Notă: În cuprinsul Legii textul "Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării", la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma "Ministerul Culturii" la forma gramaticală corespunzătoare, iar sintagma "ministrului educaţiei, culturii şi cercetării" – cu sintagma "ministrului culturii" conform Legii nr.156 din 09.06.2022, în vigoare 01.07.2022

Notă: În textul legii, sintagma "Ministerul Culturii", la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma "Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării" la forma gramaticală corespunzătoare, iar sintagma "ministrului culturii" – cu sintagma "ministrului educaţiei, culturii şi cercetării" conform Legii nr.79 din 24.05.2018, în vigoare 15.06.2018

Prezenta lege transpune:

– art.1 şi Anexa I secţiunea A din Regulamentul (CE) nr.116/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind exportul bunurilor culturale (versiune codificată), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 39 din 10 februarie 2009, CELEX: 32009R0116;

– parţial art.1–6, 8–12, 14, 16 şi 17 din Directiva 2014/60/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.1024/2012 (reformare) (Text cu relevanţă pentru SEE), astfel cum a fost rectificată prin Rectificarea la Directiva 2014/60/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind restituirea obiectelor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.1024/2012, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 159 din 28 mai 2014, CELEX: 32014L0060.

[Clauza de armonizare în redacţia Legii nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

[Clauza de armonizare introdusă prin Legea nr.285 din 06.10.2022, în vigoare 21.11.2022]

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul prezentei legi

Prezenta lege reglementează regimul juridic al bunurilor aparţinînd patrimoniului cultural naţional mobil, ca parte a patrimoniului cultural naţional, precum şi activităţile specifice în domeniul identificării, cercetării, inventarierii, clasării, conservării, asigurării securităţii, întreţinerii, preparării, restaurării, recuperării, restituirii şi punerii în valoare a bunurilor culturale mobile.

[Art.1 completat prin Legea nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

Articolul 2. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

a) patrimoniu cultural naţional mobil – bunuri culturale mobile cu valoare deosebită sau excepţională istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică, epigrafică, estetică, etnologică şi antropologică, reprezentînd mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural şi ale relaţiei omului cu acest mediu, ale potenţialului creator uman;

b) protejare a patrimoniului cultural naţional mobil – ansamblu de măsuri avînd caracter ştiinţific, juridic, administrativ, financiar, fiscal şi tehnic, menite să asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, conservarea, asigurarea securităţii, întreţinerea, prepararea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional mobil în vederea accesului democratic la cultură şi transmiterii acestui patrimoniu generaţiilor viitoare;

c) clasare a bunurilor culturale mobile – procedură de stabilire a categoriei bunurilor culturale mobile şi de înscriere a acestora în Registrul patrimoniului cultural naţional mobil;

d) declasare a bunurilor culturale mobile – procedură de radiere a bunurilor culturale mobile clasate, în baza expertizelor efectuate de specialişti acreditaţi în domeniu, din Registrul patrimoniului cultural naţional mobil;

e) colecţie publică de bunuri culturale mobile – ansamblu de bunuri culturale deţinute de instituţii publice, de culte religioase ca rezultat al achiziţiilor publice, al colectărilor sau al donaţiilor;

f) colecţie privată de bunuri culturale mobile – ansamblu de bunuri culturale constituit de persoane fizice sau de persoane juridice de drept privat ca rezultat al colectărilor, al achiziţionărilor, al donaţiilor sau al moştenirii;

g) laborator de restaurare – spaţiu special amenajat, dotat cu instalaţii şi cu aparate, în care se execută lucrări de investigaţii şi de tratamente cu caracter ştiinţific, aplicativ şi tehnic;

h) atelier de restaurare – spaţiu special amenajat, dotat cu instalaţii şi cu unelte dispuse în raport de un flux tehnologic determinat, în care se execută lucrări de restaurare;

i) Registru al patrimoniului cultural naţional mobil inventar al bunurilor culturale mobile clasate în patrimoniul cultural naţional mobil ţinut în formă electronică de către Serviciul de evidenţă şi circulaţie a bunurilor culturale mobile;

j) bunuri culturale mobile pasibile de restituire – bunuri care fac parte, după caz, din:

– patrimoniul cultural naţional mobil, clasate înainte sau după ce au fost scoase ilegal de pe teritoriul Republicii Moldova;

– patrimoniul cultural mobil al unui stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu legislaţia statului respectiv, clasate înainte ori după ce au fost scoase ilegal de pe teritoriul statului membru al Uniunii Europene;

– colecţiile publice care se găsesc în inventarele muzeelor, arhivelor, fondurilor bibliotecilor, cultelor religioase şi ale instituţiilor ecleziastice din Republica Moldova sau din unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, definite ca publice potrivit legislaţiei Republicii Moldova sau a respectivului stat membru al Uniunii Europene;

k) scoatere ilegală a bunului cultural mobil de pe teritoriul unui stat – orice scoatere a bunului cultural mobil de pe teritoriul Republicii Moldova sau al unui stat membru al Uniunii Europene cu încălcarea legislaţiei în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional mobil, precum şi nereturnare a bunului cultural mobil la sfârşitul perioadei unei scoateri temporare legale sau orice altă încălcare a uneia dintre celelalte condiţii ale acestei scoateri temporare;

l) stat solicitant – Republica Moldova sau orice stat membru al Uniunii Europene al cărui bun cultural mobil a fost scos ilegal de pe teritoriul său;

m) stat solicitat – stat pe al cărui teritoriu se găseşte un bun cultural mobil care a fost scos ilegal de pe teritoriul unui alt stat;

n) restituire – returnare a bunului cultural mobil pe teritoriul statului solicitant;

o) posesor – persoană fizică sau juridică care exercită, în mod voit, stăpânirea de fapt asupra bunului cultural mobil care a fost scos ilegal de pe teritoriul unui stat, în numele său;

p) deţinător persoană fizică sau juridică care exercită, în mod voit, stăpânirea de fapt asupra bunului cultural mobil care a fost scos ilegal de pe teritoriul unui stat, în numele altcuiva.

[Art.2 completat prin Legea nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

[Art.2 modificat prin Legea nr.285 din 06.10.2022, în vigoare 21.11.2022]

Articolul 3. Protejarea patrimoniului cultural naţional mobil

(1) Protejarea patrimoniului cultural naţional mobil se face prin intermediul autorităţilor publice centrale şi locale, al instituţiilor specializate precum sînt: muzeele, galeriile de artă, colecţiile publice şi private, casele memoriale, arhivele, bibliotecile, cultele religioase, organizaţiile neguvernamentale cu atribuţii în domeniu.

(2) Statul asigură, în conformitate cu legislaţia în vigoare, baza materială şi mijloacele financiare necesare pentru protejarea patrimoniului cultural naţional mobil.

