357/02.04.98 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului naţional de profilaxie şi combatere a holerei şi altor boli diareice acute pînă în anul 2002

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Programului naţional de profilaxie şi combatere

a holerei şi altor boli diareice acute pînă în anul 2002

nr. 357  din  02.04.98

 (în vigoare 25.06.1998) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.56-59 art.375 din 25.06.1998

* * *

Abrogat: 31.10.2012

Hotărîrea Guvernului nr.796 din 25.10.2012

În scopul profilaxiei şi combaterii holerei şi altor boli diareice acute, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional de profilaxie şi combatere a holerei şi altor boli diareice acute pînă în anul 2002 (se anexează).

2. Se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii coordonarea măsurilor de realizare a programului nominalizat şi prezentarea, după caz, a propunerilor de rectificare a acestui program în funcţie de condiţiile reale de pe teren.

3. Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Învăţămîntului, Tineretului şi Sportului, Ministerul Finanţelor, Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale, alte ministere şi departamente interesate, precum şi cu organele administraţiei publice locale:

va determina volumul mijloacelor necesare pentru finanţarea programului în cauză în limitele Fondului epidemiologic aprobat;

va asigura controlul şi monitorizarea programului pe întreaga perioadă de acţiune a lui, informînd anual Guvernul despre aceasta;

va efectua cercetări ştiinţifice în scopul implementării programului, cu examinarea rezultatelor în cadrul unor conferinţe ştiinţifice, inclusiv internaţionale;

va colabora cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, UNICEF, cu alte organisme internaţionale, cu organizaţii de stat şi publice în vederea realizării sus-numitului program.

4. Organele administraţiei publice locale:

în termen de 2 luni vor elabora şi aproba programe teritoriale de profilaxie şi combatere a holerei şi altor boli diareice acute, asigurînd finanţarea şi realizarea lor completă;

vor antrena în realizarea programelor teritoriale administraţiile agenţilor economici cu orice forme de proprietate şi organizaţiile obşteşti;

vor efectua totalizarea anuală a acţiunilor întreprinse, prezentînd Ministerului Sănătăţii informaţiile respective;

vor contribui la acordarea ajutorului financiar şi material, necesar instituţiilor medicale şi familiilor bolnavilor de holeră şi de alte boli diareice acute, la locul de muncă al bolnavilor sau al membrilor familiilor acestora.

5. Compania de Stat "Teleradio-Moldova", agenţiile şi organele de presă vor informa pe larg populaţia despre scopul şi sarcinile programului, determinînd-o să sprijine realizarea lui.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.357 din 2 aprilie 1998

PROGRAMUL NAŢIONAL

de profilaxie şi combatere a holerei şi altor boli diareice acute pînă în anul 2002

I. NOŢIUNI GENERALE

În Republica Moldova se înregistrează periodic cazuri de holeră, care se manifestă sporadic, prin erupţii epidemice şi sporirea permanentă a morbidităţii de alte boli diareice acute (salmoneloze, dizenterie, colienterite, gastrocolienterite etc.).

În fiecare an circa 20-25 mii de oameni, dintre care 60-70% copii, suferă de boli diareice acute (BDA). Anual copiii pînă la vîrsta de 5 ani suportă, în medie, 2-3 epizoade de BDA. În ultimii ani se constată tendinţa de creştere a mortalităţii copiilor de vîrstă fragedă din cauza BDA, letalitatea provocată de acestea atingînd 1%.

Numai daunele economice directe ocazionate de BDA, alcătuiesc circa 10 mil.lei. În acelaşi timp, acţiunile întreprinse pentru profilaxia şi combaterea acestor boli nu s-au soldat cu rezultate esenţiale.

Baza profilaxiei holerei şi altor BDA o constituie măsurile pentru asigurarea inofensivităţii apei potabile şi produselor alimentare, asanarea mediului înconjurător, crearea condiţiilor adecvate de educaţie, studii, muncă şi odihnă, precum şi pentru mobilizarea socială a populaţiei.

