256/17.04.2001 Hotărîre cu privire la reabilitarea sistemelor de irigare

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la reabilitarea sistemelor de irigare

nr. 256  din  17.04.2001

 (în vigoare 20.04.2001) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.46 art.291 din 20.04.2001

* * *

Abrogat: 14.10.2011

Hotărîrea Guvernului nr.751 din 05.10.2011

Notă: În textul hotărîrii, sintagma “Concernul Republican pentru Gospodărirea Apelor “Apele Moldovei” se substituie prin sintagma “Agenţia “Apele Moldovei” conform Hot.Guv. nr.904 din 09.08.2007, în vigoare 17.08.2007

În scopul asigurării producerii stabile a culturilor agricole şi diminuării consecinţelor secetelor frecvente, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul de reabilitare a sistemelor de irigare (se anexează)

2. Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare (Agenţia “Apele Moldovei”), în comun cu organele administraţiei publice locale:

vor asigura întreţinerea în stare tehnică conformă şi păstrarea tuturor sistemelor de irigare rentabile, precum şi a infrastructurii acestora pe o suprafaţă de 124,3 mii ha din contul bugetului de stat pînă la reabilitarea lor deplină;

vor întreprinde măsuri necesare în scopul asigurării irigării terenurilor irigabile în anul 2001 pe o suprafaţă de pînă la 25 mii ha; în anii 2002-2003 pînă la 50 mii ha, în anii 2004-2005 pînă la 82,7 mii ha şi în anii 2006-2008 pe o suprafaţă de pînă la 124,3 mii ha;

vor prezenta Guvernului Republicii Moldova, în termen de două luni, propuneri privind utilizarea sistemelor de irigare nerentabile, precum şi a fondurilor fixe ale acestora;

vor contribui la crearea asociaţiilor utilizatorilor de apă.

3. Se recomandă Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică:

să stabilească pe anul 2001 un tarif special la energia electrică livrată Agenţiei “Apele Moldovei” în volum de 30 mil. kwt/oră necesar pentru pomparea apei la irigaţie şi desecare din contul energiei electrice produse la întreprinderea de Stat "Nodul Hidroenergetic Costeşti";

să prevadă în tariful la energia electrică produsă la întreprinderea de Stat "Nodul Hidroenergetic Costeşti" cheltuieli în sumă de 1,3 mil.lei pe anul 2001 pentru întreţinerea Nodului Hidrotehnic "Costeşti-Stînca" care se află la balanţa Agenţiei “Apele Moldovei".

4. Ministerul Finanţelor va examina anual posibilitatea finanţării cheltuielilor pentru scopurile reflectate în punctul 2 al prezentei hotărîri.

5. Ministerul Economiei şi Reformelor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare (Agenţia “Apele Moldovei”) vor întreprinde măsuri eficiente pentru atragerea investiţiilor în scopul reabilitării sistemelor de irigare, procurării tehnicii de irigare, alimentării cu apă şi modernizării staţiilor de pompare.

6. Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare (Agenţia “Apele Moldovei”), în comun cu Ministerul Afacerilor Interne şi organele administraţiei publice locale, vor întreprinde măsuri eficiente pentru înlăturarea cazurilor de deteriorare şi furt al sistemelor de irigare şi desecare.

7. Se stabileşte că demontarea instalaţiilor de irigare şi desecare (inclusiv a celor subterane) se efectuează la propunerea Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare (Agenţiei “Apele Moldovei”) cu acordul Departamentului privatizării şi administrării proprietăţii de stat pe lîngă Ministerul Economiei şi Reformelor.

8. Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare (Agenţia “Apele Moldovei”), în termen de şase luni, va elabora şi prezenta Guvernului propuneri privind modificarea Codului Apelor şi proiectul legii îmbunătăţiri funciare.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.256 din 17 aprilie 2001

PROGRAMUL

de reabilitare a sistemelor de irigare

1. ANALIZA PROGNOZELOR DEZVOLTĂRII SECETELOR ŞI IMPORTANŢA

STRATEGICĂ A PROGRAMULUI DE REABILITARE A SISTEMELOR

DE IRIGARE ÎN COMBATEREA SECETEI

Observaţiile de lungă durată asupra indicilor principali ai secetei care se repetă pe teritoriile Moldovei, Ucrainei, României, Ungariei, Austriei şi altor ţări confirmă că regiunea ţării noastre este sub influenţa unui ciclu al climei relativ uscate cu o durată de 12 ani. Pe parcursul acestei perioade de evoluţie a climei vor predomina perioade fără precipitaţii. Cercetările ştiinţifice argumentează că secetele vor fi frecvente şi în următorii doi ani.

