Hotărâre nr. 30 din 17.01.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid, instituit în legătură

cu ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate, la procedurile de

notificare a alertelor şi la procedurile de schimb de informaţii,

consultare şi coordonare a răspunsurilor

la astfel de ameninţări

nr. 30  din  17.01.2024

 (în vigoare 22.03.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 76-78 art.159 din 22.02.2024

* * *

UE

În temeiul art.56 din Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid, instituit în legătură cu ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate, la procedurile de notificare a alertelor şi la procedurile de schimb de informaţii, consultare şi coordonare a răspunsurilor la astfel de ameninţări, conform anexei nr.1.

2. Ministerul Sănătăţii, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, va administra şi va utiliza sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid, instituit în legătură cu ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate, şi procedurile de notificare a alertelor ca parte integrată a sistemului naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică.

3. Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Mediului, Ministerul Finanţelor, Ministerul Apărării, prin intermediul autorităţilor administrative subordonate, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în limitele competenţelor, vor asigura activităţi de monitorizare, de notificare rapidă şi măsuri de răspuns în scopul prevenirii transmiterii transfrontaliere a pericolelor pentru sănătatea publică, precum şi schimbul de informaţii despre producerea evenimentelor pe teritoriul ţării ce pot influenţa sănătatea publică, în conformitate cu Regulamentul menţionat, Hotărârea Guvernului nr.1076/2010 cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare şi de prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei populaţiei şi teritoriului în caz de situaţii excepţionale şi cu Hotărârea Guvernului nr.961/2006 cu privire la aprobarea Regulamentului reţelei naţionale de observare şi de control de laborator asupra contaminării (poluării) mediului înconjurător cu substanţe radioactive, otrăvitoare, puternic toxice şi agenţi biologici.

4. Serviciul Vamal şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (autorităţile competente), Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în limitele competenţelor, vor asigura dezvoltarea şi menţinerea capacităţilor minime în punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internaţional, în corespundere cu prevederile Regulamentului Sanitar Internaţional (2005), conform anexei nr.2.

5. Serviciul Vamal, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, cu participarea Ministerului Sănătăţii, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, vor propune desemnarea punctelor de trecere a frontierei terestre destinate prevenirii transmiterii transfrontaliere a pericolelor pentru sănătatea publică.

6. Compania Naţională de Asigurări în Medicină va asigura finanţarea măsurilor de sănătate publică necesare a fi realizate în cazul apariţiei bolilor/sindroamelor/evenimentelor incluse în sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid.

7. Se abrogă:

1) Hotărârea Guvernului nr.531/2014 cu privire la acţiunile de implementare a Regulamentului Sanitar Internaţional în prevenirea transmiterii transfrontaliere a pericolelor pentru sănătatea publică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.178-184, art.575), cu modificările ulterioare;

2) Hotărârea Guvernului nr.1431/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid pentru prevenirea, controlul bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.2-8, art.9), cu modificările ulterioare.

8. Cheltuielile ce ţin de implementarea prezentei hotărâri vor fi acoperite din contul şi în limitele mijloacelor prevăzute anual în bugetele instituţiilor implicate.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.30/2024

REGULAMENT

privind sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid, instituit în legătură

cu ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate, la procedurile

de notificare a  alertelor şi la  procedurile de schimb de informaţii,

consultare şi coordonare a răspunsurilor la astfel de ameninţări

Regulamentul privind sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid, instituit în legătură cu ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate, procedurile de notificare a alertelor şi procedurile de schimb de informaţii, consultare şi coordonare a răspunsurilor la astfel de ameninţări (în continuare – Regulament) transpune parţial Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/253 (Document 02017D0253-20210726) a Comisiei din 13 februarie 2017 de stabilire a procedurilor de notificare a alertelor ca parte a sistemului de avertizare timpurie şi de răspuns instituit în legătură cu ameninţările transfrontaliere grave la adresa sănătăţii şi pentru schimbul de informaţii, consultare şi coordonare a răspunsurilor la astfel de ameninţări, cu ultima modificare a Deciziei, în speţă, Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1212 a Comisiei din 22 iulie 2021 în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/2371 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 noiembrie 2022 privind ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate şi de abrogare a Deciziei nr.1082/2013/UE.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid (în continuare – SAPR) permite autorităţilor competente responsabile la nivel naţional să fie într-o comunicare permanentă, în vederea pregătirii şi a oferirii răspunsului la alertă, a notificării acesteia în legătură cu ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate şi a stabilirii procedurilor de schimb de informaţii, de consultare şi de coordonare a răspunsurilor la astfel de ameninţări şi a măsurilor necesare pentru protejarea sănătăţii publice.

2. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, în contextul supravegherii sănătăţii publice, este autoritatea naţională competentă responsabilă de gestionarea şi utilizarea SAPR şi de notificarea alertelor instituite în legătură cu ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate, inclusiv de stabilirea măsurilor necesare pentru protejarea sănătăţii publice.

3. Gestionarea şi utilizarea operaţională a SAPR implică schimbul de date cu caracter personal, în cazuri specifice în care actele normative prevăd acest lucru. Gestionarea şi utilizarea operaţională a SAPR includ:

1) prelucrarea datelor cu caracter personal ale utilizatorilor autorizaţi ai sistemului;

2) prelucrarea datelor privind sănătatea şi a altor date cu caracter personal, atunci când acest lucru este strict necesar pentru scopul în care au fost transmise datele respective, prin intermediul funcţionalităţii mesageriei selective a SAPR, care permite ca datele cu caracter personal, inclusiv datele de contact şi datele privind sănătatea, să nu fie comunicate decât autorităţilor naţionale competente implicate în măsuri de urmărire a contacţilor şi proceduri de evacuare medicală.