Prezentul program reprezintă o nouă etapă în organizarea, efectuarea şi perfecţionarea controlului şi dirijării sistemului de măsuri profilactice şi de combatere a acestui grup de maladii.

Scopul major al programului este localizarea operativă a focarelor epidemice, preîntîmpinarea răspîndirii holerei în caz de import, reducerea substanţială a morbidităţii de BDA şi excluderea letalităţii pînă în anul 2002, prin aplicarea unui set de măsuri organizatorice, profilactice, antiepidemice, de tratament şi diagnostic şi prin supravegherea epidemiologică sistematică a acestor maladii.

Etapele realizării:

Etapa I – anii 1998-2000.

Rezultatul scontat:

1. Lichidarea morbidităţii epidemice de holeră şi minimalizarea numărului de cazuri sporadice indigene şi de import.

2. Diminuarea nivelului morbidităţii generale de BDA, inclusiv la copiii de vîrstă fragedă.

3. Reducerea letalităţii cauzate de holeră şi alte BDA faţă de anii 1986-1996.

4. Implementarea metodelor de tratament standard al BDA la copiii de vîrstă fragedă la nivelul medicinei primare şi în spitale de profil.

Etapa II – anii 2001-2002.

1. Lichidarea morbidităţii indigene şi diminuarea riscului de import al holerei.

2. Diminuarea de 1,5-2 ori a nivelului de morbiditate generală de BDA în comparaţie cu indicii medii multianuali din perioada 1986-1996.

3. Reducerea letalităţii cauzate de holeră şi alte BDA pînă la cazuri unice.

4. Reducerea cheltuielilor de tratament şi eficientizarea acestuia prin implementarea metodelor standard de tratament al BDA.

II. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND HOLERA ŞI ALTE BDA

Agenţii cauzali ai holerei – vibrionii holerici din grupul 01, ai salmonelozelor (inclusiv febra tifoidă) – salmonelele (circa 2000 serotipuri), ai dizenteriei – Shigela, ai altor BDA – rotaviruşii, enterococii, escherichiile etc. – sînt rezistenţi în mediul extern.

Transmiterea agenţilor cauzali ai holerei şi altor BDA se realizează pe cale hidrică, alimentară şi habituală. Omul se molipseşte în urma folosirii produselor alimentare contaminate (din carne, lapte, peşte, fructe şi legume crude), a apei potabile, precum şi în rezultatul nerespectării igienei personale.

Manifestările clinice ale holerei şi altor BDA sînt foarte diverse – de la forme uşoare şi asimptomatice pînă la forme grave septice şi cazuri letale, cu simptome de diaree, vomă, greţuri, febră etc.

III. SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ

Supravegherea epidemiologică se înfăptuieşte de instituţiile Serviciului sanitaro-epidemiologic de stat şi prezintă un sistem bine organizat de colectare sistematică şi analiză a informaţiei epidemiologice, de diagnostic şi pronostic al situaţiei, de elaborare şi implementare a măsurilor de combatere a bolilor.

La colectarea informaţiei pentru determinarea morbidităţii se vor utiliza definiţiile standard de caz de holeră şi alte BDA, recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii – Biroul Regional pentru Europa (OMS-BRE).

Pentru evidenţă, analiză şi informaţie, cazurile de îmbolnăvire de holeră şi alte BDA se vor clasifica în dependenţă de provenienţa lor – indigene şi de import.

1. La nivel naţional, toate cazurile de îmbolnăvire ori de suspectare a holerei şi altor BDA cu un număr de 5 şi mai mulţi bolnavi, apărute simultan, se vor declara imediat (din locurile depistate) la Ministerul Sănătăţii şi Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Igienă şi Epidemiologie (CNŞPIE).

La nivel internaţional, Ministerul Sănătăţii va comunica săptămînal OMS-BRE informaţia privind primele cazuri de holeră (cazuri suspectate şi confirmate). La cererea OMS-BRE, Ministerul Sănătăţii va prezenta informaţia privind alte BDA.

