| 13. | Edineţ | 2 | 4 | 120 | 200 | 835 | ||
| 14. | Făleşti | 2 | 3800 | 2050 | ||||
| 15. | Floreşti | 1 | 30 | 120 | 50 | |||
| 16. | Glodeni | 1 | 700 | |||||
| 17. | Hînceşti | 1 | 750 | 300 | 100 | |||
| 18. | Ialoveni | 3 | 300 | 420 | 150 | |||
| 19. | Leova | 1 | ||||||
| 20. | Nisporeni | 3 | 300 | 400 | 200 | |||
| 21. | Ocniţa | 2 | 600 | |||||
| 22. | Orhei | 1 | ||||||
| 23. | Rezina | 1 | 500 | |||||
| 24. | Rîşcani | 2 | 3 | 3 | 150 | 1320 | 150 | |
| 25. | Sîngerei | 1 | 3 | 288 | 210 | 2990 | 445 | |
| 26. | Şoldăneşti | 1 | 180 | 80 | ||||
| 27. | Soroca | 1 | 1 | 50 | 300 | |||
| 28. | Ştefan Vodă | 4 | 138 | 1046 | ||||
| 29. | Străşeni | 1 | 700 | |||||
| 30. | Taraclia | 2 | 1000 | |||||
| 31. | Teleneşti | 1 | 2 | 3 | 200 | 1850 | 500 | |
| 32. | Ungheni | 1 | 300 | 1200 | ||||
| 33. | UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 2 | 4 | 20 | 540 | 3480 | ||
| 34. | Mun.Chişinău (localităţi rurale) | 4 | 6 | |||||
| 35. | Mun.Bălţi (localităţi rurale) | 1 | 2 | 600 | ||||
|
Total |
10 | 59 | 24 | 29223 | 4170 | 23241 | 7800 | |
|
Anexa nr.20. Crearea centrelor pentru acordarea asistenţei sociale copiilor orfani şi/sau cu disabilităţi (unităţi) |
|||||||||
|
Nr. d/o |
Denumirea unităţii
administrativ-teritoriale |
Perioada | Asigurarea financiară (sursa de finanţare),
mii lei |
||||||
| 2001-2004 | 2005-2009 | 2010-2015 | bugetul
de stat |
bugetul
local |
mijloace
speciale |
granturi | fonduri
speciale |
||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
| 1. | Anenii Noi | 1 | 300 | ||||||
| 2. | Basarabeasca | 1 | 30 | 200 | |||||
| 3. | Briceni | ||||||||
| 4. | Cahul | 1 | |||||||
| 6. | Cantemir | 1 | 20 | 80 | |||||
| 5. | Călăraşi | 1 | 1 | 2 | 20 | 230 | |||
| 7. | Căuşeni | 2 | 1 | 16200 | |||||
| 8. | Cimişlia | 2 | 100 | 2500 | 1500 | ||||
| 9. | Criuleni | ||||||||
| 10. | Donduşeni | ||||||||
| 11. | Drochia | 1 | 21 | 679 | |||||
| 12. | Dubăsari | 1 | 1 | 1 | |||||
| 13. | Edineţ | 1 | 30 | 80 | |||||
| 14. | Făleşti | 3 | |||||||
| 15. | Floreşti | ||||||||
| 16. | Glodeni | 1 | 600 | ||||||
| 17. | Hînceşti | 4 | |||||||
| 18. | Ialoveni | 1 | 150 | ||||||
| 19. | Leova | ||||||||
| 20. | Nisporeni | 1 | 1 | 200 | |||||
| 21. | Ocniţa | 1 | 1000 | ||||||
| 22. | Orhei | 5 | 1 | 29 | 690 | ||||
| 23. | Rezina | 2 | |||||||
| 24. | Rîşcani | 1 | 1 | 1 | 300 | ||||
| 25. | Sîngerei | 2 | 9 | 293,6 | 275 | 3750 | 730 | ||
| 26. | Şoldăneşti | 1 | 2 | 620 | 1410 | ||||
| 27. | Soroca | ||||||||
| 28. | Ştefan Vodă | 2 | 125 | 1285 | |||||
| 29. | Străşeni | 1 | 700 | ||||||
| 30. | Taraclia | 2 | 3 | 2 | 2800 | ||||
| 31. | Teleneşti | 3 | 1 | 1 | 200 | 100 | 2500 | ||
| 32. | Ungheni | 1 | 1 | 800 | 1600 | ||||
| 33. | UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 2 | 3 | 2338 | |||||
| 34. | Mun.Chişinău (localităţi rurale) | ||||||||
| 35. | Mun.Bălţi (localităţi rurale) | ||||||||
|
Total |
22 | 30 | 25 | 1693,6 | 1270 | 6250 | 32934 | 2338 | |
|
Anexa nr.21. Protecţia şi dezvoltarea unui mediu ambiant sănătos |
||||||||||||
| Nr.
d/o |
Denumirea acţiunii | Instituţiile responsabile | Volumul de producţie (unitatea de măsură) | Costuri totale, mii lei, anii 2005-2015 | Surse interne de
finanţare, mii lei |
Surse externe de finanţare, mii lei | ||||||
| 2001-2004 | 2005-2009 | 2010-2015 | Suma |
Total |
inclusiv mijloace bugetare | Total | credite | granturi | ||||
| de stat | locale | |||||||||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
| Raionul Nisporeni | ||||||||||||
|
Reducerea poluării resurselor acvatice |
||||||||||||
| 1. | Aprovizionarea cu apă potabilă | Autorităţile administraţiei publice locale | 14 | 8 | 18725,0 | 3520,0 | 500 | 3020 | 15205 | 15205 | ||
|
Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Amenajarea poligonului de gunoi | Autorităţile administraţiei publice locale | 25 | 5 | 4500,0 | 600,0 | 600 | 3900 | 3900,0 | |||
|
Raionul Soroca |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Construcţia apeductelor cu diametrul de 100-150 mm, cu conectarea la apeductul Soroca-Bălţi a localităţilor: Cosăuţi, Rubleniţa, Ocolina, Ţepilova, Voloave, Pîrliţa, Vanţina, Schineni, Dumbrăveni, Lugovoie, Regina, Maria, Căinarii Vechi | Autorităţile administraţiei publice locale | 5 km |
15 km |
3000,0 | 2500,0 | 1000 | 500 | 500 | 500,0 | ||
| 2. | Reparaţia capitală a sistemului de apeducte în oraşul Soroca | Direcţia de apeduct şi canalizare Soroca | 15 km | 15 km | 27000,0 | 27000,0 | 27000,0 | |||||
| 3. | Construcţia staţiei de epurare a apelor reziduale în or.Soroca | Primăria | 5 mii m3/ 24 ore | 7 mii m3/ 24 ore | 33000,0 | 16500,0 | 8500 | 8000 | 16500 | 16500,0 | ||
| 4. | Amenajarea rîuleţelor Racovăţ, Căinarii Vechi, Bulboci | Primăriile | 20 km | 20,0 | 20 | 20,0 | ||||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Construcţia rampei de depozitare a deşeurilor menajere în or.Soroca | Consiliul raional, primăria, Direcţia comunală şi spaţiului locativ | 5000,0 | 5000 | 3000,0 | 2000,0 | ||||||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Amenajarea şi sădirea brîului verde în zona rîului Nistru | Consiliul raional | 75 Iarova, Cremen-ciug, Holoşniţa | 75 Cosăuţi, Egoreni, Vasilcău, Vărăncău, Cerlina | 150,0 | 80,0 | 80 | 70 | 70,0 | |||
| Perfecţionarea sistemului de monitorizare a calamităţilor naturale | ||||||||||||
| 1. | Împădurirea terenurilor supuse alunecărilor de teren (satele Zastînca, Racovăţ, Bădiceni, Stoicani, Ocolina şi Căinarii Vechi) | Consiliul raional | 90 | 90,0 | 50,0 | 50 | 40 | 40,0 | ||||
|
Raionul Glodeni |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Reconstrucţia reţelelor de apă şi canalizare în or.Glodeni | Primăria | 7 km | 2300,0 | 2300,0 | 1000 | 300 | 500,0 | ||||
| 2. | Aprovizionarea cu apă a s.Tomeşti | Primăria | 5 km | 650,0 | 100,0 | 100 | 550 | 150,0 | 400,0 | |||
| 3. | Reparaţia reţelelor de apă şi canalizare în satele: Petrunea, Limbenii Vechi, Ustia, Danu, Cajba, Ciuciulea, Camenca, Fundurii Noi, Limbenii Noi, Sturzovca, Iabloana şi Cuhneşti | Primăriile | 38 km | 19,5 km | 4930,0 | 1750,0 | 1750 | 3180 | 450,0 | 2730,0 | ||
| 4. | Renovarea reţelelor de apă şi canalizare în satele: Cobani, Viişoara, Duşmani, Fundurii Vechi şi Balatina | Primăriile | 15 km | 4 km | 1750,0 | 590,0 | 590,0 | 1160,0 | 250,0 | 910,0 | ||
| 5. | Reparaţia capitală a fîntîlor arteziene în: s.Danu, s.Viişoara, s.Cajba, s.Ciuciulea, or.Glodeni şi s.Fundurii Vechi | Primăriile | 10 fîntîni | 547,0 | 367,0 | 367,0 | 180,0 | 180,0 | ||||
| 6. | Reparaţia capitală a staţiei de purificare şi pompare în s.Ciuciulea şi s.Petrunea | Primăriile | 2 staţii | 500,0 | 100,0 | 100,0 | 400,0 | 400,0 | ||||
| 7. | Construcţia apeductului magistral Cobani-Camenca, apeductului magistral Balatina-Cuhneşti, Viişoara-Ciuciulea, apeductului dintre satele Sturzovca, Iablona, Fundurii Noi şi Limbenii Noi | Primăriile | 12 km | 12 km | 16000,0 | 16000,0 | 15200,0 | 800,0 | ||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Amenajarea gunoiştilor din or.Glodeni, s.Ciuciulea şi s.Iabloana | Primăriile | 55 | 1500,0 | 1200,0 | 700,0 | 500,0 | 300,0 | 300,0 | |||
| 2. | Lichidarea gunoiştilor neautorizate | Primăriile | 142,5 anual | 142,5 | 142,5 | 142,5 | ||||||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Extinderea fondului forestier | Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Glodeni, Rezervaţia Naturală de Stat "Pădurea Domnească" | 373,0 | 373,0 | 373,0 | |||||||
| 2. | Sădirea arborilor în spaţiile verzi | Primăriile | 142,5 anual | 142,5 | 142,5 | |||||||
| 3. | Crearea parcului natural transfrontalier | Rezervaţia Naturală de Stat "Pădurea Domnească" Euroregiunea "Prutul de Jos " | 130000,0 | |||||||||
| Conştientizarea publicului şi perfecţionarea mecanismelor administrative
de protecţie a mediului şi de gestionare durabilă a resurselor naturale |
||||||||||||
| 1. | Crearea reţelei ecologice raionale | Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Glodeni, Rezervaţia Naturală de Stat "Pădurea Domnească" | 8750,0 | 8750,0 | ||||||||
|
Raionul Floreşti |
||||||||||||
|
Reducerea poluării resurselor acvatice |
||||||||||||
| 1. | Reparaţia apeductelor | 21651,0 | 10341,0 | 2943,0 | 7318,0 | 11310,0 | 11310,0 | |||||
|
Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Amenajarea gunoiştelor | 1800 m2 | 9330,00 | 4788,00 | 1630,00 | 3158,00 | 4542,00 | 4542,00 | ||||
|
Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat |
||||||||||||
| 1. | Împădurirea terenului | Autorităţile administraţiei publice locale | 3420,0 | 950,0 | 610,0 | 340,0 | 2470,0 | 2470,0 | ||||
| 2. | Amenajarea parcurilor | Autorităţile administraţiei publice locale | 1245,0 | 600,0 | 180,0 | 420,0 | 645,0 | 10,0 | 635,0 | |||
|
Perfecţionarea sistemului de monitorizare a calamităţilor naturale |
||||||||||||
| 1. | Stoparea alunecărilor de teren | Autorităţile administraţiei publice locale | 3229,0 | 1729,0 | 1550,0 | 179,0 | 1500,0 | 1500,0 | ||||
|
Raionul Făleşti |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Reparaţia fîntînilor arteziene | Primăriile | 26 buc. | 200,0 | 130,0 | 130,0 | 70,0 | |||||
| 2. | Curăţirea albiei rîului Reuţel | Primăria s. Răuţel | 2,4 ha | 1500,0 | 1500,0 | |||||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Desfăşurarea lunarului de salubrizare a localităţilor şi amenajarea gunoiştilor autorizate | Autorităţile administraţiei publice locale | 2,5 ha | 3,9 ha | 2552,0 | 1434,0 | 1434,0 | 1118,0 | ||||