4. În sensul prezentului Regulament, noţiunile de bază utilizate au următoarea semnificaţie:

1) alertă – notificare, transmisă prin intermediul sistemului de alertă precoce şi răspuns rapid, atunci când apariţia sau dezvoltarea unei ameninţări transfrontaliere grave pentru sănătate îndeplineşte următoarele criterii:

a) este neobişnuită sau neaşteptată pentru un anumit loc şi moment, provoacă sau poate provoca o rată semnificativă a morbidităţii sau a mortalităţii la oameni, creşte rapid sau poate creşte rapid în amploare, depăşeşte sau poate depăşi capacitatea naţională de răspuns;

b) pericolul afectează sau poate afecta mai mult decât un teritoriu administrativ şi/sau unul sau mai multe state, inclusiv limitrofe;

c) necesită sau poate necesita un răspuns coordonat la nivel regional sau internaţional, inclusiv la nivelul Uniunii Europene;

2) contaminare – prezenţă a unui agent infecţios, toxic sau radiologic pe suprafaţa corpului uman, animal, în mediu, în/sau pe produse pentru consum, pe obiecte, mijloace de transport, care poate constitui un risc pentru sănătatea publică;

3) funcţie de răspuns – ansamblu de proceduri standarde întreprinse pentru prevenirea răspândirii bolilor transmisibile şi pentru diminuarea consecinţelor pericolelor şi urgenţelor de sănătate publică pentru populaţie;

4) pericol – situaţie care ameninţă siguranţa şi sănătatea publică;

5) pericol pentru sănătate – situaţie de origine biologică, chimică, de mediu sau necunoscută care ameninţă viaţa sau sănătatea populaţiei;

6) prag de alertă – număr de cazuri de suspecţii/boli/decese sau nivel de incidenţă prin boli de aceeaşi origine, înregistrat într-o perioadă de timp, spaţiu, grup de populaţie, şi/sau valoarea contaminării ce atinge limita maximal admisibilă şi care determină aplicarea imediată a măsurilor de sănătate publică;

7) sistem de alertă precoce şi răspuns rapid – ansamblu de măsuri operative şi mecanisme destinate pentru detectarea (triajul, filtrarea, selectarea), verificarea informaţiilor, evaluarea riscurilor, interpretarea şi prezentarea datelor referitoare la bolile transmisibile şi evenimentele de sănătate publică, iniţierea şi monitorizarea măsurilor de diminuare şi răspuns;

8) ameninţare transfrontalieră gravă pentru sănătate – pericol potenţial fatal sau grav pentru sănătate, de origine biologică, chimică sau necunoscută sau care provine din mediul înconjurător, care se răspândeşte sau implică un risc semnificativ de răspândire dincolo de frontierele naţionale ale statelor membre şi care poate necesita coordonarea la nivelul Uniunii Europene, în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane;

9) transmitere transfrontalieră a pericolelor pentru sănătatea publică – răspândire locală/naţională şi la nivel regional/internaţional a unui pericol de origine biologică, chimică, radiologică, de mediu sau de origine necunoscută, care necesită o acţiune coordonată la nivel regional sau internaţional;

10) definiţie de caz – set de criterii de diagnosticare, convenite de comun acord, care trebuie îndeplinite pentru a identifica cu precizie, în cadrul unei populaţii date, cazurile de ameninţare transfrontalieră gravă pentru sănătate, excluzând detectarea unor ameninţări care nu sunt conexe;

11) formular de localizare a pasagerului (fişa epidemiologică) (PLF) –formular completat la cererea autorităţilor din domeniul sănătăţii publice prin care se colectează cel puţin datele pasagerilor şi care sprijină autorităţile respective în gestionarea unui eveniment de sănătate publică, permiţându-le să depisteze pasagerii transfrontalieri care, posibil, să fi fost în contact cu o persoană infectată sau care prezintă semne de boală;

12) date din formularul de localizare a pasagerilor (date PLF) – date cu caracter personal colectate prin intermediul unui PLF;

13) punct de intrare digital – loc digital unic la care autorităţile competente pentru SAPR din Republica Moldova îşi pot conecta, în mod securizat, sistemele de PLF-uri digitale la platforma de schimb de date PLF a Uniunii Europene;

14) traseu – călătorie transfrontalieră efectuată de o persoană cu un mijloc de transport în comun, cu locuri prealocate, având în vedere locul de plecare iniţial şi destinaţia finală a persoanei respective, şi alcătuită din unul sau mai multe segmente;

15) segment – călătorie transfrontalieră unică a unui pasager, fără legături sau schimbări de zbor, tren, navă sau autovehicul;

16) pasager infectat – pasager care îndeplineşte criteriile pentru infecţie conform definiţiei de caz;

17) persoană expusă – un pasager sau o altă persoană care a fost în contact apropiat cu un pasager infectat;

18) urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională – eveniment extraordinar care constituie un risc pentru sănătatea publică a altor state prin răspândirea internaţională a bolii şi care, potenţial, necesită un răspuns internaţional coordonat;

19) identificare a persoanelor contacte – măsuri efectuate pentru depistarea persoanelor expuse la o sursă de pericol pentru sănătate şi care prezintă risc potenţial de contractare a bolii sau care au contractat o boală;

20) monitorizare – proces continuu de observare, depistare şi/sau analiză continuă a modificărilor de situaţii, de condiţii sau de activităţi, inclusiv culegerea sistematică de date şi analiza indicatorilor specifici cu referire la pericolele pentru sănătatea publică;

21) monitorizare ad-hoc – proces temporar de observare, depistare şi/sau analiză a modificărilor de situaţii, condiţii sau activităţi, inclusiv culegerea de date şi analiza indicatorilor specifici cu referire la pericolele pentru sănătatea publică neobişnuite şi/sau neaşteptate pentru timp, loc şi grup de populaţie;

22) mesagerie selectivă – proces de comunicare care este direcţionat şi specific prin faptul că mesajele care conţin date cu caracter personal sunt transmise numai autorităţilor naţionale competente responsabile şi autorizate în scopuri de sănătate şi siguranţă publică prin gestionarea măsurilor de urmărire a contacţilor.

5. Prezentul Regulament se aplică măsurilor de sănătate publică în legătură cu următoarele categorii de ameninţări transfrontaliere grave pentru sănătate:

1) ameninţări de origine biologică, constând în:

a) boli transmisibile, inclusiv cele de origine zoonotică;

b) rezistenţa la antimicrobiene şi infecţiile asociate asistenţei medicale legate de bolile transmisibile (în continuare probleme de sănătate speciale conexe);

c) biotoxine sau alţi agenţi biologici nocivi care nu au legătură cu bolile transmisibile;

2) ameninţări de origine chimică;

3) ameninţări de origine radiologică şi nucleară;

4) ameninţări care provin din mediul înconjurător, inclusiv cele datorate climei;

5) ameninţări de origine necunoscută;

6) evenimente care pot constitui urgenţe de sănătate publică de importanţă internaţională, în conformitate cu Regulamentul Sanitar Internaţional (2005) (în continuare urgenţe de sănătate publică de importanţă internaţională), cu condiţia ca acestea să se înscrie într-una dintre categoriile de ameninţări prevăzute la subpunctele. 1)-5).

