258/28.04.2017 Hotărîre pentru aprobarea Programului naţional de transplant pentru anii 2017-2021 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acestuia

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Programului naţional de transplant

 pentru anii 2017-2021 şi a Planului de acţiuni

privind implementarea acestuia

nr. 258  din  28.04.2017

 (în vigoare 26.05.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 162-170 art. 392 din 26.05.2017

* * *

În scopul realizării prevederilor art.3 la Legea nr.42-XVI din 6 martie 2008 privind transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.81, art.273), cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.131-133, art.1018), cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în vederea soluţionării problemelor din domeniul sănătăţii referitoare la transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Programul naţional de transplant pentru anii 2017-2021, conform anexei nr.1;

2) Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de transplant pentru anii 2017-2021, conform anexei nr.2.

2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale vizate:

1) vor întreprinde măsurile necesare pentru executarea integrală şi în termenele stabilite a prevederilor Programului naţional de transplant pentru anii 2017-2021;

2) vor prevedea anual, în limitele mijloacelor aprobate, alocaţii pentru realizarea acţiunilor prevăzute de Programul sus-numit;

3) vor informa Ministerul Sănătăţii anual, pînă la data de 28 februarie, despre executarea Programului menţionat.

3. Ministerul Sănătăţii, pînă la 1 aprilie, va prezenta Guvernului raportul anual cu privire la realizarea prevederilor Programului naţional de transplant pentru anii 2017-2021.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Programul naţional de transplant pentru anii 2017-2021 se va efectua din contul şi în limitele mijloacelor aprobate în bugetul public naţional şi din alte surse care nu contravin legislaţiei.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.258 din 28 aprilie 2017

PROGRAMUL NAŢIONAL DE TRANSPLANT

PENTRU ANII 2017-2021

I. IDENTIFICAREA PROBLEMEI

1. Programul naţional de transplant pentru anii 2017-2021 (în continuare – Program) este parte componentă a politicii social-economice a statului, direcţionată spre îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale prestate, salvarea vieţii pacienţilor cu insuficienţe organice terminale şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor prin efectuarea transplantului de organe, ţesuturi sau celule umane.

2. Programul stabileşte acţiunile de bază conform priorităţilor expuse în Politica Naţională de Sănătate a Republicii Moldova pentru anii 2007-2021, Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017, cadrul european de politici în domeniul transplantului de organe, ţesuturi şi celule umane, şi sporirii nivelului de bunăstare în interesul naţiunilor din întreaga lume – Strategia “Sănătate 2020”.

3. Implementarea Programului urmează a fi realizată de instituţiile de profil din sistemul Ministerului Sănătăţii, de alte instituţii şi organizaţii din Republica Moldova şi cu suportul celor de peste hotare.

4. Prezentul Program este al doilea Program naţional în domeniul transplantului, primul fiind elaborat şi aprobat în anul 2012. Programul a cuprins perioada anilor 2012-2016 şi a avut drept scop instituirea unui sistem performant şi funcţional de transplant, care să acopere necesităţile ţării în materie de transplant de organe, ţesuturi şi celule umane. În mare parte, obiectivele Programului au fost atinse, iar unele performanţe din domeniul transplantului s-au datorat prevederilor acestuia.