În perioada de risc epidemiologic sporit pentru răspîndirea holerei (iunie-septembrie), se va asigura informaţia reciprocă la nivel internaţional între Republica Moldova, România, Ucraina şi Rusia (prin ministerele sănătăţii).

2. Supravegherea epizootologică şi epidemiologică asupra BDA comune pentru oameni şi animale (inclusiv păsări) se va efectua de către serviciile veterinar şi sanitar de stat.

3. Controlul de laborator privind holera şi alte BDA se va efectua la laboratoarele bacteriologice ale centrelor de igienă şi epidemiologie (CIE) municipale şi raionale. Ca laborator de referinţă în sistemul de supraveghere epidemiologică se va utiliza laboratorul bacteriologic de holeră şi alte BDA a CNŞPIE. Periodic, se va face analiza sensibilităţii microorganismelor la preparatele antimicrobiene utilizate în Republica Moldova în scopul selectării celor mai efective pentru perioada dată.

IV. PROFILAXIA HOLEREI ŞI ALTOR BDA

Reprezintă un sistem de măsuri sanitaro-igienice şi tehnice pentru aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă şi produse alimentare inofensive, asanarea mediului ambiant, asigurarea condiţiilor de educaţie, studii, muncă şi odihnă, instruirea igienică a populaţiei şi realizarea unor măsuri medicale.

1. Măsuri sanitaro-igienice

Se vor realiza de către toate ministerele şi departamentele interesate, agenţii economici cu orice forme de proprietate şi organele administraţiei publice locale în conformitate cu legislaţia în vigoare, hotărîrile Guvernului Republicii Moldova, planurile de dezvoltare social-economică şi alte programe de stat şi departamentale.

Principalele măsuri sanitaro-igienice şi tehnice includ:

• asigurarea cantităţii minime de apă potabilă pentru nevoile gospodăreşti şi publice;

• întreţinerea şi buna funcţionare a instalaţiilor de alimentare cu apă prin instituirea perimetrelor de protecţie sanitară şi amenajarea igienică a acestora;

• protecţia solului, apelor de suprafaţă şi subterane de poluare biologică;

• monitorizarea calităţii apei;

• asigurarea epurării apelor uzate conform reglementărilor în vigoare şi dezvoltarea sistemelor de canalizare;

• asigurarea unui grad înalt de salubrizare a localităţilor, inclusiv neutralizarea deşeurilor solide şi lichide;

• aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare de calitate garantată, asigurarea funcţionării eficiente a sistemului de control al calităţii produselor alimentare;

crearea pentru populaţie a condiţiilor igienice adecvate de educaţie, instruire, studii, muncă şi odihnă.

2. Măsuri de profilaxie şi tratament

În conformitate cu recomandările OMS-BRE, în republică nu se va efectua vaccinarea în masă contra holerei şi chimioprofilaxia. La indicaţiile Ministerului Sănătăţii şi CNŞPIE, în unele focare epidemice se va efectua chimioprofilaxia selectivă. Acţiunile de protecţie sanitară a teritoriului Republicii Moldova se vor desfăşura în conformitate cu Regulile medico-sanitare internaţionale şi cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.556 din 10 octombrie 1996 "Cu privire la protecţia sanitară a teritoriului Republicii Moldova de importul şi răspîndirea bolilor infecţioase convenţionale şi extrem de periculoase", cu alte documente şi directive ale Ministerului Sănătăţii.