Articolul 4. Bunuri culturale mobile pasibile pentru a fi clasate în patrimoniul cultural naţional mobil

Bunuri culturale mobile pasibile pentru a fi clasate în patrimoniul cultural naţional mobil sunt:

1) bunurile culturale mai vechi de 50 de ani, care fac parte din inventarele cultelor religioase;

2) obiectele arheologice mai vechi de 100 de ani, care provin din:

a) descoperiri şi săpături arheologice terestre sau subacvatice;

b) situri arheologice;

c) colecţii arheologice;

3) elementele provenite din dezmembrarea unor monumente imobile artistice, istorice sau religioase, ce constituie părţi integrante ale acestora, mai vechi de 100 de ani;

4) mozaicurile, desenele realizate integral de mână, în orice tehnică şi pe orice tip de suport, mai vechi de 100 de ani;

5) gravurile originale, stampele, serigrafiile şi litografiile, împreună cu matriţele şi primele exemplare imprimate ale acestora, mai vechi de 100 de ani;

6) producţiile originale de artă statuară sau sculpturile şi copiile executate prin acelaşi procedeu ca şi originalul, mai vechi de 100 de ani;

7) incunabulele şi manuscrisele, hărţile, partiturile muzicale, în exemplare individuale sau în colecţii, mai vechi de 100 de ani;

8) cărţile, în exemplare izolate sau în colecţii, mai vechi de 100 de ani;

9) arhivele şi componente ale acestora, de orice tip, în orice tehnică, având elemente mai vechi de 50 de ani, inclusiv arhivele fono-, foto-, cinema-, create cu peste 50 de ani în urmă;

10) specimenele provenite din colecţii de zoologie, botanică, mineralogie, paleontologie sau anatomie, mai vechi de 150 de ani;

11) bunurile culturale cu semnificaţie istorică, etnografică, create cu peste 50 de ani în urmă;

12) bunurile cu semnificaţie artistică, create cu peste 50 de ani în urmă, precum:

a) opere de artă plastică: picturi, sculpturi, desene grafice, desene, gravuri, stampe etc.;

b) opere de artă decorativă şi aplicată: mobilier, tapiserii, covoare, piese din sticlă, ceramică, metal, lemn, textile şi din alte materiale, podoabe;

c) obiecte de cult: icoane, broderii, orfevrărie, mobilier etc.;

d) proiecte şi prototipuri de design;

e) materiale primare ale filmelor artistice, documentare şi de animaţie;

13) bunurile de importanţă tehnică: instrumente, instalaţii, aparataj; echipamente din domeniul ştiinţei, echipamente de producţie, de uz casnic, cu destinaţie militară şi/sau componente ale acestora, create cu peste 50 de ani în urmă; automobilele de epocă, mai vechi de 75 de ani;

14) instrumentele muzicale, inclusiv instrumente populare de autor, create cu peste 50 de ani în urmă;

15) mărcile şi efectele poştale, timbrele fiscale şi analoage ale acestora, create cu peste 50 de ani în urmă; bunurile aflate în Conservatorul de mărci şi efecte poştale din cadrul furnizorului de serviciu poştal universal;

16) monedele, bonurile, bancnotele, hârtiile de valoare, emise cu peste 50 de ani în urmă;

17) ordinele şi medaliile (cu excepţia celor personale, însoţite de legitimaţiile de primire a acestora) instituite cu peste 100 de ani în urmă.

[Art.4 în redacţia Legii nr.285 din 06.10.2022, în vigoare 21.11.2022]

Articolul 5. Categoriile de bunuri care aparţin patrimoniului cultural naţional mobil

În funcţie de semnificaţia sau de importanţa lor istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică, tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică, epigrafică, de vechimea, unicitatea sau de raritatea lor, bunurile aparţinînd patrimoniului cultural naţional mobil fac parte din:

categoria A – "Tezaur", care include bunuri culturale de valoare excepţională pentru umanitate;

categoria B – "Fond", care include bunuri culturale cu valoare deosebită pentru Republica Moldova;

categoria C – "Patrimoniul mobil comun", care include bunuri culturale de însemnătate locală, fără o semnificaţie aparte, cu tipologii comune, eventual executate în serii mari.

[Art.5 completat prin Legea nr.285 din 06.10.2022, în vigoare 21.11.2022]

Articolul 6. Dreptul de proprietate asupra bunurilor cu statut de patrimoniu cultural naţional mobil

(1) Bunurile cu statut de patrimoniu cultural naţional mobil pot fi proprietate publică a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a asociaţiilor obşteşti, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, pot fi proprietate a cultelor religioase sau proprietate privată a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice de drept privat.

(2) Exercitarea dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale asupra bunurilor cu statut de patrimoniu cultural naţional mobil este supusă reglementărilor prezentei legi.

(3) Statul garantează, în condiţiile legii, dreptul de proprietate al persoanelor fizice şi juridice de drept public sau privat asupra bunurilor cu statut de patrimoniu cultural naţional mobil pe care le deţin.

Capitolul II

CERCETAREA, CLASAREA ŞI INVENTARIEREA

BUNURILOR CULTURALE MOBILE

Articolul 7. Cercetarea bunurilor culturale mobile

(1) Activitatea de cercetare are ca obiect cercetarea, dezvoltarea şi valorificarea ştiinţifică a patrimoniului cultural naţional mobil, în special a celui gestionat de instituţiile publice specializate, deţinătoare de bunuri culturale mobile care fac parte din patrimoniul cultural naţional.

(2) Cercetarea bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil se realizează de către instituţiile publice specializate în domeniu.

[Art.7 alin.(2) modificat prin Legea nr.285 din 06.10.2022, în vigoare 21.11.2022]

[Art.2 modificat prin Legea nr.36 din 16.03.2018, în vigoare 20.04.2018]

Articolul 8. Clasarea bunurilor culturale mobile

(1) Declanşarea procedurii de clasare a bunurilor culturale mobile se face:

a) din oficiu în cazul:

- bunurilor culturale mobile care se află în proprietatea statului sau a unităţilor teritorial-administrative şi care sînt administrate de instituţii publice, de alte persoane juridice la care statul sau o autoritate publică este deţinător de acţiuni;

- bunurilor culturale mobile care se află în proprietatea cultelor religioase;

- bunurilor culturale mobile care fac obiectul unor vînzări prin licitaţie sau prin intermediul unui agent autorizat;

- bunurilor culturale mobile pentru care se solicită export temporar sau definitiv;

- bunurilor culturale mobile descoperite întîmplător sau în cadrul unor cercetări sistematice;

- bunurilor culturale mobile confiscate;

- bunurilor culturale mobile care au făcut obiectul unor tentative de export ilicit ori care au fost scoase ilegal din teritoriul Republicii Moldova;

- bunurilor culturale mobile din domeniul public ce urmează a fi restaurate;

- bunurilor culturale mobile care fac obiectul unei cercetări penale;

b) la solicitarea persoanelor fizice şi juridice de drept privat proprietare de bunuri culturale mobile.

(2) Clasarea bunurilor culturale mobile se efectuează în baza unui raport de expertiză întocmit de experţi acreditaţi de Ministerul Culturii.

(3) Organismul ştiinţific competent să hotărască clasarea bunurilor culturale mobile este Comisia naţională a muzeelor şi a colecţiilor.

(4) Hotărîrea de clasare, însoţită în mod obligatoriu de raportul de expertiză elaborat de experţi ai bunurilor culturale mobile acreditaţi de Ministerul Culturii, va fi semnată de preşedintele Comisiei naţionale a muzeelor şi a colecţiilor şi va fi aprobată prin ordin al ministrului culturii în termen de 3 luni din momentul declanşării procedurii de clasare.

(5) La hotărîrea de clasare se vor anexa la extras concluziile din raportul de expertiză, fişa standard a bunului cultural clasat şi fotografia alb-negru sau color, după caz.

(6) Serviciul de evidenţă şi circulaţie a bunurilor culturale mobile eliberează pentru fiecare bun cultural clasat un certificat, care nu constituie prin sine un certificat de proprietate.

(7) Proprietarii, titularii unor alte drepturi reale şi deţinătorii cu orice titlu ai bunurilor culturale mobile pentru care s-a declanşat procedura de clasare au obligaţia de a permite examinarea bunurilor de către experţi acreditaţi de Ministerul Culturii.

(8) Bunurile culturale mobile clasate pot fi preluate în custodie temporară pentru analize de laborator numai în cazuri speciale şi pentru o perioadă stabilită în normele de clasare, aprobate de Ministerul Culturii, doar cu acordul proprietarilor sau al titularilor de alte drepturi reale, în baza unui act de predare-primire, încheiat cu persoanele fizice sau juridice menţionate la alin.(7).