| 2. | Construcţia rampelor noi de depozitare a deşeurilor menajere | Autorităţile administraţiei publice locale | 1,5 ha | 85,0 | 35,0 | 35,0 | 50,0 | |||||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Plantarea puieţilor în locurile publice ale localităţilor | Autorităţile administraţiei publice locale | 3 ha | 9 ha | 3072,0 | 776,0 | 776,0 | 2296,0 | ||||
| Perfecţionarea sistemului de monitorizare a calamităţilor naturale | ||||||||||||
| 1. | Stabilizarea şi restabilirea alunecărilor de teren prin împădurire | Primăria s. Pompa | 4,2 ha | 90,0 | 90,0 | |||||||
|
Raionul Căuşeni |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Reabilitarea complexelor de epurare a apelor uzate | Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale | 2500,0 | 650,0 | 500,0 | 150,0 | 1850,0 | 1850,0 | ||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Concentrarea deşeurilor de pesticide interzise şi inutilizabile în depozitul republican | Consiliul raional, autorităţile administraţiei publice locale | 100,0 | 20,0 | 20,0 | 80,0 | 80,0 | |||||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Restabilirea şi regenerarea fâşiilor de pădure şi fîşiilor forestiere în teritoriu | Asociaţia Silvică de Stat "Moldsilva", autorităţile administraţiei publice locale | 10 ha | 25 ha | 68 ha | 1200,0 | 625,0 | 500,0 | 125,0 | 575,0 | 575,0 | |
| 2. | Crearea fîşiilor forestiere riverane | Asociaţia Silvică de Stat "Moldsilva", autorităţile administraţiei publice locale | 2 ha | 35 ha | 65 ha | 1800,0 | 700,0 | 500,0 | 200,0 | 800,0 | 300,0 | 500,0 |
| 3. | Conservarea biodiversităţii în lunca Nistrului de Jos (s.Copanca şi s.Grădiniţa) | S.A. "Biotica" , Serviciul control ecologic raional, ONG | 350,0 | 25,0 | 25,0 | 325,0 | 325,0 | |||||
| 4. | Recultivarea terenurilor degradate | Autorităţile administraţiei publice locale | 15 ha | 25 ha | 850,0 | 150,0 | 150,0 | 700,0 | 200,0 | 500,0 | ||
| 5. | Asigurarea îndeplinirii măsurilor de bază de protecţie a ariilor naturale protejate de stat | Autorităţile administraţiei publice locale, Asociaţia Silvică de Stat "Moldsilva" | "+" | 30,0 | 10,0 | 10,0 | 20,0 | 20,0 | ||||
| 6. | Instalarea bornelor de hotar, indicatoarelor, panourilor şi altor inscripţii în ariile naturale protejate de stat, îngrădirea arborilor seculari | Autorităţile administraţiei publice locale, Asociaţia Silvică de Stat "Moldsilva" | "+" | 40,0 | 10,0 | 10,0 | 30,0 | 30,0 | ||||
| Protecţia solurilor şi subsolurilor | ||||||||||||
| 1. | Implementarea proiectelor de stopare a alunecărilor de teren | Autorităţile administraţiei publice locale, Consiliul raional | "+" | "+" | 1500,0 | 300,0 | 250,0 | 50,0 | 1200,0 | 400,0 | 800,0 | |
| Conştientizarea publicului şi perfecţionarea mecanismelor administrativede protecţie
amediului şi de gestionare durabilă a resurselor naturale |
||||||||||||
| 1. | Legiferarea carierelor de uz local (40 localităţi) | Autorităţile administraţiei publice locale | 400,0 | 400,0 | ||||||||
| 2. | Realizarea cadastrului ariilor naturale protejate de stat | Autorităţile administraţiei publice locale | "+" | 50,0 | 50,0 | 50,0 | ||||||
| 3. | Formarea comisiei de lucru întru efectuarea studiului, constatarea cauzelor şi elaborarea programului de măsuri pentru prevenirea alunecărilor de teren, inundaţiilor | Consiliul raional, autorităţile administraţiei publice locale | "+" | "+" | 50,0 | 10,0 | 10,0 | 40,0 | 40,0 | |||
| 4. | Legiferarea carierelor de dobîndire a nisipului în primăriile or.Căuşeni şi Tătănari | Autorităţile administraţiei publice locale | 2006- 2007 |
30 26 (alte surse) |
30 26 (alte surse) |
|||||||
| 5. | Educarea ecologică a populaţiei, conlucrarea cu mass-media şi ONG | Direcţia generală învăţămînt, tineret şi sport, Serviciul control ecologic raional Căuşeni, ONG | "+" | "+" | "+" | 150,0 | 150,0 | 150,0 | ||||
|
Raionul Ştefan Vodă |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Amenajarea fîntînilor şi izvoarelor | Primăriile | 500,0 | 500,0 | ||||||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 2. | Amenajarea gunoiştilor autorizate în număr de 30 şi lichidarea celor neautorizate - 76 | Primăriile | 230,0 | 230,0 | ||||||||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 3. | Extinderea suprafeţelor împădurite şi spaţiilor verzi | Primăriile | 720,0 | 720,0 | ||||||||
| Protecţia solurilor şi subsolurilor | ||||||||||||
| 1. | Ameliorarea terenurilor degradate prin împădurire | Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Tighina | 1680,0 | 1680,0 | 1680,0 | |||||||
| 2. | Utilizarea durabilă a zăcămintelor minerale utile larg răspîndite | Primăriile | ||||||||||
| 3. | Recultivarea carierelor exploatate | Primăriile | 5280,0 | 2640,0 | 2640,0 | 2640,0 | ||||||
|
Raionul Ungheni |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Paşaportizarea surselor de apă | Primăriile | 5089 un. | 3562,3 | 3562,3 | 3562,3 | ||||||
| 2. | Construcţia sistemului de evacuare a apelor pluviale în or.Ungheni | Primăria or.Ungheni | "+" | 33000,0 | 7000,0 | 4000,0 | 3000,0 | 26000,0 | 8000,0 | 18000,0 | ||
| 3. | Întărirea malului rîului Prut | Primăriile | "+" | 25000,0 | 8000,0 | 5000,0 | 3000,0 | 17000,0 | 5000,0 | 12000,0 | ||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Amenajarea, autorizarea gunoiştilor | Primăriile | 9 un. | 24un. | 1650,0 | 1650,0 | 1650,0 | |||||
| 2. | Construcţia gropilor Bekarri | Primăriile | 4 un. | 4 un. | 2800,0 | 2800,0 | 2800,0 | |||||
| 3. | Colectarea separată pe categorii a deşeurilor cu depozitarea lor pentru prelucrarea ulterioară | Primăriile | 55 rampe | 3025,0 | 3025,0 | 3025,0 | ||||||
| 4. | Investigarea, proiectarea, construcţia a două staţii de prelucrare (reciclare) a unor categorii de deşeuri | 2 staţii | 96000,0 | 60000,0 | 10000,0 | 5000,0 | 81000,0 | 7000,0 | 74000,0 | |||
| 5. | Amenajarea platformelor de acumulare şi compostare a deşeurilor animaliere şi fitotehnice, altor deşeuri organice în sectorul rural pentru utilizarea ulterioară ca îngrăşăminte | 5 platforme | 30 platforme | 1925,0 | 1925,0 | 1925,0 | ||||||
| Protecţia solurilor şi subsolurilor | ||||||||||||
| 1. | Măsuri de ameliorare a situaţiei privind terenurile degradate şi împădurirea | Primăriile, Î.S. "Silva Centru" | 350 ha | 850 ha | 6720,0 | 6720,0 | ||||||
|
Raionul Donduşeni |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Dezvoltarea, revitalizarea şi modificarea sistemelor de apă potabilă şi canalizare în s.Ţaul, s.Baraboi şi s.Donduşeni | Direcţia principală "Apă Canal", primăriile | 3,6 km | 2 km | 3351,0 | 627,0 | 600,0 | 27,0 | 2724,0 | 647,0 | 2077,0 | |
| 2. | Dezvoltarea, revitalizarea şi modificarea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare, inclusiv construcţia unei fîntîni arteziene în or.Donduşeni | Direcţia principală "Apă Canal", primăriile | 2 km | 3 km, 1 fîntînă/ 2,4 mii m3 | 2km | 7803,0 | 5553,0 | 5200,0 | 353,0 | 2250,0 | ||
| 3. | Dezvoltarea, revitalizarea şi modificarea sistemelor de apă potabilă şi canalizare în s.Elizavetovca (fîntînile de mină) | Direcţia principală "Apă Canal", primăriile | 48 fîntîni | 33,0 | 20,0 | 20,0 | 13,0 | |||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Elaborarea şi implementarea unui program local de valorificare a deşeurilor | Secţia relaţii funciare, Serviciul ecologic raional Donduşeni, primăriile | 10860 m3 | 14 mii m3 | 24 mii m3 | 314,0 | 180,0 | 180,0 | 134,0 | 134,0 | ||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Implementarea unor măsuri concrete de sădire a fîşiilor forestiere şi de împădurire | Primăriile, secţia relaţii funciare | 162 ha | 180 ha | 200 ha | 148 | 148 | |||||
| Protecţia solurilor şi subsolurilor | ||||||||||||
| 1. | Elaborarea şi implementarea proiectului privind utilizarea raţională şi protecţia solului | Secţia relaţii funciare, Serviciul ecologic raional Donduşeni, primăriile | 4800 ha | 8000 ha | 10900,0 | 10900,0 | 10900,0 | |||||
|
Raionul Rîşcani |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Reanimarea reţelelor de apă potabilă şi fîntînilor arteziene | 12 primării | - | 9463,0 | 4999,0 | 3490,0 | 1509,0 | 4464,0 | - | 44464,0 | ||
| 2. | Construcţia reţelelor de alimentare cu apă potabilă km/ | 21 primării | 200 km | 11960 | 4700 | 15270,0 | 8825,0 | 7920,0 | 905,0 | 6445,0 | - | 6445,0 |
| 3. | Construcţia şi finalizarea sistemelor de încălzire şi a cazangeriilor km/ | 1 primărie | - | 850 | - | 850,0 | 850,0 | 50,0 | 800,0 | - | - | - |
| 4. | Reanimarea sistemelor de canalizare km/ | 3 primării | - | 35,2 | 1800 | 2035,0 | 1215,0 | 700,0 | 515,0 | 820,0 | - | 820,0 |
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Reconstruirea şi amenajarea gunoiştilor ha/ | 28 primării | 30 | 2100,0 | 2100,0 | - | 2100,0 | - | - | - | ||
|
Raionul Călăraşi |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Construcţia apeductelor în localităţile: Temeleuţi, Pîrjolteni, Bravicea, Răciula, Rădeni, Tuzara, Seliştea Nouă, Meleşeni | Consiliile locale, primăriile, Serviciul ecologic | 20,2 km | 30 km | 5634,0 | 1249,0 | 1249,0 | 3459,0 | 3459,0 | |||
| 2. | Construcţia apeductului în grup Chişinău-Străşeni-Călăraşi | Consiliile locale, primăriile, Serviciul ecologic | 18000,0 | 600,0 | 17400,0 | 17400,0 | ||||||
| 3. | Repararea, reabilitarea apeductelor existente, extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în satele: Pituşca, Sipoteni, Bravicea, Răciula, Meleşeni, Săseni, Peticeni, Nişcani şi Vărzăreştii Noi | Consiliile locale, primăriile, Serviciul ecologic | 40% | 60% | 7220,0 | 1496,0 | 1496,0 | 5724,0 | 5724,0 | |||