5. Activitatea demarată în anul 2012 a fost una de iniţiere. În ţară nu existau instituţii medicale autorizate pentru activităţi de transplant, nu existau coordonatori de transplant, iar cadrul legal în acest domeniu necesita o ajustare la Directiva 2004/23/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind stabilirea standardelor de calitate şi securitate pentru donarea, obţinerea, controlul, prelucrarea, conservarea, stocarea şi distribuirea ţesuturilor şi a celulelor umane, Directiva 2006/86/CE a Comisiei din 24 octombrie 2006 de punere în aplicare a Directivei 2004/23/CE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de trasabilitate, notificarea reacţiilor şi a incidentelor adverse grave, precum şi la anumite cerinţe tehnice pentru codificarea, prelucrarea, conservarea, stocarea şi distribuirea ţesuturilor şi a celulelor umane, Directiva 2006/17/CE a Comisiei din 8 februarie 2006 de punere în aplicare a Directivei 2004/23/CE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la anumite cerinţe tehnice pentru donarea, obţinerea şi controlul ţesuturilor şi a celulelor umane, Directiva 2010/45/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 iulie 2010 privind standardele de calitate şi siguranţă referitoare la organele umane destinate transplantului, Directiva 2010/53/UE din 7 iulie 2010 privind standardele de calitate şi siguranţă referitoare la organele umane destinate transplantului, precum şi o ajustare la cele mai bune practici în domeniu. Activitatea de transplant de organe solide nu se desfăşura, fiind efectuate sporadic doar unele transplanturi de ţesut osos.

6. Pînă în anul 2016 a fost constituit un cadru legal, care permite activitatea în domeniul prelevării şi transplantului de la donator în viaţă, precum şi de la donator în moarte cerebrală sau stop cardiac. După analiza efectuată de către experţii Comisiei Europene în cadrul Proiectului Twinning “Consolidarea Agenţiei de Transplant din Republica Moldova şi armonizarea legislativă în sfera calităţii şi siguranţei substanţelor de origine umană”, s-a constatat că legislaţia existentă în domeniul transplantului este una ajustată la normele şi directivele UE menţionate mai sus.

7. Pentru prima dată în istorie, Republica Moldova a apărut pe harta Uniunii Europene cu astfel de indicatori ca prelevare de la donatori în moarte cerebrală per mil./populaţie, care în 2014 a fost de 3,1 – cifre comparabile cu ţări precum România, Rusia sau Turcia (figura de mai jos). Este important a fi subliniat faptul că în anul 2014 în Republica Moldova a fost efectuată prima prelevare multiorgan (rinichi şi ficat) de la donator în moarte cerebrală. În anul 2013 Banca de ţesuturi şi-a început activitatea, iar în 2014 a fost demarată prelevarea şi transplantarea de cornee, piele alogenă, membrană amniotică, scleră.

Figură. Prelevarea de la donatori în moarte cerebrală per mil./populaţie

8. Insuficienţele organice terminale constituie o problemă de sănătate la nivel mondial, regional şi naţional. Conform datelor Observatorului Global privind Donarea şi Transplantul, în anul 2014, la nivel mondial au fost efectuate 118127 de transplanturi de organe, ceea ce constituie 10% din necesităţi. În acelaşi timp, mortalitatea pacienţilor înscrişi în listele de aşteptare pentru transplant hepatic, cardiac sau plămîni variază între 15% şi 30%.

9. Relansarea transplantului renal a avut loc în anul 2011, cînd a fost efectuat un transplant renal de la un donator în viaţă. În anul 2014 în Republica Moldova au fost realizate 10 transplanturi renale. În 2013 a fost efectuat primul transplant hepatic, iar în anul 2014 cifra acestora a ajuns la 10. Totodată, evaluarea necesităţilor de transplant renal arată o cifră de 50 de primitori pe an, iar de transplant hepatic – de 20 pe an. Transplantul renal este o metodă terapeutică ce oferă pacienţilor cu insuficienţă renală terminală o calitate superioară a vieţii şi posibilitatea reintegrării profesionale, avînd un cost mai mic cu aproximativ 160000,00 de lei pe an decît tratamentul unui pacient prin hemodializă.

10. O dinamică impresionantă a atins numărul total de pacienţi cu transplant renal şi hepatic luaţi în evidenţă. Astfel, în decursul implementării primului Program naţional de transplant 2012-2016, numărul de pacienţi a crescut de la 21 în 2011 pînă la 114 în 2016.

11. Una dintre activităţile strategice în transplantul de organe o constituie lansarea transplantului cardiopulmonar. Estimările specialiştilor indică în prezent un necesar de aproximativ 20-25 de transplanturi cardiace, cu dinamica de creştere de aproximativ 4-5 transplanturi anual. În vederea demarării transplantului cardiac şi a celui pulmonar, se impune necesitatea estimării costurilor pentru echipamentul necesar şi pregătirea echipelor medico-chirurgicale de transplant cardiopulmonar.