(9) Dreptul proprietarului de a solicita clasarea unui bun cultural mobil este imprescriptibil.

(10) Bunurile culturale mobile proprietate publică aflate în patrimoniul instituţiilor sau al organizaţiilor din subordine cu capital public ori capital public majoritar care se privatizează vor fi supuse procedurii de clasare înainte de declanşarea procedurii de privatizare.

(11) Autoritatea publică centrală sau locală care declanşează procedura de privatizare a instituţiilor sau a organizaţiilor prevăzută la alin.(10) are obligaţia de a anunţa în scris cu 30 de zile înainte Serviciului de evidenţă şi circulaţie a bunurilor culturale mobile despre procedura de privatizare.

(12) În termen de 10 zile de la data înregistrării comunicării prevăzute la alin.(11), Serviciul de evidenţă şi circulaţie a bunurilor culturale mobile va expertiza bunurile culturale mobile susceptibile de clasare ale instituţiei sau organizaţiei în curs de privatizare şi va declanşa procedura de clasare, după caz.

(13) Bunurile culturale mobile clasate în conformitate cu alin.(10) vor fi trecute în administrarea unei instituţii publice specializate, desemnată de Ministerul Culturii.

(14) Dacă un bun cultural mobil nu a fost clasat, procedura de clasare poate fi reluată, la cerere, după minimum 2 ani. În cazul în care au apărut noi argumente în favoarea iniţierii procedurii de clasare, acest termen poate fi redus de Ministerul Culturii prin emiterea actului administrativ corespunzător.

(15) În cazul bunurilor culturale mobile care nu au fost propuse de Comisia naţională a muzeelor şi a colecţiilor spre clasare, proprietarul sau titularul de alte drepturi asupra acestora va fi informat cu privire la concluziile raportului de expertiză, de către Serviciul de evidenţă şi circulaţie a bunurilor culturale mobile, în termen de 30 de zile de la data finalizării expertizei.

[Art.8 alin.(6),(11),(12),(14) modificate, alin.(15) în redacţie nouă conform Legii nr.285 din 06.10.2022, în vigoare 21.11.2022]

Articolul 9. Registrul patrimoniului cultural naţional mobil

(1) Registrul patrimoniului cultural naţional mobil este întocmit în baza ordinelor privind clasarea bunurilor culturale mobile. Registrul se va completa de către Serviciul de evidenţă şi circulaţie a bunurilor culturale mobile în baza registrelor de evidenţă ale proprietarilor de bunuri culturale mobile, ale muzeelor şi ale altor instituţii în a căror proprietate sau folosinţă se află bunurile respective. Evidenţa informatizată şi administrarea documentelor care au stat la baza întocmirii registrului vor fi în gestiunea Serviciului de evidenţă şi circulaţie a bunurilor culturale mobile.

(2) Datele privind patrimoniul cultural naţional mobil, cu excepţia listei bunurilor culturale mobile şi a imaginilor acestora, sînt făcute publice doar cu acordul proprietarilor de bunuri.

(3) Datele patrimoniului cultural naţional mobil pot fi furnizate, la cerere, de către Serviciul de evidenţă şi circulaţie a bunurilor culturale mobile, instituţiilor specializate, cercetătorilor şi altor specialişti şi experţi acreditaţi, în vederea desfăşurării unor activităţi specifice de identificare şi de cercetare. Utilizarea informaţiilor obţinute poate fi făcută doar cu consimţămîntul deţinătorului. Comunicarea publică a datelor de identificare a proprietarului se poate face numai cu acordul lui.

(4) Informaţiile din Registrul patrimoniului cultural naţional mobil pot fi furnizate organelor de poliţie, organelor de urmărire penală, instanţelor judecătoreşti şi executorilor judecătoreşti numai cu respectarea prevederilor legale în domeniu.

[Art.9 alin.(1),(3) modificate prin Legea nr.285 din 06.10.2022, în vigoare 21.11.2022]

Articolul 10. Clasarea şi înregistrarea bunurilor culturale mobile proprietate privată

(1) La solicitarea proprietarilor, bunurile culturale mobile proprietate privată pot fi clasate în conformitate cu prezenta lege.

(2) Clasarea şi înregistrarea bunurilor culturale mobile proprietate privată se fac opţional, la cererea proprietarului. Cererea trebuie să fie de un model stabilit de Ministerul Culturii.

(3) Confidenţialitatea datelor despre colecţiile private de bunuri culturale înregistrate şi despre componenţa acestora este garantată.

(4) Bunurile culturale mobile arheologice aflate în proprietate privată se înregistrează în mod obligatoriu la Ministerul Culturii în termen de un an după adoptarea prezentei legi, cu declanşarea procedurii de clasare.

Articolul 11. Declasarea bunurilor culturale mobile

(1) Declasarea bunurilor culturale mobile are loc la cererea titularilor dreptului de proprietate sau din oficiu în următoarele cazuri:

a) invalidare a expertizei;

b) distrugere confirmată prin acte doveditoare;

c) deteriorare gravă, care nu poate fi remediată prin operaţiuni de restaurare;

d) pierdere, confirmată prin acte doveditoare.

(2) Declasarea urmează procedura stabilită pentru clasare.

(3) Ordinul de declasare este luat în evidenţa Registrului patrimoniului cultural naţional mobil, procedîndu-se la radierea bunului respectiv.

(4) Ordinul de declasare se comunică proprietarului, titularilor de alte drepturi reale, precum şi deţinătorilor cu orice titlu ai bunurilor culturale mobile, după caz.

Articolul 12. Trecerea unui bun dintr-o categorie juridică a patrimoniului cultural naţional mobil în alta

Trecerea unui bun dintr-o categorie juridică a patrimoniului cultural naţional mobil în alta se poate face numai cu respectarea procedurii stabilite pentru clasare.

Articolul 13. Contestarea clasării, declasării sau trecerii unui bun dintr-o categorie juridică a patrimoniului cultural naţional mobil în alta

(1) Ordinul de clasare, de declasare sau de trecere a unui bun dintr-o categorie juridică a patrimoniului cultural naţional mobil în alta poate fi contestat de proprietar sau de titularul unor alte drepturi reale la Ministerul Culturii în termen de 30 de zile de la comunicare. Ministerul va soluţiona contestaţia în termen de 30 de zile de la înregistrarea ei.

(2) În cazul în care nu este mulţumit de răspunsul la contestaţia adresată Ministerului Culturii, proprietarul sau titularul unor alte drepturi reale poate să se adreseze, în condiţiile legii, instanţei judecătoreşti competente.

Articolul 14. Inventarierea patrimoniului cultural naţional mobil

(1) Instituţiile publice deţinătoare de bunuri aparţinînd patrimoniului cultural naţional mobil au obligaţia de a le inventaria atît analitic, prin fişa standard, cît şi sinoptic, prin banca electronică de date. În fişele standard ale bunurilor culturale mobile clasate ce conţin metale şi pietre preţioase se va indica greutatea acestora.

(2) Autorităţile publice în a căror subordine funcţionează instituţii deţinătoare de bunuri aparţinînd patrimoniului cultural naţional mobil au obligaţia de a asigura resursele financiare necesare inventarierii informatizate a bunurilor.

(3) Bunurile culturale mobile clasate care se află în colecţiile instituţiilor specializate, ale cultelor religioase sînt inventariate conform prevederilor prezentei legi.