6. SAPR include următoarele aspecte:

1) detectarea (triajul, filtrarea şi selectarea, notificarea), verificarea informaţiilor, evaluarea riscurilor şi interpretarea datelor referitoare la bolile transmisibile şi evenimentele de sănătate publică;

2) schimbul de informaţii relevante pentru sănătatea publică dintre autorităţile competente pentru supravegherea sănătăţii publice;

3) elaborarea, iniţierea măsurilor de sănătate publică şi monitorizarea impactului;

4) menţinerea reţelelor specifice de supraveghere de către autorităţile competente pentru monitorizarea sănătăţii publice.

7. SAPR este parte componentă a sistemului naţional de supraveghere epidemiologică şi control al bolilor transmisibile şi al evenimentelor de sănătate publică, inclusiv informaţional automatizat, şi poate fi integrat în reţelele internaţionale de supraveghere.

Capitolul II

REGULI PRIVIND FUNCŢIONAREA SAPR ŞI NOTIFICAREA

ALERTELOR ÎN LEGĂTURĂ CU AMENINŢĂRILE

TRANSFRONTALIERE GRAVE PENTRU SĂNĂTATE

8. SAPR asigură detectarea evenimentelor de sănătate publică şi ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate, care, separat sau în asociaţie cu alte evenimente similare, se consideră alerte, iar după evaluarea riscului se aplică măsurile de răspuns. Lista evenimentelor notificate în SAPR este stipulată în anexa nr.1.

9. Identificarea persoanelor care au fost în contact/expuse la o sursă de pericol pentru sănătate şi care prezintă risc potenţial de contractare a bolii sau care au contractat o boală, inclusiv cu ameninţări transfrontaliere grave pentru sănătate, se efectuează în conformitate cu procedurile de identificare a contacţilor, aprobate de Ministerul Sănătăţii.

10. Instituţiile medico-sanitare, laboratoarele medicale, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare:

1) asigură detectarea, evidenţa bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică, în limitele competenţelor;

2) raportează, în primele 12 ore de la depistare, date disponibile, inclusiv nominale, despre cazurile suspecte şi confirmate de boli transmisibile şi evenimente de sănătate publică în Sistemul informaţional de supraveghere a bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.885/2022 (în continuare - SI SBTESP), şi prin fax/telefon/e-mail Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică.

11. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor va asigura:

1) furnizarea datelor despre cazurile de boli comune animalelor şi omului în primele 12 ore de la depistare, în Sistemul informaţional automatizat "Registrul de stat al animalelor", care interacţionează cu baza de date a SI SBTESP;

2) informarea operativă a Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică despre produsele alimentare neconforme actelor normative şi care pot duce la apariţia bolilor condiţionate de consumul produselor alimentare. Din momentul asigurării funcţionalităţii, informarea operativă se va realiza prin intermediul Sistemului rapid de alertă pentru alimente şi furaje la nivel naţional.

12. Serviciul Vamal şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (autorităţi competente în punctele de trecere a frontierei), în decurs de 12 ore de la depistare, asigură informarea operativă a punctului focal al Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică despre cazurile probabile de infectare cu boli transmisibile şi despre evenimentele de sănătate publică depistate în punctele de trecere a frontierei.

13. Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice, în primele 12 ore de la depistare, asigură informarea operativă a Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică despre producerea incidentelor şi accidentelor pe teritoriul ţării ce pot influenţa sănătatea publică.

14. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică menţine SI SBTESP, colectează date despre bolile transmisibile şi evenimentele de sănătate publică, evaluează riscul pentru sănătatea publică şi, ţinând cont de dimensiunile evenimentului, propune măsuri coordonate de răspuns.

15. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică evaluează evenimentele de sănătate publică, conform prevederilor algoritmului de adoptare a deciziei pentru evaluarea şi notificarea evenimentele, care pot constitui pericol pentru sănătatea publică (în continuare – algoritm), conform anexei nr.2 la Regulamentul Sanitar Internaţional (2005).

16. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică notifică o alertă în SAPR atunci când apariţia sau dezvoltarea unei ameninţări transfrontaliere grave pentru sănătate îndeplineşte următoarele criterii:

1) este neobişnuită sau neaşteptată pentru un anumit loc şi moment, provoacă sau poate provoca o rată semnificativă a morbidităţii ori a mortalităţii la oameni, creşte rapid sau poate creşte rapid ori depăşeşte sau poate depăşi capacitatea naţională de răspuns;

2) afectează sau poate afecta mai mult decât un teritoriu administrativ şi/sau unul ori mai multe state, inclusiv limitrofe;

3) necesită sau poate necesita un răspuns coordonat la nivel regional sau internaţional, inclusiv la nivelul Uniunii Europene.

17. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică va asigura instituirea canalelor de comunicare eficace între autorităţile competente pentru SAPR şi orice alte autorităţi competente relevante din domeniul respectiv, în vederea identificării prompte a ameninţărilor transfrontaliere grave pentru sănătate care îndeplinesc criteriile prevăzute în pct.16.

18. În cazul în care Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică identifică apariţia sau dezvoltarea unei ameninţări transfrontaliere grave pentru sănătate, prevăzute la pct.5, are obligaţia de a introduce ameninţarea respectivă în SAPR, fără întârziere, cel târziu în termen de 24 de ore de la momentul în care a luat cunoştinţă de ameninţare.

19. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică poate informa Comitetul pentru securitate sanitară al Comisiei Europene cu privire la introducerea unei alerte.

20. Atunci când Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică notifică Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind evenimente care pot constitui urgenţe de sănătate publică de importanţă internaţională şi, în absenţa interoperabilităţii depline dintre sistemul de notificare al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi SAPR, notifică simultan o alertă în SAPR, urmând ca ameninţarea respectivă să se înscrie în una dintre categoriile de ameninţări prevăzute la pct.5.

21. Notificarea unei alerte nu trebuie să întârzie chiar dacă este posibil să nu fie disponibile toate informaţiile relevante prevăzute la pct.5.

În cazul în care, în urma notificării unei alerte, autoritatea competentă are intenţia să comunice informaţii disponibile relevante pentru coordonare, în conformitate cu pct.16, trebuie să utilizeze funcţionalitatea ad-hoc din SAPR pentru a publica un comentariu ca răspuns la mesajul iniţial de notificare.