Analiza datelor dezvoltării secetelor din ultimul mileniu relevă că ciclul climei relativ uscate va cuprinde anii 2001 şi 2002, care se succed, iar în anii următori seceta se va repeta în fiecare al 2-lea, al 3-lea sau al 4-lea an. Dinamica anilor secetoşi din secolele X-XX este reprezentată în următorul tabel.

Pe lîngă secetele anuale în următorii 12 ani se vor manifesta aproape în fiecare an secete sezoniere, care vor influenţa esenţial asupra dezvoltării culturilor agricole şi asupra recoltei acestora.

Consecinţele secetelor sînt pierderea totală a plantelor pe suprafeţe mari şi scăderea bruscă a productivităţii culturilor agricole. Pagubele posibile în anii cu secete puternice şi îndelungate pot să constituie 3-4 miliarde de lei. Consecinţele nefaste ale acestor secete se vor resimţi pe parcursul a cîtorva ani asupra productivităţii sectorului zootehnic.

Un mijloc sigur pentru protecţia culturilor agricole de secetă este irigarea. Ea asigură sporirea eficacităţii biologice şi celei economice a terenurilor agricole, dă posibilitate de a obţine recolte înalte şi stabile. Sistemele de irigare în multe ţări se consideră obiecte strategice, deoarece ele asigură în anii secetoşi securitatea alimentară a ţării şi formarea rezervelor de stat a produselor alimentare de primă necesitate.

Necesitatea irigării în condiţiile climaterice ale Moldovei este confirmată şi de structura producţiei agricole: legumicultura, pomicultura, gospodăria cerealieră şi furajeră, sectorul zootehnic care dictează necesitatea asigurării permanente cu apă.

Agricultura irigabilă pe o suprafaţă de 124,3 mii hectare va asigura formarea locurilor suplimentare de muncă pentru 75 mii persoane, iar venitul total va constitui circa 3 miliarde de lei. În acelaşi timp agricultura irigabilă asigură cu materie primă industria prelucrătoare a ţării. Eficacitatea irigării principalelor culturi agricole este demonstrată în următorul tabel.

Programul de reabilitare a sistemelor de irigare (în continuare - Programul) include măsuri principale şi primordiale care ar permite de a efectua reabilitarea sistemelor de irigare pe o suprafaţă de circa 124,3 mii ha. Reabilitarea sistemelor de irigare este prevăzută să fie îndeplinită în patru etape:

Prima etapă a prezentului Program include majorarea suprafeţelor irigate în anul 2001 pînă 25 mii hectare pentru care sînt necesare mijloace financiare în sumă de 45,3 mil.lei, inclusiv 30,3 mil.lei constituie cheltuielile pentru energia electrică pentru pomparea apei la udare.

Gestionarea şi întreţinerea obiectelor gospodăririi apelor şi Fondului unic de stat al apelor se va efectua din bugetul de stat. Totodată se va organiza întreţinerea şi păstrarea tuturor sistemelor de irigare eficiente pe o suprafaţă de 124,3 mii ha din contul bugetului de stat.

A doua etapă a prezentului Program include majorarea suprafeţelor irigate în anii 2002-2003 încă cu 25 mii hectare. Spre deosebire de prima etapă aici se vor majora cheltuielile la procurarea tehnicii de udat. Mijloacele financiare necesare pentru îndeplinirea etapei a doua de reabilitare a sistemelor de irigare alcătuiesc 340,9 mil.lei (în preţurile conform situaţiei de la 1 ianuarie 2001).