Capitolul III

ASIGURAREA SECURITĂŢII PATRIMONIULUI

CULTURAL NAŢIONAL MOBIL

Articolul 15. Asigurarea securităţii patrimoniului cultural naţional mobil

(1) Proprietarii, titularii unor alte drepturi reale, precum şi deţinătorii cu orice titlu ai bunurilor cu statut de patrimoniu cultural naţional mobil au următoarele obligaţii:

a) să asigure cele mai bune condiţii de păstrare, de conservare şi depozitare a bunurilor;

b) să asigure securitatea bunurilor;

c) să nu distrugă şi să nu deterioreze bunurile;

d) să nu permită utilizarea bunurilor în scopuri care le-ar supune pierderii, deteriorării, sustragerii sau pereclitării integrităţii;

e) să aducă la cunoştinţă Ministerului Culturii, în termen de 5 zile, cazurile de constatare a unui pericol iminent de distrugere sau degradare a bunurilor;

f) să permită accesul specialiştilor autorizaţi de către Ministerul Culturii pentru a constata starea de conservare a bunurilor;

g) să asigure restaurarea bunurilor;

h) să permită executarea lucrărilor de restaurare exclusiv restauratorilor acreditaţi de Ministerul Culturii;

i) în cazul pierderii sau al furtului bunurilor culturale mobile, să informeze, în termen de 24 de ore de la constatare, Ministerul Culturii şi serviciile Ministerului de Interne, iar în cazul constatării distrugerii lor, să informeze Ministerul Culturii în termen de 3 zile.

(2) Instituţiile publice, cultele religioase, precum şi agenţii economici, care deţin cu orice titlu bunuri culturale mobile clasate au obligaţia să finanţeze achiziţionarea şi instalarea de sisteme antiefracţie, antiincendiu şi de asigurare a microclimatului pentru protecţia bunurilor culturale mobile.

(3) Persoanele fizice şi juridice care deţin cu orice titlu bunuri culturale mobile clasate beneficiază de consultanţă gratuită din partea instituţiilor specializate în scopul păstrării, conservării şi punerii în valoare a acestor bunuri.

(4) Instituţiile publice deţinătoare de bunuri culturale mobile clasate au obligaţia de a permite accesul experţilor şi al specialiştilor acreditaţi, precum şi al cercetătorilor, la bunurile culturale mobile clasate pe care le deţin pentru efectuarea de studii şi de lucrări de specialitate în condiţiile convenite de comun acord.

[Art.15 modificat prin Legea nr.285 din 06.10.2022, în vigoare 21.11.2022]

Articolul 16. Executarea copiilor, mulajelor, facsimilelor, tirajelor postume de pe bunurile culturale mobile clasate

(1) Copiile, mulajele, facsimilele, tirajele postume de pe bunuri culturale mobile clasate care se află în proprietate publică, în proprietatea persoanelor fizice şi juridice de drept privat, a titularilor de alte drepturi reale pot fi executate numai cu acordul scris al proprietarilor şi al titularilor de alte drepturi reale asupra acestor bunuri, în conformitate cu normele stabilite de Ministerul Culturii.

(2) Reproducerea prin mijloace video, foto a bunurilor culturale mobile clasate se permite doar cu acordul scris al titularului sau al titularului de alt drept real asupra acestor bunuri.

(3) Persoanele care execută copii, mulaje, facsimile, tiraje postume de pe bunuri culturale mobile clasate sînt obligate să utilizeze tehnici adecvate şi să ia măsuri pentru a nu afecta integritatea originalelor.

Capitolul IV

CONSERVAREA ŞI RESTAURAREA BUNURILOR

CULTURALE MOBILE

[Denumirea cap.IV modificată prin Legea nr.285 din 06.10.2022, în vigoare 21.11.2022]

Articolul 17. Conservarea şi restaurarea bunurilor culturale mobile

(1) Lucrările de conservare şi de restaurare a bunurilor culturale mobile care se află în proprietatea publică a statului, în proprietatea persoanelor fizice şi juridice, a titularilor de alte drepturi reale se efectuează numai de către conservatori şi restauratori acreditaţi, în baza unui contract încheiat în conformitate cu actele normative în vigoare.

(2) Acreditarea conservatorilor şi a restauratorilor care execută lucrări de conservare şi de restaurare a bunurilor culturale mobile se face de către Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei naţionale a muzeelor şi a colecţiilor.

(3) În baza acreditării, Ministerul Culturii eliberează conservatorilor şi restauratorilor certificate de liberă practică, emise în conformitate cu normele stabilite prin ordin al ministrului culturii.

(4) Conservatorii şi restauratorii acreditaţi, alţi specialişti autorizaţi de Ministerul Culturii sînt singurii care au calitatea de a face, la solicitare, expertize pentru organe de urmărire penală, pentru instanţe judecătoreşti şi notari publici.

(5) În bază de aviz al Comisiei naţionale a muzeelor şi a colecţiilor, Ministerul Culturii eliberează laboratoarelor şi atelierelor care efectuează lucrări de conservare şi de restaurare a bunurilor culturale mobile certificate de acreditare, emise în conformitate cu normele stabilite prin ordin al ministrului culturii.

(6) Bunurile culturale mobile clasate în categoriile "Tezaur" şi "Fond" care se află în pericolul iminent de distrugere sau degradare gravă se vor supune operaţiunilor de restaurare şi de conservare prin ordin al ministrului culturii, în baza unui raport de expertiză, avizat de Comisia naţională a muzeelor şi a colecţiilor.

(7) Pentru acreditarea conservatorilor, restauratorilor, laboratoarelor şi atelierelor de restaurare a bunurilor culturale mobile nu se vor percepe taxe de stat.

(8) În cazul depistării unor erori profesionale care au cauzat distrugerea sau deteriorarea bunurilor culturale mobile, precum şi în cazul utilizării unor tehnici şi materiale neadecvate în procesul de restaurare a bunurilor culturale mobile, ceea ce a dus la prejudicierea integrităţii şi autenticităţii lor, Ministerul Culturii va suspenda sau va retrage pe un termen de pînă la 2 ani certificatele de acreditare eliberate conservatorilor, restauratorilor, laboratoarelor şi atelierelor de restaurare, cu reparaţia, după caz, a prejudiciului material în funcţie de valoarea comercială a bunului cultural distrus sau deteriorat.

(9) Direcţia de specialitate a Ministerului Culturii va ţine evidenţa acreditărilor eliberate, precum şi a celor suspendate sau retrase.

[Art.17 modificat prin Legea nr.285 din 06.10.2022, în vigoare 21.11.2022]

Capitolul V

CIRCULAŢIA ŞI COMERCIALIZAREA BUNURILOR

CULTURALE MOBILE

[Denumirea cap.V modificată prin Legea nr.285 din 06.10.2022, în vigoare 21.11.2022]

Articolul 18. Circulaţia bunurilor culturale mobile

(1) Bunurile culturale mobile care se află în proprietatea publică a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sînt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile.

(2) Pentru organizarea unor expoziţii sau pentru realizarea unor proiecte culturale, instituţiile publice, în temeiul unui ordin al ministrului culturii, pot împrumuta unor instituţii publice sau persoane juridice de drept privat din ţară bunuri culturale mobile pe care le gestionează.

(3) Circulaţia bunurilor culturale mobile are loc în conformitate cu prezenta lege şi Regulamentul privind circulaţia bunurilor culturale mobile, aprobat de Guvern.

[Art.18 modificat prin Legea nr.285 din 06.10.2022, în vigoare 21.11.2022]

Articolul 19. Comercializarea bunurilor culturale mobile

(1) Comercializarea bunurilor culturale mobile care se află în proprietate privată sau intermedierea vînzării se va efectua numai prin agenţi economici autorizaţi prin ordin al ministrului culturii, cu avizul Comisiei naţionale a muzeelor şi a colecţiilor, în baza Normelor de comercializare a bunurilor culturale mobile, aprobate de Ministerul Culturii.