| 4. | Construcţia, reabilitarea fîntînilor arteziene în s.Bravicea şi s.Onişcani | Consiliile locale, primăriile, Serviciul ecologic | 4 | 4 | 2010,0 | 2010,0 | 2010,0 | |||||
| 5. | Construcţia unui bazin de acumulare a apei în s.Nişcani | Consiliile locale, primăriile, Serviciul ecologic | 1 | 100,0 | 20,0 | 20,0 | 80,0 | |||||
| 6. | Reabilirarea staţiei de epurare a apelor reziduale în s. Vălcineţ | Primăria | 1 | 1000 | 300,0 | 300,0 | 700,0 | 700,0 | ||||
| 7. | Repararea staţiei de epurare a apelor reziduale în s. Onişcani | Primăria | 1 | 100 | 100,0 | 100,0 | ||||||
| 8. | Reparaţia capitală a staţiei de epurare a apelor reziduale în s. Sipoteni | Primăria | 1 | 700 | 700,0 | |||||||
| 9. | Construcţia staţiei de epurare a apelor reziduale în s.Pîrjolteni | Primăria | 1 | 1000 | 300,0 | 300,0 | 700,0 | 700,0 | ||||
| 10. | Reparaţia capitală a staţiei de epurare a apelor reziduale din or.Călăraşi | Primăria | 1 | 6220,0 | 6220,0 | 5720,0 | 500,0 | |||||
| 11. | Curăţirea, reabilitarea rîuleţelor, canalelor de scurgere a apelor în localităţile Pîrjolteni, Horodişte şi Vălcineţ | Primăriile | 20 | 15 | 6000,0 | 6000,0 | 6000,0 | |||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Elaborarea documentaţiei pentru amplasarea poligoanelor de deşeuri în 8 localităţi | Primăriile, arhitectul şef, Centrul de Medicină Preventică, Serviciul control ecologic | 2 | 6 | 775,0 | 775,0 | 775,0 | |||||
| 2. | Amenajarea locurilor de stocare a deşeurilor menajere în 18 localităţi | Primăriile, Serviciul control ecologic, Centrul de Medicină Preventivă | 15 | 3 | 587,0 | 297,0 | 297,0 | 290,0 | 290,0 | |||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Plantarea spaţiilor verzi, împădurirea terenurilor degradate | Primăriile, întreprinderile silvice de stat | 20 ha | 24 ha | 6000,0 | 6000,0 | ||||||
| 2. | Amenajarea parcului în or.Onişcani | Primăria | 1 | 50,0 | 50,0 | 50,0 | ||||||
|
Raionul Orhei |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Construcţia staţiei de epurare | Consiliul raional, Consiliul local | 21 un. | 17un. | 30400,0 | 2400,0 | 800,0 | 28000,0 | 28000,0 | |||
| 2. | Construcţia şi reabilitarea reţelelor inginereşti apeduct şi canalizare | Consiliul raional, Consiliul local | 20 un. | 15un. | 17500,0 | 7500,0 | 5000,0 | 2500,0 | 10000,0 | 3000,0 | 7000,0 | |
| 3. | Reabilitarea şi amenajarea fîntînilor arteziene cu zone de protecţie | Consiliul raional, Consiliul local | 131 un. | 78 un. | 418,0 | 418,0 | 418,0 | |||||
| 4. | Tamponarea fîntînilor neexploatate | Consiliul raional, Consiliul local | 10 un. | 18 un. | 280,0 | 280,0 | 280,0 | |||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Construcţia gropii Bekkari în comune | Consiliul raional, Consiliul local | 26 un. | 12 un. | 1900,0 | 1900,0 | 1900,0 | |||||
| 2. | Construcţia şi amenajarea rampei de depozitare a deşeurilor menajere solide | Consiliul raional, Consiliul local | 32 un. | 6 un. | 13300,0 | 3300,0 | 3300,0 | 10000 | 3000,0 | 7000,0 | ||
| 3. | Construcţia depozitului de chimicale | Consiliul raional, Consiliul local | 6 un. | 5 un. | 6600,0 | 2000,0 | 2000,0 | 4600 | 2000,0 | 2600,0 | ||
| 4. | Construcţia fabricii de prelucrare a deşeurilor Orhei | Consiliul raional, Consiliul local | 1 un. | 30000,0 | 3800,0 | 3500,0 | 300,0 | 26200 | 26200,0 | |||
| Protecţia solurilor | ||||||||||||
| 1. | Recultivarea carierelor | Consiliul raional, Consiliul local, agenţii economici | 57 ha | 12 ha | 13800,0 | 9800,0 | 2800,0 | 7000,0 | 4000 | 4000,0 | ||
| 2. | Consolidarea terenurilor degradate prin împădurire | Consiliul raional, Consiliul local | 105 ha | 60 ha | 1650,0 | 650,0 | 650,0 | 1000 | 1000,0 | |||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Crearea şi lărgirea spaţiilor verzi în localităţi | Consiliul raional, Consiliul local | 200 ha | 300 ha | 5000,0 | 5000,0 | 5000,0 | |||||
| 2. | Delimitarea şi împădurirea fîşiilor şi zonelor de protecţie a rîurilor şi bazinelor de apă | Consiliul raional, Consiliul local | 530 ha | 470 ha | 10000,0 | 6000,0 | 4000,0 | 2000,0 | 4000,0 | 4000,0 | ||
| 3. | Crearea Centrului Regional de Mediu cu Muzeul Naturii , Laboratorul analitic, Biblioteca ecologică şi Centrul Informaţional | Consiliul raional, Consiliul local | 1 un. | 3000,0 | 1300,0 | 1000,0 | 300,0 | 1700,0 | 1700,0 | |||
| 4. | Crearea Parcului Naţional Orhei, lărgirea şi consolidarea ariilor naturale protejate | Consiliul raional, Consiliul local | 1 un. | 30000 | 3500 | 3000,0 | 500,0 | 26500,0 | 26500,0 | |||
| 5. | Crearea Parcului Dendrologic pe lîngă Mănăstirea Curchi | Consiliul raional, Consiliul local | 1 un. | 1000 | 500 | 300,0 | 200,0 | 500,0 | 500,0 | |||
|
Raionul Anenii Noi |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Restabilirea instalaţiilor de epurare în s.Mereni | Primăria Mereni | 1 un. | 300.0 | 300.0 | 200.0 | 100.0 | 300.0 | 300.0 | |||
| 2. | Finisarea instalării rezervorului de apă potabilă în or. Anenii Noi | Primăria Anenii Noi | 46.0 | |||||||||
| 3. | Reanimarea lucrului reţelelor de canalizaree în s.Maximovca | Primăria Maximovca | 90.0 | |||||||||
| 4. | Aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei s. Puhăceni | Primăria Puhăceni | 18,2 | |||||||||
| 5. | Reconstrucţia staţiilor de epurare biologică ale primăriilor Speia şi Ciobanovca | Primăriile Speia, Ciobanovca, Fondul de Investiţii Sociale în Moldova | 1000,0 | 1000,0 | 650,0 | 350,0 | 1000,0 | 650,0 | 350,0 | |||
| 6. | Restabilirea fîntînilor arteziene din primăriile Şerpeni, Puhăceni, Mereni, Delacău, Zolotievca | Primăriile | 60.0 | 60.0 | 60.0 | 60.0 | 60.0 | |||||
| 7. | Restabilirea, conservarea hidrofoarelor din primăriile Anenii Noi, Şerpeni, Gura Bîcului, Geamăna, Teliţa | Primăriile | 425.0 | 425.0 | 200.0 | 225.0 | 425.0 | 425.0 | ||||
| 8. | Amenajarea ecologică a zonei sanitare a r.Bîc | Primăria Ţînţăreni | 50.0 | |||||||||
| 9. | Curăţirea albiei r.Calantiri în primăriile Geamăna, Ciobanovca şi Anenii Noi | 150.0 | 100.0 | 100.0 | 50.0 | 50.0 | ||||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Lichidarea gunoiştilor neautorizare | Primăriile | 300.0 | 150.0 | 150.0 | 150.0 | 150.0 | |||||
| 2. | Utilizarea gunoiului de grajd şi a resturilor vegetale ca îngrăşăminte organice | Gospodăriile agricole, primăriile | 230.0 | 230.0 | 230.0 | |||||||
| Protecţia solului şi subsolului | ||||||||||||
| 1. | Recultivarea terenurilor deteriorare | Primăriile, beneficiarii | 300.0 | 200.0 | 200.0 | 100.0 | 100.0 | |||||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Plantarea spaţiilor verzi în fîşia de protecţie a r.Bîc - primăriile Floreni, Merenii Noi, Ţînţăreni, Anenii Noi, Bulboaca şi Calfa | Primăriile | 280.0 | 180.0 | 180.0 | 80.0 | 80.0 | |||||
| 2. | Crearea spaţiilor verzi în rîpi, văgăuni, pe malurile rîurilor şi bazinelor acvatice | Primăriile | 144.0 | 80.0 | 80.0 | 64.0 | 64.0 | |||||
| 3. | Extinderea suprafeţelor împădurite | Primăriile | 580.0 | 420.0 | 420.0 | 160.0 | 160.0 | |||||
| 4. | Asigurarea regimului de protecţie a monumentului de faună de fosile | Primăria Calfa | 50.0 | 30.0 | 30.0 | 20.0 | 20.0 | |||||
| Sporirea nivelului de conştientizare şi acumulare cunoştinţelorprivind protecţia mediului | ||||||||||||
| 1. | Instruirea şi conştientizarea populaţiei privind protecţia mediului | Instituţiile preşcolare, ONG, primăriile | 30.0 | 30.0 | 30.0 | |||||||
|
Raionul Criuleni |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Construcţia apeductelor în localităţile: Micleşti, Cimişeni, Işnovăţ, Hruşova, Hîrtopul Mare, Corjova, Dolinnoe, Criuleni, Bălţata, Zăicana, Paşcani, Bălăbăneşti, Boşcana, Mărdăreuca, Răculeşti, Bălăşeşti, Izbişte, Cruglic şi Jevreni | Primăriile | 14020.0 | 9870.0 | 5900.0 | 3970.0 | 4150.0 | 4150.0 | ||||
| 2. | Construcţia colectorului pentru evacuarea apelor reziduale din or.Criuleni la staţia de epurare biologică din or.Vadul lui Vodă | Primăria Criuleni | 1 un. | 12.0 | 12.0 | 12.0 | ||||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Crearea unei microuzine de prelucrare a deşeurilor | Autorităţile administraţiei publice locale | 1 un. | |||||||||
| 2. | Construcţia rampelor de depozitare a deşeurilor | Primăriile | 12 un. | 1935.0 | 1100.0 | 200.0 | 680.0 | 410.0 | 910.0 | |||
|
Raionul Rezina |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Construcţia staţiei de epurare a apelor reziduale în or.Rezina | Primăria or.Rezina | 1 un. | 18000.0 | 2000.0 | 1800.0 | 200.0 | 16000.0 | ||||
| 2. | Restabilirea, conservarea sau lichidarea prizelor de apă în toate localităţile | Agenţii economici | 500.0 | 100.0 | 50.0 | 50.0 | 400.0 | |||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Colectarea anvelopelor uzate pentru utilizarea lor la fabrica de ciment, conform Hotărîrii Guvernului nr.606 din 28 iulie 2000 | Consiliul raional Rezina, Administraţia fabricii Rezina | 10.0 | 10.0 | 10.0 | |||||||
| 2. | Amenajarea gunoiştilor autorizate şi lichidarea celor neautorizate în toate localităţile | Primăriile | 250.0 | 250.0 | 250.0 | |||||||
| Protecţia solului şi subsolului | ||||||||||||
| 1. | Împădurirea terenurilor degradate în toate localităţile | Primăriile, ocolurile silvice | Toate primăriile | 1800.0 | 600.0 | 400.0 | 200.0 | 1200.0 | 1200.0 | |||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Stabilirea şi înverzirea zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor acvatice (rr. Nistru, Cogîlnic, Ciorna, Saharna, Blănăriţa) | Primăriile | Anual 10 ha | Anual 10 ha | 1200.0 | 600.0 | 600.0 | 600.0 | 600.0 | |||