În scopul prevenirii complicaţiilor şi letalităţii, se va realiza complexul de măsuri îndreptate spre ameliorarea tratamentului bolnavilor, în special al copiilor, care include:

• utilizarea, la toate nivelele de asistenţă medicală, a metodelor de tratament standard al BDA la copii şi adulţi, recomandate de OMS;

• administrarea în tratamentul BDA a preparatelor eficiente, recomandate de OMS;

• aprovizionarea tuturor instituţiilor medicale de orice nivel cu preparate pentru rehidratarea orală;

• susţinerea şi încurajarea alimentaţiei exclusive la sîn a copiilor pînă la 4-6 luni şi prelungirea alimentaţiei la sîn pînă la 1-2 ani;

• respectarea cerinţelor de diversificare a alimentaţiei copilului pînă la un an de viaţă, prevăzute în regulile privind introducerea de aditivi în hrana copilului;

• intensificarea propagării metodelor de tratament standard al BDA, instruirea populaţiei în problemele depistării precoce a BDA la copii şi aplicării metodelor de rehidratare orală, precum şi în problemele igienice.

V. PREGĂTIREA CADRELOR MEDICALE

Se va organiza de către Ministerul Sănătăţii şi autorităţile sanitare din teritorii după programe speciale, elaborate în conformitate cu cerinţele OMS-BRE. În instituţiile de învăţămînt medical sînt prevăzute ore pentru studierea epidemiologiei, clinicii, diagnosticului şi tratamentului actual al holerei şi altor BDA.

Se va efectua revizuirea programelor de instruire în USMF "N.Testemiţanu" şi în şcolile medicale, prevăzîndu-se compartimente de tratament şi profilaxie a holerei şi altor BDA la copii şi adulţi şi rectificarea lor în corespundere cu cerinţele OMS. Se va asigura instruirea lucrătorilor medicali de diferite nivele în chestiunile de tratament standard al BDA.

VI. ASIGURAREA GRADULUI DE PREGĂTIRE A INSTITUŢIILOR

CURATIVE PENTRU ACTIVITATE ÎN CAZ DE IZBUCNIRI

EPIDEMICE (EPIDEMII) DE HOLERĂ ŞI ALTE BDA

1. Pregătirea bazei spitaliceşti

Baza spitalicească include staţionarele (secţiile) instituţiilor medicale, menţinute în stare de alertă şi asigurate cu utilaj, medicamente, substanţe dezinfectante şi alte materiale necesare pentru primirea şi tratamentul bolnavilor (purtătorilor de germeni patogeni) şi contactelor.

Pregătirea bazei spitaliceşti, inclusiv a personalului medical, se efectuează în conformitate cu recomandările OMS şi cu actele normative ale Ministerului Sănătăţii.

2. Asigurarea rezervelor

În instituţiile medicale, desemnate în calitate de baze spitaliceşti pentru tratamentul bolnavilor de holeră şi alte BDA, se crează anumite rezerve de medicamente, preparate imunobiologice, dezinfectante şi echipament medical în volumele stabilite de Ministerul Sănătăţii, reieşind din recomandările OMS, situaţia epidemiologică din anii precedenţi şi din pronosticul respectiv.

VII. DEPISTAREA PRECOCE A SITUAŢIILOR EPIDEMICE ŞI ANTRENAREA

OPERATIVĂ A FORMAŢIUNILOR MEDICALE SPECIALIZATE

1. Controlul în situaţiile de risc epidemiologic sporit

Se consideră situaţii de risc epidemiologic sporit:

• înregistrarea cazurilor de holeră sau a purtătorilor de vibrioni holerici;

• depistarea vibrionului holerei în mediul exterior;

• sporirea considerabilă (de 3-5 ori şi mai mult) a morbidităţii de BDA, provocate de vibrionul holeric non 01, sau a nivelului difuzibilităţii acestor microorganisme în mediul exterior;

• creşterea uriaşă a morbidităţii de BDA (dizenterie, colienterite, gastrocolienterite), înregistrarea cazurilor de îmbolnăvire în grup.

În situaţiile de risc nominalizate se va realiza complexul de măsuri suplimentare, reglementate de documentele de directivă ale Ministerului Sănătăţii; atît la nivel naţional, cît şi teritorial îşi vor desfăşura lucrul comisiile antiepidemice; se vor înfiinţa echipe mobile de specialişti, dotate cu echipamentul necesar, şi se va efectua supravegherea epidemiologică, cu informarea necesară la nivel naţional şi internaţional.