12. Necesitatea dezvoltării transplantului de ţesuturi, în special a transplantului de cornee, reiese din analiza creşterii continue a listei de aşteptare pentru transplant de cornee, care a atins în 2016 cifra de 128 de pacienţi. Conform calculelor efectuate, necesităţile de transplant de cornee ating cifra de 40 de transplanturi cu scop optic pe an. În acest context, o problemă stringentă este dotarea centrelor de transplant de cornee autorizate cu echipament necesar pentru efectuarea transplantului de cornee cu scop optic.

13. Dezvoltarea transplantului de celule stem rămîne o prioritate a prezentului Program. Analiza efectuată de către specialişti arată că numărul pacienţilor cu hemoblastoze este în creştere, iar necesităţile anuale de transplant de celule stem sînt evaluate la aproximativ 20-25 de operaţii.

14. Situaţia legată de insuficienţele organice terminale la nivel naţional este determinată, de asemenea, de accesul, calitatea şi costul serviciilor medicale pentru diagnosticul patologiilor renale, hepatice, cardiace etc. Referitor la serviciile de screening în Republica Moldova, trebuie menţionat că acestea nu sînt clar definite pentru patologiile sus-menţionate, fiind organizate şi prestate ocazional şi neuniform.

15. Pentru a asigura investigaţiile necesare, cabinetele medicale din instituţiile medico-sanitare au fost dotate cu aparataj medical – aparate de ultrasonografie, iar laboratoarele autorizate au capacitatea efectuării investigaţiilor necesare în vederea depistării rapide a spectrului de infecţii pentru donatorii şi primitorii de organe şi ţesuturi, conform directivelor UE menţionate mai sus.

16. Actualmente doar în municipiul Chişinău există instituţii medico-sanitare autorizate în domeniul prelevării sau transplantului de organe, ţesuturi sau celule. După diagnosticarea pacienţilor cu diverse patologii care pot duce la insuficienţe terminale de organe şi, respectiv, la o perspectivă pentru transplant, se atestă lipsa de cadre medicale instruite, care ar putea orienta pacienţii în vederea unui posibil transplant în viitor.

17. Una dintre problemele de bază ale numărului scăzut de transplant renal şi hepatic rămîne a fi insuficienţa donatorilor de organe. În scopul creşterii numărului de donatori, mai ales al donatorilor în moarte cerebrală, se impune fortificarea serviciului de coordonare a transplantului, crearea reţelei naţionale de coordonare a prelevării de organe şi ţesuturi umane, precum şi crearea Centrului de excelenţă în domeniul prelevării de organe şi ţesuturi umane.

18. Pacienţii din Republica Moldova, mai ales cei din regiunile rurale, nu dispun de acces suficient la servicii de diagnosticare a patologiilor renale, hepatice, cardiace etc. cu aplicarea tehnologiilor medicale moderne de diagnostic atît instrumental, cît şi de laborator.

19. Accesul la medicamente imunosupresive este asigurat din sursele bugetului de stat pentru toţi pacienţii transplantaţi atît în Republica Moldova, cît şi peste hotarele ţării, după luarea acestora în evidenţă medicală. Actualmente acest serviciu este asigurat la 100% pentru toţi pacienţii transplantaţi.

20. Prestarea serviciilor de tratament al insuficienţelor organice terminale este efectuată preponderent în spitalele autorizate din municipiul Chişinău. 15 instituţii medicale sînt autorizate pentru diverse activităţi de prelevare şi transplant. Pentru efectuarea transplantului de organe, la momentul actual, activează centrele de transplant renal şi hepatic din cadrul Spitalului Clinic Republican.

21. Centrele de transplant renal şi hepatic din cadrul Institutului de Medicină Urgentă nu şi-au început funcţionarea, fapt ce duce la scăderea activităţii de transplant de organe.