| Sporirea nivelului de conştientizare şi acumulare cunoştinţelor privind protecţia mediului | ||||||||||||
| 1. | Instruirea şi conştientizarea ecologică a populaţiei prin organizarea seminarelor, orelor ecologice, publicarea şi distribuirea materialelor | Serviciul ecologic de stat, ONG | 200.0 | 50.0 | 50.0 | 150.0 | 150.0 | |||||
|
Raionul Cantemir |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Construcţia unei staţii de epurare | Consiliul raional Cantemir | 8 | 3500.0 | 3500.0 | 3500.0 | 3000.0 | 3000.0 | ||||
| 2. | Amenajarea a 20 de izvoare | Primăriile | 20 | 200.0 | 200.0 | 200.0 | ||||||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Împădurirea a 400 ha terenuri degradate | Primăriile, Agenţia de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva" | 400 ha | 300.0 | 300.0 | 300.0 | ||||||
|
Raionul Basarabeasca |
||||||||||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Amenajarea gunoiştilor | Primăriile | 4 | 36.0 | 36.0 | 36.0 | ||||||
| 2. | Proiectarea şi construcţia gunoiştilor în satele Abaclia, Başcalia şi Iordanovca | Primăriile | 225.0 | 220.0 | 225.0 | |||||||
|
Raionul Leova |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Construcţia staţiilor de epurare | Consiliul raional, primăriile | 10 | 11 | 17200.0 | 8600.0 | 4200.0 | 4400.0 | 8600.0 | 2100.0 | 6500.0 | |
| 2. | Amenajarea or. Leova contra inundaţiilor | Consiliul raional, primăriile | 25000.0 | 20000.0 | 17000.0 | 3000.0 | 5000.0 | 5000.0 | ||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Amenajarea gunoiştilor | Consiliul raional, primăriile | 10 | 14 | 560.0 | 560.0 | 300.0 | 260.0 | ||||
| Protecţia solurilor şi subsolurilor | ||||||||||||
| 1. | Recultivarea carierelor abandonate | Consiliul raional, primăriile | 12 unit. 10 ha | 140.0 | 140.0 | 140.0 | ||||||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Sădirea fîşiilor de pădure | Consiliul raional, primăriile | 15 primării, 45 ha | 980.0 | 980.0 | 980.0 | ||||||
| Perfecţionarea sistemului de monitorizare a calamităţilor naturale,
informarea şi instruirea populaţiei în domeniu |
||||||||||||
| 1. | Ameliorarea rîpelor în primăriile Tochile-Răducani, Covurlui | Consiliul raional, primăriile | 0.5 ha | 0.5 ha | 4600.0 | 4600.0 | 4600.0 | |||||
|
Raionul Sîngerei |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Amenajarea albiilor rîurilor şi izvoarelor | Consiliul raional, primăriile | - | 5 | 6 | 342.0 | 110.0 | 110.0 | 232.0 | 232.0 | ||
| 2 | Curăţirea şi amenajarea fîntînilor | Consiliul raional | 50 | 1134 | 1112 | 1045.0 | 671.0 | 456.0 | 215.0 | 374.0 | 374.0 | |
| 3. | Construcţia şi reconstrucţia apeductului | Primăria | 36202.0 | 22328.5 | 17875 | 4453,5 | 13873.5 | 13873.5 | ||||
| 4. | Reparaţia digurilor iazurilor şi amenajarea terenurilor aferente | Consiliul raional | 2495.0 | 394,5 | 394,5 | 2100,5 | 2100,5 | |||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Organizarea transportării deşeurilor menajere la gunoiştile autorizate | Consiliul raional | 33 | 23 | 4267.0 | 445.0 | 89.0 | 356.0 | 3822.0 | 3822.0 | ||
| 2. | Construcţia gropilor Bekarri | Consiliul raional | 10 | 3 | 698.0 | 443.0 | 120.0 | 233.5 | 344.5 | 344.5 | ||
| Protecţia solurilor | ||||||||||||
| 1. | Ghipsuirea solurilor alcaline şi saline | Consiliul raional | 1006,5 | 741,5 | 349,6 | 349,6 | 349,6 | |||||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1 | Extinderea suprafeţelor împădurite | Consiliul raional | 2 | 1030 | 5 | 5 | 1025 | 1025 | ||||
| 2. | Împădurirea terenurilor predispuse alunecărilor de teren | Consiliul raional | 89,3 ha | 96,1 ha | 5348,2 | 826 | 270 | 556 | 4522,2 | 4522,2 | ||
| 3. | Sădirea fîşiilor forestiere | Consiliul raional | 12 | 6 | 2179 | 257 | 89 | 168 | 1922 | 1922 | ||
| Perfecţionarea sistemului de monitorizare a calamităţilor naturale,
informarea şi instruirea populaţiei în acest domeniu |
||||||||||||
| 1. | Măsuri de protecţie pentru prevenirea situaţiilor excepţionale | Consiliul raional | 8693,53 | 8693,53 | 5397,98 | 3295,55 | ||||||
| 2. | Combaterea alunecărilor de teren şi lichidarea rîpilor | Consiliul raional | - | 13 | 7 | 5010 | 1090 | 170 | 920 | 3920 | 3920 | |
|
Raionul Cahul |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Amenajarea fîntînilor şi izvoarelor | Primăriile, Fondul de Investiţii Sociale în Moldova | 4731.0 | 5238.0 | 10459.15 | 9405.15 | 7787.0 | 746.15 | 1406.0 | 1406.0 | ||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Amenajarea gunoiştilor | Primăriile | 26.0 | 26.0 | 2073.0 | 1160.0 | 428.0 | 561.0 | 359.0 | 359.0 | ||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier al ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Sădirea pădurilor | Primăriile | 1253.5 ha | 1035.0 | 2291.5 | 1150.0 | 1320.0 | 425.0 | 761.0 | 761.0 | ||
| 2. | Amenajarea parcurilor | Primăriile | 8 | 8 | 187.0 | 127.0 | 107.0 | 160.0 | 160.0 | |||
| Protecţia solurilor | ||||||||||||
| 1. | Stoparea eroziunii | Primăriile, Fondul de Investiţii Sociale în Moldova | 2100 ha | 1100 ha | 3200.0 | 2700.0 | 2495.0 | 25.0 | ||||
| Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | ||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Curăţirea luncii r. Lunguţa | Primăria | 6 km | 1500.0 | 1500.0 | 1500.0 | ||||||
| 2. | Adîncirea albiei r. Ialpug | Primăria | 5207.0 | 5207.0 | 5207.0 | |||||||
| 3. | Îndreptarea albiei r.Lunga în or.Ceadîr-Lunga | Primăria | 1 | 500.0 | 500.0 | 500.0 | ||||||
| 4. | Restabilirea iazului din apropierea lacului Voroşilov în s.Cazaclia | Primăria | 1 | 900.0 | 900.0 | 900.0 | ||||||
| 5. | Construcţia instalaţiilor de protecţie a vîlcelei Flămînda în or.Vulcăneşti | Primăria | 39000.0 | 39000.0 | 39000.0 | |||||||
| 6. | Construcţia digului lacului comsomilist în or.Vulcăneşti | Primăria | 400 m2 | 230.0 | 230.0 | 230.0 | ||||||
| 7. | Reconstrucţia albiei r.Cahul în or.Vulcăneşti | Primăria | 0.36 km | 1780.0 | 1780.0 | 1780.0 | ||||||
| 8. | Curăţirea albiei r.Humi în or.Vulcăneşti | Primăria | 0.2 km | 250.0 | 250.0 | 250.0 | ||||||
| 9. | Curăţirea albiei r.Cahul în s.Etulia | Primăria | 70 mii m3 | 700.0 | 700.0 | 700.0 | ||||||
| 10. | Curăţirea canalelor de evacuare în s.Cişmichioi | Primăria | 10 mii m3 | 50.0 | 50.0 | 40.0 | 10.0 | |||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Asigurarea păstrării şi neutralizarea pesticidelor depozitate în s.Cişmichioi | Primăria | 500.0 | 500.0 | 500.0 | |||||||
| 2. | Reconstrucţia şi lichidarea treptată a depozitului de deşeuri toxice din s.Cişmichioi | Primăria | 18 mii tone | 25000.0 | 25000.0 | 25000.0 | ||||||
| Protecţia solurilor | ||||||||||||
| 1. | Restabilirea terenurilor degradate în s.Chirsova | Primăria | 24 ha | 35.0 | 35.0 | 35.0 | ||||||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Plantarea pădurilor în s.Chirsova | Primăria | 237 ha | 2730.0 | 2730.0 | 2730.0 | ||||||
|
Raionul Taraclia |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Amenajarea fîntînilor şi izvoarelor | Primăriile | 11.0 | 11.0 | 403.0 | 403.0 | 200.0 | 203.0 | ||||
| 2. | Curăţirea albiei rîului Taracliica | Primăriile | 140.0 | 40.0 | 10.0 | 30.0 | 100.0 | 100.0 | ||||
| 3. | Construcţia instalaţiilor de epurare în primăriile Vinogradovca şi Ciumai | Pirmăriile | 2.0 | 320.0 | 120.0 | 120.0 | 200.0 | 200.0 | ||||
| 4. | Construcţia staţiei de epurare în s.Tvardiţa | Primăria | 770.0 | 220.0 | 220.0 | 550.0 | 550.0 | |||||
| 5. | Reconstrucţia instalaţiilor de epurare în primăria Musaitu | Pirmăria | 320.0 | 260.0 | 250.0 | 10.0 | 60.0 | 60.0 | ||||
| 6. | Reconstrucţia instalaţiilor de epurare şi a sistemului de canalizare în primăria Corten | Pirmăria | 1500.0 | 1500.0 | 1500.0 | |||||||
| 7. | Construcţia sistemului de canalizare în s. Tvardiţa | Primăria | 28 km | 1500.0 | 375.0 | 375.0 | 1125.0 | 1125.0 | ||||
| 8. | Forarea fîntînilor arteziene în s.Budei | Primăria | 250.0 | 250.0 | 250.0 | |||||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Amenajarea gunoiştilor în primăriile Novosiolovca, Tvardiţa, Cairaclia, Balabanu, Valea Perjei, Albota de Sus, Cealîc, Vinogradovca, Albota de Jos, Musaitu, Taraclia, Salcia | Primăriile | 6 | 6 | 273.0 | 273.0 | 273.0 | |||||
| 2. | Procurarea tehnicii pentru transportarea deşeurilor în primăria Cairaclia | Primăria | 1 | 300.0 | 300.0 | 300.0 | ||||||
| 3. | Construcţia gunoiştii în s.Aluatu | Primăria | 20.0 | 20.0 | 20.0 | |||||||
| 4. | Procurarea containerelor pentru deşeuri în or.Taraclia | Primăria | 60.0 | 60.0 | 60.0 | |||||||
| 5. | Construcţia gunoiştilor în or.Taraclia | Primăria | 12.0 | 72.0 | 72.0 | 72.0 | ||||||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Plantarea pădurilor în s.Tvardiţa şi Albota de Sus | Primăriile | 50.0 | 50.0 | 50.0 | |||||||
| 2. | Amenajarea parcurilor în satele Novosiolovca, Tvardiţa şi Aluatu | Primăriile | 122.0 | 113.0 | 113.0 | 9.0 | 9.0 | |||||
|
Raionul Dubăsari |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Amenajarea izvoarelor şi fîntînilor în satele Cocieri, Coşniţa, Roghi, Vasilievca, Pohrebea, Holercani şi Pîrîta | Primăriile | 6 | 5 | 1356.0 | 1321.0 | 1000.0 | 321.0 | 35.0 | 35.0 | ||
| 2 | Construcţia fîntînii arteziene în s.Corjova | Primăria | 2 | 200.0 | 200.0 | 200.0 | ||||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Amenajarea gunoiştilor în satele Doroţcaia, Coşniţa, Pîrîta, Ustia, Holercani, Mărcăuţi, Molovata, Molovata Nouă, Cocieri, Corjova, Roghi şi Vasilievca | Primăriile | 12.0 | 950.0 | 386.0 | 386.0 | 564.0 | 564.0 | ||||