VIII. MĂSURI ANTIEPIDEMICE

La înregistrarea cazurilor de holeră şi alte BDA, se vor întreprinde următoarele măsuri antiepidemice:

• depistarea precoce şi izolarea bolnavilor (în caz de holeră spitalizarea este obligatorie), cu aplicarea tratamentului adecvat;

• ancheta epidemiologică a focarului pentru toate îmbolnăvirile de holeră, fiecare cu cazuri multiple de diaree, şi pentru toate decesele cauzate de alte BDA;

• determinarea limitelor focarului;

• dezinfecţia terminală sau curentă în focare, dezinfecţia profilactică;

• efectuarea profilaxiei de urgenţă;

• supravegherea medicală a contacţilor în focare (persoanelor suspectate de holeră sau bolnavilor de BDA din focarele de holeră li se aplică aceleaşi măsuri ca şi bolnavilor de holeră);

• externarea bolnavilor după examenele bacteriologice şi evidenţa lor;

• controlul aplicării măsurilor restrictive şi de supraveghere sanitară a mediului ambiant (a utilizării apei potabile, a apelor reziduale şi de irigare, a modului de colectare, transportare şi neutralizare a reziduurilor solide, a salubrizării gărilor şi locurilor aglomerate, a sectorului alimentar);

• depistarea şi neutralizarea surselor naturale de vibrioni;

• informarea şi mobilizarea socială a populaţiei;

IX. MOBILIZAREA SOCIALĂ A POPULAŢIEI ŞI A

COLECTIVELOR INSTITUŢIILOR MEDICALE

Mobilizarea socială se va efectua conform planurilor anuale în funcţie de sarcinile propuse şi de volumul resurselor financiare alocate.

Scopul principal constă în informarea sistematică a populaţiei despre situaţia epidemiologică şi consecinţele grave ale acestor maladii, aplicarea măsurilor de profilaxie, sporirea responsabilităţii personalului medical pentru organizarea şi desfăşurarea operativă şi integrală a acţiunilor preconizate.

Activitatea de mobilizare socială şi educaţie sanitară prevede următoarele măsuri:

• editarea materialelor informative, didactice, a broşurilor şi bucletelor;

• publicarea unor articole în presa republicană şi locală;

• inaugurarea unor emisiuni la radio şi televiziune;

• în perioada anului cu risc epidemiologic sporit de răspîndire a holerei şi altor BDA, personalul medical, care acordă asistenţă de specialitate, îşi va intensifica lucrul în rîndurile populaţiei deservite prin sporirea numărului de vizite la domiciliu, depistarea activă a bolnavilor de BDA, conversaţii sistematice şi atragerea populaţiei în acţiunile de combatere şi profilaxie a BDA;

• antrenarea în procesul mobilizării sociale a organizaţiilor nonguvernamentale, societăţilor ştiinţifice respective şi promovarea experienţei altor ţări.

X. ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ

Combaterea şi profilaxia holerei şi altor BDA constituie pentru Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat o problemă ştiinţifico-practică.

Cercetările ştiinţifice se efectuează în cadrul programelor (planurilor) naţionale şi departamentale, adoptate în modul stabilit, precum şi în cadrul acordurilor interstatale, programelor OMS, UNICEF şi altor organizaţii internaţionale.

Instituţia principală abilitată cu determinarea tematicii ştiinţifice pe problemele holerei şi altor BDA este CNŞPIE al Ministerului Sănătăţii.

