251/16.11.2018 Hotărîre privind raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanţelor de fapt şi de drept privind imixtiunea Fundaţiei "Otwarty Dialog" (Dialog Deschis) şi a fondatoarei acesteia Ludmila Kozlowska în treburile interne ale Republicii Moldova şi privind finanţarea unor partide politice din Republica Moldova

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

privind raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanţelor

de fapt  şi de drept  privind  imixtiunea  Fundaţiei  "Otwarty Dialog"

(Dialog Deschis)  şi a  fondatoarei  acesteia  Ludmila Kozlowska

în treburile interne ale Republicii Moldova şi privind finanţarea

unor partide politice din Republica Moldova

nr. 251  din  16.11.2018

 (în vigoare 16.11.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 430-439 art. 680 din 23.11.2018

* * *

Abrogat: 02.02.2023

Hotărîrea Parlamentului nr.20 din 02.02.2023

Parlamentul adoptă prezenta hotărîre.

Art.1. – Se ia act de raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanţelor de fapt şi de drept privind imixtiunea Fundaţiei "Otwarty Dialog" ("Dialog Deschis") şi a fondatoarei acesteia Ludmila Kozlowska în treburile interne ale Republicii Moldova şi privind finanţarea unor partide politice din Republica Moldova.

Art.2. – În baza concluziilor Comisiei de anchetă, Parlamentul constată următoarele:

1. Fundaţiile "Otwarty Dialog", "Open Dialog Foundation" (în continuare – FOD) şi "Silk Road Biuro Analiz i Informacji" sînt înregistrate în Polonia de către Ludmila Kozlowska, originară din or. Sevastopol (parte a peninsulei Crimeea, anexată de Federaţia Rusă în 2014), deţinătoare a dublei cetăţenii – a Ucrainei şi a Federaţiei Ruse, şi de către soţul acesteia, Bartosz Kramek, cetăţean al Poloniei.

2. FOD şi Ludmila Kozlowska sînt finanţate din:

a) venituri provenite din tranzacţii cu întreprinderi militare din Federaţia Rusă, faţă de care au fost aplicate sancţiuni internaţionale (inclusiv de Uniunea Europeană şi SUA);

b) livrarea de echipamente militare în statele implicate în conflicte regionale;

c) plăţi din zone off-shore cu un traseu şi o provenienţă dubioasă necunoscută;

d) din schema de spălare a banilor "Laundromat" din Republica Moldova (au fost identificate cel puţin 2,5 milioane euro) şi "Laundromat"-ul azer (prin intermediul companiilor off-shore "Seabon Limited", "PR Vert System Ltd" etc., gestionate de către Veaceslav Platon);

e) mijloace provenite din frauda bancară produsă în Republica Moldova în perioada de pînă în anul 2014.

3. Mecanismul sofisticat prin intermediul căruia se finanţează FOD conţine toate elementele unei scheme de spălare de bani, denotă practici de inteligenţă financiară aflate exclusiv în dotarea serviciilor speciale, care depăşesc practicile cunoscute la nivel internaţional pentru finanţarea unei simple organizaţii a societăţii civile. Acest fapt a şi făcut ca Ludmila Kozlowska şi FOD să intre în vizorul serviciilor speciale, iniţial al celor din Polonia, iar ulterior şi al celor din Ucraina şi Republica Moldova.

4. În pofida scopului declarat al activităţilor Ludmilei Kozlowska şi FOD de apărare a drepturilor şi libertăţilor omului, a democraţiei şi supremaţiei legii în statele ex-sovietice, în realitate, FOD şi Ludmila Kozlowska constituie un vehicul de lobby, de influenţă în cadrul diferitor instituţii internaţionale, de protejare şi promovare a intereselor unor persoane cu trecut dubios, de regulă cu averi impunătoare, provenite din fraude şi spălare de bani, în conflict cu legea şi adesea investigate sau urmărite de către organele de drept sau chiar condamnate pentru infracţiunile comise, inclusiv în jurisdicţii internaţionale.

5. FOD şi Ludmila Kozlowska au relaţii, angajamente şi sînt dependenţi de un şir de agenţi ai serviciilor de inteligenţă ale Federaţiei Ruse, inclusiv de Piotr Kozlowski şi relaţiile acestuia, de Veaceslav Platon etc., devenind un instrument de intervenţie de tip soft power, folosit de către serviciile speciale ale Federaţiei Ruse în războiul hibrid declanşat împotriva statelor considerate de acestea adversare ale intereselor geopolitice ale Federaţiei Ruse în Europa de Est, în particular în Polonia, Ucraina, Republica Moldova.