|
Raionul Ocniţa |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Amenajarea şi îngrijirea rîuleţelor Ciugur, Racovăţ şi Cubolta ce traversează teritoriul raionului | Primăriile | 6000.0 | 6000.0 | 6000.0 | |||||||
| 2. | Finalizarea lucrărilor de construcţie a apeductului şi sistemului de canalizare în or.Ocniţa | Primăria | 1200.0 | 7000.0 | 2000.0 | 5000.0 | ||||||
| 3. | Reconstrucţia apeductului, sistemului de canalizare şi amplasarea staţiei de purificare în or.Otaci | Primăria | 3000.0 | 3000.0 | 3000.0 | |||||||
| 4. | Construcţia apeductului în s.Bîrlădeni | Primăria | 1600.0 | 1600.0 | 500.0 | 1100.0 | ||||||
| 5. | Construcţia apeductului în s.Calaraşovca | Primăria | 1200.0 | 1200.0 | 400.0 | 800.0 | ||||||
| 6. | Reparaţia apeductului în s.Corestăuţi | Primăria | 150.0 | 150.0 | 40.0 | 110.0 | ||||||
| 7 | Reconstrucţia fîntînei arteziene în s. Dîngeni | Primăria | 300.0 | 300.0 | 100.0 | 200.0 | ||||||
| 8. | Reparaţia apeductului în s.Mihălăşeni | Primăria | 600.0 | 600.0 | 200.0 | 400.0 | ||||||
| 9. | Construcţia apeductului în s.Sauca | Primăria | 900.0 | 900.0 | 300.0 | 600.0 | ||||||
| 10. | Construcţia apeductului şi a fîntînii aretziene în s. Sauca | Primăria | 2000.0 | 1300.0 | 1000.0 | 300.0 | 700.0 | 700.0 | ||||
| 11. | Construcţia sistemului de canalizare în s.Ocniţa | Primăria | 2000.0 | 1300.0 | 1000.0 | 300.0 | 700.0 | 700.0 | ||||
| 12. | Construcţia apeductului în s.Unguri | Primăria | 1000.0 | 700.0 | 500.0 | 200.0 | 300.0 | 300.0 | ||||
| 13. | Construcţia apeductului în s.Codreni | Primăria | 500.0 | 450.0 | 300.0 | 150.0 | 50.0 | 50.0 | ||||
| 14. | Construcţia apeductului în s.Vălcineţ | Primăria | 700.0 | 500.0 | 400.0 | 100.0 | 200.0 | 200.0 | ||||
| 15. | Amenajarea teritoriului din preajma r.Nistru, satelor Unguri, Calaraşovca, Otaci, Vălcineţ, Mereşeuca, Lencăuţi, Verejeni şi Naslavcea | Primăriile | 3000.0 | 3000.0 | 3000.0 | |||||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Finisarea construcţiei poligonului pentru depozitarea deşeurilor în or.Ocniţa | Primăria | 1 | 2100.0 | 2000.0 | 2000.0 | 100.0 | 100.0 | ||||
| 2. | Finisarea construcţiei poligonului pentru depozitarea deşeurilor în or.Otaci | Primăria | 1 | 2000.0 | 2000.0 | 2000.0 | ||||||
| 3. | Crearea gunoiştilor autorizate în toate localităţile rurale ale raionului | Primăriile | 1000.0 | 1000.0 | 1000.0 | |||||||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier al ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Împădurirea terenurilor degradate din raion | Primăriile, ocolul silvic Ocniţa, Otaci | 450.0 | 2700.0 | 2700.0 | 2700.0 | ||||||
| 2. | Amenajarea, reînnoirea parcurilor, monumentelor | Primăriile | 360.0 | 360.0 | 300.0 | 60.0 | ||||||
| Perfecţionarea sistemului de monitorizare a calamităţilor naturale,
informarea şi instruirea populaţiei în domeniu |
||||||||||||
| 1. | Stoparea alunecărilor de teren în satele Ocniţa, Lencăuţi, Verejeni, Mereşeuca, Naslavcea, Clocuşna şi Unguri | Primăriile, ocolul silvic Ocniţa, Otaci | 75 ha | 800.0 | 800.0 | 800.0 | ||||||
|
Raionul Drochia |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Reconstrucţia staţiilor de purificare a apelor reziduale, precum şi reconstrucţia fîntînilor arteziene pentru alimentarea cu apă potabilă a instituţiilor preşcolare şi de învăţămînt în localităţile: Gribova, Nicoreni, Cotova, Zguriţa, Ţarigrad, Sofia, Pervomaiscoe, Şuri şi Baroncea | Primăriile | 3 | 4 | 7000.0 | 2600.0 | 2000.0 | 600.0 | 4400.0 | 4400.0 | ||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Amenajarea poligoanelor de depozitare a deşeurilor în toate localităţile raionului | Primăriile | 2700.0 | 700.0 | 700.0 | 2000.0 | 2000.0 | |||||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Consolidarea terenurilor predispuse alunecărilor de teren prin plantarea cu culturi silvice în localităţile Cotova, Sofia, Ochiul Alb, Palanca şi Şalvirii Vechi | Primăriile, Întreprinderea silvică „Nord silva” | 65 ha | 3600.0 | 3600.0 | 3600.0 | ||||||
| 2. | Restabilirea fîşiilor forestiere de protecţie a cîmpurilor, cursurilor de apă şi a drumurilor | Primăriile | 1000.0 | 1000.0 | 1000.0 | |||||||
| 3. | Amenajarea, paşaportizarea şi protecţia ariilor naturale protejate de stat | Primăriile | 1000.0 | 200.0 | 200.0 | 800.0 | 800.0 | |||||
| 4. | Sădirea spaţiilor verzi în zonele riverane de protecţie a rîurilor Cubolta, Căinari şi Răut în localităţile de tranzit şi adiacente | Primăriile | 1000.0 | 500.0 | 500.0 | 500.0 | 500.0 | |||||
|
Raionul Briceni |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Reparaţia capitală a staţiei de epurare a apelor reziduale din or.Briceni | Primăria Briceni | 1 | 7500.0 | 4000.0 | 1500.0 | 2500.0 | 3500.0 | 3500.0 | |||
| 2. | Reparaţia sistemelor de alimentare cu apă potabilă din or. Briceni şi Lipcani | Primăria Briceni | 2 | 5300.0 | 1100.0 | 1100.0 | 4200.0 | 100.0 | 4100.0 | |||
| 3. | Repararea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă a satelor: Criva, Drepcăuţi, Larga, Teţcani, Corjeuţi, Tabani, Beleavinţi, Berlinţi, Coteala, Medveja şi Briceni | Primăriile | 10 | 3 | 5100.0 | 785.0 | 785.0 | 4315.0 | 4315.0 | |||
| 4. | Amenajarea permanentă a fîntînilor obşteşti şi particulare | Primăriile, agenţii economici | 8000.0 | 8000 | 4800.0 | 1800.0 | 1800.0 | 3000.0 | 1000.0 | 2000.0 | ||
| 5. | Conservarea prizei de apă situată pe rîul Prut (Pererita) | Primăria | 1 | 3000.0 | 1000.0 | 900.0 | 100.0 | 2000.0 | 2000.0 | |||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Depozitarea şi neutralizarea deşeurilor menajere solide în or.Briceni | Primăria Briceni | 1 | 1500 | 1500 | 500 | 1000 | |||||
| 2. | Amenajarea permanentă a depozitelor de chimicale | Primăriile | 19 | 18 | 7000.0 | 6000.0 | 1000.0 | 5000.0 | 1000.0 | 200.0 | 800.0 | |
| 3. | Lichidarea gunoiştilor neautorizate | Primăriile | 15 | 10 | 3000.0 | 2000.0 | 2000.0 | 1000.0 | 500.0 | 500.0 | ||
| 4. | Construirea unei secţii de separare şi reutilizare a deşeurilor organice persistente | Primăriile | 1 | 2000.0 | 1000.0 | 500.0 | 500.0 | 1000.0 | 300.0 | 700.0 | ||
| 5. | Crearea în or.Briceni a unor agenţi economici pentru colectarea, transportarea şi depozitarea separată a deşeurilor menajere | Primăriile | 19 | 18 | 100 | 100 | 100 | |||||
| 6. | Elaborarea unui plan local de gestionare a deşeurilor, conform Programului Naţional de gestionare a deşeurilor de producere şi menajere | Primăriile, agenţii economici | 19 | 18 | 3000.0 | 2000.0 | 1500.0 | 500.0 | 1000.0 | 300.0 | 700.0 | |
| Protecţia solului şi subsolului | ||||||||||||
| 1. | Utilizarea durabilă a zăcămintelor minerale şi întreprinderea acţiunilor de producere a lor din arterele existente | Primăriile, agenţii economici | 200 ha | 150 ha | 5000.0 | 1000.0 | 800.0 | 200.0 | 4000.0 | 3500.0 | 500.0 | |
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Stabilirea şi înverzirea zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor, rîurilor şi bazinelor acvatice din localităţile raionului | Primăriile | 150 ha | 150 ha | 10000.0 | 7000.0 | 4000.0 | 3000.0 | 3000.0 | 2000.0 | 1000.0 | |
| 2. | Ameliorarea terenurilor degradate prin împădurire, conform planului | Primăriile | 180 ha | 120 ha | 4000.0 | 2000.0 | 900.0 | 1100.0 | 2000.0 | 900.0 | 1100.0 | |
| 3. | Extinderea suprafeţelor fondului silvic pe terenurile degradate | Primăriile, Asociaţia Silvică de Stat "Moldsilva" | 200 ha | 150 ha | 8000.0 | 7000.0 | 6000.0 | 1000.0 | 1000.0 | 1000.0 | ||
| 4. | Asigurarea regimului de protecţie a ariilor protejate de stat | Primăriile, Asociaţia Silvică de Stat "Moldsilva" | 300 ha | 3000.0 | 3000.0 | 3000.0 | ||||||
| 5. | Luarea sub protecţia statului a zonei r.Prut al raionului Briceni | Primăriile | 8 km | 1000.0 | 300.0 | 100.0 | 200.0 | 700.0 | 700.0 | |||
|
Raionul Edineţ |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Construcţia şi reparaţia apeductelor şi fîntînilor | Primăriile | 6871.0 | 2794.0 | 705.0 | 2089.0 | 4077.0 | 440.0 | 3637.0 | |||
| 2. | Amenajarea fîntînilor şi izvoarelor | Primăriile | 600.0 | 585.0 | 585.0 | 15.0 | 15.0 | |||||
| 3. | Reparaţia capitală a staţiei de epurare | Primăria Edineţ | 1800.0 | 1800.0 | 1300.0 | 500.0 | ||||||
| 4. | Amenajarea iazului "La Bălţi" | Primăria | 550.0 | 520.0 | 500.0 | 20.0 | 30.0 | 30.0 | ||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Amenajarea gunoiştilor | Primăriile | 1855.0 | 1220.0 | 330.0 | 890.0 | 635.0 | 635.0 | ||||
| Protecţia solului şi subsolului | ||||||||||||
| 1. | Protecţia solului şi restabilirea terenurilor degradate | Primăriile | 700.0 | 460.0 | 450.0 | 10.0 | 240.0 | 240.0 | ||||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Regenerarea şi sădirea fîşiilor forestiere, pădurilor şi parcurilor | Primăriile, ocolurile silvice | 1863.0 | 1403.0 | 1320.0 | 83.0 | 460.0 | 460.0 | ||||
|
Municipiul Bălţi |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Elaborarea documentaţiei de proiect privind reparaţia capitală a staţiei de epurare din s.Sadovoe | Primăria s.Sadovoie | 60.0 | 60.0 | 60.0 | |||||||
| 2. | Elaborarea documentaţiei de proiect privind reconstrucţia staţiei de epurare din mun.Bălţi | Î.M. Regia "Apă Canal"Bălţi | 50.0 | 50.0 | 50.0 | |||||||
| 3. | Elaborarea documentaţiei de proiect de reconstrucţie şi reparaţie capitală a canalizaţiei apelor fluviale | Primăria, Întreprinderea municipală, Direcţia comunală şi canalizare | 70.0 | 70.0 | 70.0 | |||||||