22. La notificarea unei alerte, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică comunică, fără întârziere, prin SAPR, orice informaţii relevante disponibile aflate în posesia sa, care pot fi utile pentru coordonarea răspunsului, cum ar fi:

1) tipul şi originea agentului;

2) data şi locul incidentului sau focarului;

3) mijloacele de transmitere sau de diseminare;

4) datele toxicologice, radiologice;

5) metodele de depistare şi confirmare;

6) riscurile pentru sănătatea publică;

7) măsurile de sănătate publică puse în aplicare sau a căror punere în aplicare este prevăzută la nivel naţional;

8) alte măsuri decât măsurile de sănătate publică, inclusiv măsuri multisectoriale, conform competenţelor;

9) existenţa unei nevoi urgente sau a unui deficit de contramăsuri medicale;

10) cererile şi ofertele de asistenţă de urgenţă la nivel transfrontalier, cum ar fi transferul medical al pacienţilor sau punerea la dispoziţia altui stat a personalului medical dintr-un stat, în special în zonele transfrontaliere din regiunile învecinate;

11) datele cu caracter personal necesare în scopul urmăririi şi depistării contacţilor în conformitate cu Legea 133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal;

12) orice alte informaţii relevante pentru ameninţarea transfrontalieră gravă pentru sănătatea publică.

23. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică actualizează în SAPR informaţiile prevăzute la pct.22 pe măsură ce devin disponibile datele noi.

24. La notificarea unei alerte, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică va coordona prin SAPR evaluarea riscului gravităţii potenţiale a ameninţării pentru sănătatea publică, inclusiv posibilele măsuri de sănătate publică.

25. Evaluarea riscurilor se efectuează daca există unele ameninţări prevăzute la pct.5 şi se ia în considerare, dacă sunt disponibile, informaţiile relevante furnizate de alte entităţi, în special de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în cazul unei urgenţe de sănătate publică de importanţă internaţională. Procedurile standarde de informare, de consultare şi de cooperare în SAPR, ca rezultat al evaluării riscurilor, se vor efectua conform anexei nr.3.

26. În punctele de trecere a frontierei de stat vor fi aplicate măsuri faţă de persoane, mijloace de transport, bagaje, mărfuri, containere, expedieri poştale conform prevederilor art.18 al Regulamentului Sanitar Internaţional (2005) şi planului de intervenţie.

27. Coordonarea măsurilor naţionale de răspuns, în scopul prevenirii transmiterii transfrontaliere a pericolelor pentru sănătatea publică, este atribuită Comisiei Naţionale Extraordinare de Sănătate Publică.

28. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică va furniza în scris Uniunii Europene orice informaţii relevante disponibile legate de ameninţare, pe lângă cele care au fost comunicate deja prin SAPR, inclusiv măsurile de sănătate publică sau alte măsuri care au fost luate ori care urmează să fie luate.

Capitolul III

PLATFORMA PENTRU SCHIMBUL DE DATE PLF

29. Platforma pentru schimbul de date PLF oferă un punct de intrare digital, pentru ca autoritatea competentă pentru SAPR să-şi conecteze, în mod securizat, sistemele naţionale de PLF-uri digitale sau să se conecteze prin intermediul sistemului comun al Uniunii Europene de formular digital de localizare a pasagerilor (EUdPLF), în scopul de a permite schimbul de date colectate prin intermediul PLF-urilor.

30. În vederea notificării ameninţărilor transfrontaliere grave pentru sănătate, identificate în contextul colectării datelor PLF, autoritatea competentă pentru SAPR din statele membre care solicită completarea unui PLF face schimb de un set de date PLF, prin intermediul platformei de schimb de date PLF, astfel cum se detaliază la pct.39.

Capitolul IV

MONITORIZAREA AD-HOC

31. Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Mediului, Ministerul Finanţelor, Ministerul Apărării, prin intermediul autorităţilor administrative subordonate, în limitele competenţei, vor asigura:

1) monitorizarea ameninţărilor prevăzute la pct.5 prin intermediul sistemelor existente de monitorizare şi supraveghere;

2) identificarea şi notificarea alertelor în conformitate cu criteriile prevăzute la pct.16.

32. Capacităţile, mecanismele şi procedurile specifice de monitorizare şi de supraveghere sunt stipulate în actele normative ale autorităţilor responsabile, fără a aduce atingere actelor în cauză.

33. Comisiile naţionale şi teritoriale extraordinare de sănătate publică, în caz de necesitate, vor recomanda monitorizarea ad-hoc, utilizând definiţiile de caz şi procedurile de funcţionare aprobate şi reactualizate de către Ministerul Sănătăţii, ţinând cont de pericolul apărut pentru sănătatea publică.

34. Monitorizarea ad-hoc se anulează la remedierea situaţiei, atunci când pericolul în cauză nu întruneşte criteriile prevăzute la pct.16.

35. În urma unei alerte notificate privind ameninţarea transfrontalieră gravă pentru sănătate prevăzută la pct.5, informaţia se transmite prin intermediul SAPR.

36. Informaţiile transmise prin SAPR includ, în special, orice modificare în raport cu repartizarea geografică, răspândirea şi gravitatea ameninţării transfrontaliere grave pentru sănătatea publică şi mijloacele de detecţie, dacă sunt disponibile.

37. Autoritatea competentă pentru SAPR continuă să-şi îndeplinească obligaţiile pentru notificarea ameninţărilor transfrontaliere grave pentru sănătate care sunt identificate în contextul colectării datelor PLF, prin intermediul canalelor de comunicare prevăzute la pct.17, temporar şi cu condiţia ca această alegere să nu compromită scopul depistării contacţilor.

38. Platforma de schimb de date PLF nu stochează datele PLF şi datele epidemiologice suplimentare. Ea doar le permite autorităţilor competente pentru SAPR să primească datele care le-au fost transmise de alte autorităţi competente pentru SAPR, în scopul unic al depistării contacţilor.

Capitolul V

PROCEDURILE DE SCHIMB DE INFORMAŢII, CONSULTARE

ŞI COORDONARE A RĂSPUNSURILOR LA ASTFEL DE AMENINŢĂRI

39. Atunci când autoritatea competentă pentru SAPR notifică o alertă privind identificarea unui pasager infectat, transmite datele indicate în PLF autorităţilor competente pentru SAPR din statul plecării iniţiale a pasagerului infectat sau din statul în care îşi are reşedinţa, în cazul în care locul de reşedinţă este diferit de locul de plecare iniţială, sau statului ultimei plecări a pasagerului infectat, în cazul în care statul solicită completarea unui PLF doar pentru ultimul segment al traseului, conform anexei nr.4.