(2) Agenţii economici autorizaţi să comercializeze bunuri culturale mobile sînt obligaţi:

a) să afişeze la loc vizibil Normele de comercializare a bunurilor culturale mobile;

b) să deţină un registru, în care să menţioneze corect şi complet numele şi adresa ofertantului, descrierea şi preţul fiecărui bun. Informaţiile din registru au caracter confidenţial;

c) să informeze în scris, în termen de 5 zile de la data ofertei, Ministerul Culturii despre existenţa unor bunuri susceptibile de clasare;

d) să informeze în scris, în termen de 5 zile de la data ofertei, proprietarul bunului despre posibilitatea declanşării procedurii de clasare;

e) să informeze Ministerul Culturii, în termen de 3 zile de la data înscrierii în registrul propriu a bunurilor culturale clasate la categoria "Tezaur", despre punerea acestora în vînzare.

(3) Bunurile culturale mobile proprietate a persoanelor fizice sau juridice de drept privat clasate la categoria "Tezaur" pot face obiectul unor vînzări publice numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune de către statul Republica Moldova, prin Ministerul Culturii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(4) Termenul de exercitare a dreptului de preemţiune al statului este de maximum 30 de zile, calculat de la data înregistrării ofertei.

(5) Nerespectarea dispoziţiilor alin.(3) atrage nulitatea absolută a vînzării.

[Art.19 modificat prin Legea nr.285 din 06.10.2022, în vigoare 21.11.2022]

Capitolul VI

FINANŢAREA ACTIVITĂŢILOR SPECIFICE DE PROTEJARE

A PATRIMONIULUI CULTURAL NAŢIONAL MOBIL

Articolul 20. Modalităţile de finanţare

(1) Finanţarea activităţilor de descoperire, colectare, cercetare, expertizare, clasare, inventariere, depozitare, conservare, preparare, restaurare, protejare, evidenţă şi punere în valoare a bunurilor culturale mobile proprietate publică se asigură de la bugetul de stat prin Ministerul Culturii, de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, din fondurile şi donaţiile unor persoane fizice şi juridice, din alte surse legale.

(2) Alocaţiile bugetare destinate activităţilor prevăzute la alin.(1) se nominalizează cu aceste destinaţii în bugetul Ministerului Culturii, în bugetele autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi în bugetele altor instituţii publice cu atribuţii în domeniu.

[Art.20 modificat prin Legea nr.285 din 06.10.2022, în vigoare 21.11.2022]

Articolul 21. Finanţarea activităţilor de completare, conservare, restaurare a patrimoniului cultural naţional mobil

(1) Achiziţionarea de bunuri culturale mobile pentru completarea colecţiilor instituţiilor publice specializate, în funcţie de subordonarea acestora, se poate face din sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetele autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi din sumele donate de persoane fizice şi juridice.

(2) Operaţiunile de conservare şi de restaurare a bunurilor culturale mobile clasate proprietate publică aflate în pericolul iminent de distrugere sau degradare vor fi efectuate din contul statului, în baza unui aviz emis de Comisia naţională a muzeelor şi a colecţiilor.

(3) Operaţiunile de conservare şi de restaurare a bunurilor culturale mobile clasate care se află în proprietate privată, în proprietatea cultelor religioase şi a altor titulari de drept privat se vor efectua din contul proprietarului, iar în cazuri speciale, cum ar fi cel în care proprietarul bunului cultural mobil clasat la categoria "Tezaur" este o persoană de drept privat din a cărei declaraţie rezultă că nu dispune de surse financiare pentru acoperirea cheltuielilor de conservare şi restaurare, aceste operaţiuni vor fi finanţate, parţial sau integral, de la bugetul de stat ori de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, în conformitate cu prezenta lege. În cazul vînzării ulterioare a acestor bunuri culturale mobile, costul operaţiunilor de conservare şi restaurare vor fi returnate instituţiei finanţatoare de către proprietarul vînzător.

Capitolul VII

SISTEMUL NAŢIONAL DE PROTEJARE, RECUPERARE ŞI RESTITUIRE

A PATRIMONIULUI CULTURAL NAŢIONAL MOBIL

[Denumirea cap.VII în redacţia Legii nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

Articolul 22. Ierarhizarea sistemului de protejare, recuperare şi restituire a patrimoniului cultural naţional mobil

(1) Statul garantează şi asigură protejarea patrimoniului cultural naţional mobil conform legislaţiei în vigoare.

(2) Parlamentul asigură cadrul legislativ în domeniul protejării, conservării şi restaurării patrimoniului cultural naţional mobil, aprobă strategiile naţionale în domeniul vizat şi finanţarea acestora de la bugetul de stat.

(3) Guvernul asigură realizarea politicii de stat în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional mobil, aprobă cadrul normativ şi programele de stat privind protejarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural naţional mobil.

(4) Ministerul Culturii este autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate responsabilă de elaborarea şi de realizarea politicilor, programelor, strategiilor şi normelor specifice în vederea protejării, conservării, restaurării, punerii în valoare, precum şi în vederea recuperării şi restituirii patrimoniului cultural naţional mobil.

(4¹) Serviciul de evidenţă şi circulaţie a bunurilor culturale mobile este o autoritate administrativă subordonată Ministerului Culturii, cu competenţe în domeniul evidenţei, circulaţiei, recuperării şi restituirii bunurilor culturale mobile.

(5) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi cele de nivelul al doilea cooperează cu autorităţile centrale de specialitate, în condiţiile legii, în vederea elaborării şi realizării programelor privind protejarea, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional mobil.

[Art.22 denumirea, alin.(4),(4¹) modificat prin Legea nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

[Art.22 alin.(4¹) introdus prin Legea nr.285 din 06.10.2022, în vigoare 21.11.2022]

Articolul 23. Atribuţiile Ministerului Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional mobil

(1) Ministerul Culturii îşi exercită atribuţiile în domeniul patrimoniului cultural naţional mobil direct sau prin instituţiile de specialitate subordonate.

(2) Atribuţiile de bază ale Ministerului Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional mobil sînt următoarele:

a) elaborarea politicilor, strategiilor şi programelor în domeniul protejării, conservării, restaurării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural naţional mobil;

b) elaborarea şi aprobarea normelor şi metodologiilor specifice domeniului de conservare, restaurare, clasare şi de protejare a patrimoniului cultural naţional mobil;

c) monitorizarea procesului de implementare a legislaţiei privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil.

(3) În scopul promovării unei politici eficiente în domeniul cercetării, completării, evidenţei, clasării, conservării, restaurării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural naţional mobil, Ministerul Culturii:

a) creează Comisia naţională a muzeelor şi a colecţiilor ca organ consultativ în domeniu şi asigură activitatea ei;

b) eliberează, cu avizul Comisiei naţionale a muzeelor şi a colecţiilor, autorizaţii pentru agenţii economici care desfăşoară activităţi de comercializare a bunurilor culturale mobile, certificate de acreditare a experţilor, conservatorilor, restauratorilor, a laboratoarelor şi atelierelor de restaurare a bunurilor culturale mobile;

c) elaborează şi aprobă norme de clasare, de conservare şi de restaurare a bunurilor culturale mobile, de acreditare a experţilor, conservatorilor, restauratorilor, laboratoarelor şi atelierelor de restaurare a bunurilor culturale mobile clasate, a agenţilor economici care desfăşoară activităţi de comercializare a bunurilor culturale mobile;

d) instituie Registrul conservatorilor şi al restauratorilor acreditaţi în domeniul patrimoniului cultural naţional mobil şi Registrul experţilor acreditaţi în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional mobil;

e) supraveghează şi verifică lucrările de conservare şi de restaurare a bunurilor culturale mobile;

f) monitorizează dosarele de clasare a bunurilor culturale mobile;

g) iniţiază, în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, demersurile de rigoare în vederea protejării unor bunuri culturale exportate ilegal sau sustrase din colecţiile publice şi păstrate fără temei legal în străinătate;

h) participă la orice operaţiune internaţională, organizată în comun în baza unui acord de cooperare, în vederea împiedicării sau interzicerii operaţiunilor ilicite de import, de export şi de transfer de proprietate asupra bunurilor culturale mobile.