22. În vederea dinamizării transplantului de cornee este necesar să fie efectuată analiza exhaustivă a necesităţilor pentru dotarea centrelor de transplant de cornee cu echipament necesar de către specialiştii din domeniu. Se impune dotarea acestor centre cu echipamentul necesar.

23. Una dintre problemele majore ale activităţii modeste în domeniul transplantului de ţesuturi este capacitatea redusă de procesare a ţesuturilor de care dispune Banca de ţesuturi. Se impune identificarea unui nou sediu al Băncii de ţesuturi şi dotarea acestuia cu echipament necesar conform directivelor UE specificate.

24. Numărul redus de primitori incluşi în lista de aşteptare pentru transplant renal serveşte drept un impediment major pentru sporirea numărului de transplanturi renale. Actualmente majorarea numărului de primitori în lista de aşteptare este extrem de dificilă din cauza numărului redus de pacienţi înscrişi în listă de către centrele de dializă şi a costului mare care presupune tipizarea HLA (Human Leukocyte Antigen) pentru înscrierea în listă, precum şi menţinerea ulterioară a listei de aşteptare.

25. Evidenţa pacienţilor cu transplant de organe se efectuează în cadrul centrelor de transplant renal şi hepatic de către persoanele responsabile pentru activităţi de monitorizare pre- şi posttransplant.

II. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PROGRAMULUI

26. Scopul prezentului Program constă în fortificarea şi dezvoltarea sistemului de transplant, ceea ce va duce la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor prin efectuarea transplanturilor de organe, ţesuturi sau celule umane.

27. Programul are următoarele obiective specifice:

1) sporirea cu 60% a numărului de operaţii de transplant renal şi cu 45% a operaţiilor de transplant hepatic faţă de anul 2016 şi demararea transplantului cardiopulmonar;

2) asigurarea calitativă a transplantului de ţesuturi şi celule, sporirea numărului de transplanturi de ţesuturi cu 10% şi iniţierea transplantului de celule stem şi de valve cardiace;

3) fortificarea şi extinderea serviciului de coordonare a transplantului;

4) dezvoltarea şi fortificarea capacităţilor Agenţiei de Transplant;

5) dezvoltarea şi aplicarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi extinderea acţiunilor de educare şi informare a cetăţenilor Republicii Moldova în domeniul donării şi transplantului.

III. ACŢIUNILE CE URMEAZĂ A FI ÎNTREPRINSE

28. Pentru sporirea cu 60% a numărului de operaţii de transplant renal şi cu 45% a operaţiilor de transplant hepatic faţă de anul 2016 şi demararea transplantului cardiac, se propun următoarele activităţi:

1) asigurarea cu medicamente imunosupresive a pacienţilor după transplant, profilaxia şi tratamentul rejetului grefei transplantate;

2) dezvoltarea şi consolidarea transplantului de organe;

3) fortificarea capacităţilor laboratorului de tipizare HLA prin asigurarea testărilor imunologice ale pacienţilor transplantaţi, donatorilor de organe, precum şi primitorilor aflaţi în lista de aşteptare.

29. Pentru asigurarea calitativă a transplantului de ţesuturi şi celule prin sporirea numărului de transplanturi de ţesuturi cu 10% şi iniţierea transplantului de celule, vor fi întreprinse următoarele acţiuni:

1) asigurarea necesităţilor de transplant de ţesut;

2) dezvoltarea şi dotarea serviciului de transplant de cornee şi diminuarea listei de aşteptare;

3) desfăşurarea (elaborarea) studiului de fezabilitate pentru introducerea transplantului medular în Republica Moldova;

4) identificarea şi amenajarea unui nou sediu al Băncii de ţesuturi, care să corespundă standardelor internaţionale şi să permită desfăşurarea activităţilor specifice ale Băncii;

5) fortificarea capacităţilor Băncii de ţesuturi: crearea posibilităţii stocării de celule umane;

6) crearea şi dotarea sistemului de evidenţă de celule stem şi conectarea lui la Registrul român de celule stem.