40. Autoritatea competentă pentru SAPR transmite datele prevăzute la pct.39 privind persoanele expuse autorităţilor competente pentru SAPR din statul plecării iniţiale sau din statul de reşedinţă al persoanelor respective sau din statul ultimei plecări a pasagerului infectat, în cazul în care statul solicită completarea unui PLF doar pentru ultimul segment al traseului, cu condiţia ca aceste date să fi fost colectate în contextul măsurilor de depistare a contacţilor desfăşurate în urma identificării unui pasager infectat, şi cu condiţia ca transmiterea acestora să fie necesară în scopul depistării contacţilor.

41. Autoritatea competentă pentru SAPR indică dacă datele transmise se referă la un pasager infectat sau la o persoană expusă.

42. Autoritatea competentă pentru SAPR din statul membru al plecării iniţiale ori al ultimei plecări a pasagerului infectat sau a persoanei expuse poate transmite datele PLF primite unui stat de plecare, altul decât cel declarat în PLF ca stat membru de plecare, în cazul în care dispune de informaţii suplimentare din care reiese statul membru care ar trebui să efectueze depistarea contacţilor.

43. Dacă este necesară identificarea persoanelor expuse atunci când notifică o alertă pe platforma de schimb de date PLF, autorităţile competente pentru SAPR dintr-un stat în care este identificat pasagerul infectat transmit datele PLF, pentru fiecare segment disponibil din traseul pasagerului respectiv, autorităţilor competente pentru SAPR din toate statele:

1) locul de plecare al fiecărui mijloc de transport vizat, cu excepţia cazului în care locul poate fi identificat prin informaţiile din subpct. 4);

2) locul de sosire al fiecărui mijloc de transport vizat, cu excepţia cazului în care locul poate fi identificat prin informaţiile de la subpct. 5);

3) data de plecare a fiecărui mijloc de transport vizat;

4) tipul fiecărui mijloc de transport vizat (de exemplu, avion, tren, autocar, feribot, navă);

5) numărul de identificare al fiecărui mijloc de transport vizat (de exemplu, numărul zborului, numărul trenului, numărul de înmatriculare al autocarului, numele feribotului sau al navei);

6) numărul locului/cabinei din fiecare mijloc de transport vizat;

7) ora de plecare a fiecărui mijloc de transport vizat, cu excepţia cazului în care ora poate fi identificată prin informaţiile de la subpct.5).

44. În cazul în care pot fi identificate statele membre vizate pe baza informaţiilor de care dispun, autoritatea competentă pentru SAPR care notifică alerta transmite datele prevăzute la pct.43 numai autorităţilor competente pentru SAPR din statele membre respective.

45. Autoritatea competentă pentru SAPR poate să furnizeze următoarele date epidemiologice, în cazul în care acest lucru este necesar pentru efectuarea unei depistări eficace a contacţilor:

1) tipul de test efectuat;

2) maladia depistată;

3) data prelevării probei;

4) data declanşării simptomelor.

46. Pentru identificarea persoanelor expuse, atunci când se notifică o alertă pe platforma de schimb de date PLF, este necesară, după caz, prezentarea următoarelor informaţii:

1) numele şi prenumele;

2) datele şederii, adresa (domiciliului/reşedinţei/cazării – numărul casei, strada, oraşul, ţara, codul poştal);

3) numărul de telefon;

4) adresa de e-mail.

47. În cazul în care sistemul naţional PLF este temporar indisponibil, autoritatea competentă pentru SAPR care a colectat datele cu caracter personal prevăzute la pct.43, 45 şi 46 de la operatorii de transport, de la pasagerul infectat sau de la persoana expusă în temeiul dreptului intern, poate transmite astfel de date prin intermediul platformei de schimb de date PLF în scopul depistării contacţilor, pe parcursul perioadei de indisponibilitate temporară.

48. Autoritatea competentă pentru SAPR, care face schimb de date PLF şi de date prevăzute la pct.39 este reprezentată de operatorii asociaţi pentru introducerea şi transmiterea, până la primire, a datelor respective prin intermediul platformei de schimb de date PLF. Responsabilităţile respective ale operatorilor asociaţi se atribuie în conformitate cu anexa nr.5. Fiecare stat care doreşte să participe la schimbul transfrontalier de date PLF prin intermediul platformei de schimb de date PLF notifică Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor, înainte de a se alătura acestui schimb de date, intenţia sa şi autoritatea competentă pentru SAPR care a fost desemnată ca operator responsabil.

49. Eficacitatea măsurilor tehnice şi organizatorice de asigurare a securităţii prelucrării datelor PLF care fac obiectul unui schimb prin intermediul platformei de schimb de date PLF este testată, analizată şi evaluată periodic de către autoritatea competentă pentru SAPR autorizată să acceseze platforma de schimb de date PLF.

Capitolul VI

COORDONAREA MĂSURILOR NAŢIONALE DE RĂSPUNS LA

AMENINŢĂRILE TRANSFRONTALIERE GRAVE PENTRU SĂNĂTATE

50. Identificarea persoanelor care au fost în contact/expuse la surse de agenţi de origine biologică, chimică, radiologică, persoanele însoţitoare sau persoanele de contact, în caz de urgenţă, în conformitate cu pct.5, şi care prezintă riscul de dezvoltare a unei boli cu ameninţări transfrontaliere grave pentru sănătate se efectuează în conformitate cu procedurile de identificare a contacţilor, aprobate de către Ministerul Sănătăţii.

51. Autoritatea competentă furnizează în scris Comitetul pentru securitate sanitară orice informaţii relevante disponibile legate de ameninţare, pe lângă cele care au fost comunicate deja prin SAPR, inclusiv măsurile de sănătate publică sau alte măsuri care au fost luate sau care urmează să fie luate.

52. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică ţine cont de rezultatul examinării efectuate în cadrul consultării Comitetul pentru securitate sanitară, atunci când aplică măsuri de sănătate publică pentru combaterea ameninţărilor transfrontaliere grave pentru sănătate.

53. La notificarea unei alerte care corespunde criteriilor menţionate în pct.16, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică va efectua evaluarea de risc a gravităţii potenţiale a ameninţării pentru sănătatea publică, inclusiv posibile măsuri de sănătate publică.

54. Autoritatea competentă va informa instituţiile responsabile privind rezultatele evaluării riscului timp de 24 de ore.

55. În situaţii excepţionale sau de urgenţă în sănătate publică, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică poate solicita coordonarea răspunsului în cadrul Comitetul pentru securitate sanitară, în cazul ameninţărilor transfrontaliere grave pentru sănătate, altele decât cele prevăzute la pct.5, dacă se consideră că măsurile de sănătate publică luate anterior s-au dovedit a fi insuficiente pentru a asigura un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane.

56. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică se consultă şi coordonează în cadrul Comitetul pentru securitate sanitară, în colaborare cu Comisia Europeană, următoarele aspecte:

1) măsurile naţionale de răspuns, inclusiv nevoile în materie de cercetare, la ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate, inclusiv atunci când este declarată o urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională în conformitate cu Regulamentul Sanitar Internaţional (2005);

2) comunicarea în situaţii de risc şi de criză, care urmează să fie adaptată la nevoile şi circumstanţele statelor membre, cu scopul de a furniza informaţii consecvente şi coordonate Uniunii Europene, destinate publicului, profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi celor din domeniul sănătăţii publice;

3) adoptarea de avize şi orientări, inclusiv privind măsurile de răspuns specifice, adresate statelor membre pentru prevenirea şi controlul unei ameninţări transfrontaliere grave pentru sănătate, în baza avizului de specialitate al agenţiilor sau organelor tehnice relevante ale Uniunii Europene;

4) sprijinul pentru mecanismele integrate ale Uniunii Europene referitoare la un răspuns politic la criză, în cazul activării acestuia.

57. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică îşi păstrează dreptul de a menţine sau a introduce mecanisme, proceduri şi măsuri suplimentare pentru sistemul naţional în domeniile reglementate de prezentul Regulament, inclusiv modalităţi prevăzute în acorduri sau convenţii bilaterale sau multilaterale existente sau viitoare, cu condiţia ca astfel de mecanisme, proceduri şi măsuri suplimentare să nu aducă atingere punerii în aplicare.

58. Starea de urgenţă în sănătate publică va fi declarată conform prevederilor prevăzute la art.58 din Legea 10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, cu informarea ulterioară a Comitetului pentru securitate sanitară.

59. Atunci când Comisia naţională extraordinară de sănătate publică intenţionează să adopte sau să înceteze aplicarea măsurilor de sănătate publică pentru combaterea unei ameninţări transfrontaliere grave pentru sănătate, aceasta, înainte de adoptarea sau încetarea aplicării măsurilor respective, informează, se consultă şi coordonează cu statele limitrofe natura, scopul şi domeniul de aplicare a măsurilor respective, cu excepţia cazului în care nevoia de a proteja sănătatea publică este atât de urgentă, încât este necesară adoptarea imediată a măsurilor respective.

60. În cazul în care Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică trebuie să adopte de urgenţă măsuri de sănătate publică pentru a răspunde la apariţia sau reapariţia unei ameninţări transfrontaliere grave pentru sănătate, aceasta informează, imediat după adoptare, statele limitrofe şi Comisia Europeană, cu privire la natura, scopul şi domeniul de aplicare a măsurilor respective, în special în regiunile transfrontaliere.

61. Măsurile de sănătate publică privind ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate sunt discutate în cadrul Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică sau Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, iar deciziile sunt comunicate Comitetul pentru securitate sanitară al Comisiei Europene.

62. Atunci când condiţiile care au justificat introducerea unei alerte în baza criteriilor prevăzute la pct.16 încetează să mai existe, alerta este dezactivată de către statul membru care a introdus-o sau de către Comitetul pentru securitate sanitară, în cazul în care alerta a fost introdusă de Comitetul pentru securitate sanitară. Dezactivarea unei alerte are loc numai după ce toate statele membre vizate de alertă sunt de acord cu dezactivarea acesteia.

63. Anularea stării de urgenţă de sănătate publică se face în conformitate cu prevederile art.59 din Legea 10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, cu informarea ulterioară a Comitetului pentru securitate sanitară.

Capitolul VII

COMUNICAREA ÎN SITUAŢII DE RISC ŞI DE CRIZĂ

64. În urma unei solicitări de consultare în temeiul pct.56 subpct.2), statele membre se consultă reciproc în cadrul Comitetului pentru securitate sanitară elaborează şi sugerează conţinutul şi forma comunicărilor în situaţii de risc şi de criză ce urmează a fi emise de către statele membre publicului larg şi/sau personalului sanitar. Autorităţile competente îşi pot adapta comunicările în funcţie de propriile nevoi şi circumstanţe.

65. Autoritatea competentă care a emis deja notificări în situaţii de risc şi de criză cu privire la o anumită ameninţare transfrontalieră gravă pentru sănătate informează în scris Comitetul pentru securitate sanitară şi Comisia Europeană despre conţinutul respectivelor notificări.

66. Autoritatea competentă elaborează şi sugerează conţinutul şi forma comunicărilor în situaţii de risc şi de criză ce urmează a fi emise către publicul larg şi/sau către personalul medical.

67. Ministerul Sănătăţii asigură schimbul de informaţii cu instituţiile sistemului de sănătate, cu autorităţile competente de aplicarea măsurilor de răspuns la nivel naţional, teritorial şi în punctele de trecere a frontierei, cu ministerele şi departamentele interesate, cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cu Uniunea Europeană şi cu alte instituţii internaţionale din domeniu.

Anexa nr.1

la Regulamentul privind sistemul de alertă

precoce şi răspuns rapid, instituit în legătură cu

ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate,

procedurile de notificare a alertelor şi procedurile de

schimb de informaţii, consultare şi coordonare

a răspunsurilor la astfel de ameninţări

LISTA

EVENIMENTELOR NOTIFICATE

ÎN SISTEMUL DE ALERTĂ PRECOCE ŞI RĂSPUNS RAPID

Izbucniri de boli transmisibile

Evenimente (incidente, accidente) de origine biologică, chimică, radiologică (la atingerea pragului de alertă)

Concentrarea, în spaţiu sau în timp, a cazurilor de boli similare cauzate de agenţi de origine biologică, chimică sau radiologică, cu risc de răspândire în localitate, teritoriu administrativ, ţară şi/sau la nivel internaţional

Apariţia sau reapariţia unei boli transmisibile sau a unui agent infecţios care poate necesita o acţiune coordonată în timp util, pentru a ţine situaţia sub control

Manifestarea unei boli sau a unui eveniment care implică un risc de boală, în sensul art.1 şi 6 din Regulamentul Sanitar Internaţional (2005).