Etapele trei şi patru ale prezentului Program includ majorarea suprafeţelor irigate respectiv cu 32,7 mii ha şi 41,6 mii ha, şi se vor efectua în anii 2004-2005 şi 2006-2008. Mijloacele financiare necesare pentru reabilitarea sistemelor de irigare în aceste etape alcătuiesc, respectiv, 463,4 mil.lei şi 815,3 mil.lei. O parte importantă a acestor mijloace financiare vor fi îndreptate la procurarea echipamentelor de udat. În medie la 1 ha cheltuielile pentru reabilitarea sistemelor de irigare alcătuiesc 19,2 mii lei. Prezentul Program prevede îndeplinirea etapelor II, III şi IV de reabilitare a sistemelor de irigare din contul investiţiilor străine şi creditelor băncilor internaţionale.

Totodată, în prezentul Program se argumentează necesitatea demontării sistemelor de irigare neeficiente şi cu o productivitate negativă care concomitent stopează dezvoltarea ramurii irigare în ansamblu. Utilajul demontat se preconizează de a se folosi la reparaţia şi completarea sistemelor viabile de irigare. Sistemele viabile de irigare, care actualmente funcţionează pe o suprafaţă de 124,3 mii ha, vor fi înzestrate cu echipamente mobile de irigare, cu consum redus de energie şi apă. Ele vor prezenta fondul de "aur" al agriculturii, care va cuprinde într-o măsură mai mare sau mai mică toate judeţele ţării şi vor asigura în condiţiile secetei recolte înalte şi stabile de legume, fructe, cereale, furaje şi alte culturi agricole în valoare totală de circa 3 miliarde lei.

Prezentul Program include măsuri complexe şi urgente pentru dezvoltarea micii irigări pe o suprafaţă de 36 mii ha, bazată pe utilizarea resurselor de apă din 411 iazuri şi acumulări de apă.

În aşa mod suprafaţa irigabilă totală, constituită din marea irigare pe o suprafaţă de 124,3 mii ha, unde funcţionează sisteme de irigare de înaltă productivitate şi mica irigare pe o suprafaţă de 36 mii ha, va alcătui 160,3 mii ha.

O deosebită atenţie se acordă îmbunătăţirii caracteristicilor hidrofizice ale solurilor din luncile rîurilor prin reabilitarea sistemelor de drenaj, respectarea cerinţelor agrotehnice şi asolamentelor.

În prezentul Program sînt elucidate problemele principale privind folosirea eficientă a resurselor acvatice.

Eficacitatea reabilitării sistemelor de irigare constă în:

asigurarea securităţii alimentare a ţării în anii secetoşi şi formarea rezervelor de stat ale produselor alimentare de primă necesitate;

garantarea asigurării stabile a industriei prelucrătoare cu materie primă;

asigurarea formării suplimentare a 75 mii locuri de muncă;

asigurarea recoltelor înalte şi stabile ale culturilor agricole în valoare de circă 3 miliarde lei anual.

2. EXPERIENŢA MONDIALĂ ÎN DEZVOLTAREA IRIGĂRILOR LA ETAPA ACTUALĂ

În Ungaria suprafaţa irigabilă constituie circa 600 mii ha. În anii 1992-1996 statul a redus substanţial volumele de finanţare a sistemelor de irigare, trecînd această ramură complet la autogestiune.

Precum afirmă specialiştii din Ungaria, din această cauză a suferit întreaga agricultură irigabilă a ţării.

Pentru redresarea situaţiei în ultimii ani statul a întreprins un şir de măsuri. Energia electrică pentru pomparea apei este achitată de către stat. Suprafaţa terenurilor irigate a ajuns la 412 mii ha.

Pe viitor se planifică atît dezvoltarea cît şi modernizarea sistemelor de irigare. Irigarea prin aspersiune a devenit metoda cea mai avantajoasă de udare.

În România fondul irigabil alcătuieşte circa 2 milioane ha. Încercările de a trece această ramură la autogestiune au condus la micşorarea dramatică a suprafeţelor irigabile.

Actualmente statul român a întreprins măsuri de urgenţă pentru achitarea energiei electrice utilizate la pomparea apei pentru irigare pe o suprafaţă de 260 mii ha. O importanţă deosebită se acordă optimizării regimurilor de udare. Se întreprind măsuri pentru dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de irigare.