30. Pentru fortificarea şi extinderea serviciului de coordonare a transplantului, se preconizează:

1) desfăşurarea (elaborarea) studiului de fezabilitate pentru crearea unui Centru de excelenţă pentru coordonarea activităţilor de prelevare de organe şi ţesuturi umane şi dotarea acestui centru cu echipament necesar;

2) crearea reţelei naţionale de coordonare a prelevărilor de organe şi ţesuturi cu lărgirea instituţiilor medicale autorizate şi crearea Centrelor de prelevare Nord (Bălţi) şi Sud (Cahul);

3) asigurarea instituţiilor medicale autorizate cu echipament necesar pentru diagnosticul morţii cerebrale, conform Protocolului naţional standardizat;

4) eficientizarea serviciului de coordonare şi sporirea numărului de donatori menţinuţi în moarte cerebrală;

5) asigurarea instruirii personalului medical din instituţiile medicale prin instruiri cu participarea experţilor din ţările Uniunii Europene;

6) elaborarea ghidurilor pentru activităţile din domeniul transplantului;

7) dezvoltarea şi implementarea unui plan de instruire în centre europene pentru formatori naţionali în domeniul coordonării activităţilor în prelevare, în domeniul transplantului renal, hepatic, cardiac, precum şi al transplantului de celule stem.

31. Pentru dezvoltarea şi fortificarea capacităţilor Agenţiei de Transplant, se propune:

1) identificarea şi amenajarea unui nou sediu al Agenţiei de Transplant care să corespundă standardelor internaţionale şi să permită desfăşurarea activităţilor specifice ale Agenţiei;

2) crearea Centrului de formare profesională a personalului medical din domeniul transplantului în cadrul Agenţiei de Transplant, ca centru de excelenţă în formarea continuă a resurselor umane;

3) dezvoltarea şi implementarea unui plan de instruire în centre europene pentru formatorii din ţară;

4) instruirea personalului serviciului de reproducere umană asistată medical, a specialiştilor responsabili pentru coordonarea activităţilor de prelevare şi transplant din teritoriu, medicilor de familie;

5) menţinerea şi dezvoltarea sistemului informaţional automatizat “Transplant” şi crearea în cadrul lui a Registrului naţional renal;

6) înzestrarea Agenţiei de Transplant cu o unitate de transport specializată pentru asigurarea transportului echipelor chirurgicale de transplant;

7) debutul monitorizării de către Agenţia de Transplant a activităţilor de reproducere umană asistată medical;

8) elaborarea şi implementarea formularelor de raportare pentru activităţile de reproducere umană asistată medical şi a formularelor de raportare pentru Registrul naţional renal;

9) efectuarea studiului privind satisfacţia pacientului transplantat.

32. Pentru dezvoltarea şi aplicarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi extinderea acţiunilor de educare şi informare a cetăţenilor Republicii Moldova în domeniul transplantului, se preconizează:

1) organizarea de simpozioane şi conferinţe naţionale şi internaţionale vizînd probleme actuale în domeniul transplantologiei;

2) elaborarea ghidurilor pentru asigurarea calităţii şi securităţii în transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane;

3) asigurarea accesului la sursele de informaţii medicale şi subscrieri la resursele electronice internaţionale;

4) marcarea anuală (în a doua sîmbătă din luna octombrie) a Zilei europene a donării şi transplantării de organe;

5) efectuarea cercetărilor ştiinţifice în instituţiile din domeniul transplantului;

6) organizarea campaniei de promovare a programelor/imaginii altruiste de donare;

7) efectuarea sondajului de opinie în rîndurile lucrătorilor medicali şi ale populaţiei cu privire la percepţia donării şi transplantului.