| 4. | Elaborarea documentaţiei de proiect privind curăţirea albiilor r.Răut şi Răuţel şi crearea fîşiilor riverane de protecţie în perimetrul municipiului | Primăria | 200.0 | 200.0 | 200.0 | |||||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Selectarea terenului pentru poligonul deşeurilor toxice şi elaborarea studiului tehnico-economic | Secţia arhitectură şi urbanism, mun.Bălţi | 15.0 | 15.0 | 15.0 | |||||||
| 2. | Selectarea terenului şi elaborarea documentaţiei de proiect privind construcţia rampelor de deşeuri menajere solide pentru satele Elizaveta şi Sadovoe | Secţia arhitectură şi urbanism, mun.Bălţi | 80.0 | 80.0 | 80.0 | |||||||
| 3. | Atribuirea terenului pentru construcţia rampelor de colectare a deşeurilor produselor alimentare | Secţia arhitectură şi urbanism, mun.Bălţi | 20.0 | 20.0 | 20.0 | |||||||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier al ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Elaborarea documentaţiei de proiect de dezvoltare şi reînnoire a spaţiilor verzi urbane | Secţia arhitectură şi urbanism, mun.Bălţi | 250.0 | 250.0 | 250.0 | |||||||
| Perfecţionarea sistemului de monitorizare a calamităţilor naturale,
informarea şi instruirea populaţiei în acest domeniu |
||||||||||||
| 1. | Elaborarea documentaţiei de proiect privind stoparea proceselor de alunecări de teren | Primăria | 150.0 | 150.0 | 150.0 | |||||||
|
Raionul Ialoveni |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Reconstrucţia şi construcţia staţiei de epurare în s.Cărbuna | Primăria | 1500.0 | 1500.0 | 1500.0 | |||||||
| 2. | Reconstrucţia şi construcţia staţiei de epurare în s.Gangura | Primăria | 1200.0 | 1200.0 | 1200.0 | |||||||
| 3. | Reconstrucţia şi construcţia staţiei de epurare în s.Dănceni | Primăria | 1000.0 | 1000.0 | 1000.0 | |||||||
| 4. | Reconstrucţia şi construcţia staţiei de epurare în s.Hansca | Primăria | 2200.0 | 2200.0 | 2200.0 | |||||||
| 5. | Reconstrucţia şi construcţia staţiei de epurare în s.Sociteni | Primăria | 3000.0 | 3000.0 | 3000.0 | |||||||
| 6. | Reconstrucţia şi construcţia staţiei de epurare în s.Costeşti | Primăria | 1500.0 | 1500.0 | 1500.0 | |||||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Construcţia şi reconstrucţia depozitului de deşeuri menajere solide din or.Ialoveni | Primăria Ialoveni | 2900.0 | 2800.0 | 2800.0 | 100.0 | 100.0 | |||||
| 2. | Construcţia şi reconstrucţia depozitului de deşeuri menajere solide din s.Nimoreni şi Malcoci | Primăria | 3000.0 | 3000.0 | 3000.0 | |||||||
| 3. | Construcţia şi reconstrucţia depozitului de deşeuri menajere solide din s.Costeşti | Primăria | 2800.0 | 2800.0 | 2800.0 | |||||||
|
Municipiul Chişinău |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Reconstrucţia şi modernizarea staţiei de epurare biologică Chişinău | Regia „Apă - Canal Chişinău” | Aero-
tancu- rile 5,6,7 |
1 staţie | - | 8000 | 270000.0 | 270000.0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| 2. | Reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă | Regia „Apă - Canal Chişinău” | 304 km | 320 km | 880000.0 | 880000.0 | 480000.0 | 400000.0 | 0 | 0 | 0 | |
| 3. | Reabilitarea reţelelor de canalizare | Regia „Apă - Canal Chişinău” | 104 km | 122 km | 394000.0 | 394000.0 | 220000.0 | 174000.0 | 0 | 0 | 0 | |
| 4. | Construcţia staţiei de pompare, de canalizare şi conservare a staţiei de purificare din or.Durleşti | Regia „Apă - Canal Chişinău” | 1 staţie | 0 | 4000.0 | 4000.0 | 0 | 4000.0 | 0 | 0 | 0 | |
| 5. | Reconstrucţia apeductului Chişinău - Străşeni | Regia „Apă - Canal Chişinău” | - | 20 km | 2 km | 5000.0 | 2500.0 | 2500.0 | 0 | 2500.0 | 0 | 2500.0 |
| 6. | Construcţia apeductului şi staţiei de pompare hidrofore din s.Grătieşti | Regia „Apă - Canal Chişinău” | 0 | 1 | 0 | 4000.0 | 4000.0 | 2000.0 | 2000.0 | 0 | 0 | 0 |
| 7. | Reconstrucţia staţiei de purificare din s.Băcioi | Autorităţile administraţiei publice locale Băcioi, mun.Chişinău | 0 | 1 staţie | - | 3000.0 | 1500.0 | 1500.0 | 0 | 1500.0 | 0 | 1500.0 |
| 8. | Reparaţia staţiei de purificare a apei din s.Criva | Autorităţile administraţiei publice locale Cricova, mun.Chişinău | 1 staţie | Continuare | - | 120000.0 | 30000.0 | 10000.0 | 20000.0 | 90000.0 | 0 | 90000.0 |
| 9. | Reparaţia capitală a staţiei de purificare a apei din s.Budeşti | Autorităţile administraţiei publice locale Budeşti, mun.Chişinău | - | 1 staţie | - | 436000.0 | 0 | 0 | 0 | 436000.0 | 0 | 436000.0 |
| 10. | Reparaţia capitală a staţiei de purificare a apei din s.Ciorescu | Autorităţile administraţiei publice locale Ciorescu, mun.Chişinău | 1 staţie | Continuare | - | 97000.0 | 0 | 0 | 0 | 97000.0 | 0 | 97000.0 |
| 11. | Amenajarea bazinelor acvatice şi consolidarea malurilor, revigorarea fîşiilor de protecţie | Beneficiarii de bazine acvatice | 12 ha de fîşie riverană | 1 iaz | 1 iaz | 0 | 0 | 0 | 0 | 20000.0 | 0 | 20000.0 |
| 12. | Construcţia a 2 staţii de pompare în s.Tohatin | Autorităţile administraţiei publice locale Tohatin, mun.Chişinău, Direcţia comunală şi canalizare | - | - | 1 staţie | 1000.0 | 750.0 | 750 | 250 | 250 | ||
| 13. | Reparaţia fîntînilor publice | Autorităţile administraţiei publice locale Tohatin, mun.Chişinău | 0 | 63 | 0 | 40375.0 | 0 | 0 | 0 | 40375.0 | 0 | 40375.0 |
| 14. | Construcţia sistemului de canalizare şi apeduct în s.Tohatin | Direcţia drumuri şi canalizare, autorităţile administraţiei publice locale Tohatin, mun.Chişinău | 0 | 44 km | 5 km | 1400.0 | 1400.0 | 0 | 1400.0 | 0 | 0 | 0 |
| 15. | Extinderea reţelelor de canalizare în s.Coloniţa | Autorităţile administraţiei publice locale Coloniţa, mun.Chişinău | - | 2 km | 2 km | 2000.0 | 2000.0 | |||||
| 16. | Amenajarea fîntînilor şi izvoarelor în s.Coloniţa | Autorităţile administraţiei publice locale Coloniţa | 3000.0 | 3000.0 | 2000.0 | 1000.0 | - | - | - | |||
| 17. | Amenajarea fîntînilor şi izvoarelor în s.Truşeni | Autorităţile administraţiei publice locale Truşeni, mun.Chişinău | 12 | 35 | 30 | 25000.0 | 25000.0 | 0 | 25000.0 | 0 | 0 | 0 |
| 18. | Extinderea reţelelor de apeduct şi canalizare în or.Codru | Autorităţile administraţiei publice locale Codru mun.Chişinău | - | A - 2 km | A - 2 km | 4000.0 | 4000.0 | |||||
| C - 2 km | C - 2 km | |||||||||||
| 19. | Amenajarea fîntînilor şi izvoarelor în or.Codru | Autorităţile administraţiei publice locale Codru, mun. Chişinău | - | 30 | 26 | 10000.0 | 10000.0 | 5000.0 | 5000.0 | 0 | 0 | 0 |
| 20. | Amenajarea bazinelor acvatice cu consolidarea malurilor şi crearea fîşiilor de protecţie în s.Ghidighici | Autorităţile administraţiei publice locale Ghidighici, mun.Chişinău | 0 | 2 | 70000.0 | 70000.0 | 55000.0 | 15000.0 | 0 | 0 | 0 | |
| 21. | Amenajarea fîntînilor şi izvoarelor în or.Vatra | Autorităţile administraţiei publice locale Vatra, mun. Chişinău | 0 | 5 | 0 | 20000.0 | 20000.0 | 20000.0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| 22. | Stabilirea şi înverzirea fîşiilor de protecţie a apelor bazinelor acvatice în s.Ghidighici | Autorităţile administraţiei publice locale Ghidighici, mun.Chişinău | 0 | 1 rîuleţ | Continuare | 192000.0 | 192000.0 | 192000.0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| 23. | Proiectarea şi construcţia reţelelor de canalizare în s.Grătieşti, conectarea lor la reţelele orăşeneşti Chişinău | Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun.Chişinău | 0 | 6 km | 1 km | 8000.0 | 8000.0 | 5000.0 | 3000.0 | 0 | 0 | 0 |
| 24. | Proiectarea sistemului de canalizare în s.Grătieşti, evaluarea costurilor | Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun.Chişinău | 0 | 1 un. | 0 | 5700.0 | 5700.0 | 5700.0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| 25. | Amenajarea surselor de apă potabilă în s.Grătieşti | Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun.Chişinău | 4 | 4 | 4 | 12000.0 | 12000.0 | 0 | 12000.0 | 0 | 0 | 0 |
| 26. | Reparaţia capitală a staţiei de purificare a apei din or.Cricova | Autorităţile administraţiei publice locale Cricova, mun.Chişinău | 0 | 1 | Continuare | 5000.0 | 5000.0 | 3000.0 | 2000.0 | 0 | 0 | 0 |
| 27. | Construcţia fîntînilor arteziene în or.Cricova | Autorităţile administraţiei publice locale Cricova, mun.Chişinău | 0 | 2 | 0 | 800.0 | 800.0 | 480.0 | 320.0 | 0 | 0 | 0 |
| 28. | Construcţia apeductului din s.Cruzeşti | Regia „Apă - Canal Chişinău” | 0 | 1 km | 1 km | 2000.0 | 2000.0 | 0 | 2000.0 | 0 | 0 | 0 |
| 29. | Construcţia staţiei de pompare de canalizare şi colectorului de canalizare în s.Cruzeşti | Regia „Apă - Canal Chişinău” | 1 staţie + 4 km | 4 km | 5000.0 | 5000.0 | 4000.0 | 1000.0 | 0 | 0 | 0 | |
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Amenajarea gunoiştii autorizate şi lichidarea celor neautorizate în s.Truşeni | Autorităţile administraţiei publice locale Truşeni, mun.Chişinău | 1 neau-
torizată |
1 autori-
zată |
250000.0 |
150000.0 |
100000.0 |
50000.0 |
100000.0 |
0 |
100000.0 |
|
| 3 neau-
torizate |
||||||||||||
| 2. | Autorizarea unui nou poligon de acumulare a deşeurilor în s.Ghidighici | Autorităţile administraţiei publice locale Ghidighici, mun.Chişinău | - | 1 | 110000.0 | 100000.0 | 50000.0 | 50000.0 | 10000.0 | 0 | 10000.0 | |
| 3. | Amenajarea gunoiştii autorizate şi lichidarea celor neautorizate în s.Ghidighici | Autorităţile administraţiei publice locale Ghidighici, mun. Chişinău | 0 | 1 | 160000.0 | 160000.0 | 60000.0 | 100000.0 | 0 | 0 | 0 | |