Fondul irigabil al Ucrainei alcătuieşte 2,5 milioane ha. Pînă în anul 1999 irigarea era finanţată total din buget şi se iriga o suprafaţă de circa 2 milioane ha. Însă în anul 2000 sistemele de irigare au fost trecute la autogestiune, fapt ce a condiţionat micşorarea esenţială a suprafeţelor irigate.

A fost luată decizia ca cheltuielile pentru energia electrică utilizată la irigare să fie suportate de stat : 75 % din bugetul central şi 25% din bugetul local.

Datorită acestui fapt suprafaţa terenurilor irigate în anul 2000 în regiunile Crimeea, Herson şi Odesa a atins, respectiv, 380 mii ha, 180 mii ha şi 35 mii ha.

În Bulgaria suprafaţa terenurilor irigabile alcătuieşte mai mult de 1 mil.ha. Pentru pomparea apei la irigare este folosită şi energia staţiilor hidroelectrice, care se află la dispoziţia ramurii gospodăririi apei.

Bulgaria ocupă unul din primele locuri în lume după suprafaţa terenurilor irigate pe cap de locuitor.

Terenurile irigate ocupă aproximativ 22% din suprafaţa terenurilor agricole ale ţării şi pe ele se produce de la 38 pînă la 47% din producţia agricolă.

În Canada reţeaua intergospodărească de irigare este finanţată pe deplin din bugetul de stat, iar fermierii care practică irigările au diverse înlesniri. Suprafaţa irigată depăşeşte 1 mil.ha.

Datorită subvenţionării irigărilor de către stat s-a obţinut o majorare esenţială a rentabilităţii agriculturii.

3. STAREA ACTUALĂ A SISTEMELOR DE IRIGARE

Sistemele mari de irigare cuprind o suprafaţă de 193,4 mii ha de terenuri irigabile.

Ele includ 334 staţii de pompare, 1340 km de apeducte intergospodăreşti, 17 lacuri de acumulare mari cu un volum de 1,5 miliarde m³ de apă şi alte construcţii hidrotehnice cu o valoare de bilanţ de 4 miliarde lei.

Agenţia “Apele Moldovei” a reuşit să păstreze într-o stare tehnică satisfăcătoare circa 74% din staţiile de pompare. Caracteristicile stării tehnice a staţiilor de pompare pentru irigare, conform situaţiei de la 1 ianuarie 2001, sînt indicate în tabelul 1.

Din 334 staţii de pompare în prezent sînt în stare de lucru 222. Însă din cauza insuficienţei de mijloace băneşti pentru reparaţie (37% din strictul necesar), celelalte staţii de pompare nu sînt aduse în stare de lucru.

E foarte gravă situaţia în ceea ce priveşte instalaţiile de udare, care se află la balanţa gospodăriilor agricole. S-au păstrat doar 589 din 8011 instalaţii şi echipamente de udat, instalate la sistemele de irigare.

Din 794 unităţi de instalaţii "Fregat" funcţionează doar 164, din 773 de unităţi de instalaţii "Dnepr" - 54, din 4297 de instalaţii DŞ - 25/300 funcţionează numai 137, din 161 agregate de udat DDA-100 MA funcţionează numai 19, din 556 echipamente de udat KI-50 - numai 146.

Totodată, agregatele de udat DDA-100 MA care s-au mai păstrat, din cauza consumului foarte mare de motorină, practic, nu funcţionează.

Pe parcursul ultimilor 10 ani majoritatea echipamentelor şi instalaţiilor de udat s-au uzat moral ori le-a expirat termenul de funcţionare, iar echipamente şi instalaţii noi nu au fost procurate.

Colectarea metalelor neferoase, care a adus pagube considerabile economiei naţionale, a contribuit şi la dispariţia a mii de echipamente şi aparate de udare din republică.

Descompletarea instalaţiilor de udat, costul mare al energiei electrice şi lipsa de mijloace băneşti la agenţii economici, care dispun de terenuri irigabile, precum şi lipsa contribuţiei din partea statului la energia electrică pentru pomparea apei la udat au condus la faptul că în anul 1999 au fost udate numai 4,4 mii ha de terenuri, iar în anul 2000, circa 8,0 mii ha.