Anexa nr.2

la Regulamentul privind sistemul de alertă

precoce şi răspuns rapid, instituit în legătură cu

ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate,

procedurile de notificare a alertelor şi procedurile de

schimb de informaţii, consultare şi coordonare

a răspunsurilor la astfel de ameninţări

PROCEDURI STANDARDE DE INFORMARE,

CONSULTARE ŞI COOPERARE ÎN SISTEMUL

DE ALERTĂ PRECOCE ŞI RĂSPUNS RAPID

1. Nivelul 1 de activare: alertă cu cod galben – pericol posibil:

1) se aplică în cazul în care informaţiile colectate provin din instituţii medico-sanitare, din laboratoare, din instituţii subordonate autorităţilor publice centrale, în limita competenţei, sau care provin din surse neoficiale şi indică existenţa riscului posibil de declanşare a urgenţei de sănătate publică. Autoritatea competentă pentru supravegherea sănătăţii publice informează imediat, prin intermediul reţelei existente, autorităţile vizate despre împrejurările şi contextul evenimentului. La recepţionarea acestor informaţii, autorităţile vizate îşi expun părerea privind oportunitatea aplicării măsurilor coordonate de sănătate;

2) activităţi de bază ce urmează să fie întreprinse la aplicarea nivelului 1 de activare:

a) autorităţile vizate garantează schimbul permanent şi rapid de informaţii;

b) autorităţile competente pentru supravegherea sănătăţii publice, în cooperare cu structurile şi/sau autorităţile statului, evaluează imediat informaţiile colectate, pentru a verifica dacă evenimentul periclitează sănătatea publică;

c) atenţionează instituţiile medicale despre caracteristicile evenimentului şi metodele de prevenire, protecţie, inclusiv individuală, evaluează capacităţile specifice pentru realizarea diagnosticului de laborator;

d) în cazul pericolelor posibile pentru sănătatea publică, autorităţile competente pentru supravegherea sănătăţii publice informează Comisia Extraordinară de Sănătate Publică, pentru a asigura transparenţa şi eficienţa acţiunilor şi măsurilor de sănătate;

3) anularea alertei cu cod galben se aplică dacă, după evaluarea şi verificarea informaţiilor colectate, se constată lipsa pericolului posibil pentru sănătatea publică.

2. Nivelul 2 de activare: alertă cu cod portocaliu – pericol potenţial:

1) se aplică în cazul în care informaţiile sau dovezile despre producerea unui eveniment indică existenţa riscului probabil de declanşare a urgenţei de sănătate publică. Autorităţile competente pentru supravegherea sănătăţii publice informează imediat autorităţile vizate despre natura şi amploarea pericolului potenţial şi măsurile care urmează a fi aplicate, separat sau în cooperare cu partenerii naţionali şi locali interesaţi;

2) verificarea şi evaluarea includ:

a) evaluarea imediată de către autorităţile competente pentru supravegherea sănătăţii publice, în cooperare cu structurile şi/sau autorităţile vizate, a informaţiilor disponibile pentru a verifica dacă evenimentul prezintă pericol potenţial pentru sănătatea publică;

b) iniţierea investigaţiei epidemiologice de teren, cu efectuarea cercetărilor de laborator, precum şi altor metode de expertiză;

c) convocarea Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică, care aprobă şi coordonează activităţile şi măsurile de sănătate pentru gestionarea evenimentului;

d) informarea periodică a autorităţilor publice centrale despre natura evenimentului, căile de prevenire, diminuare şi lichidare a consecinţelor acestuia, cu propuneri privind alocarea, la necesitate, a mijloacelor financiare şi materiale suplimentare pentru diminuarea impactului;

3) anularea alertei cu cod portocaliu se aplică dacă, după evaluarea riscului, se constată lipsa pericolului potenţial pentru sănătatea publică şi necesităţii aplicării măsurilor de sănătate.

3. Nivelul 3 de activare: alertă cu cod roşu – pericol confirmat:

1) se aplică dacă evenimentul a fost evaluat şi s-a dovedit că există risc iminent de declanşare a urgenţei de sănătate publică. Autorităţile competente pentru supravegherea sănătăţii publice informează imediat autorităţile vizate despre natura şi amploarea pericolului şi măsurile care urmează să fie aplicate, separat sau în cooperare cu partenerii naţionali şi locali interesaţi;

2) coordonarea măsurilor:

a) autorităţile competente pentru supravegherea sănătăţii publice informează imediat despre activităţile şi măsurile de sănătate aplicate, progresul şi rezultatele măsurilor realizate;

b) Comisia naţională extraordinară de sănătate publică asigură coordonarea acţiunilor şi a măsurilor de răspuns desfăşurate, monitorizează şi evaluează eficienţa lor, prezintă autorităţilor publice centrale informaţii periodice despre evoluţia evenimentului, rezultatele activităţilor şi impactul produs;

c) la necesitate, se alocă mijloace financiare şi materiale suplimentare pentru diminuarea impactului şi lichidarea consecinţelor;

3) anularea alertei cu cod roşu se aplică dacă activităţile şi măsurile de sănătate au condus la lichidarea evenimentului care a prezentat pericol confirmat de declanşare a urgenţei de sănătate publică;

4. Informaţiile destinate specialiştilor interesaţi şi populaţiei:

1) la toate nivelurile de activare a alertelor de sănătate publică, specialiştii interesaţi sunt informaţi despre natura, amploarea evenimentului şi măsurile de sănătate recomandate spre realizare, cu actualizarea datelor pe parcurs;

2) Informarea populaţiei, promovarea măsurilor de sănătate şi de prevenire a îmbolnăvirilor, inclusiv a metodelor de protecţie individuală şi comportament, se efectuează permanent, până la anularea stării de alertă.

Anexa nr.3

la Regulamentul privind sistemul de alertă

precoce şi răspuns rapid, instituit în legătură cu

ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate,

procedurile de notificare a alertelor şi procedurile de

schimb de informaţii, consultare şi coordonare

a răspunsurilor la astfel de ameninţări

SET MINIM DE DATE PLF CARE TREBUIE COLECTATE PRIN

INTERMEDIUL PLF-ULUI NAŢIONAL (FIŞA EPIDEMIOLOGICĂ)

Anexa nr.4

la Regulamentul privind sistemul de alertă

precoce şi răspuns rapid, instituit în legătură cu

ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate,

procedurile de notificare a alertelor şi procedurile de

schimb de informaţii, consultare şi coordonare

a răspunsurilor la astfel de ameninţări

RESPONSABILITĂŢILE AUTORITĂŢII COMPETENTE

PARTICIPANTE ÎN CALITATE DE OPERATORI ASOCIAŢI

PENTRU PLATFORMA DE SCHIMB DE DATE PLF

1. Autoritatea competentă pentru SAPR va asigura că prelucrarea datelor PLF şi a datelor epidemiologice suplimentare care fac obiectul unui schimb prin intermediul platformei de schimb de date PLF se efectuează în conformitate cu actele privind protecţia datelor cu caracter personal. Astfel, se asigură, cu precădere, că datele pe care le introduce şi le transmite prin intermediul platformei de schimb de date PLF sunt exacte şi limitate la datele prevăzute în anexa nr.3.