| 4. | Utilizarea gunoiului de grajd şi a rămăşiţelor vegetale în s.Ghidighici | Autorităţile administraţiei publice locale Ghidighici, mun.Chişinău | 0 | 5 gospodării | 50000.0 | 50000.0 | 50000.0 | 0 | 0 | 0 | 0 | |
| 5. | Elaborarea documentaţiei de proiect pentru amplasarea unei gunoişti autorizate în s.Ciorescu | Autorităţile administraţiei publice locale Ciorescu, mun. Chişinău | - | 1 un. | - | 50000.0 | 50000.0 | 0 | 50000.0 | 0 | 0 | 0 |
| 6. | Amenajarea gunoiştii autorizate şi lichidarea celor neautorizate în s.Ciorescu | Autorităţile administraţiei publice locale Ciorescu, mun.Chişinău | - | 1 unitate | - | 30000.0 | 30000.0 | 0 | 30000.0 | 0 | 0 | 0 |
| 7. | Amenajarea gunoiştilor autorizate în or.Vatra | Autorităţile administraţiei publice locale Vatra, mun. Chişinău | 0 | 3 rampe | 0 | 50000.0 | 50000.0 | 50000.0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| 8. | Lichidarea gunoiştilor neautorizate în or.Vatra | Autorităţile administraţiei publice locale Vatra, mun. Chişinău | 0 | 4 rampe | 0 | 20000.0 | 20000.0 | 0 | 20000.0 | 0 | 0 | 0 |
| 9. | Utilizarea gunoiului de grajd şi a deşeurilor vegetale în or.Vatra | Autorităţile administraţiei publice locale Vatra, mun.Chişinău | 0 | 5 rampe | 0 | 30000.0 | 0 | 0 | 0 | 30000.0 | 0 | 30000.0 |
| 10. | Salubrizarea şi autorizarea gunoiştilor în s.Grăteşti | Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun.Chişinău | 1 | 1 | 1 | 4000.0 | 4000.0 | 0 | 4000.0 | 0 | 0 | 0 |
| 11. | Autorizarea gunoiştilor în s.Grătieşti | Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun.Chişinău | 0 | 1 | 0 | 80000.0 | 72000.0 | 52000.0 | 20000.0 | 8000.0 | 0 | 8000.0 |
| 12. | Amplasarea gunoiştii autorizate în s. Budeşti | Autorităţile administraţiei publice locale Budeşti, mun. Chişinău | 0 | 1 unitate | 0 | 85000.0 | 0 | 0 | 0 | 85000.0 | 0 | 85000.0 |
| 13. | Lichidarea microgunoiştilor neautorizate în or. Codru | Autorităţile administraţiei publice locale Codru, mun.Chişinău | 1 | 3 | 0 | 2000.0 | 2000.0 | 0 | 2000.0 | 0 | 0 | 0 |
| 14. | Elaborarea planurilor locale de gestionare a deşeurilor în or.Codru | Autorităţile administraţiei publice locale Codru, mun.Chişinău | 0 | 1 | 0 | 30000.0 | 30000.0 | 0 | 30000.0 | 0 | 0 | 0 |
| 15. | Amenajarea gunoiştii autorizate în s.Tohatin | Autorităţile administraţiei publice locale Tohatin, mun.Chişinău | 0 | 1 unitate | 0 | 300000.0 | 200000.0 | 0 | 200000.0 | 100000.0 | 0 | 100000.0 |
| 16. | Elaborarea documentaţiei privind selectarea unui alt teren pentru gunoiştea satului în s.Ghidighici | Autorităţile administraţiei publice locale Ghidighici, mun.Chişinău | 0 | 1 | 50000.0 | 50000.0 | 50000.0 | 0 | 0 | 0 | 0 | |
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Extinderea spaţiilor verzi şi consolidarea terenurilor supuse alunecărilor în s.Truşeni | Autorităţile administraţiei publice locale Truşeni, mun.Chişinău | 0 | 1,5 ha | 25.000 | 25.000 | 25.000 | 0 | 0 | 0 | 0 | |
| 2. | Plantarea arborilor şi arbuştilor în s.Ciorescu | Autorităţile administraţiei publice locale Ciorescu, mun.Chişinău | - | 3,4 ha | 5 ha | 10.000 | 10.000 | 0 | 10.000 | 0 | 0 | 0 |
| 3. | Stabilirea şi înverzirea zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor acvatice în or.Vatra | Autorităţile administraţiei publice locale Vatra, mun.Chişinău | 0 | 390 buc. | 0 | 1.950 | 1.950 | 0 | 1.950 | 0 | 0 | 0 |
| 4. | Prevenirea alunecărilor de teren prin împădurire în s.Grătieşti | Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun.Chişinău | 6 ha | 12 ha | 2 ha | 25.000 | 0 | 0 | 0 | 25.000 | 0 | 25.000 |
| 5. | Extinderea spaţiilor verzi şi consolidarea terenurilor supuse alunecărilor în s.Grătieşti | Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun.Chişinău | 2 | 4 | 4 | 20.000 | 20.000 | 0 | 20.000 | 0 | 0 | 0 |
| 6. | Extinderea suprafeţelor împădurite şi spaţiilor verzi în or. Codru | Autorităţile administraţiei publice locale Codru, mun. Chişinău | 100 m2 | 500 m2 | 500 m2 | 60.000 | 60.000 | 0 | 60.000 | 0 | 0 | 0 |
| 7. | Stabilirea şi înverzirea zonelor şi fîşiilor de protecţie a rîurilor şi bazinelor acvatice în or.Codru | Autorităţile administraţiei publice locale Codru, mun. Chişinău | 0 | 2 | Continuare | 600.000 | 600.000 | 600.000 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| 8. | Amenajarea bazinelor acvatice cu consolidarea malurilor şi înverzirea teritoriului aferent în s.Ghidighici | Autorităţile administraţiei publice locale Ghidighici, mun.Chişinău | 0 | 2 | 4 | 20.000 | 15.000 | 15.000 | 5.000 | 0 | 0 | 0 |
| 9. | Plantarea arborilor şi arbuştilor în locurile publice în s.Ghidighici | Autorităţile administraţiei publice locale Ghidighici, mun.Chişinău | 100 un. | 300 | 500 | 2.000 | 2.000 | 0 | 2.000 | 0 | 0 | 0 |
| Sporirea nivelului de conştientizare şi de acumulare a cunoştinţelor privind protecţia mediului | ||||||||||||
| 1. | Instruirea şi conştientizarea ecologică a populaţiei în s.Truşeni | Autorităţile administraţiei publice locale Truşeni, mun.Chişinău | 1 seminar | 5
seminare |
5 seminare | 1.000 | 1.000 | 0 | 1.000 | 0 | 0 | 0 |
| 2. | Instruirea ecologică a populaţiei în or.Vatra | Autorităţile administraţiei publice locale Vatra, mun. Chişinău | 0 | 10 | 0 | 10.000 | 10.000 | 0 | 10.000 | 0 | 0 | 0 |
| 3. | Publicaţii de mediu în s.Grătieşti | Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun.Chişinău | 1 | 1 | 1 | 5.000 | 5.000 | 5.000 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| 4. | Seminare de instruire în domeniul protecţiei mediului în s.Grătieşti | Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun.Chişinău | 2 | 2 | 2 | 3.000 | 3.000 | 0 | 3.000 | 0 | 0 | 0 |
| 5. | Lucrul echipelor de voluntari în s.Grătieşti | Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun. Chişinău | 0 | 1 echipă | Continuare | 24.000 | 14.000 | 10.000 | 4.000 | 10.000 | 0 | 10.000 |
| 6. | Instruirea fermierilor - proprietari de pămînt în problemele de prelucrare a solului şi utilizare a îngrăşămintelor minerale în s.Ghidighici | Autorităţile administraţiei publice locale Ghidighici, mun.Chişinău | 1 seminar | 2 | 2 | 2.500 | 0 | 0 | 0 | 2.500 | 0 | 2.500 |
| Raionul Hînceşti | ||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Reconstrucţia staţiei de epurare în or.Hînceşti | Primăria Hînceşti, ÎM "Amen-Ver" | 1 | 1270.0 | 1270.0 | 1270.0 | ||||||
| 2. | Construcţia staţiilor de epurare la fabrica de vin din Anini | SRL "Lăpuşna Vin" | 1 | 1175.0 | 300.0 | 300.0 | 875.0 | 875.0 | ||||
| 3. | Construcţia staţiilor de epurare la fabrica de alcool din Hînceşti | SRL "AlcosGrup" | 1 | 1175.0 | 300.0 | 300.0 | 875.0 | 875.0 | ||||
| 4. | Construcţia staţiilor de epurare la secţia de conservare din Mingir | SRL "Mingir-Alco" | 1 | 1175.0 | 300.0 | 300.0 | 875.0 | 875.0 | ||||
| 5. | Construcţia staţiilor de epurare la secţia de conservare din Stolniceni | SA "Vitis Hînceşti" | 1 | 1200.0 | 1200.0 | 1200.0 | ||||||
| 6. | Evacuarea apelor subterane din s.Dancu | Primăria Dancu, secţia construcţii | 10 ha | 2000.0 | 1900.0 | 1900.0 | 100.0 | 100.0 | ||||
| 7. | Amenajarea fîntînilor şi izvoarelor din raion | Primăriile | 36 | 800.0 | 400.0 | 400.0 | 400.0 | 400.0 | ||||
| 8. | Finisarea construcţiei staţiei de pompare a apelor uzate | Primăria Hînceşti, ÎM "Amen-Ver" | 1 | 2420.0 | 2020.0 | 2020.0 | 400.0 | 400.0 | ||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Implementarea proiectului "Diminuarea poluării în agricultură", inclusiv construcţia poligoanelor de deşeuri animaliere în satele Negrea, Cărpineni, Lăpuşna, Paşcani şi Mingir | Primăriile | 5 | 62500.0 | 62500.0 | 62500.0 | ||||||
| 2. | Amenajarea gunoiştilor pe terenurile selectate în număr de 53 | Primăriile | 35 ha | 1300.0 | 500.0 | 500.0 | 800.0 | 800.0 | ||||
| Protecţia solului şi subsolului | ||||||||||||
| 1. | Legiferarea carterelor de uz local şi exploatarea zăcămintelor naturale conform legislaţiei | Primăriile | 3 ha | 100.0 | 100.0 | 100.0 | ||||||
| 2. | Recultivarea carierelor existente | Primăriile | 8 ha | 100.0 | 100.0 | 100.0 | ||||||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Stabilirea şi înverzirea zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor, rîurilor şi bazinelor acvatice | Beneficiarii de bazine acvatice, primăriile | 40 ha | 60 ha | 1800.0 | 1200.0 | 1200.0 | 600.0 | 600.0 | |||
| 2. | Ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate | Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură "Hînceşti- Silva" | 750 ha | 750 ha | 2400.0 | 1200.0 | 1200.0 | 1200.0 | 1200.0 | |||
| 3. | Extinderea suprafeţelor împădurite şi spaţiilor verzi | Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură "Hînceşti- Silva" | 400 ha | 500.0 | 250.0 | 250.0 | 250.0 | 250.0 | ||||
| Sporirea nivelului de conştientizare şi de acumulare a cunoştinţelor
privind protecţia mediului |
||||||||||||
| 1. | Instruirea şi conştientizarea ecologică a populaţiei şi agenţilor economici | Primăriile, Secţia control ecologic, ONG | 350.0 | 350.0 | 350.0 | |||||||
| 2. | Asigurarea asistenţei metodologice în domeniul protecţiei mediului şi utilizării resurselor naturale | Primăriile, Secţia control ecologic, ONG, Consiliul raional | 150.0 | 150.0 | 150.0 | |||||||
|
Raionul Străşeni |
||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Construcţia apeductelor în 7 primării | Primăriile | 18500.0 | 6500.0 | 3500.0 | 3000.0 | 12000.0 | 12000.0 | ||||
| 2. | Reparaţia sistemelor de alimentare cu apă potabilă în 11 primării care dispun de sisteme de canalizare | Primăriile | 30 km - canalizare, 20 km - apeduct | 7955.0 | 5955.0 | 2955.0 | 3000.0 | 2000.0 | 2000.0 | |||