Dinamica suprafeţelor irigate în 1994-2000 este demonstrată în tabelul 2.

În anii 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 1999 şi 2000 s-au udat, respectiv, 125,7 mii ha, 96,6 mii ha, 61,1 mii ha, 25,4 mii ha, 14,3 mii ha 4,4 mii ha şi 8,0 mii ha.

Tot în aceşti ani finanţarea energiei electrice pentru pomparea apei la irigare s-a micşorat aproape de 6 ori.

Iată de ce subvenţionarea energiei electrice la irigare reprezintă unul din factorii cei mai importanţi în promovarea irigărilor.

4. REABILITAREA SISTEMELOR DE IRIGARE

Caracteristicile principale ale prezentului Program

Caracteristicile principale ale prezentului Program sînt menţionate în tabelul 3.

Din suprafaţa de irigare disponibilă de 193,4 mii ha numai 124,3 mii ha sînt dotate cu sisteme de irigare viabile, care şi se propun pentru reabilitare. Sistemele de irigare nerentabile ocupă o suprafaţă de 50,7 mii ha şi sînt propuse pentru lichidare.

Tehnica de irigare, care s-a păstrat în număr de 589 unităţi, poate asigura irigarea pe o suprafaţă de 28,5 mii ha, însă o bună parte din ea are nevoie de reparaţie.

Programul de reabilitare a sistemelor de irigare pe întreaga suprafaţă viabilă de 124,3 mii ha urmează a fi realizat în perioada anilor 2001-2008, investiţiile capitale pentru 1 ha constituie 19,2 mii lei.

Prezentul Program se va realiza în patru etape (tabelul 4).

În primele trei etape sînt incluse sistemele de irigare cu o rentabilitate mai mare de 12% şi cuprind o suprafaţă de 82,7 mii ha. A patra etapă include sistemele de irigare cu o rentabilitate de pînă la 12% care ocupă o suprafaţă de 41,6 mii ha.

Prima etapă a prezentului Program se va realiza pe parcursul anului 2001 în care este planificată reabilitarea a 25 mii ha.

Etapele II, III şi IV se vor realiza pe parcursul anilor 2002-2003, 2004-2005 şi 2006-2008. Ele prevăd reabilitarea sistemelor de irigare, respectiv pe următoarele suprafeţe: 25 mii ha, 32,7 mii ha şi 41,6 mii ha.

Prima etapa (anul 2001) de realizare a prezentului Program

Mijloacele financiare necesare pentru îndeplinirea primei etape a prezentului Program privind reabilitarea sistemelor de irigare pe o suprafaţă de 25 mii ha, precum şi pentru întreţinerea obiectelor fondului acvatic alcătuiesc 45,3 mil.lei, din care cheltuielile pentru energia electrică constituie circa 70% din suma totală (repartizarea lor pe articole de cheltuieli vezi tabelul de mai jos):

 Implementarea primei etape a prezentului Program va avea ca efect sporirea recoltei culturilor agricole pe terenurile irigabile (tab. nr.5), eficienţa cifrîndu-se la 790,9 mil.lei.

O deosebită atenţie va fi acordată creării asociaţilor utilizatorilor de apă în toate judeţele din republică. Aceste asociaţii au menirea să întreţină într-o stare tehnică bună reţeaua de irigare gospodăreasca şi tehnica de irigare, să asigure o înaltă productivitate a agriculturii irigabile. Totodată, prezentul Program prevede măsuri eficiente pentru păstrarea sistemelor intergospodăreşti de irigare pe întreaga suprafaţă viabilă de 124,3 mii ha.

Etapele II, III şi IV ale prezentului Program

Etapele II, III şi IV ale prezentului Program preconizează reabilitarea sistemelor de irigare pe o suprafaţă de 25 mii ha, 32,7 mii ha şi 41,6 mii ha, respectiv şi sînt planificate pentru a fi realizate în anii 2002-2003, 2004-2005, 2006-2008.

Reabilitarea acestor sisteme va asigura majorarea randamentului lor datorită înlocuirii pompelor uzate şi folosirii echipamentelor de irigare cu consum redus de energie şi apă.

