Hotărâre nr. 249 din 13.04.2022

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Avizului la proiectul de lege privind

măsurile economice şi sociale anticriză, aplicabile

pentru micşorarea impactului generat de criza

energetică şi de pandemia COVID-19

nr. 249  din  13.04.2022

 (în vigoare 15.04.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.106-114 art. 294 din 15.04.2022

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege privind măsurile economice şi sociale anticriză, aplicabile pentru micşorarea impactului generat de criza energetică şi de pandemia COVID-19.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.249/2022

Aviz

la proiectul de lege privind măsurile economice şi sociale

anticriză, aplicabile pentru micşorarea impactului

generat de criza energetică şi de pandemia COVID-19

Guvernul a examinat proiectul de lege privind măsurile economice şi sociale anticriză, aplicabile pentru micşorarea impactului generat de criza energetică şi de pandemia COVID-19, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.54 din 24 februarie 2022) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Proiectul de lege prevede un set de măsuri având scopul de a crea un fond anticriză, prin realocări de surse financiare, pentru atenuarea efectelor crizei energetice şi pandemice.

Cu referinţă la propunerea de plafonare a salariului demnitarilor publici este de remarcat că aceasta este în contradicţie cu principiile nediscriminării, echităţii şi coerenţei, care stau la baza sistemului de salarizare reglementat în legislaţie. Totodată, modul, condiţiile şi mărimea salarizării, inclusiv ale persoanelor cu funcţii de demnitate publică, ţin în exclusivitate de prevederile legislaţiei specifice domeniului.

Suplimentar, se remarcă că, potrivit art.10 alin.(2) lit.h) din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003, angajatorul este obligat să plătească integral salariul în termenele stabilite în acesta, în contractul colectiv de muncă şi în contractele individuale de muncă. Mai mult decât atât, în conformitate cu art.9 alin.(1¹) din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003, salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin acesta, printre care şi dreptul la achitarea la timp şi integrală a salariului, iar orice înţelegere prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la drepturile sale de muncă sau limitarea acestora este nulă.

Totodată, proiectul prevede plafonarea salariilor şi demnitarilor publici din afara sectorului bugetar, iar impactul plafonării acestora nu va avea efect direct şi imediat asupra resurselor bugetare.

În privinţa suspendării achiziţiilor publice şi cheltuielilor capitale ale autorităţilor publice centrale şi locale, care nu sunt stringent necesare pentru exercitarea atribuţiilor funcţionale, se specifică că, în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2015 privind achiziţiile publice, contractul de achiziţii publice se încheie pentru întreaga sumă atribuită unei achiziţii pe an, în limitele alocaţiilor bugetare aprobate.

Propunerea de reducere a cheltuielilor capitale se consideră inoportună, deoarece ar avea impact negativ asupra creşterii economice, care deja este afectată de mai multe fenomene economice şi geopolitice, cum ar fi presiunile inflaţioniste, criza energetică, restricţiile impuse de pandemia COVID-19, reducerea cererii şi ofertei agregate externe şi interne.

Totodată, normele respective necesită concretizare, deoarece se consideră că nu pot fi aplicabile achiziţiilor derulate de autorităţile publice autonome, ale căror bugete nu se includ în legea bugetară anuală.

De asemenea, conţinutul sintagmei ,,care nu sunt stringent necesare pentru exercitarea atribuţiilor funcţionale" este vag şi impropriu limbajului unui act normativ, în măsura în care lasă loc pentru interpretare subiectivă.

În concluzie, propunerea de reducere şi de redistribuire a unor cheltuieli bugetare se atribuie procedurii de revizuire a cheltuielilor publice, care este reglementată în Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 şi, în conformitate cu prevederile acesteia, urmează efectuarea modificării legii bugetare anuale.

Referitor la prevederile de instituire a moratoriului privind plăţile aferente creditelor bancare, se consemnează că acestea sunt în contradicţie cu prevederile Legii nr.202/2017 privind activitatea băncilor şi conduc la o serie de riscuri pentru sistemul bancar, precum:

- limitarea capacităţii de acordare a creditelor noi, care în situaţia de criză sunt esenţiale pentru susţinerea economiei;

- relaxarea debitorului, care va crea premise de nerespectare a graficului de rambursare, precum şi supraîndatorarea debitorului prin amânarea plăţilor, afectând capacitatea de plată a acestuia;

- concentrarea riscurilor în sectorul bancar, dat fiind că debitorii, pe lângă băncile comerciale, au şi alţi creditori.

Este de menţionat că, pentru a fi eficiente, măsurile de moratoriu trebuie să fie însoţite de măsuri de susţinere a băncilor comerciale, în vederea evitării riscurilor de lichiditate şi necorelare a maturităţii resurselor de creditare şi ale celor atrase prin depozite.

În final, riscurile asociate sectorului bancar, ca urmare a prevederilor proiectului în cauză, vor avea un impact negativ asupra bugetului de stat, acesta fiind impus ulterior să intervină pentru redresarea situaţiei în sectorul bancar.

Adiţional se menţionează că nota informativă aferentă proiectului de lege nu conţine impactul financiar al implementării acestuia, în conformitate cu prevederile Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative.

În contextul celor expuse, Guvernul nu susţine proiectul de lege în cauză.