[Art.23 alin.(2) completat prin Legea nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

[Art.23 modificat prin Legea nr.285 din 06.10.2022, în vigoare 21.11.2022]

Articolul 23¹. Atribuţiile Ministerului Culturii în domeniul recuperării şi restituirii bunurilor culturale mobile pasibile de restituire

(1) Ministerul Culturii îşi exercită atribuţiile în domeniul recuperării şi restituirii bunurilor culturale mobile direct sau prin autorităţile administrative subordonate.

(2) Ministerul Culturii are următoarele atribuţii de bază în domeniul recuperării şi restituirii bunurilor culturale mobile:

a) notifică autorităţile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la iniţierea procedurii de restituire a bunurilor culturale mobile scoase ilegal de pe teritoriul Republicii Moldova;

b) notifică autorităţile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la descoperirea bunurilor culturale mobile pe teritoriul lor şi la existenţa unei bănuieli rezonabile că respectivele bunuri au fost scoase ilegal de pe teritoriul altui stat;

c) contribuie la procesul de securizare şi conservare a bunurilor culturale mobile scoase ilegal de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene;

d) îndeplineşte rolul de intermediar între posesor şi/sau deţinător şi statul solicitant în ceea ce priveşte restituirea bunului cultural mobil, cu condiţia că statul solicitant şi posesorul sau deţinătorul îşi exprimă acordul în scris sau printr-un alt mijloc prevăzut de lege.

(3) Ministerul Culturii întreprinde toate măsurile necesare pentru a preveni orice neexecutare sau executare necorespunzătoare a procedurii de restituire a bunului cultural mobil care a fost scos ilegal de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.

(4) Ministerul Culturii întreprinde măsurile necesare pentru restituirea către statul solicitant a bunului cultural mobil care a fost scos ilegal de pe teritoriul acestuia, precum şi pentru efectuarea de către statul solicitant a plăţii despăgubirilor acordate de instanţa de judecată posesorului sau deţinătorului de bună-credinţă, precum şi instituţiei specializate care a suportat cheltuielile pentru conservarea bunului cultural mobil.

(5) Ministerul Culturii întreprinde măsurile necesare pentru recuperarea şi restituirea bunului cultural mobil care a fost scos ilegal de pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi pentru efectuarea de către Republica Moldova a plăţii despăgubirilor acordate de instanţa de judecată posesorului sau deţinătorului de bună-credinţă, precum şi instituţiei specializate care a suportat cheltuielile pentru conservarea bunului cultural mobil.

[Art.23¹ introdus prin Legea nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

Articolul 23². Atribuţiile Serviciului de evidenţă şi circulaţie a bunurilor culturale mobile în domeniul recuperării şi restituirii bunurilor culturale mobile pasibile de restituire

(1) Serviciul de evidenţă şi circulaţie a bunurilor culturale mobile cooperează cu autorităţile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene în scopul localizării şi restituirii bunurilor culturale mobile care au fost scoase ilegal de pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislaţiei naţionale şi acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(2) Serviciul de evidenţă şi circulaţie a bunurilor culturale mobile asigură cooperarea şi consultarea dintre autorităţile competente ale Republicii Moldova în domeniul restituirii bunurilor culturale mobile, îndeplinind următoarele sarcini:

a) intervine pe lângă autorităţile competente ale Republicii Moldova, la cererea statului solicitant, pentru a căuta un anumit bun cultural mobil care a fost scos ilegal de pe teritoriul statului solicitant şi a identifica posesorul şi/sau deţinătorul acestuia. Această cerere trebuie să cuprindă toate informaţiile necesare pentru a facilita căutarea, în special informaţiile privind localizarea efectivă sau prezumată a bunului;

b) cooperează cu autorităţile competente ale statului solicitant în scopul verificării dacă bunul scos ilegal de pe teritoriul statului solicitant constituie un bun cultural mobil pasibil de restituire, cu condiţia ca verificarea să fie efectuată în termen de 6 luni de la data notificării prevăzute de prezenta lege. Dacă această verificare nu este efectuată în termenul prevăzut, prevederile prezentei legi nu se aplică;

c) asigură, în cooperare cu statul solicitant, întreprinderea tuturor măsurilor necesare pentru conservarea materială a bunului cultural mobil;

d) prezintă, o dată la 5 ani, Ministerului Culturii un raport privind bunurile culturale mobile recuperate şi/sau restituite.

(3) Pentru a coopera şi a se consulta, Serviciul de evidenţă şi circulaţie a bunurilor culturale mobile utilizează sistemele de evidenţă relevante pentru bunurile culturale mobile, inclusiv Sistemul de informare al pieţei interne (IMI) şi alte sisteme similare la care Republica Moldova este parte.

(4) Schimbul de informaţii dintre Serviciul de evidenţă şi circulaţie a bunurilor culturale mobile şi autorităţile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene se realizează în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile privind protecţia datelor cu caracter personal.

(5) Serviciul de evidenţă şi circulaţie a bunurilor culturale mobile asigură că toate informaţiile care fac obiectul unei proceduri de restituire a bunurilor culturale mobile sunt prelucrate în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal.

[Art.23² introdus prin Legea nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

Articolul 24. Comisia naţională a muzeelor şi a colecţiilor

[Art.24 abrogat prin Legea nr.262 din 07.12.2017, în vigoare 12.04.2018]

Articolul 25. Atribuţiile Comisiei naţionale a muzeelor şi a colecţiilor

[Art.25 abrogat prin Legea nr.262 din 07.12.2017, în vigoare 12.04.2018]

Articolul 26. Serviciile publice cu atribuţii în domeniul patrimoniului cultural naţional mobil

Serviciile publice cu atribuţii în domeniul patrimoniului cultural naţional mobil (secţiile de cultură raionale, municipale) au următoarele atribuţii în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional mobil:

a) întocmesc baza de date privind evidenţa bunurilor culturale mobile din raza lor teritorială;

b) înregistrează cererile de clasare a bunurilor culturale mobile deţinute de instituţii nespecializate, de culte religioase, de alte persoane fizice şi juridice;

c) înaintează Comisiei naţionale a muzeelor şi a colecţiilor propuneri privind clasarea bunurilor culturale mobile;

d) înregistrează informaţiile despre schimbarea proprietarului sau a deţinătorului în cazul bunurilor culturale mobile clasate;

e) fac propuneri de includere în priorităţile de restaurare a bunurilor mobile clasate la categoria "Tezaur", aflate în instituţii nespecializate, culte religioase, în proprietatea unor alte persoane fizice şi juridice;

f) verifică modul în care agenţii economici autorizaţi să comercializeze bunuri culturale mobile respectă obligaţiile ce le revin conform prezentei legi;

g) controlează periodic starea de conservare şi de securitate a bunurilor culturale mobile clasate, acordînd consultanţă de specialitate, la solicitare, proprietarilor sau titularilor de alte drepturi reale.

[Art.26 modificat prin Legea nr.285 din 06.10.2022, în vigoare 21.11.2022]

Capitolul VIII

RESTITUIREA BUNURILOR CULTURALE MOBILE SCOASE ILEGAL

DE PE TERITORIUL UNUI STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE

[Denumirea cap.VIII în redacţia Legii nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

Articolul 27. Cererea de restituire a bunului cultural mobil scos ilegal de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene în cadrul urmăririi penale

(1) Dacă la faza de urmărire penală se constată existenţa unei bănuieli rezonabile că un bun cultural mobil care se găseşte pe teritoriul Republicii Moldova a fost scos ilegal de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, organul de urmărire penală, cu sprijinul Serviciului de evidenţă şi circulaţie a bunurilor culturale mobile, notifică în legătură cu aceasta statul interesat, în condiţiile Codului de procedură penală şi ale Legii nr.371/2006 cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală.