| 3. | Reabilitarea staţiilor de epurare a apelor menajere în satele Căpriana, Lozova, Vorniceni, Pănăşeşti, Scoreni, Voinova, Chirianca, Sireţi, Micăuţi şi Codreanca | Primăriile | 13 staţii de epurare biologică | 3900.0 | 3900.0 | 1900.0 | 2000.0 | |||||
| 4. | Curăţirea şi amenajarea fîntînilor | Primăriile | 2000 izvoare | 2401 fîntîni | 500.0 | 500.0 | 500.0 | |||||
| 5. | Reparaţia apeductelor în satele: Cojuşna, Găleşti, Roşcani, Vorniceni, Sireţi, Străşeni şi Micleuşeni | Primăriile | 50 km | 7000.0 | 4000.0 | 2000.0 | 2000.0 | 3000.0 | 3000.0 | |||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Construcţia gropilor Bekari | Primăriile | 27 gropi | 270.0 | 270.0 | 270.0 | ||||||
| 2. | Construcţia şi amenajarea platformelor de depozitare a deşeurilor, conform cerinţelor în vigoare | Primăriile | 27 platforme | 8000.0 | 5000.0 | 5000.0 | 3000.0 | 3000.0 | ||||
| 3. | Crearea în perimetrul raionului a punctelor de colectare a deşeurilor reciclabile | Primăriile | 27 puncte | 15000.0 | 5000.0 | 5000.0 | 1000.0 | 1000.0 | ||||
| 4. | Construcţia unei uzine de prelucrare a deşeurilor | Autorităţile administraţiei publice locale | 20000.0 | 20000.0 | 10000.0 | 10000.0 | ||||||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Extinderea fondului forestier pe terenurile degradate | Primăriile | 1000 ha | 2000.0 | 2000.0 | 2000.0 | ||||||
| 2. | Includerea în fondul ariilor protejate de stat a "Trupului de pădure Buda" şi a zonei umede de luncă a r.Bîc | Primăriile | 28 ha zona umedă, 1912,6 ha Rezervaţia peisagistică | 250.0 | 250.0 | 250.0 | ||||||
| Raionul Teleneşti | ||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Reconstrucţia şi restabilirea staţiei de epurare din or.Teleneşti | Primăria | 7000.0 | 7000.0 | 7000.0 | |||||||
| 2. | Reconstrucţia staţiei de epurare în satele Băneşti şi Brînzenii Noi | Primăriile | 6000.0 | 6000.0 | 6000.0 | |||||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Construcţia şi amenajarea în toate localităţile raionului, inclusiv în oraş, a gunoiştilor, conform proiectelor tip | Primăriile | 25 | 22000.0 | 14000.0 | 12000.0 | 2000.0 | 8000.0 | 8000.0 | |||
| 2. | Lichidarea gunoiştilor neautorizate | Primăriile | 7 ha | 7.16 ha | 117.4 | 117.4 | 117.4 | |||||
| 3. | Reparaţia depozitului pentru pesticide din s.Ratuş | Primăria | 154.0 | 154.0 | 154.0 | |||||||
| Protecţia solului şi subsolului | ||||||||||||
| 1. | Întreprinderea măsurilor de protecţie împotriva eroziunii şi inundaţiilor în hotarele raionului Teleneşti | Primăriile | 200.0 | 200.0 | 200.0 | |||||||
| 2. | Recultivarea carierelor | Primăriile | 1 | 5 | 5 | 330.0 | 330.0 | 330.0 | ||||
| Perfecţionarea sistemului de monitorizare a calamităţilor naturale,
informarea şi instruirea populaţiei în domeniu |
||||||||||||
| 1. | Stoparea alunecărilor de teren şi stoparea formării rîpilor în s.Nucăreni | Primăria | 1800.0 | 1800.0 | 1800.0 | |||||||
| 2. | Stoparea alunecărilor de teren în s. Chiştelniţa | Primăria | 1200.0 | 1200.0 | 1200.0 | |||||||
| 3. | Stoparea alunecărilor de teren în s. Ghiliceni | Primăria | 100.0 | 100.0 | 100.0 | |||||||
| 4. | Stoparea alunecărilor de teren în s.Bogzeşti | Primăria | 500.0 | 500.0 | 500.0 | |||||||
| Raionul Cimişlia | ||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Reconstrucţia staţiei de purificare a sistemului de canalizare în or.Cimişlia | Autorităţile administraţiei publice locale | 1 | 8000.0 | 4000.0 | 3000.0 | 1000.0 | 4000.0 | 2500.0 | 1500.0 | ||
| 2. | Construcţia, reparaţia capitală a apeductelor în localităţile Mihailovca, Troiţcoe, Valea Perjei, Gura Galbenei, Lipoveni, Satul Nou, Topala, Ecaterinovca, Porumbrei, Gradişte, Codreni, Albina, Sagaidac, Suric, Cenac, Ivanovca Nouă, Ciucur-Mingir, Selemet, Batîr, Ialpujeni (Hîrtop) | Primăriile, agenţii economici | 9630.0 | 5640.0 | 5640.0 | 3990.0 | 3990.0 | |||||
| 3. | Reparaţia şi amenajarea fîntînilor arteziene şi publice | Primăriile | 300.0 | 300.0 | 300.0 | |||||||
| 4. | Amenajarea izvoarelor naturale | Primăriile | 450.0 | 450.0 | 450.0 | |||||||
| Raionul Şoldăneşti | ||||||||||||
| Reducerea poluării resurselor acvatice | ||||||||||||
| 1. | Amenajarea a 80 de fîntîni | Primăriile | 450.0 | 450.0 | 450.0 | |||||||
| 2. | Amenajarea a 25 de izvoare | Primăriile | 820.0 | 820.0 | 820.0 | |||||||
| 3. | Construcţia şi reconstrucţia sistemelor de alimentare cu apă în 10 localităţi | Primăriile | 2500.0 | 2500.0 | 2500.0 | |||||||
| 4. | Construcţia sistemului de epurare şi reconstrucţia sistemului de canalizare în or.Şoldăneşti | Primăria Şoldăneşti | 12600.0 | 12600.0 | 12600.0 | |||||||
| 5. | Restabilirea, construcţia, conservarea sau tamponarea prizelor de apă subterană | Primăriile | 600.0 | 600.0 | 600.0 | |||||||
| 6. | Construcţia bazinelor acvatice şi amenajarea lor (6 obiecte) | Primăriile | 3900.0 | 3900.0 | 3900.0 | |||||||
| Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului
şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice |
||||||||||||
| 1. | Amenajarea a 30 gunoişti autorizate | Primăriile | 840.0 | 840.0 | 840.0 | |||||||
| 2. | Lichidarea gunoiştelor neautorizate | Primăriile | 500.0 | 500.0 | 500.0 | |||||||
| Protecţia solurilor | ||||||||||||
| 1. | Ameliorarea terenurilor degradate (300 ha) | Primăriile | 7500.0 | 7500.0 | 7500.0 | |||||||
| Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat | ||||||||||||
| 1. | Stabilirea şi înverzirea zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor, rîurilor şi bazinelor acvatice (100 ha) | Primăriile | 900.0 | 900.0 | 900.0 | |||||||
| 2. | Extinderea suprafeţelor împădurite (600 ha) | Primăriile | 3900.0 | 3900.0 | 3900.0 | |||||||
| Perfecţionarea sistemului de monitorizare a calamităţilor naturale,
informarea şi instruirea populaţiei în domeniu |
||||||||||||
| 1. | Măsuri de protecţie contra alunecărilor de teren (100 ha) | Primăriile | 550.0 | 550.0 | 550.0 | |||||||
|
Anexa nr.22. Lucrări antierozionale de protecţie a solurilor |
|||||||||||||
|
Nr. d/o |
Denumirea unităţii administrativ-teritoriale |
2005 |
2006 - 2009 |
2010 - 2015 |
|||||||||
| Crea-rea noilor fîşii fores-tiere, ha | Valorifi-carea şi reculti-varea terenu-
rilor deteri-orate, ha |
Dese-carea tere-nurilor supra-umidi-ficate, ha | Cons-trucţia obiec-telor hidro-teh-nice, mil.lei | Crea-rea noilor fîşii fores-tiere, ha | Valorifi-
carea şi reculti-varea terenu- rilor deteri-orate, ha |
Dese-carea tere-nurilor supra-umidi-ficate, ha | Cons-trucţia obiec-telor hidro-teh-nice, mil.lei | Crea-rea noilor fîşii fores-tiere, ha | Valorifi-
carea şi reculti-varea terenu- rilor deteri-orate, ha |
Dese-carea tere-nurilor supra-umidi-ficate, ha | Cons-trucţia obiec-telor hidro-teh-nice, mil.lei | ||
| 1 |
2 |
3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
| 1. | Anenii Noi | 100 | 5 | 500 | 0,6 | 250 | 12 | 500 | 0,8 | ||||
| 2. | Basarabeasca | 5 | 25 | 0,4 | 9 | 22 | 3 | 20 | 22 | 5 | |||
| 3. | Briceni | 60 | 0,4 | 300 | 100 | 300 | 10 | 300 | 100 | 400 | 8 | ||
| 4. | Cahul | 5 | 0,4 | 50 | 140 | 20 | 4 | 40 | 140 | 5 | |||
| 5. | Cantemir | 10 | 17 | 0,5 | 100 | 20 | 250 | 2 | 100 | 20 | 250 | 3 | |
| 6. | Călăraşi | 21 | 100 | 0,9 | 100 | 60 | 50 | 4 | 100 | 100 | 100 | 6 | |
| 7. | Căuşeni | 200 | 8 | 600 | 2 | 400 | 700 | 3 | |||||
| 8. | Cimişlia | 20 | 1,3 | 50 | 10 | 80 | 4 | 50 | 20 | 100 | 5 | ||
| 9. | Criuleni | 6 | 0,4 | 5 | 10 | 60 | 3,5 | 10 | 8 | 55 | 5 | ||
| 10. | Donduşeni | 65 | 0,5 | 90 | 10 | 50 | 4 | 90 | 20 | 65 | 5 | ||
| 11. | Drochia | 95 | 0,65 | 10 | 50 | 10 | 2 | 20 | 40 | 10 | 4 | ||
| 12. | Dubăsari | 70 | 150 | 100 | 200 | ||||||||
| 13. | Edineţ | 5 | 70 | 130 | 2 | 100 | 150 | 3 | |||||
| 14. | Făleşti | 300 | 70 | 400 | 3 | 500 | 70 | 600 | 4 | ||||
| 15. | Floreşti | 30 | 20 | 0,9 | 200 | 70 | 200 | 4,2 | 200 | 60 | 300 | 5 | |
| 16. | Glodeni | 50 | 0,15 | 12 | 50 | 1,2 | 20 | 50 | 2,3 | ||||
| 17. | Hînceşti | 27 | 1,3 | 1000 | 300 | 1000 | 6,7 | 1900 | 500 | 1000 | 6,72 | ||
| 18. | Ialoveni | 65 | 100 | 1,4 | 300 | 17 | 300 | 8,1 | 500 | 80 | 400 | 8 | |
| 19. | Leova | 10 | 10 | 0,15 | 120 | 7 | 300 | 4,4 | 130 | 400 | 6 | ||
| 20. | Nisporeni | 35 | 20 | 0,4 | 200 | 200 | 100 | 11,5 | 200 | 300 | 300 | 7,2 | |
| 21. | Ocniţa | 10 | 50 | 20 | 130 | 2,5 | 65 | 20 | 150 | 2 | |||
| 22. | Orhei | 25 | 0,55 | 250 | 30 | 100 | 2,6 | 250 | 33 | 100 | 4,5 | ||
| 23. | Rezina | 150 | 84 | 50 | 2 | 168 | 100 | 100 | 3 | ||||
| 24. | Rîşcani | 50 | 0,7 | 20 | 100 | 400 | 2,5 | 20 | 120 | 500 | 4 | ||
| 25. | Sîngerei | 12 | 0,4 | 100 | 100 | 200 | 4,5 | 110 | 150 | 205 | 6 | ||
| 26. | Soroca | 40 | 30 | 0,9 | 50 | 100 | 400 | 3,5 | 50 | 150 | 500 | 6 | |
| 27. | Străşeni | 10 | 10 | 0,2 | 200 | 50 | 120 | 2,5 | 250 | 150 | 210 | 4,5 | |
| 28. | Şoldăneşti | 50 | 50 | 20 | 1 | 55 | 100 | 30 | 2 | ||||
| 29. | Ştefan Vodă | 10 | 15 | 0,35 | 100 | 100 | 100 | 2,5 | 150 | 180 | 135 | 4 | |
| 30. | Taraclia | 30 | 12 | 0,7 | 50 | 50 | 100 | 4,5 | 150 | 60 | 110 | 5 | |
| 31. | Teleneşti | 0,2 | 300 | 200 | 200 | 5 | 300 | 250 | 260 | 5 | |||
| 32. | Ungheni | 200 | 40 | 50 | 1 | 400 | 45 | 70 | 2 | ||||
| 33. | UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) | 102 | 20 | 0,77 | 300 | 70 | 1200 | 16,1 | 400 | 100 | 1800 | 10 | |
| 34. | Mun.Chişinău | 80 | 200 | 2 | 120 | 300 | 3 | ||||||
| 35. | Mun.Bălţi | 1,2 | 2 | ||||||||||
| Total | 80 | 698 | 399 | 14,52 | 5186 | 2423 | 7490 | 133,6 | 7518 | 3350 | 9650 | 155,02 | |