Pentru realizarea etapei a II-a a prezentului Program sînt necesare mijloace financiare în valoare de 340,9 mil.lei (în preţurile conform situaţiei de la 1 ianuarie 2001), inclusiv 141,2 mil.lei pentru procurarea echipamentului de udat, ceea ce constituie circa 40 % din suma totală. Investiţiile capitale la 1 ha nu vor depăşi 13,6 mii lei.

Realizarea etapei a III-a a prezentului Program necesită mijloace financiare în valoare de 463,4 mil.lei, inclusiv 184,3 mil.lei pentru procurarea echipamentelor de udat. Investiţiile capitale la 1 ha sînt avantajoase, şi nu depăşesc 14,6 mii lei.

Pentru realizarea etapei a IV-a a prezentului Program, sînt necesare mijloace financiare în valoare de 815,3 mil.lei.

Repartizarea pe judeţe a mijloacelor financiare necesare pentru realizarea etapelor I, II, III şi IV ale prezentului Program este specificată în tabelul 6.

Prezentul Program prevede folosirea echipamentelor mobile de irigare cu consum redus de energie şi apă de tipul IIA-17, IIA-22 (România), produse de firma "Bauer" cu deplasare hidraulică şi manuală (Austria), irigare prin picurare EURODRIP (Grecia) şi altele.

5. DEZVOLTAREA MICII IRIGAŢII

O altă componenţă a agriculturii irigabile este mica irigare, care poate fi dezvoltată în baza a 3000 de acumulări de apă, lacuri şi iazuri din care mai importante sînt 411 lacuri, capacitatea totală de irigare a cărora constituie 36 mii ha.

Suprafaţa micii irigări în judeţele Orhei, Tighina, Lapuşna, Soroca, Bălţi, Edineţ, Chişinău, Ungheni, Cahul, Taraclia şi U.T.A. Găgăuzia poate constitui, respectiv, 4900 ha, 3800 ha, 3020 ha, 4190 ha, 2630 ha, 4650 ha, 7080 ha, 1290 ha, 3100 ha, 500 şi 850 ha.

Pentru asigurarea dezvoltării eficiente a micii irigări se propune de a implementa echipamente de irigare mobile cu consum redus de energie şi apă.

Pot fi folosite staţii de pompare mobile cu un randament înalt, produse de firma "Bauer" din Austria şi echipamentele acestei firme de irigare prin aspersiune cu deplasare manuală, care pot iriga suprafeţe de la 10 pînă la 50 ha.

Pot fi folosite, de asemenea, instalaţiile de irigare IIA-17; IIA-22 şi altele cu o productivitate de la 5 pînă la 30 ha şi cu consum redus de energie şi apă.

În condiţiile resurselor limitate de apă se recomandă de aplicat cele mai eficiente sisteme de irigare prin picurare pentru suprafeţe relativ mici, precum sînt sistemele EURODRIP. Sistemele de irigare prin picurare de tip EURODRIP, Netafim ş.a. se recomandă a fi folosite la udarea legumelor, livezilor intensive şi altor culturi preţioase pe suprafeţe de la 1 ha pînă la 100 ha.

Caracteristicile principale ale dezvoltării micii irigări sînt prezentate în tabelul 7.

Pentru asigurarea dezvoltării eficiente a micii irigări este necesar de a îndeplini un şir de lucrări privind reparaţia barajelor, a construcţiilor hidrotehnice ale lacurilor şi pentru protecţia lor de împotmolire şi poluare.

6. SISTEMELE DE IRIGARE NERENTABILE

Sistemele de irigare situate la înălţimi mari faţă de sursa de apă, din cauza cheltuielilor de energie sînt nerentabile.

Analiza profundă a rentabilităţii acestor sisteme, efectuată de experţii locali şi ai Băncii Mondiale, confirmă că sistemele de irigare menţionate nu sînt viabile.

Ele nu pot fi puse în acţiune fiindcă aduc numai pierderi din cauza consumului mare de energie. Însă pînă în prezent se pierd mijloace financiare şi materiale pentru menţinerea lor.

Aceasta are o influenţă negativă asupra gestionării eficiente a întregului patrimoniu de irigare.

Se propune, ca în termen de două luni, să fie elaborate şi prezentate Guvernului spre examinare propuneri privind utilizarea ulterioară a sistemelor de irigare nerentabile.