IV. ETAPELE ŞI TERMENELE DE IMPLEMENTARE

33. Programul reprezintă un document de politică publică pe termen mediu de 5 ani, care este elaborat şi urmează să fie implementat pentru a îmbunătăţi sănătatea populaţiei prin reducerea mortalităţii în urma insuficienţelor organice terminale şi prin sporirea calităţii vieţii în urma transplantului de organe, ţesuturi sau celule umane.

34. Implementarea Programului naţional de transplant se va desfăşura în perioada anilor 2017-2021, în baza Planului de acţiuni, care determină clar termenele de referinţă.

V. RESPONSABILI PENTRU IMPLEMENTARE

35. Autoritatea responsabilă de implementarea prezentului Program este Ministerul Sănătăţii în parteneriat cu: Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, autorităţile administraţiilor publice locale şi organizaţiile societăţii civile: asociaţii de profesionişti, prestatori de servicii, asociaţii ale pacienţilor, mass-media etc.

36. În procesul de implementare a prezentului Program, autorităţile responsabile vor colabora cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, Academia de Ştiinţe a Moldovei, organizaţii neguvernamentale, precum şi cu partenerii internaţionali de dezvoltare.

VI. ESTIMAREA GENERALĂ A COSTURILOR

37. Estimarea generală a costurilor pentru îndeplinirea Planului de acţiuni privind implementarea prezentului Program a fost efectuată în baza activităţilor identificate şi incluse în acesta. În procesul de estimare a costurilor au fost identificate cele mai relevante măsuri şi activităţi din punctul de vedere al cost-beneficiului pentru realizarea scopului şi obiectivelor Programului.

38. Instrumentele şi sursele de finanţare a acţiunilor de implementare a Programului sînt divizate în două mari categorii: surse de finanţare interne şi externe. Sursele interne de finanţare sînt fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi bugetul de stat. Mijloace financiare provenite din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, indicate în costurile implementării Programului, reprezintă resurse proprii ale instituţiei medicale, obţinute în temeiul legislaţiei în vigoare, conform contractelor încheiate cu Compania Naţională de Asigurări în medicină, în limitele mijloacelor financiare disponibile. Finanţarea externă va fi solicitată la compartimentele Planului care includ surse neacoperite şi va consta din asistenţa tehnică, inclusiv granturi, acordată de organizaţiile internaţionale şi donatori. Totodată, Programul conţine o serie de acţiuni pentru care nu sînt necesare alocaţii bugetare, dar care solicită doar mobilizarea resurselor existente în cadrul sistemului.

39. Evaluarea suportului financiar pentru realizarea măsurilor incluse în Planul de acţiuni privind implementarea Programului se va face anual, cu înaintarea propunerilor precizate în proiectele anuale ale bugetelor respective.

40. Costul estimativ al prezentului Program este de 419 454 mii lei şi este stabilit pentru fiecare an, în funcţie de sursa de finanţare şi în conformitate cu activităţile acestuia.

VII. REZULTATELE SCONTATE

41. Se preconizează obţinerea următoarelor rezultate:

1) atingerea pînă în anul 2021 a 50 de transplanturi renale/an, a 20 de transplanturi hepatice/an; iniţierea transplantului hepatic pediatric şi demararea transplantului cardiopulmonar;

2) sporirea numărului de transplanturi de ţesuturi cu 10% şi iniţierea transplantului de celule stem şi de valve cardiace;

3) crearea Centrului de excelenţă pentru coordonarea activităţilor de prelevare şi a reţelei naţionale de coordonare a prelevărilor de organe şi ţesuturi prin extinderea instituţiilor medicale autorizate şi crearea Centrelor de prelevare Nord (Bălţi) şi Sud (Cahul);

4) dezvoltarea şi fortificarea capacităţilor Agenţiei de Transplant prin crearea Centrului de formare profesională a personalului medical din domeniul transplantului şi a Registrului naţional renal în cadrul Sistemului informaţional automatizat “Transplant”.