XI. ASPECTELE INTERNAŢIONALE ALE REALIZĂRII MĂSURILOR

DE COMBATERE ŞI PROFILAXIE A HOLEREI (TRAFICUL

DE PASAGERI ŞI DE PRODUSE ALIMENTARE)

În conformitate cu recomandările OMS, autorităţile şi instituţiile medicale ale Republicii Moldova nu vor efectua măsurile jos-enumerate, avîndu-se în vedere ineficienţa lor, cheltuielile considerabile şi eventualitatea apariţiei unor complicaţii în relaţiile economice şi culturale cu alte ţări:

• cererea prezentării de către cetăţenii străini a certificatelor medicale internaţionale de vaccinare contra holerei;

• supunerea observaţiei medicale a persoanelor sosite în ţară din teritorii endemice de holeră;

• aplicarea controlului sanitar, carantinei, cu excepţia unor măsuri restrictive temporare, stabilite de Ministerul Sănătăţii;

• limitarea turismului în Republica Moldova în caz de înregistrare a cazurilor de holeră.

Calitatea produselor alimentare importate şi exportate trebuie să corespundă principiilor fundamentale ale Codului de reguli etice ale comerţului internaţional cu produse alimentare, adoptat de Comisia Codex Alimentarius (1979) şi concretizate în Programul comun FAO-OMS pentru standarde alimentare în scopul asigurării sănătăţii consumatorului şi practicii comerciale corespunzătoare.

În cazul transportului produselor alimentare, se aplică normele sanitare stipulate în Regulile medico-sanitare internaţionale şi în alte angajamente sinalagmatice ale părţilor importatoare şi exportatoare.

În republică se efectuează controlul de stat, inclusiv de laborator, asupra importului şi exportului de produse alimentare.

Ministerul Sănătăţii va participa activ la conferinţe şi seminare internaţionale, la elaborarea şi realizarea unor noi documente actuale privind realizarea acţiunilor de combatere şi profilaxie a holerei la scară internaţională, va ajusta activitatea desfăşurată în ţară în acest domeniu la cerinţele OMS.

XII. DIRIJAREA ŞI MONITORINGUL

Programul naţional de profilaxie şi combatere a holerei şi altor boli diareice acute este dirijat la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii, prin intermediul Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Igienă şi Epidemiologie, iar la nivel teritorial – de primăriile municipiilor şi executivele raionale, prin intermediul direcţiilor sănătăţii, spitalelor centrale raionale şi centrelor de igienă şi epidemiologie municipale şi raionale.

Sistemul de monitoring prevede controlul sistematic asupra mersului realizării programului şi punerea în discuţie a acestei chestiuni de cel puţin 2 ori în fiecare etapă – la mijlocul etapei şi la sfîrşitul ei – cu formularea unor propuneri de corectare a programului, în caz de necesitate. Rezultatele monitoringului se vor examina în şedinţele Consiliului Colegial al Ministerului Sănătăţii, primăriilor şi executivelor raionale. Monitoringul realizării programului se va efectua de către Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat (CNŞPIE şi centrele de igienă şi epidemiologie municipale şi raionale).

XIII. ASIGURAREA TEHNICO-MATERIALĂ ŞI FINANŢAREA

Echipamentul, inventarul, medicamentele, preparatele imunobiologice şi dezinfectante, necesare pentru pregătirea şi menţinerea bazei spitaliceşti, tratamentul bolnavilor de holeră şi alte BDA, efectuarea investigaţiilor de laborator şi desfăşurarea acţiunilor antiepidemice şi profilactice, se vor procura în modul stabilit din mijloacele financiare, prevăzute în bugetul de stat şi bugetele locale.

Unele investigaţii ştiinţifice în domeniul holerei şi altor BDA se vor efectua în baza contractelor de colaborare ale instituţiilor medicale din Republica Moldova cu instituţii similare din România, Rusia, Ucraina şi alte ţări.

Pregătirea personalului medical pentru tratamentul standard al holerei şi altor BDA şi asigurarea cu medicamentele necesare în acest scop se va efectua cu suportul tehnic şi financiar extern al OMS, UNICEF şi altor organisme internaţionale cu care conlucrează Ministerul Sănătăţii.

În cazul agravării situaţiei epidemiologice şi apariţiei riscului real de diseminare epidemică a holerei, vor fi prevăzute surse financiare suplimentare în baza unor hotărîri speciale ale comisiilor antiepidemice extraordinare – republicane, municipale şi raionale.