(2) Restituirea bunului cultural mobil se soluţionează în cadrul procesului penal în condiţiile Codului de procedură penală.

[Art.27 în redacţia Legii nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

[Art.27 modificat prin Legea nr.285 din 06.10.2022, în vigoare 21.11.2022]

Articolul 28. Cererea de restituire a bunului cultural mobil scos ilegal de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene

(1) Orice stat membru al Uniunii Europene poate adresa Republicii Moldova, în condiţiile Legii nr.371/2006 cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală, o cerere de efectuare a cercetărilor în vederea descoperirii locului unde se află un bun cultural mobil scos ilegal de pe teritoriul statului respectiv, precum şi în vederea identificării posesorului sau a deţinătorului acelui bun.

(2) Cererea prevăzută la alin.(1) trebuie să fie însoţită de următoarele:

a) descrierea bunului cultural mobil care face obiectul cererii şi raportul de expertiză, întocmite de un expert acreditat de către autorităţile competente, care confirmă că bunul cultural mobil este pasibil de clasare în patrimoniul cultural mobil al statului respectiv sau este clasat astfel;

b) declaraţia autorităţilor competente ale statului solicitant conform căreia bunul cultural mobil în cauză a fost scos ilegal de pe teritoriul acestuia;

c) informaţii cu privire la localizarea efectivă sau prezumtivă a bunului cultural mobil care face obiectul cererii.

(3) În cazul în care, în condiţiile alin.(1), bunul cultural mobil este descoperit, Ministerul Justiţiei sau, după caz, Procuratura Generală, cu sprijinul Serviciului de evidenţă şi circulaţie a bunurilor culturale mobile, notifică despre aceasta statul membru al Uniunii Europene proprietar al bunului.

[Art.28 în redacţia Legii nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

Articolul 28¹. Verificarea bunului cultural mobil scos ilegal de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene

(1) Statul membru al Uniunii Europene proprietar al bunului cultural mobil descoperit, în termen de 6 luni de la data comunicării notificării prevăzute la art.27 alin.(1) şi, după caz, la art.28 alin.(3), are dreptul de a verifica dacă bunul respectiv este un bun cultural mobil.

(2) Verificarea nu poate fi realizată dacă statul membru al Uniunii Europene interesat nu depune cererea de restituire în termen de un an de la data la care a luat cunoştinţă de locul unde se află bunul cultural mobil şi de identitatea posesorului sau a deţinătorului, în condiţiile prezentei legi.

[Art.28¹ introdus prin Legea nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

Articolul 28². Depunerea cererii de restituire a bunului cultural mobil scos ilegal de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene

(1) Cererea de restituire a bunului cultural mobil scos ilegal de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene se depune de statul solicitant împotriva posesorului sau a deţinătorului în condiţiile Codului de procedură civilă.

(2) Cererea de restituire prevăzută la alin.(1) trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

a) descrierea bunului care face obiectul cererii de restituire;

b) raportul de expertiză, întocmit de un expert acreditat de către autorităţile competente;

c) declaraţia conform căreia bunul care face obiectul cererii de restituire este un bun cultural mobil;

d) declaraţia autorităţilor competente ale statului solicitant conform căreia bunul cultural mobil a fost scos ilegal de pe teritoriul său.

(3) Dacă la data depunerii cererii de restituire scoaterea de pe teritoriul statului solicitant a bunului cultural mobil nu mai prezintă caracter ilicit, acţiunea este respinsă ca fiind inadmisibilă.

[Art.28² introdus prin Legea nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

Articolul 28³. Competenţa instanţei de judecată în materie de restituire a bunului cultural mobil scos ilegal de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene

(1) Dacă s-a stabilit că bunul care face obiectul cererii de restituire este un bun cultural mobil şi că scoaterea de pe teritoriul statului membru al Uniunii Europene are caracter ilegal, în sensul art.2 lit.k), această cerere se depune în condiţiile Codului de procedură civilă.

(2) În condiţiile alin.(1), instanţa hotărăşte acordarea unei despăgubiri echitabile posesorului, după caz, şi instituţiei specializate care a efectuat măsurile de conservare a bunului cultural mobil. Acordarea despăgubirii posesorului este dispusă numai dacă acesta a acţionat cu bună-credinţă şi a depus diligenţa necesară în momentul achiziţionării bunului cultural mobil respectiv, ţinând cont de toate circumstanţele achiziţiei, inclusiv de:

a) documentaţia privind provenienţa bunului cultural mobil;

b) existenţa autorizaţiilor necesare conform legislaţiei statului solicitant;

c) natura părţilor implicate în transferul dreptului de proprietate asupra bunului cultural mobil;

d) preţul plătit pentru achiziţionarea bunului cultural mobil;

e) verificarea registrelor accesibile privind bunurile culturale mobile care au fost scoase ilegal de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene;

f) orice alte informaţii pertinente pe care posesorul ar fi putut să le obţină în mod rezonabil sau orice alt demers pe care o persoană prudentă l-ar fi întreprins în aceleaşi circumstanţe.

(3) Hotărârea instanţei de judecată prin care se dispune restituirea bunului cultural mobil şi acordarea despăgubirilor prevăzute la alin.(2) poate fi contestată în ordinea stabilită de Codul de procedură civilă.

(4) Plata despăgubirilor prevăzute la alin.(2) se suportă de statul solicitant, se efectuează în momentul remiterii materiale a bunului care a făcut obiectul cererii de restituire şi trebuie să acopere, după caz:

a) cheltuielile suportate de posesorul de bună-credinţă în legătură cu achiziţionarea şi conservarea bunului cultural mobil;

b) cheltuielile suportate de instituţia specializată în legătură cu conservarea bunului cultural mobil.

(5) Cheltuielile legate de executarea hotărârii instanţei de judecată prin care se dispune restituirea bunului cultural mobil sunt suportate de statul solicitant.

(6) Dreptul statului solicitant de a intra în posesia bunului cultural mobil care face obiectul restituirii se prescrie la expirarea termenului de 3 ani de la data la care hotărârea instanţei de judecată prin care se dispune restituirea bunului respectiv a rămas definitivă şi irevocabilă, dacă în acest termen statul solicitant nu plăteşte despăgubirile prevăzute la alin.(2).

(7) Procedura de examinare şi soluţionare a cererii prevăzute la art.28² alin.(1) se realizează conform prevederilor prezentei legi. Prevederile Codului de procedură civilă se aplică în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.

[Art.28³ introdus prin Legea nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

Articolul 28⁴. Termenul de depunere a cererii de restituire a bunului cultural mobil scos ilegal de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene

(1) Cererea de restituire prevăzută la art.28² se depune în termen de 3 ani de la data la care statul solicitant a luat cunoştinţă de locul unde se află bunul cultural mobil şi de identitatea posesorului sau a deţinătorului acestuia, dar nu mai târziu de 30 de ani de la data la care bunul cultural mobil a fost scos ilegal de pe teritoriul statului solicitant.

(2) În cazul bunurilor culturale mobile care fac parte din colecţiile publice prevăzute la art.2 lit.j), precum şi pentru bunurile ecleziastice care fac obiectul unei protecţii speciale în conformitate cu legislaţia statului solicitant, cererea de restituire se depune în termen de 75 de ani, cu excepţia cazurilor în care, conform legislaţiei statului solicitant, acţiunea este imprescriptibilă sau acordurile bilaterale încheiate de Republica Moldova cu statele membre ale Uniunii Europene stabilesc un termen mai mare de 75 de ani.