2. Autoritatea competentă pentru SAPR rămâne operatorul unic pentru colectarea, utilizarea, divulgarea şi orice altă formă de prelucrare a datelor PLF şi a datelor epidemiologice suplimentare, care se efectuează în afara platformei de schimb de date PLF. Fiecare autoritate competentă pentru SAPR se asigură că transmiterea datelor se efectuează în conformitate cu specificaţiile tehnice prevăzute pentru platforma de schimb de date PLF.

3. Instrucţiunile către persoana împuternicită de către operatori sunt transmise de către oricare dintre punctele de contact ale operatorilor asociaţi, în acord cu ceilalţi operatori asociaţi.

4. Numai persoanele autorizate de către autoritatea competentă pentru SAPR pot accesa datele PLF şi datele epidemiologice suplimentare care fac obiectul unui schimb de date prin intermediul platformei de schimb de date PLF.

5. Autoritatea competentă pentru SAPR stabileşte un punct de contact cu o adresă de e-mail funcţională care va servi la comunicarea dintre operatorii asociaţi şi persoana împuternicită de către operatori. Procesul decizional al operatorilor asociaţi este reglementat de Grupul de lucru al Comitetului pentru securitate sanitară privind SAPR.

6. Autoritatea competentă pentru SAPR încetează să mai fie operator asociat începând cu data retragerii participării sale la platforma de schimb de date PLF. Cu toate acestea, ea rămâne responsabilă pentru acţiunile de colectare şi de transmitere a datelor PLF şi a datelor epidemiologice suplimentare prin intermediul platformei de schimb de date PLF care au avut loc înainte de retragerea sa.

7. Autoritatea competentă pentru SAPR păstrează o evidenţă a activităţilor de prelucrare aflate în responsabilitatea sa. Operarea asociată poate fi indicată în evidenţă.

8. Autoritatea competentă pentru SAPR care solicită un PLF furnizează pasagerilor transfrontalieri (persoanelor vizate) informaţii cu privire la circumstanţele schimbului de date PLF şi de date epidemiologice prin intermediul platformei de schimb de date PLF, în scopul depistării contacţilor.

9. Autoritatea competentă pentru SAPR funcţionează ca punct de contact pentru persoanele vizate şi tratează cererile depuse de acestea sau de reprezentanţii acestora referitoare la exercitarea drepturilor lor. Autoritatea competentă pentru SAPR desemnează un punct de contact specific pentru cererile primite de la persoanele vizate.

10. Autoritatea competentă pentru SAPR, în calitate de operator asociat, asigură asistenţă pentru identificarea şi tratarea oricăror incidente de securitate, inclusiv a încălcării securităţii datelor cu caracter personal, legate de prelucrarea datelor PLF şi a datelor epidemiologice care fac obiectul unui schimb prin intermediul platformei de schimb de date PLF.

11. În special, notifică Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor următoarele:

a) orice risc potenţial sau real pentru disponibilitatea, confidenţialitatea şi/sau integritatea datelor PLF şi a datelor epidemiologice care fac obiectul prelucrării în cadrul platformei de schimb de date PLF;

b) orice încălcare a securităţii datelor cu caracter personal, consecinţele probabile ale încălcării securităţii datelor şi evaluarea riscurilor la adresa drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice, precum şi orice măsură luată pentru a remedia încălcarea securităţii datelor cu caracter personal şi pentru a atenua riscul la adresa drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice;

c) orice încălcare a garanţiilor tehnice şi/sau organizaţionale ale operaţiunii de prelucrare în cadrul platformei de schimb de date PLF.

12. Autoritatea competentă pentru SAPR pune în aplicare măsuri tehnice şi organizatorice adecvate menite:

a) să asigure şi să protejeze securitatea, integritatea şi confidenţialitatea datelor cu caracter personal prelucrate în comun;

b) să ofere protecţie împotriva prelucrării, pierderii, utilizării, divulgării, dobândirii sau accesării neautorizate sau ilegale a oricăror date cu caracter personal pe care le deţine;

c) să asigure că accesul la datele cu caracter personal nu este divulgat sau permis niciunei alte persoane cu excepţia destinatarilor sau a persoanelor împuternicite de operatori.

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.30/2024

Punctele de trecere a frontierei de stat

deschise traficului internaţional, în care sunt dezvoltate şi

menţinute capacităţi de bază în corespundere cu prevederile

Regulamentului Sanitar Internaţional (2005)

Chişinău – aerian (Aeroportul Internaţional Chişinău);

Giurgiuleşti-Port – fluvial (portuar);

Leuşeni-Albiţa – rutier;

Ungheni-Iaşi – feroviar;

Tudora-Starokazacie – rutier;

Criva-Mamalîga – rutier.

Capacităţile minime în punctele de trecere a frontierei de stat

desemnate în corespundere cu prevederile Regulamentului

Sanitar Internaţional (2005)

Condiţii inofensive pentru persoanele aflate în trafic şi personalul punctelor de trecere a frontierei de stat – apă potabilă şi canalizare, punct de alimentare, sistem de îndepărtare a deşeurilor, veceu

Condiţii pentru efectuarea controlului sanitar al persoanelor aflate în trafic la intrare sau ieşire – punct medical, încăperi pentru izolare/intervievare a persoanelor suspecte/afectate şi contacte

Condiţii pentru efectuarea controlului sanitar al mijloacelor de transport, bagajelor, mărfurilor, containerelor, expedierilor poştale şi realizarea măsurilor recomandate de dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, inclusiv locuri (terenuri) special amenajate şi dotate cu energie electrică, apă, canalizare

Programe de control a surselor şi vectorilor de transmitere a unor infecţii (ţânţari, căpuşe, rozătoare), în baza acordurilor încheiate cu serviciile respective teritoriale

Personal calificat pentru inspectarea mijloacelor de transport, a bagajelor, a mărfurilor, a containerelor şi a expedierilor poştale

Plan de pregătire şi intervenţie în caz de urgenţe de sănătate publică în punctele de trecere a frontierei de stat, coordonat cu centrul de sănătate publică teritorial

Regulamente interne şi fişe de post privind obligaţiunile funcţionale.

Echipament şi mijloace de protecţie individuale.

Sisteme automatizate de detectare a persoanelor cu febră, a surselor radioactive şi chimice.