6. FOD şi Ludmila Kozlowska utilizează tactici de deteriorare pe plan internaţional a imaginii statelor, a instituţiilor şi a persoanelor din zona de interes geopolitic a Federaţiei Ruse, de înrăutăţire a relaţiilor acestor state cu partenerii din blocul vestic aflaţi în contrabalanţa intereselor Federaţiei Ruse, de divizare a societăţii, a clasei politice a acestor state, de aţîţare a vrajbei, dar şi de subminare a securităţii, ordinii constituţionale a acestora (exemplul Poloniei, inclusiv în cooperare cu elementele politice poloneze pro-ruse în persoana lui Mateusz Piskorski). De facto, Ludmila Kozlowska şi ONG-urile sale sînt o armă strategică sofisticată, cu ajutorul căreia cei care o stăpînesc slăbesc poziţiile geostrategice ale statelor împotriva cărora această armă este aplicată, în interesul geopolitic al Federaţiei Ruse.

7. Interesul pentru Republica Moldova al FOD şi al Ludmilei Kozlowska a apărut în 2016, imediat după arestarea şi extrădarea din Ucraina către Republica Moldova a lui Veaceslav Platon.

8. FOD şi Ludmila Kozlowska au lobat intens şi au promovat interesele lui Veaceslav Platon şi ale persoanelor afiliate acestuia, au acţionat în înţelegere cu serviciile de inteligenţă ale Federaţiei Ruse contra intereselor Republicii Moldova şi au reuşit mai multe măsuri care au condus la tensionarea relaţiilor dintre instituţii şi politicieni europeni şi instituţii şi guvernarea Republicii Moldova.

9. Activităţile de lobby ale FOD şi ale Ludmilei Kozlowska au avut drept rezultat şi astfel de acte politice precum:

a) condamnarea situaţiei politice din Republica Moldova, a pretinselor abuzuri ale procuraturii şi ale instanţelor de judecată împotriva apărătorilor drepturilor omului, a activiştilor civici, a proceselor motivate politic etc;

b) adresarea "Moldova: opresiune asupra societăţii civile şi martori-cheie" din 25 ianuarie 2017 a celor 23 de membri ai APCE, prin care se încearcă să se impună ideea de persecutare politică a lui Veaceslav Platon, care ar fi martor-cheie în dosarul fraudei bancare, şi să transfere responsabilitatea către alte persoane;

c) desfăşurarea, în mai 2017, a conferinţei "Moldova la intersecţie de drumuri", în cadrul căreia s-a impus ideea persecuţiilor politice din partea autorităţilor din Republica Moldova;

d) includerea în agendă şi dezbaterea în Parlamentul European, la 16 mai 2017, a interpretărilor false privind modificarea sistemului electoral, lupta cu corupţia, lipsa de reforme din Republica Moldova şi asistenţa macrofinanciară a Uniunii Europene, prezentîndu-se informaţii tendenţioase şi subiective;

e) desfăşurarea, la 27 iunie 2017, în cadrul sesiunii plenare a APCE, a unui seminar cu tema "Persecuţiile politice în Ucraina şi Moldova: cum corupţia politică subminează eforturile de reformă", în cadrul căruia s-a încercat a fi acreditată ideea influenţei ilegitime în sistemul judiciar al Republicii Moldova;

f) adresările din decembrie 2017 a unor eurodeputaţi către autorităţile Republicii Moldova de condamnare a presupuselor persecuţii politice ale persoanelor Ana Ursachi, Alexei Alexeev, Alexandru Machedon, Sergiu Cebotari, Domnica Manole şi Dorin Munteanu (toţi din anturajul lui Veaceslav Platon);

g) influenţarea negativă a opiniei unui şir de eurodeputaţi în privinţa Republicii Moldova şi a instituţiilor acesteia;

h) lansarea în ianuarie 2018, de către membrii APCE a rezoluţiei privind conservarea drepturilor civile în Polonia, Moldova şi Ucraina (FOD a anunţat că această rezoluţie este rezultatul activităţilor FOD la APCE);

i) adresarea din februarie 2018 a preşedintelui Comitetului General pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Probleme Umanitare al Adunării Parlamentare a OSCE, dl Jose Ignacio Sanchez Amor, către Republica Moldova şi Republica Kazahstan, pe probleme insinuate care vizează persoanele urmărite penal de către autorităţile de drept Ana Ursachi, Eduard Rudenco, Domnica Manole, Dorin Munteanu;

j) adresările din martie 2018 a doi eurodeputati către ministrul justiţiei şi Procurorul General al Republicii Moldova cu declaraţii eronate privind persecutarea Anei Ursachi şi a lui Alexandru Machedon;

k) lobarea suspendării de către Uniunea Europeană a asistenţei macrofinanciare a Republicii Moldova;

l) aprobarea de către Parlamentul European, la 14 noiembrie 2018, a rezoluţiei de luare a unei poziţii şi mai dure la adresa Republicii Moldova şi a instituţiilor acesteia.