Cheltuielile pentru lichidarea acestor sisteme pot fi recuperate din contul comercializării unei părţi a echipamentelor demontate, iar cealaltă parte de acest echipament disponibil va fi folosită la întreţinerea şi reparaţia sistemelor viabile de irigare.

Sistemele de irigare nerentabile sînt prezentate în tabelul 8. Suprafaţa sistemelor nerentabile intergospodăreşti alcătuieşte 50,7 mii ha, iar costul lor constituie 247,9 mil.lei. Totodată, pe teritoriul gospodăriilor se află încă 18,4 mii ha ocupate de sisteme de irigare nerentabile.

7. CONSTRUCŢIILE HIDROTEHNICE NEFINISATE

În ultimii ani din cauza lipsei investiţiilor capitale au rămas nefinisate un şir întreg de construcţii hidrotehnice şi de irigare. Valoarea lor estimîndu-se, în preţurile curente, la 246 mil.lei.

Totodată, finisarea construcţiei acestor sisteme de irigare nu este argumentată din punct de vedere economic.

Majoritatea din ele sînt amplasate la înălţimi mari, şi necesită cheltuieli imense de energie la pomparea apei pentru irigare.

Păstrarea în continuare sau finisarea construcţiilor nefinisate duce la pierderi nejustificate ale resurselor financiare şi materiale.

Cele menţionate confirmă necesitatea lichidării acestor construcţii, demontarea lor şi folosirea materialelor şi echipamentului pentru întreţinerea sistemelor de irigare viabile.

Cheltuielile pentru demontarea şi depozitarea utilajului şi materialelor pot fi recuperate din contul comercializării unei părţi din valoarea construcţiilor demontate.

Se propune, ca în termen de şase luni, să fie elaborate şi prezentate spre examinare în şedinţă de Guvern proiectele de documente necesare pentru lichidarea construcţiilor nefinisate.

8. SISTEMELE AMELIORATIVE CU REGLARE DUBLĂ

A UMIDITĂŢII SOLULUI: IRIGAŢIE ŞI DRENAJ

În luncile rîurilor Prut, Nistru, Răut ş.a. se află 23,2 mii ha pe care funcţionează sistemul ameliorativ cu reglare dublă a umidităţii solului: irigaţie şi drenaj, care sînt deservite de 72 staţii staţionare de desecare.

Aceste sisteme sînt foarte preţioase şi importante pentru asigurarea dezvoltării agriculturii pe solurile de luncă.

Luncile rîurilor principale cu o suprafaţă totală de 23,2 mii ha primăvara sînt inundate şi numai datorită sistemelor de drenaj se asigură evacuarea la timp a apelor de suprafaţă şi este posibilă respectarea perioadelor de însămînţare a solului.

Însă în ultimii 10 ani din cauza lipsei resurselor financiare, multe din canalele de desecare sînt împotmolite, iar echipamentele staţiilor de pompare se află într-o stare tehnică neconformă.

Este necesar de organizat reabilitarea de urgenţă şi a acestor sisteme ameliorative.

9. OBIECTIVELE ADMINISTRĂRII EFICIENTE A SISTEMELOR DE IRIGARE

Asigurarea administrării eficiente de stat a reţelei de irigare intergospordăreşti.

Subvenţionarea cheltuielilor la energia electrică pentru irigare de la bugetul de stat.

Promovarea unei politici permanente de încurajare a dezvoltării irigărilor prin folosirea mijloacelor financiare, bugetare şi a creditelor internaţionale pentru procurarea tehnicii de udare.

Elaborarea proiectului de lege despre îmbunătăţirile funciare.

Fondarea asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru gestionarea reţelei gospodăreşti de irigare.

Atragerea investiţiilor locale şi internaţionale pentru reabilitarea sistemelor de irigare.

Încurajarea implementării tehnologiilor şi echipamentelor de irigare cu consum redus de energie şi apă.

Instruirea şi perfecţionarea personalului respectiv, inclusiv a fermierilor din agricultura irigabilă.

Crearea în regim de urgenţă a unui cadru legislativ privind protecţia sistemelor de irigare.