[Art.28⁴ introdus prin Legea nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

Articolul 28⁵. Acţiunea în regres a statului membru al Uniunii Europene

Statul solicitant are dreptul la acţiune în regres împotriva persoanei responsabile de scoaterea ilegală a bunului cultural mobil de pe teritoriul său în cazul în care bunul respectiv a fost restituit conform art.28², precum şi atunci când statul respectiv a plătit despăgubirile prevăzute la art.28³.

[Art.28⁵ introdus prin Legea nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

Articolul 28⁶. Acţiunea civilă sau penală a statului membru al Uniunii Europene

Exercitarea dreptului de a depune cererea de restituire nu aduce atingere dreptului statului solicitant şi, după caz, dreptului proprietarului bunului cultural mobil scos ilegal de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene de a formula alte acţiuni, civile sau penale, în conformitate cu legislaţia statului respectiv.

[Art.28⁶ introdus prin Legea nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

Articolul 28⁷. Limitele temporare ale restituirii bunurilor culturale mobile scoase ilegal de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene

Prevederile prezentei legi se aplică exclusiv bunurilor culturale mobile care au fost scoase ilegal de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene după data de 1 ianuarie 1993.

[Art.28⁷ introdus prin Legea nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

Capitolul VIII¹

RECUPERAREA ŞI RESTITUIREA BUNURILOR CULTURALE MOBILE

SCOASE ILEGAL DE PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

[Cap.VIII¹ (art.28⁸-28¹⁰) introdus prin Legea nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

Articolul 28⁸. Recuperarea şi restituirea bunurilor culturale mobile scoase ilegal de pe teritoriul Republicii Moldova

(1) Ministerul Culturii poate adresa oricărui stat, în condiţiile legii, o cerere de efectuare a cercetărilor în vederea descoperirii locului unde se află un bun cultural mobil care a fost scos ilegal de pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi în vederea identificării posesorului sau a deţinătorului acelui bun.

(2) Cererea prevăzută la alin.(1) trebuie să fie însoţită de următoarele documente şi informaţii:

b) declaraţia autorităţilor competente ale Republicii Moldova conform căreia bunul cultural mobil a fost scos ilegal de pe teritoriul său;

c) informaţii cu privire la localizarea efectivă sau prezumtivă a bunului cultural mobil.

(3) Cererea de restituire a bunului cultural mobil care a fost scos ilegal de pe teritoriul Republicii Moldova se depune de către Ministerul Culturii la autoritatea competentă din cadrul statului în care a fost identificat locul aflării bunului.

(4) În cazul constatării faptului aflării bunului cultural mobil pe teritoriul unui stat ce nu este membru al Uniunii Europene, recuperarea şi restituirea acestui bun se realizează conform procedurilor legale convenite între părţi.

(5) Prevederile art.27 se aplică în mod corespunzător bunurilor culturale mobile scoase ilegal de pe teritoriul Republicii Moldova.

[Art.28⁸ introdus prin Legea nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

Articolul 28⁹. Acţiunea în regres a Republicii Moldova

Ministerul Culturii are dreptul la acţiune în regres împotriva persoanei responsabile de scoaterea ilegală a bunului cultural mobil de pe teritoriul Republicii Moldova în cazul în care bunul cultural mobil a fost restituit, iar Republica Moldova a achitat despăgubiri posesorului sau deţinătorului şi, după caz, instituţiei specializate care a efectuat cheltuielile privind conservarea materială a bunului cultural mobil.

[Art.28⁹ introdus prin Legea nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

Articolul 28¹⁰. Limitele temporare ale restituirii bunurilor culturale mobile coase ilegal de pe teritoriul Republicii Moldova

Prevederile prezentei legi se aplică exclusiv bunurilor culturale mobile care au fost scoase ilegal de pe teritoriul Republicii Moldova după data de 1 ianuarie 1993.

[Art.28¹⁰ introdus prin Legea nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

Capitolul IX

RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA PREZENTEI LEGI

Articolul 29. Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi

(1) Persoanele fizice şi juridice răspund civil, contravenţional sau penal, în conformitate cu legislaţia, pentru:

a) efectuarea fără certificat de acreditare a lucrărilor de conservare şi de restaurare a bunurilor culturale mobile;

b) comercializarea neautorizată a bunurilor culturale mobile;

c) exportul neautorizat al bunurilor culturale mobile;

d) distrugerea sau deteriorarea intenţionată a bunurilor culturale mobile;

e) sustragerea de bunuri culturale mobile din colecţiile publice şi din cele private;

f) încălcarea prevederilor privind accesul la colecţiile de bunuri culturale mobile al specialiştilor acreditaţi în domeniu.

(2) Prejudiciul material cauzat de către persoane fizice sau juridice bunurilor culturale mobile urmează a fi reparat în modul stabilit de legislaţie.

(3) Reparaţia prejudiciului cauzat bunurilor culturale mobile se efectuează în mod benevol sau în temeiul unei hotărîri judecătoreşti.

[Art.29 modificat prin Legea nr.285 din 06.10.2022, în vigoare 21.11.2022]

Capitolul X

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 30.

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 3 luni de la data publicării.

(2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi:

1) Guvernul:

a) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

b) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;

2) Ministerul Culturii:

a) va aproba:

- Normele de clasare a bunurilor culturale mobile;

- Normele de conservare şi de restaurare a bunurilor culturale mobile;

- Normele de acreditare a experţilor în domeniul patrimoniului cultural naţional mobil;

- Normele de acreditare a conservatorilor şi a restauratorilor în domeniul patrimoniului cultural naţional mobil;

- Normele privind autorizarea laboratoarelor şi atelierelor de conservare şi de restaurare a patrimoniului cultural naţional mobil;

- Normele privind executarea copiilor, mulajelor, facsimilelor, tirajelor postume de pe bunuri culturale mobile;

- Normele privind autorizarea agenţilor economici care comercializează bunuri culturale mobile;

- Normele de comercializare a bunurilor culturale mobile;

b) va institui:

- Registrul experţilor acreditaţi în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional mobil;

- Registrul conservatorilor şi al restauratorilor acreditaţi în domeniul patrimoniului cultural naţional mobil.

(3) Guvernul, la intervale de 5 ani, va examina eficacitatea prevederilor prezentei legi ce vizează exercitarea de către autorităţile competente a atribuţiilor în domeniul restituirii bunurilor culturale mobile scoase ilegal de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene sau de pe teritoriul Republicii Moldova.

(4) De la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Guvernul va transmite Comisiei Europene, o dată la 5 ani, un raport privind aplicarea prevederilor prezentei legi, în conformitate cu cerinţele Directivei 2014/60/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.1024/2012. Prima raportare se va realiza în termen de 5 ani de la data aderării.

(5) Ministerul Culturii, o dată la 5 ani, informează Ministerul Afacerilor Externe privind aplicarea prezentei legi în materie de exercitare a atribuţiilor de restituire a bunurilor culturale mobile scoase ilegal de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene sau al Republicii Moldova.

(6) Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Apărării vor asigura, printr-un program de acţiuni coordonate, protecţia şi integritatea bunurilor culturale mobile aflate în colecţiile publice ale muzeelor, arhivelor şi bibliotecilor, precum şi a celor din colecţiile instituţiilor de cult din Republica Moldova, împotriva riscurilor ce decurg din calamităţi naturale, tulburări ale ordinii publice sau conflicte armate.

(7) De la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Serviciul de evidenţă şi circulaţie a bunurilor culturale mobile va utiliza în mod obligatoriu Sistemul de informare al pieţei interne (IMI), instituit prin Regulamentul (UE) nr.1024/2012, special conceput pentru bunuri culturale, în conformitate cu Directiva 2014/60/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.1024/2012.

[Art.30 alin.(3)-(7) introduse prin Legea nr.108 din 22.05.2025, în vigoare 03.12.2025]

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Marian LUPU
Chişinău, 27 decembrie 2011.
Nr.280.