10. FOD şi Ludmila Kozlowska continuă să facă lobby pentru:

a) extinderea sancţiunilor financiare sub forma refuzului de acordare a asistenţei macrofinanciare Republicii Moldova de către UE;

b) revizuirea Acordului de asociere dintre Republica Moldova şi UE;

c) încetarea imediată a urmăririlor penale presupus motivate politic (inclusiv, cum se pretinde a fi, "dosarul Veaceslav Platon");

d) introducerea sancţiunilor personale faţă de decidenţii politici ai Republicii Moldova.

11. Unii actori ai scenei politice din Republica Moldova s-au lăsat atraşi şi înregimentaţi în activităţile diversioniste desfăşurate de Ludmila Kozlowska şi FOD, orchestrate şi finanţate de serviciile speciale străine, îndreptate împotriva Republicii Moldova.

12. Partidul Acţiune şi Solidaritate, Partidul Politic Demnitate şi Adevăr şi liderii acestora au beneficiat de finanţări ilegale din partea FOD şi nici nu au declarat în modul corespunzător aceste finanţări.

13. Se constată o implicare tot mai activă a asociaţiilor obşteşti străine şi a celor autohtone cu finanţare străină în finanţarea directă şi indirectă a activităţilor partidelor politice, de influenţare a opţiunilor politice, acţiuni care încalcă flagrant legislaţia în vigoare.

14. Au fost constatate probleme de ordin practic a aplicării de către mai multe partide politice din Republica Moldova a cadrului legal care reglementează asistenţa, suportul material, instruirile din partea diferitor organizaţii nonguvernamentale, documentarea şi raportarea acestora în perioadele dintre campaniile electorale.

15. Se impune o analiză minuţioasă atît a cadrului legal în vigoare, cît şi a capacităţilor instituţionale ale autorităţilor statului responsabile de supravegherea finanţării partidelor politice, în vederea elucidării necesităţilor de perfecţionare a mecanismelor de finanţare.

16. Legislaţia în vigoare referitoare la transparenţa financiară a organizaţiilor necomerciale, în special a celor cu finanţare străină, este insuficientă pentru prevenirea şi contracararea implicării directe sau indirecte în finanţarea partidelor politice, fapt care urmează a fi analizat minuţios în vederea eliminării lacunelor din cadrul legal pertinent.

Art.3. – Luînd act de concluziile Comisiei de anchetă, Parlamentul va reevalua toate iniţiativele legislative şi proiectele de legi aflate în procedură care se referă la activitatea şi finanţarea partidelor politice şi a asociaţiilor obşteşti, în vederea eliminării riscurilor constatate pentru securitatea statului.

Art.4. – Guvernul va înainta Parlamentului propuneri de perfecţionare a legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor politice şi a organizaţiilor necomerciale în vederea asigurării unei veritabile transparenţe financiare şi a eliminării lacunelor care permit finanţarea ilegală a partidelor politice.

Art.5. – Se recomandă Comisiei Electorale Centrale, în comun cu alte autorităţi ale statului, să verifice gestiunea financiară a partidelor politice şi să întreprindă măsuri legale necesare pentru neadmiterea încălcărilor prevederilor legale ce ţin de aceasta.

Art.6. – Se recomandă Comisiei Electorale Centrale să efectueze o analiză amplă a proceselor şi a capacităţilor instituţionale şi să propună Parlamentului măsuri de îmbunătăţire a mecanismului de supraveghere şi de gestiune financiară a partidelor politice.

Art.7. – Raportul Comisiei de anchetă se remite Procuraturii Generale, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Ministerului Afacerilor Interne în vederea analizei şi investigării minuţioase a materialelor şi a concluziilor Comisiei de anchetă şi a întreprinderii măsurilor necesare în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art.8. Se recomandă Procuraturii Generale să examineze constatările din raportul Comisiei de anchetă în contextul calificării şi încadrării juridice a acţiunilor de implicare a FOD, a persoanelor afiliate etc. în acţiuni care atentează la securitatea naţională a Republicii Moldova.

Art.9. – Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va aduce la cunoştinţa corpului diplomatic şi organizaţiilor internaţionale care activează în Republica Moldova prevederile legale care stabilesc restricţii imperative de finanţare directă şi indirectă a partidelor politice, inclusiv prin intermediul organizaţiilor necomerciale.

Art.10. – Raportul Comisiei de anchetă va fi adus, conform procedurilor legale, la cunoştinţa Consiliului Europei, a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, a Parlamentului European, a Comisiei Europene, a Statelor Unite ale Americii şi a altor părţi interesate.

Art.11. – Se solicită conducerii Parlamentului, Comisiei juridice, numiri şi imunităţi şi Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică ale Parlamentului ca, împreună cu autorităţile competente, să găsească modalitatea legală de a face public raportul Comisiei de anchetă.

Art.12. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.