5) autorizarea instituţiilor medico-sanitare pentru activităţi de reproducere umană asistată medical şi monitorizarea activităţii acestora de către Agenţia de Transplant;

6) susţinerea activităţilor ştiinţifice ce ţin de domeniul transplantului cu publicarea a cel puţin 8 lucrări ştiinţifice; elaborarea şi implementarea strategiei de comunicare în domeniul transplantului în baza sondajelor de opinie efectuate.

VIII. INDICATORII DE PROGRES ŞI PERFORMANŢĂ

42. Pentru evaluarea gradului de atingere a rezultatelor, se vor utiliza următorii indicatori:

1) rata de transplant de organ (rinichi, ficat, cord) la 1 mil. de locuitori;

2) rata pacienţilor transplantaţi în raport cu pacienţii înscrişi în lista de aşteptare;

3) rata de succes a tratamentului prin transplant de organ;

4) incidenţa maladiilor ce necesită transplant de ţesut (os, piele, tendon, cornee) la 1 mil. de locuitori;

5) incidenţa maladiilor ce necesită transplant de celule stem la 1 mil. de locuitori;

6) rata de transplant de ţesut (os, piele, tendon, cornee) la 1 mil. de locuitori;

7) rata pacienţilor transplantaţi de cornee în raport cu pacienţii înscrişi în lista de aşteptare;

8) rata de succes a tratamentului prin transplant de ţesut (os, piele, tendon, cornee);

9) rata de acoperire cu servicii de transplant de ţesut (os, piele, tendon, cornee) şi celule stem;

10) rata de acoperire cu servicii de transplant a populaţiei în raport cu necesităţile în acest domeniu;

11) numărul total de donatori cadaverici efectivi în moarte cerebrală în raport cu numărul total de donatori cadaverici efectivi;

12) numărul de donatori cadaverici efectivi de organe per mil./populaţie;

13) numărul de donatori cadaverici efectivi de ţesuturi per mil./populaţie;

14) indicele de eficacitate a Centrului de excelenţă creat;

15) numărul total de donatori cadaverici efectivi pe ţară în raport cu numărul de donatori cadaverici efectivi din Centrul de excelenţă;

16) indicele de eficacitate a serviciului de coordonare din instituţia autorizată pentru prelevare – raportul numărului total de donatori cadaverici efectivi pe ţară la donatorii cadaverici efectivi din instituţia autorizată;

17) numărul de instruiri în cadrul Agenţiei de Transplant pe an;

18) Registrului naţional renal lansat;

19) numărul de lucrări ştiinţifice publicate anual.

IX. PROCEDURILE DE RAPORTARE ŞI EVALUARE

43. Activităţile de monitorizare a prezentului Program vor avea un caracter sistematic şi continuu şi se vor desfăşura pe parcursul întregii perioade de implementare, incluzînd atît colectarea, prelucrarea şi analiza datelor de monitorizare, identificarea erorilor sau efectelor neprevăzute, cît şi propunerea eventualelor corectări de conţinut şi de formă în măsurile planificate. Monitorizarea se va efectua în baza indicatorilor, care vor permite urmărirea şi evaluarea în dinamică a procesului de realizare a obiectivelor generale stipulate în Program.

44. Activitatea de evaluare a Programului se va desfăşura pe parcursul întregii perioade de implementare şi va include elaborarea, în baza indicatorilor de monitorizare, a rapoartelor anuale şi a raportului final de evaluare a Programului.

45. În scopul asigurării transparenţei proceselor de implementare a prezentului Program, rapoartele anuale de evaluare, precum şi raportul final de evaluare vor fi publicate în mass-media şi pe pagina web a Ministerului Sănătăţii.

Anexă

la Programul naţional de transplant

pentru anii 2017-2021

BUGETUL

Programului naţional de transplant pentru anii 2017-2021

mii lei

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.258 din 28 aprilie 2017

PLANUL DE ACŢIUNI

privind implementarea Programului naţional

de transplant pentru anii 2017-2021

Obiectivul general: Fortificarea şi dezvoltarea sistemului de transplant ce va duce la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor prin efectuarea transplanturilor de organe, ţesuturi sau celule umane